You are on page 1of 163
I. Instalatii de incalzire Capitolul 4 Sisteme de incalzire 4.1. incailzirea locala 4.1.1. Prescriptii privind utitizarea ‘incalziril locale Incalzirea locala este cea mai simplé instalate Intrucat cuprinde in ansamblul cl atat sursa termicd cat si suprafata de Incalzie. Se recomands a fi utlizata la = clad mic} cu maximum 3; 4 nivelur; - complexe de clddiri mic! dispersate pe suprafete mari (mediu rural); ~ cladiri de locuit individuale; + cladiri cu caracter sezonier (organiza- re de santier, depozite de materiale etc.) ~ monuments istorice,locasuri de cut eto. Incatzirea local prezint’ 0 serie de vantaje: cost de investi redus, posibi- litatea incdlzii numai a spatilor utiiza- te, folosirea tuturor categorilor de com- bustibili gazosi,ichizi si soli, instalarea rapid’ cu mijoace locale, exploatare ‘usoard deci putin costisitoare etc. Ca dezavantaje se pot mentiona: ~ suprafetele incalzitoare au dimensi- luni mari si ocupa mult spatiu in in- caperea in care sunt ampiasate; ~randamentele termice sunt mult ‘mai reduse in raport cu alte siste- me de incalzire; = necesitatea prevederii de cosuri pen ‘tu flecare soba sau gup de sobe; ~inconveniente de ordin igienic si Pericol de incendiu in manipularea combustibiull Clasificarea sistemelor de inciizire ocala se poate face dupa: = modul de acumulare si cedare a cél- uri: sobe cu sau fara acumulare; = combustibilu folosit: sobe cu arde- rea combustibilulul solid (cérbuni, lemne, deseuri etc.),lichid (picurd, ‘motorind etc), gazos (gaze natura le, biogaz, butan etc.) - natura materialului din care sunt exe- uate: sobe din zidirie de clrdmida ‘Sisteme de incalzire $i teracota, sobe metalce etc. © categorie aparte 0 reprezinta ,in- calzirea electric&" (cap. 4.7) 4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura Sobele se executl din zidirie de cara ‘mid sau pléci din faianta. Au dferite for- me geometrice exterioare de la simplu pa- ralelpiped, la constructi complicate cu rise, etajre, banchete sau alte forme de figur estatice. Caractevistica principalé a acestor sobe const in aceea cA, urmare a arderii com- bustibuli tn focar odati sau de doua ox pee zi, timp de cateva ore, caldura rezuita- 18, vehiculaté cu gazele de ardere este ‘acumulaté In peretii sobel si cedata lent incaperi. Din categoria acestor sobe, cele ‘confectionate cu placi din faianta sunt cele mai folosite. Sobele cu acumulare se executl: fixe sau mobile 41.2.1 Sobe fixe ‘Sunt executate din placi ceramice gla- zurate cu dimensiuni standardizate si for- ‘me dferite (fg. 4.1.1). Din punct de ve- dere al constructie! peretiior sobele sunt: ~usoare, cu pereti_—subtiri (60...90 mm grosime) unde capaci- tatea de acumulare a calduri este de 3...5h, lar alimentarea cu com- bustibil se face de 3...4 ori/zi; ~ semigrele, cu pereti grosi, unde ca- pacitatea de acumulare a cdldurt este de 5...8 h, iar alimentarea cu ‘combustibll se face de 2... orv2i; = gele, cu pereti foarte grosi, unde ‘capacttatea de acumulare a calduri este de 8...10 h, iar almentarea cu combustibil se face de 1.2 ori. Sobele folosesc combustibii soi, i chizi si gazosi. Randamentul mediu va- riaz& intre 65 si 75 % dar In cazul in care sunt bine constuite, cu pereti tang! si cu traj corespunzitor, pot rea liza si randament intre 80 si 85 %. in punct de vedere tehnic si econo- mic se recomanda ca sobele fixe cu pci din faianta, in functie de grosimea peretilor s& se foloseasca astfel: = pentru zonole cu te = -15..-21 °C, ‘sobe cu pereti grosi si foarte grosi; ~ pentru zonele cu ty = -12 °C, sobe (ou pereti subtir 41.22 Sobe mobile ‘Se compun dintr-un focar central, c@- ale de evacuare a gazelor de ardere si pereti incdlzitor realizati din zidarie de ‘aramid refractard placati cu dale din faianta (fig. 4.1.2). Puterea termicd uni- tar q variaza in functie de grosimea pereti ~ pentru pereti cu grosimea sub 65 mm, q < 2000 Wim; = pentru pereti cu grasimea peste 65 mm, q = 2500 Wim? 4.1.2.3 Montarea sobelor i racordarea la cop ‘Soba flind un corp de incalzre, se re- ‘comand’ a fi amplasata in zona elemen- telor de construct exterioare, aceasta pentru uniformizarea repartitiel calduri pe verticalé si eliminarea curentior de aer rece in apropierea pardoseli. Acest mod de amplasare a sobelor creeaz greutati in ceea ce priveste evacuarea gazelor de ardere la cos, acesta din urma find, de regula, amplasat catre mijocul clic. Penbu a reduce diferenta mare inte temperatura aerului de la plafon si cea a ‘aerului de la rivelul pardoseli, se reco- mandi ca sobele si aibé inaltimea redusd, iar distanta lor fat de pereti exterior sd fie ct ma} mica. Evacuarea gazelor de ardere in exte- rior se face cu ajutorul cosurilor de fum, pentru care se au in vedere o se- rie de condi de care s& se tind seama Fig. 4.1.1. Soba de teracota fixa la - vedere din fatd; b - vedere lateralé; c - sectiune; 1 - focar; 2 - canale de fum verticale; 13 - caramida ars; 4 - dale din faiant’; [5 us metalca, Fig. 4.1.2. Soba de teract 1 - focar; 2 - canale de fum verticale; }3.- canale de fur orizontale; }4 ~ placi din faianta; 5 - elemente mobile de sprijin. la constructia si montarea lor: ~ realizarea de temperaturi ridcate a gazelor de ardere (pana la circa 200 °C), impune o stabilitate la ar- derea materialului din care este executat cosul; ~ fata interioara a cosurilor sa fie pe ct posibil neted; - evitarea tronsoanelor orizontale: = cosul de fum in exterior (pe terasa ‘sau acoperisul clair) tebuie $8 depaseasca cu minimum 50 cm cel ‘mai apropiat obstacol. In cosa ce priveste racordarea sobe- lor la cosul de fum se recomandé ur- matoarele: + racordarea se face numai la cosuri din zidarie, cu etangare buna: ~ evitarea de racorduri tungi, orizon- tale; in cazul legaturlor cu burlane din tabla, lungimea maxima este de 1,5 m pe orizontala intre soba si 005, asigurand totodata si o pant minima de 10...15 + fiecare sobs s& aib& cosul ei; in ca- ul montéil a dou sobe alaturate la lun 005, racordurile se distanteazd Intre ele pe vertical cu 500 mm. 4.1.3, Sobe fara acumulare de caldura In aceasta categorie se inscriu sobe- le metalice, folosite, de regula, la inca pperile cu un regim intermitent de incal- Zire (locuinte individuale, muttfunctio- nale, organizari de santiere etc.). Ca avantaje a acestor tipuri de sobe se ‘pot mentiona: incalzirea rapid a incd- peri; acoperirea varfurilor de sarcina in Perioada cu temperaturi exterioare scazute; folosirea oricérui tip de com- bustibil etc. Ca dezavantaje se pot semnala:lipsa ‘acumulril de caldura, limentare practic ‘continua cu combustibil, temperaturd ri- dicat&. a suprafetelor exterioare ale so- bbelor (inconfort si pericol de incendiu) Sobele metalice sunt prefabricate $i ele se executa int-o gama variata, di ferentiate doar de natura combustibilu- lui folosit. Ele sunt dotate cu dispoziti- ve cu actiune manual sau automata pentru ardere si reglare, realizand ran- damente termice de peste 70 %. 4.1.8.1 Sobe metalice pentru combustibil solid Sunt executate cu tabla din otel cdp- tusité cu cdrémida de samot sau din fonta cenusie (fig. 4.1.3) In functie de e- vacuarea gazelor de ardere in exterior se construiesc sobe cu tial direct (fig. 4.1.8a) si cu tiraj indrect (fig. 4.1.30), Garacteristicle tehnice mai importante ale sobelor metalice sunt prezentate in figura 4.1.4: randamentul variaz3 intre 70 $1 80 %; puterea termicd este cuprins& Fig. 4.1.3. Sobe metalice pentru combustibil solid: = cu traj drect; b - cu tira) indirect; } - focar; 2 - perete metalic; 3 - c&ptuseala din crdmidarefractara; 4 - usa acces, lcombustibi; 5 - orificiu pentru aer necesar arderi; 6 - cenusar; 7 - canale pentru| levacuarea gazelor de ardere: 8 - racord la cos. (96) 90 0 10 ro} 0 50 40 0 20 0 ° Randament 500 400 300 200 100 ° 000 2000 3000 4000 5000 Putere termic’ 16000 [Wm] Fig. 41.4. Caracteristicile termice ale sobei metalice cu combustibil solid: 1 randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibilé pierduta| ‘cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere. Fig. 4.1.5. Soba metalica pentru combustibillichid: a - schema sobei: - cuplajul arzator-regulator; 1 - focar; 2 - arzitor; 3 - carcasd metalica; 4 - rezervor de combustibil, 5 - regulator; 6 - racord la cos; = robinet; 8 - pluttor pentru nivel constant lutitor cu siguranta; 10 - robinet de Inchider EEE Capitotut Sisteme de incalzire ‘ntre 1000 si 6000 W/m?; temperatura suprafetelor laterale variazd intre 100 si 300 °C, 4.1.3.2 Sobe metalice pentru combustibillichid Sunt executate in exclusivitate din metal si reprezinta avantajul c& pot functiona continuu far realimentare cu Ccombustibil sau reaprinderea focului © perioada destul de lunga de timp (12...48 ) in functie de necesarul de caloura. (© sob’ metalic (fig. 4.1.5) se com- pune dintr-o carcasd metalica emailata Prevazuta cu onifcii pentru circulatia ‘aerului, care are in interior un focar de forma cilindricd executatd tot din tabla si prevézut la partea inferioara cu un arzitor cu vaporizare. Tot in interiorul carcasei se giseste si rezervorul de combustibil. Alimentarea arzatorulul cu ‘combustibil se realizeaza cu un regula tor cu nivel constant, care are si rolul de element de siguranta. Reglarea se poate face in trepte, la puter! cuprinse intre 1/5 si 1/1 din puterea nominal. Puterea termic’ poate atinge valori de 6500 W la un consum de 0.8 Uh Se executi in foarte multe modele, totul depinzand de fabricant. In figura 4.1.6 este prezentata 0 soba metalic& executatd de firma GAMA din Franta, Tipul SM16-70 are o putere termica ccuprins& intre 1800 si 8000 W si 0 ca- ppacitate a rezervorulul de combustibil de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai mare, are 0 putere termica cuprins intre 3500 si 12000 W si o capacitate ‘a rezervorului de combustibil de 18 | 4.1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos ‘Au 0 constructie speciala, sunt esteti- ce si se execu into gama foarte va Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru combustibil lichid tip GAMA. riatd, avand forme c&t mai diferite. Ele se intdinesc in practicd, sub denumirea de aparate de incalzire cu gaze. Un aparat de incdizire cu gaze (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar amplasat la partea inferioara, impreund cou arzatorul in forma de tub prevazut cu duze. Pe traseul gazelor de ardere spre cosul de fum este prevazuta o sicana cu rol de antirefulare. Evacuarea FLAMAUER F7, un aparat cu flaca- 1 vizibila, prevazut cu 0 hot din ma- terial plastic (fezistent la temperaturi Inalte). Focarul incandescent pe toat lungimea lui reproduce fidel forma unui ‘c&rbune incandescent. Zona vizibila este realizata cu o sticlé panoramic& ‘ransparenté, inalterabila, Puterea ter- ‘mic este de circa 8000 W; ~ SERIE RH, un aparat cu arzator at- mosteric prevazut cu un grup de regi re gi de securitate. Se executa cu pl teri termice de 4000, 6200, 8000 si 10000 W, are forma unui radiator exe- ccutat din'elemente independente; - SERIE 15-02, un aparat executat din tablé emailata, avand forma unui radiator cu coloanele unite si puterea termicd de circa 4000 W. 4.1.4, Sobe de constructie ‘speciala (gemineuri) ‘Semineurile sunt sobe cu foc deschis- ‘cu vatrd, racordate la cosuri de fun in legatura directa cu exteriorul (ig. 4.1.9). Acest mod de incalzire este folosit ‘ca un foc de agrement. Transmisia cal- dur se realizeaza in cea mai mare par- te prin radiatie. Randamentul este des- tul de scazut 20...30 %. ‘in prezent se construiesc semineuri cu gratarul din fier, cu postbiitati de re- glare a aerului necesar arderii, cu co- lectarea cenusii iny-un vas special si chiar cu posibiltati de recuperare a cal- ‘durii din gazele de ardere (fig. 4.1.90) Puterea termica unitar8 variaza intre 3500 si 4500 W/m? de supratatd des- his de semineu. Combustibilul folosit ‘este, in general, lemnul. Viteza curenti- lor de aer in sectiunea deschisa este 0,2 mvs, iar continutul de COs in gazele de ardere este de 1..2 %. Fig. 4.1.7. Aparate de incalzire cu gaze: la - varianta cu racordare la cog; lo - varianta cu racordare directa in lexterirc - deta cispozitv de sigurant: 1 focar, 2 - arzator; 2a - tub de gaze; l2b - duze; 3 - sicane contra refuléri; Id - corp de incdlzie; 5 - racord la cos: [6 - gfilaj metalic; 7 - canal aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere} 19 - electromagnet, 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 si 12 - ventle; 13 - flacara ide veghe; 14 - termocuplu I. Instatatit de incatzire 4.1.5. Elemente de calcul 4.1.5.1 Pierderile de céldura Galculul necesarului de caldura la ct- die incdlzite cu sobe se poate face fle in conformitate cu STAS 1907 sau cu 0 relate mai simpl& daté in STAS 3607, a=(He}viSq A = qieste pierderea specifica de caldu- FA prin elementul de construct [Wim?; = Veste volumul inc&peri (m3; - ceste coeticientul de corecti al pier- etilor de caldura prin transmisie [95) Pierderea specifica de célduré qe determina cu ajutorul diagramelor din figuile: 4.1.10...4.1.13. pentru patru zone de temperaturiexterioare te star bilte pe teritoru! tari noastre. Diagramele cuprind in abscis& lungi- rile L [ml calculat astfel: = pent peretii exterior, ferestre si si, raportul dinire volumul V al inca peril si suprafata Su a elementului de constructii considerat L=V/Su Im] (4.1.28) pentru pardoseaté si tavan, init ‘mea incdperii L fm] 4.1.20) In ordonata se citeste pierderea spe- cificd q, in functie de tipul elementulu de consiructi. Coeticientul de corectio depinde de felul expuneri ciédii in raport cu vantul, astel: ~ pentru clad expuse actiunii van- tului: © = 0.40; ~ pentru cladiri adapostte: ¢ 25, 4.15.2 Caleulul gi alegerea sobeior Alegerea sobelor se face in functe de importanta clic si gradul de contort din incdperi,aste: = la clarte de locuit sila cele simi- lare acestora, care necesita un grad de confort ridicat si in acelasi timp un consum redus de combustibil, se reco- manda sobele cu acumulare de caldu- 1 (sobele de teracota. Suprafaia ula S de incdlzre a sobe- for cu acumulare de caldura se face in ipoteza folosiri a 2 focur in 24 h, pen- ‘tu reaizarea unor temperatuiinterioa- re de 18...20 °C la temperaturi exte- rioare minime, care pot fl depasite timp de maximum 20% din durata perioa- dei de incalzre. +m): Ql a in care: ~ a este fluxul termic unitar cedat de soba [Wim] =m = Coeficientul de _majorare (m= 0.3..0,5), a carui valoare se alege in functie de elementele ornamentale ale sobei care nu cedeaz’ caldura Pentru stabilrea dimensiunilor con structive ale sobei (numarul de randuri [mq] (4.1.9) Capitolul 4: Sisteme de incalzire FEE Fig. 4.1.8. Aparate de incaizire cu gaze: ‘a - model FLAMAUER Fb - model SERIE RH; c - mode! SERIE 15-02. a Fig. 4.1.9. Soba cu focar deschis (gemineu) a vedere generalé: b - elemente componente; | 1 - gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractard; 491.5 clapeta de reglare; 6 - vas pentru colectat cenusa; 7 - usa de curate si cu rol de gl vracteristiclle constructive ‘ou suprafata utila S ‘Sobel de teraci ‘Numarut piscitor in inline (ard socku 6 cope) inaitimea sobei (incusiv soclu si cupola) im] a in [ae nr} a | co (daz | i7i | i9s | 270 Suprafata utla-de inca (S) [m=] A a] 13] 2at] 326 | 320] 380 [427 |] =] = 2 | 2 ie so] 112 | aie | eae] 3a | aee | aes [are faze ~ A | Ne 4 2,85 | 3.43 | 3,90 | 4,67 [5.25 [S.e4[ - = Lie | ste | Zl 2 | 4] ate] a7e | a2 | 5.16 fare fea] 706 | aie | oie | ee ae | “a Ta] 2] 8. | B72] Aas | BB | 606 [aD | 75S) BzE | 902 vie | ave woe | s_| ae [aa seo oss [7a fee] Bae [OTT 1 [ave | 512 [4.21] 506 | 6.00 [6.92 [7.76 18.61] 9.45 110,13 ar [aie [6 1-480] sae [eae [7.46 [a.36 19.25 [10,15]11,05 es: adincime: [Se recomanda intrebuintarea sobelor corespunzatoare datelor incadrate in chenar| de pci si numarul de placi pe un rand) ‘80 pot utiliza indicatile din tabetul 4.1.1, = la cladiile cu un grad de confort mai redus, precum gi la cele care se incalzesc temporar, se pot utiliza sobe {ara acumulare de cldurd. [ Tabetul 4.1.2. DimensTunile minime | ului de fun fa sobe Des axb fomxom] 13x13 ale. ‘Su S {m2 <4 4.5 5.7 27.5 [S.-Suprafata uta de incdlzre a sobeior [Dsc=Dimensiunile sectiunii coguui uni Dimensionarea acestor sobe const ‘in general, in alegerea tipului de sob8, Tegimul ei de functionare fiind practic continu. Aceasta inseamna c& fluxul termic cedat de soba trebule 84 aco- ere pierderle de cSldurd ale incdperi 4.1.5.3. Dimensiunile cogului de tum La alegerea tipului de cos, a dimen- siunilor lui, precum si a numarului de sobe ce se pot racorda la el, este nece- ssar 83 se {ind seama de: tipul si poziia sobei, natura combustibiluiui folosit, regimul de functionare a sobelor etc. Dimensiunile minime ale sectiunii Ccosului de fur pentru diverse tipuri de sobe sunt indicate in tabelul 4.1.2. in coea ce priveste numarul de sobe ‘ce se pot racorda la un cos, in tabelul 4.1.8 sunt date dimensiunile cosurilor ‘si numérul de sobe cu putere termica ‘nominala, ce se pot racorda la un cos. [“Tabetul 4.1.3. Numarul maxim de] ‘sobe admis a se racorda la un cog Dec ab | 14x14 | 14x20 | 2020 fom ort | 9,7 2 | 43 ay 08 3 | 18 Cupra 2 ‘Termoplastice 3 Fobinete giarmaluri de sen @ | Robinete cu venti Diameve w|i] | TT si scaun oblic © [in} Otel 3s | 35 | 3 | 3 | 29] 23| 2 Cupru “jas | 26 | 2 | 2 | 2 for | |_Termoplastce 35_| 25 | 2 | 2 | 2 | o7 70 |Robinete cu serar Otel 1 1 | 05 | 05 | 03 | 03 | os Cupra ‘Termoplastice 2 2 | as | is | 4 | 1 |o6s TT | Rabinete Gu venti ww | 0 | 7? ps 8 si scaun crept (an [sess 5a at ne erat | 21 wo | w | es | 7 | 6 | 5 | 5 i] Robinet crept as [es] 6] 6 | 5], 5|4 de radiator 70 | 0 | es | 7 | 6 | s|s5 wo | | as | 7 [6 | 6 | 5 13 | Robinet cofar ki 4 4]2 | 2p 2] 2} do radiator 2 2) 2 )2)2)2)2 Termoplastice aan 2a ats 3 al |v [5.8 7 |__-Robinet Pentru toate 05 do mente sieic| [><] | ‘rataraae [Schimbare de nivel Pentru 05 (curba eta) —\— _| toate materialete 76 | Giapets cu venti Dn 20 46.6 os Dn 25 la Dn 60 36.5 7 | Clapeté de sons Da fmm} a0 50 100] 200 RB E 25 eee aioe eri 2 ec) 78] Disbibuitor Penva CLEA, | toate materitee 08 79 | Colect Peni ser htt, | toate materiale 1 20 | Ura de diatare Penta 7 TL | toate materialete 2 |Compensator axial _— Penvu z toate materialele 2) Supapa Pentru de sigurants [a, | toate materiale 5 B | Caran [.] 25 2 Cop Ide incaizce radiant 25 25 | Comp de incdiave — cu placi Hl 35 2 | Racordurt (ie invare 7 de rezervoare lesire 0s Capitolul 4: Sistem a Tabelul 4.2.5 Pierder! de sarcina unitare locale ,Z", pentru conducte din ofel si Zé = 1, la Inclzirea cu apa calda View ] ey | 991 | sors | oa | oms | ons | oms | aoe | oms | ons | 00s | oor | ope | om ee Ziel [oso [o2_[ 03 | ose oe seas a fa View weiv | or | 042 | ous | 016 | ous | 02 | 022 | 024 | 026 | 028 | 03 | 03s | 0 tvs} zi) | 3 ee ee ee wey | oas | os | 06 | o7 | os |oms} 1 | ta | 2 | as | is | as | ve tows] { 7 £2 a Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcind liniara unitare “R pentru conducte din cupru, la At= 1K ae iametrul conductor fm) (vol| Mer | 6 [ost Pot | a [asa | wr | za os |) | Ons Gis | os] I] a8 — 9a || oon ososs | ois | oniia | oor Te pensar 24s | 659] 16 | 392 fee [eo (oa [ooo | ois | 0028 | omsse 3) ef oom SaT | 103 | 2h) | |v | oom 0134 | 00226 | ome | omsz ea eacaal es 2a 49 ie ada 2 |v _| oon | oonss | ooris | omits | oasn | onsss _ onit7 22 | © | 038 | 0698 [221 |" Sa8 [154 | 3537 ans vy | 0031 | 0071 | 012s | oni | ons | ons | onise Sr a |v _| ooss | ooor | oots7 | oats | ops: | 093 | onies we pe om23 | 251 | 636 | 182 — y__| of037 | oooss | ootas | 023 | one: za || 817s [ oss 281 asf 198 y_| oma | oto9 | oie | ona | opi22 3 | & | 0188 [ 098 | 3m | 734 Par + | 00043 | 000% | oi | onasr | onsse ga |S | 0207 Fos F331 sos y__| ofo47 | oo10s | ootss | 9204 | onion ye | 8 | 0226} tara 361] gar) 2a 2 + | omost_| otis | 020s | ons | opsor 0231 m1 | 979 | 256 0m0s7 0228 | 90386 | ons: a 282 asi [i] 283 = 00257 | onsor | onsaa : soi | 12 | 58 v_| ofon coors | ooias | 0053s Goes 331 | 33 | 263 + _| onore oosis | oot | opsas GT 0376 a2 | 147] 2 v__| 01086 oos42 | o0sis | ons7e os |e) 0807 es [139 | 279 | noes e037 | 09579 | 096 a Taz} 165 [29 + | oo 003% | ons | onmr | 7s | 8] oar 72 || 303 + | onion ooi2s | 0061 | ones mlacmaecst so) 78] 315. y| omni o0is6 | 0065 | opare 9 Le Poses ‘902 [17938 | > | S| ootas | onze | onsts | ones | ope |e | aah TST to] ta | 36 v | omas | 00321 | ons | ons | ooms 068) [349] it faa) | omis7_| 008s | 00627 | one | onsis Gore [sai [2 | 93 |. >| ooi7t_| 00385 | 0664 | wins | osss Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare “R” pentru conducte din cupru, la at = 1 K - continuare iametrulconductelor [mum] S42 ToT 0281 TR 0.282 0565_|_ 0.68 _| 2530 | 8500 ogos_| ona 2672 [5196 oot | 0757 219 | 3479 os7s_|_ 0798 ‘Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcind liniare unitare 'R" pentru conduete din cupru, la At 1 K- continuare Dat rl condor (ma x] Rel Diametrl condor [ma] aim vue or [et [ot | ea sa | wa | 2a [was sasleus| we mile a si . ois | 023 | oan | os | o3s1_| oat | oon | 0337 oamlaae To | 423} 7B | 60) al | sa “Sonar mae oss | o2n | 02s | 034 | 030 | oasr Ox7s_ ¢ 2 | 42 [sis | te | 33 | 336 uss . oan | 0231 | 0297 | 0359 | oat | 0487 osi2_| bie |e] no} 46 [aaa in| us| 557 | 3350) sor jo. aan | 026 | 030 | 037 | ous | oso7 | | ose | oss wo |S 216 | a78 88) ts) 316 | sre | 3ers | ome . o2i9 | 02m | ox | oan | oa | 0526 | oxsi_| 0982 rane Ba | 95) oii | ise | 37 | soe [asi eon ml iy | o277_| 021 | 032 | oan | 046s | ost | 075 | 086 | 192 w | 6 [ua [sia [oa [2 | ae] ot ise) 3708) 7198 . | 023 | 021 | 038s | oate | 04s | oe | 0686 | ome | ose | 9s ~~) = a jw | oa | '03_| 035 | oa | 049s | osm | ost | ox P00 |e] 27 | sha [39 [ess | ties | 2ai6 95 ¥ 0219 | 0309 o3t_| 03% | 00% | 023 | 0941 me |e [a6] sts amg] 61) aa) 248d) as y | 0364 | oan 0538 | 0629 | 074 | 0368 0902 pane 7a | wa 398 [7261323 | 2863 | 350 o oan | ose os6s_| 066 | 077 | oon | tps wo |e 2] 633 “tig | 959) 1383 | 2680 asi [|v | 021 | 036 osa_| 0601 | 0806 | 098) | 199 a 0) 66 [| Z . os osi7_ | on | 6 32) 68 | ast [as] . o3ie | 0391 ooti_|_078 G B16 “a6 | 88 . oss _| oan 0, Gs) 387763 y 9 “asst v_ 0351 0x9 _ist_| o 1369 967 ine joe oss 038 13 G \ 93 1033 iis27 a aaa 0389 |__| 09s fe wo |? 2 168 ei] 1098 i267 E . 02s esis [oss | oss7 Lat aaa “a8 178) 36) aa 155 3315 ve oan osio | oga_| oam | as is ao |e 69 ie?) 381 |e 13966 ost | ose | oa | ose | it 208 ‘Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulafia agentului termic in conducte din ofel (rv/s) iametrl nominal ad Ree Diner nomial a conducted [in], ‘interioare ‘exterioare conductei [mm] a 020.035 a6 020..0a0_| = #95 | 030045 = 102.127 | 7 030..0,60 | 040..0.70 133. 152 [as 050.065 | 050.075 i219 re 950.00” | 050.080 mT. _ 2 0,50 0,80 055... 100 317 321 pene S20 1. Instalatii de inciilzire Capitolul 4: Sisteme de int a] EKA poate ae ‘Tabelul 32.10 Dimensionares conductelor Bub, ‘cu distributie inferioara gi circulatie natural Mpe TT a ty Te Ts. Teal 2 [os zfsm a te [owt wt} ot fiers] | tra] teat | tea) [teal Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenta ,.een” a rezistenjel 2. Ciel consmaomQs Spa [oa [oma v03 | via | 258 locale unitare (35 = 1), pentru conducte din eupru | [34] 14 [16| Jom] 7 Ties] R= 1) : E 3 [arfee wor [a | a2 = Diameirle conductor au armiturior fm] efor pa} 1 fons[ 0 To fief — tote fis ifs 1P22 rps tsps tse see] [spa [ie lota|s piae| as fia jo ese] [7 Pasa Psa [i fous ie 43 [aes [rss lous) soe] OT [03s | O55] as | Om Tae Cr censomont > ox [027 | 028 [620 | oat | 038 | 073 vas) [ao TRL ows a Tos] 6a [1 113) 09 | 035 | 033 | 046 | OBI | OL toe] P22 tsa we ool s pias a [ast 02 | 02 | 027 035 05 | 056 | O87 207 ~ Greil censumatons Qs fo3 028 [03 [039 | 055 [073 | 097 EE FE COE (4 [028 | 038 | 042 | 06 | O78 3a a 95] 036 | a5 [eas [oss oa | jas | 255) foal aa [ie] [ooo] 7 [isa [ause| saps 367 se | za 96 | x wopar [wat se [ost] ao a2 | 6 sia [ara7 [as [057 [03 | 10 335 [316 co a 048 | Or | Os | 14 2aT | 335) ae] fo aailt Oo] 4 [i325] Ga [TR] Na] 05 [oss [oat [16 257 | 34s oars fas [sar | a | ost Toss Toot [119 265 [357 ns TST LS fowl wo fal 30] 913 fa |e | 5 Greil bese oe ae one wo [7s ae oa eT | Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficientilor de rezistonfa locala § (ex. 1) pvt = Denurnires componenelor evaluate "ea eT Gs, | eer [cw | cune ve ms |r] ow | uf 2s 8 | 22] Doatabse [eons (exon) |o nt rae = 25.03 os | os | - | om alee = te fo | - ° 3 = = si vy= 0020.15 =08 en 7 =f] 1 ~ — [#03 2 4 203 Yan v3 = 0051007 = 0.71 = B32 ES pis ee = 1 22) 3503 wivz=013007= 186 | 0 | 0 iiss ior ra Tins vg = O07 =0696 | 3a 0 ae [22 34 ae) Ts Ss eaSbe [ea s | 2 | « [ae [pe ef 2s [- | 203 Yelvy= 028023 = 121 2 | Wid = 25855071 Tate [Obs Pressure adoptate pentru rezistenteleTocale au semniicata urmtoare: Rad (CZ, B) radiator (cazan, boiler) RU = bInel Gr bla reglare: Cpo- cot cu pili landers TTS -teu tecere la separaze; TH - wou trecere la impreunare; Rs -robinet pentru separate VW 1. Instalatii de incalzire 00s | 79 | 024] 27 | o15| 9 | 009 | os 154 o6 | 53 | 0.38 oos | 107 | o29| 96 | ore} 12 | 011 | 06 212 072 | 73 | 046 oo7 | 140 | 094) 47 | o2t | 1 [ors | o7 278 og4 | 95 | 054 oos | 176 | 039} s9 | o24| 19 | 015 | o@ 354 0.96 | 21 | 061 09 | 216 | o44 | 72 | o28| 23 | a1 | 09 435 108 | 149 | 069 01 | 259 | o49| 87 | o31| 28 | o19 1 526 12 | 179 | 076 ois | 523 | 073 | 175 | 0.46 1,25 0196 0.20 | a69 | o97 | 289 | o@1 16 4:15 0.25 | 4206 | 121 | 427 | ove 475 134 o3 | wr | 146 | 58a | o92 2 153 0,35 | 2340 | 47 | 773 | 107 2.28 172 o4 | 2963 | 194] 980 | 1.22 25 191 0.45 | 3662 | 218 | 1208 | 1.38 275 21 os | 4431 | 243 | 1457 | 153 3 2.29 O68 : - zors | 184 3,25 2.49 a7 : : 2eea | 214 35 os - : aa76 | 245 3,75 0.9 - : : a 4 1 : : : 425 44 a : : zi 45 42 : : a 4,75 13 = : E - 5 Debit Dn 50 Debit de da = 63 mm. de fluid | d= 514mm fluid c R Tat G Ws]_| Pam) | ims) Ws} 0,25 5 0,12 | 5,25 08 18 | 02a 5,50 075 | 36 | 06 5,75 1 so | o4s | 26 | 036 6,00 1,25 | 88 08 38 | 0.42 6.25, is | 121 | 072 | 53. | 051 6.50 1,53 175 | 160 | 084] 629 | o59 675 1,59 2 203 | og6 | a8 | 068 7,00 1,65 225 | 250 | 108 | 108 | 0,76 7.25 4,70 25 | 302 2 | 131 | 085 7,50 176 275 | 359 | 133 | 158 | 093 775 1182 3 421 set | 1,02 8,00 1,88 3.25 | 484 209 1a 825 1194 36 | 553 239 | 1,19 3/50 2.00 375 | 629 | 270 | 127 875 2.06 4 705 | 904 | 1,36 8,00 217 425 | 787 | 39 | tag 925 2.23 4s | 874 77 | 1.53 90 2.29 475 | 963 413, | 161 I. 975 2.35 5 | tose | 241 | 455 a7 | 187 | 118 | 10,00 2at i de incalzire Capitolul 4: 42.84 Dimensionarea conductelorinstalailor cu circulafie forfaté gi cistibuye centralizata ‘La caleulu Ridraulé al Conductelor este necesar sa se tind seama atat de presiunea daté de pompe cat gi de presiunea termi, utima exercitandu-se activ pe coloane, find cu atat mai mare cu cat acestea se extind pe verticald. De aici, necesitatea de separare a calculului de dimensio- nare a rejelei de conducte pentru coloane siretea de disti- bute. 4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor ‘Se considera schema de calcul prezentata in figura 4.2.22, ‘in care sunt indicate elementele geometrce si termice carac- teristice, Agentul termic este apa calda. Conductele sunt confectionate din otel. Etapele de calcul * se stabileste presiunea disponibilé la baza coloanei Hoc = 3 +4 Him: (Pal (4.2.23) care: Hin = OSgP; ~ Pa) ~ reprezinta presiunea termica madie, calculaté pent Mltimea maxima (h') a coloanei de alimentare cu agent termic * se calculeazA plerderea de sarcina liniar8 unitara medie maxima si minima: Pn = HEE [Pam] (4.2.24) x in care: Hg =3-Hrmeg=15:9°-F' 40,~Pa) [Pa] (4.2.25) HIS =4-Hrmeg=2-9°'p,-pa) [Pa] (4.2.26) * se identifick consumatorul cel mai dezavantajat, care in cazul schemei de calcul este Or. * se dimensioneazA conductele circuitului consumatorului Qi, obtinandu-se diametrele si pierderiio de sarcind totale pe tronsoanele 1, 2, 3 si 4 si se verificd conditia de echilibru hidraulic festeay 27m h =27m fn ge hearm la Fig. 42.22. Schema de calcul a unei coloane bitub cu circulatio fortaté pentru consumatori colectivi. teme de incalzire E a HGR < SYRlsZ)y.2eaee < HEB (4.2.27) $0 utllizeazd metodologia indicaté la § 42.8.3, incadrarea pierderilor de sarcind intre cele dou presiuni isponibile maxime si minime este necesara pentru a asigu- ra 0 ct mai buna stabilitate hidraulic a circuitului. ‘= dimensionarea racordurilor la coloand, a consumatorilor de putere termicd Ox (x = 2, 3, 4) stabilind succesiv: ~ presiunea disponibilé in planul de racord Hi = S{Rlv2) - 2H} [Pa] in care: y $2 142438i2=1,2,381 = presiunea termica medie calculaté pentru o inaitime intre dou corpuri de incaizire (4.2.28) Hy = O.5g:h% = Be (42.29) = plerderea de sarcind medie iiar unitara (tna) Hy 02D palm (42.30) Bie care lo este lungimea conductel de racord = determinarea diametrelor si a pierderilor de sarcina locata si distributie la conductele de racord = H(Qs, Pi) §i (Reh + Zi); cur = 2.4; 3.1; 4.1 (4.231) = se verifica conditia de echilibru hidraulic in nodurile de racord (Peek eZ) s HB (4.2.32, a) lar in cazul unor diferente mari se introduce 0 rezistenta suplimentard Zfr prin reglarea fi a robinetului corpului de incaizre, (Re: b+ 2) 4Zhe 2 HB (4.2.32, b) in care teapta de regiare Thr = $(Gs, Zhe) (4.2.33) Exemplul de calcul 2 ‘Se considera marimile geometrice si termice prezentate in figura 4.2.22. Agentul termic este apa cald& t/t = 90/70 °C, jar conductele sunt din otel. Calculele hidraulice sunt centralizate in tabelele 4.2.12 (ciametrele conductelor si pierderile de sarcina) si 4.2.13 (calculul coeficientiior de rezistenta locala). Rezolvare ‘* presiunea disponibilé minima si maxima la baza coloa- nel HBE = 1.5-gh'(pi - Pa) = 1,5:9,81-9,6012,47 = 1761 Pa HBB = 2.g'h'(pi - Pa) = 2:9,81-9,60-12,47 = 2349 Pa © pierderea de sarcind liniaré unitara medie minim’ si maxima (t-a)-HeP _ (1-0,33)-1761 2.27415) Bn 615 Palm BB h+hy) ay Hest “2 Gh) 2G27+15) ~ diametrele preliminare si calculele hidraulice sunt cen- tralizate in tabelul 4.2.12 * verificarea calcululul de dimensionare a circuitului prin ipal cu expresia 4.2.27 HBB = 1761 < SRlsZ)re20304= 2009 s HBB = 2349 Pa incadrarea pierderiior de sarcind intre cele doua limite se face introducand 0 rezistenté suplimentard Zr = 300 Pa prin reglarea robinetului montat pe corpul de incalzire Qi. ‘Alegerea treptel de roglare se face in functie de tipul robinetuiui ales: Tie = f (G1, Zi) = 300 Pa in care: Pe 180 609-180 O° Se type 0 F76 20-0.98 ‘© 88 continua caloulul de dimensionare a racorduriior Vn 1. Instalatii de incdlzire EE opitotut«: sisteme de incatzire stabilind presiunile disponibile in fiecare racord aplicand: relajia 4.2.8 si diametrele conductelor (tab. 4.2.12). = racordl 2.1 * presiunea disponibil HS = S{RIZ) - 2Hj}y = S{AUZ) 1-H 9726 - 165,15 = 807,45 Pa Him = 0,5:9:h (Pr - Pa) = 0,5:9,81-2,7-12,47 = 165,15 Pa * diferenta de presiune nedisipata in racord este prelua- 18 de robinetul de incdlzire Zi = 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa * treapta de reglare a robinetului The = f (Ge, Zi) incare: 6,22 __.3600-— 1 _. 600-659 1/n G-HPo 4.18 -20-0,98 = racordl 3.1 «= presiunea disponibila Hb = LRl+Z) - ZH = B{RUZ)i2 = 2H fn calcul, exprimat in kW; vs - viteza agentului termic pe tronsonul considerat, sta- bilté pe baza recomandévilor din tabelul 4.2.6, in functie de ‘diametrul conductei, exprimata in ms. Vitezele se aleg cres- ‘ctoare de la coloane c&tre planul de racord, pentru primul ‘ronson puténdu-se adopta viteza obtinuté pe ulimul ‘ronson al coloanei; * se calculeaza pierderile de sarcina liniare si locale uli Zand tabelul 4.2.4 pentru R, 4.2.5 si 4.2.6 pentru Z. Calcu- lele sunt centralizate in tabelul 4.2.14, jn cazul in care se cunoaste presiunea disponibilé Hr in facord este necesar sé se asigure conditia de echilbru hidraulic: Saez)st, (42.38) Bi * 80 dimensioneaza circutele secundare stabiind presiu- ‘nea disponibi in functie de care se determina pierderea de arcing liniarunitara medie: 4249.6 - 390,30 = 818.9 Pa = cect coleuawarereral Tabelul 42:19 Valoars cosine do esate mets local", pentru coloana T, (ex. 2) in care: Nr. [Cpe] Curbe] Zik= 913.3 - 278,4 = 634,9 Pa te finete|R&e|SP2] ea —_*/% a @=G- 659m is ROTO racordul 41 [3s [4 |ealh aly neaiao [aa see em ap 05] waves HB = S{RMZ)y - 2Hiy = E{RMZ)1-209 ~ Hy 3] o= = 12-015) ¥9/¥4=0,300,22=1, = y7a5.8 495,45 = 120088 Pa SEE aren cae arc Ls Se aaa reales 31 Fa [r-2]2-03)symen60=053} « [oa }ina Zee = 1290,35 - 23,2 = 1067,15 Pa 41] 25 [4 [1-2)2-03[umeoimz2—077] 10 | 05 [171 Gra 701m Calculele de stabire « ciamotreor si de determinare a m sable a chartrlcr to Tabelul 42.14 Dimensionarea conductelor reel pierderoe de sarcina sunt recut in tabelul 42.12 npr 42.8.4.2 Dimensionarea refelol de distributie arborescenta [Ne[ OTT a Tv Te [a ]R ay Z fous zuma) Se consideré 0 retea arborescenta (ig. 2.22) reatzats | [0] | tn [islam] ™ [orl] ft sa fois [mfr] fe] 70 [na 658 3.5) sats | PRE | [+ aie Sh 0 [114] #76 138 798 ; anf Bo =t= z aojza[ 3-03 [= T= rezistenta termicd medie cuprins in banda Rn... utilizand tabelul 4.2.9. Pentru circuitele verticale se mentin rezultatele obtinute la exemplul de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23, B + O), considerand aceeasi configuratio a retelei verticae. + verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa- ce compardnd pierderile totale de sarcina cu presiunile dis- ponibile calculate pentru fiecare varianté de racordare. Astfel, pentru: ‘a. racordare direct ~ suma pierderilor totale de sarcina pe circuitul MTHy 5(aH+2), ‘in care: S(RI+Z)1 reprezinta pierderile de sarcina pe circuitul Col mai ling a! distribute! raciale do la uitimul nivel (tab. 42.29, Sia +2) (+2) + (ars 2] =56615--1272.17= 1640.82 Pa reprezinta pierderile de sarcina pe cicuitl ver- teal, consideratidentic cu cel de la exemplul de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23 B). - condita de echiibru hidrauc este HB" = 2376,27 < RI+Z)r = 1840,32 < HBX = 3168,35 Pa rezult cd pierderio de sarc corespunzatoare cicuituli cel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi- te (pierderile de sarcin find mult prea mici). Se recurge la ‘© reglare a robinetului cu dubla regiare de la corpul de ft Cilare Qc, unde treapta de reglare se stabileste pentru 0 Pierdere local de sarcina Zir= 600 Pa, Debitul de fiuid care circulé pe acest circuit, este: = — 91 __.3699-—_2.59___ 600211421 vh Cp At Pm 418 20.0968 ‘Treapta de regiare The se stabileste in functie de varianta de armatura aleasa, utlizand dependenta: Thr = J (Gr, Zér } Rezult: LileZ)i = HRleZ)1 + Zhe = 568,15 + 600 = 1168,15 Pa lar conditia de echilibru pentru noite valori HE = 2876.27 < E(Rl+Z): + Zhe < HBR = 3168.35 Pa sau HW = 2376,27 < 1840,32 + 600 < HBS" = 3168,35 Pa Cconditie indeplinit. . racordare prin BEP - suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitl vertical este centralizaté in tabelul 4.2.28 C considerand ca reteaua verticala are aceeasi configuratie si incdrcare termica. 1. Instalatii de Hpco=Z(RI+2) + Zyng=1168.15+Zymy, (Pal in care Zums se stabileste tinnd seama de rezistentele locale introduse de echiparea MTHs pe circuitul secundar. 220 200 3600-04 m°/h Gp at pg OO" a18.20-966.4 °O°=™ ‘ roo * voriicarea rezuitatelor obtinute pentru cicuitele radiate 2,3 $14 (fig, 4.2.25) ale cdror pierderi de sarcina sunt cen- fralizate in tabelul 4.2.29, se face punand conditia de echiliru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de calcul este cea indicatd la retelele de conducte din otel si ccupru. Astfel: = pentru circultul 2 329,6 + EZfs= 1168,15 Pa 338,55 Pa, presiune ce se ‘consuma in organele de regiare de la distribuitor - colector si robinetul de la corpul de incalzre. Debitul de fluid care circu prin robinete G,- 922.3600 At Pm 230 * 418:20.0,968 3600=93,42 Yh ~ pentru circuitul 3 YZ = YAlezZhs + LZie= 264,6 + EZi-= 168,18 Pa Unde 22g = 1168,15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce ‘se consuma in robinetele de reglare indicate la circuitul 2, Debitul de fluid Go = Ge = 93,42 Uh = pentru circuitul 4 YiRleZ}i= YRZ he + EZie= 293,97 + EZfe= 1168,15 Pa unde: BZie= 1168,15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce ‘se consuma In robinetele de reglare indicate in circuitele 2 si 3. Debitul de fluid 2.30 2509600210222 Vn 4,18-20-0,968 Se008 102.92 tt * circuitele orizontale corespunzatoare celorialte niveluri (€3, E2, E1 si P) se dimensioneazi dupa aceeasi metodolo- gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunzz toare fiecdrui nivel, dupa cum urmeaza: a. racordare direct (tab. 4.2.23 B si 4.2.29) HY? = Sirisz)P? + TeAwZISY - Hee 168,15 + 250,97 - 165,15 = 1253,97 Pa a (a1. 2\P° + S(rrez),, -2-Het 116815 + 443.5-2.465,15-128198 Pa SUAI+Z)oy-+ Zeer =258173+ Zeer (Pal : Tabelul 4.2.28. Valoarea cooticientilor de rezistenfa - iar condita de, ecilioru hidrautic locald 2 pentru tronsoanele refelel orizontale, HBR = 2087 < EYfAleZkv + Zaco = 2581.73 + Zece < cu distributie radiald gi conducte din cupru (ex. 6) < HOB" = 3009 Pa y urbe Rabiner] — 5 a Rae|Cool va 13 trecere| *S - caracteristicile hidraulice ale pompel de circulate de pe | rar pease = Circuitul secundar se stabilesc in ipoteza adoptariischemei | 1 2 Lor 8 we din figura 42.4 0. z 2 {or} 3-03 Es + inaltimea de pompare : zor[sost has Tabelul 42.27, Dimensionarea tronsoanelor refelel orizontale gi evaluarea plerderilor de sarci pentru conducte din cupru, varianta distribuiei radiale (ex. 6) Ne G ieee | grea ee Ree owe Ra z teonson tug) | toot | tomy | tovs)_| tevind | fo) | fd (Pal — Tora CE 2 was | 98 | 1st | awe | a6 8 98 Tr 3 was [ox | ist | 6 [oa [ata Tw sees | nek Ne | scoot | tear ETE 5s sie |e | Tw I Instalatii de incatzire Har Sars Z) + 16815 + 825,72-3. 10615149842 Pa E(plez)°+3(arez),, 4H =1168,15 + 1062,11- 4-165,15=1569,66 Pa Presiunea dsponibié obtinuta pentru flecare nivel este consumaté pentru acoperitea pierdelor de sarcina pe cir cuitele orizontale Z{AI+Z)éo $i a pierderilor de sarcina locale in modulu termohidrauic Zuma. Dimensionarea ccultetr ‘rizoniale se face aplicand aceeasi metodologle de calcul 'b.racordaroa prin BEP Considerand configuratia retell verticale denticd cu cea de la exemplul do la'§ 42.85.1, pe baza rezutaelr pre- Zenato In tabelul 4.223, © rez HEM? = L{RIZ)5 - Hin! = 772,79 - 165,15 = 607,64 Pa Sfan-z)- aye 171107 Pa Presiunea disponibilé obtinuté pentru fiecare nivel este ‘consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con- ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare sia pierderilor locale de sarcina in BEP. Grouitele radiale secundare se dimensioneaz’ ca si in ceazul racord&rii directe, pierderea de sarcina find acoperita ‘de pompa de circulatie montata in aval de distribuitorul din dotarea MTHs (fig. 4.2.4 ©), Caracteristicle hideaulice ale Pompelor se stabilesc findnd seama de pierderilor de sarci- 1nd in taport cu circuitul cel mai dezavantajat si de debitul de fluid corespunzator tuturor consumatorilor de pe nivel, utiizand relatile 4.2.57 si 4.2.58, 42.853 Refele bitu Exemplul de calcul 7 Se dimensioneaza diametrele unei instalatii de incdlzire bitub cu circulate fortatd si dstbutie individual, aleatuita in sistem inelar. Caracteristicie termice si geometvice sunt cle cin figura 42.25 © considerdnd ca reteaua de conducte este alcatuita din otel, cupru sau material termoplastic tip Poiymutan. * presiunea disponibilé la baza coleanei nu depinde de materilulutiizat pentru conducte, aceasta find ca si in a plcatile precedente, stabilta cu relatile 4.2.43 a si 42.43 b dupa cum umeazé: 2. racordare drect HEE = 1.5.9(ho + 4h + hukipr- ps 159,81(1,54+42,7 + 0,65) 12,47 = 2976.27 Pa HBB = 2.giho + 4h + hi} - pe) 2.9,81(1,5 + 42,7 + 0,65) 12.47 = 316835 Pa . racordare prin BEP are Capitol 4: Sistome de inoalzire BRE HBG’ = 1,5-9(ho + 4h){pr - Pa) 159811150427) 1247 = 2257 Pa HBB" = 2-g4(ho + 4h}{0% - Pa) = 298115 + 42,7)}12,47 = 3009 Pa * plerderile unitare de sarcin medii corespunzatoare presiunilor disponibile HBQ" si HB" se calculeaza cu relatile: a. racordare direct 30,97 Palm B= 2¢ho + 4h) + (ld + If + If + I + I) = = 21,5 + 42,7) 43,4428 4324404 134 = 514m Poe i HEE. (1-039) 3168.95.49 pam b. racordare prin BEP Figg, = LO SS)-HEE _ (1-0.98)-2257 _ 64.47 palm El = 24a + 4h) = 241,5 + 42,7) = 24,60 m Png =I MEDP HEE (1-08, $09 9995 an U pentru retele de conducte din ofel, diametrele si pier- derile totale de sarcind sunt centralzate in tabelul 4.2.31, unde dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de ‘ducere si cel de Intoarcere. Diametrele tronsoanelar de con- ducte se stabilesc in functie de debitul de agent termic si plerderea de sarcind unitara medie, utilzand tabelul 4.2.3 Coeficientii de rezistent& localé centralizati in tabelul 4.2.32 -au stabilit in functie de configuratia retelei, iar valorile s- au luat din tabelul 4.2.4. Pierderile de sarcind locale pentru 3E = 1 s-au luat din tabolul 4.2.5. * verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.31 se ‘obtine compardnd pierderile totale de sarcina ale tuturor circuitelor corpurilor de incalzie in raport cu MTHs. Astfel, pentru: ‘2. racordare directs = pentru circuitul corpului de incdlzire Qos SURI Z)9o4= SUAI+ Zag + SAM Z)qy SAL Z} 968 + 186,25 + 1388,50=1942,75 Pa ~ pentru circuitul corpului de incite Oc Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa ocala 22, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru ‘conducte tip Polymutan cu distributie radial Ne] Comp Fe tronson| incite eames 2 ‘Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor refelel orizontale $i eval rilor de sarci "pentru conducte tip Polymutan, varianta distribute! radiale (ex. 6) Se ep ee PR | ge | 2 PR Re = [us] foo) | fmm} | fowis}_} [Pan {ro} [Pa] (Ps) was BAP [Os TST Tss957 ESS TRF | ons | 9a i 7 3 0026 [ea das [a8 tis [oes | o aot) a ome | A ‘Sisteme de incalzire EE cori LUI Zo gp = 8 (AU+Z)+S(Al+Z)y,+ S(RI+Z) 505.8 +107,64+-1285,7 =1899,1 Pa = pentru pentru circuit corpului de incre Qcz LAV Zoey = (A+ Z)+S(AI+Z)_p4 8(RI+Z)= 636,2--142,8+12137 =1999,7 Pa ~ pentru circuit corpului de incre cx LAI Z)gy= (AI+Z)+L (AMZ) + DAN Za = 75,2.+60,3+1072,2=2007,7 Pa Conditia de echiliru hidraulic impune ca tntre pierderile de sarcina pentru oricare circuit $8 nu fie 0 abatere relativa mai mare § %. Pentru calculul abaterii medit relative se ‘a ca referinta circuitul corpului de incalzire Qc, care are pierderea de sarcina cea mai mare. 2007.7 -1942,75. 199 3.23% 2007,7 I. Instalatii de incdlzire EURI+Z ig -Z0AM Zl 409 STARZ a, sheds EUR Zia BUAM Zhe 1990 L(A Zoot 20077-19997 199-.0,39% 2007,7 Valorie & obfinute araté cA numal cxcuitul corpuli de in- calzre Qos are 0 abatere relativi mai mare de 6 %. Pentru a ‘obtine echilbrul hidraulic cu crcuitul de referint& er, se de termina gradul de regiare 7?" a robinetului cu dubia reglare atagat corpului de incalzire Qcs: TAP = f (ZAE°, Gace) unde: Ze! = BFlsZ)ocy ~ HRl+Zhaca = 2077.7 ~ 1899,1 = 108.6 Pa iar debitul de fluid @ =a. Ban eg, 000 fae 210, 210 __.2600299.42 78-20-0068 83.42 fh ‘= verificarea dimensionaril circuitului orizontal si vertical pentru racordarea directa se face comparand suma pierde- Flor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal si pierderilor ‘de sarcina de pe circuitul vertical cu presiunile disponibile calculate in raport ‘cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de pe circuitul vertical se considera cu aceleasi valori ca la exemplul de la § 4.2.8.5.1 intrucat configuratia retelei si debitele de agent termic sunt aceleasi (tab. 42.19 8). La ‘operat \ \ Geass m a3.85 m1 Fig. 42.250, Schemé de calcul pentru instalajia bitub cu circulaie forfata pentru ‘consumator individual, cu distributie inetar SIPUZ ney “EIAd Zh, BUR Z\= 0077+ 85809-20579 Pa HBS = 2376.27 < UPRMZ}eo.cv = 2945,79 << HBB™ = 3168,35 Pa Conditia de echlibru este indeplinita ». racordare prin BEP + cireutul rizontal considerat secundar conform scheme din figura 4.2.44 se dimensioneaza la fel cu cel al racordéri irecte. Pierderle de sarcina sunt acoperite de 0 pompa de circulate cu Lurmatoarele caracteristici hicraulice: ("| + inatimea de pompare Hreo=S(PI+Z)g +Zura = le 3007.7 + Zu (Pal |] | car: Zum sunt plerderte de sarc 2 | locale datorate“componentelor dn — "| saree | + debit pomp [3] Gro-_29.s600- ; tat pa if 300 __ iF 3600-04 rsh va jg) ~ate209564 2] + circuitul vertical are aceeasi | % | configurate si aceleasi debite de agent _.— {2| termi pe. vonsoane, ca, in’ cazul ‘exemplului de la § 4.2.8.1, rezultand: HE = 2376.27 < 3[RleZkv = 2383,3 < in care: rvizor fiz sunt pier de sr tale alo creat vrata. 42.18) + tronsoanele aferente retelelor orizontale pentru celelalte nivelur (E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza urmand metodo- logia de la aplicatile precedente, ludnd in considerare pre siunea disponibiié corespunzitoare fecérui nivel. Astfel, pentru 4, racordare direct tab. 4.2.31 si 4.2.18 B) HBT? = ER IZlac, + BRIZ)s.cv - Hin! 007.7 + 254.8 - 165,15 = 2097.35 Pa (mez), +E(nrez),, -2He =2007,7 + 368,6~2:165,15=20460 Pa Hype D[Alez), ¥Z(R+2),y 3H =2007,7 +600,35~3:165,15=21126 Pa vee Mame SmleZ),, +3 (Rez), A= =2007,7+76109-4-165,15=2108,19 Pa in care: AZo, sunt pierderle de sarcind pe circuit or- zontal (lab. 42.31) cu valoarea cea mai mare, cicutul Qos $a), prez pierre de sarcnd pe vonsoa- Z(RI+2)., nele conductelor vertcale situate in. zona superioard MTFs (tab. 4.2.19 HAR! = 05g - pa) = 059,812,7-12,47 = 165,15 Pa - este presiunea termicd medie corespunzitoare unui nivel. Presiunea disponibla obtinuté pentru flecare nivel se con- ‘uma pentru acoperrea pierderilor de sarcind pe circuitle atizontale si vertcale corespunzitoare moduluutermohi- drauiic, Dimensionarea tronsoanelorcircuitelor orizontale se face aplicdnd metodologia expusa la dimensionarea circui- telor corespunzator rivelului E4. Concitia de echiibru hi- Graulic este ca aceste pierderi de sarcind si nu depaseasca presiunea disponibilé ». ragordare prin BEP (tab. 4.2.19 ©), HB™® = E{RleZ)5 - Him! = 620,50 - 165,15 = 455,35 Pa HYM® = 5 (Ale 2)-2- Het =098,5~2.165 15=6682 Pa HY = § (Rls 2)~9. Heel = 1646 5-3:16515=115105 Pa HYP = (A+ 2)~4- He = 2098,90-4-165,15=1374,7 Pa Presiunea disponibila. Hi" pentru fiecare nivel se con- ‘suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care presiunea disponibilé nu poate fi consumata integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale c&ror trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea ramas& neconsumata Zar si debitul de fluid G. ce traverseazi ra- ccordul de la coloana la MTH. Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste nivelur, se dimensioneazi aplicand metodologia_mentionata. la circuitele de la ultimul nivel, conditia find de nedepasire a vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de ppe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de circulatie ale cdrei caracteristici hidraulice (Hpco: Gpca) se stabilesc analog circuitului nivelului 4 pentru refele de conducte din cupru, diametrele si pier- derila totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.93, in ‘care dimensionarea este fcuta separat pentru circuitul de ducere ¢i intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte ‘au fost stabilite in functie de debitul de agent termic si pier- derea de sarcina unitar& medie, incadratA intre limitele ma- xima i minim&, utiizand tabelul 4.2.7. Coeficienti de rezis- tent locala au fost stabilit in functie de configuratia retele, valorile acestora fiind alese din tabelul 4.2.4, iar lungimile echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt prezentate in tabelul 4.2.34, * verificarea rezultatelor centralzate in tabelul 4.2.93 se face comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor ci Cuitelor corpurilor de incélzire in raport cu MTH racordare drect& = pentru circuitul corpului de incdlzire Qos Llrmz),_ =ElalZ), + E(AI+2),, + HAZ) = 105-17 164-1069,00= 145149 Pa ~ pentru ciruitul corpului de Incdlare Ges Zrez), -Slarez)+F(arz), +S (Ar 615 + 184,464 065,44=1402.4 Pa = pentru cccuitul corpuiui de ineleire Qcz L(ptez), -S(arsz}+S (avez), +¥(ar+2] =600,70+ 184,46 +62594=141110 Pa = pentru ercultul corpul do incaire Ger L(riv2), = ¥(al+Z)+E(Ar+zZ),,+D(Al+Z), = 54,06 199,05 + 460,50=1407,61 Pa Condit de echilbru hidraulic impune ca inire sumele Tabelul 4.2.31. Dimensionarea tronsoanelor refelel orizontale gi evaluarea pierderilor de sarcina, Pentru conducte din ofel, varianta distributielinelare (ex. 7) Re 7 T ® | a Z| Wis] SRT [Pain ra, ra] {ra 30 | oa m7 27 ws a5__| oas 204 [aa | aa oa 7368 [33 is [sr | s76 7 38 ir ia 70 | 25 | 30 | 07 [3a wo ws = [as 6s 2 | a a8 25 | ass] 1628 | i053 FEE) covitotut plerderilor de sarcina in raport cu fiecare circuit s& nu fie © abatere medie relativd & mai mica de 5 %. Pentru caleulul abaterii medii relative se ia ca referinta circuitul Ccorpului de incalzire Qos, care are pierderea de sarcind cea mai mare. Sisteme de int ire fAlsz), -(rI+2] SE eae {Ate ‘Oe = 145149-1407,61 499-3.009% 145148 _Balez), EAM Z) oy sical Z(Ri+Z), ~ ), -(Ar+2) as E(Alez] ‘00s be. 145 149-1402,40, 49-4020 109 -3.9% ‘Abaterile medii relative € pentru toate circuitele sunt sub 5 %, rezultand c& dimensionarea este bine facuté © Verificarea dimensionarii crcuitului orizontal si vertical pentru racordarea directa se face scriind conditia de echil- bru hidraulic. E(AIZ) oy DIZ), *S(AMZ)= =145149+151 192=2963.41 Pa HB = 2376.27 < S)RZ}co.cy = 2963.41 < HBB = 3168.35 Pa unde pierderile de sarcind de pe circuitul vertical s-au con- siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5.1, configuratia rete- lei si debitele de agent termic fiind aceleasi (tab. 4.2.19 A). . racordarea prin BEP * circuitul orizontal considerat secundar conform schemei din figura 4.2.4d se dimensioneaza la fel cu cel al racordari directe, Pierderle de sarcina sunt acoperite de o pompa de circulati ale c&rei caracteristici hidraulice sunt urmatoarele: * ndltimea de pompare (02), Zon Hco 1454494 Zur (Pal Jin care Zunit sunt pierderile de sarcina locale datorate I. Instalatii de incalzire ‘componentelor din MTHy ‘= debitul pompei Lo 9,00 4 mi Gro" Sat pg OO” 18-20-9664 = "m + circuitul vertical are aceeasi geometrie i aceleasi debite de agent termic pe tronsoane, ca in cazul exempluli de la § 4.2.85.1 (tab. 4.2.21 C), conducénd la aceleasi rezultate, si anume: HBS = 2376,27 < ZiRlsZ pou = 226,21 < HBG" = 3168,35 Pa Jn care SyleZkv = SRHZ) sunt pierderile de sarcin’ totale ale circutuli vertical (tab. 42.19 C) Conditia de echilibru hidraulic nu este indeplinit find ne- ‘cesar adoptarea uneia din varlantele urmatoare: ~ redimensionarea unor tronsoane ale circultulul vertical + prevederea une} piese de reglare in amonte de MTH%; = prevederea unei piese de reglare la baza coloanel, pe una din conducte sau pe ambele conducte. Pentru oficare din variantele adoptate conditia de echil- bru hidraulic ia forma: HB < EiRleZlev + Zie < HBB de unde se obfine pierderea de sarcina locala suplimen- ta ce rebuleivodust pe reteava vertical Hot -Hpe _ 3168,35-2376.27 2 ae Hoe in acest caz relatia de echilibru devine: 2376.27 < (2236,21+396.04)-2632,25 < HBB" = 9168,95 Pa Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa se poate recurge la: = redimensionarea tronsonulul 9 (tab. 4.2.21 C) solutie ne- justifioata, deoarece ar conduce la viteze prea mari in conducte: ~ prevederea unor organe de reglare cu stabilrea treptel de raglare, Tae = f (Gx, Zar) urmand metodologia cunoscutd in care: Zie = 396,04 Pa, iar de debitul fluid: penne = 9.00 __, & 9000- 775-20.0968 + tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri (€3, E2, E1 si P) se dimensioneaz dupa aceeasi metodolo- gle, ludnd in considerare presiunea disponibila corespun toare flecarui nivel. Astfel, pentru: ‘a. racordare drecti (tab. 4.2.33 si 4.2.21 B) Zz, =896,04 Pa 100,37 Yh “Tabelul 4.2.92. Valoarea coeficienfilor de rezistenfai local din ofel varianta distributiel inelare (ex. 7) SE, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru conducte toon tae we vrs | vet | ee | 7 ta 103 Tan = 078 978 2a 3 23024 0.92 : as i = 2032-078 | =| 030 _*. pee ; | 15013 = 1 10 Instalatii de incalzire HEM? = LRleZlace + Y{RI+ZIs.cy - Hin! = = 1451,49'4 217,87 - 165,15 = 1504.21 Pa Z(ml+Z), +E (avez), 2-H 45149-38877 -2-165;1 mye. 1504.96 Pa eas lateZ), «3(Alez],, og 14514971677-9-165,1 762.81 Pa Hyre=BlAlez), +B (RAiv2), 4d = 145 1494132157 -4165,15=2112,46 Pa in care HAl+Zlace sunt pierderile de sarc pe cicuitul ovizontal (lab. 42.38) E(arz)_, 1teznt plrcorle de sarcind pe tronsoa- 2IFI*Z).y nele conductelor vetcale situate in zona su- perioara MTF: (tb. 42.21 B); His! = 0.5ah( = pa) = 0,59,812,7-12.47 = 165,15 Pa - este presiunea termica medie corespunzatoare unui nivel. Presiunea clsponibila obtinuté pentru fiecare nivel se con- ‘sum pentru acoperiea pierderilor de sarcina pe circuitele crizontale si plerderilor do sarcind locale la MTHs Dimensionarea tronsoanelor cicuitelor orizontale se face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circutelor la nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie si depa- seascd presiunea disponibili. ', racordare prin BEP (tab. 4.2.21 ©) HBT? = Sirlez)s - HGR = 17.87 - 165,15 = 52,72 Pa HMM $A 2) ~2. Hes =792,16-2:16515= 46186 Pa (Ale Z)-9 Hel = 1125 16-3165 15 =62879 Pa Ht 3 (R142) 4 Hee) =1729,96-4.165,15= 1069.36 Pa Presiunea disponibilé (Hi/"") pentru flecare nivel se con- ‘sum pentru acoperirea pierderlor de sarcina pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare. in cazul in care presiunea disponibilé nu poate fi consumata integral, se introduc organe de regiare pe circuitul de racord ale caror trepte de reglare se stabilesc in funetie de presiunea ramas& ‘neconsumata si debitul de fluid G; ce traverseaza racordul de la coloan’ la MTH. ‘Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzétoare aces- tor niveluri, se dimensioneazA aplicand metodologia mentio- rata la circuitele de la nivelul 4, condita fiind de incadrare Capitolul 4: Sisteme de inci » jn plaja de viteze economice recomandate. Pierderle de sarcina de pe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de Circulatie ale carei caracteristici hidraulice (Heco; Geco) se stabilesc analog circuitulul nivelului 4 pentru rejele de conducts din material termoplastic tip Polymutan, diamotrele i pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.35 unde dimensionarea este facut ‘Separat pentru circuitul de ducere si Intoarcere. Diametrele ‘ronsoanelor de conducte s-au stabil in functie de debitul de agent termic si pierderea de sarcina unitara medie, utiizand tabelul 4.2.9. Cosficientii de rezistenta locala s-au stabilt in functie de configuratia retelei, rezultatele objinute fiind centralizate in tabelul 4.2.36. Valorie acestora au fost alese din tabelul 4.2.4, iar pierderile de sarcina locale calcu- late cu relatia 4.2.54. * veritficarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.35 so ‘obtine comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor Circuitelor corpurilor de incailzire in raport cu MTH%. Astfel, pentru: a. racordare direct = pentru circuitul corpului de incdlzie Qos E(rlez), =SlArz)+E(are2),_+Slarz)= 140,76 + 160,24 +858,53=115959 Pa = pentru circuit corpului de ineizre Qos Laz), = Sarez)S(mr2), «Save 314,35 +113.97+739.80=116812 Pa ~ pentru ciruitul copului de incalzre ce ‘Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa locala 25, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru conducte din cupru cu distributie inelara (ex. 7) Be Tat [rarer] Se ers] rr] Se ronson inctzre trecere Ww) 25 =p [sas 7 : =| 06s = [eas| sr Oop | tas [os | =| oss 06) 6 fo =joat = [eas 2 [is [os | — 375] 3 sc (ar evs) =| eee | amen ‘Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanelor refelel orizontale si evaluarea plerderilor de sarcina, Pentru conducte din cupru, varianta distribute! inelare (fig. 42.25¢) Ne @ ¢ 1] as] 3 Pla to | a [ant tronson | (kWI | (kom to] fmm) _ | tovst_ | Py tw} | tm | ray 25 | wores [a] east | T5536 3 a 92 67 [026 a iat i 9 a 2105 3 amn95 _ Ss 2405 ie 65 a [5.44 [022 | 4605 L oar ww30s | Ory eae | 2 ro 16 | al 3 | op is] oa3 [35 aime FEE covitors 4: Sisteme de incilzire 1. Instalatii de incatzire Slavsz),,_ = (ar z)+S (avez), +¥(r1+2)= 438.90+-119.97 +635,20-1188.16 Pa - pentru circuit corpulul de ince Ges LlAHZ), = Elevez)oZ(ah-Z), +(e z), = 660,89+ 43,62+ 420,77 = 112528 Pa Conditia de echilioru hidraulic impune ca inte pierderile de sarcina pentru oricare circuit s8 nu fie 0 abatere relativa, & mai mare de § 9%. Pentru calculul abaterii medi relative se ia ca referinta circuitul corpului de incalire Qce, care are plerderea de sarcina cea mai mare. Z(rr-z), -Z(Ar+2) ‘, 100= i * Elz), 119816-1125.28, 1188,16- ee ElAl+z), -Z(At+2) 100= fz) x "e2 1188 18 Elarez),_-Z{Arez) FrQeu by Pez) 100= 188,16 1159.53 99 Ree 00 241% Rezulté cA numai circuitul corpului de incdlzre Qor are 0 abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i obtine ‘echilirul hidraulic faté de circuitul de referinta Qcz, se deter- mind gradul de reglare T°" a robinetului cu dubla reglare atagat corpului de incdizire Qex, unde Ti? = f (Zi, Gacdh ZH" = BleZhaco - LAbvZ)agy= 1188, 16 - 1125.28 jar debitul de fluid @ care Ses At py, OO + verticarea cimensiondni circuituluierizontal si vertical pentru racordarea drecth se objine comparand suma pier Gator de sarcina maxime de pe creutul ozontl si perde- tle de sarcind de pe cult vertical, cu presiunile dispon: le caleuate in raport cu baza cotoane.Pierderile de Sar ‘in de pe ccultul vertical se considers cu aceeasi valor cain exorplu dela § 4.2.8.5.1 deoarece configura retell Si debitele de agent termic aunt acoleai (ab. 42.23 B) L(A 2 oy HAZ), El Ae2) =1188,16+1272:17=2460.83 Pa HEY = 2376,27 < S{Rl+Z)co.cv = 2460,33 < HBR = 3168,35 Pa Condiia de echibru hidaule esto indepinita 'b. racordare prin BEP_ + ‘creuiul rizontal considerat secundar conform schemel din figura 4.2.4d ce dimensioneaza la fel cu celal racordari ‘rect. Plerdetile do sarcina sunt acoperite de o pompa de Ceulatie ale ciel caracteristilhidrauliee sunt urmétoarel: inalimea de pompare Hao E(AI+2),_ + Zur" 1188164 Zu Pal in care Zurn sunt pierderle do sarcind locale datorate ‘componentelor MTHs. * debitul pompei 2.50 eae eae 9000811421 th ——2.00___. 78.20.9684 * circuitul vertical are aceeasi configuratie si aceleasi debite de agent termic pe tronsoane, ca in cazul exempluli de la § 4.2.8.5.1, rezultand: HBB = 2976.27 < SiRlvZhov = 2581.30 < HBR" = 9168.35 Pa in care: E(Ar+2) 3600=0.4 m'fh S(atsz) ° - reprezinta pierderile de sarcina to- fale. alo. circutuui vertical (ab. 4.2.23 0) + tronscanele refelelor orizontale pentru celelate nivel (€3, £2, £1 51 P) 50 cimensioneaza dupa acosasi metodolo- {e, dnd in consicerare presiunea disponibilé corespunza- toare flecirui nivel. Aste, peru "2 racordare drectl tab. 4.2.95 si 4.2.23 B) HY! = SRlaZ)ace + DRleZlcy ~ HES! = = 118816 + 250,97 - 165,15 = 1273,08 Pa myo =S(ne2),. vS(ptez),, 204 =1188,16 + 443,53-2.165,15= 1190499 Pa Hat =SAle2),. +3 |(Rtez),, 9-H #1186 16+ 825,72 -3-165,15=1518.49 Pa ragre=ylalez),. +3(Alez),, 4H =1188,16 + 1062,11- 4-165,15=1589,67 Pa in care Y{RH+Zloce sunt pierderile de sarcina pe crcuitul or zontal (tab. 4.2.35), cu valoarea cea mai mare, circuitul Qcz, E(eaez),, Sunt pirdele de ‘sarcina pe tronsoanele con- . ley ductelor verticale situate in zona superioara @ MTHsx (tab, 4,2.23 B) HEB! = 0,5.g-hr - Pa) = 0,5-9,81-2,70-12,47=165, 15 Pa - este presiunea termica medie corespunzatoare unui nivel. Presiunea disponibilé obtinuta pentru fiecare nivel se con- ‘suma pentru acoperirea pierderior de sarcind pe circuitele corizontale si verticale corespunzatoare modulului termohi- draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face aplicand metodologia expusé la dimensionarea circuitu- lui nivelului 4. Conditia de echilibru hidraulic este ca aceste pierderi de sarcind s& nu depaseasca presiunea disponibila. b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C) HAM? = Y{RleZ)s ~ Hin! = 772,79 - 165,15 = 962,64 Pa Hts —§.( Rls. 2)-2-Htt =1927,28-2-165,15=99698 Pa HMO 3 2)~8. Hel = 170947 -9-165,15=121402 Pa (+z) 4 Het! 297 167-4-108:18=171107 Pa Presiunea disponibilé (Hf!) pentru fiecare nivel se con- ‘suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe coloand §| pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.. jn cazul in care presiunea disponibila nu poate fi consumata integral, se introduc organe de regiare pe circultul de racord ale caror trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea ramasa neconsumata Zi gi debitul de fuid Gz ce traverseaz’ racordul de la coloand la MTH« ‘Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste nivel, ‘se dimensioneaza aplicand metodologia mentionata la cit- Cuitele de la ultimul nivel, conditia find de nedepasire a i de incalzire vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcind de pe aceste circuite sunt acoperite de 0 pompa de circulatie ‘ale cfrei caracteristic! hidraulice (eco; Geco) se stabilesc analog circuitului nivelului 4 4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalatiilor de incalzire ‘monotub, cu erculafe fortata, pentru consummate — inantéva—— Metodologia de calcul tine seama de urmétoarele particu- lr: “releaua de distribute a agentull termic la corpurla de incalare este monotub, putin f aloatuita ca retea Ge pints ‘sau ingropata (fig. 4.2.18). Racordarea corpurilor de incalzire la roteaua orizontala monotub se face cu armaturi do regia: re unica (ARU), care permit racordarea jos-jos sau sus-jos. ~ coloaneie de alimentare sunt de tipul tub aimentand reteauamonotub orizontala prin module termohicraulice (MTH), prevazute cu componente care: permit racordarea direct + includ BEP. =

You might also like