eres) Ce sa le spunem copiilor CUP cute) Purr gan Cer aac urea cd Isan 978973-707-3396 WM). 8 — © © BI & | 3 @ 6 | www.edituratrel.ro 4Francoise Dolto Ce sa le spunem copiilor cand sunt foarte mici cand sunt bolnavi cand se bucura cand sunt tristi Traducere din franceza de Delia Sepetean Vasitiu A ‘TReI‘cata CCA CONAN soit DesseC MMnec Naloae Rade otto. RANGoIsE sat nee nde bu cd ag ge Date et: Dla pc an 3 Ba 1 pj ly et rd) ‘ceut edie este baat pe tt angie de Frangse Dll, ane Catia’ ar, 38 (© Es air Pas 194 opp © tre 25, nis preen eiie ie coal cme 0 oedtte Prefafi ezenti in paginile ce urmeaz ea revan- 18 si corectata a cart aparute (a altura Ver~ tiges/Careée) in anal 1987, cae reia contin tul une conferinj susfinute de Francoise Dolton 1984 la Grenoble, precum sal dezbateri care ra rmat, sub ttl: spune gia face. Total este limba}. Important cuvintelo adtesate copiilor sa rostit in prezena lor ‘In mod cert, elle anterioare au necesitatorevizui- 1, Pentru a dao idee despre aceasts nevoe, si menio- rim doar faptulc8 nu pufine au fst situa in care | ‘sau atribuit lui Prangoise Dolto cuvinte rstte in real- tate de auditorial sui invers Este 0 dovada a lips de atenie cu care a fst tratatasctivitatea editorial in pri- mele versiun. Revizuirea aces text ua fst totus o sarc uso 1. Inteadevas, pind unde trebuia si mergem (9 =m rmergem) in reluarea nel vers serve pe care autoa- rea 0 autorizse ca atare la vremea respectiv, in cud inabiltfilor a nensmsatelor gregel de ipa sa enor lor ncs prezente in text?Frangoise Dato ‘Am deci si procedtim ag cum se abignisest fn ast fel de stuafit sin conformitate cu opfiunile prezenteh coleci, adoptand prin urmateo strategie minimal ce presupune ca regula generala cit mai pune interven} In textul iia, eezumdndue-ne in consecings Ia moskf- care impuse de asigurareaunei total lizibitai a tex- tului Este adevarate8aceast® misiune a fost ingens 1 de situa concrets anume de necesitatea de a da © form sri unei comunicii iil orale. Ne-am con- fruntat astfel eu problema de anus altera in niin el spontaneitatea si verva att de caractristice stu vor Dit al autoare. As se face cam fost pusi in stuaia de lisa neschimbate de pl, pasae tre care transmit teau in primul ind pasiunea exprimarit une ie, aso- laf unl refleci ce Inainteaza in salt Say alida- 14, acolo unde inlnguirle lice nu erau explicit, a renunjat sd introducem un articulator care ar fi restrins exces interpretarea,prfern st pastrim text ea alae re, In cuda ambiguitajilor sale aparente. Mai important este ins sa reinem faptul eX textul atfl obyinut ne permite s8 cescoperim tin aspect prea Putin cunoscut al multiplelor modalitap prin care Frangoise Dolto s-a desfiguratacivtatea si sa trans- ‘mis nvaituril. De pilda, mobilul neobositeor ei pere- {gindr peste tot unde avea ocazia 88 i Fach cunoseut ‘esajul privitor la coea ce era pentni ea vestea bund adusa de psihanali in specal acolo unde acest hier putes sj .eauza copie” Intpadevas, ncepand cu ani “70, Francoise Dolo +a aratat intotdeauna disponbils oF de cite oi fot solictats 88 worbeasck despre expe- renga ci, spi exprime punctele de vedere, 8 pi dea concursul a reolvarea problemelor unora sau alta i= Prt 7 diferent daca era vorba despre practcient ai munei cu ‘copilul ade didatice, educator et-Cu excepfiacitor- ‘vacate in stainstate Quebec, America Latin Polonia, Grecia.) Fangoise Dolto a strabatut in hung gin lat Hxagonul, accepting si meang in ree, scl institu $i psthoedueative, mereu gata st rispundd ati inte lor profesionstilor, cts celui mai divers auditory, n= ‘cepaind ew marcle public gi termindnd cu psihologi si pesthanalistit fla in stagii de formare, cu asisenfi so- ‘Gal et. Rimne ca biografiséreconstituie drum ast- fel parcurs de aceasts adevSrats militants» inconstien- tlt, de fiecare dats cind ea socotea ch acesta poate event ocale de eliberare a subiectul pent participa rea la via social ‘Cu siguran(, Prangoise Dolto nu este singura car so- ”, ‘Creat ttl, n cos ceil privet, se consolase oare- ‘cum la cea de-a trela sarcin, mal ales end a vlzut ci ‘ste un bat ra foarte ferct sail un bat ca a tap care au deja dua fete {Cel mic 9 font deci purtat de mama lui fn timp ce aceasta tra doliul dup peima fet, acen necunos- ‘ts 9 menu in fame st pe care el o arta acum ea [peo caracatité nengr’, gata 88 atace copill; dar aceasta at fliment din moment ce totus el se mscuse. Aces thera povestea bial, redatt cu ajutorul desenul Tata un copil cae duce in spate toate asta inch de anastee. Desi fScuseclasee primare fri probleme de- ‘uci, au a mai fost primit ulterior din cauza ciudate- fll hi a faptulu cl se marginalizase. Apo, odat co puibertatea,incepuse problema cu ,sinul(stnulintem rsdn extern), sere o problema care aveaTepiturS cu ama lu care, cit Hip a fost gravis cu el, a se gi ‘ine deci la prima ei fei care murise.Trebuia proba- bails fi mort, eventual fat, a 9 fi iubit. Dar cum [fi vi gi mort in acelag inp? Aga au apart acele ‘ech chitanfe pentru datorit pe care le plimba cu el este tot ca 9i director care dideau faliment.Flimen- ful, aga cum povestea bint, voia si spund c8 moarta dade faliment, din moment cee rezitase i fala for- telor morfi In elitate, atl i riia Oedipal. Se afl {nivalitate cu acel Cela in raport cu mama, att de {important pentru ea cind i puta in pntece: pi anume fetta pentru care ea abiaatuncificea dota (Cele spanem copilor ” Ta" te nodes geitorl x domo i pc uae tele mama persana cae ph {Ane mame! in peronda cn och a i Feta cad! en, ait a a dada fo math de mama col ncaa cl dealt a rentt dri co pli cto deca tal ei in opr cco Tica va cherat devin nv pont Tanto! proce pcre aver de sebum phage mb) coven pert Aen deol ibe} og cop cant ca cones vorench “Atul nd vem de fc i copl cate pesins pert prea, el ence fare deve fre Treble eto peopl drama fan Go frst din omen cre a pi copie [i custo cuvitlr totes punt ct porte lai dite mam clan dnte el iu re fim proves oagravare i i ae newaptare la thor neo cir eitn ntrae nse stare “tl se nhl ca cum am indepth, antivisia pe ae acesaoprespane scare implaick ule vin soe ple de meats dul ropes: Assmann ed monde cae dost fee cp part leu eis gh tt lat permanent o dorn des ne nace a uel rk Corp dean ese nag cve meat oral rezepina dvoid Gates vl Der ot surtern n plin vaian impre onc corp sir corp cate rete pnd ind shnge st moa Tice o ett clio dice, oi hieileFrangise Dolo unt repttive ec, mre idence mn neva CRATES tiesto apna doe {itcmin permanente ping nte pe deo pat al Same de hoi nite plsun de epetiie— cre Sea Stein pana pul de moar — eo- encase mre nes pal de ra ube dora care a prefers 0 mgs, donee me np or pede a p= waited ap ele coe ster conserva nd du ps le orn eae mp nim ce dori est mee no De cen esi tui stave i ede re Ricace tote drills sublet rebuie eee descuna en etic 58 expeime srewfnte dornji Nev, da, le weuie stt- Fee Gethnd, dre bie meres ste Cov sanepezontrs, deel prtomima, model 0 sen cost aly etry co Mec ltr, deena anol tote sunt represen tated so xprenf wite n aja de sar ene Sant present are perm Sarita proper dain tre on altel. Shih dee etcetera Pee dvime cite covn not ion ‘Tapa se ved Fane Dap atin ad ‘Sho epmta ae psa none Pa eat San kinaten cb pp Ure al see pte in sage mone iP lata des Soo pert eee tr aan aa mcr emia ce ‘Poiana eins, range Do sat oh Soe pn ans rs Cost espunen copilr ” ‘satisfac dorinjle,deoarece, de indat8 ce sunt satis ‘acute doringee intr in categoria never care vate bun consecinfarepetate cu o presiune din ce in ce mai Puternici,findes nevoia este 0 obisnuings, iar obly- uinfa nu trezest interesul, ea este mortifistoare. Tati ce mam propus si va foes infologep:faptul ch finga umand este obligat2 58 inainteze. Dack nt inain- teaza,stagneazi, iar da stagneaz multé vreme, ince [Be si dea inapoi. Face pai indavat in propria ei storie. Rogreseaz la forme libidinaletrecute.larcnd acest t= cul fost traumatizant —de pid o sarcins ct proble- ‘me —, aceasti regresie este periculoas Pentru se evi- ta represia, exist o singurd soli, aceea de a rst, de ‘a exprima la modul reprezenati aceasts regres ame- ningitoare, deci de a vorbi. Din momenta in care 2 vorbit, regresia devine imposibil, Asa tebuieInjeleast ficactateatravaliului anal, posibilitatea dea reme- ‘mora materialularhaie in ead cure, dea tr Inco ral transferului sal putea astel analiza “Majoritatea psihoterapilor care focalizeaz8 trecutl ‘etrebui retrait a si psthanaliza de altel, des neste defelacelag lors, a acasts conduits terapeutics. Intradevas ce care fac ape la psihoterape deoarece suferd sunt contieni de catzele stiri prin care tree. De ‘obice,acestiavorbese cu cel apropiai despre suferinfa Jor. Dar saul obignuit st suere, sunt legaf de aceasta sein fra dea seama gnu vor si entnf Ine Pe de-o parte ar vrea #1 scape de ea, pe de alta, nu, finde asta e situa: teat inseam sh ser. Dar cee prea multe prea mult. Atunei apeleazs la terapie, eoarece sufrinja pe care o teSiese fini ii impie= ica st se dezvolt. Cum, din nefricire, ei se sit ata-so Frangise Dolio does mn erattgonaens mica cen Pecorino e Sa ron nel satisfaci na ingpre sufering tote a ate un demers mat comple, e810 i “i oi ae a Somer cena sre thre Pome Mu tral Neos un a main Se Shining Sires onto ican ree nate ince onstin ict Rania rat ace See sn Coat seme Cone nah aera sare = ee meri ene a ee oie teeta oat as lees (Ce te spunem copilor st 'Neam pututintoarce pe fru acesei povest si am in- felesastel partea sinstoast pe care o avea ace copl, ‘ate Intotdeauna a fost sénatos, dat car ga ales presi Eul Idea si anume masina de cusut, cel Eu Ideal ex ‘are tn bat de valoarea ui trebuia ss identifi pen- tra putea avea intro 2 alitur de elo femeie de valon- rea mame sale. ‘Aceasta este o psihanaliza in timp ceo pshoterapie arf constat in al distrage dela acest lucrui, propu- ‘indus si fac alteva, ocupsindurlaltfel. ns atunci cand lucrurile sunt foarte profunde sete ceva foarte precoce — din timpul sarcini sau al primilor ani de va- {3 — psihanaliza se dovedesteobligatoric Daci, dimpotsiva, este vorba despre o fini uman perfect nstoasi — eu adevarat sociabils, ach trista ‘ind exist un moti, veseléatune cin se jose’, care tre prieten etz —, dar core a fost traumatiats fm rma tunul eveniment dramatic, ack se cunoaste perioada ind aintervenit cel eveniment se tic tot ese alt fnainte de acel momenta rimas constr, intro aseme- ‘ea stuaje nu este nevoie de psihanaliz’. O psihoter pile va fi suficient deoarece, pin la moartea ttl sau pecan taney aid en porns ‘fet paca oa a i 9 te ‘inant nor pom nd de Lagat we Fpl 8 ety aoe epi PUR 2S ited ail ea Poa une ci ec pu dl Orcas pe ‘nC ige mt ops pv pra ‘Scamp Ae erin at problema erg ie opp hoe ee2 ‘rangoise Dolio ‘a mame, de pil care a petrecut cind copilul avea oud sau zce ani, ttl mergea foarte bine. ‘Sunt dec! ue in jurul acest eveniment care tre bie .pathoterapizate” esta adic tot ce se afl inain- ter find sindtos, individ este constait pe teren si the, deci nu se impane intoazcerea la prima copliie. "eesti poate fi inst fScut.ToatS umes aF putea sa facto paihanalia, dar ea presupune un mare scrif- Gude tp, de bani, precum si blocarea une mar can- ftp de energie, © analiza consuma mult energie, chat ‘dace dim senma de acest lucra ae pe de alts par fe, nicl nu exist suficieni specialist pentra a psihana Iisa pe toa lumea! Se poate insi spune eh pentru ma- jorttencopilor cae at probleme inainte de jase an se Timpuineo psihanalizs $ nu o psihoterapie, adic o i= toarcere in timp in povestea copiului, dacf se poate pin a dovinga de ase ntrpa, acolo unde se confunds Pi imbraisaea parinjilor e 8 se intrupeze. Exit per Shane care se inte pnd la acel moment. Cel mai ade- ‘Se estevorba despre copicare au fost mai degrabi de- presi Tntoarcercs in timp poste ajunge pan la momentul ‘nape su la un incident care a avut loc la rei Tani de haf fetal, su chiar in momentul concepfii. De pills, aca fost ignoratt conceperea lor in primele doua st fret font de vo intrauterns exist n asemenen czar, tun fol de dorin} de ase intoare la aceasta ignorare “nistenge, pentru el ings la momentele cind nu stiaw ‘owbtl teste persoane at momente de absen{8. Se in- {amplt uneori cain timpal psthanalize pe care 0 foc pat gl unit martr din copilisia lor cares le spunk Gig eda, mama ta credea ch are un fibro, sa dus Cesk le sponen copier 3 mesic $8 aa este nsrcinatt I inci ja copi mar; ins era prea tiziu eas mai faca un "Se mal intdmps. Sia copilul a trait bine lini, nimeni nu banuia cd acolo Tar cin, mai trzu, aces oameni au ficult ten a Toe ese 38 seintoarc la ace prvare de orice el ‘hiar si cu el insisi,ca nimeni 58 mu se ocupe dec. ‘acele momente, ei par complet abulii, au nevoie 8 eclipse, 88 dispars pentru ce din jr, pentra pric iar acess le respect retragerile care nu sunt nite Sunt oameni a cir problems dateaS din ca mai re peioads a vei lor, pea este de competenta ‘une! analize, neste de competenfa une psihoterap fins umana este marcats de comunicirileauten- tice pe care le-a avat eu partea congtient gi cu incon- stientul persoanclor care erau in jural in primal rind {eu mama, ttl eas eu primele persoane care au jucat face rol de Celia in raport cu mama. ‘MA vor ope aici. Dac nu maf putt ure cu up rin, vor putea claifica unele hierar cu ajutoral nor exemple st Sspuinzind intrcbirilor celor care dorese Sle formuleze, plecind de a cazuri concrete pe care le nti fecare in activitatea pe care o desu. Vom ajunge probabil a le Limurim ss infolegem in ce fel Timbajel reuseste 8 actioneve asupra une! fin alate {inten anumit moment al dezvoltii esi acest lucra nc din clip in care poate sh auda. Acie inseam ci susfinere dinar stimula a pulsiunilor devia 1%, dar i dinamics cu influent depresiv, in funcie de c2ea ce aude i inelege aces fing.CELE CE URMEAZA, FRANCOISE DOLTO RASPUNDE INTRFBARNOR CARE SON ADRESATE DE CATRE AUDI Anus: Dat dani! muzia sunt exresi le drin- et iar dvinga ru tree atin, Inseam od nu trebue 1 punem e cop mic fc dans? EDs Este exact contrariul a ceea ce am spus eu. Eu am susnut cdo dorinji nu poate fi niciodata satis ‘cut fra cain flul cesta sl devin si mai mate. Do- inja nu cunoaste sajietatea dacd este veridica. Daca ‘hu este autentics ea inceteazs. Aste, i cazul dansu- Ii, copilul ig gasestesatisfactiafacind dans, daca dansul il intereseaz. Dar dact mama igi satisface pro- pia dorin cu ajutorulcopilului su, atunc, aga este, Copilul este exploatat in mod abuziv de cite mam’. Dimpotrva, daca dupa ce afi dat copilului posbil tatea de a cunoaste acest mjloc de exprimare cae este dans, far acesta contin sk iubeases danse, atunet ‘nu dumneavoaste i satisface{i dorinfa, ciel incearck ‘8 gro satisfac eu ajutoral unor persoane a ciror mese ise Dolo eric ete oema dea ndrama pe neva ss exe we prin das Beale un imbsar cest inj mises doar ata emt de corp corp Iacorp Ete Sri cre transcend corp "soreness corp pei sine dae ne avec fir a fe wrmarea un! ung efor, ‘cts ssa comp pene sie ese ntradeve tepid mare de ope cacti new sone: Pc aera exe esc sitcom wn cpl neve darn te dre Dep, un cop a ven ance ncn corn web inde domes, dec cna Slnevole ar anc Dac n ven nine, nei nach ahve te du drip domes TAG} pane sDact nape lone, foarte bie, ind 9 ‘Spe ones indnc™ Momate nto de nde SEC eae foame copilor Dar mal este cov Sikes re fname min ava da minim ia Stein alc cum una pte sing Dour wept prem ngs uti pcp de prt cashononictncoport cul isu ts aut {nw cm pneu Aut suai fre ‘rear pun un cop nl rant de mer iarince Sie naan sd Gc a gr toate ura de oe evel pei cheese, Be penuh ea mach ebictl expec oe fie dope, “eet de dori. ules neste de atin nevol coi aga cumenom oy dea inl manor i de ue mneare ate cn iste ome Tr el ace sean ce dm noo ach nen, tebule Ces tespunem copilor sr spunem: -Foarte bine" ste aberant si mindnci dact reste ose: rune di cama ce face Pate Spa ‘echiar aim ete ceva pervert” st man fe fame. Un cop cae ete ndemat sk mnince dnd nu est foome este ca un cop incuaat te o Perveruine, ish Wack pe plac adult, Ace tur se poate spun x cespre problema con- Ainenge cop, a cence nui rl mai fac pe St hm empl une fete car are dja conto od fies, pela cncspezee lun xz precoce dar nu excepionl pentru oft, dat find fp ck pens 8 rs exit nici legate pliceren dea satisfac cena nevote i pure sexual; nip cela sex trascaln oer masta sia ce iia con trl sfncteran ma ria det ele. ‘Un iil ae n medi ape refi pe nape, sxe Intima tn inp acesor eri 8 sits x nevoin urine, acest tua ind valabl pin a cel pr fin weet de lun, vrs ind piel in eri numa Connie vere, cc veil sen Cn Inte doutzci una treizect una de luni la seervats am nga loi atl nt mai pot trina cn sunt in eri, apa cum fea de cd sa sci acest organ vaio cindva sperma re pnd tun ma ise nimi; dei pn a acen vss, de = Gare dtc nee atl es bra pl Caracteristin masculine a ven je rinar aunt cn sol este n eri are o importa fundamenta- ls jase face ch att tmp cit un ble este valorzat doc face pip stan cll ea mama — situ cd ven acest coin a ak pip naps in pt et8 rangise Dolio ree find nopte, neste rspunztorde eet Ponca as ppp ara pa cnet rms ne pnd na ex Gest merece cop ene obliga 5 urinee, Sprint es end stl pce ver unet ere depine complete Supra vepheazan ‘Sn Dack aco ees comple op, ital feats ui da doch een sere ml ponte r= ISnckoveme char dark aest nou nn cars = ‘fete ee moan ste nin anus ru pr {et slg a Ay cu iingse Se eo a Ura ue cd vce se schinbs) sacs er mo term Ge devel che coil arene doulas opt $e! hn Dinas moment perl nein Fepouturinel tee he apenas nde Kost funtie Doc atc crue sant cent pena po- team gence a eget ab contol shine Ioan ntl nop dupe eit cet in tinal Ds eto prose Pe aru pet nll ests. Coens pres Spur este un Simpton de inti ndebndiren Shtomi Contin pre re ste un sinptom Shri! inution crete de nevol sa al uel n= tire seals cpl “Ag cumam ma ps tle ma oc pe le mut inate deo inca om exit i torn plsceen po de evoke pcre rodi- Side apeplarea dv donna pent de ctu {ta ere sl sunt nll). St cnc “Cand ein de mn, lege peas ane ‘ariar dup ete face xh ld tuo, sep door (Ces espunem copilor 8 pe una, Sti acest cntecel pe care fetele il proferadintre toate. Fate tipic pent fetele care dorese care asteapt® fie penetrate cu prvirea, cu un cuvint de dragaste de re cel pe care le aleg, La fete, nu exist nto leg turd intre sex i onganele de evacuare a reziduurilor. O legaturi usor patogens gi perverst apare doar atunci ‘ln acestora ised de infelesc8 mamele i fa peco- pi influ acest, be ig construiesco schem (neputind 8 aib alta) conform cirwia nowniecufi sunt un fl de cfcireaza magie3 — de alfl, multe mame le spun copi- Alor lor ,estexza men" Exist intotdeauna un moment pe cae mama ni tre Duie sil ateze pentru a le spune copilor:.Eu team. adus pe lume, dar tu esti copiul taal iu” O femeie fu ar avea niciodata copii daci un birbat nu iar do aceastsposibilitate. Copal se dezvolts in compul une feme, dar rumai dupa cea fost conceput de amandei, ‘atl si mama hu [Nuteste vorba de nicio mama magic3, dupa cum nut ‘exist nil ecireze magice. Sunt hic foarte importan- tecaretebuiespuse, deoareeaceasts imagine a tanziti- lui clgestiv pus in sljba magic nasterii—copilea an ce particular de cScireazé —a teat multe probleme fe _meilor pind la actalapreptiepentr nase deste f= ‘mei ven o reprezentare presi a travalilui. le nig- teau ,pe jos”, dupa cum spunea, deoarece expresia _impingeft doamn era in contradictie cx imagines pe Care ele © aveau despre forma gi funcionatea propriulal aparat genital. De cn se practic} pregtiea pentru nap- ter, lucrurile-auschimbut, ins ftele a reba informa tetnc din coplitieinlegatur cu anatomia lor funciona aati cea destinat plcer cits ceadestinath procesro Frangise Dolo Aparatul genital al fem este asemenea uns com al bundenji in sensu chin momentul ind naste, feme- {a ij percepe corpal asemenea unui cor al aburidenfet ‘cate se deschide prin fa. Daci nu ar exist gravitalia ‘Copill er nase cu piconrle inant: Dar cin se nay- te intrnd in gravitaf, lar tendinga cada. In reali- tate, migatea este deopoteva circular: copia care se ast fae gio miscare de rtaie in jurul axe sale atunch ‘in iese din corpull mame! I ‘Oricum ar sta here acest mod de reprezentare di _gestvs a peta este o perturbareimaginars datorats, fhrcazl fetlor,,pervertini din copie in rma cire- fa. prin limba}, acesten sunt sate wi crea into par tue partenogenetics a femeilor, In vitorl lor destin Ge feet care ar putea forma socicti fra bia Tncazl bio, a care aparatul genital est n sti ablegiturcu aparatl urinar,orice plendere a itm {iealpobilizare a functional urnare vor afecta iberta- tes viitoare a genital Nagase face educaia sexu lf. unai bia cop aestei este pregatira lui in es- pectul propriul se, ea sal celui, pentru relia de Eragoste gt pentra relia prin cae se urméreste contac: tullitet al corpus, plicerea imprisit prin satisfe~ ‘etea drinfl, deci in niiun caz nu trebue culpabil ti erecta! Or, tocmal acest Incr se intimpls ate cine ‘lejlulu ise spune, de inti ce Ii pune mana pe sex sau ne bie: Dut gif pil", deg de ele mai multe ‘or cn se bie sa pune mana, de fat, el are 0 eres fie ete free i snormal” a puns mina cas opreas- fh erecia. Este datora lui sfant de birt, din mo- ‘ment in care descopers ch are acest rl sic erectile ‘nu sunt voluntre, da le poate totus inflvena (Ces espanem copilor o sul opin or, Pena impede atone cnd ep fevpt cv acorn nae peek alo ees ace ir crite pio cone tea Pie acum alge cl einprtanesunt acest feces posrsvanral copa Tm cunt ecve on meen vrs, Persanee cu care am ma stat de vorbis prabl aceaats pos rest, del a vol repeated sun ttn cae fo Iarcheasi cid ei iit mac pedir pe cle dea even phon cum ena eu vremea sce arpa pe atc! lai eI von sa In psc Ent oforms de dra ape de med cate uae posbitate ok inh cin eb de con Suan stg de spond, Pinte se ala gat tec in vith de noc dol dean cae fare Cdncva un viniorremarabl ppc eho altre toca noate de vinoare Sis chm op dec. apn ck no ma pu “Pe ven ns res tau car de copia fees pin pt age cum an fhoepat ol iniioese dup debt dn 1914 a cova fork rr, Emm del etna aen dt ram Popo: reset ce spuneh Credenn note. ta a fot aga ch acetic ne cura Se apt ch tamele ics opi culpablsand cl ot contol Slnceian crm fp anc sp at neu lol obind ces copa Ab colegn et fare internat ce pl: ebule nit ch pen a ve inp cop de Pred deat crue at ia oo foarte tule cpl nes pecar am puto esl Voie espe abr vet gentile, pe carp en niet outbred ere le copaoe Frangoise Dolo Innis icodats ates cz inant de 1914. Pe ats rau citeva fami, putine, susfinea el i cor ile fr ‘za ipl in pat pin teu, Dari cunoteam pe ace oo ‘men ile team spune: «Na v8 fae nici problema tai fost a fel tat St ma spus ciel a fost tot 998 ‘Sues soi tale ab rab. Ful hu este aa, da oi afi a fost oameni noel nue vorba despre nici bos- [Apa se intmp scr ace cop care vorbese mai te zi su erg ma tz; ca tate acs po fare ‘emnatic 9 pot sjunge acrobat, desi au incepat mai ‘des dect ali S's continua aga povesteacu voce tae {In relitate, nu exists varste fixe pentru dezvoltare Dac copii treble 84 se oar ibs un anume ‘comportament inainte de af ajuns la ceea ce se cheam tun inceput de interes pentru motrictate, pentru contro- Jal sfinctevian et Dupicare doctoral a addugat urmétorul lure foarte fneresant Aga ceva a pirat dupa razboiul din 1914, Ja ara, unde femeile au inceput si fie culpabilizate cB stutecele pe cive le folosesc a cop nu sunt infotdeat- ina bineuscale, asta pentrac lise spusese ci uneleco- Tic —-ceen ce se numea pe-atunct dlareca verde, iar as: taza ise spune toxicors i era un agent de mortalitate antl crescut la vremea aceea — putea aven aceas- ti eauzi. Lis expla tunel mamelor este foarte im- ‘portant s8 pins copllorscutece foarte bine uscate ca ‘eestia sn ceasc a butc,scutece fetes poi cS ‘ate cs ira fart cal pentru antisepsic" ‘Aga e face cf femeile sau culpabiliza: socoteau ch probabil era vina lor daea le murea copilul de diaree. Norbeau inte eles se striduia sh usuce cit mai bine scutecele in inciperile mic cae stateau. Dar cum 83 Cest espunem copilor 6 usc rufele ima, end nu ai deci osinguri sobs, iar Aocuinja este foarte trams? Ast, situafa esto cu tol alta: seutecee sunt din ce lod se anes dein nu mal rebut espli Ina cindfemeilespalauscuteccle,ncidat nu reuyeat ‘sie limpezzasch cum trebuie, nu tata lumea avea apa ‘ents, Tiebuia so adc dea nts, ian impel ex “napa inghets ra o mare bitae de cap si asguri oase- ‘menea igien a scutecelor pentru copil.Deci mamele wr ‘msreasaten si prinds momentul dnainte ca acesta si fac pip sau aca, in aga fel ncit stn gt murdareasct Incr sis se evite tate acee complcai care fczau ‘siplaneze mereu oameninjare: dact nu it pun craw cates bine spate, os fac eritem ese, 0 se info Aeze sau dact scuteeee nu sunt uscate cum tebuie 0 88 ack acea diane verde din xara reli la burch Pe ing toate acestea, a adaugat bat mesic, ma mele au vrut sf urmeze moda dela curten Anglei aga nme el nfgarensugarilor dupa meda englezeasc. Adi- {hn oes fe pst ntro ptr gros de Lis — cu avan- Aaj tune nd se dau, eer fr, — a apt iceen ‘este mai ines lise lsepiorsee ere, 3 ie mi- ten vole. Cee ce este adevrat, dar asta prsupuneayirs- cul chlofeilor din musama,nicodatssifcient de etansi ‘Copii anspicain ei, scutecke ude se acca, ar event calc et” Dei pent acest bitep confat, aspect prac ‘ical schimbi scutecelora fost determinant pent ma rele caret deveni mal ma ake au stall pe ind eat isc legate de rg de umiaitate: dermatozcle fecer, toate Spurl de die le sgarul ‘a continuat, spundnd: ,Odinioar, copii nu erau fel crscuf in ideea 88 nu'mai fack pe et inainte de a“6 Frangise Dotto ncepe si mearg Era infigaf in scutece gi apo in p> tori gronie, iar neori chiar atémai de un cu in pete, tune cin pant erau plecai, cama cuma psc, cic rele sau sobolanii s8ajungs la el et inp pring se ‘afl la chp; sera si mult mai ald acolo sus, unde se Fidica tats caldura de la soba Infsat aa i agaat de cuiul din perce copiuln su tee ni rsca mimic, era asemenea acelor bambi Andrea della Robbia care po i viz la spital Tnocen- {lor din Frenja!. Copit era infgaji aga, cu patrile de lin strnse in legatuf ar cind incepeau si umble, ‘era imbricai cu o ochij dintrun fl de pin groast dln lini sat bumbec, fart clduroas Li se puneain- tio bluzs mics jar apo aeasts hina hangs care aven ‘un Hy mare, din cae se lungea teptat. Cum partea de sus a pieptuui mu ereste odat cu copiful acest hinu- Je identice la baie gla fete erau purtate pin la pate ani. Era tunica lor imbricSminte, spiatd din cand in tind. Pe dedesubt nu aveau nimic, ag cig putea face toate nevoile! Pe jos era pimantbatut gi se sea into deauina o bunicifa cares adune tot ce Isa ups el cel copil nevinovat. Nu era ncio problems, ir copii dever ‘nen continent! in mod natural. Nimeni ns avea niio- dla aceasta gr. Hra in frea lucruriloy,astae tot 3 Kae ingen ial ner dn Flow ‘nuance cde opts And Sa aban Gass, 1 Farge oo nal par pn alin cra Cet espunem copilor “6 \Venea apoi virsa cin bei primesu pantalon, iar {etele,rochi. Nimeni nis pt BSten capa pent pip i ‘aca. Nu exista 0 asemenen problema la fara. Eas aps rutin moment in care cop au inceput ie nfs dupa moda englezeasca, cum spunea acel medic, mod Tansati de revistle pentru femei: ,Cat sunt de drdguti ‘in pantalonasi lr scu cu piciorusele goal, micui in era colofant” Nuss side ce acest mex a instar Tat ncepind cu 1900 familie instvte, far api, ice ful eu incetul dupa rizboil din 1914, chir gin failile dea jars ‘A mai avut loc oschimbare este vorba despre cee de confor. In prim rind, podesua: au apirut parche- {ul linoleum. De pe linoleum se pte strnge usar su riminea ud; dar parchetul se murdrea,tebuia dat dln nou cu cenr un asemenea accident pe parchetul dat fc cea’ ik dicen mare bilaie de cap mane. Se poate astel observa fell in care un luera, ceva ‘are venea dinspre vaja practic dinspreestetica leu {ei sin aclai timp dinspre insusiea noiunlor de igie- ‘ni, urmati de descoperinile lu Pasteur de accentul pus pe rolul antisepsiei in lupta impotriva morbiditai ‘mortaiti infantile, flu in care tate acestea au fst din mame nist finfenoinstitesipreecupate de faptul i cei mic se ud, se murdieese, ct toate complicafile ‘eutanate sau generale care decury de ach in fercr, sti pericolul este mai mic darece exs- 18 scutecele care pot fl aruncate. $i totus suntem incon tinuare educa in ideea ck este bine can copil 8 aibS ‘contro sfinctrian cit mai devreme, luera care ns a pre- ‘ocupat pe nimeni timp de sole. Functionenza incl un Timbo) nv care ape idea dea face plicere” mamel sat“ rangise Dolio asistentelor maternal atuncicind coil face caa: Ah! ‘ua facut peo, ah, a mancat ine!” A mancat, pur pi ‘Simpl, ic bine, nicl prost Copal manne’ fe 8 se ‘murlireascsatunc cind, oda cu instalarea coordonde ‘motrie, ete in stage 58 mandnce fra 3 impritie total {njana farure, doen est nic bine, nik mai pupin bine ‘ck manne’, Flecare minncs cit it este foame. Uneori _mineim mult alteor pun, dar ,bine ce inseamna? De ‘multe ori Je auzim pe mame cS intreabs: ,A mancat bine?” Sat: yNu spa inca iautul? (Deoarece, eve ent, este iauttl .u..) Nu agora manent friptra?” CCind, de fat, a mancat att ct webu, asa tot [Exists gi represalile:,.Dact nu mann eutare lucru, ui fc nici et cutare er” ste de neinchipuit tot gl pe care lfc mamele dnd valoare cu V mare Ia tot ‘ven ce cop ingereaza sat produce prin corpul sau, ‘ind de fapt importants este dornjacucarcopilenee- 24 pentru ela cu care comune — ins fa sevilism — s5i-mai als, pentru propre lui nevo, in tml Vorbeam despredans. Frumosul pentr cella are un rl creator deosebit ar tot efortal necesar pentru a ree liza acest luca este proprin finje! umane, reprezinta ‘refi in vedereasocalzSi, tit pentru picerea pro- Dri, cit a celorlali, Aceast plicene este cSutarea unui limb prin intermesul dansulu, este imbjul cinetic, ‘expresiv gi esttic La inceput, poste fi vorba despre o sugeste a mame de ce nu? Ulterior ns coil i poate plicea sau nu. “Arabescurle pe care le inscie in spaficu proprul corp, plcerea de a se migca intrn aie stm, ca i jocul ca ravitais, toate aestea inseam’ dans. ito ce imine ‘Sse o unm in pivire, ca gtemotia spectatorulu care sa Ces te spanem copie or ‘Sint in comuniune cu cel eae se exprimastiel.Pen= tru uni oameni, bucuria de a dansa este o mare frie, Ins ea presupune eforturlimense. [neal in care cp ulm are el insu aceasts coring, este gi periculos, 3 [pervers st incercen sro impanem. Tle grepit sh se cea copilulu ss stistact dorinja ‘mamei,dansind pentru ea. Este proferabil sh danseze pentru propria ui plicere si pent cei de-o seam’ cel, mpecuni cca cor meseria const in 4 inva pe oi ci care in socetate ms acenstichemae. Ins copia ar teebuinicioats indemnat si satisfac doringa mamei, Din pacate, tocma aceasta est plcerea ui cea mai ‘mare in perioada fionali.Insi ni este ceva care te Dui si dureze. Asa se explicafaptulc8 uni copit ref 24 83 minoce, toemal pentru ci mama lor doreste pron tare a ei sd mindnce. i au dreptte. Dact vor continua si satisfacs dorinfa mame lo, acesicopit vor deveni perversi, deoarece dorinja mamei trebui satisficuts de ‘tre adult pe care en Faas, sin de cite cop Jar noi, mamele,tebule si 0 recunoastem, cam a ‘suntem cind am fcut ceva bun de mineare, ne supa im sine simfim jgnite dacd copilal ost, saw chiar fubital nostra, nut vrea si mance si nu ne spune cit ‘este de bun, aga cum ne asteptim. Oreste foarte posi- bil can ua aceea si nu fi fie foame si, orcum, nu me- ‘itis strice tomacul cas ne faci plicere! Un adult poate spune aceste Iucruri, dupa cum el poate si si arunce 6 parte din acea maineare la gunoi,cind ni ne ‘itim, numa sin 0 supere pe gospodins. Dar inchi- pPuifi-va un copil care a primit un Sandviei cu tnt si uleeafs ii aruncsin cosa scSilor —am ntl unl care ficea aga: portireasa se plingea ci le gaseste inos rangi Dolo Cost lespunem copior ° pul de la ft. Mama i flea 0 send teribils ack ms fyi lua cele dous sandviciuri cu dueafs pentru gusta- 1. Or lui nu i era foame sau poate i era foame, ins nu voia si o satisfac pe mama. Era treaba lu, nu era © problema de paihanaliza sau de psthoterapie. Sito tp aga se manifesta el, era unul dintre,simptomele” scestulcopil considerat cu defiienye de compostament! De ce ise fact in contnsnresandvicive unt ase- smenea copil in Toe si se spun: Est deja destal de ‘mare un bait de opt an ig pate face singur sandviciu- re?" Nu nfl de ce mama se sme obliga sie fac sist ile dea ‘Aga se intimpla de multe or: copill vine s& coars a, vrea 88 capete ceva, ves 88 vorbeasck despre ace observa atest de interesante limb cu copil prin fafa uneivitrne Este o adevirat baie cl i stai de vorbs cu el, ste joc dea cadourile pe le putei ofr, dar gi ce dovads de bite! Copilul va spune: Ah tare 3p vrea si am camionul 9°. Mama spun: ,Nu, nu se poate, nu am bani. $i c oped st plece de-acoo: nu vr sl tenteze, cle fapt, trim inseam sa punem cuvinte peste care ne tenteaz gis vorbim despre ee, =i place camional sn? ‘Cind am rostit aceast fra25, am ausit exelaménd: Onda .Sisoful meu spune acelag luerul.. Dar atunci eare © Ce place ta ek? ‘stl tunel mame, daci nu 88a ge de sStatenco- Avera roi pillor ei” Pent accasts mam, era ,bine” daci fil ei sndnca chiar fi 58 fe foame, pentru ca‘ea si abs wun ost” ‘As vrea si mai sre tema despre care vorbis tisfacerea nevoi, insi nu intotdeauina a dorinfe. De ‘exempla, un copil nu are nevoie de bomboane lar dack ‘ere una, o face pentru plicerea cao persoand $8 se ocu- pede esi vorbensc, si arate este bit Fate oar fe interesante constatim cf doc! unui copii se spun: ‘Bine, sigur, cum ai vrea si fie bomboana? Si fe ro- $e?" —incepe odiscuie de o umaate de ord in care se tiscuts despre gustul bomboane in functie de culoare, ‘dace rosie sau verde, se poate ajunge sia desenarea ‘Bomboanelor, ar copii cde apt via s& mini ‘ceo bomboana ns ce converse reusit a fst in lega- tur cu bomboanele! Ce bine sau simp impreund timp deo jumatate de orat =D mt it dr ole ro ot at na meg, amin ent port lee st mesa a min again spl sna pe cast dn ne nel mam tani i cumps ha dtd dat Ni pot en sp ack nr ninth le att vedem dapper unc mn peel wd bad. Teun! copia inflge ct maa hl ete ho tts “Naa poste dar os vorbi despre set i feu eye Intye Hare neva st tomer n Iepitor c doriny do sven cmon eptarh tu scents sprang ete font gr dach nema evaloical respect dor Devin un op trbul noentoejsifeat tntdetuna Ne pon ndpin tarot crepl eret oe70 rangise Dotto De cind lumea este lume, exist tot felul de nebuni cate vor luna, dar acd nu arf existat nebuni care ‘reas ajungl pe lund, omen nu arf ajunsnicodatt acolo}. Uni dintre acesta au plait foarte scum, une- or cu 0 descenden(aschizofrena,faptulc8 au fost sa- vanfi sau eX a avut odorin in shuba soietai de pil- «45 Perre de Coubertn’ ‘Acest om inflesese ci socitatea oamenilor urban _zafiaveaabsoluta nevoie st infinjze stadioane pent ‘Te permite celor cu meserii de orag sh aibs duminien supapa sports. A vrut si creezestadionne i 8 pro- pun sportl ea Fu Ideal. Este amuzant ind te uit la fo- tografile din vemea acees, Se vorbea despre aet ale care au avutintradeva rlul de Eu lea in dezvoltarea copilr. Aste specia sa ,ridicat” foarte mult, deoarece Tocuitori rage ajunseserd 8 mu se mai deplaseze 8 ‘use mai mist. lar sportal era ceva revolutions? Iss pentra familia hi Pere de Coubertin toate aces tea erat 0 rusine; doringa lui de a aduee sport in primplan era dispefuits 5 toatslumea if ntorcea spa- tele. Era complet nebun! Si copii, sofa Tui se rusia. ‘cue. ,Mai cheltugse gi bani pentru asa” $ totus in- teeaga ls via va fi consacrats reabilitst sport in Tip cu ace em potential agai rigs alta eae pl nance Septic gs intial op epi Sacer tun de Fomne nag oo de ap 2» Pere de Coubertin (18-887) ete canon rim nd drt {an Jee Gump moder cher eee tat Be ‘Shona nibh Ps are pica cn oth ‘dnl merce Cosh te sparen copie n ia Francezilor. La care se adaugpasiunes cu care leat relansiiJocurlor limpice in fave europe- “Toate aestea au euinal,nemaivorbind de faptal ci si gresitjudecat, TIntotdeauna plitestiscump cind est insufeit de o care nu intrunesteconsensul, chiar acd aceas va aduce servic soceti. Exists asemenea inte in te de o doringa benefica pentru tof celal, si mu tle satisfac la modal ombilial propria lor do- 3. Nu este vorba despre placere masturbatore. Cu te acestea,Iumea ii bate joc de eile lor, uneori le sna (Galle), desi ele se gindese cu adevarat la Spre deosebire de nevoi, dorinjole pot i rostit isa cule Ia mod imaginar Nevole sunt nocesare pen supraviuir, pentru sanitate, pentru corp. Nu mi numa la nevoile care ad ceva a mica corespun- evo dea lua; dar exist si nevoia dea face, act a indeprtayrina sa excrementele, ca gt nevoin dea wdepirta mundiria prin splat. Cop simt fone bine 3 lucr s chiar dact nu sunt obliga sh se spel, vor Aiintotdeauna curafi dacs li se da acest exemplu cind Sunt mici Eesti destutcopi eare se cam tem de apa rece, insh dack au ocazia si vada la adult din jurul lor teste de plicu 3 fi carat vor doris ish fackace- Jag lucru, este cova normal a un copl: cesta va reugi Si faci singur tot ce il valorizea in proprii si och gi Al face x el fel de plicut cas toate acee persoane care {i plac lu. Ce deosebire fai de acele mame care it spun, Jui de rudenie, Acestvocabularcorect ar treba explicat sila gridinia im primo clase, odata cu indatoirle Sidepturiefiecuia in functie de locul pe care ae tn familie ‘Asif nei fete se va spune:,Pin cind a so lai [pe mama tas cread ci te pot preface ci esti coplul et $i in aceagi imp, soful ei? Tuoi ftp, mu ai sf nice ada soul et” Tar doc ea spune: Eu vreau s3 merg in pat lor ca fu cu tata, trebuie spas: Nua i niciodats sofia tat th. —Ba da, bad, ba da, os fi soyia tata, Copilul de optsprezece luni spune aceste Iueruri cu mare vehement “Da, bine, os vedom, gi ce zce mami? At mie mise pare nostim st amuzan, seu volam ‘Simi estore u at meu, raspunde mama carea a= 2it ce vorbeam, ‘Aga, prolif in continuare pe ti afi mai departe 5 Tac inc aha, sepa fn sito evel Sy esa si FP ngs te (th aoe ae pl Galion, YO pp02 Frangise Dolo mental in care pain due pe acest copi la cre fk Si proving, 8s Je spuns elt de tril sunt 8 trebuie Si fack acest Incr, dar ch nu se poate altel ste foarte important ea mamele i nu se repead 88 {si sirute coilul de indat ce vin dup el la ces a st Sia acasa. Nu este prea gor, cu at&t mai mull cu cat educatoarel le reproseazA acest luc: «Cum 39a, nut fost dor de copl nic micar nv sanutai” Dec, cin ajung la cress i a eopitl acass, ma- mele rebuies fie tari. Toft copii de la cre urd end Isl vid mama deoarece le este teams ci vor fi devorafi ‘a niste biberoae. Dimineaja, cd au fst alu au fost sai acolo cu strut fein de rims, ae acum, ind mamele vin si a acas copii primese aceleagi Sirutiiaprinse din partea unot mame frastrate 02 in- ‘neaga petecut fee. Copi tu ok urmeacs sf soseae- ‘i comandoul de pantere care se vor arunca asupr lor, dar inch nu sta care dntre ele este mama fecitui, O pot recunoaste doar dup mirs si dup ritmal in care ‘se migct. Daci nu au acest gaz si o kentifice, se vor simg!bruse devorai Cu total alta este situafiadacd mai {nti aud vocea mame, dac8 i simi etmal in timp ce ‘aceasta mbrac, act ea ses prea lafeta de ae catoare: ,Cum a fost sti?” ete. lar copia iva spur ine: ,Actim mergem acasd, mergem 84 ne intlnimn cu tata cu frais surorile ale, ne ntoarcem casi, Cand toate pregtirile de plecare s-atincheint,inainte de a Pune in cirucor, atunci da, poate i sirute Sa end ‘ajunge aces, 8 gugiulease putin, de cena? In nic fdata la inceput,imesiat ind vine iia de aera Deci copii care vor merge Ia cre tebuie pret Intradevit ind au de face cu sugar de dows lan care Ces Jespunem copior 10s itaceastexperinfs ecucatoorele dela eres spun 3a: ,Cei care au tecut pe la Mason Verte aunt cela. Fi sia sh asculte,stau cu ochit deschisi, Inch in, nu ip cind biberonlintezie pun ales dact Ise spune: «Vin imediat, nu team tate; soesc mamele sa aca, nu urls niiodat, mimica lor este intotdeauna expres" ‘Manele care sin eX urmeazs sp dea coil la cre- /aduc mai ini placental La Maison Vere. Ai el se obiguiasca cu locul nos, poi este pregatit altcineva si ie de fa cnd este schimbat,atcineva ile biberonul ia n acest imp mama este def Este bine ca mamele sie et nu tebe si nga copilul cu dou zie inate de dala ees, d= vs acesta fe obigruit dinaine cu alts alimenta- ‘Toate lucrurle trebuie #4 aibs loc treptat Este sandabil in acest sens ea intr-un loe cum este La ‘Maison Verte mama sa fie ajutats de o persoan’ anume ‘ares inceaps prin a schimba in preven emp in ‘are aceasta ii linisestecopilul: Asa os fie ila crest, teducatoaree de acolo te vor schimba — teat lumen le pune tanti— nite persoane angst de pring cate Tepltesc cas aibs gris de tine” Pentru copil este foarte importants tect nu tebe sie iubeasch pe acest tant inl acestea peel, Dac ‘na iubes, cu att mai ine! Darn est un bce i= portant. Important este c3 ele sunt angajate de paring Jul pentru a avea guj dee, deoarece far ajutorul une alte persoane acesta ni ponte supravieu Pare un luce ist in comin i sp aga ceva, fast fect este radical asupra sina copilul care reuses- {en fell acesta si pistree persnaltate, Va tasted06 Franoise Dolo ‘chest il sa fica lui catare sas cutare gc ndferent ‘de mes in care se peste, nu devine un obiect al aces- tia, neste obec persoancor care au git de cl. Va _maine intotdeauna el insu egat de paring ui, pentra ‘moment incredinjatunei anumite perne, aceasta ne ‘ind dfel dreptur neconliionate asa persoanc sale “Acelagilcr se intimpla Ia soo, coplul tebuie revenit in legiturd cu faptul ck invafatoarea nu are iciun deept asupra li; datoria e est si invefe cate. ‘Dac este persoand nervous, poate si mai ating pe cop sh le cea note bune sat note proaste.lnvSgitos- ren est ptt ca i invefe carte; nu este pltita ea st fie dragutd. Dac totusi se intimpli fie aa: ,Chiar a rnoroc ch este driguta™ Cai copii mu am intl ear ‘2.2 doua primars cate voin 88 se intoarc i clasain- ‘i deoarece acolo au avut o invajtoare driguf, des © Invajatoare nu trebuie fe nic buns, nic rea. Pente copil important este 88 fie la colt cu ali copi, ssc ‘ invafatoarea este pltita pentra socilizarea ll prin fnvatimant cd niciodati mi fine local unet mame. Re- {ula spune sf mergi la scoal8 incepsind cu 0 anus ‘rat, Ns este ni ine, nil iu dacd If place sau nu ii places mer la scoala Isa din moment ce tot trebuie ‘i mei este mai bine pent tne dacs ii face placere! Ta urma urmeor, o doici este o alta mimici —nu'o mam’ natural, clo alti mimic —,ceea ce nu este nici ‘dats cazul exo prfesoara Tate acest cri ise pot pune copilor sub te an in asemenen centre de prega- {eva uta enorm mai ter, ‘rnare: Af orbit despre vocen care induce pe Ce- Ia, Pei deswotn acest aspect legit eu cop surdo- mui? Ces lespunem copier 105 FD: Copill sur din nagtere nu sunt defel i muti ‘Copii surzi sunt foarte vorrei, ens span ceva int igi, nu cu modula ale voi perceptible pent ure- che; exist gi alficare aud sonortiile vibraile, cesta ‘sunt ini tol suri, Oricum, acest copii sunt in pin limbs irl vizwal, in limbojal lfactiy tm i mic gestua Exist copii suri i, deopotrivs, orb. ncestia pot fi ‘ata, m-am ocupat seu de cia, chiar la varsta de nowisprezece ani, cid erau dea consider arierai® ‘Modalitatea prin care acest copit il deosebese pe cell ‘ste mirosul si pipatul Se poate comunicafosrte bine ‘ee, cel putin aunt cin sunt mii, ‘Ar fi foarte bie daca pring car at wn copl sur sia 2 scopill loe ae acces Ia ibs la fel ca pun cop ere aude — nu este vorba despre imbajul verbal, ci despre Timbajul mimic, limbajalcomplice, baju bucurie, a ‘rei al relilorintrpsiice — si reupese x4 codifice ‘acest limba) in funcfie de limba semnclor utilizate de et ria din care fac parte. Dact pent copilul lori pot i= fa limba semnelor, este minunat,bineinjels, da ste def foarte important dacs, pent inceput pot i comunice distant prin mimi sau, ericum, inte tn contact et ‘opill lor prin orice alt milo det col verbal sudibi. Copii surziteaiee int-o continua magie. De pid, ‘mama aude masina soul care soseste ase se che la 5 tec Cin ob wd aia tee sparred pate ol tment pan Tot orn de Pane De api To, Ste up nacre rae in pr en ‘oth CE Ste depycaabe dent ae pp 8, pono Soke ppp a,