I ORIGINILE

1.
Pozitia Angliei
Conditiile geografice si climatice erau facute sa incurajeze pe cuceritor;
Situatia in fata frontierei care desparte limbile romanice de cele germanice, era deci pregatita
sa primeasca atat pe mesagerul culturii romane si latine ca si pe cel al culturii teutone;
Alta insusirea este combinarea elementelor celor doua culturi;
2.
Primele semne umane
Monumente construite in timpuri preistoriei la Wiltshire
Urmele unei catedrale megalitice aproape de satul Avebury;
Populatii primitive carora li s-a dat numele de iberi si se crede ca au venit din Spania.
3.
Celtii
Sec VI IV i.e.n. valuri succesive de triburi de pastori si de razboinici care au luat locul
iberilor;
In lunga si inceata invazie celtica se disting doua valuri principale: 1. format din
goideli(gaeli), care au dat limba galica si 2. format din britani (prytoni) a caror limba a
devenit limba galilor din Franta.
Pytheas, grec din Marsilia, matematician si astronom scrie despre celti.
4.

Cucerirea Romana
55 i.e.n Cezar face o scurta expeditie de recunoastere; Operatia a reusit prost,
britanicii, avertizati, asteptau pe tarm gata de aparare.

54 i.e.n. o alta tentativa esuata;

dupa moartea lui Cezar, timp de un secol, Britania a fost uitata;

43 e.n Claudiu trimite o expeditie formata din 5 legiuni (50 mii oameni)

rascoala condusa de Boudicca terminata printr-un masacru al britanicilor.

Cele mai multe orase terminate in chester au fost tabere romane(castra)

5.
Sfarsitul Angliei Romane
Prima jumatate a sec. IV reprezinta in Britania apogeul culturii romane;
Putin cate putin, legiunile britane uita legatura lor cu Roma si isi proclama imparat propriu
(Maximus 384)
Incursiunile scotilor si pictilor in nord devin din ce in ce mai frecvente;
Spre sf. sec. III apare un nou pericol: invadarea coastelor de catre barbari franci si saxoni;
Cucerirea insulei de catre saxoni a fost lenta;
6. Anglii, iutii si saxonii
Felul in care erau organizati;
7. Convertirea anglo-saxonilor
Convertirea Angliei a fost opera a doua grupuri de misionari veniti unii din Irlanda altii din
Roma;
Dupa plecarea romanilor Tara Galilor a ramas in mare parte crestina iar in Irlanda, Sfantul
Patrick a convertit la crestinism triburile si a fondat manastiri;
Celtii din Scotia au fost crestinati de Sfantul Columba.
Devine sef al bisericii Romei Papa Grigore cel Mare;
Pentru crestinarea paganilor papa s-a folosit de femei; (casatorirea regilor britani cu femei
crestine)

 Tensiuni intre crestinii britani si catolicii romani care cereau sa sarbatoreasca pastele in
acelasi timp cu ceilalti crestini, ceremonia botezului sa se faca dupa ritualul roman si sa
predice crestinismul paganilor anglo-saxoni;
Regele Northumbriei, Oswy, convoaca un sinod in care impaca cele doua parti,
convingandu-i pe britani sa sarbatoreasca Pastele lui Petru si Pavel;
8. Crestinismul si Germanismul in Anglia
Incepand din secolul VIII intreaga Anglie apartine bisericii romane;
9. Invaziile daneze si efectele lor
Atacul vikingilor care aveau suprematia pe mare;
Efect al invaziilor: atenuarea rivalitatilor dintre regatele anglo-saxone;
10. De la Alfred la Canut
Alfred a tinut piept danezilor care domneau in nord-est iar el domnea la sud;
A infiintat scoli, legi; a fost scriitor, traducator;
Dupa moartea lui Alfred incep invaziile piratilor;
Canut se arata un rege pios, respecta vechile legi anglo-saxone;
11. Cucerirea Normanda
Eduard este proclamat rege, numit si Confesorul;
William era varul sau, care a susitinut toata viata ca Eduard ii promisese tronul;
Eduard construieste Abatia din Westminster;
Moare in 1066;
Harold, cumnatul lui Edward era singurul concurent a lui William;
Batalia de la Hastings 1066
Obtine coroana si cu ajutorul presiunilor crestinilor;

II REGII FRANCEZI
1. WILHELM I (1066 1087)
Pune bazele unei mari monarhii; nu este suveran aboslut, jura sa mentina legile si obiceiurile
anglo-saxone; trebuie sa respecte drepturile feudale acordate oamenilor sai; se teme de
biserica;
Il numeste pe Lanfranc ministru si cap al bisericii;
Domesday Book domes = lege (anglo-saxon); cadastru intocmit de misionarii lui
Wilhelm pentru a stii situatia exacta a pamanturilor si a bunurilor si pentru controlul
impozitelor;
Le-a oferit anglo-saxonilor siguranta;
[2. WILHELM II (1087-1100)]
Baiatul lui Wilhelm I
Omorat la o vanatoare
3. HENRIC I (1100 1135)
Fiul lui Wilhelm I i fratele lui Wilhelm II;
Obtine victoria impotriva baronilor rasculati;
Organizeaza regatul;
Mare jurist;
Perioada de pace in vremea domniei lui
La moartea fiului lui, o lasa mostenitoare pe fiica sa, Mathilda;
4. HENRIC II (1154-1189)
Fiul Matildei i al lui Geoffrey, comite de Anjou;
nepotul lui Henric I;
primul rege PLANTAGENET
Obtine coroana fiind primit cu mare entuziasm
Se casatoreste la 19 ani cu Eleonora de Aquitania;
Devine puternic si in Franta, prin teritorile mostenite, unde petrece cel mai mult timp;
Thomas Becket e numit cancelar iar mai tarziu e inscaunat si la Canterbury;
Tensiunile dintre Becket si rege sfarsesc cu moartea lui Becket;
Instaureaza in toate provinciile regatului o curte de justitie;
5. RICHARD I INIMA DE LEU (1189-1199)
Fiul lui Henric II
Cavaler ratacitor; trubadur; semana mai mult mamaei sale, Eleonora;
Cruciada a III-a a luat parte impreuna cu Filip August;
La intoarcerea din Cruciada, considerat periculos de suveranii Europei, e facut prizonier de
catre ducele Austriei care cere rascumparare Angliei;
Normandia e invadata de Filip August; Aquitania se razvrateste, Anjou si Poitou trag spre
Franta;
Construieste fortareata Chateau-Gaillard;
Moare intr-un razboi si e inmormantat la Rouen;

6. IOAN Fara de tara (1199-1216)

Fiul lui Henric II;
Pierde Normandia, Anjou, Touraine, Maine si Poitu (1204-1206)
In razboi cu regele Frantei, in relatii proaste cu baronii, se mai cearta si cu biserica;
Incearca sa puna la cale o coalitie continentala impotriva lui Filip August;
Baronii refuza sa-l urmeze;
Batalia de Bouvines 1214 garantia libertatilor engleze; daca Ioan s-ar fi intors
invingator, s-ar fi razbunat pe seniorii englezi pt refuzul de-al urma; istoricii o considera un
eveniment fericit in istoria Angliei, deorece nimicind prestigiul lui Ioan, a fost preludiul
Marii Carte;
Puterea regelui slabeste si in final accepta sa semneze Marea Carta;
Marea Carta statueaza in termeni generali ca regele trebuie sa respecte drepturile castigate;
Baronii cereau respectarea vechilor privilegii;
Importanta ei consta mai mult in ceea ce a atras dupa sine decat in ceea ce a fost la
momentul acela;
Va fi uitata pe vremea Tudorilor, va reaparea pe vremea lui Iacob I;
Marcheaza sfarsitul perioadei anglo-normande a monarhiei necontrolate;
Comunitatile : Orase si coporatii, universitatile, calugarii cersetori
Controlul feudal se tranforma incet incet in control parlamentar dupa apritia comunitatilor;
Doua ordine infiintate in sec XIII: franciscanii si dominicanii;
1209 franciscanii ordin infiintat de Sf Francisc traiau din pomeni
1215 Sf Dominic propune papei sa lupte impotriva ereziilor nu numai cu sabia, ci si cu
cuvantul;
7. HENRIC AL III-LEA (1216-1272) si SIMON DE MONFORT
fiul lui Ioan fara de tara;
devine rege legitim la 9 ani;
pios si naiv, amintea de Eduard;
nepopular;
trasatura originala a acestei perioada este trezirea unei noi paturi la viata politica: doua
grupuri: cavalerii de la tara si orasenii din targuri;
cuvantul Parlament este folosit in Anglia din 1239, dar la inceput insemna pur si
simplu actiunea de a vorbi; cavalerii aveau inca doar un rol de informatori;
in 1264, Simon de Montfort, il face prizonier pe rege si convoaca Parlamentul, la care
participa si cavaleri din fiecare comitat;
in 1265, Convoaca celebru Parlament, la care trebuie sa participe cate doi cavaleri din
fiecare shire si doi reprezentanti din fiecare oras;
este omorat de urmasul tronul Eduard I;
1066 1272 una din cele mai fecunde din istoria Angliei;

III.MARETIA SI DECADEREA FEUDALITATII

1. EDUARD I (1272-1307)
fiul lui Henric III;
la urcarea pe tron, fuziunea dintre seniorii normanzi si poporul englez este aproape
completa;
tinta sa principala nu mai este cucerirea Normandiei ci realizarea unitatii Marii Britanii,
supunand Tara Gailor, apoi Scotia;
dezvoltarea Parlamentului;
1277 expeditie in Tara Galilor;
nu va reusi sa iasa victorios in lupta impotriva celtilor din Scotia; dar o casatori pe urmasa la
tron cu fiul sau Eduard; dupa nenumarate batalii pierde Scotia;
2. EDUARD II (1307-1327)
Fiul lui Eduard I;
nu a respectat juramantul depus tatalui sau de a cuceri Scotia;
era ciudat si efeminat;
preda coroana fiului sau, Eduard III;
3. EDUARD III (1327- 1377)
fiul lui Eduard II;
Razboiul de 100 ani
Se contureaza principalele trasaturi ale polticii engleze a). Are nevoie sa fie stapana marii;
b). Neputand trimite trupe numeroase pe continent are nevoie sa lupte impotriva
adevarsarilor bunand bazele unor ligii continentale carora le furnizeaza subsidii;
Debarcarea la La Hougae 1346
Victoria de la Crecy -1346;
Victoria de la Poitiers 1356
Cucerirea Calaisului le asigura dominatia asupra Canalului Manecii;
Ciuma neagra -> despopulare -> taranii au devnit brusc bogati -> seniorii nu mai gaseau
muncitori -> cauza primordiala si indepartata a nasterii Imperiului britanic caci dezvoltarea
comertului cu lina si necesitatea de a-si pastra stapanirea asupra marii aveau sa aduca dupa
sine lenta transformare a unei politici insulare intr-o politica navala si imperiala;
Ciuma a accelerat procesul de disolutie a vechilor forme de relatii dintre nobili si tarani;
4. RICHARD II (1377-1399)
Devine mostenitor legitim dupa ce tatal sau, Eduard de Woodstock(cunoscut si Printul cel
Negru), fiul cel mare al lui Eduard III, moare;
Era un copil;
1381 Izbucni o rasmerita tararaneasca in care taranii cereau libertatea persoanei lor si pe
care reuseste s-o domoleasca facandu-si aparitia intr-o piata si vorbindu-le;
dupa 6 ani de domnie inteleapta, s-a lasat ispitit de despotism si a umplut Parlamentul cu
protejati de-ai lui;

5. HENRIC IV (1399-1413) (primul rege susintor al casei Lancaster)

Henry Bolingbroke, fiul lui Ioan de Gand;

fur tronul lui RICHARD II;

nu era un rege legitim; isi datora coroana parlamentului si nobilior si bisericii astfel incat a
trebuit sa menajeze aceste trei puteri;
in timpul domniei celor 60 ani de domnie a Lancasterilor, puterea Parlamentului va continua
sa creasca;

6. HENRIC V (1413-1422)
fiul lui Henric IV;
isi petrece o mare parte din domnie in afara Angliei;
1415 reincepe razboiul cu Franta;
reinvie pretentiile lui Eduard III la tronul Frantei; cere Normandia, Touraine, Anjou, Maine,
Ponthieu.
Pretentiile erau prea mari si incepe a doua parte a Razboiului de 100 ani;
Batalia de la Azincourt 1415 mor 10 mii de francezi;
Henric devine stapanul Frantei de Nord, se casatoreste cu Catarina, fiica lui Carol VI si e
recunoscut ca mostenitor al tronului Frantei;
Moare dupa cativa ani de dezinterie si lasa un urmas de numai un an;
7. HENRIC VI (1422- 1461)
Fiul lui Henric V;
Devine rege inca din leagan;
E considerat nebun mai tarziu
Asa cum e cnsiderata batalia de la Bouvines un eveniment fericit, la fel si victoria
Ioanei dArc este admirata de istorici;
Daca nu ar fi fost ea, regele Angliei ar fi stat la Paris si ar fi refuzat sa suporte controlul
supusilor sai;
Multumita ei s-a spulberat periculosul vis a unui imperiu continental;
Incepe razboiul rozelor: impotriva lui se ridica Eduard, duce de York;
In jurul trandafirului rosu (Lancaster) si celui alb (York) se grupeaza seniorii raboinici,
fara alt tel politic decat acela de a se imbogati in urma victoriei partidei lor;
Regele era slab, mai mult spectator;
Purta haine de orasan, avea oroare de orice pompa si singurele lui placeri erau sa asculte
liturghia si sa studieze istoria si teologia;
Construieste in Cambridge admirabila capela de la Kings College;
1453 da semne de nebunie
8. EDUARD IV (1461-1483)
se trage dintr-o familie de York;
victoria de la Mortimers Cross (1461) mpotriva lui Henric VI;
se introneaza singur la Westminster
venirea la puterea a casei de York a fost o lovitura destul de grea data parlamentului;
a avut doi fii, unul din ei fiind Richard III

9. RICHARD III (1483-1485)

fratele lui Eduard IV;
duce de Gloucester, pune la cale asasinarea nepotilor sai si devine rege;
cand poporul afla de masacru se gaseste o cale pentru a lua sfarsit razboiul rozelor: ramases
un Lancaster Henric Tudor;

IV DINASTIA TUDORILOR SAU TRIUMFUL MONARHIEI

1. HENRIC VII (1485-1509)
dupa victoria obtinuta in Batalia de Bosworth 1485 impotriva lui Richard, o ia de
sotie pe Elisabeta de York, si asltfel ia sfarsit razboiul rozelor;
sfarsitul evului mediu: esuarea societatii feudale, banul devine noul semn al fortei;
prin razboiul celor doua roze marii seniori fusesara imputinati; carenta nobilimii lasa loc
liber monarhiei;
regii Tudori s-au sprijinit pe trei clase: gentry, yeomeni si comercianti;
legalitatea nu mai exista dar nimeni nu se gandea sa se planga deorece dezordinile provocate
de razboaiele civile rezolvasera orice conflict constitutional in favoarea coroanei;
Thomas More a vrut sa reformeze biserica impreuna John Colet si Erasm;
Anglia sec. XVI era anticlericala, nu antireligioasa;
A fost o domnie pasnica;
2. HENRIC VIII (1509-1547)
Ia in casatorie pe Caterina de Aragona a Spaniei, vaduva fratelui sau Arthur pe care nu o
iubea si nu o alesese el; a fost o casatorie politica pt a pastra relatiile cu Spania dupa moartea
prematura a lui Arthur;
La inceputul domniei nu a guvernat el, ci Wolsey, ministrul pe care l-a ales; apoi l-a numit si
cardinal;
Are o fiica, pe Maria;
Se casatoreste in secret cu Anna Boleyn in 1533 si este excomunicat; incepe ruptura cu
Roma;
Se naste Elisabeta;
O omoara pe Anna Boleyn si o ia in casatorie pe Jane Seymour;
Jane Seymour naste un baiat care va domni sub numele de Eduard VI dar ea moare la
nastere;
O ia in casatorie pe printesa germana Anne de Cleve;
Caterina Howard, gasita vinovata de adulter este omorata;
A sasea sotie, Caterina Parr, ii supravietuieste;
A reorganizat flota, a construit arsenale, a anexat Tara Galilor si a potolit Irlanda;
3. EDUARD VI (1547-1553)
Se aliaza cu Elisabeta, fiind amandoi protestanti, impotriva Mariei care er catolica, careia
Eduard ii interzice de a mai pune sa celebreze liturghia;
Moare bolnav;
4. MARIA TUDOR (1553-1558)

 Exemplu jalnic al ravagiilor pe care le poate produce in inima unei femei dragostea,
fanatismul si atotputernicia;
Inca de la prima sedinta a parlamentului restabileste liturghia in limba latina;
I se ofera Mariei pe Filip, fiul lui Carol Quintul casatorie prin care isi satisfacea orgoliul de
printesa spaniola, credinta de catolica si dorintele de fata batrana si patimasa;
A avut o nastere nervoasa, Filip se intaorce in Spania;
Persecuta protestantii;
20 ianuarie 1555 se restabileste legea impotriva ereziei; 300 martiri protestenati au fost arsi
pe rug;
relatari despre suplicii au fost stranse de catre un scriitor protestant, Foxe, in Cartea
Martirilor;
ura impotriva reginei si a Spaniolilor crescu;
Filip a atrenat-o pe Maria intr-un razboi contra Fantei si Anglia pierde Calaisul.
17 noi 1558 moare, parasita de toata lumea;
5. ELISABETA (1558-1603)
urcarea pe tron a fost primita cu bucurie aproape unanima;
evita pe cat posibil razboiul;
incepand din 1570 au avut loc executari ale catolicilor, in urma unor tensiuni si presiuni ale
ministrilor;
au fost executati preoti, dar nu pentru erezie ci pt inalta tradare;
nr victimelor a fost la fel de mare ca si pe timpul reginei Maria;
1558 castiga suprematia pe mare in urma bataliei cu flota spaniola;
in Scotia la putere era dinastia regilor Stuarti; pe tron ajunge
Maria Stuart;
corespondenta amicala intre cele doua regine;
dadu nastere unui baiat care avea sa fie Iacob I al Angliei;
conspira cu Papa impotriva Elisabetei;
este intr-un final, executata;
V. TRIUMFUL PARLAMENTULUI
1. IACOB I sau JAMES STUART SI PROBLEMA RELIGIOASA (1603 1625)
fiul Mariei Stuart;
catolicii, deceptionati de conditiile impuse de rege au inceput sa comploteze impotriva lui;
Celebrul complot al prafului de pusca (1605) aruncarea in aer a Camerei Comunelor,
impreuna cu regele si lorzii iar protestantii fiind lipsiti de conducatorii lor, o rascoala
catolica ar fi avut sansa de reusita; (pus la cale de Guy Fawkes) Acest complot a atras dupa
sine prabusirea catolicismului o perioada in Anglia.
Anglicanii trebuiau sa se apare acum de puritani. In 1604 sunt expulzati din biserica 300
pastori puritani.
Puritanii emigreaza in America, in regiunea care se numeste astazi Noua-Anglie.
2. PRIMELE CONFLICTE DINTRE REGE SI PARLAMENT
Iacob cheltuia foarte mult, impatimit al bijuteriilor;
Propune parlamentului The Great Compact, Marele Contract, potrivit caruia el ar renunta la
toate privilegiile sale feudale in schimbul votarii pe viata a doua sute de mii de livre.
Parlamentul refuza compromisul iar regele il dizolva.
Timp de 10 ani (1611 1621) parlamentul nu va mai fi convocat.

 Iacob I, ca sa traiasca fara bani trebuia sa taraiasca in pace incheie pacea cu Spania.
Spaniolii le recunoasteau englezilor intreaga libertate de neavigatie pe marile europene.
In 1621, Iacob I este nevoit sa convoace Parlamentul, avand nevoie sa pregateasca un razboi
impotriva Spaniei care sprijinea casa de Austria in razboiul de 30 ani.
Nu se intelege cu Parlamentul.
La moartea lui, puterea o preia in mod neoficial, mana lui dreapta, Buckingham
3. BUCKINGHAM SI CAROL I sau CHARLES (1625-1649)
Ii aranjeaza lui Carol I casatoria cu Henrieta-Maria, fiica cea mica a lui Henric al IV-lea,
regina catolica care nu era privita deloc cu ochi buni.
Parlamentul din 1628 ii reaminti regelui ca era dator sa respecte legile regatului.
Parlamentul intocmeste celebra Petitie a Drepturilor, redactata de Sir Edward Coke,
reafirmare a principiilor Marii Carte. Petitia ingradea drepturile regelui, in special, nu-i mai
ingaduia sa intretina o armata permanenta.
4. REGELE FARA PARLAMENT
Carol isi gaseste doi oameni care-i impartasesc gustul pentru autoritate si care cred ca si el,
ca folosirea ferma a prerogativelor regale, poate aduce fercirea poporului: unul era Laud,
arhiepsicop care conduce treburile ecleziastice iar celalalt, Thomas Wentworth, fost
membru al Parlamentului din 1628 s care devine conte de Strafford in 1640.
Intre rege inchis la Whitehall si populatie, se ridica un zid de prejudecati, de ranchiune si de
taceri. Opinia publica, ostila, nu mai avea nicio supapa. Nu mai exista parlament, nici
discursuri publice.
Incepeau sa circule tot felul de pamflete impotriva curtii, oamenii nu voiau sa mai plateasca
impozite care nu erau votate de un parlament.
Crestea mania poporului englez, fenomen grav in care singura forta a suveranului consta in
dragostea poporului fata de el;
Aflat in impas, Carol ii cere sfatul lui Strafford. Acesta il sfatuieste sa convoace
Parlamentul.
Parlamentul convocat in 1640 pimul dupa 12 ani nu uitase ranchiunile de odinioara iar
Camera Comunelor cerea repararea prejudiciilor ce i s-au adus. Dupa sesiune de 18 zile
acest Parlament scurt trebuia dizolvat.
Strafford era de parere ca Carol s-a pus intr-o asemenea situatie, incat putea fi salvat doar
printr-un despotism nemilos.
5. PARLAMENTUL CEL LUNG
Fara bani, fara soldati credinciosi, invins de scotieni care ocupau comitate de nord si cereau
in schimb libertatea religioasa, lorzii il invitau sa convoace un nou parlament.
Pym intemeiaza o petitie cu 10 mii de semnaturi.
Al doilea Parlament din 1640 nu mai este un parlament reformist ci unul revolutionar.
Deputatii erau oameni seriosi, religiosi, cultivati si aveau de rezolvat cu Carol doua
conflicte: unul politic si un altul religios.
Prima actiune a Parlamentului a fost punerea sub acuzare a lui Strafford pentru inalta tradare
prin impeachment in fata Camerei Lorzilor. Regele ii promitea protectia plus ca acest
impeachment nu avea nicio valoare legala dar uzantele constitutionale nu ofereau
parlamentului niciun alt mijloc de a se debarasa de un ministru sustinut de suveran. Straffard
a fost asasinat in cele din urma.
Sub presiunea populatiei adunate la Whitehall intr-o duminica, regele semna. Laud a fost
omorat iar incepand de la acel proces, se poate spune ca in Anglia, regele a incetat sa mai
intruchipeze statul.

 Pentru a face imposibil pentru totdeauna triumful absolutismului, trebuia de acum sa se

interzica regelui de a guverna fara parlament. Partea slaba a adunarilor alese, in cazul cand
intra in conflict cu puterea executiva, este ca aceasta poate sa le revoce. Astfel:
Pym il constrange sa semneze: 1. un act asigurand convocarea regulata a parlamentului cel
putin o data la trei ani (daca in al treilea an nu il convoca, convocarea se putea face fara a
recurge la el); niciun parlament nu putea fi dizolvat fara a trai 50 de zile; 2. Un act prin care
i se interzce de a percepe impozite fara votul parlamentului. 3. Puterile regelui in cOnsiliul
sau erau mult micsorate.
Problema religioasa: asupra unui singur lucru era marea partea a parlamentarilor de acord:
fiind protestanti, se temeau de papism (catolicism).
un razboi civil era fatal, pentru ca niciun minister responsabil nu se interpunea intre rege si
parlament si astfel cele doua puteri se ciocneau. Regele a agravat tulburarile facand un joc
dublu. El confirma cu docilitate legile votate de parlament, iar in secret conspira impotriva
lui.
6. PRIMUL RAZBOI CIVIL
venise timpul ca fiecare englez sa opteze pentru una din tabere. Londra, oras rebel si
protestant se arata favorabila parlamentului iar orase sedii erau in favoarea episcopilor lor,
deci pentru rege. Cat despre tarani, multi dintre ei erau indiferenti
ar putea starni mirarea ca o tara care in alte imprejurari fusese framantata de patimi atat de
puternice se arata aproape apatica in acesta epoca revolutionara.
In 1641, doctrinele si intentiile parlamentului erau confuze. Nimeni din tabara parlamentara
nu dorea, la inceputul razboiului, sa-l doboare pe Carol Stuart ci doar sa-l desparta de
sfetnicii lui rai.
Printre englezi era confuzie. Unii, neutri, altii de acord cu ideile politice ale parlamentului,
dar nu voiau sa se atinga nimeni de cartea lor de rugaciuni, altii, adversari ai bisericii
anglicane, tineau cu regele. Atata confuzie nu putea da nastere niciunui fel de entuziasm.
Inceputul razboiului s-a aratat favorabil regelui care in urma unei batalii indecise, la
Edgehill, a putut concentra trei armate impotriva Londrei.
Parlamentul a incercat sa obtina sprijinul scotienilor, dar acestia consimteau doar cu conditia
ca Anglia sa devina presbiteriana. Parlamentul sovaia pentru ca cei mai multi soldati erau
independenti si cereau libertatea cultelor. Totusi, ca sa-si asigure victoria, semna in 1643
Covenant-ul, acceptand riscul de a vedea o armata presbiteriana instalata langa zidurile
Londrei. Alianta cu Scotia a adus victoria de la Marston Moor, 1644.
Cel mai bu soldat de la Marston Moor a fost un om nou: Oliver Cromwell deputat in
parlamentul de la 1628 si puritan pasionat.
Razboiul dura mult si tara suferea crancen. Cromwell a avut curajul sa spuna parlamentarilor
ca armata lor nu va fi victorioasa decat in ziua cand vor renunta sa mai comande ei insisi
trupele. Este nevoie de soldati si nu de politicieni. Fu creata o armata dupa model nou
condusa de sir Thomas Fairfax. Cromwell a fost autorizat sa ramana locotenentul lui
Fairfax.
Noua armata repurta victoria de la Naseby, 1645. Era sfarsitul rezitentei regale. Regele
decide sa se predea in mainile scotienilor.
7. ARMATA IMPOTRIVA PARLAMENTULUI
Victoria militara, intr-un razboi civil, e departe de arezolva toate problemele. Tara ramanea
regalista, religia oamenilor lui Cromwell (purtani), nu-i era pe plac.
Din nefericire, armata dupa victorie astepta o noua era. Era formata in mare din
independenti, oameni pasionati, democrati, predicatori. Ei cereau idenpendenta religioasa si
nu acceptau ca parlamentul sa le impuna o noua biserica presibiterianismul sau
anglicanismul, ei fiind invingatori.

 Parlamentul nu intelegea nici poporul nici armata. Ca orice adunare care ramane prea mult
timp la putere, tindea sa devina o autocratie colectiva. In lipsa lui Pym si a lui Hampden,
Parlamentul isi pierduse o calitate fara de care nimeni nu poate guverna si care se numeste
simtul posibilului. Parlamentul a incercat mai intai sa trateze cu regele. Carol nu se credea
obligat sa joace cu cartile pe fata cu niste rebeli. El nici nu accepta nici nu refuza si continua
sa negocieze cu Franta, cu Scotia, cu presbiterienii impotriva independetilor, cu
independentii impotriva presiberienilor.
Dorinta parlamentului era: sa scape de armata, sa-i pastreze pe presbiterieni i sa-i elibereze
pe independenti;
Cromwell, parlamentar si soldat, dar mai mult soldat, era nelinistit de ura pe care o vedea
crescand la Westminster impotriva armatei.
Armata luase hotararea sa nu-i lase parlamentului atuul de a-l avea pe rege in mana.
Carol, vazand ca dusmanii isi disputa persoana lui, crezu ca a sosit momentul revansei.
Cromwell hotaraste sa paraseasca Londra si sa se alature armatei. 20 mii oameni i se altura.
O scrisoare redactata de Cromwell, fu adresata lordului-primar al Londrei care ar fi putut
opune rezistenta. Cromwell cerea libertatea pentru soldatii sai de a-si practica fiecare religia
lui. Manifestul spunea ca poporul este izvorul oricarei puteri, ca o oligarhie aleasa poate
deveni tot atat de periculoasa ca si un monarh tiranic daca pretinde sa fie absolutista si
pentru acesta armata cerea ca parlamentul sa fie curatat de 11 membrii pe care soldatii ii
considerau indezirabili. Acestia fugira.
La 6 decembrie 1648, armata porni impotrva parlamentului si arestara pe suspecti. Nu lasa
la Westminster decat 50 oameni de-ai lor. Aceasta ramasita de parlament va vota tot ce vor
cere sefii armatei.
20 ianuarie 1649, Cromwell lua hotararea subita sa-l puna suba acuzare pe Carol Stuart si
sa-l omoare pentru :in mod miselesc si cu rea-vointa a declarat razboi parlamentului
8. CROMWELL LA PUTERE
Ramasesera Cromwell, ramasita de Parlament si armata. Anglia era ostila. In ce masura
ramasita de parlament vechi de 9 ani, ales nu de popor ci de soldati, reprezenta natiunea?
Independentii si Cromwell repetau fara incetare ca fusesera alesi de Domnul;
Anglia ar fi trebuit sa fie o republica, dar pentru ca acest cuvant sa aiba oarecare sens, ar fi
trebuit sa se faca alegeri, si independentii nu le puteau face. Regalistii si presbiterienii s-ar fi
unit ca sa-i alunge. Condamnati sa mentina o dictatura militara cu totul contrara principiilor
lor.
Cromwell alcatuieste un Consiliu de stat alcatuit din squires, avocati, osteni care administrau
intr-un mod eficace finantele, armata si marina.
Se alcatuieste o constitutie republicana The Agreement of the People. Ramasita de
parlament primeste documentul formal, apoi nici nu-l mai ia in seama.
Carol II, e proclamat rege la 19 ani dar fuge din tara;
Cromwell nu stia ce sa faca; ii era teama de alegeri pt ca stia ca populatia ar chema dinastia
Stuart;
La 20 aprilie 1653 dizolva parlamentul.
O noua constitutie numita Instrument de guvernare remarcabila prin indrazneala
ideilor, atat de noi incat nici nu se puteau aplica atunci. Cromwell devine Lord Protector
(Protectorat).
Moare in 1658 de tristete.
Regele Carol II va fi repus pe tron. (restauratia stuartilot)
IX. EFECTELE DURABILE ALE PURITANISMULUI
Carol II moare, iar fratele sau Iacob II urca pe tron

X. IACOB al II-lea SI REVOLUTIA DIN 1688

Ultimul rege catolic al Angliei
Incerca sa reinstaureze absolutismul monarhic, actioneaza in directia sporirii prerogtivelor
regale;
Opozitia ii cere abdicarea;
Afirmatii cu ca regele e sfant erau din ce in ce mai rare;
Este elaborata Declaratia drepturilor 1689 act prin care Anglia devine prima monarhie
constitutionala din lume;
Principalele instituii politice:- Monarhia- Parlamentul bicameral - format din Camera
lorzilor (membri ereditari sau numii de rege) i Camera comunelor (membri alei prin vot
cenzitar) - Cabinetul (condus de un prim ministru)Votul rmne i dup aceasta censitar.
Se edific un sistem al partidelor politice: Tory, care susineau puterea regal, erau n
principal reprezentani ai marii nobilimi; i Whig, protestani i antiabsolutiti, erau
reprezentani ai burgheziei i claselor mijlocii, fiind adepi al liberalismului
Instalarea n noiembrie 1688 ca regent al Angliei, fr nici un fel de incident, a lui Wilhelm
de Orania ginerele lui Iacob II, impreuna cu Maria, fiica lui Iacob II. a intrat n istorie sub
numele de ,,Revoluia glorioas.