CAPITOLUL IV es FELURITE CATEGORII DE STUPI SISTEMATICI Acum, Caline, dup& ce-am vazut care sunt condifiile generale si de amanunt, pe care trebuie si le indeplineascd un stup sistematic, dups ce fi-am arétat asa dar, pe rand, cele trei par}i principale ale stupului (fundul, corpul propriu zis si capacul) si dup’ ce fi-am descrsi toata accesoriile, sa trecem acum mai deéparte si sa cercetaém, rand pe rand, feluritele categorii si modele de stupi, pentru ca, la urma, tu singur s&-mi_spui pe care-| crezi mai bun pentru viitoarea ta exploatafie. Stupii sistematici se impart in dou’ mari categorii: a) stupi verticali si b) stupi orizontali. Ceea ce ne face sa-i categorisim in una din aceste impéarfiri sunt urmétoarele: un stup, ajuns la deplina sa desvollare, are nevoie ca spafiul pe care-| ocup3 colonia sa fie marit, pe de o parte, pentru puetul ce se inmulfeste din ce in ce si pe de alta parte pentru recolta ce este adus§ neincetat din camp. Cnd nectarul mai e inc $i apos, apoi atunci, suprafaja pe care -albinele depun acest nectar pentru evaporare fiind foarte mare, ele au nevoie de loc intins si deci de celule multe, pentru ca mersul normal al ouatului sé nu fie stanjenit de loc. Daca apiculforul nu ia masuri Ta timp, pentru 2 da loc destul albinelor sale, sigur c& acestea vor roi. Pentru preint&mpinanea acestui rau, intro stuparie unde se urmareste castigul din exploatatia produsului de miere, dacé apicultorul va adéuga rame pentru recolti deasupra cuibului, deci marind stupul vertical, vom zice ca acel stup face parte din categoria stypilor verticali, iar c&nd el va adéuga ramele ce servesc de recolts alituri de ramele cuibului, marind deci capacitatea stupului in sens ori- zontal, vom zice ca acel stup face parte din categoria stupilor orizontali, Atat stupii verticali, cat si cei orizontali, se impart, la randul lor, tn alte doud subcategorii: stupi ca patul cald si stupi cu patul rece. Se zice ca un stup e cu patul cald, dtunci cand ramele lui sunt paralele cu peretele in care e facut urdinisul. Aerul ce vine prin urdinis se loveste de prima rama ce sté. de-a- fungul acestuia si deci in directa lui apropiere; c&ldura, in astfel de stupi, se pastreaza mult mai bine, dar in schimb, eerisirea se face mult mai greu. Acest din urm& neajuns se rasfrange de-a-dreptul asupra co- loniei, care ierneaz& astfe! in condifiuni mai proaste, stiut find ca albinelo au nevoie in acel timp de o aerisire neincetat3, atat pentru propriaSTUPARITUL 289 lor vieaji, adica pentru primenirea aerului stricat prin respirafia atator suflete, ct mai ales pentru evaporarea vaporilor de ap’ ce se fac in stup. Desvoltarea puietului, desi acesta sta ia cdldura, se face anevoie, tocmai din lipsa de aer; intr'adevar, aerul nu p&trunde decat la cei dint3i faguri, unde puietul se desvolta normal, dar fara si poata inainta prea repede spre cei dinduntru. Le recolté de asemenea, albinele sunt stinjenite, cdci pentru a ajunge Ia fagurele din fund, unde de obiceiu albinele depoziteazé mierea, ele trebuie sa strabata Iafimea intregului stup. In timpul verilor prea calduroase, tot din cauza unei rele ventilafii, fagurii se inmoaie, mierea curge si multe albine si puiet pier in astfel de imprejurari, aducand prin aceasta, neindoios, iscarea furtisagului. Stupul cu patul rece, care e de altfel si cel mai raspandit, Céline, e cel ale carui rame la asezarea lor fn stup, cad perpendicular pe urdinis, deci stau de-a-curmezisul lui. Asttel infocmit, stupul cu pat! rece inlaturé toate neajunsurile pe care le are stupul cu patul cald, c&ci la stupul cu patul rece, ramele fiind asezaite toate cu capetele spre urdinis, ventilajia se face dintr'odaté si regulat in toate locurile goale dintre faguri: datorit’ acestei intocmiri, aerul se imporspateaza neincetat> Puietul se desvolté foarte mult, tocmai pentrucd in stup se face o bund Zerisire. De asemenea, fagurii nu se mai pot inmuia in timpul cldurilor mari de peste vara si asifel se inlaturé multe neajunsuri, mai ales daca si stupul se ridicd din spre fund,’ cu douaé pene de lemn, pentru ca aerisirea si se fac& in condifii cat mai bune, iar in timpul recoltei, albinele s& se indrepte de-a-dreptul si repede spre rama unde: tsi depoziteazd de obiceiu nectarul. Pe limp friguros, cand curentul de aer ar putea raci prea mult interiorul stupului, urdinisul, la acest fel de stupi. se va micgora, ldsindu-I deschis numai atét cat cere nevoia, pe cand vara, él poate ramane deschis pe toati intinderea sa, pentru ca astfel. ventilafia sé se poatad face cat mai bine. Stupii pe care fi-i voiu descrie, Céline, sunt tofi stupi cu patul rece si cu buna dreptate i-am ales pe acestia, pentrucd s‘a_ statornicit, pentru motivele aratat mai sus, .cd ei sunt cei mai buni. Fig, 167. — Una din stupinile autorului, confinand numai stupi Dadant, din papur& presata.