Professional Documents
Culture Documents
MANUAL
.
DE
ISTORIA ROMANA
r
PENTRU
(itiLELE SECUNDARE DE
AMIDE -SERE
DE
Gr. G. TOCILESCU
r
Cu o harts i 24 tabele
BUCURESCI
1891.
TABLA MATERIILOR
Parana
Introducere
ImpArtirea istorieT
PARTEA I.
3
5
6
8-14
14-18
18
20
si Moldovel .
PARTEA II.
22
ISTORIA VECHE
CAP. 1. Litean-Voila,
25
IV
Pagina
CAP.
CAP.
CAP.
CAP.
3. Alexandru Basarab .
4. Vladislav Basarab . . .
.
.
5. Radu-Voda Basarab, numit 5i Nogru-VodA.Dan Basarab . . .
.
6. Mircea eel Betran
26
28
30
31.37
CAP.
7. Vlad Dracul
8. Vlad Tepes
1i
Iancu Corvin
37
39 45
goe-Basarab
CAP. 10. Radu de la Afumati
45
48
50
1. Dragon -Voda .
52
CAP.
53
CAP.
CAP.
satescli
4. Alexandru -Voda, eel Bun si B6tra'n
CAP.
CAP.
54
56
58
59-73
V
Pagina
tea sa 70.
CAP.
7. Bogdan-Voda .
8. Stefan-Voda, cel Tine,r
CAP.
CAP.
74
76
76 82
82
pasa peste Dunare 92; D. Urmarile expoditiund luT Sinan in Tora-Romanosc5 Luptele din nou cu Tatarii $i Turcii 95;
cu imp6raE. Tractatul lul
tul Germaniel 97 ; F. Mihaia- Voda coprinde Transilvania 99; G. Mihaill-Vod5,
coprinde Moldova 101; H. RescOla Arde-
85-112
VI
Paging.
112-117
117
119-131
A. Mateig se face domn 119; B. MateigVodg asedg si intocrnesce tera 121; C. Luptele lui Mateig-Vodg cu Vasile Lupul, domnul Moldovel, a) Bltalia de la Nenisori 123;
b) Bgtglia de la Finta 125 ; D. RgscOla
142-155
155
VII
160
162
165
CAP. 1. Aron-Vod5,
CAP. 2. Movilescil .
gore Von. Ghica 184; D. Perderea Basarabiesf.Moruzi 186; E. Cel din urm5, fa-
narioti.Eteria 188.
191
. .
194
CAP.
3. OcupaOunea rusescaRegulamen-
CAP.
tele organice
4. Alexandru Ghica si George Bibescu
195
198 202
VIII
Pagina
CAP.
CAP.
CAP.
CAP.
CAP.
Paris
8. Adunti,rile ad-hoc
9. ConvenIiunea de Paris pentru reorganisarea Principatelor-Unite . . .
202
208
210
213
216
217
221
229
243; c) Carol I is comanda armiel ruso-romane din jurul Plevnei 247; d) Carol I inaintea Plevnet Luarea Grivitei 249; e) Luarea Rahovei.
Caderea Plevnei 252; f)
Smardan.Vidin 258; g) Preliminarile p5,-
ARr
AAJTC
V0
N
.2 .
..a. aceksa....
gzz ud.d.e..
staac3 ailnana:
INTROIJUCERE
Istoria find icOna vietel omului, in care se desfasOra,
cugetele, lucrarile si cuvintele sale, ea nu numal ca ne
ajuta a pricepe starea de asta-di si ne deschide si lumineza viitorul, dar din invetatura el dobandim credinta,
ca in toti timpil si In tote locurile omul a nazuit dupa
Bine, Adever si Frumos, ca omenirea are o chemare inalta
pa'rintiI nostri de ell si copiii nostri de maine, este o legatura ce nimic nu o pOte rupe : prin strabuni traim not
in trecut, prin urmasi traim not in viitor.
Sa spicuim dar din istoria trecutului nemului roman
tot ce este mai frumos, mai vrednic a se intipa'ri in mintea
/Astra ; sa ne insuflam en iubirea adeverata si luminata
de patrie ; sa ne iubim tera din tote puterile inimel, caci
cum dice un poet:
Ori-cui e drag locul ce l'a naseut,
Sa ne invioram si sa ne intarim citind ispravile vitejesci ale strabunilor, jertfele for pentru libertate, dreptate
si neatarnare ; sa culegem indreptari din greselile si suferintele for ; iar din ispita trecutului sa luam aminte ca,
precum omenirea are in lume o sarcina de implinit, asa
si fie-care natiune o are pe a sa, ca in implinirea acestei
sarcini natiunea romana s'a aratat tot-d'a-una vrednica si
barbatesca ; in mijlocul barbarilor de tot soiul, cati s'ati
scurs prin valea Dunarel, ea a representat cultura antica
si a servit de element civilisator printre densii.
Ast-fel insufletiti, sa punem tots credinta in Regele
nostril si dinastia Sa, a careia devisa, : ,Nimic fara Dumnecleg" este invetatura insasi a istoriel poporului romalt,
caci sigur este ca sub regele Carol I, intemeietorul Romaniel de asta-c41, natiunea romana, va fi condusa cu aripi
PARTEA I.
ISTORIA CEA MAI VECHIA.
.De la cele d'antaiii timpuri panel la intemeierea principatelor romdne :
i. GetiI si DaciI.
(Cam pe la anal 350 inainte de Is. Grist)
solea si alte legume, diferite soiuri de grail, care se macina cu risnite sea mori de mama. Dacii intrebuintan plugul de lemn sag de metal, secere de bronz si case, ce
aveaa aprOpe aceiasi forma ca cele de acum. Vita era cultivata. in Dacia, ca si camepa si inul. Dacii lucraa si minele de aur si de argint din muntii Transilvaniei, stringAnd aur si din nasipul riurilor. Ei schimbaa acest aur
cu diferite obiecte si arme, ce li se aduceaa prin cornercia din alte teri. Ei as batut si moneda propria de argint.
2. Burebista si Decenea.
(A. 50 kind la a. 44 inainte de nascerea lui lsas Cristos)
1. Dacii, fiind Impartiti in mai multe triburi, trATail in certuri si resbOle nesfirsite intre densii ; ei
incepuse sa duck o via molatica, si desfrinatb,
si s'a, se dea mai cu sema la patima Nuturii.
Atunci se ivesc in mijlocul for doui bArbati, cari
10 pun in gaud sk mantuiasca poporul de peirea
sigura ce'l astepta: unul este un rege, Bure-
Anume despre Deceneti se povestesce Ca el se dusese mai anthill in teri departate, ca se, afle acolo
runci ca tote vile sa, se snrpesca, pentru ca nimeni sa nu mai bea yin. Dacii se supuse farce
cea mai mica impotrivire, fiind ca la densii preotul trecea de clew pamentesc.
2. Burebista uni sub stapanirea sa tote triburile geto-dace, le deprinse la acme, Ulu poporele de prin prejur si derima orasele grecesci
de pe termul Marei-Negre. Incarcat apoi de pradi
si In culmea puterei sale, se puse in fruntea unei
tocmal in minutul cand la Sarmizegetusa (capitala Daciei, adi GrAdistea in Transilvania) peria
si Burebista tot de mina ucigasa a cator-va nobill nemultamiti.
3. Resboiul lui Decebal cu Domitian.
(a. 81-96 dupd nascerea lid cr.)
cre
tru ca sa face be unul barbat vestit prin intelepefunea si calitatile lul re'sboinice. Acesta era Decebal.
82
pe generalul Cornelius Fuscus. Acesta trace Dunnrea si patrunde cu curagiti in Dacia. Dacil 11 lash
sa inainteze intr'o -Ora necunoscuta, asteptand ca
densul IntAiii sa-I lovesca. Fuscus da batalia. Ar-
88
1. Marcu Ul_piu Traian se nascu in Italica (cetate in Spania) la 18 Septemvrie 52 dupa Is. Cr.,
dintr'o familie veche. La versta de 16 ani el in-
el fu adoptat de fill si asociat la imperil' de ca,tre bhtranul imperat Nerva, urmasul lui Domitian.
98
Nerva murind (la 27 Ianuarie an. 98) Traian remase imperat in locul lui.
Traian era inalt de stat, ocher la fats, cu ochii marl,
buzele strinse, si barba desa si de timpurift &Arun-tit:1
Privirea lui, tot-d'a-una blinds si hotarita, impunea respect on si cul. Dormea putin, manta mai cumpetat de
cat bea, umbla malt pe jos, II placea venelorea, dar mai
ales resbolul, care nu'l obosea nici-o data.
De si Para multa Invetatura, dar avea minte agefa si
judecata sanalosa. Bun, bland, Inzestrat cu tote virtutile
de om si de imperat, iubia poporul, facend institute pentru crescerea copiilor saraci; dar si poporul it lubea pe
dAnsul dandu-i numele de cel mai bun". Palma bunatatii sole a remas vie printre vecuri ; in qiva cand pe
tron se inalta un nou imperat, i se qicea : SA flu mai
fericit de cat August, si mai bun de cat Traian". Cand
era vorba de un om bun, se spunea E bun ca inyeratul
Traian.
gur minut priincios, ajutat de arhitectil si inginerii rnilitari ce dobandise de la Romani, int'ari
cetatuiele cele vechi, Paul altele din nal, aduse
masine de resboiii, in scurt puse tot& tera in
stare de apArare. Traian la rendul seti, fiind sol(-tat inainte de tote, nu putea l'asa nest6rsh o path'
?
101
to
11
Partea Daciel cucerita de Traian, adich' Banatul TemisOrei si o parte din Oltenia, trebuia push in comunica-
timp, s construiasca un pod de petra peste Dunare Locul se alese intre Fetislan sat Cladova si Turnu- Severinulu!, in vechime Drubeta, ca eel mai potrivit, pentru ca
pe acolo albia riuM1 este mai Ingusth. Minunata cladire
104
5. Dar DU trecu mult dupa intorcerea lui Traian la Roma, si Decebal MU de cele fagaduite:
Nu predete Romanilor tote armele. nici tote cetatuele ; din contra, Incepu a face provisiuni de
arme, a ridica alte intariri, a priori fugari roman!, ba chiar incepu pe fata sa atace lagarele
romane din Dacia. Atunci Traian, hotarAl cum
era de a ear* cu poporul dac qi cu regele luT,
fare, alte traganiri ii declare din noti resboitI, tree
an! dupa Incbeiarea pace!, In a. 105.
for
12
ce a incercat in desert antaiu prin daruri, apoi prin amenintari, sa afle de la densul planurile lui Traian, insciinta pe imperat, ca in mana lui sta vieta lei Cassius:
13
mei, in minutul and era sa cads in m'ana Romanilor, se ucise singur cu sabia sa. Capul sea,
taiat de un soldat, fu adus la Traian pe o tava,
107
si cu tot ce avea mai pretios, ptifa'si tara. Resboiul se incheia in anul 107 cu nimicirea regatului si a poporului dac.
Praqile c5dutg in mena Romanilor erail nenumerate ;
chiar comorile lui Decebal, pe cari acesta le ascunsese intr'o bolt5, facut5, sub albia unui rill, se descoperith si
11S
14
ca si barba si musthtile, cu oche, viol, infundati, cu privirea mandra si amenintat&e, cu sprincene marl si dese,
cum isi apara in desperarea for eroica fie-ce tirg, fie-ce
eh, fie-ce colt din patrie, mesurandu-se cu o armata, viteza, cuceritorea lumei, maiastra in arta militara si vrecinich de capitanul col mai mare ce a avut imperatia ro'liana, de Traian imperatul. Ba inch, nu vedem pe Columnd de cat victoriele Roma ilor asupra Dacilor ; invingerile for insa, suferite de la Dad nu le-a scris, nisi le-a
sapat nimeni. Pate ca atunci figura lui Decebal ni s'ar
pare mai mare, geniul seii militar mai estraordinar, deli
15
Daciel era la Sarmizegetusa, unde sta guvernalorul imperatesc si preotul cel mare al provinciei.
vahirl de p'ament.
2. In scurt timp Dacia deveni una din cele mai
frumose si mai infloritore provincil dunarene.
Nouil locuitori cu o rabdare de fer deschid locurl de hrana, curata pamentul de rade'cini si '1
fac bun pentru cultura si pentru crescerea vitelor. Se deschid mine de our si de argint In Transilvania ; se Infiinteza scoli pentru invetatura artelor si sciintelor. Comerciul, industria, agricul-
16
117-13
138-161
161-180
17
fe'sb_oiti ;
18
nu ail intemeiat un stat, care sa dainuiasca, petrecerea in Wile romane fiindu-le vremelnica.
309
19
43S
1I
pastrara in Banat,
Tar
880
un popor de acelas nem cu Hunil, sub conducerea lui lsperuch. Acesta nu sta., de cat 15 an:
In. .BuNac ( Intre Dnistru, Dunare si Marea-Ndgra)
20
aci numal eatI-va ani, fiind-at un at nem inrudit cu densiI, Pecenegil, II bat si-i silesc a trece
prin pasurile Carpatilor si a se asecla la Dunarea de mijloc in tera numita dupa densii Ungaria. De aci eI incep sa pradeze Verne de prin pre1080 jur si yin in lupta si cu RomaniI. Pe la 1080
regele Ladislav eel Sf Int supune Transilvania si
asecla, spre paqa ei granieeri numici unguresce
&eke li, adica Secui. In fine pe la jum'etatea secoluldi al XI, Pecenegil tree Dunarea In numer
de 800.000 suflete si se asecja in Bulgaria. Campine Teriii-RomanescI si Moldovei incap acum In
mainile Guzilor WI Cumanilor. Acestia ajuta. pe
Romanii din imperiul romano-bulgar al lui Petru
si Asau sa bath pe Bizantinl ; der Mongolic lut
Gengishan si al nepotulul s'eti Batu-han II bags.
in groza ; unii sub craiul Ion gasesc scapare peste
in temelia sa, este aceiasi limba lating, cum o graiati in Dacia strabunil nostri pe timpul imperatiel romane.
Datine, credinte si eresuri, obiceiurile la nascere, la nuntl
si la inmormintare, One si lecurile si descintecele babetinsa"
21
22
si Ungurilor: unul in partea de apus a Transilvaniei (In valea Muresului) sub voevodul Geloit ;
altul in tera Severinului sub ducele Glad qi mal
tarcliti Achtum ; un al treilea in Maramures sub
ducele Menomorout.
sin. In fine pe la 1300 vedem al treilea principat, cu capitala Iasiz. Numele de Moldova dat
Orel'. (de la rIfil cu acelasi nume) este cunoscut
Inc& din secolul XIII, iar ca orase ale stile in
tiintS putem nunera: Hotinul de pe Dnistru, Suceva, Cerneguct, Seret, Petra, Baia, Nemr, Cetatea.Alba i CU/a.
3. fora sau Banatul Severinulug coprindea districtele Mehadia si Almasul din Temisiana si cele
cinci judete ale Olteniei sau Romanies -Midi. Locuitorii, tots Romani, trebuira Inca de timpuriii
sa, tina pept vecinilor Unguri, cars cautat s puns.
23
nitore in Oltenia. Tot pe atund in Tera-Romanesca la rasarit de Olt se afla un principat roman cu capitala in Targoviste. Preste el domnea
voevodul Seneslaii din erase existail: T.-Severin,
Craiova, R.-Valcii, Braila, Giurgiu, Campu-Lung,
Argeq, Piteti, Slatina, Ceta tea de Floci, Buzel si
Bucuresci; Tar din manastiri: Govora, Glavacioc i
Snagov. T6ra era impartita in judete, avea o administraOune regulata, o armata, bine intocmita, in
scurf ea infatisa chipul in mic al statului, ce vom
vedea a se ridica indata sub 1?adu Negru Voda.
1240
PARTEA II.
-=-
ISTORIA VECHIA
De la intemeierea principatulut prii-Romanesei (a. 1290) pantl la
ifiltaig-Viazul (a. 1593), fri, a principatului Moldova (a. 1349) pawl
la Aron Yodel (a. 1591).
I.
Istoria Terii-Romanesci de la intemeierea principatulul
pans la Mihaiii Vitezul.
(1290-1593 d. Cr.)
z. Litean-Voda.
(1272-1280).
1. Pre la inceputul secolului al XIII, in T6raRoman6sa se afla, deosebit de banatul Severinului, trei voevodate rom'ane ma' insemnate : la
stanga Oltului voevodatul lui Linioiu si al Oril
Lotru/ui; la dr6pta, voevodatul lui Seneslad. Asupra acestor principate poporele vecine Ungurii,
S6rbii si Bulgarii Incepuse de vre-o call -va an'
sa aibti ochi re', si ca unii ce se simtiarz ma'
tar' &dead sa, le supuna,. Lucrul acesta se putea
usor intempla, dad, Romanii aveati sa mai stea
asa despartiti, sub capetenifle for tot-d'a-una in
certuri. Simtul primejdiei Ins& ii facurti a se
stringe de pe unde erau risipitT, si tend cutropitoriT voira s-i ingbita unul dupa, altui, 11 aflar5,
pe tot' unit', cu bratele inarmate si sub un singur stApAnitor.
25
1279
numai de 10 ani, Ladislag 1V sau Cumanul, coprinse in unire cu fratii sei banatul Severinuiui,
-se declara neatarnat de ori-ce legaturi de supu-
1360). Domniele lungi a amandorura erail trebuinciose pentru a inchIega Un stat pang atunci
trunchiat, cutropit de nemuri straine si limit de
vecini puternici. Lucrarea inceputa de Tugomir se
desevirsesce de fiul seri, asa c& amendoui se pot
numi Intemeietorii principatului Terii-Ronanescf.
26
1820
1. Alexandra Basarab a fost un domn vita, Intelept si neobosit pentru binele Orel. In timpul
27
prin niste ripe si stramtori lungi si inguste, inconjurate d'o parte si de alta cu stand inalte si
drepte; pe cand armata se infunda din ce in ce
mai in prapastii, eca a in dimineta gilei de 10 1330
Noemvrie 1330 Ungurii v6d pe verful muntilor pe
Romani de amandoue partile tail. Atunci o ploia
de sageti si de bolovani incepe sa calla asupra-le ;
stand marl' pravalite din verful muntilor strivesc
de o data siruri intregi de ostasi. Timp de 4 dile,
cat tinu macelul, Ungurii picara, ca nisce musce
luat drept insusi regele, fu omorit, der Carol Robert scapa din macel prin acesta stravestire. Cu
putinii ce-i mai remasese, si drip& ce rataci multe
Bile prin munti, de abia ajunse la Temisora, lasand in vaile Carpatilor atatea mil de lesuri ne-
28
Dap, o perdere asa de mare el nu se mai incumeta sa ridice armele asupra lui Alexandra,
care domni neturburat despre partea Ungurilor.
3. Abia se sfirsi resboiul cu Ungurii, si Alexandra trebui s, sustina altul noa cu regele Serbiel Stefan Dusan. Acesta navali In Oltenia (pe
1355 la 1355) fart% de veste si coprinse Craiova. Alexandra 11 goni peste Dunare ; mai la urma se
Incheia pace Intre densii printr'o Inzuscrire. Urof,
piti de la parintii for i crescuti in legea turcesca (mahomedana) din Spah0 facu armata de calaraft, i lua
titlu de Sultan i Padifah. Lacuinta lut fiind in tort, de la
porta de intrare a cortulut vine numele de Portei sett
Inalta Portel, Intrebuintat in loc de Turcia. Orchan fiind
chemat In ajutor de Ioan Cantacuzen, pre vola sa ra-
29
puse capitala
1366.
136?
de o data,. 0 ostire avea s se scobore din Transilvania, o alta s treca Dunarea despre Vidin,
ca amendou6 s5, se Intelneasca la Targoviste. Vla-
lul, si infruntara ploia de s'ageti ce eurgea asupra-le. Vladislav se retrase in regula la munti,
asteptAnd minutul priincios sa dea batalia. Intro
acestea voevodul Transilvaniei Nicolae, scoborind
muntii pe la Predeal cu Secuii, ajunse la Ialomita
(nu departe de Targoviste), unde Romanii facuse
1365
30
1370
1962
31
1386
numai pentru un an, cad Siplan, tarul bulgaresc, trecu Dunarea si '1 ucise In lupta. Mircea
se acu domn in locul fratelui s6i1 (1386).
6. Mircea cel Batran.
(1386- 1418).
32
2. Aceste isbincli vitejesci inflacarara pe tote cre1389 stinii. La 1389 o armata, compusa din Serbi, Bospiaci, Bulgari, Albanese si Romani, cesti din urma.
Armata era comandata de betranul Lazar, despotul Serbiei. In capul ostilor turcesei se afla
Sultanul Murad. In clorii dilei de batalie (15 iunie)
serbul Milos Obi lici ucide pe Sultan in cortul
33
34
odata lovit de o ploie de sageti otravite, de bolovanT si de tot felul de lucrurI omoritore, asverlite de ostenii romhni, cari impanase trecetorile. LTngurii patira o Infrangere si un macel tot
asa de mare, ca in timpul luT Carol Robert, si
Ludovic. Regele abia scapa cu vieth'. Incurcaturile, ce 'I asteptaii a cash', dupa mortea sotieT
hotari a se da bataia. Betrhnul Mircea, care cunoscea mai bine de cat toti chipul de lupta al
Turcilor, propuse sa incepa el atacul, Tar ostirile
ungare si francese sa lovesca truntea si centrul
putereT inimice. FrancesiT nu primira, si cum erati
incalditi de yin, se aruncara pe cal si dedera naval& asupra Turcilor, pe care-T puse pe gona. D6ra
35
cump'etul si o iau la fuga; sosind Ins noel escadrone de cavalerie cresting, se pun bras): in
fir ; sar dupa cal, si cu sabiile in main! se
,rt:tricd, in mijlocul armatel pagane, sperand ca
vor sosi ai for ca sari scape. Dar cdnd un batalion, trimis de Sigismund in ajutor, vequ tail
fard calareti, se intorse si spuse ea n'a maT re.mas nicI unul. Acesta veste, respandita, ca fulgenii, bag& groza in osteni. Aripa drepta si sting&
armate, cum nu mai avusese Inca, trece Dunarea pe la Calarmi si Incepe a pustii si robi tAra.
Alircea duse pe femei, copii si b'etrani, cu tote
139g
36
37
nata, asa cum fusese tinta vietei stile, nu este de invinovatit nici el, nici supusil sel, ci puterea nebiruita a lu-
38
mita de sus i la Portile-de-fer), der pe'dn bata1444 lia de la Varna (1444), unde insui regele unguresc Vladislav romase mort pe campul de lupta,
1445
3. In anul urmator (1445) Corvin, vrend sa yes-
39
dintealta parte se scobora prin pasul Bran insotit de Danciu, ca sa apuce pe Vlad intre done
focuri Julie 1446). Vlad astepta dusmanii la Tirgoviste ; cand amandoue stile se gasira fate, in
fate,, in minutul de a incepe lupta, ostea lui Vlad
1448
146:
ysi 1476)
40
cu oste in potrivA, l'a prins si l'a talat irnpreuna cu tot n6mul lui DupA, ce 1-a asigurat astfel domnia, a navtilit in Ardeal, pradand t6ra
Birsei, Fagarasul si Amlasul, si prefacend sate si
mAndstifi in cenuse. Arse si suburbiul Brasovului, trase in tep& inaintea unei biserici multime
de Sasi, pe and densul in liniste isi lua gustarea in mijlocul gemetelor celor intepata. Apoi a
trecut in Bulgaria si a pus si pe Turd in spain-A,
omorind multime de lume. In scurt timp s'a dus
vestea prin teri departate despre cruclimile aces-
tui om si s'au tiparit arti, uncle stint cu am6nuntul povestite faptele sale.
A. Bata lia de Tanga Braila ca llama-pap.
41
dar ca sa tritni0 si 500 copii, nu o va face odata cu capul. Atunci Catabolinos, voind sa piece,
11 ruga sa-1 insotesca pana la Braila, cad' ii e frica
si sa prinza, pe Vlad. Se Incepu o lupta crancena, in care Vlad cu Omenii sei remase invingetori ; putini Turd luara fuga ; restul, Impre-
42
padure de tepi fur trasi pana la unul. In mijlocul tepilor, randuite ca la batalie, se inalta o
-t6pa mai mare : inteensa sta Hamza pasa cu festl in cap si cu tuiul alaturea, Tar Tanga, densul,
grecul cel siret si pasii mai midi.
Cazid Sultanul afia de cele intemplate, atat
de Inuit nu voia sa creda, in cat cu toiagul batu
singur pe tatarul, care-1 adusese antaiti vestea, neputend sa-si inchipulasca o asa de mare indraznela.
B. Expeditinnea Sultanului Mohammed contra lui Ylad Tem,
1462
43
intr'o nOpte intuneeosa, si la un ]oc plin de mlastine, navali en 10,000 caltireti, cu hotarirea, ca.
sa p'etrunda 'Ana la cortul Sultanului, sa prinda
44
tomnei. Radu lua domnia, pe cand Vlad, find parasit de tot' credinciosil s61, se retrase in Transilvania. Mate' Corvin, sub cuvint de protectiune,
it chema la sine si'l arunca in inchisore la Buda.
Aci stete vitezul voevod aprOpe 12 an', cat timp
1462domni frate-s6ii Radu (1462-1474). Acesta plati
1474
Turcilor un tribut anual de 12,000 galbeni, avu
r6sboiti (la Soci si la C'ursul Ape) cu Stefan eel
mare, domnul Moldovei, si: muta Capitala -Orli la
Bucuresci. Diva mortea. lui, Vlad fu liberat si a1476 jutat ca sa se fact+, domn pentru a doua Ora (1476).
45-
1477
Asupra Intamplarii mortii lui Vlad s'a svonit prin vremea aceia, c el ar fi fost omorit, pe c'and alerga la yenat, de o sluge, a lui cumperatl de Turd, si cg Turcii,
dupa ce an capetat capul lui Vlad, it purtare, lute tera
prin mai multe cetati turcesci, pentru ca to1i sa vada, ca
nu mai traesce groza Turcilor, vitezul Romanilor, si se, se
Yak in resbOie, crud cu miseii, Vlad a hranit in sufletul seti ideia pentru neatarnarea patriei, a aratat ce, si un
popor mic, card este insuflat de iubirea patriel si are virtute resboinica, pote cu isbande, da pept sutelor de mii
de dusmani, si 'Ana si pe un Mohammed, cuceritorul Constantinopolei, it pots pune In uimire. Thick' n'a isbutit in
46
trai in pace cu Turcil, facu danii cuviose bisericilor si manastirilor din tera, ca si de la Sf. Munte
(Turcia); rezidi si inzestra m-rile Glavaclocu, Govora si Snagov si petrecu o viata evlaviosa, pentru care i se dete numele de Galugctrul. In adever s'a si calugarit sub numele de Pahomie, ca si
muma-sa monachia Eupraxia si sotia-sa monachia
1496 Samonidu. El a murit la Inceputul anulul 1496
si s'a inmormentat la m-rea Glavacioc.
2. Fiul si succesorul seu Radu fu de asemenea
tin om intelept, lubitor pentru lucrarile pacii, cu
dragoste si rivna catre Biserica, si a trait in le&dui de prietenie mai cu tot1 vecinii. Fiind-ca
in Biserica intrase multe neorandueli si obiceiuri
rele din pricing invalinaselilor trecute, Radu chema
in terri, pe Patriarhul din Constantinopole, Nifon,
si-I dete tote cele bisericesci pe mama, qicendu-i:
sa donmesc, lar to sa ne indreptecil si sa
ne inveti legea lui Dumnecleti, si sa ne fif tata si
al
47
Nu mult dupa ace% Radu muri (In postul Pastelui 1508), ingropandu-se in Mantra bisericii din 1508
manastirea Dealului de Tanga Tirgoviste (cea zi-
gesca mania Cerului asupra terei de atatea reutat' si singe versat -intre frati. El muta scaunul
1Vlitropoliel (le la Curtea de Arges la Tirgoviste,
-sfersind Mitropolia din acest oras, care 'se Ince!
puse de Radu eel Mare. Tip'ari MAI bisericesci,
48
turcise), ucide pe Radu, Insa in loc de a da tronul parintesc lul Teodosie, 1.1 opresce pe soma, Tar
tiri, ne maT respectand nimic. Mehemet se intorso la Nicopoli, si de aci ceru de la Sultan,
sa-I dea domnia Terel-Romanesci, dicend ca-1 pof-
1621
49
Transilvania ; trimite omen; alesT, cart tale capetele tuturor subasilor de prin sate si orase, si
crestini ca si densul, nu o stt'l ucida chIar in biserica; selbatica for mAnie pingari insa altarul
sfint, stropind cu sangele domnului si al copilului Oa, sfintul pristol.
Radu fu inmormentat in biserica Cur0 de Arges, alaturea cu socrul sea Negoe Basarab (la 4 ianuarie 1529),
unde i se vede mormentul. Pe petra mormentala el este
aretat calare cu buzduganul in maul si cu mantia suflata
de vint, in minutul and se lupta in fruntea ostirel sale.
Radu se cuvine a fi pus intre eroii ceI marl al nemu-
50
turburate prin care a trecut, s ingrijasca si de lacasurile sfinte, zugthvind si savirsind minuna.ta zidire de la
Curtea de Arges.
Cu el se incheig lunga periOda de vitejie, inceputa cu
Radu Negru si sfirsita, acum, la a doua 4ecime a secolu-
ca toti sa se bucure de siguranta personei si a proprietatei lor. Din potriva, ci n'aii de cat un singur gind, cum.
sa se tina pe tron, o singura temere : sa nu fie omoriti ;
de aceia pe boerii, earl ii banuesc ca ar voi sal restOrne,
Ii uctd 7 cat din boeri seal* fug i'n Ardeal sail in Turcia, $r cu ajutofe de acolo navalesc asupra domnului ucigaskil Omura jzun pc sprijinitul Ion. Acesta la rindul
serTemetor sa nu'si plarcla viata, omOra din boeril earl
sustinuse pe predecesorul lui, si asg, temetori unii de altii,
51
Schiopul (1560-1568), sub frate-sea Alexandra (1568 It1577), care scOse birul de-secii, sub fiur acestuia Mihnea 16,:787
52
turcescl si prin Ardel ; eel remasi nu putee satura IAcomia Sultanului, a vizirilor si a pasilor, a domnului si
a creditorilor lui, earl toil' socoteaii Tera-Rom'anesca de
cornea, sail tie izvor nescurs de bard. Creditorii mad ales
veniail in tera, Imputerniciti ca se. scertA nu numai dobenda, dar si capitalul Indoit ; el eraii ajutati In hrapirile lor de ianiceri, adusi de domni, ca sl le asigure viata
si sA inspaimanteze mad mult pe bietil supusi.
In acesta stare ajunse Tera- Romanesca la sfArsitul vecului al XVI, din causa imparecherilcrr lAuntrice casunate
pentru domnie. Viteji si credinciosi domnului lor, boeril.,
luptase in tot vecul al XIV si al XV tu o bArbAtie rarA
alaturea de ostenii lor, impotriva Ungurilor si Turcilor.
pentru causa sfanta a neatirnarii. Cand zizaniile intrarA.
In inimile lor, si pofta domniei ii impa'rti in tabere, a,
tuned bratele lor, in loc de a se intrarma contra strainilor
asupritori, se incrucisara intre densele ; domnii se fac ellaii boerilor si asupritoril norodului ; boeril, Wail domnilor, dar norodul unelta unora si altora ; tot! an perdut
simtul primejdiei comune, si numai ursita acesteI ter{ a
II.
Istoria Moldovei de la intemeierea principatuiu/
I. Dragos-Voda.
(1342)
1842
53
54
ucisi tiranesce, iar Bale e silit sa tree& In Maramures, lasand In mana lui Bogdan tronul, averile si mosiile sale.
2. In Moldova, afara de principatul lui Dragon,
se afla un principat al lafului, care traia in legaturi de prietesug si supunere cu domni! priiRomanesci. Acestia stapanOt pe atunc! Moldova de
jos si Basarabia. Bogdan coprinde tera lui Dragon, desfiinteza principatul Iasian si alunga r6masit,ele tataresci si cumane. Populatiunea cresce
pe fie care di en Romani]: pribegiti din Ungaria
din pricina prigonirilor. Bogdan Intemeiaza sta-
MuqAtesciI.
55
cu o armata numerosa, in care era si multi Seca Stefan inchise strimtorile si drumprile de
prin munti, pe unde avea sa treca Ungurii, si le
Impana cu arcasi, ce staff ascunsi la panda. Cand
regele incepe se, treca virful Carpatilor, nebanuind vre-o curse,, se pomenesce inconjurat de, o data
56
care cu ploia de sageti silesc pe Unguri a desaleca si a se apera cu sabia. Dupe, perderi insemnate, Sigismund ajunge la capitala Orli Suceva, unde Stefan e silit a se Inchina regelui, jurandu-I credint& si supunere. Acesta super& mult
pe Poloni, cars ajutara pe Roman, fratele mai mic
al lui Stefan, se, iea tronul printr'o rescola. Stefan e aruncat in temnita, si mai pe urma liberat. Roman domnesce In doue rind uri ; antaia 45r5,
57
de plata a sumel imprumutate, i se dete in stapanire tot& Pocutia. Alexandru se casatori cu Bingala, sora lul Vladislav, (in a. 1421), dandu-I
1421
1422
deat ca all putin de lucru, si ca nu le mai remane, de cat sa lege cu franghiile pe Romani in
lui celui mare al Calarrlor, pe care 'I bate infricosat si '1 sileste sa, se inchida cu rusine In
cetate. Peaty insemnate, un mare num6r de prinsi
de r6sboiii, intre carT mai multi general', picara
in manile Romanilor.
4. Pe la sfirsitul domnie', Alexandru-vocla avu
1433
58
Nemtu), pe care le inzestra en sate, robi, veniturl si o(hire ; aduse la Suceva, mOstele Sf. Ion cel not, carl se
pastreza acolo pans asta-(11. Puse sa se scrie prin naanastirl cartile trebuinciose pentru slujba bisericei, in scurt
intemeia Biserica Moldovei, care a fost si este marirea
nemului Roman. El intocmi si dregatoriile Statului, din
care unele, de si fiintati inainte de densul, Inca nu era
hotarata trepta fie-careia. Inflint5, scoll pentru formarea
Omenilor carturari, pentru trebuintele Bisericei si ale Statului. In Suceva intemeia chiar scOla, unde se talcuiati legi-
1457).
1458
le potolesea setea dupa domnie. Numal de Ia 1433-1417
1447
niaq si Stefan (fiii lui Alexandru), domnesc in done iinduri
11457
1467 impreuna ; Stefan de done on singur. De la 1448 One' la
59
1466
60
61
A. BAUM de la Baia.
(1467).
pe &and regele vola sa se Tuna la mash cu generalil s'6i, i se aduce inainte un SecuiiI, carel
spune ca : 12,000 RomAni au sa dea, navala asupra-le In acea nopte. Mateiti as6da pedestrimea
In piata tergului ; calarimea o imprastie pre ulite,
avangarda o pune afar& din oral, intArind si stra-
62
bogate i un num6r mare de stegari. Mateid Corbin insuO*, dus pe targa, abia putu scapa cu putini ostW prin poteci in Ardeal (decemvrie 1467).
Asa norocesce Dumnedea, dice cronicarul Urechia, pe
cel mindii yi falnici, pentru ca sa arate lucrurile ominesci
cat sunt de fragide qi neadeverate ; ea Dumnecleil nu in
63
caruia ii OA capul. Mu liarnit Ca a Ectipat de acest ona primejdios si di a resbunat mortea tatahi set, Stefan se Impaca acum cu regele Ungariei, care-I dote sa stapinesca in Ardeal doue cetati : Balta i Cicaul.
Tot in acest an hordele tatare conduse de hanul Maniak navalind in Moldova, Stefan le esi
II
1471
64
65
stinose, unde calarimea tuna, care era toiul armatei, nu putea nimica folosi. Ca sa-I prapadesc Inainte cigar de a-i lovi, puse sa se area satele,
semenaturile si lerburile uscate ale to:Simnel de prin
66
sprintena abia esise din mocirla; tunurile /Arnolite, abia se indreptase spre locul de unde venea
glasul buciumelor ; pedestrasiT Ojai' n6prasnic copaciT, ca sa deschida drumul. and 6ca ca Ste-
fan cu &tea Intocmita cade ca un trasnet asupra-le si-T lovesce de la spate ; tunurile asedate
pe deluri versa foc cumplit; Turcil stati inmarmuritT ; credend ea sunt de tote partile Inconjurati de inimici, nu mit' Incotro sa apuce; local
find strirnt, nu'sT pot nici intocmi &tea, nici indrepta tunurile. Se Incepe un maces lngrozitor ;
din cauza negurei si ametelei, Tamil' se taTa in
de-sine; Omenil si caii, unit peste altiT, reman
InomolitT in mlastinT. Romanis, de si lupta dou6
dile si dou'e nopti cu o vitejia rark nu pot lush'
misca din loc ostile turcesd, din causa num6rului celui mare. In sfarsit, in doril ciilei de jouT
(12 ianuarie), Stefan, adunandu-si tata ostirea,
nu mai e chip de Inapotrivire, apuca fuga ; RomAniT se iati dna el' si-T gonesc pang dincolo de Si-
fu nimicita prin mestesugul si eroismul lui Stefan, si prin vitejia armatei stile.
Stefan, dupa o victorie asa de stralucitg, ordona prin
mitropolitul Teoctist, ca WI lumea s postesca patru dile
67
9. Infringerea suferita de Soliman-pasa la Poclul malt era cea mai crancena din Cate patise
pang atunci Turcil. Mohammed hotarl sa Nina In
persona asupra lul Stefan. Deci in fruntea a 150,000
OmenI trecu Dunarea (1476). Stefan, ne avend
de cat 10,000 calaretI, cad militienii fusese trimisl
1478
68
racini, iar tunurile le rinduise pe inaltimi. Sultanul in zadar cerca si data in tote pArtile pe
Stefan. Fomea incepuse s crdscA din ce in ce
mai mult in &tea sa ; multi se bolnavise, la,
multi li se umflase ochil de praf ; ostenela si
desgustul 11 coprinsese si pe densul. Se intirnpla,
ca, intr'o di ctilduza, care ducea armata turcesca,
gresise drumul si apucase pe altul piezis. Mohammed, turbat de minie, poruncesce s-1 tale ;
cAnd era sail primesca osinda mortis, jack' c5,
se aduce inaintea Sultanului un om, care-I spune
unde este ascuns Stefan cu Moldovenii. Moham-
med trimite un corp de oste alesa, ca sa recunosca acel loc, si apoi merse si el acolo ca
toth ostirea. A doila di din dori armata turcesca,
inconjurA polele codrului si incepu cu tunurile
69
si glontele, ne mai putend sustine fulgerile tunurilor moldovene, ca4ura cu fata la pament.
Nimenl nu indraznea sa inainteze, intrarea codru-
incordata de diminka pan& sera. El nu se retrasera de cat cu cea din urma picatura de sange,
nefiind Invinsi de arme, ci coplesiti de multimea
70
In valurile riului, tots fug lasand in manile Romanilor nu numal pracjile ce adunase, dar si tote
carele, tail, camilele, munitiunile si masinele de
f6sboiti.
Locul unde s'a tinut Walla, lui Stefan cu Tureil, langa,
Pirful Alb seii. Valea Alba, se numi Resboieni, adica lo-
71
72
tre-
73
1481
74
7. Bogdan Voda.
(1504-1517)
1. Bogdan, fiul lui Stefan eel mare si al Mariei, fiica lui Radu eel frumos, semana la fire cu
tatal set' In privinta lucrurilor vitejesci. El indata ce statu dorm trimise solii sell la Alexandra, regele polon, ca sa faca deplina pace, intorchndu'i dou6 targurI, ce le oprise Stefan de la
Poloni, si cerend in cAsatorie pe Elisafta, sores
regelui. Dar atat muma, cat si fata, nu voiail pe
Bogdan, find ca era prea grozav la fat& (adica
utht), se uita Mori's, si audise de el, ca, ar fi
om aspru, crud, si en totul 1nchinat bisericei ortodoxe.
visiunile de hrana, fura siliti a se retrage. Bogdan, cu o gma, de oste strensa in graba, se arunca nebunesce asupra-le la trecatOrea Nistrului;
75
imp
rii se retraseil.
Bogdan trimite din nal soli la Sigismund, afatand primejdia ce ameninta, Ora, de ore-ce Mengli-Gherai voia sa coprinda Moldova. Sigismund
11 trimise 4,000 ostasi alesi. Cu acesta trupd, cu
ostile sale si cu 1,300 Unguri, Bogdan esi inain-
161r
Bogdan fu Oft sa face pace cu densii; si in acelas timp aducdndu-si aminte de sfatul Inteleptului sea tatd, si fiind incredintat de nestatornicia Poloniel in legaturile sale, inching tera Moldovei (a. 1511) Sultanului Selim I, apr6pe in a- 151t
celeasi conditiuni, ca cele din tractatul lui Mircea
7R
Trithill, care se clicea fecior de domn, si care navali Arl, de veste cu oste din t6ra Ungurescl, in
timpul iernei, cand ostenii se aflati pe la casele
lor. Cu putinii ce se putu aduna in grabk Bogdan btu pe Trifaila la pod din jos de Vasluit,
1617
sn
Ei se ridicarl, ca sa resbune mortea celor nevinovati, dar furl, prinsi si taiati ; eel mai multi pribegird. in Polonia.
1627
1. Dupl., mortea lui SteanitA-Voda, boerii pribegi, in Intelegere cu eel din tern, furl, la un ga,nd
77
rile din aceasta Ora, si Paul planul ea s'o coprinda. Deci sub cuvent ca 's1 apara cele done
cetati, ce domnil Moldovei stapaneati peste munti,
78
en 22,000 ostenI si cu artilerie minunata spre castelul Obertin, unde tabarise armata polon&. El fiind
incredintat ca Polonii au s& fugl, si voind ca sg,
nu'' scape din man& nici unul, Isi Imprastie 6stea
in cete in prejurul taberei, si porunci s& dea asaltul. Cinci ore d'arendul tinu lupta in bubuitul
groznicei artilerii moldovene ; intaririle inimicilor sunt deja spulberate, Ins& clad islAnda era in
mane, Moldovenilor, el sunt apucatl la naijloc din
trei part' si espusI la focal artilerie' polone. PetruVodAr, care se batuse ca un adevOrat eroti si sdro-
bise aprope cu totul eel dInteiti corp al c&larimeI polone, fa rant si scapa en putini viteji aT
se. 4,000 de Moldoveni acopereaq campul de luptA;
--e5,
sI-a rescum-
79
tremura Europa intr6gk hot6r1 deer al pedeps6sa, si in fruntea unei armate de 150,000
-6meni trecu Dunarea (iulie 1538) pe la Braila, 1538
si se indreptA repede spre Iasi. Aci venira si TAtarii ; Muntenii, din porunca Sultanului, intrase
dintr'o parte ; Polonii, din cea-alt5, parte, incon-
Vati intreg pamentul dintre Nistru, Prut si Marea-Negra, (Basarabia), si'l fact' sangiac turcesc,
80
s'ati invoit si l'att omorit In patul sea, inteun foisor la Suc6va, noptea pe cand dormea.
De aci urmara marl turburari, pentru ea, poporul de jos dorea sa le vina ;domn Petru Rams,
care scapase din Cetatea Ciceul, unde statuse inchis un an si jumetate, si acum se afla in Constantinopole ; 'far boierii voiati pe orI -cine, afar&
pedepsi cu morte pe boeril r6svratitori, cari omorise pe Lacusta, si restatornici liniscea si traiul pacinic al bietilor locuitori.
7. Dar nu trecu mult si turburarile din Ardeal it tiara sa se apuce iarasi de intreprinderi
r6sboinice. In Transilvania Mailat, revoltandu-se
asupra Turcilor, se uni cu Ferdinand irnp6ratul
81
Petru ceru apoi de la Ardeleni s5,-1 dea Inarat eetatile: Ciceul, Cetatea de Bala si Bistrita,
ce i se luase dt.Zapolia, cacI alt-fel va fi silit sa
le coprinda cu armele. Neap 6tand nisi o Indestulare, intra din nail in Transilvania (catre finitul anului 1542). Secuil alergara sub stegurile
stile i i se inchinara; el prada, t6ra Birsei, se
indrept& spre Bistrita, qi nu se intorse inapoi
1642
i se in- 1546
1530
1642
1560
82
1546-
1562-
151683 Dupe. mOrtea lui. Alexandra urmeza fiul sea Bogdan (1568
81
cati, (1574). Petrie Schiopul (1574-1591), urea si sco- 1674bora treptele domniel Moldovel in patru rinduri, fiind, 1581
cand resturnat de Ion Potcova (1577), and de fratele 1677
acestuia Alexandru Serbega (1578), cand de Iancu Sasu, 1578
(1579-1582), cel care a scos un bir ne mai pomenit pea 1679 aci, vciedritul, qi a exit din tera. cu 40 care incarcate cu 1682
bath si sa pline cu alts averi. Der si Petru, trebuind so
urce tributul te'rii la 100,000 galbeni pe an, se lass de
bunk voe de domnie si se retrase cu tote averile in Austria, unde si muri. Dupe fuga lui Petru Schlopul, Porta
sta in cumpana de a preface sail nu Ora in pasalic. Scaunul Moldovel insa era pre cautat, pentru ca Sultanul sl
se lipsOca de niste venituri sigure. Mihnea-Voda oferea
30,000 galbeni, un altul 500,000 taleri ; un evreti Manole 600,000 galbeni ; in fine Aron, fagaduind mai bine
de un milion galbeni, din care jumetate 11 ridicase cu imprumut de la turd, ovrei si greci din Constantinopole,
izbuti sa capete domnia.
tan, cum in societatile unde robia era consacrata, staphiml avea dreptul asupra intregei agoniseli a robului see.
Nu se mai scia -ce bir au se platOsca terile, el crescea
In fie-care di ; si mai despuitOre de cat bind erati peschesurile, contributiunile sub diferite numiri si chipuri,
cal, provisiuni de hrana, facere de cetati etc. Domnii nu
era' al Ora, ci nisce mercenari, pusi ca sa strings da'sdii ;
mercenari, earl se rsestOrna, unii pe altil, pentru a in-
urmasul sea ; ale acestuia, de cel care-i urmeza, grania.dindu-se ast-fel milione de galbeni, cad' se store din spatele bietului popor. Domnii nu se mai slujesc cu Oste din
_tea, ci en lefegii streini : turd, albanesi, unguri, casaci
si poloni ; creditoril domnilor win en ianiceri, si acestia
se fac strangetoril birurilor saracului si veduvel, el sunt
84
Wigmfe
044 Um,
Mt%
a 6 x 76
PARTEA
ISTORIA NOUA
De la Mihaig Vodd Vitezul fi Aron Vali pea la Grigorie Ghica
0 ion Sturza.
I.
:Whale
86
2. Curend ins& renumele mare, ce Mihaiu ca,stigase prin faptele sale cunoscute si trambitate
in tote phrtile terei, destepta negre banueli in
sufletul lui Alexandru Bogdan, domnul de atunci
1692 (1592). El trimise arm'aseT de la pusearie, sa-1
primp, si sa-1 aduca, in Bucuresci, seri sa-1 ucig&
prin tainl.. Mihaiu, descoperind cursa si nesim-
tale si adus la Bucuresci de omenii lui Alexandru, fu aruncat in puscarie, chinuit si osandit
la morte. InfAisarea lui cea mAr6t5 cautAtura-T
selbatid, si ingrozitore in minu'tul cand era s5,
fie oniorit, brtgara in fior de morte pe Wait,
care, trintind satirul la pament, fuge prin multime si se face neveclut. Poporul si boerii, veclend
in acesta un semn dumnecleesc, cer si castiga iertarea pentru osindit. Mibaiii se duce la Constantinopole, unde, cu ajutorul unchiulul seu, capAta,
87
ucisi in acea di, iar intr'o septhmAng, nu mai Amane picior de pagin in Ora,. Apoi in fruntea ostilor stile (la 15 Noemvrie) arde Giurgiu si Orasul de Floc*, care fu dArknat la pament; si la 1
Ianuarie 1595 pornesce pe Dunarea Inghetat5, 1596
spre Harsova, oral pe atunci bogat si bine intarit cu ziduri; 7.000 Turd esindu-I inainte, se
Incinse pe ghiata o batalie singeros6, care se dal*
cu nimicirea Turcilor. Romani* invingelori arsera
orasul, si Inarcati de pracli se intorser& inapoi
as
Iancu Sasul. In acelas timp 30,000 Tatars cu hanul for Gherei aveau sa intre in tera pe la Vidin
si sa apuce pe Mihaiu pe la spate. Vitezul domn,
afland despre ce i-se pregatesce, trimite pre fratii
Buzesci cu o sema de osti, ca s observe miscarile TAtarilor ; iar el astepta In tabara sa la sat
]a llulubeseY (jud. Vlasca), sa, vada, ce fac Turcii.
cand calea pustiilor for de la Marea-Mgra; Turcii, in alta parte, find goniti si taiati de Manta,
pan& ce'i trece Dunarea la Rusciuc. Dar Mihaiti
nice aci nu le da pace, cad a treia di, 25 Ianuarie, cu 10,000 ostasi vine pe ghiata, si pana sa
n'apuce Turcii sa iasa din cetate, se si arunca
mai repede ca gandul, cu frunte si inima de let',
asupra-le si'i bate Infricosat ; 8.000 cad morti,
89
ale psi'.
FAA de acesta putere mare, Mihait se gasea singur, pentru. ca Sigismund Batori isi petrecea toemai nunta, Tar domnul Moldovei Aron, fusese,
din Indemnul lul Sigismund, resturnat de pe tron
si omorit prin venin. Vitezul donm, dupt, ce IsT
1695
90
91
pedestrasi Ardeleni la capul podului; pe capitanul Cocea cu 200 Unguri si tot atatea Cazaci 11
trimite ca sa lovesca pe Turd' pe la spate, pe
cand Kiraly cu cele dou'o tunuri avea sa apere
podul.
si a trecut podul; de o data Insa Mihaiil it opresce In fata; Cocea it isbesce in spate, Kiraly
ea tunurile II fulgera in costa si-i raresce rendu-
92
crang de mdracini, si de abia a doua di .se tirasce la ai sei. Batalia finuse de diminetA si pene neptea ; trupele lul Mihaia se luptase -WU qiva
mai far& minut de odihna ; ele se retrag cu
93
94
95
mintirea lor, c'aci intre alto traditiuni ce an despre densul, se afla si urmatorea :
Spun ca'n nrma Iuptei, in Asia bogata,
96
sa pun& tera la bun& orinduiala, o sema de boeri urzira o intinsa conspiratiune asupra vietei
domnulul; ei intrase in intelegere si cu 6,000
Tatars din Dobrogea si 3,000 Turd, spre a navali in minutul dat si a le fi in ajutor pentru
nelegluitele for planuri. Din fericire conspiratiunea se descopera, ca prin minune, patru Bile
inainte de a isbucni; citi-va din aces boeri platesc cu capetele cutezarea lor, iar Tataril si Tur-
97
14. Intre acestea, se ivesc In Transilvania schimbari neasteptate; car! aveti s& vateme causa crestinatatil si sa silescn pe Mihaiil a coprinde acea tern.
a.
peln si Ratibor In Silesia) si a unel pensiuni anuale. El plea, remanend ca Ardelul sa fie guvernat de o cam data prin Comisarii imperntesti,
Acesta retragere a lui Sigismund punea pe Mihaiu
1598
98
1698
15. Abia se incheiase acest tractat, i in Transilvania lucrurile din nal se schimbara. Sigismund,
99
era campia dintre orasul Sibiu si tIrgul qellenberg. A doua di Joni, 18 Octomvrie, se dede b&-
100
si de asta data facu minuni de vitejie, ImbarbatAnd cu fapta si cu cuventul pe ostenii sa;
dupa multa versare de sange, vrajmasii fur& pus!
pe Ora. Gaspar Corn* generalul-sef peste stile
ardelene, fu prins Impreuna cu tote stegurile; Cardinalul lua fuga, lasand pe campul de lupta. 3,000
mortl si 45 tunuri.
17. Dupa, acela Mibaid-Voda infra ca un general triumfator in Alba-lulia si trase d'a drep-
tot ast-fel sa se intimple". Mihaiu miscat de aceste cuvinte si gandind la nestatornicia sortei omenesci, 10 intOrse fata, ca sa'si ascunda lacrimile, strigand : 0 seracut popd ! se'raeul pope 1 ! Dupg aceIa de grab trimise sa
se caute si sh se aduch si trupul, si punend capul la trup
Intr'un cosciug de argint, Cardinalul fu ingropat cu mare
pomph regesch ; lar ucigasul se omorl, luandu-s1 resplata
dupa fapta, precum spune Sf. Scriptura ch cu ce mesura
vel mgsura, ti se va m6sura".
101
rora Turcii se trasera cu rusine si pagnba. Petrascu remase sa carmuiasca tera In locul tatalui
seti, sub numele de Nicolae- VothZ. Spre paza terii i se dete osti ardelenesci, cea ce era prea cuminte din partea lui Mihai, Ardelul pa' zindu-1
cu Romani, iar Tera-Romanesca cu Unguri.
Ast-fel se asedara domni fiul si tatal in doue
teri, crescend in mariro si putere.
Isbanda de la Sellenberg fu salutat1, de tots crestin5,tatea, ca int6mplarea cea mai norocita din acel timp. In
tote bisericele din Viena se cants pentru densa un TeDeu7n; Rudolf o vesti intregel stile impora'tii, la top' principii si Omenil insemnati din Europa, precum si Papel, aducend lui Mihaiu cele mai mart laude.
Nemurile crestine, cars gemeaii,sub jugul pagan, Incepuse acum sri, se mince la numele eroului: Bulgarii, Serbii,
Bosniacil, Albanesil vedea inteensul pe angerul for mantuitor, pre Craiul si Sreaua for de la R&M*, pe Macedonut lor, si asteptail sg'l v4(15., trecend Duna,rea, pentru ca
el sa", se ridice din tote partile cu armele gi
ajute a
Infrunta Constantinopolea.
(l.
102
in acel targ, find lovitI ca de trasnet, se Imprastiara, care In cotro putea; Sigismund abia scapa
pe o ferestra. Ieremia cu tote stile sae Polone si
Moldovene apuca fuga spre cetatea Suceva, unde
103
Der stem sea, ajunsa la punctul eel mai inalt dupa coprinderea Moldovei, in curand incepu sa apue, si eca si
acest eroa ca incepe sa cerce nestatornicia lucrurilor omenesci; cu tit mai repede ii fu inaltarea, cu atit si caderea II va fi mai adinca. Caci, cum dice cronicarul moldovenesc : Nescluitore firea omenesca de lucruri ce vor
sa, fie pe urma, ca pentru un lucru sea douse ce i se prilejesc pre voe, bietul om purcede desfrinat, si incepe lucruri peste puterea sa, si apoi acolo ga,Eesce peire.
IL Rescola Ardelului.Batalia de la Mirislail.
(8 Sept. 1600)
si sasesett din Ardel cu fostul for principe Sigismund Batori, chiar generalul impe'ra'tesc George
Basta, -Loci cu total se jurara asupra unut singur
om, pentru ca sa,'-1 zdrolAsca. Semnalul 11 dedera
104
105
g& a ostilor 1uf Mihaiu, dupa o inipotrivire eroick incepe s5% se reschire, fiind izbita chiar de
tunurile n6stre; aripa dr6pta nu IntArdi5, sa, faca acelasi lucru, cu tote ispravile vitejesci ale luI
Baba Novae, In fine Insusi centrul unde se afla
Mihaid, vklend amendou6 aripile reschirate, dede
dosul. Numai Mihaiti nu voia s pArasesca cam-
plina de singe, far in juru'i chti-va capitani rugandu-1 cu lacrimile In ochi a lua fuga, Cad dusmanul s'apropie si vieta-i e in primejdie. In fine
trebuind a fugi, el scOse st6gul de pe lancea de
care era atarnat i'1 baga in sin ; tot asa facura si
ofiterii sef cu cele-l-alte steguri; apoi eroul trecu
in not Muresul eel lat si plin de sange si de trupuff, pe agerul seu armasar ; calul fiind sleit de
puteri, Mihaiu descaleca, dupti, el, si ,,recunosc6tor pentru slujba ce-I facuse, 11 mangaik Ii trase
de coma fruntii, II saruta si apoi II dete drumul
s6, mOrga, slobod pe campie".
22. De la Mirislau, unde 10,000 cadavre acoperea campul de lupta, din amendoue partile
cadend Cate jumatate, Mihait se duse cu grab&
la Alba-Julia, apoi la Fag5,ras ; de aci luttn-
106
dull familia si ce avea mai stump, se indrepta, cu ostenii, ce4 mai re'masese, spre Tera-Romanesca printre munti. Cand se apropie de ho-
tare, afla ca, nu departe Moise Sekeli cu Polonit it astepta s-1 lovesca. Pus intre doue focuri,
Mihaiii se decise a se Impaca cu Basta, si trimise la densul patru soli, cart Incheiara pacea
cu conditiune ca : &Mina Stanca, fiica-sea Florica si cu fiul seu Niculae-Voda s remand ostatici in Ardel, iar Basta sa-1 ajute cu trupe impotriva Turcilor si Polonilor, earl navalise in TOraRoman &ca.
I. Infringerile Iul Ilibain in Tera-Rominesea.Ilihahl la
Praga.hitorcerea lni in Ardel si isbinda do la Goroslat.
(1600-1601
10,000 Moldoveni ta'barlse pe malul eel -alt al `relejenului. Mihaiu sustinu cu densii vitejesce si cu
isbInda lupta dou6' Bile (6 Y;i 7 Octomvrie); dOr
107
fratele lui Ieremia, se retrase in Polonia din ordinul regelui sett, las'and 4,000 PolonI ca s& sprijine pe Simeon; la Suceva el aseclA, domn pe Ieremia Movilg,. Dar Mihaiti, deli parasit si am'arit,
108
cu Basta, sa porte resboiti, pentru a goni pe Sigismund Batori din Ardel, si a aduce Ora IarAsi
la ascultare.
1601
26. In e lam 1601 Mihaiti Vitezul si George Basta, cari se imprietenise ca trod cu Pilat, in fruntea
a 10,000 pedestri si 8,000 calari, dedera, stralucita
]09
110
vorbea in cort, Basta chema, la o parte pe Jacob de Beauri, si pe alti capitani aT pedestrimel
valone, si le porunci, ca pe data cu 200 puscasi
aT for si cati-va cu alebarde se, merga la cortul
lul Mihaia, sal princla si sa, i-1 aduca ; Tar (Idea
nu se va supune, sal more. Capitanii indeplinira, ordinul intocmai ; si cat maT in ascuns si
faril sgomot ajunsera la cortul lui Mihaia, %cure,
111
lul Mihaiu, soldatii soi luara armele ca. sal resbune. Der George Basta cu amerintarile stile sciu
sa -I potolesca. Banul Mihalcea, betran de peste
Radu Buiescu si sotia sa Preda (fiica lul Mihalcea Banul) it inmormentara in launtrul bisericei din M-rea Delului, la piciorele Petrascului-Pada, unde se pastreza si se 'Dote vedea pea
asta qi.
Ast-fel peri de- man/ ucigas5., in versta numai de 43
ani, voevodul cel mai vestit, cel mai minunat si eel mai
112
113
3. Radu
pace,
1603
114
1606
1605) un tractat de alianta, si nu rupse legaturile nici cu. imp6ratul Germaniei. Se intimpla
ca si in Moldova, murind Ieremia Movila (1606)
si dupa un an fratele acestuia Simeon, urmA, la
tron fiul lui Ieremia, Constantin Movila, care era
bun prieten cu Radu *erban.
Numal ast-fel avend pace de tote partile, tera
Incepuse a se mai ale@ ; locuitorii fugiVi de multele nevoi peste Dunare si in Ardel se .'ntorsera
pe la casele si satele lor. Domnul putu sa ingrij6sca de imbunatatirea sortei s'6rmanilor loonitori, i pentru ca n'avea lemere de nicairi, des facn o parte din osti, iar celor-alte le dede dru-
1610
115
5. Der Radu erban nu perdu timpul in zadar. Stind la orasul Roman, el incepu sad stringa,
ostT, se uni cu Constantin Movilk si amendouT
Incheiara un tractat de alianta. cu Mateia, fratele
ImperatuluT Rudolf, contra luT Gabriel Batori
(Febr. 1611); in acelas timp dede veste boerilor 1611
din Tera-Roma,nesa, Rosiorilor si Dorobantilor,
sa stea gata, cad el va veni sa-T resbune de cele pa,tite de la Ardelen. In fine, (And fa bine pregatit, pe
la jumetatea luT Maiii 1611, cu 8,000 ostenT alesT:
Romani, Poloni si Cazaci, merge drept la Tirgoviste; ostile romane 11 primesc ca pe resbtmatorul lor ; Radu Mihnea, pa,' fasit de boeri si de
popor, fuge peste Dunare la Turd ; erban, fara,
minut de zabava, trece cu ostile stile ,muntil pe
la Ruar. Batori, care nu scia nimic despre acesta,
venea spre Brasov cu 32,000 emeni fara, nice -o
grija, totT fiind veseli, ca si cand ar merge la
nunta.; ei tabarlra la Petrefti (Petrisdorf), nu departe de Brasov.
6. and Radu Serban prince veste despre ac6sta, esi incetisor din muntI, si in noptea de 28
spre 29 lunie 1611, 41 rendui armafa in linie de ba- 1611
taia, Impartind-o in 32 companiT ; 2,000 omeni ii
asecla, in dosul unor mori de hartie. Batori, vecjend
In reversatul zorilor pe Radu ca inainteza, asupra,-T,
trimise
intrebe deca, vine sa petreca, cu el set sa,
116
117
118
pria". Boeril si ostenii, sub conducerea pabarnicului Lugonira pe domn si omorire, pe tot! greci! de prin sate si tirguri. Porta trimise domn pe Gavrila. , fiul lui Simeon Movila (161x3 -1620) care, pentru a
perde pe Lupu, II numi mare spatar (general) si-1 trimise
cu &tea ]a Silistra in ajutorul lui Schender pasa. Aces1618 to prinse pe Lupu si-1 trase in tepa (1618). Gavrilas
meri birurile, dar nu apnea se, implin6sca doul ani de
domnie, sl find mazilit, fugi in Ungaria. In locul sea
Pic Mehedin(enul,
1626180
Porta mute, din Moldova pe Radu Mihnea, care se indatorase a plati 40,000 galbeni tribut pe an. Acesta,
dupe ce slei si de asta data tera en tot felul de angarale, se intOrse iarasi la Moldova (1623), isbutind, pentru 35,000 galbeni daruiti vizirilor, ca domnia Teril-Rol e,2 manesci s'o ia fiul sen Atexandru Coconut (1623-1627).
Acesta fiind pre tine.; numai de 13 ani, dregatorii sal,
mai tot! Greci, facura multe reutati si nepastuiri ; mai
ales ciocoit, adica slujitoril insarcinati cu strangerea
rilor, despuiara seracimea ca laniceril, din care cause,
Meta locuitori '41 lasara caminele si fugira prin terile ye1624 tine. Peste aceste nevol mai venire, (in 1624) si Tataril
11(4
maseztarammumotreitatima
H o(es terret,eingenuaruetrpfaola urger Imago
(AJA/f el-rid
c2
C.)
119
4. Mateiii-Voda Basarab.
163 2 1654)
120
Bata lia se dede in marginea orasului, intre Dudesti si intre manastirea Plumbuita, si fu isbinda
lui Mateiti Voila ; lar Radu Vocla a dat dosul,
cu boerii pribegi, veniti de la Moldova din partea lui Alexandra Ilias ; der el sciu asa de bine
s 's1 intocmesca lucrurile, in cat castiga in partea sea pe pasi si pe viziri Boerii sel la rendul
for spusera, ca deca Porta va urma sa trirnita si
de aci inainte ca domn al Verii pe vre un grec
din imp'eratia turcesca, nu numal boerii, der toti
locuitorii vor ptirasi tera si se vor duce on -unde
aiurea, numai sa, scape de robia grecesca. Sultanul le implini voia, Band steg de domnie nouse
lui Mateiti, care nu se sfii a se infatisa, la Padisah, cu ale aruia osti, cate-va luni mai nainte,
el se luptase in resboiul avut cu Radu. In fine,
1633 in diva de 10 Martie 1633, Mateiti intr.& in scaun
in Bucuresci, in strigatele poporului, care de bucurie isI desbraca hainele si le asternea la pa-
121
5. In acelas timp Mateid ridica d'asupra manastjrilor dajdiile si sarcinele; numi dupa alegerea soborului, egumenl destolnici pe viata, ina-
1639
122
ION
123
1894
1837
12i,
8. Ac6sta pace ins& fusese mai mult o amagela, pentru ca Indata ce lucrurile se linistira in
Asia, Sultanul, atitat de Mehmet pasa, pe care '1
cumparase Lupu cu bani, trimise stegul si buzduganul de domnia a Teril-tiomanesci lul Lupu,
Tar pentru a Moldovei, fiulul sett Ion. Lupul ince-
125
1654
1645
cheia (la 1651) cu Gheorghe Racoti II un tractat secret de alianO, ofensiva si defensiva contra
domnuluI Moldove, si amendoui ajutara cu ostI
pe logofetul acestuia, pe Gheorghip Stefan, ca
1661
in locu-i (Aprilie 1653). Lupul abia scapa, cu fuga la cetatea Hotin, si de aci peste Nistru la Camenita, de unde ceru ajutor de la Timus. Acesta,
lee sa stea ca at
Spatar cu o sema de osti calarI sa stea la hotar,de strOjk impreuna cu Gheorghi0 Stefan, ()stile lui Lupu silesc la Rocfan'i pe Diicu a se retrage, neavend ostenii acestuia arme de foc. La
qioplea, in TelejOn, se face o noun inctierare intre Cazacii lui Timus si Seimenii lui Mateiti, ba-
1665
126
tutindeni nelipsit, inbarbatand cu fapta, cu cuventul, cu gestul ostirea sea nespaimintata. Deja
trel cal suet ucisI sub densul , la al treilea primesce si el un glont in piclorul sting, aprope de
incheetura genachiultil ; cind un slujitor, pricepond primejdia, alerga, la scara selei, ca nu cumva vitezul A cage, el II gonesce de langa sine
cu vorbe aspre ; trage din picior cisma, incalta
127
11. Luptele neprecurmate intre cel douT principi romani avurh urmari triste si pagubitore pentru tem. nostra : cetele simbriate ale lui Lupu
calcara si pustiirh in mai multe renduri Tera-RoInau6sch ; ostile unguresci si muntenesci ale lui
Racoti si Mateiti nu fhcura putine rele Moldovei.
'Turcia vedea cu bucurie cum Romanii, in loc de
uni armele si a lupta impreunh' ca sh scuture jugul roblei, se sfasiati cu nesocotinta intre
128
nuchia
Intarire in domnie, precum si sabia si buzduganul, iar pe Lupu II last in voia sortei qi a lui
Gheorghitd Stefan, carele cu ajutorul lui Mateid
11 goni desevirsit din scaun.
12. Der Mateid-Voda, sciindu-se mered dusma-
rura sa le dea laa pe trei luni si sa le-o si maresca, eAci denqii au invins pe Cazaci la Finta ;
129
nire soldatAsa. El dat nAvalg in palatul domnesc de Tirgoviste, unde Mateiti etcea bolnav,
fac bucatl pe cci doui boeri si pe un al treilea
Socol Cornatenti (lunie 1653).
1663
Dupa, acesta neomenosa fapta el jura, din nal credinta lui Mateiti, faraAnsa, ca s'o tina,; cAci cind betranul domn se vindecase putin la picior, si esise la
preumblare &Ire Arges, (t6mna a. 1653), la Intorcere armata Ii inchise portile cetatiI, 11 tinu trel Bile
rebda turburarea for care fac asupra mea fi asupra (era, ci gindese de voitt ave dile sd aduc in
primavard 30,000 de Tdtarl, qi pre Craiu cu
Unguril, sd t lovescd fdrd veste de tote parple, fi
sd se puie suet sable top eel mal marl sd pierd
9
1653
130
4i
din di in di. Nei fiind slab, si ajungendu-1 adincile belranete, putine Bile s'ad r6sbolit, si cand
1654 all fort la Aprilie 9 anul 1654, Dumineca dimineta, au reposat Mateiii-VodA, In casele domnesci
In Tirgoviste. i all domnit Mateiti-VodA, ani 21,
al6,-
Turd, fara s fi ridicat Ins o data macat sabia asuprale. El s'a nascut intr'un timp, cind imperatia turcesca putea mai ueor se. fie 'mita si resboita de creetini; creetinil insa nu '1 ajutara ; ajutOrele aeteptate de la Racoti, on
nu sosiail de loc, on sosiaii mai tardiu, cand nu mai era
de ele trebuinta ; imperatia germane., fiind incurcata cu
resbdiele stile interne, se margini la fagadueli, de si ministrul Germaniel la Porta scria imperatului Ferdinand
III (la 1643), ca Mateiu, domnul de acum al Terei-Ro1643 manesci, este un betran vitez stag, de vita veche domnesca, a luat principatul mai mult prin sabia ei virtutea
131
pre la unele manastiri, mori (fabrice) de hartie si de postay, iar comerclului Ii deschide cal noui cu streinetatea.
De aceia pe lespedea de marmura, care acopere la Arnota osemintele acestui maret si falnic domn, s'a putut
sapa urmatOrele cuvinte, cari ail ajuns One la not ca un
resunet din vechi si batrine timpuri :
Aici (lace Mateiti Basaraba, prin harul lui Dumnegleti
odiniOra stapin si voevod al Terii-Romanesci, barbat pre
intelept, pre vitez si milostiv ; al multor biserici si manastiri intemeietor si innoitor ; nici o data biruit in biruinte, al multor incalca'ri purtator pre vestit de biruinta;
vrajmasilor infricosator ; prietenilor ocrotitor; al teril sale
inavutitor, carele cu mare avutie si cu tOta inbelsugarea
in pace si liniste a domnit dotfe'-d.eci si trei de ani ; a ador-
mit intim Domnul in adancimea anilor, In anal Domnului 1654, in cinstite betranete.
132
Din dece domni, cart suira, si scoborira treptele tro1716), numai doul
nului in timp de 70 de ani (1654
au o domnie mai lunga: Serban Cantacuzin dece ant,
si Constantin Brincovenu '25 ; pe cind restul de 35 aril
este impartit intre cel-lalti opt, din cari unit domnesc
numai cate un an. Aceste domnii au tote un sfirsit
Brancovenu e taut cu tots familia sea la Constantinopole, unde 2 ani dupa" aceia cade si capul dusmanului
sea Stefan Voda Cantacuzin. The este in mai multe renduri pradata si robita, de Turci si Tatari, cutrierala de
ostirile nemtesci si unguresci; populatiunea parasesce sate
si orase, ne mai putend suferi feutatile unui guvern des-
1.
133
purta grija terii si d'a o aseda, dupa atatea amestecaturi, traind in buna intelegere cu Turcil
1658
134
3.
135
1672-74
4. Serban-Voda Cantacuzin era fiul postelniculul Constantin si nepot de fiica al lul Radu Serban
care One atunci nu fusese cunoscut In terk 6menil mIncand mamaliga de mein sal pane de
secara ; Incheia cu Apafi, principele Transilvanid,
1674-78
136
chiar a fratelui sou Stolnicul Constandin, si a nepotului set& de sora Constandin BrancovOnu, acea
partia, de boeri, earl doriau pacea.cu on -ce pret,
137
Septe sute pungi (a 500 lei una), date Sultanului si vizirului, costar& pe teed caftanul si stegul
de domnie pentru noul ales. Pe timpul acela
Turcia se afla incurcata inteun resboid crincen
cu Austria. Brincovenu socoti ca este mai bine
138
1699
rocirei, ciuma bentuia de and Intregi populatiunea, Mcustele de 7 and stricail semanaturile, aducand mare fomete si lipsa,.
La inceputul a. 1699 se Men pace intre Austriacl si Turd., prin tractatul de la Carloviciii:
Austria capAtA tot& Ungaria, Banatul si Transilvania; Polonia, cetatea Camenita ; principatele
romAnesei remasera, ca si In trecut, sub protectiunea Turciei. Se spera- ca acum eel putin locuitoril ail sa fie lasati In tihnsa ; sarcinele ins&
nu ineetara; haraciul se urea merett, si nice mai
,
1703
139
o stare asa de umilitd in afard, si asa de nenorociid In lduntru ; ci cu armele In Maria, pe viatd,
sat pe m6rte, ar fi incercat mintuinta. Brincove-
nopole) de la Turd, intreband departe este Tarigradul". Un tractat secret se incheid intre tarul Rusiei si domnul roman, prin care acest
din urma, se indatora, In cas dnd Rusii ii
Cri-
140
perderi (1711). Si asa cu acesta rusine s'ati intors Tarul cu armata 1111 la tern -si ".
nopole. Pentru acesta se intelese cu Cantacuzinil, agaduind unula din el, lul Stefan, domnia
TeriI Romanescl. Intr'una din clile (23 Martie
1714 1714) un capigiu cu 12 slugi sett ciohodarl, vine
in Bucuresci, intl.& in palatul domnese, scote din
sin un petec negru, si aruncAndu-lpe umeril donanuluI, ii strig`a Mazil, adica e.tI scos. Voda1.9se
spaIm6nta si cade jos ; turcul citesce boerilor firmanul de scotere, pecetluesce visteria statulul si
carnara domnesca ; face pe boerl re'spunc,'etorI
de persona domnului, pe negutetorI, de credinta
141
reImpopora, rezidind casele domnesci, bisericile si manastirile, si petrecend acolo o buns parte a anulur El a
indestulat si tirgul Focsani cu ape, de bent, aducend-o
cale de done cesuri de tirg.
Brincovenu introduse si ore cari rindueli in administratia
publice, si in finance ; der desfiinta mare parte din armata, pentru ca sa Impopuleze satele si mosiile sole propril
cu osteui, facAndu-i ruman/ ai sea, din aparalori ai tern,
sericesci, tiparindu-se in tipografiele : Mitropoliel din Bucuresci, Episcopielor de Buzeti. si Rimnic, a rnAnAstirel
Snagov, etc., prin Ingrijirea Mitropolitilor Teodosie si
Antim, a Episcopului Mitrofan si a fratilor Greceni, Radu
(1M-1M)
9.
standin, Indata ce se sui pe tron, auta sa castige iubirea poporuluI si a elerului, desfiintand
142
1716
1709
1712
1. Nicolae Mavrocordat era fiul unui grec puternic din Constantinopole, Alexandra Exaporitul
sac' sfetnicul de taina, al Sultanului ; Tar despre
mumA pretindea ca se trage din Alexandra cel
Bun, domnul Moldova El domnise in doue rindull in acest& -Ora (1709 si 1712), si acum Sultanul 11 milui cu domnia Terii-Romamesci pe timp
143
rata bl&nd, bun si cu dragoste c&tre totl, d6r dup& ce se asec,a bine in scaun, Incepu Ali dea pe
fat& &duffle sale viclene ; se inconjura de o mul-
In primavera anulul 1716 isbucni din not r6sboinl Intre Austria si Turcia. C&te-va osti austriace ocupar6 Cernetul, mtntstirea Tismana si
pasul ainenii. Militiile de preste Olt cu Serdaril
for Barbu BrAiloiul, Obedeanul si Bengescul, se
declarar& pe faca in contra domnulul si b&turl
In mai multe renduri cetele de slujitori streini
ale acestuia trimise asupra-le (la Tirgu-Jit si la
Bengesci). Rescola se intinse cu incetul si dincoce de Olt. Boeril scrisera la Barbu Brailoiul
171a
due
11'16
1718
144
local. Ion porni in grab& o solie de boeri cu plingeri si protestari la Parra. Atunci Nicolae Yob',
1719
de Brincovdnul, cu cuvent ca pace fiind, de prisos sint atIcia ostasi, si aduc Verii greutate cu
trebuinciosele lor" ; adevdrul insa' era ea Mavrocordat, vrind s& domndsca, ca un tiran far& nici-o
temere, desarma poporul, cheltuelile ostirei le baga
si
dup5, interes, cind lui Constandin Mavrocordat, cind unuia sea altuia din membrii color 2 familii Racovita gi
Ghica. Trei-deci si trel de ani Mavrocordat lupt5, prin
bani si intrigi de tot felul, cu trel Racovitesci si 5 Ghiculesci, ca sa apuce tronul ; in 6 rinduri el isbutesce
dolAndesca, dar tot in 6 rinduri e silit sag par5.sesc5. 18
schimba'ri de domnil intro 9 persons si in mai putin de
40 de ani, abia data vine cite 2 ani de domnie, deca
domnie se mai pot numi aceste schimb5,ri si preschimblri,
145
favOre.
1730
146
Acosta schimbare tine Insa nurnaT 2 anT, fiindca Constandin, prin introducerea si in Moldova
a sistemuluI sett financiar, se Imbogatise asa de
Turd (1736-1739), la care luara parte si Auca aliati ai Rusilor. Trupele germane
striaciT,
sa,-T
147
prin care se aducea ore-caff imbun6tatiri in adminitratie si justitie qi s9. fixa contributia personal&
1766
148
1792 si 1806-1812), fiind predate si pustiite de invingetori, ca si de invinsi. Rusia, Inca de la Petra eel Mare,
vole se, face, din Dunare fruntaria imperatiei stile si se.
stepinesce, Marea-Negre, pentru ca de aci mai sigur si mai
cu putere ea se, lovesce Constantinopole, si se, alunge pe
Turci din Europa. Mai cu settle ambitiosa imperetes6 E1762caterina II (1762-1796) puse in lucrare acest plan cu
1796
marl jertfe de Omeni si de bani, si de si in cele din urme.
dupe, ce lud.
ca s ocupe Moldova si s g6nesc6, trupele turcescI de acolo, cea-ce se facu fare, nici-o greutate;
149
Rusielor. Cele-l-alte orase, tirgurile si satele jurara de asemenea. Numai Oltenia, afara de Slating, remase cu banul ea Manolache Ruset, credincIesa. Portia. 0 deputatiune alesl, In frunte cu
Mitropolitul, pled, la Petersburg impreun& cu deputatiunea din Moldova, ca sa Inchine amandoue
Wile la picierele Ecaterine. Insa pone s5, se 'ntore& deputatiunea de la Petersburg, TurciI alungara, pe RusI din ter& si puser& d'omn pe banul
Manolache. Acesta nu stele pe tron de cat patru
lung (1770), fiind ch. RusiI, in urma mai multor
victoria castigate asupra Turcilor, remasera din
noa stepenI In principate, pone la incheIerea pa-
150
1774 ciT de la Cudue-Kainardgi, (1774), tend se numirtt Tartisl domni de catre Porta.
Prin art. 16 din acest tractat de pace, Rusia restitui
Portii intrega Basarabie cu cele doue principate Moldova
si Tera-Romanesca, sub conditiune : ea Porta s acorde
locuitorilor celor doue terI depling amnestie si libertate
religiosg ; ingnestirilor si partieularilor se li se restitue movide luate de Turd ; clerulul sa i se dea respectul datorit ; esirea din terl se. fie libere. in curs de un an de (pie;
1787
1786-89
Re6boiul de la 1787-1792.
ostilor turcesci, putu sa, apere cat-va timp trecetorile despre Banat si Transilvania si sri respinga de mat multe on trupele austriace. Ins&
151
in urma i se tale capul din ordinul MareluiVizir, care nu putea suferi, ca un ghiaur sh serve
en statornicie causa TurcieI si pe Sultan.
ite:
297
152
15,-
9. Rusia cauta intr'una sa atite turburari in imperiul turcesc, pentru ca slabindu-1 rnereti, mai
nsor
153
rasele asediate, Giurgiu, Braila si Silistra, ba fusese chiar respinsi cu perderi dinaintea Si list&
Numai dupd ce Rusia se asigurd prin pacea de
la Viena de prietesugul Austriel, putu dispune de
trupe mai numerose, contra Turcilor, si castigd
prin generalii s61 Kamenski si Kutusoff, mai multe
case, persona si pe vite ; vinde la licitatiune tote tunetiunile publice, lu'and cite 20,000 galbeni pentru un post de
vistier, 8-10,000 galbeni pentru un ispravnicat, etc. Cereri de zaherele, de care pentru transport, de lucratori
154
ca vor fi totl surghlunitI in Siberia, consimtira a le deschide si a plati noile contributil puse asupra-le. Rusii
mai !cause si o moneda rea si mincinosa, cu care locuitoriI erail amagiti, cacl cu densa nu li se plateah nici pe
jumetate din pretul lucrurilor cumperate. Acosta moneda ave
curs silit numai in terile romane. In fine, ce,nd se fileu t)acea,
Rusii nu voira sa piece, pang ce nu Mara cu densil, pe lenge,
in
Porta orindui domn pe termen de 7 an! pe dragomanul Ion Caragea (1812-1818). Ca toil predecesorii s61, si acesta hrapi si jefui %era in felurimi de chipuri : yendu functiile statului la
mezat ; facu peste 4000 de boeri no! pe bani, si
urea birurile in asa chip, c' din 12 lei pe an,
cat se platea mai 'nainte, bietul tAran trebuia sa
dea acum de 15 on mai mult, adica 180 lei. Numai ast-fel Caragea strinse in timp de 6 an! o
avere de 93 milione let El publica in limba
grecesca o legiuire, ce porta numele sea (Condica
155
(in a treia domnie, 1818-1821) ; el urma ace- 1718:ilas fel de jafuri, strIngand in 2 ani peste 15 mihone
ba voi chiar sa hrapesca si mosia orasului
Tirgoviste, clicend ca e domnesca, ca s'o dea fiiceI
stile zestre. Orasanii in numer de 400, barbati cu femeT, venire, cu rogojini aprinse in cap la Bucurescl
sa se plange, lui Voda. Acesta II inblandi cu fagadueli, der in acelas timp trimise Omenil sei ca se Impietresca mosia. Tirgovestenii, veqendu-se inselati,
1. Suferintele poporului roman trebula se, aiba un sfirsit. Tara, pustiita de resboaie si supta cu totul de domnii trimisi de Porta, nu era chip ca ea se, mai fie locuita, din causa greutatil birurilor si a nedreptatilor; muncind
180 Bile intr'un an, teranul abia ar fi putut
platesea
156
tului, iar putinii locuitori se ducal sa traiasca prin paduel si muntl In scorbure sal bordee, seltaticindu-se qi apucanclu-se de preda. Dreptatea el nu o gasen nicairl, pentru ca n'aveati cal s5, se jeluiasca; tote slujbele eras date
pe bani, deci fie-care slujbas avea dreptul sa jefuiascg
Ears pedeps6; domnul vindea dregatoriile cele marl; Ian
dregetoril, la rendul lor, vindeati la mezat slujbele mai
mici ce atarnari de densii ; si apol ce sa vecli de aci ina-
vataf de plaid (sub-prefect) la Closani si Comandir de pandurm, cum se numla ostirea nationals,
ce se formase atunci preste Olt. In timpul celul
1806-12din urma r6sboid ruso-turc (1806-1812), corpul Pandurilor aduse servicil marl Rusilor ; Tudor, pentru vrednicia si vitejia ce arelase In mai
multe lupto, fu Inaltat de generalil rusI ,la gradul de parucic (locotenent) si decorat cu ordinul (cavaleria) St. Vladimir. Dupa Incheierea paciI (1812)
1816
167
Tudor dedese semne Inca din tiller* de un barbat curagios, cu iubire pentru ter& si cu vrednicie in
158
a trage pe Tudor in partea sa. Romamul it intreba scurt, cad vorba II era putina : Oste regulata, de Rusi sosesce ?" , si tend Grecul II spuse :
mai pomenit, ca carbunarul sa se unesca cu old bitorul, sat lupul cu oia ?" Atunci Ypsilante, fiind-ca simtise ca Turcii au sa intre in tera, pleca la
Tergoviste, unde incepu se poruncesca ca un domn
al te'rii, orenduind ispravnici prin judetele despre munte si aruncand peste bietii terani tot
felul de dajdii. Tudor, cum Intelese despre ac6sta, II trimise o scrisore cu urmatorea cuprin:
dere : Maria Ta, at dat scirt prin manifesturt,
te clitamd patria, ysi cum cd treatarea ict
cc
159
rea aril, qi scoff birurI preste birurt asupra lacuitortlor, fi le iai vitele gi bucatele?".
Turd in Bucuresci.
Dar mortea lui Tudor a fost semnalul de des-
160
II.
Istoria Moldovei de la Aron Voda One la Ion Sturdza.
(1591-1822).
1. Aron VodA.
(1591-1595).
161
ca sa-i platesca. De aceia Aron scose (Uri neobicinuite, lufind de fiecare locuitor ale un boil.
Turcii trimisi ca sa stringa dajaiile faceau Antall si jafuri nespuse prin sate si terguri. Din
acesta causa Orcheienii si Sorocenil (Basarabia)
se ridicara cu un domnisor pe nume Bogdan Veda;
2. Intre acestea Austria, avend resboill cu Turcii, singea trebuinta de ajutorul Ardolului, Terii
Romanesci si Moldovei. Papa Clemente trimise
scrisori la die si trei principii acestor -teri, invitandu-1 sa se unesca cu Crestinii Impotriva Tur-
urma se &eft si 4 soli cu ceausul turcesc, trimisi de Sultan, ca sa ridice pe Aron si s-lduca
la Constantinopole. Dupa aceia Aron, ajutat de
11
1694
162
1696
D6r in mijlocul acelor isbanqi, atit de folositore causer crestine, el este prins larti, de veste
de ttrupele transilvane ale lul Sigismund Batori,
si dus in lanturi cu WO, familia sa in Transilvania, la castelul din Vint (Alvincit) pe Mures
(19 Malt 1595).
Urzitorul acestel unite fapte era insusI hatinanul s6ii Stefan R6zvan, de nem tigan, carele, pen-
Movilescii.
(1595-1634).
aci el se impamenteni, isi dede fetele in casatorie dupa nobili polonezi si intra, in legaturi stranse
163
Or
asa de usor si Moldova, din care alung6 pe Irimia. Acesta isbutesce cu banii ce-I trimite Porta
si cu tot felul de intrigi sti ridice de o datti, pe
Ardeleni, pe Poloni si pe Turd asupra protivnicului sett Mihaiti e Infrint de Basta la Mirisiati,
164
3. Dupa mortea lui Irimia si domnia de citeva, inn! a fratelui sea Simeon, care peri otravit
1607 (1607), se iscara certuri marl pentru tron ; o partida voia pe 111ihc ilas, fiul lui Simeon ; alta, pe
Constandin, fiul lui Irimia. Constandin, cu ajuto-
R M 'Curium S1 Di. LI
1-65
1653) .
1590
1634
166
sila ennenilor pentru datorii, stirpi cetele de tilhari, care predati si jafulatt la drumuri ; in scurt,
asigura linistea si traiul locuitorilor, in cit numai in cats -va ani thra se umplu de omeni si de
bang, si era in tot binele, cu bilsug si plina de
tot& averea, cu bog de negot, cu cal, cu miere,
in cit sarac nu se afla pe acele vremi", ne spune
cronica.
Vasilie Voda, in lunga sa domnie de 19 ani, facu
multe asedeminte folositore : zidi in orasul Iasilor
ricesc, ca si in scolile de prin manastiri, Episcopii si biserici, unde pen' aci se intrebuintase
mai molt limba slavona. Tot acum incepu sa se
traduca si sa se tiparesca carte romanesci prin
ingrijirea Mitropolitului Varlaam. Vasilie Lupu
167
Lupu stind cu Polonii in corespondents secrets, se Intimpla ca sa cup, niste scrisori ale
168
1685) .
asa in cat pe la finele secolului, doue treimi din populatiune perise, fiind risipita prin tgrile vecine, sau fiind
secerata de mOrte.
169
Boeril,
170
fara deosebire, iarna in pelea gala legati la stilp pe gerul cel mare ; vera, unsi cu miere pe trup, ca sa-i manince muscele si albinele ; veduvele boerilor, bagate In
1683
cu oste in ajutorul Turcilor la inconjurarea Vienel, Petriceicu-Voda, impreuna cu Kunitzki, hatmanul cazacesc,
intra in Moldova si ocupa scaunul ; dar in be de a cauta
s se asecle, pustiesce cu foc si sabi5. Crimeia, ridicanr1
asupra-si pe Tatari, earl la rendu-le prapadesc si mai cum-
pul s scot'a iarasi dari cu hartii pecetluite, si sa spandure de vii pE boeri pentru bani. Din fericire el fu mazilit, si se orindui in loco -I Constandin Vodd Cantemyr.
171
1686
1-72
prinsi.
2. In anul urmator (1686) regele polon pofti din
noil pe Cantemyr se se unesca cu densul, fagaduindu-I independenta Moldovei sub suzeranitatea Polo-
173
si Mint.
Sobieschi, ca sa nu se interch in patrie fara vre-o ispravh, se duse sa is cetatea Nemtului. Aci nu se afla do
paza de cat 9 plaiesi. earl fhrh a 'p perde cumpetul la,
vederea armatel regesci, isi facurh, ca niste adeverati soldati. datoria : el inchisera bine portile si se puserh cite
doui la fie-care colt al cetatii, iar sergentul le dede glentele si iarba de pusch trebuinciosh. Se minie regele, apropie masinele ca sa &rime zidurile ; cetAtula Ind! sta.
nevathmath dupg patru gile de impresurare ; trei din plhesi
a nu (lag cetatea. Atunci regele pose pe un diac molduven sa pasmulasch o porunca domneasch, pe care o trimise cu tin om, ca din partea lui Cantemyr ; plaesii ere(Jura si deschiserh porta Regele, care venise sa privesch
pe vitejii moldoveni, remane mirat, child vede numai 6
saldati, insir dol cite doi, purthnd pe utmeri fie care sir
chte un cadavru. Uncle runt eel-l-alti aphratori al cefatil ? intrebh regele. ,N'am fost de cit cestia none, pe
care-I veCli, luminate Craiii, response Sergentul ; trei din
not a picat in inteia di ; cestia 6 am aphrat cetatuia, si
nici morti n'am fi dat'o, deal, nu vedern porunca domnesch". Sobieschi, plin de rusine si minie, ca el, un rege
asa de mare si care mintuise Viena de impresurarea Turcil or, sh stea 4 clile dinaintea unel cetatui si a 6 bieti plaesi,
porunci numai decal sh-1 more : insh generalul sea, mai
generos, Is dede drumul. Plhesii se dusera la Vodh, sa-I
174
1693
175
1863
161
nopole, unde in scurt timp atrase asupra-si iubirea si stima tutulor celor mai en putere la
Port& El cunoscea doue-spre-clece
si chnta mi-
176
ascuns o Iona de dile in casa sa, pence ce Sultanul rechem'a firmanul de surghiunire. De atund
Dimitrie Cantemyr incepu sa sape pe BrAncov6nu
si sa, umble dupa domnia prel-Romanesci.
2. Pe timpul acela tarul Rusiei Petru eel mare
se pregatea cu resboit asupra, Impe'rAtiei turcescT
si vroia sa aiba in partea sa_ pe domniT amendurora pi incipate. Brincov6nul ii fagadui 30,000
osteni si provisiuni de hran'a ; tot asemenea si Mi-
1710
haiti Racovita, domnul Moldova Carol XII. regele Suediei, care dupa inframgerea lui la Pulta.va de catre Petru eel mare, se retrasese la Bender, descoperi Portii umbletele domnilor roma,ni.
Racovita fu scos .si Inlocuit cu dragomanul Nicolae Mavrocordat (1710), care priori in acelas
timp sarcina sa prinda, pe- Brincov6nu si s5,-1 trirait5, viu la Constantinopole ; Mavrocordat insa
3. Dimitrie-Voda, sosind la scaun in Iasi, se apucg mai 'antaiti de intocmit Ora ; sc6.du birurile
cu mai mult de jumetate, si Mai tote pregatirile ca sa porn6scsa, asupra Brincov6nului. Pentru acesta el astepta numai firmanul impe'ratesc
de domnie a Prel-R9ma.nesci, care insa, nu venea, din caus6 ca", vizirul voia sa mai storca dela
Brincovenu Inca 500 pungi de banT. Cantemyr,
perclendu-si ins& febdarea, incepu a Mimi, ca nu.
177
puterea Statului, va fi in maim Domnului ; 5) Printul si boeril Moldovei vor 'Astra drepturile lor dupe.
vechile obiceiuri, fere de modificarea legiuirilor lor. 6)
Boerii si toti locuitorii Moldovei vor fi supusi ordinelor domnului, afard numai de casul and domnul i-ar
4. Intre acestea Petru cel Mare declare r6sboit Turciei, pentru ca Sultanul arestase solul
rusesc la Porta, iar ordele tataresci pustiise Rusia pen6 la Kiev. Petra inainta cu o ostire pu12
1711
178
tul de a avea soli la Constantinople, fu cumOran, cu o suma insemnata de tiara, giuvaieruri si blanuri scumpe. Pacea se semna la Prut
in 13 Iulie 1711.
Dimitrie Valk pe care Vizirul it cerea de la
Petru, sa-il dea in maul, fu tinut ascuns in trh'sura -imp&ratesca, pin& ce trecu primejdia; el se
179
retrase in Rusia. Moldova re'mase jAfuita. de Tatar' i de Turd, data de Poart'a in mAna domnilor
greci, numiti Fanarioti.
Acest bine ail agonisit terii Dumitrascu Vo(la cu socotela lul cea grabnicA" in cursul unei
de marl onoruri la Curtea lui Petru eel 'Mare, si a murit in anul 1723, inmormentandu-se in biserica grecesca
Nicolski din Moscova.
A.
Fanariolii.
180
dove!, !ar In 1716 domn al Teril-Romanesci, si de la acesta data One' la revolutiunea de la 1821 cele done teri
surori furs administrate aprOpe numai de Greci, luati
din familiile fanariote.
tru a face transporturile necesare. In fine, data nici acestea nu 'i indestuleza,, scad valOrea banilor in momentul stringeril darilor, si o restabilesc la facerea platilor ;
daa tote slujbele civile si bisericesci pe ban!, mostenese
pe toti mitropolitii, episcopii si archimandritil, si confisca
averile boierilor, omorindu-i sari surghiunindu -1 sub pretext de vre-o tradare.
Boeril fanarioti urmeza exemplul dat de stapinul lor,
qicenda-s! : e timpul se, ne 'mbbgatim. E adeverat ca va
trebui se, tundem pre aprOpe de pele lana oilor nOstre ;
acoperim ore cu mantaua In! Voda ? Nu &lira singur capul sea respunde de administratiune sea ? Si, la adiea, banil nu to scapa din tote nevoile_? E mai bine se, punem
mama pe ban! de cit pe consciinta". In acest chip intreg guvernul fanariot nu e de cit un principia de hrapire ;
diferitii Bei membril sunt atitea lipitori adapate cu ultima
wattled de sange a poporului sleit. La fie-care doui an!,
181
1718 -27
182
2. Racovita, fiind pamo'nten, trebui sa dea zalog de credinta la Constantinopole pe unul din
fiii s61, si putu cu greutate sa '61 pastreze domnia In curs de aprope 11 ani. Pe timpul acela
purtandu-se re'sboiu intre Turci si Austriacl, Racovita se ar6t6, cu totul credincios Portii si vrajmas Austriei. Din acesta causa catanele nemtesci coprinsera tera p&na la Siret; si domnul
femase cu stapamrea numal pe langa Iasi. Catanele In num.& de 300, cu capitanul for Frenca
(Ferent,), venira chiar aci ca sa '1 princla, ins
fura cumplit batuti de Tatari, pe cari Racovita,
Ii chemase in ajutor. Frenta fu prins si omortt
pe loc Impreuna cu catanele sole; Racovita spinOra pe Spatarul Cuza si pe citi-va alti hoed,
banuindu-I a at. fost Intelesi cu catanele ; Tar
Tatarilor le dede voia sa prade Ora din Siret
incolo spre munte. Dupa acela el intra in Transilvania cu Turcil si cu Tatarii, si pustii pen&
la cetatea Bistrita. Moldova suferi atunci mult
din causa ostilor streine; se incepu o famete mare
urmata de ciuma ; domnul, cu sfatul Grecilor ce
'1 inconjurati, scose nenumOrate dari pe popor.
183
nilor; vAcariturile ajunsese cite dou6intr'un an, hArtiile si sferturile numai aveall sem& ; Cara se pustia
de locuitoriI, can fug prin terile apropiate. Con-
standin Mavroeordat Incerca prin faimosa sa reforma', (1748) sa usureze intru cit -va traiul teranilor,
la un tron la altul
si reinoirile firmanelor in
fie-care an, ocasionati cheltuieli, carI tot din spinarea terii trebuiati platite. Mai venira Inca trei
r6sbOie ruso-turce (1736-1769-1806) al carora
teatru se facu tot Molauva ; west:: resbOie, oilcum se ispaviad, erati insotite de nenorocirI,
ce ldsati upne nesterse in Ora: fometea, epizootii,
cluma si tifos ; stricaciunile r'esboiului pricinuiau
1748
184
1771
Intre acestea, certele si inimicitiile Polonesilor daduel vestitul for regat In manile vecinilor : Rusiel,
Prusiei si Austriei. La 1772 sa, idcu Intaia ImpArtire
1774
retelor dela Marea de Asov si dreptul de protectorat asupra tailor romane, erati castizuri
destul de Insemnate pentru Rusi. Austria insd
uta o compensatiune, mai ales cd, partea ce
i se cuvenise din Polonia, adicd Galitia, nu o in-
ochii ,
de mai
185
dovei (districtele Cern Outilor, Sucevel si Campulungului), pe asa numita Bucovina. Acest teritoria
s'o capete ea se 'ntelese cu Rusia in chipul urmAtor : pe de o parte stile rusesci sO deserteze
(dupe 'ncheierea pacii) tinuturile mentionate, iar
nicafiune intre Ardel si Pocutia. Care din ministrii otomani n'aii voit s'o creda, au fost cumperati du bani si daruri, pene ce in cele din urma
1776 si 1777) sa-si asigure stlpinirea definitive, asupra Bucovinei. In zadar boierii clivanului Moldovei
protestara, la POrtO contra acestei incalcsari, areland
1775
1777
186
1777
187
nu tnai cer amendou6 principatele, si ea se multamesc cu Basarabia, iscali-pacea (12 Maia 1812).
Putin dupa aceea tradarea Moruzilor se descopera,
nuM sat ysi unindu-se cu frate-sezi ca sd le des copere vrajmafilor Statulta, tretddlorul a plOtit acestd crime cu capul seu ."
Ast-fei M)1dova perdu din teritoriul seu ince, 666 mile
1812
188
destinate asi piarda fiinta ion Ac6sta s'ar fi ci intimplat fara de rivalitatea crescAndg, dintre Rusia ci Austria,
care facu atent si pe restul Europel c5, t5,rile romane merits
o sorts mai bung.
D. Cel din urini Fanarioti.--Eteria.
(1800-1821).
se pune in capul miscarei nationale, cere si doban'80S-4desce de la voda Constandin Moruzi (1803-1804) :
infiintarea seminariulul Socola de tang& Iasi, infiintarea de scoli publice romanesci in Focsani,
Galati, Berlad, Chisinail, Roman si Husi ; instituirea unei eforii a scolelor, si burse pentru elevil saraci, tipografii, scoli de musics etc.; el
insusi trimite cu banii sel propril tinerl sa se
1813
1812-19
adape cu inv4aturi pre la scolile inalte din strein6tate. Unul din acesti tineri este George .Asachi, care pentru intaiasi data deschide (1813) un
curs de inginerie teoretica si practica in limba
romanesci.
8. Domnul Scarlat Calimah (1812-1819) incurag6za invelAmentul public, industria, comerciul si
agricultura ; in timpul lui se aduc din Transilvania cartofii in ter& ; el compune si tipareste un
189
langa alte inijloce de inavutire din spinarea 18ref, gasise si mijlocul acesta: de a atita pe sateni cu jalbe asupra boierilor si arendasilor, numaT ca sa pot& lua densul de fie-care jalba o
taxa destul de ridicatA. Teranii acum isi pArdsise
plugaria si umpleati drumurile si ulitele, urnblAnd desmeticl din be in loc. Staplmrea, care
insesi resvratise satele, s'a vedut maT apol- silita
ca sa is mesuri aspre pentru statornicirea liniAcosta ins& nu tinu mult, cad isbucni revotufia greased sou eteria, care avea de stop liberarea GrecieT de jugul Otoman.
sesci, fac ca si densul; cei earl roman n'ait destul curagiii ca se stavilesca scurgerea vagabuncli-
190
earl fac mite crucliml si relitatl, maT ales asupra Grecilor. In fine Porta, incredincandu-se de
dreptatea Romamilor si voind sii, puna capel
suferintelor for indelungate, hotAri ei, intorca
domnia t6rilor Taras1 la OmentenT; de acela ea
ceru ca fie-care principat sa trimita la Constantinopole cite 7 deputatT, dintre earl, (la 20 Iulie
1822 1822) Sultanul numi pe lon Stgrdza domn in
Moldova, Tar pe Grigorie Ghica. In Te'ra-Romhnesa amendouT pe termen de 7 anT.
Ast-fel vecul defer ei de tins al Fanariotilor trecu ca un
vifor pustietor peste terile romane, intelenind ogorul national,
sguduind !Ana in temelie rind uelile vechi, intrerupend firul
OH snrori, der bataile inimelor for aunt aceleei, ca ei suferintele ei sperantele lor. Ideia Uniril prinde din ce In ce
radecina ; o generatiune viguresa, spornica in idel ei fapte,
se pane ]a hicru, aeternand temeliele Romaniel viitere.
De aci inainte istoria celor done principate vom inve-
PARTEA IV.
ISTORIA CEA MAI NOUA.
De la Grigorie Vodd Ghica fi Ion Sturdza pdnd in timpul de Md.
(1822-1889 .
nate fuia goniti si inlocuiti cu egumenl Omenteni, Tar veniturile manastiresci se luara de Stat
pentru plata datoriilor publice ; scolile grecescl
se desfiii4arti, deschiendu-se iarasi scolile roma.nesci, ca se se invete mai a,ntaiti limba patriei.
In Bucuresci, pe ruinele m-rei St. Sava, se fund&
192
tote greutAtile resboiului eadura asupra Romanilor, pe langA ciuma, seceta, bola de vite si altele. Rusii, dupa ce coprinsera cetatile de pe amendou'e malurile Dunarei, inaintar6, victoriosi
Suferintele indurate de -Wile romane in timpul resboiului ruso-turc le descrie insusi generalul rus Kisselef,
care ca Presedinte plenipotent al divanurilor Moklovei si
Terii-Romanescl, a administrat principatele dela 15 Noembre
1829 One la Aprile 1834. El ne spune Starea Principatelor in urma celor doue campanil turcesci, trebuia 81.
presinte natural o mare neorinddiala, resu]tat neapArat
al resboiului. Ciuma, infadacinate. in Tera-Romanesca de
pe la 1812, s'a lacit la inceputul resboiului peste amen-
done principatele, si la 1829 ea Untula in ambele capitale si in 23 tirguri si 300 sate. De .alt5, parte nevoia.
193
mesurilor de caranting si tepuirea oraselor si satelor bantuite de dun* strimtorail Cara in mijlOcele stile ; transporturile provisiilor se oprira si orasele suferea lipsa in
indestulare. Greutatea unel asemenea stari se facu si
mai mare cu bola de vite ; numai in trel tinuturl at petit peste una suta mii de capete de vite. Pentru a Ina.tura lipsa in indestularea armatei, s'a propus a se lua
provisil de pe la terani. Satenii se afiail in deobste la
estremitate. Afars de imprejurarile rgsboiului, nerodirea,
ciuma, peirea cumplita de vite din causa b6lei, si abu-
surile amploiatilor an adus la culme ruina satenilor. Acesti amploiati in grelele nevol ale acestel vremi cautail
mijlOce sail indestuleze lacomia si ingreunail pe sateni
cu felurite luari."
Alti marturi oculari zugravesc si mai lamurit starea
de jale a principatelor : greutatea de a hrani o armata, de
180,000 omen, si de al transporta provisiile si munitiunile in diferite locuri ale Turciel ; abuzurile felurite ale
ofiterilor rusi, earl vincleil in profitul for hrana soldatilor si nutretul tailor, lasand pe soldati si pe cal tot in
sarcina satelor ca sa'i hranesca; rechisitiunile acute farg,
plata, sea cu darea unor quitante, carI an Ames neplatite ; schingiuirile teranilor ; vistieria te'ril avend un vent
de cel mult 7 miliOne lei vechi, Tar in sarcina sa o comisiune sanitaraz care costa o suta de miT lei pe luna,
spitalele -militare cu maT mult de dece miT bolnavi, si lefurile ofiterilor rusi ; fOmetea, din care causa locuitoril se
nutreil cu coji de copaci, pe cind eel ce avea grit], trebuiaii sa'l Ilea Rusilor cu pretul pe jumelate, In loc de
orz, ca sa-si hranesca caiT; drumurile acoperite de cadavre,
omenii murind de fOme, de ostenela, de cluing. Epizootic stingend vitele, tgranil frith intrebuintati ca animale
194
2. Conventiunea de la Akerman.Tractatul de la
Adrianopole.
(1826-1829).
Prin tractatul dela Kainardgi Rusia isi reservase nit mai dreptul de intercesiune fat& de principate. Prin conventiunea de la .Akerman (25 Sept. 1826) ea se ridic&
in reguldtdre a relatiunilor for politice, impArtind suzeranitatea cu Turcia, si avend dreptul de censure, asupra
domnilor ; prin tractatul de la Adrianopole in fine ea devine garantd si protectore, apt ape singura suzerand a terflor romane.
In conveniunea de la Akerman se afla urmktorele conditiuni main insemnate cu privire la numirea domnilor : 1. Domnii Moldovel si Terii-Romo,nesci se vor alege dintre boerii pamenteni de care divanurile tern,
cu aprobarea Porta ; deca din temeiuri grele numirea
candidatului ales nu s'ar afla dupe, dorinta Inaltei Porti,
in casul acesta civet' ce se vor adeveri temeiurile de
cdtre amendoue curdle (Rusia si Tarcia). se va porunci
disilor boieri a alege pe alt om cuviincios". 2. Timpul
adever, atuncl se va pate stole, insd numa1 in casul acesta". 3. ,Domnil cart vor fi implinit termenul de septe
ani, fare, de a ft dal sad la cele cloue curti, seli la tern
vre -un temeid de plingere legitirna .i seriOsd, se vor nunii
doue curdle ". 5. Domnit vor but in considera(iane aretdrile ministrulul i ale consulilor rusesct asupra obserl.drit clauselor qi articulelor inserate in acest act".
195
ria pe viatfi; afar5, de abdicatiune voluntary a domnilor si de destituire a for pentru cause de vita", ceia-ce
insemnezfi acelas lucru : o domnie nesigura, pusfi la bunul plan al Curtilor din Petersburg seil. Constantinopole.
Regulamentele Organice.
(1828-1834).
muirea acestuia avu neaparat de stop, cum 'in1.1s1 ne spune, ,cle a supune pe Moldoven4 qi pa
Munteni obicdurilor regulelor rusesci fi de a stator -
nici
196
5) In-
197
?rea de drumuri si poduri si construirea de porturi si magazine la Galati, Braila si Giurgiu ; 9) Reorganisarea jus-titiel prin instituirea a trei instance judecatorecci ; desEintarea torturelor, a mutilatiunei si a pedepsel cu morte ; 10) Infiintarea corpulul de dorobanp, de cordona0 si
a regirnentelor de linie ; 11) Infiintarea de scoli si de serninaril, si in fine 12) Regularea raporturilor reciproce
glintre proprietari si sateni.
2. Aceste Regulamente erail departe de a im0,ca interesele adev6rate ale teriT. Chipul cum
ele fusese votate, sub tendinta manifests a getieralului Kisselef de a apropia administratiunea
rostra de cea rus6sca, le faceati a nu mal fi
o legislaciune independents ; ele cAlcad autono-
Curte ocrotitdre, Rusia, In tote actele guvernului i obstestilor adunttri; aceste adunarl, dupa,
chipul compuneril lor, nu represintati 1iici Ora,
nicl pe contribuabili, ci numal clasele privilegiate a clerului i boerilor , scutite de on -ce
arcine i de orl-ce imposite, cart apasati nuThai i numai clasa tkranesca, pe proletarul cultivator. Acesta devenise un capital al boerultd qi
0 asemenea legiuire si apasarile nedrepte ale unui gu-vern strein trebuiaa insa sa destepte nemultumiri viul
in sufletul Romanilor Purtator al glasului eelor napastuiti se facu atunci in Tera-Romanesca micul partid
national, care incepuse sa se formeze in giurul Colonelulul Ion Campinenu. Acest ba'rbat patriot si cu vederi
Inalte avu curagiul, ca si betranul Balaceanu, sa nu iscalesca Regulamentul Organic, si sa protesteze cu viii
grain contra protectoratulul rusesc. Programul acestui
partid era limpede si hotarit scaparea de sub jugul
Curtii Ocrotitore dela Petersburg si autonomia terii ; im>proprietarirea Veranilor; desfiintarea robiel negre, aduce-
198
A. Alexandru Ghica.
(21 flat 1834.-26 Octombre 1842).
it lipsea curajul si o vointa, statornicl. El Infiinta scoli prin orase si sate, spitale
i alteo
199
duse in Francia si Anglia, ca sa cera unirea tarilor surori sub un principe dintr'o dinastie europena, si protectiunea Puterilor mart din Occident. Dar la intorcere el fu arestat ysi Inchis la
m-rea Maxgineni, si mai tardily la Plumbuita. Acosta arestare revolt& tot& lumea, cad Campinenu
era iubit de toti pentru faptele lui patriotice ;
intrega Romanie resuna de canteen" : Aide7:1 frafi
la Aiarginenu, sd scapctm pe Ccimpinau 1" ; o conspiratie, urzita in amendoua principatele, era gata
sa isbucnesca, in momentul cand Ghica o desc,opera ; principalii capT sunt osinditi la ocna pe viata, (1841). Dar si Ghica avea in curend sa, coda :
cete armate de Bulgari si Serbi, sprijinite pe sub
mans de consulul rusesc din Galati, trecead prin
1841
teed la fro-0 for de peste Dunare. Domnul triroise osti in cotra-le ; la Braila avu loc o doenire, in care multi Bulgari se Inecara in Dunare,
Cu ac6sta Ghica ist atrase favorul Portii, in acelas timp Ins si urgia Curti! rusesci, care in
cele din urnal isbuti sa-1 scota din scaun si sa
se alega, In locu-I George Bibescu, un partizan
1842
200
fiii de boeri la invelaturi in strain6tate, contribuind la sporirea literature' romlne si la formarea de bun' profesori. Mihaiti Sturdza facu
si o buns administratiune ; reduse num6rul 0nuturilor la 13 (din 16 sate erati), construi sosele si poduri de 'Ara, inzestra Iasi cu cismele,
cu un palat administrativ, cu grddina publics' de
la Copou i cu cazarme. Cele-lalte orase, mai cu
sem& Berladul, Botosani si Galati', luara o prefacere simtitore; corpul slujitorilor i al pojarnieitor (pompieri) fura din noti prganisate, magaziile
de rezerva tot-deuna pline, veniturile t6rii imultite,
dza nu putea impaca partidele boeresci de atuncea ; cei mai multi, remasite de fanarioti, voiati
alt' boieri, mai putini la num6r, vedeat Inteensul pe omul Rusiei si pe ap6satorul drepturilor si libertatilor te'rii. Sufletul acestul partid
national era patriotul Alexandru Sturdza, care
combatea fatis storcerile domnului si ale functionarilor lui. Mitropolitul Veniamin, un model
de smerenie si de blandete, fu silit de Voda
Sturdza O., lase scaunul Moldovei, dupa o pasei ,
18081842
a trai ca schimnic in m-rea Slatina. Acesta Intemplare aduse roar' nemultumiri, pentru-ca Mitropolitul era iubit de intr6ga Moldova, si tot'
sciati ca domnul luase mai multe mii de galben' de la episcopul Meletie, ca sa'l fact% Mitropolit in local lui Veniamin. Cu tote acestea
Miliaiii Sturdza sciu sa 'si potrivOsca ast-fel lucrurile, ca domni neturburat timp de 15 an', asigurandu-se tot-d'a-una de majoritate In Ob-
201
nilor publicT, prin abuzuri nepomenite ale administratiuniT stile, si prin slugarnicia ce areta
consululuT rusesc. Din ordinul acestuia, Voda, concedase unui supus rus Trandafiloff exploatarea
tuturor minelor terii, fara macar sa, consulte Obstesca Adunare. Un tiner deputat, Constandin Filipescu, vorbind de afacere striga in plinti, sedinta :
Vor sct ne dea Rufilor !" iar Ion Heliad 1?adulescu, prin fabula sa : Mctceul i Grainarul, destepta opinia public& asupra amagelilor ruses&
,,
1844
203
1846
doue proiecte de legs presentate de guvern. Bibescu, rezemat pe sprijinul Rusiel, suspend, Adunarea pe timp nehotarit, .pentru rele aplicari
si gamduri". Un firman al Portii intari acesta, suspendare. In a. 1846 Bibescu 'nl forma o Adunare
dupa plac, care-i vota tote m6surile administrative si financiare, spre ruina deseversita a t6rii.
Dar o suflare liberals, care 'ncepuse pe atuncl
in apusul Europei, cerea stabilirea unor guverne
maT drepte si maT priincioase pentru clasele de
jos. Ea trebui se ga.'sesca un puternic resunet si
in vita latina de la Dunare. Anul 1848 pose capet domniel destrabalate a lui Voda Bibescu, iar
in Moldova facu imposibila domnia lul Mi 'laid
Sturdza.
5. Revolutiunea din 1848.
1846
1848
ratiuni au fost tot-d'a-una indreptate catre Occident, ca uniT ce '11 trag obirsia de acolo, nu.
puts re'mane nesimtitori la acesta, miscare. Suferintele , si maT ales jagul strein, desteptase
simtul national al Romania Intregi, care in numele Dreptdrit si Fra(ia se ridica ca un singur om,
spre a 'Si lua rind in calendarul natiilor celor viT.
2. In februarie 1848 revolutiunea isbucnesce
la Paris, si de aci alOrga, din capital& In capitall, din -Ora in Ora : In Austria, Prusia, Italia,
Polonia, Ungaria si Transilvania. In Iasi partida
progresista sea national& &tits spiritele prin intruniri sgomotose si semnOzit o petitin.ne catre domn,
203
cerend mai multe reforme. Voda. Sturdza fagaduesce pentru unele indestulare ; pentru altele
mijlocire la Petersburg si Constantinopole. Atuncl
cliva de 30 Martie (1848) in casa Jul Alecu Mavrocordat (Ursu) de la Coperi, baricadeza ulita si
1848:
clamata la lzlaz (j-ud. Romanati) de catre Ion Eliad, Stefan Golescu si Chr. Tell, cari dedera semnalul
miacaril. Voda Bibescu, silit de popor, semna noua
184EL
204
si 18
205
lionale din Moldova. Acesta partida, in urma intemplari'or din luna Marte, se retrilsese in Bucovina, si lucra in
Intelegere cu guvernul din Bucuresci pentru a intinde revolutiunea si asupra Moldovel, cand intrarea ostilor rusesci puse capet on -earor Incercari.
Cit pentru Regulamentul Organic poporul bucurescen,
dupg ce'l plimba, pe un car funebru in bocete si lautari,
it rupse fill eu fill si-1 arunca intr'un foc mare in mijlocul pietii.
sal cu verful baionetelor; Caimacamul Constandin Cantacuzin, pus la ordinele comisarului rusesc Duhamel, conduse afacerile pene la Incheiarea
Conventiunei dela Balta-Liman (19 Aprile 1849),
dupe care Rusia impreuna cu Porta numiea domni
1840.
206
prope pe domni, usand de autoritatea for in tot ce privesce administratiunea intern& a Principafaor.
Ast-fel revolutiunea de la 1848 sfirsi sugrumata de
puterea baionetelor streine ; dreptul trebui sa faca loc
fortei; libertatea trebui sa se retraga, dinaintea despotismului. Curata in origina sa, zevolutiunea a remas tot
ast-fel in actele stile pone la fine: nici-o picatura de singe
ea n'a provocat, nici-o nedreptate n'a pricinuit ; din con-
supusi la tote lipsele, el s'aa !utat ea niete adeveratI apostoli al nationalitatii, strebatend oficinele preset si cabinetele diplomatilor, pentru a face cunoscuta hunii si
Imperatilor starea de jale a Romaniel si a reclama drepUtile el.
DeneiI au aratat ca Tera-Romanesca si Moldova in tre-
2(17
tore, pe care a tras Verne romane de sub suzeranitatea nominail a Sultanului sub adeve rata suveranitate a Tarului, ca ast-
tea desvolta de sine si dupa nevoile, trebuintele si aspiratiunile stile ; i -a restituit o parte din teritoriul ce i
se cutropise, si infine i -a deschis drumul catre Umire. Odata uniti, Romanii s'ail pus pa calea adeverata a propasirei ; de atunci ei au respuns de fap-
la 10 Maid 1866 si-ad gasit pe domnitorul dorit, care avea sa-I duce. la independente. si regat. Dar sa nu uitam
cs barbatia desfasurate, de soldatul roman la Plevna a
dovedit Europel, el Romanii pribegi de la 1848 nu o inselase in fagaduelile lor; cerend ca teranul se. devina proprietar, ei respundeati de densul inaintea Europeia , re'spundefi de viitorul Romaniei !" Li se cuvine dar (more
gi recunoscinta !
208
not! la Dunare, pene cand, in tomna anuluI ur1864 motor (1854), Rusia vedendu-se atacata in Crime% de puterile aliate Anglia, Franta, Turcia i
Sardinia, parasi terile romane. Acestea incapur6,
209
210
1856
on carui progres al terilor romane. In Tera-Romanesa se numi Caimacam fostul Domn Alexandru Ghica. Grigorie Vod5, Ghica al Moldovel
lucr& pentru Unire si dupa esirea sa din domnie,
1856).
211
Negra. In Noemvrie 1853 flota turcesca fu nimicita la Sinope. Aceasta avu de urmare tractatul de alianta dintre Fran-
resboiii.
1855
de resboiti ; din contra ea re'mane deschisa, marinel comerciale a tuturor natiunilor ; 2) Gurile Duneirei se inapoIaid Tumid si se institue o eomisiune europena pentru conducerea lucrarilor de curatirea si navigabilitatea
riului. 3) Rusia renunta la on -ce pretentiune de protectorat asupra bisericei crestine de Orient, ca si asupra populatiunil de rit crestin din imperial turcesc. Cele septa Pu-
teri se obliga a respecta independenta si integritatea teritoriala a imperiului otoman, garantand in comun stricta
observatie a acestel obligatiuni ; 4) Rusia inapoiaza Mol(loyal partea de jos a Basarabiei, (200 mile *rate en 200,000
locuitorl), si renunta formal la dreptul de protectorat
212
gresului de care Comisiune, dupa care apoi un non tractat se va incheia intre puterile contractante, o converitiune
privitore la organisarea definitive a principatelor.
Astfel in timpurile cele mai critice pentru patria nostra, dupa cumplita conventiune dela Balta-Liman, cand
domnii ajunsese niqte simpli slujbas,II ai consulului rusesc, autonomia un nume gol, nationalitatea, ca si ingropata, terile romane luate zalog de Rusia en pretentiunea de a be define pans ce Turcia va imparti cu densa
domnia asupra terilor balcanice,in acele timpuri de Ingenuchiare qi umilinta, vine tractatul de Paris, ca s redea
natiunel romanesci mijlocele si putinta de a trai o viata
a sa proprie, qi de a V indeplini misiunea, pentru care
fusese ea aqedata la Dunare. In adever, acum cand nimeni nu se mai indoia despre adeve'ratele scopuri ale politicei rusesci in Orient, cand toti era incredintati ca protectoratul este pentru Rusia o pirghie sere a dobindi pentru sine imperiul otoman, li se impunea de la sine statelor celor marl europene ideia de a forma din principatele
rom 5,ne un bulevard de resistenta contra inaintarii Ruqilor catre Sud, o bariera.' tare intre Slavii dela Nord i
eel dela Sud, o cetate in contra Panslavismului cu atit
mai tare, ca Romanil sunt de origin& Latina. Acesta esplied, de ce Romania devine copilul de predilectiune al Eu-
213
8. Adunarile ad-hoc.
(1857).
nari aver sa, rostesca, potrivit tractatulul din Paris, dorintele poporului roman in privinta organisarii definitive
a Romania Tot atunci sosira la Bucuresci Comisarii trimisl
de Puterile cele marl europene, ca sa, la scire despre starea
principatelor. Instructiunile date pentru formarea listelor
214
Rusiei si Sardinel cer dela Porta anularea alegerilor, amenintAnd de a rupe rdatiunile diplomatice cu dinsa. Im-
La 22 Septembre 1857 se deschisera la Bucuresci si Iasi divanurile ad -hoc, compuse din tote
clasele poporului roman ; dela o margine la alta
3. Print strain cu moftenirea tronului, ales dintr'o dinastie domnitare de ale Europa, qi ca cdrui
moftenitort set fie crescup in religiea (aril'.
215
slten rosti cu lacrimile in chi urm'atorele cuvinte : Nod nu stint a ura, dar Dumnecleit ftie
a se indura !"
Nier-o-date o natiune nu se ar6tase mai plina
de viata, mai conscienta, mai hotArita si mai Intelepta in dorintele sole, mai increptore in sine
si in viitorul s'eti atit de adeferat este, a pentru popOre, ca si pentru individe, suferintele nu
sunt tot-d'a-una perdute; ele au menirea de a le
Lei-
mania ; egalitatea tuturor Romanilor Inaintea legii ; a #8--darea drepta si generala a contributiilor in proportie au
averea fie-ckuia fara deosebire ; supunerea tuturor
conscriptia military ; accesibilitatea pentru toff Romp Coil
.1a functiile Statului ; 4) Respectul domiciliului si al lil 01-
210
Is
tatii individuale ; 5) Recunoscerea neatIrnarii Bisericei ortodoxe a Resaritului din Principatele-Unite, de on -ce chiriarhie ; instituirea unui Sinod ; 6) Puterea esecutiva si
legiuitore sa, fie despartite In Romania ; 7) Streinii petrecetori In Principate sa fie supusi jurisdictiel terii Para interventia consulatelor; 8) Principatele-Unite sa alba droptul de a regula ele singure relatiile for comerciale ea alte
staturi, ca si hotarele for despre staturile vecine ; 9) Inarnovibilitatea judecatorilor; respectul proprietatil ; instruc-
tele; responsabilitatea ministrilor Inaintea Adunaril generale ; 10) regularea relatiilor dintre proprietari si terani ;
regularea cestiunei m-rilor inchinate ; legea electoral& etc.
Tote aceste dorinte s'aa impartasit comisiunei internationale spre a se tine soma de ele la 'ncheierea Conventiunei din Paris.
Comisaril puterilor streine, dupe ce luara voturile divanurilor ad-hoc, se dusera la Paris, unde se strinse din non congresul pentru Intocmirea conventiunei privitOre la reorganisarea terilor romane. Acosta conventiune se subscrise la 7/19
egalitatea inaintea legii si a impositului, egalitatea drepturilor politice, admisibilitatea in functiunile publice cu
aplicarea treptata a principiului de inamovibilitate ; libertatea individual, responsabilitatea ministerial etc. furl
consfintite ; se preveclu si revisuirea legii care reguleza
raporturile proprietarilor de pament cu cultivatorii, in stop
de a Imbunetati starea teranilor.
Unirea Principatelor ing fu numai pe jumetate admisa.
Napoleon III cedand staruintelor Austriei si Turciei, cu
care se intelese si Anglia, renunta la unirea politica, multamindu-se numai cu cea administrativ5.. Ast-fel fie-care tera
ave domnul sea propria pe viata, un minister si o adunare e-
217
prevede in fine, ca indata dupe, promulgarea Conventiunel in principate, Caimacamii actuali vox inceta, si se va
institui in locul for cite o comisiune de trei, care va forma
listele electorale pentru adunarea deputatilor. Aceste adunari aver se, purceda indata la alegerea domnilor.
mul cel vecla, lucrand pe fatal si in comun acord contra Uniril principatelor si pentru candidatura lui G. Bibescu.
piul majoritatil se, presideze la tote lucrarile CaimAcamiel, cu care minoritatea trebue a se uni", nu se impaca
nici cu compunerea ministerului provisor (in care figure]. Al. Cuza, V. Alexandri si I. A. Cantacuzin), nici cu
inlocuirea Kapukehaielei dela Porta (grecul Fotiadis), nici
en restabilirea libertatil presel din timpul lui Gr. Voda
Ghica, nici in fine (-al schimbarea cator-va administratori
de judete. Catargiu, ca ministru de interne, tagadula celor doul Caimacami dreptul de a se amesteca in administratia din launtru a terii, voind se, face, din ministerul
seiz un guvern deosebit. De aci incepe o lupta, care de, loc
la tot felul de intrigi din afarg si turburari din launtru. C5.1macamia scote pe directorul Ministerului de Interne si pe
prefectul de Iasi ; Stefan Catargiu is de pept pe noul director si-1 de, jos pe scare,, inchide usile departamentu-
218
zs
Mitropolitul terii. Desi diva convocaril fusese fixates pentru 23 Decembre, Mitropolitul Sofronie, sub cuv6nt ca incep serbatorile Craciunului, cere aminarea pe diva de 28;
219
40, fiind In frunte fostul domn Mihaia Sturdza, Cogalnicenu, precum si Al. Cuza, Lascar Rosetti, V. Alexandri, Iepurenu si altii. Cogalnicau cere a fi sters din lista,
pentru a fi consecinte cu sine insusi, sustinend si acum
alegerea unui print din dinastiele domnitore ale Europel ;
Grig. Sturdza, fiul principelui Mihaiu, reclama din contra, a fi inscris, adunarea insa II respinge cererea. In ajunul dilei de 5 Ianuarie, deputatii avura o adunare intima la Elefant" pentru alegerea candidatului ; discu-tiunea, forte animate se prelungise pins tardia nOptea,
Park' a se ajunge la vre-o Intelegere, cand in fine, procedandu-se la vot, esi din urns numele colonelului Al.
Cuza. Toti se legara cu juramint sa voteze a doua di
pentru acesta persona. Cuza, care se tragea dintr'o familie veche moldovenesca, daduse dovedi de independinta
caracterului, cu ocasiunea demisiunei sele din postul de
prefect al Galatilor : acesta, ca o protestare contra tendintelor antiunioniste ale Caimacamului Vogoride. Ca hatman al militiei (ministru de resboia) sub Caimacamia de
trei, el arelase ca tine cu trupul si Cu sufletul la ideia Uniril,
iar ca deputat In adunarea electiva rostise aceste cuvinte,
parte, si sa deschidem era constitutiei prin dreptate si fratie". In sedinta de la 6 Ianuarie, dupa: ce adunarea vota
urmatOrea declaratiune ca : Unirea Principatelor intr'un
singur stat si sub un principe str6in din familiiie domnitOre ale Europel, au fost, este si va fi dorinta cea mai
vie, cea mai aprinsa, cea mai generals a natiel romane"
Mitropolitul sculandu-se in piciOre dise ca : Dina pentru
220
rosti cuvintele : impreuna cu tots adunarea votez si subscria pentru d. Colonelul Alex. Gaza, pentru domnul stapinitor Moldovil.' Numerandu-se voturile s'a gasit unanimitatea de 48, fiind numai o singura abtinere (a colonelului Cuza).
Alexandra Cuza depune indata juramAntul de credintA
in fata adunkii si a terii, dupe, care apol Mih. Cogalnicenu
undele inspirarilor rele, au isbutit a i da o adunare adeverat nationala si a o conduce sigur la tinta dorita a
Unirei. De aceia Adunarea electiva an adus =agar public acestor vrednici barbatl, declarand Ca el ail binemeritat de la patrie".
Alegerea Jul Voda-Cuza de domn al Moldovel era triumful
principiulul fratiel romanesci ; acest principal, via in inimile Romanilor, facu ca si adunarea generals a Terii-Ro-
221
x 1.
11 Feln. 1866).
1. Una din dorintele cele mai vii ale Romanilor era unirea celor dou6 t6r1 sub un principe
dintr'o dinastie europena. Conven(iunea de la Paris
prevklend numai unirea administrativa a principatelor, adunarile elective fury convocate ca s&
aleg& Cate un domn pam6nton in fie-care principat. La 5 Ianuarie 1859 Adunarea general& a 1859
Moldovei alese cu unanimitatea voturilor pe colonelul Alexandru Jon Cuza, care fu ales si de
Adunarea general& din T6ra Rom&nesca In 24
Ianuarie acelm an.
Faptul indoitel alegeri a colonelulul Cuza fu
primit cu mare entusiasm de tern, cad de un secol
i jum'etate, pentru antaimi data acum vointa natiunii lua un corp, iar faptuirea unirel devenea,
cu un singur domn in capul amenduror terilor, o necesitate mai usor de realisat. Indoita alegere a fost
considerate de tar& si de strainetate ca un pas inainte in indeplinirea dorintelor Divanurilor ad-hoc.
222
d) Ministerul M. Cogalniceanu (12 Oct. 186326 Ian. 1865) si in fine e) iarasi Ministerul N.
Cretulescu (14 Iunie 1865-11 Februarie 1866).
Faptele si intemplarile mai insemnate sub aceste
ministere sunt :
I. Domnia separatd: Cea d"anthia si mai mare
frebuintb, simtita de Principate si rostita de Divanurile ad-hoc, era trebuinta de stabilitate, pentru
ca opera de regenerare sa potti, fi pusa pe o tale
sigma si a pasesca Inainte fara sovaituri. Invasiunile si resbelele necontenite, indurate de tern
In timp de un secol si jumblate, nu numai ca impedecase on -ce desvoltare a veri-unei institutiuni,
partidelor, vitiul si coruptia altoite de doue yecurl In vinele societatei romAme, Weal cu totul
grea sarcina unui guvern slab si nestatornic, care
era silit Inca sa lupte cu greutatile si nesiguranta
din afara. Numai in primii trei ani ministerul din
Tera Romanesca, se schimba de 9 oil, eel din Mol-
223
1859
1860
224
225
fur& alungati de prin m-ri, ca si limba si cantarea gredsc& de prin biserici; o incheere ins& a
Consiliulul de ministri, prin care se hotara suspendarea secularisarii, aduse demisiunea cabinetulul si chemarea d-lui M. CogAlnicenu la guvern.
IV. Ministerul Cogdlnianu guverna sub regimul
Conventiunel de Paris pea la 2 Mait 1864. Camera, de si vota mai multe legi Insemnate, cum
sunt : Coridica civil', legea instructiunei publice,
legea Curtii de Compturi, a Consiliulul de Stat
si a gardel nationale, Domnul Ins& nu sanction'
de cat vre-o doue din ele. Se formase in tar&
convictiunea, ca pe cat timp Camera va fi compus& ca ,9a nu represinte de cat clasa boeresc&,
pe cat timp burgesia si poporul nu vor avea vot
la alegeri, si trel milione de te'rani nu vor fi 1mproprietariti si incet&t,enitinici o imbun'etatire
nu este cu putintl. Sfisierea partidelor Impedic'a
1864
Prin acest statut se largea autoritatea domnului si se marginea puterea corpulul legislativ,
care se compuse acum din Camera si Senat.
Noua lege electoral& intinse dreptul de alegere
la toti cetgenii in proportie cu averea. Dinpreuna cu statutul se proclamar& mai multe legi
organice; legea rural& desfiinta clasa si improprietari pe tkrani In schimbul unei rescumparari
in bani ; legea instructiunel publice proclama principiul obligativitatii Inv'elainIntului primar qi gra15
1864
226
1886
nia personals a lui Voda, sat. mai bine a favoritilor acestuia, Intre cart cel mai cu influents
era Librecht. Acest strain, fost chelner de otel
la Ostenda, si ajuns director al postelor si telegrafelor, dicta domnulul, ministrilor, prefectilor,
scotea, si numea functionarii, dispunea de averea
trebuia sa se Incline vointei mai tari a camarilei, pentru care legT nu existati, ci numal bunul
227
Inchisa, opinia publica nabusita, armata pe hartie 14,000 soldati si in realitate numai 8,000 cu
o cheltniala anuala de 40 milione lei, cari mergeati sa inavutesca pe negutatorii din Paris pen-
1806
228
cu cabinetul Ion Ghika conduse afacerile in numele principelul, care refusa tronul (30 Marte).
A tund poporul alese prin plebiscit (cu 685,969
voturi) pe M. S. principele Carol de Hohenzollern
din stralucita familie domnitore in Prusia (8
Aprile).
Alegerea fu intarita de prima adunare constitu(ionalct, care (in qiva de 1 Maiti) vota mentinerea unirei si proclaim& domn hereditar pe Principele de Hohenzollern sub numele de Carol I. POrta
Maia 1866). Trel dile dupa aceea principele Carol, insotit de I. Bratianu, punea, piciorul pe pamental Romaniei (la Severin), Tar la 10 Maitl,
1866 1866 facea intrarea sa solemna in Capita la Romaniei i rostea In sinul Camerel urmatorele
229
intru a ne face datoria. Si ne intilrim prin concordie ! Si unim puterile nOstre spre a fi la inaltimea
evenimentelor !
Provedinta, care a condus pe alesul Domniei-Yostre ping aci, si care a inhiturat tote pedicile din Calea mea, nu va Lisa neindeplinith opera sa.
Triliasca Romania!"
Baden :
Carol, mare duce de Baden, nase. 8 Iunie 1786,
Dec.
8adlopit8i.v'a.
a lul Napoleon 1,
Carol Anton, nase. 7 septembre 1811, f 2 1unie 1885. Cfis5,torit en Iosefina, asc. 21 Octobre. 1813.
Stefania. nIsc. 15 Carol Eitel Friderich Anton Egon, n'isc. Friderich Eugen, Maria Luisa, nasc.
Misc. 22 Sept. 1835. Inlie 1837, t 17 Regele RominieI. 7 Oct. 1841, t in nasc. 2.3 Iunie
17 Noem. 1845.
CAs. (12 Sept. 1861) Julie 1859 ca sotie iartsc. 8/2c, Aprilie 1839 nrma ranilor pri1843.
C6s. (25 Aprilie 1867)
en Antonia Maria a regelul Portn- Ob. (15 Nov. 1869) mite in Walla de Cfis. (21 Tunic en Philip principe do
Ferdinanda , Infan- galiei Don Pedro cn lilisaveta Pan- in KOniggratz 5 1879) Cu Luisa
Belgia, Comite de
ta Portugaliel qi
f 11 Noembre lina, Principess4 de
Mathilda , Prin- Flandra ci duce de
Aug. 1866.
ducessa de Sacsa,
1861.
Wied, nase. 29 Dec.
Sacsa.
cesszl de Thurn
nase. 17 Febr. 1845.
1843.
qi Taxis
Balduin, n'ase. 3 Janie 1869, moctenitor
Wilhelm, nits 7Marpresumtiv al TronnMaria, nAsc. 8 Sept.
tie 1864.
lui Belgiel.
1870, t 9 April. 1874.
Ferdinand, nAse. 24
Henrietta, misc. 30
Aug. 1865, moteniInnie 1870.
Leopold Stefan Carol,
--....---...---
tor presumtiv al
Tronalni Romanies.
Car 7. ng.se. 1 Sept.
1868.
Iosefina, nage. 18
Oct. 1872.
Albo:t, n'ase. 8 Aprilie 1875.
231
jucase un rol insemnat, si in secolul al X-lea dedese vabiei mai multi duel din senul seil Cele done ramuri principale cari infloresc astrt-i,11, una in Germania de Sud, representata prin printul Leopold de Hohenzollern. fratele
mai mare al Regelui nostru, cea-alts, in Prusia, avend de
representant pe actualul imperat al Germaniel, isi deduc
origina, prima de la Friederich IV, a doua de la Conrad
I, fiii contelul Rudolf II, carele traia pe la 1150. In
Sigmaringen se Inalta majestos un vechia castel cu turnurile stile puse pe zidarie romans, d'asupra unul picior de del stincos ci ocolit din tree parti de Dunare. Aci
s'a nascut si a crescut Suveranul, pe care Providenta 11
pastra, pentru ca s intemeleze statul roman modern, regatul Romaniei. Rene la virsta de 11 aril principele Carol a prima educatiunea in Casa parintesca sub ingrijirile
mamel sale. De la 1850-1856 a urmat studiile umanitare la Dresda, a trecut examenele la Munster, si apoi
prin dese calatoril intreprinse mai prin tote statele marl
ale Europe!, si in Africa, ca si prin studil miiitare intinse facute la Dusseldorf si Berlin, se pregati pentru a
deveni un barbat politic insemnat si un militar distins. Nu-
mit de regele Prusiel locotenent in regimentul de artilerie al garde!, principele Carol avu ocasiune in resboiul
al doilea din Schleswig-Holstein (1864) sa dovedesca pe
campul de bataie teoriile militare ce dobandise si escelentele sole calitati resboinice. El lua o parte activa la mai
multe batalii, la intrarea trupelor in Jutland, la asediul
Fredericei si la asaltul celebru de la Duppel. Pentru inal0 Vegi tabla genealogies,.
232
si mare Suverab, destoinic ca sa fats fericirea unui popor si sa-'I asigure existenta sa
De aceia si Romanii, in minutele cele mai critice ale
istoriei lor, isi atintira ochil, ca prin instinct providential, asupra tinerului oficer, care la 1866 se afla in
congediu la Dusseldorf, In sinul familiei. Aci veni IOn
Bratianu, (19/81 Martie) sa-'i ofere In numele poporului
roman indoita corona a Romaniei. Tractarile hire, conduse
cu mult tact de care Insusi principele Antonifi, fatal
233
1866
234
Portia'. Acesta.
mijlocire int,elepta precum si incurckturile din imperiul turcesc cu revolta Candiotilor, &cure, pe Sul-
1860
2. Cele-l-alte state europene se glair& a recunOsce si ele noua stare de lucrurI in Romania,
garia (1876), in urma cu Rusia (1876), Germania (1877), Italia (1878), Elvetia (1878), Belgia
(1880), Anglia (1880) si Olanda (1881). Dimpreunk cu tractatele comerciale, se incheiarti, conventiuni pentru regularea conditiunil supusilor
235
tul propria al augustului seu tata, ca nu in marimea teritoriului sta fericirea si taria unei tint,
si ca o tera eft, de mica p6te, gratie suveranului
el, sa alba un guvern de model char pentru statele cele marl : finance, justitie, invet6ment, moralitate, igiena, biserica, armata. Cu asemenea
convingere el s'a pus la lucru si nu s'a dat inlaturi dela nici -un sacrificiti, dela nici o incercare.
Principe eminamente liberal, el a staruit ca
Adunarea Constituanta s dea tkrii cit mai neintargiat o Constitutiune din cele ma! liberale, ga-
236
ce on -ce cetaten trebue sa gasesca intr'o societate civilisata. Depunend juramentul solemn pe
densa, Principe le a dis in mijlocul adunarii (29
1866
tru a da un nog sbor InavutireI nationale, imbunNacirea agraculture, isvorul cel mai mare al
bogatiei nostre, in9nu7 irea cdilor de comunicatiune i infiinfarea institutelor de credit, ca singurele mijloce pentru a da o impulsiune comerciului,
eta probleme ce trebue sa resolvam 1"
Si domnitorul Carol a deslegat aceste probleme
cu destoInicia si vederea departe a unui barbat de
237
1866
238
mai prin faptul, aclamat de natiune si recunoscut de Con:stitutie, al ,nonarhie ereditare in familia Hohenzollern. Numai printr'acesta s'a putut aduce linistea inlauntru, si
guranta si Increderea in afar. ; s'a putut pune caprit ambitiunilor nenumeratilor aspiranti In domnie, deselor schim-
bail la tron, earl ail impedicat in timp de secoli propasirea materials si morals a natiunei romane, si a adus
robia strains asupra capului el. Statornicind dinastia, -s'a
grisit ancora de scapare in mijlocul furtunelor, principiul
national, in jurul cardia, la Ora de primejdie, uithndu-se
sfisierile lanntrice, se vor stringe toti flu patriei pentru
mantuirea comuna.
merilor legiuitOre o directiune practica in lucrari, isbntind a imbunatati in cati-va ani numai, starea materiall
a teril printr'o 'administratiune mai regulatal prin imultirea tailor de comunicatiune si construireb de cal ferate (1375 kiloin. in 1873), prin instituirea creditelor
funciare rurale (1873) si urbane (1875), a Casei de consemnatiuni, depuneri si eeonomii si a Societatilor de asigurare (1872) ; prin imultirea veniturilor Statului si equilibrarea budgetului ; prin desfiintarea concesiunilor impoveratore din trecut: contractul Godillot, concesiunea data',
239
din Franta si se institui monetaria statului (1870); se a-sigura mai bine de cat in trecut positiunea functionarilor
printr'o noua lege a pensiunilor (1869); justitia dobendi o
magistrature din ce in ce mai luminata, mai onesta si mai
integra; sada si biserica, institutiunile de culture si artele
frumOse, gasira in Suveran si in Augusta sa socie, dOmna Eli-
saveta, pe protectorii for statornici. buns-vointa si incurajare. Carol I lua initiativa si dede mijlOcele materiale pentru
instituirea unei scoli normale, in care sa se formeze invetatoril satesci, consacrand Inca din caseta sa private 12,000
nitorul da'rui institutului si un teren intins langa Cotro-ceni (Fontina Brincovenesei) (1873). Scolile se imultira
prin sate si orase ; se creara treptat gimnasii, liceuri, scoli
normale si de comercia, si o facultate de medicine, cu
care se complete Universitatea din Bucuresci, inaugurate
in 1869. Domnitorul se puse in fruntea institutiunilor de
culture, ea Societatea Academicd (1867), Atheneul Rolman
si Societatea Geograficd (1875) ; procure din mijlOcele sale
proprii fondurile trebuinciOse pentru mai multe publica-
240
trupe mai mult de parade, o armata, careia el prin propriul sen esemplu ii insufla spiritul osta'sesc, credinta si
disciplina, in scurt a isbutit sa face dinteensa mindria
Orel' si a Capitanului el', garantia nationalitatel si a drepturilor sale.
piva child acesta armata, creatiune proprie a lui Carol,
ave sa fie pug la incercare, nu mai era departe, cad isbucni resboiul ruso-turc (1877).
C. Carol I lupti pentru Independenta Romania si intemeiazi
regatul de asta-di.
(1877 1878).
241
pe d'o parte puterile europene refusati de a garanta Romania neutralitatea, pe de alta ele fi cereau se remane
neatre, osindind-o ast-fel
vede celcate teritoriul see,
pacea, drepturile si interesele stile materiale si comerciale.
trecure prin tere in Serbia si Bulgaria, cu arme si munitiuni de tot felul, expediate in numele Societatii CruceaRoOa, drept medicamente si scam& pentru raniti.
Guvernul roman dede alarma la tote Cabinetele europene, cerend sa asigure tera contra ori-carpi atac strein a;
respunsul ce primi de pretutindeni fu acela, ce tractatul
de Paris n'a garantat neutralitatea Romaniel si nu remane deci acesteia, de cit se face ce-I vor dicta interesele.
In asemeni Im prejureri done cal erati deschise pentru
ca statul roman, conscient de datoriile si obligatiunile
sole fate, de lumea civilisatA, se 's1 in demnitatea la
242
Cum se putea der scOte de un principe strain proclamatiuni catre popor, cand puterile constituite ale statnlui roman erati in fiinta ? Romanii nu se mai gaseil acum ca in 1853, cand domnil for erail siliti sa pribegesca la Viena, qi generalii rusi dispunea de tera, ca de
mosia for proprie. Principele Carol, ingaduind trecerea ostirilor rusesci prin tera, ii asigurase autonomia, individua-
243
era numit cap de provincie" ; ba Inca marelevizir Rica necuviinta de a se adresa d'a dreptul domnului Carol cu invitatiune, sa se puna sub
ordinile unui pasrt pentru aperarea teritoriulul
Principatelor. Ministrul de externe Cogalnicenu
dede insa vizirului respunsul ce i se cuvenea ; iar
tunurile de la Calafat aved sal destepte din visul
ce visa, si sal spunk ca nu se poruncesce unui
Hohenzollern.
1877
244
mobilisarea e terminate, la insusi comanda supreme. Armata sa de peste 50,000 ostenT si 180
tunuri o impartesee ast-fel, ca se pot& respinge
un atac din partea trupelor turcesei din Vidin,
si sa le opresca de a trece pe malul sting. In
adever (la 26 Aprile) Turcii din acOsta cetate
deschid en tunurile focul asupra orasului Calafat,
la care Rom 'anii respund victorios ar4end yap&
vocari gasese respunsuri din ce in ce mai energice ; Turtucaia este pusa in flacari ; primul soldat roman ucis in lupta este tin sergent, pe
mormentul caruia domna Elisaveta depune o ennun& de lauri si stejar lucrata in bronz ea urmatorea inscriptiune : Elisaveta Damna, sergentului-
nilor, si prin urmare ea singura rupsese legaturile vechi dintre amendoue statele. Atacurile neintrerupte si nedrepte ale armatei stile pe intregul hotar dunaren, erall acte de ostilitate vedite.
1877 Resultatul acesteipurtarifu, ca Adunarile legislative
proclamara in 4ilele de 9 si 10 Maiti 1877 independenta complete a Romanies si incetarea vechelor ei
relatiuni en Porta otomana. Domn si popor luara cu
24-5
246
piul si saluta bomba strigand : Ha! asta-I mubica ce 'mi place." Alte cinci obuze marl venira
sa-1 maresca heroica placere, cad ire din ele
se sparsera chiar in launtrul bateriel. Dupa o ora
de canonada focul inceta din_ amendoue partile.
Cateva septemani diva aceia (la 9 Iunie) Vidinul
era de 4 parti in flacari intetite de artileria nostra.
Asemeni fapte de arme si ciocniri cu bastimentele de resboia turcesci fury aprope dilnice
(la Islaz, Corabia, Bechet, Bistret, Ciuperceni etc.)
247
see a unei despegubiri in Dobrogea. Puterile garante amiflare recurniseerea actulul de Independente pans la facerea
pacii. Rusia se simtia chiar lignite, ce un atare act se indeplinise in timpul, eind trupele stile ocupae principatul. Cu
vreun sprijin de la Rusi, si ce in fine, (Mee armata nostra va trece Dunarea ea trebue numal de cit se, se puna sub
directiunea si ordinile imediate ale comandamentului rusesc. Carol I, Pare a tine seine de niE,;te cereri ma de ne-
tundate, continua Inarmarile, si pene la terminarea podului pe Dunare coprinde ostroveIe Dunaril dintre Vidin
si Calafat, bombardeze Lom-palanea si *45, un corp de
observatie la Turnu-Magurele. Apol alegAndu-si ca zone de
pe RusI. Dupe cc densii luara Nicopoli, en ajutorul artileriel romane de la Islaz, (4 Iulie) voira sa coprinde
Plevna. Acest oral, pea aci neinsemnat, ave se devinrt
pentru tot-d'a-una celebru in istoria. 0 parte din armia
248
cu cate-va ciile mai 'nainte, sa coopereze numal la transportul prisonierilor turd, se grabira a navali peste Dunare, iuti ca sagetile trase de vechii si vestitii arca*
romani, pentru ca s ajute puternicei Rusil in marea el
nevoie, si pentru a'i scapa on6rea el militara.
Aci e locul a aminti cuvintele cronicarului Urechia :
Asa norocesce Dumnedeti pe eel mindri si falnici, pen tru sa arate lucrurile omenesci cat sunt de fragede si
LUAREA GRIVITEI
3o August 1877.
26176
249
Carol I primi alianta si se duse (15 aug.) in Bulgaria (la Gorni-Studen,) sa se 'ntelega cu Tarul. Acesta ii
oferi comandamentul asupra tutulor fortelor rusesci, cari
impreuna cu cele romane axed s inconjore si s coprincla
Plevna. In Domnitorul roman intr4ga imparatie rusesca
isi punea unica speranta de a sterge rusinea infringerilor
si de a capita isbanda. De aceia Tarul si intrega sa anmath plini de bucurie dicean cu incredintare ca.' : nprincipele Carol are sa le aduch .noroc." Dupa aceia domnul
se 'ntOrse la Corabia, spre a conduce in persona trecerea
trupelor romane peste Dunare.
d Carol I inaintea Plevnei.Luarea Griviter.
(21-30 aug. 1877).
7. Carol I fiind chemat in ajutor de Imp'eratul Rusiei Alexandra II, la Plevna, trecu Dunarea
1877
250
rusesc propunea un asalt imediat al tutulor Intaririlor ; domnitorul Carol, dupa o cercetare amenuntit5., a teatrului de lupta, si cu esperienta
unui adeverat tactician, era de parere contraria ; el
sustinea ca nu se p6te lua Plevna de cit printr'un asalt regulat si iirogresiv al redutelor, InaintAndu-se incet si asigurAndu-se prin positiuni solide
grabnica si stralucita, care s ridice moralul ostenilor dupa niste infringers asa de simtitore. Se
hotari in fine un atac general preces de o bombardare, care tinu patru dile ; in dim, a doua (27
aug.) Romanis avura cea d'anteiti lupta deschisa
25 L
ei au ajuns deja la coma delului, au dat pept cu vrajmasii, sj 1-ati pus pe gene, ; intre acestea bravul major
Sontu, care mergea In fruntea colonel, cade d'o loviture, de
sat' MeV, ca vin Muscalii se. is reduta, si ne fac de ruine" strigail bravii oficeri indemnand pe oaten' sl infrunte viforul de glOnte si de ghlulele ; der se ved siliti
si acum se. se retraga obositi de lupta si coprinsi de desnadejde. Ce facet' copii, ii intrebit Domnitorul.Ce BA
facem Maria Ta, respunse un sergent de venetori, ne -au
252
Cum? gise Suveranul, dar vol toti citi sunteti aici sunteti sdraveni si voinici, si colo mai vecl alti tovarasi d'al
vostri. Adunati-v'e, merge( inainte cu vitefid, s'a vostrd
va fi isbinda, vol vett sciipa cinstea dild de astd-p.0 Un
puternic ura isbucni din peptul voinicilor vAnetori ; eel
d'al patrulea si ultim atac, condus de maiorul A. Candiano-Popescu, smulge in fine din mina trufasului dusman
acea reduta ucigasa, cinci tunuri si un steg.
Ast-fel ostenii nostril scapa cinstea nenorocitel dila
de 30 August, care 'In atacul general al redutelor costase
pe Rusi viata a 2,00') de soldati si 45 oficeri, fiind preste
2t 75
"
.4.
,:
--
r.'
.
t
;2,
.
r7.
: IF
,* A' L-4.
9 iz:
0.9
I,
\ 4' firdi
.. V
,-
.., o
1.
.`
..'..
-:-F
,i
-.
'
W
4 ,,
P,,...,
I,
11S.'
..
..'
..,.,
2.
.4. t i
..:t
-"
....
. k. r
:..io.
...0 x 7
.N
..
.t*....7''
g
..,
.? ;
,.,
:.
'I
-1,9 g . lc
5 ,
.. q 1.0. b'
: 4, --v.:.
0
,
...',e,' A
- -,;',1. , ,,.
'
0
...5.14,7-4 ve 1.ii
::. 4
''''
-2
''''
''''
...1;
.1,
1,-
.,t'.,..,:t,tsiehgeili.. o'l.
.,
*1*
.
41/4-
I.
..
6.
:;"
....
",..- ..
....k-,
,N
.:6:0P
....
:2
.4 .4,10,.. .
ni
el,
4a
.
.M
....
`-i'..: '
'
;;A"
' t
.; o_
Trecerea pe dinaintea M. S. Regelui Carol a celor d'anteit Turd prin in resboiul de la Plevna
Aate
28 Noemvrie 1877,
-i',.4
,'
....
....., `. f.
,:...,...t.t.41- -. ,,...
,,
IC
,
.
" e-,
' 7 ', 4
. e, ,
.
.
.1
253
rhsesc in timpul noptil (8 spre 9 noembre) ora-sul indreptandu-se spre riul Schit. Un batalion
254
255
spectand positiunile, facend recunesceri, urmand din diferite bateril actiunea luptei si dhnd ordinile cuvenite ;
visitand pe faniti la ambulante ; petrecend noptea, pe
camp in rindurile arrnatei stile, impartasind cu densa tote
greutatile, tote trudele si pericolele. In acelas timp In Bucuresci demna Elisaveta cu inima -i duiOsa ingrijia de
ostenil suferinqi, ca adevgrate. mama a rani(ilor. Dar si
ostenii nostril s'au aratat vrednici de Capitanul lor : prin
virtutea bratului lor, prin rnarimea curagiului lor, prin
nut inaintea Pleunei sunt datorite in mare parte coopera(hold vitezel armate romanesci, precum si impulsiunel ce
trudele aliate primiaii dela comandantul lor imediat, al
clrua curagig si drvotament ca'tre datoria de Oen ele le
1877
256
matorul ordin de di : Povestea faptelor meirete ale trecutuba voi atr imbogqit-o cu povestea faptelor nu mai pu-
257
si neatirnarea ei. Tera scie cum armata 'si-a fecut datoria, cum ea a realisat sperantele puse intr'ensa justificand
si nestramutata mea Incredere. Intorcendu-me de pe cimpul de lupta asta-di cind cele mai scumpe din dorintele
de cit se credea, si asta-di avem o noua pagina de inscris in istoria nostra : caderea Plevnei. Scin si am simtit ca fora a fost Intr'un cuget unit/ cu mine in tote grelele imprejurail prin earl am trecut, si ca ea a tresaltat de bucurie la auclirea izbindelor armatel nostre.
Stint mindru ca am fost in capul ei cind 'si-a versat
sangele pentru independenta scumpei nostre patrie. Dam-
258
I) 5'mirdan.
Vidin.
12 fi 15 ian. 1878).
1878
259
sesce maiorul Te lemon cu no' trupe si in strigatul de unt ; ambil maiorl coprind reduta, petrund
In satul Smdrdan, unde se Incepe o lupta des-
brio ca s'ajunga la a treia reduta, fug spre Vidin. Incercarea for de a doua di de a recuceri
positiunile perdute nu isbutesce. Romani' lupta
cu barbatie, ofiterii, in rend cu soldatii ; peste
400 Turd sunt ucisi, 300 sunt facuti prisonieri ;
4 tunuri, unele Inca incarcate, si multe munitiuni
cad in maim armatel nostre ; dor si densa are
120 morti, din cars 4 oficeri.
A treia gi dupe victoria de la Smirdan (15
ian.) Incepe bombardarea Vidinului de pe amendoue malurile Dunarii, si tine 9 dile ; cetatea
arde In flacari ; locuitoril adusi la desnadajduire
silesc pe Comandantul militar sa capituleze ; in
momentul acesta critic sosesce Inca scirea ca Rus'
au incheiat cu Turcii armistitiul de la Adrianopole (19 ian.) si prin urmare ostilitatile trebuira
sa inceteze. Trupele turcescl predara armatei romanesci Vidinul si Belgradjicul (14 februarie).
Cu acesta resboiul turco-ruso-roman se Incheia.
Rusia, uitand pe aliatul set de la Plevna, Inlaturand Romania, impune Portii tractatul dela San-Ste-
260
(febr.iulie 1878.)
De indata ce armatele rusesci nu mai avura a se temede Osman-pasa si de stile lui din Plevna, isbincjile le fur&
pe deplin asigurate. Generalul Gurco trece verfurile Balcanilor, coprinde Sofia si inainteza spre Philipopoli. 32,000
Turd depun armele la pasul Sipca ; Suleiman-pasa e in-
261
avusese Romanii pe cimpul de resboifi : protesta.'ri, me-morii, misiuni pe la curti Ai pe la imperati, Juni intregi presa si opiniunea europena nu s'a ocupat de cit
de causa Rom'aniei, de nedreptatea strigatOre a putermicului fats de nobilul si generosul sea aliat. Contra
fortel nu e resistenta, dicea aprigul ministru de Externe, d. Cogalniceanu ; der credem ca d'asupra fortei
262
tote strigatele de protest ale Romaniei, d'a lua Basarabia chiar cu forta : deca Romania va opune impotrivire
armata, ea -i va fi fatala." Dech aveti de gind sa protestati si sa ye impotriviti la esecutarea articolului 8 din
tractatul de San Stefano, Imperatul va ordona ocuparea
Romaniei si desarmarea ostirel romane." Invingetorul Ins
dela Plevna, Carol I, trimise vorbh imperatescului sett
aliat : sa -si aduch aminte cum scie armata romans sa -si
263
Viena si la Berlin pentru a pune pept la pretentiunile nedrepte ale Rusilor cu un moment mai 'nainte. Ministrul terii
264
de pace ; camera si senatul autorisa pe guvern de a retrage autoritatile civile si militare din Basarabia, d'a lua
in posesiune delta Dunarii si Dobrogea si d'a convoca
imediat adunarile constituante, cari sa modifice art. 7
din constitutie, in privinta impamintenirii strainilor (28
si 30 sept. 1878), in sensul tractatului de la Berlin. Constituanta voteza acesta modificare (6 si 11 octobre, 1879),
stergAnd diferentele de cult si de religiune, Para a jigni
insa interesele nationale si materiale ale terii.
Urmarea acestei politice intelepte facu ca independenta
Romaniel sa fie recunoscuta de tote statele europene
265
situatiune trained a statului lor, si de atunci acesta intr5, in cumpena trebilor orientale ca un factor puternic
de ordine, de stabilitate si de progres.
Acesta positiune el o datorail virtutilor reinviate a vechilor colonil a marelui Imperat Traian, marelui for domn
si Capitan Carol I, si consiliarilor 861 in acest1 timpi de
grea cumpena si de ager5. lupta. Acum (14 marte 1881)
venia Carol I sa 'si incununeze nobila sa opera inceputa
in 1866, faurind la strigatul: nprin not insine" corona regala a Romaniel din tunurile dusmane, luate pe ampule
bulgare, in lupta pentru independenta patriei Ai pentru libertatea unui popor vecin.
266
267
.2.imesc titlul care exprima dorinta cea 2nai vine, care aide
de atata timp in peptul fie-cdrui roman, der care nu schinzbd
intru nimic legdturile strinse stabilite intre na(iune fi mine,
teril, a clerulul, a tutulor corpurilor constituite ale Statului si a delegatilor din judete, primind corona din
mane, Presedintelui Senatului disc, intre alte, urme,torele
cuvinte : Primesc cu mindrie, ca simbol al independentel
din Bucuresci. Tot cu acesta ocasiune se institui si ordinul (decoratiunea) Coronei Romania.
268
Romaniei, intra in Bucuresci ; la 10 Maui 1877 se proelama independenta; la 10 Maiii 1881, se inalta, Romania
la trepta de regat.
B. Opt ani de One actin' at domniei regelul Carol I.
(1881-1889)
269
ferinta la Londra (Februare 1883). Romania nefiind admisa cu drepturi egale ca cele-alte state, ci numal cu
vot consultativ, nu voi sa is parte la luarki, protests,
contra hotaririlor luate Ears participarea el, si declarandu-le neobligatorii pentru &ma, comunica. in mod
sa o cera, cad deja o poseda. Telul politicel el cornerciale era, de a radica pedicele ce esistati pentru crearea
unei industrii nationale, ocrotind'o in contra concurentil
streine. Pe acesta tale s'ail asternut nouile conventiuni comerciale. Acesta inlesni guvernului roman mijlocul de a
ocroti Ore-cari industrii nationale, ce nu putea lupta cu
concurenta austro-ungara, si de a incheia cu cele-alte
270
de persone, cart fare de a fi cetateni romani nu se bucurail de o alts nationalitate (Conventia cu Austro-Ungaria, 2 main 1887, la care a aderat Francia, Germania
si Anglia).
Puternic contribui la independenta interns rescumperarea drumurilor de fer din mana companiei ce le detinea, ridicendu-se prin acesta strainilor on ce amestec
in trebile interiOre ale teril nostre. Gracie acestel rescumperari facute in conditiunile cele mai bune, statul a
putut sa-el construiasca el singur cele-alte linil ferate, prin
ingineri romani si pe un pret de patru si cinci on mai
eftin de cat mai 'nainte. Ast-fel Romania poseda aprope
3,000 kilometri de cal ferate, cu un venit net de 10,200,000
operatiunile sole de la 1/2 milion in 1873 s'ati radicat la 268 miliOne. Acelas sbor repede au luat si
operatiunile creditulul funciar urban : din 31 2 milione
in 1875, la 601 2 miliOne In 1887, Tar emisiunea serisurilor funciare a crescut 'le la 2,800,000 lei (1875)
271
intreit, fara
un deficit.
272
ranul nostru n'are alti dusmani in afara de cat pe inimicii pacii, si se pregatesce de resboiii, tocmai pentru a.
trill In pace, si a asigura tern' o lnnga tale de linisce si.
de prosperitate. Dovada de acesta politica intelepta si prevegetore este purtarea guvernulul roman in cestiunea conflictului serbo-bulgar, cAci nu numai ca n'a atitat focul
In Orient, ci din contra a cautat sa-1 potolesca si sa aduca.
la pace si infratire amendoue poporele invrAjbite. Si in
semn de incredere din partea Europel, tractatul de pace
dintre Serbia si Bulgaria s'a incheiat in Bucuresci (1886).
Ca sef suprem al armatel regele Carol veghiazA pentru
ca ea sa -'si faca datoria in timp de pace, cum 'si-a facut..
si In timp de resboia ; el cauta sa intretina inteensa adeveratul spirit osta$esc prin amintirea luptelor trecute, prin
serbatorirea isbindilor castigate, prin sfaturi intelepte si,
barbatesci la on -ce ocasiune si printr'o severs disciplina.
Incetand resboiul pentru independente., regele 'si-a indreptat privirile cu tots atentiunea asupra organisatiunei
interne, caci, dice el, luptele pacinice pe terimul organisAril interiore cer cite -odata mai multi staruinta si tarie.
de cat chiar luptele singerose de pe campul de resboiii".
Buna stare fisica, moral' si socials a teranului plugar a,
format obiectul unei intregi legislatiuni ; pentru neinstrrtinarea proprietatii rurale a satenilor improprietb.riti (1879);
pentru vindarea in loturi pe la_ terani a bunurilor Statului ; pentru tocmelele agricole, improprietarirea insurateilor, (peste 50,000 familii), infiintarea spitalelor si ambu-
273
traiul sed moral fi material va fi asigurat." Preste 2 milione lei se consacra in fie-care an pentru scolele primare
rurale, si 21/, milione pentru cele urbane, iar budgetul
in total al Ministerului Instructiunel publice, care in 1866
era numai de 41/2 milione, a trecut adi peste 11 milione.
Liceele si gimnasiile, scolile normale de catesi-trele gradele, ecolile secundare de fete de asemenea
imultit si
completat, ca si Universitatea din Bucuresci prin infiin:
tarea facultatii de Theologie (1884), si Universitatea din
Iasi prin infiintarea facultatil de Medicine. (1882),
Biserica romans deveni autocefala (1885), deci egala cu
cele-alte biserici ale unei sfinte sobornicesci si apostolicesci biserici de resarit ; cu acesta se puse cape.t ori-clirut
amestec strain in treburile nostre bisericesci, amestec,
ca in-
streinarea averilor manastiresci si intrebuintarea ideil ortodoxe ca unelta neprielnica independintii politice a statului.
Regele Carol cunoscend credinta nestramutata a poporului in religiunea stramosesch., ne spune el, din cea
d'anteii di si in tot timpul domniei mele am avut di-
274
Impodobita-; in emend se vor terming qi restaurk'rile incepute la m-rea Trisfetite din ,Iasi, Ilitropolia din Tirgoviste, biserica Sf. Dumitru din Craiova, Sf. I6n din
Piatra, etc. In 1879 Regele a visitat Dobrogea si a dispus ajutorarea bisericelor de on -ce rit, din acea provincie,
lar in orasul Constant.% s'a
ltat o frumosa catedrala,
ce acum se zugravesce.
Potrivit progreselor seversite de natiune pe tote caile,
regele Carol nu numal ea a lasat poporul roman sa, se
bucure de libertatile cele mai complete, dar a flout legi
Inca earl s garanteze libertatea si secretul votului, revisuind Constitutiunea si alcatuind o none lege electoral&
(1884) si comunala (1887). El a isbutit, cu tote Juptele vietei constitutionale, sa intemeleze stabilitatea guvernamen-
de cat done cabinete : cel conservator L. Catargiic (18711876) si cel liberal I. C. Brotianu (24 mill. 1876-23 marte
1888). D4c5, primul a luat frenele guvernului in momente
critics, cand Regele voia chiar sa abdice, In urma incidentului, din sala Slatianu (10 marte 1871), cand o cats
de turburatori sparsese gemurile unde era adunata cola,
nia germang la un banchet presidat de representantul
Germaniei, cabinetul Bratianu nu mai putin a fost chemat la Carma terii intr'un timp de mare in.valmasela In
launtru, de conflagratitme in intrega peninsula balcanica.
El a avut sa lupte cu, multe greutati, mai cu sema in
timpul resboiului si a desfasurat o activitate neobosita,
priceputa', si patriotica.
(art. 82 si 83) stabilesce ereditatea in familia Hohenzollern, declarand ca tronul revine descendentilor directi
si legitimi ai regelui Carol in linie masculine si in ordine de primogenitnra ; in lipsa de mostenitori directi,
aunt chemati,-.0't aceiasi ordine de primogeniture, fratil
suveranului set moscenitorii lot directi si legitimi, pin&
275
1808
276
tasul el este in acelas time mindria ei, signranta el, pav'ecla ei ocrotitore. Intre densa si
rea cea mai desetirsita dragoste, cea mai neturburata intelegere. De aceia regele Carol pote dice:
Privim viitorul cu incredere, (rind -cd Statul nostru e stabilit pe o tenzelie solidd si tdria ?flea este
rezernatd pe dragostea poporulut si vitejia arnzatei."
In implinirea grelei si inaltei stile misiuni, Re-
gele a luat sfatul unor barbati eminenti, convinsl de puterea natiunei si de viitorul romanesc.
Un sfetnic intelept, sprijinitor puternic si calduros i-a fost lnsusi augustul sett tats, cetatonul
roman Carol Anton de Hohenzollern, care pen6
277
at
cotesce a fi al sea, ci ,monumentul tutulor femeilor romane, cari, ca si eroii nostri, sl-au facut datoria for catre tara". Se inalta din mina
biserica Curtii de Arges ; se inzestreza cu od6re
de aur, argint si petre scumpe, dar nu este odor
mai pretios, mai cu pietate harazit si mai cu maestrie lucrat de at Sfinta Evangelie scrisa, si
1886
278
dinastia, constitutiunea,
indepen-
den(a si regatul, intr'un cuvent natiunea, in puterile si viitorul careia ea tot-d'auna a crequt, totd'auna a sperat, reconstituind, reorganisttnd si intaxind statul roman, sub directiunea luminatA a
dura si cu merit serviciile aduse torii de PrimulMinistru al WI, cand cu ocasiunea odiosului atentat,
279
280
FINE.
Laptiitoral
Dac
;only 111111"rirli
intri11111111
1\1
t-4
I
11 III
I 11:11111:'1...11,11111,1113iii1111,1,,I,I.
)11:11;iin!!1::!,1,11ith1111,1
1=1
-1`
Tab. III.
Tab. TV.
went,/
DECEBAL
Regele Dacilor.
Tab. V.
TRAIAN
Imp6raiu1 Romani lor.
4
E-1
avow
pl.
1M.
MI
iiwtfi
UMW
41'
11
, ratiltif
qt
0.!2
I.
Tab. X.
..___.,
14;c-awee4..Apwo4,-
,....m22212.111111,111.I 11I
TT
III
IF
woo
Tab. XII
:_
Mircea cel &lean si fiul sell Mihail, tinend biserica
monastird Cozia.
Tab XII I
qs\i6,
lIZY--5s
rist
,Pokto
103)1,
i..1)ill)''
AI t
)
1)\.1111" 11.
M-1 4t 1R'
0,1) '',
...
l'1,1k
Tab. XIV.
Pecetia domnescl
Pecetia
Terii-Romanesci,
cd
C0
cds
CCS
ed
ml
cd
cd
rC
CC
cd
-Pe
Cd
CD
pC1
'CD
...."
Iail
it
Vlad Tepee.
C HARTA
PO ROLIS S
(Moi gr.
tik
Illiatii5 M...
412
-.-..
.7
i1
DACIEI ROMANE
...........lini
if t
1,..
,,,....W:
(ciu iu)% ...,
-. -...
Zel
(Rosia)
Illhi........_............,
aricia
."-
----4.
96
.
.-----71...51CAP ULUM
.%
yam.
iiir-
-7' ;
-, i.i?
isora. .{Mso'as
12)
eCe'''S )
Azizis
Ir.-
16
..,
Kiskaian,
0,
Li z.
lails ---_
,...c- ,
...A,
IGor
r distea
,.
IZE GE T U
--Wr
--......, SIBIU
lay
---P
Brasov
_.)
\ ._..,
G.
,,,,b,Z're
,:'
/1.
,,,
Medialr
-, ederata
tyL=
t...::
Tr
Hr. C
OA k
a li ron
.
RES
7.444.2.
17
R i
..
,. pwrft
IIBane
4"
.<0.?,EIIS
44
a24,
,..
veri
If
1:1
BOlie9.,NIA
Amt
.0.,r ea
...-.....'10,4,.
RATIARIA
lk
--A-
e., Ar GUSTS
5'\
22
mury,,k
,1,5
V,
....,
A ..,`'
..x6
,
,e,
A
23
AT
24
OP
51
''''
,.
O''''' '..cP
tekte
tr R
,t Plevna
RA
IDAVA"
Jgh
`t 'a I ugeireni
.,
-.
Giurgiu
,,,,,-.2.',e).
,.___..,_..'...
C'
7=
_---=---....
..
Vah,/ Rorua,
L..._,,,
surisnua
-,>
e.
.
..
8.
lONTIIS
tan a)
_-----
...---,_- _
turn
rut,
A
--
ahillYnall)
0
7:4`3.
=- -
ISTR
CO
Want.
cias 71
sz:
-.5
.m..-AI
-..
IP W'
ali. -,
CA
X/NUS
\-
us mimic
PRIS TA
...-
tin:mice
--- .....-
LI
..._
ii
el
5f
lit
...
IFir
fib MIS
isaa
NOVAE
,
'""ilstIIIIIMas
11CIIIII
'nt
'i
..,..
al
Plft
u*i de ede(scautrm)
I,'
m-,
CO
TRANS
.
,u
a-
,C,
DMI AVA 7
.,_
-4,-
i.yo
..,a,_
s,055' ,,,
C.?
Caracar
Tr I
4f(
Bran.
erio tea/
W..
4...;
.a
t,.
k
\
Craio a
N
OK
TirovIS
,1-.
ACIDAVA
46
AVA
'A
er1
BC
I...tr.:2:6u
3,
"
- fated,
Pearosa
11/1411"
1 '
es ci
<P'
ale
All
PONSALU
OV
"---Z
VII
rD
..c
,e
.\.
es
I'
ts
Te
?.,
4.`
Cur ea
iv
Tiglin
rapul ng
TRAIANA
47
5S"
.,.. ....._.
----
61
5b
.4
Boy. ad
,.,
4,
..
,05?
4
.\ '-'`.
air/
2i'
len* 0
'IS
r
mio
-....."*.
,.._...,M1
Al
AD AQUAS
ill
X.,
....---
a1A.
,\
so
AS'
yl.c3iuel
./i
(I.P
o,
OTA1S
awl
JOS;
25 Capitalei.
,%
.hoi,
()
urda
...
inehipuite,
/I
A/
Bacilli:
man
4",
.-...,==,
APO C
ei.-----
,,--,-....---=---,--Gal-7-017Iall.e- cerre,rree,. -
v.
-Wares%
Negra)
t's.
Ps.
Ai
,A
26
CO
90