Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Energia Universala Sau Yoga Spirituala Si Umana

    Uploaded by

    Galeata Cu Pixeli
    72 views45 pages
    Energia Universala sau Yoga Spirituala si Umana

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Energia Universala sau Yoga Spirituala si Umana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    72 views45 pages

    Energia Universala Sau Yoga Spirituala Si Umana

    Uploaded by

    Galeata Cu Pixeli
    Energia Universala sau Yoga Spirituala si Umana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 45
    LUONG MINH DANG cua ru eoneul dena benim YOGA SPIRITUALA $I UMANA ‘in atusr i Lz Z, Sn unarnOOdos 9 thw s nn y ENERGIA UNIVERSALA be Se, pi pet ta pop pata coma atl oc in PB a LSB.N 973-8368.00-6 Prot 38.000 lei Carte publicata cu acordul Maestrutii ‘Luong Minh Dang CUPRINS oto, Introducer. ~ Spiritualitate, 33 Energia Universutui Cuvintul Maestrutui Dang. 85 Note. 5 86 Til crginal in mba vietnamezit “Tam Linh Thien Bint Tit! vers 22®: “Le Yoga Spintuel ~ val Human Yoga “Tehnoredactare computorzat -Eatura Solteria redactor - Gabriela 1S.0.N.973.999866-1 Cuvantul traducatorilor in limba romana Fondator al Scoli'de Energie Universal (Yooa Sp siUmand), Maesteul Luong Minh Dang ne inva cum s2 redescoperim spirlualialea, cum 3 promovam aceastd cunoastere sicum sa ne ajutam semen, lasing nelimtat energie din Univers ‘Bazald pe IUBIRE, PACE si ARMONIE, Yo s/Umand este un darpe care Divinittea Lf pentru a evolua spiritual. ‘Multumim din suflet Maestrului Luong Minh Dang $i ColestelorFinfe de Lumina, care ne-au ajital va oferin versiunea romand a acestei cart, co vd va ajuta, (id Indoiald, sa va deschideti paaria nimi care Cunoastere Adevar $i Lumina Beatrice si Antonin TUHARI Bucuresti 26.12 2000 Nota traducdtorilor de limba rancor Prozentata pentru prima datd in versiunea vietnameza de cite Maestrul Luong Minh Dang, la West Palm Beach In Statole Unite ale Americi, in noiombrie 1999, aceast carte (numele sau original in vietnameza find Tam Linh Thien Dinh) este 0 sintozd a invatamantulas Scot de Energio Universald $i a coreiailor sale cu invatitunie radiionale (ereginism, daoism, Yi king, zen $i buatsm). ‘Ca gi in prelegerile sale, Maestrul nu da aproape riciodata referinte despre citatele sau povestnie sale. Pentru a ajuta citoni sa le glseasca radcinie, arupul de traduestor de mba franceza, Minh Hip, Syviane Dubos, Marguerite, Dominique bi Hung Nguyen au adaugat notola cexplicative $i bibiografice, asumandu-siresponsabiltatea pentru eventualele erorirefeitoare la acestea. Intrucat in text aparcuvinte de provenienta divers, so Jimeun umtoarete precizar: '* Cuvintele dn sanserid si pal sunt sorise far some iacritce, find redate numaiaccentele crcumifiexe .4, 8,1 6, care marcheazd 0 pranuntie protungta a sifabefor ‘respective Cuvintele pal apartin budismulu din sud, 0 timp ce cuvitele sanscate apartn budismutui din nord. * Sistomul de transcnere al cuvintelor chineze vaniaz ‘enor in fecare fra, In China s-a instaurat un nou sistem ‘numit «pinyin», care 2 dovenit oftial generalizandu-se la hive! international. Pentru acest mot $ipentru cd aceast versiune va f baza pentry raducerea fn alte limb strane, raducton de limba ranceza au adoptat sistemulepinyiny. » (pinyin)=p (EFEO) saoala Francezs pentru Extremal Orient chetch; ef 25; ook jeksauts; zhetch —sh=ch; Pentru a fi usuratd recunoasterea de cétre cttort ‘rancofon, @ fost data $i transcrierea In EFEO a prime! ‘apaniia cuvantuty chinez. De exemplu: Cartea Cai sia Virtuti (Da0 De jing sau Taote king) de Lao Zi (sau Lao teu) Fie ca Pacea $i Lumina si fe cu voi Yoga spriualé si ymand sau Goeria Universit Moro: «Daca cimineata am putut asculta Principia! Spintualitét, seara, ‘atunci edn marim, ‘nu aver nimic de regretat.» Contueius INTRODUCERE ‘Dup& primirea revelatei din Cerul Suprem, am inceput cu respect s& studiez gi $8 inteleg spirtalitatea, s8 0 ‘constientizez, sé descopar principe, s8le pun in practic’, sf le predau si s& le promovez in jural meu, pentru a-mi ajuta Semeni prin intermediul Scoli Yoga Longeviai (sau Energia Universala) (Crearea $i practicarea acestui invatimant al Energict Universale a fost proba acceptaiii supuneri mele Virtuti Celeste, precum gia consimimantuiui meu de a desdvarsi misiunea ce mica fost inerediniala, In Virtulea Celesta se afta Inceputul,Liberul Arbitru, Usitatea si Dreptatea, toate lucrutle pe care le-a aratat Tuanci' in Hexagrama 1, Principal Creator formand Cartea Sehimbiior (Ving sau Yi king). Tnceputul gi Liberul Arbitru sunt orgie tturorfinfelor create de Energia Universald. Utiitatea gi Oreptatea Constituie rezultatul transformarii puteri nelimitate @ Enorgjei Universale in scopul armoniziri energie’ origina. ‘Dupé mai muit de douszeci gi gapte de ani de studi $1 ppunere in practic gi zece ani de réspandire a invatatur 1 grate protectci Gelui de Sus, am calatont in cole cinci Continente pentru a preda si pentru a aplica Energia one Minh Dane Universal, utltzind acoasta enorgi nelimitat cin Univers, ajutind astfol ansambiulfinfolor vi (printre care finta ‘mand este elemental principal i central) safle in armonie. ‘Acesta este scopul pentru care am fost desemnat s& fondez aceasts Scoala ce poarta numele de Scoala de Energie Universala (Yoga Spintuala si Umana sau SHY). [Ma inchin ulin fata Ordini Celeste find perfect congtient de misiunea co mia fost incrediniata Pentru acest mati in ultmi zece ani i continuind in vitor, mpreuna cu practicanti coli de Energie Univers rmicam dedicat si imi voi dedica tot timpul pentru a aduce alinare persoaneior bolnave si pentru a le ajuta sa-gi depaseasca suferinjele cu cura s lucidiate. Bineinfeles, din momentul aplicaei spirtualitai, noi suntem desemnatis& facem falS unor incercan, cfculti Si pericole. ‘Acestea sunt toate problemele cu care s-a confuntat Moise de-a lungul taversiri degertului Impreuna cu cei din olga sa, evrel, alunci cind s-au decis #8 pardseasca Egiptul, pent a gist Pamantul Promis pentru asi fonda natiunea, Acestea sunt aceleasi difcutat gi inceredri pe care ‘Siddhartha Gautama le-a avut de suportat in timpul celor ‘gase ani de corcotare a Principiului gi pe care Bouddha Gautama le-a experimentat in timpul color patruzeci de ‘ani de predicare. ‘Sunt aceleagi pericole pe care fe-a suportat g! Socrate, fiozoful grec condamnal la ardvire cu cucuta, din cauza Injelepciunit sate. Sunt pericolele cu care s-a Intalnit Galileo Gail ficicianul gi astronomul italian, care @ fost condamnat de cre Inchizie in 1633 penta ca s-a allat noull sistem astronomic, prezentat de Copernic, demonstrang ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui-teorie contrara ‘dogmetinsiuitd de papalitate. fn 1979, papa Jean Paul al oes sprung umand seu Energia Universita loa a rotas acuzatia emis cu mei bine de tei secale In urma gimai recent, n 1992, Biserica Catolies a recunoscut oficial grogoaia sa, Acestea sunt percolee infruntate de loana d'Arc, o mare froin din istoria Frantei, care primise ordinul divin si mmisiunea spirtuald de a salva Franta in timpul Razboivhi do. 100 de ani. Un tribunal inchiaitorial a condamnat-o pentru acte de vajtone, la ardere pe rug, pe 30 mat 143% Jn Vieux “Marché din Rouen, pentru ca acceplase rosponsabiltates prima direct de la Dumnezeu mai nainte decit cea primité dela Vatican, Dupa douazec si cinci de ani, tribunalul a recunoscut nevinovatia sa. A fost ccanonizata de catre papa Benedict al XV-lea in 1920, ‘Acestea sunt pericoele intnite de Confucius atunci ccind a fost incarcerat gi nut fara hrand in tinutul Chen, ‘au cnd gia rscat viata prin venirea in inutul Kuang, dar care gic pastrat in ciuda tuturor calm, spundne -Cerul nu a abandonat inca spintuatatea, deci oamenit in tinutul Kuang nu pot sa-mi fac nied un rau” ‘Acestea sunt nedreptatile sufeite de Zou Yuan, flazofut chinez condamnatgiinchis pe nedrept, ce spunea in impul ‘color gase luni cdt a fost inchs ca: {NU a existal nici o ceata plutind in Cer’ Practicantii $calii de Energie Universala urmeaza rincpiul respectului vieti, viata ce apartine Ceruiuh $i Pamantului i trebuie s8 dea coea ce este mai bun din ‘capacitor, pent a psa aceasta viata pana la ulimul minut. Toft practicanti grupului Yoga Spistuala si Umana |uptaprin toate mijoacote impotrva a to! ce poate vatama viata in general si viata oamenilr, in particular Pe de alt3 parte, meloda de transfer de Enorgie Universala se armonizeaz’ sinu so opune medicini actual, aici find cuprinse mecicina corwenjionala,altrmatwa sat nneconvenfional i pe care le respects Iniotdeauna, Intro manieré genorald, va voi da 0 definiie sumara pentru Yoga Spirtuals, apo voi studia relate dnt comput spirit gi chakre, spiritualitatea, Energia Universala i Princpil, in cadrul misiuni ce miva fost ncredintat, pentty trecut, prazent precum si pentru vitor, prin grata gi voinja Fine! Supreme, _mijlocul toarnne! AnuluiPisci 1989 ‘Dr. Luong Minh Dang, Ph.D, D. Se. CAPITOLUL I Yoga Spirituala In $coala Yoga Longevitati sau Energia Universala, se practica medialia, Practicantul acestei Seok are neve sa faca meditate ani, mai ales inaintea fiecsrui transfer de energie pe care gil face pentru sine sau alleuiva. Din aceasta cauz’ este necesar si descr sumar originea, metoda $i practica meditatici in Scoala de Energie Universal. Voi explica pas cu pas etapele yoga spre dhysna, dela hyana spre chan, de la chan spre zen. Pe de all parte, Youa Spictualé va fi descrisa plecdnd de la Vede, de la budism, de la flozofia lui Yi, de a ganda lui Lao Zi (sau Lao seu), de le Confucius, de la invattra ll lisus gi de ‘acolo, la ranscendenta cétre Yoga Spiritual din Scoala Yoga Longoviati sau Energia Universal, Astfel, dupa Vede (ansamblu de texte religioase si poetice sense in sansenia amaicd, compuse intre secolele al XV-lea 5 al V-ieaT. H.), mediaia (Yoga) este uniunea cu Dumnezeu, constinia cd toald viata este UNUL $i aceasta este directa spre TOT. ‘Meditatia constituie unul dintre sublectele cele mai importante ale hindulsmulu i este descrisa in Upanisade, texte ezoterice explicative, date de rii in India, ce reiau diverse teme din Vede. Vedele sunt compuse din patru cart Fig Veda: cintece relgioase ‘Sama Veda: meloai iturgice ‘Yajur Veda: formule sacre = Atharva Veda: formule magice Aig Veda (cdntece reigioase) este textul vedic cel mai vechi, Upanisadele sunt ranscrierea explicatior, intrebarior $i rispunsurior date de intelepti inspiral (ii) discipoli, fn ashram situat in mun, in amonte de fuviul Gange Uneor ele sunt foarte apropiate de ficzofiaconversationals, 2 lui Platon. Upanigadele nu consitue o fiozofe in sine dar raspunsul lor este constinia, brahmavidy8 si astfe! practicantul cauta 4 revina spre congtiinta de sine, imanenta, prin meditate. ‘Bhagavad Git elateazs invataturle li Srkrishna, prin intermediul discipoluui Arjuna si defineste de asemenca meditatia ea find o stare de sublimare a constintei interioare, unirea cu Universul gicu toate fintele. Cuvantul yoga are ca radacina cuvantul sansorit.yuj, ce inseamns ” Bucdna i raspunse --Flacira se tinge” an 8 8 88 MAEMO epo, Venerable Maestro? “ines in now diseipoiu. ‘Alun Buda raspunse: ows spiritual wana exe Eneria Uversld ‘ “Une Cine tacirase sige, voirapaet sa rebat. i seduce hacia? $ acim ance exe facia? Facara este Sti, est Tota! : na ‘semnificd “extinctia (stingerea) flacari’. Acolo esto Tou este Soren do Vis abso in recumal cele apie cor 31 cole gape chakro corespund ait akin 1 (Micha) ext caiea prema comn conp fae Chaka 2 (Svichishihina) corspunde etude a doles corp. corp etn a 2. Chelva 8 Maripua) orespunce clue te cor, cop ast Ghoira 4 (Arata) corespunde cols de al patra corp compl mera 9 pi 5 chakra's (vishuddha orespurde eal de a einen corp op spe i 6. chakras (Apa corespunde cei de al saselea corp aru eesmc 7: chakra 7 (Sahasrara)corespunde celui deal weap sarioien orp, nivna #3 non-r = rata corspune ela a= Dai seni se rasta tm mod natal pone cresrea vets In tu pracesult progres de eve spits, eorul este franstomat pan madtae. Chakra 3 orpl fae so Tarte moran, ci esto Inept sui penta Singer nvane Grate 2 ceespnde comics eat, ors oud posits mat intat Dara natorals 9 copula motoral ete tray fica, maa woent: apt pin Irate, acest care da spt se tarserma nb, Cora bundat, preter etre Chanra 3 cofecpune corp asl screen dows posit pe de pare ese doin evolu ganda Pode ala pres pra media, indaalagcvoua cana se transforma in incredore si cunoaptee. Chakra 4 corespunde corpului mental si psihic, cu caltatle naturale ale imaginatiei gale visului. Ideile se ezvolt $i devin docia gi voinjé. Visul devine punct de vedere gi viiune psihicd. De exemplu, un om in timpul Ssomnululprofund se tezeste bruscg siga:, Mama a mit! ‘Mama a mrt” lacrimile i curg. A dou 2 el primeste o tolograma care anunta moartoa mamei sale, exact la ora la care el s-a veait din vis, Aceasta se datoreaza contactul foarto bun dintre chakra corpul psiic. Dela corpul psihic la compu! fizic, procesul impresillor. al gandurilor, al ‘activitatilor, ramane inca in lumea dualitati: bun-rau, luminos-intunecat, frumos-urat, dumnezeu-demon, reptate-nedroptate, constientinconstienta...Ajungand laalcincilea corp, corpul spntual, nol tanscendem aceasta considerate a dual, lumea dual Chakra § corespunde corpului spiritual, care este prezent in permanenta in constinta gi care depageste umea dualtati gia ineongtiont Tn impul sommula corpul ‘doarme, dar spirtul mane in stare consent Impresile, indus, migeaile, limbojul..sunt into stare de trezie Perfecta. Persoana care se gaseste inal cincilea corp este ‘un Buddha (altfel spus un iluminat; persoana care se lwezeste din tuzia asupra lumi gi asupea propriuli sine). ‘Numele lai Buddha este Gautama Siddhartha i dupa ce a ‘alins corpul spintual a devenit Gautama Buddha, Buddha ‘Shakyamuni sau Buddha. Chakra 6 corespunde corpului cosmic. Este eliberarea, Brahman. Brahman este definit ca furdamentul existent, ‘baza inrogi creat, foria ets gi ralitatea esentiala ‘Aceasta pentru c3 in Yoga Longevitati sau Scoala de Energie Universala, practicantul invata sa foloseasca chakra 6, chakra Ajna, donumita gi ochiul al trees sau viziunea _claréa infelepciun (prajna-darsane). corespunzatoare corpulul cosmic, penteu a transtera energie persoanslor bolnave. ‘A tellea ochi sau viziunea clara a infolopciuni, este {olosit pentru a prvi Universul Init intimpui transterurior de energie individuale sau colectvo, po baza une liste ‘compuse din numele bolnavilor sau a unui numar mare de fotografi, peste tot pe Pamant. Este necesar de precizat ca porsoanolo care utiizeaz chakra 6 nu sunt considerate ca gi end ar fi atin corpul ccasmie. Acola care atinge corpul cosmic rebuie sa teeaca prin etapele mentionate mai sus, ale céror punct de plecare teste kundalin, care actvata de catre eneraia suprema, se ridicd din chakra siurca spre toate colelate chakre, pans ‘and mia de petele de lotus infloreste in chakra 7 din ‘restetulcapulu, Utiizarea chakrei 6 si posedarea corpului ‘cosmic sunt doua lucrut diterte Chakra 6, aceasta viziune claré detorataintelepciuni care permite s vedem Universul incomensurabil, poate 4 fie de asemenea folosit pentru transferul de energie care un numar mare de persoane bolnave, fara nici o Timitare. Totusi se pune intrebarea: cum se efectueaza (realizeazs) un transfer de enersiv la distanta, pentru persoane bolnave, plecand de a o lista? Din start, persoana boinava aflat la cistanta doreste ca un practicantide Enersie Universala sai faca un transfer de energie. Aceasta dorinta porneste din inima, din undele inimi geste transmisé direct in spatiu in Universul foarte Intins (indepatat), cu 0 vitezaincalculabila nimaginabia Viteza este incalculabéa gi inimaginabia caci este vorba ‘despre superviteza cuantumul, ce apariine domeniuiui spirtvalti, domeniul unde exista imposibiitatea ce 3 Giscerne, Stinfa poate face cercetir asupra cuantumuiui mecanic, dar nu poate intra in dameniu constinioi cuantumuu. Prin lurmare, undele induse prin coreraa do ajuior si de trans: fer, pe care persoana boinava 1 exprima prin cuvinte, prin Long Mich Dane {elefon, prin serisoare sau prin trimiterea unei fotografi, nu sunt decit secundare, c&ci esentiale sunt undele ini Pentru aceasta, practicantul col de Energie Universala foloseste chakra 6, viziunea curala a intelepciunil, ca cexperienta presentimentuli, pentru a capta undele ini de la persoanele bolnave, sie rimite apoi energie pentru a le putea usura maladile, Pe de alta parte, prin ‘manifesiarea acest vointe nimi, persoana este gata sa primoasca energie pent a-5irecapata sanatatea in rezumal,inima emite, inima primeste, enercia este transmisa, energia este primita tolul se armonizeaza inte ersoana bolnava si practicantul Energiei Universale. ‘Agadar, persoana bolnava igi redobindeste mai devreme ‘sau mai tarziu sanatatea, in func de acegti tre! factor: 1. sincontatea gi incroderea din partoa porsoanei boinave; 2. concentrarea, lnistea si deschiderea nimi practicantului Energie! Universale, in timpul folositi chakrei 6 in cadrul unui trans- fer co energie; 3. la nivelul corpulul psinic, persoana boinava trebuie sa aiba inca cel putin ccapactatea de a primi energia transmis, ‘Chakra 7, Sanastara, corespunde corpuluinirvanic sau non-corpulul. Nirvana semnifica .Vidul", locul transcenontel din starea de a fin staroa de a nu fi, Deci nirvana sau non-corpul este 0 moarto absolut, este stingerea flaca unei lamp. Moartea absoluta nu viea sa Insemne nimicie, dar In mod simply, nu ramne nic cin viata precedents, este moartea trecutu Cicluile ceate-cistrugere, non-creatie-non-distrugere, Jumindintunerc, nastere-moarte sunt prezente in acelasi timp. Este Ultima lovitura, care nu poate fi descrisa in limbajul dualitai. Este motivul pentru care Sererie Sacre din vechime se opresc intoldeauna la cel de al cincilea — corp si mister incepe cu al gaselea corp, corpul cosmic. Buddha a ajuns la cal de al saselea corp gi asifal a atins | caprrowuL 3 Spirtuatiatea | - ‘Spituaitatea este domenitprofund al Seal de Energie Universala (SHY) 51 necesité corcetani asupra subiectlui ‘sau. Noi nu putem nici defini spritualitatea si nici vorbi despre ea. Labia spus inintroducerea Cari Cais Vitti “Numele care poate f numit nu este Numele etern-YD20 ‘De jing, capitol! 1) .Etern’ vroa sa insemne .permanent, ‘mmuabil” ‘Tolusi noi pulem s8 dam o anume define spiritual Mei intai, spirtvalitatea esto un mister asupra carcia practicantul are nevoie sa roflecteze in calm sau 88 mediteze fard a da nici o definite. Tncontinuare. noi rebuie sane arintim 8 toate defile $i toate explcalile nu sunt docat instrumente, mijoace. Saul a detrite inte-un anume mod, altul in alfl. Toate definite sunt false gi adovarate in acetasi timp. Este motivul pentru care Buddha nu a raspuns 13 intrebarle despre Univers, despre Dumnezcu, despre ‘exsteria alle forme de viata. Cnd un bhikku (un busist te practcs meditatia) -a pus lui Tnirebari despre aceste subiecte, Budcha Tl raspunse: SMa intrebat despre rezolvarea probleme’ sau vrel si fit rspunsur?™ hike ii spuse: MEU vam pus 0 intrebare, Venerabile Maestre $i ong Miah Dang darneovoest mtrspunsintorind-rintebarea Vb (2g det st ma oped vtectt bine iva urratoae, Bk puso tr Buddha “cVererabie Naste, In atte eu 09 dor 3 resoly “problema.” ae a Buddha 9 inroba Ai mal intebar i pe ate persane ceca ce mat into po mine? am pus a¢east3 intebare in od constant mat mite perscan, a mal an "Dec of print ume rispunsu. da a prin un ‘dipanecae si 1 ecohe poston: oneratie ast, —Tathdgata(Bucaha) nae rspursul Pe dala 2a iran em 0 eit ens athgata vad slia, at Tatra rv spurs ‘~-Da, Venerabile Maestro.” a Sosa iu este n puter kt Tathagata i de fan cimeavoastd Ramiop in ticerounan ginal 10 fnrebare Pista tere protns, arate te Tathagata. $a firsts un an, velptoe pune ta Alin atigata vv rdopunce Peduataaceskan, Sutra, nl rte mari dept ai ui Buddha, zambea in tacere. bai La canal anu, bik continua sé mode cere 1 nua il end areca Ula a re ot putea #8 puna ine Sucaha tehema 9 spuse OF Bitica Tathaget yo promiunea. Dec pune Intrebarea $i Tathdgata iti va réspunde.” ce ‘Shik trdepunse pin de respect .—Vonerabile Maes, persoana care doea sa fone a muri.” oe fh excmpt dat de aceasts converse ne Busha Uke 9g dor 88 nat asupra fall 8 pel cursurlor Sco de Energia Universala despre spintuattale, eu uilizezimbajul dualititi, pentru a rdspunde inlrebarior ‘ce apatin de domeniul melaizc. De acl, persoana care a primi eispunsul prin cuvintele pronuntate trebuie s.caute 4 le injeleaga sermificatia spintuala. in aceeasi manierd, Scrierile Sacre nu sunt dacat rmilloace scrse ce uilizeaza imbajul dualitai. Din aceasta ‘cauza,intimp ce clim care sacre, nu trebuie sa ne atagam de cuvintele lor, ci mai degraba sa le cautim sensul profund, lat istoria unel persoane care intélnegte un pericol co poale si caste viata gi care fuge pana la malul raul Unde din fericire gaseste 0 bércuts. Plind de bucurie, persoana se grabeste 8 se urce in barca si si ajungd sanatoasa pe celaialt mal Pentru avgi arta recunostina fat de barca care a salval, persoana decide sa poarte pe umeri sa, peste tt barca, pentru tot rostul vet. in mod spintual, actul do a purta tot timpul aceasta barca pe umeri, este un act de ratacie, Referindu-ne la carte sfinto, pentru a le infologe Sensul,trebuig sa le uta de indata ce lo-ar intoles. ~Aingerea coluilelt mal al raulut reprezina iosrca on ici reinearnai (samsira)” Trobuie 6 gtim 88 abandoném barca co ne-a permis 6a traversam raul. Astfel spirtualtatoa osto cunoagtarca precelestal*, dincolo de intelect. Ea no permite sa Injelogom anuite evenimonte ce survin gi ale caror motiv nu poste fi pe de-a-ntregul explicat ‘Do exomplu, Huinong, al gasoiea patriam al gcoli de meditate din China, era un aistor de lemme. Eln-apriceput ‘decal un singur paragraf cin Sutra Diamantulu, dara alins sublt uminarea perfacta gia putut primi roba ralgioasa do la al cincllea patriarh, Hongren, Prin invatatura sa, transcrsa in Sutra Estradei, despre Tezaurul ui Dnarma, Huineng a contibuit asta! la valoarea aceste! comori a Long Mish Dang Ssuleelor Bude ale fui Dharma. ‘Acelasilucrua fost s pentru Mahomed, acest conducstor de caravane al bogatel viduve Khadidia, caro in cursul ‘mediatilorsolitae, ini pesterd din muni Hira, ctr anul 610, a auzt vocea Arhanghelului Gabriel ransmitindus Ccuvinole Domnulu, primind astfelrevelatia Cerulu Suprem. Invatatura consemnata in .Coranul mesagerului Iu Dumnazeu", ocupa un loc important in Criontul Milociu, Jncopand cu socolu! al Vitiea oH. ‘Saptamanalul ,People” din 14 iunie 1999, sub tit Livre importania" relatoaza istoria pe care un soldat ‘bntanio, Thomas Hughes, decodat in impulprimuluirazbos ‘mondial, a adresat soit sale. ‘Un poscar bitanic, Stove Gowan, a gasit into 21 prntro ost, © sca in eare era un plc po care seria: 1d 10g sa transmiteti aceasta scrisoare, si primi recunostinta unui biet soldat brane. in drum spre front ‘Semnat Pvt THughes, Durham Light infty, 9soplemtrio 1914." Gowan citi mesaju .Draga mea, if scr aceasté scrisoare de pe vapor, apo! 0 voi azvarl in Marea Maneci, sperdnd cd ea ih va parvent...draga mea.” Cotidianullondonez .The Sun’, ca urmare a cercetarior ‘a descoperitidenttatea expoditoruli. Acest soldat a murit jn cursul une! bali in Franta, doudsprezece zie dup co 2 aruncat peste bord sticla continand plicul. find dat disparut CCitind aricoll, copii $i nepoti lui Thomas Hughes au informat cotidianul ca vaduva Elisabeth Hughes s-a recasatortg 08 a plecat sa traiasca in Nova Zeelands cu fica sa Emly. Elisabeth a decedat in 1879, dar fica sa Emly Craw Hurst rig inc aro in acost moment 36 Pescarul Gowan a facut 0 célatorie la Auckland si pe ————— data de 17 mai 1999 a roms stica batrane’ Emily. Ea avea jacrini in ochi in timp ce primea picul din mainte li Gowan $i spuse of nu avea decal vag} sentimente sinuavea nici B amintre precisa despre tatal ei. Apoi adauga cu mud emote: “Tata meu era un om pli de ubire si de atente pentru at” oate pérea tolusi destul de surprinzitor ca 0 serisoare destinata une tinere femei, find aruncata in milocul ‘ocearuiui, 54 parvina practic la sfarsitul unui seco. fice! dostinatare, In varsta de 86 de ani si adusé de un pescar Este imposibil de a da 0 expiicaie printr-un rationament logic aceste intampar. - Deja in varsta, Albert Einstein spuse into zi: ‘and ram tnd, gandeam c8 mai devreme sau mai tau, toate misterele existentei vor fi dezvaluite. Pentru ‘2coasta, am facut multe efor siam mune din gre. Oar ‘cum, din ce in ce cunosc mai mult lucrure, insa observ (Ga ovistonta este misterioass. Cu cat cunoastem mai mult Tucrune, cu tat mai mult ne dam seama ca Universul este rmaivast..” ‘Este adevarat ca stinta nu poate dezvalu toate misterele oxistentel. Dupa Einsiein, nu numa stinta nu poate Sescoper mister existen(el, dar ea ne arata cB existenta ‘esto inca ra misterioasd, Oamenii de sinia cin secolu al Xix.lea considerau ef tolul era materia. [n momental ac- {ual, conform fizicii moderne, nimic nu poate fi numit mmaterie. Materia este comausd din energie. Enesgianv este materi. Materia este inert, energia este activa. Materia teste masurabila, Energia, ca Energie Universala, nu este smasurabil canta, eacl ea oste fara limit. Nu exist nici © ecuatio matematica caro s8 poata calcula eneraia Universului. Celebra ecuatie a Iui Einstein" (E=mc). cunoseuté de multa lume, este 0 ecuatie ce permite talcularea eneraiei degajate de catre materia in migcare 8) farstomarea compat a mare energie Mtr este amu n Princo bss co era dja prezentinaintea oiesroi encore, Aces mace) eee incomensurabil ca # incomensuraitiatestne3qi a ston ks Durmozou aneihien Unastotzion engl, Sr Artur Stanley Easington a cna ra Staley Een “rivers ms est matric grr Aceasia senmied ed Univers este mai degraba consi decatmatere Matona oat onalsat pa a tvll quer, ain teonacuaict, eons oe antoroaea Be conceptul do cuantd(untte). penta a doses Propittle dinaice ale porter suatonize 9 ate [tector ope ale ator! radatel Frente canta sip ect aca! german Max Planck Intl srs 600 supe chee Grice sau print prin Unaten tvarsroscope nano hang rotunda eu un siamotrs do 1006 shang crescnas avansann sal pndinvitlascue Foam as unui con modifica, atfelspus era o piramida modifica ‘Construciafortului sa facut cu enorme dificult gi nu s-a Intamplat dec8t in cursul anului Caluui (Binh Ngo) in 255 1H., cdnd regele a primil instructunile divine prin intermedil gonilu Kim Quy, permitandu-iastfelsa termine Construtia in numai doua saptamari. In plus, a primit de la geniul Kim Quy o bucalé de lamn pentru a face un arc, nuit areal divin miraculos kim Trao, pentru a se apara de ‘dugmani, Incordat tn varful forllu, cast are putea sa nimiceasea mi de dusmari ‘88 revenim la piramida Gol de Energie Universala, despre care spuneam ca este consirité dintr-un triznghi techiateral ca baza gi allele tot We! triunghiuri echilaterale pent celelate fee, cu vérfl gasindu-se sus in centeu Daca piramida se roteste in jurul axe! centrale, ea se transforma into form conic ‘Cum am mai mentionat mai nainte, fort Loa ate forma unui con, © piramida modiicats. Astfel ci piramida $coli de Energie Universal este un simbol al acestui fort Loa, din timput lui Thue An Duong Vuong, un fort de apirare unic in flu! s4u, pentru protejarea tari .Au-Lac cu ajutoru areului divin miraculos Kim Trao, despre care legenda povesteste c8o singura sigeati putea nimici miide namic Pe de alta parte, trinitatea evocata mai inainte se regiseste de asemenea, de mai bine de dou de mi de ani, tn teologiacrestin. Trinatea este constitu din Tat, Fiul si Santu Duh, alfel sus, tri Uniti formang o singurd siacoeasi Enttate, de asemsnea maniera c8 Tre fac Unul '5\Unul face Tre. Aceasta notiune de Trniate a apart in Secolul 2 dH, odata cu teologul roman Tertulan, dar ‘aceasld nofiune teologicd nu a fost cu adevirat aplicaté de caire teologicrestni decal cétre secolul al N-lea dM. In piramida $colii de Energie Universal, baza lriunghivlara simBolizeaza Trintatea (Tata, Fil gi Slt Duh), iar cole trei trunghiur ale color tei fete repr. nia Log Mink Dang de asemenea Trinitatea, simbolizand Dumnezoul atotputemic, omiprezent, cu © cunoastere relimiata, in ultima instanta Dumnezeu fiind energie creatoare nefimitata. in plus, atunci cd privim pramida de la baza cctre vart, vedem o eruce acer rei punete alo triunghivl, crucea simbolizénd crucficarea lui sus. Aces fenomen al Piramidei simbolizeaza forta ezoterica do protect, de Tnviere (renastoro) side iubire a lui Hristos. Avando prozentare global a piramidel Seal de Energio Univorsala este necesar s& dim o explicatie acupra, ‘rumaruui piramidotor Cele patr (4) runghiu ecilateralo, flecare avand toi lunghiuti (3) eaale formeaza piramida, Cele trei (3) se intalnese intrn (1) vart. Cele douasprezoce (12) lini Paralele cu lnia sa de baza si repartizate in mod egal po inaltime, definese treisprezece (13) piramide de acoeasi forma, Cole dou 2) pramide, una () maro gi una (2) ‘mica, se gasese in intariorul gi in exterioral unoia $f a talelate.” fee Daca facem refer la teoria sila magia numerelor, no Andi ta + ozofia tui YE jing, + Planul Fluviului Galben (Hetu): tn timpul domnieiregelui Fu Xi (China), aapairut In fuviul Galben un cal-dragon, pe spatele caruia erau inscrise ideagramele numorolor de la 1 1a 10, aranjate dupa un anume plan, ‘are au permis regelui Fu Xis& deseneze Ba Gua. * Scriorea Fluviului Luo (Luoshu), cele ‘Nowa Discipline ale Marelui Orin (Jiouchou Hongfan), acest capitol al Cari Anuarelor trateaza cole nous discipine ale ceri gale pamantului ce pormt guvernarea Pentru Criont, ca si pentru Occident, noi ne referim tn “0 ‘od particular a flozoful gi matematicianul Piagora (582- 500 1H.) In afara ecuatiei cunoscute pentru trunghiul replungric: a's 80", Plagora a demonsiral cd nurnecele Cconstituie prineipil de baza al caneordantei, al erdini gia! ‘armonici in Univers. Pentru aceasta, cdnd vorbim despre Vi jing, ne ratorim la numere, la Culmea Suprema, la cele Dou’ Forte Fundamentole, ia cele Patru Figur. la cele Opt Trigrame (a Gua), la cole Gase Trasee, la Pianul Fiuvilui Galben, la Sorerea Fiuvuit Luo. Daca vorbim despre Budcha, ne géncim la cei gase ari e ofortui si indurar, la cole patruzeci gi noua de zile de mediate la umbra arborelui boddhi, la ua a opta din cea oa douasprezecea luna (calendarul Lunar), cand a atine liuminarea. acd ne reterim Ia hinduism, ne gndim la Trimuri (Brahma, Vishnu, Shiva). Daca ne referim a crogtinism, no gandim in mod natu ral Trnitata: Tata, Fil gi Stantul Duh; la ziva a douazeci sicincea din a doudeprezocea lund (25 docombrie}, 2iva Se nastere alu sus. act ne gandim la Scoala de Energie Universala, ne andi la cole gapto chakra. Daca ne referim Ia cultura antic a'Chinei, ne génaim Ia + coi Patry Clasici (Zishu) ai geoli confuciene:"Conversatte" (Lun Yo}, "Mijocul Drept” (zhong Yong), "Marele Studiu" (Daxue),"Maneus * (eau Menge!) * cei Cinci Gananici (Wujing): Cartea ‘Schimbarir (¥ jing), Cartea Color, Cartea Anuarelor, Amintinle Riturar 1 Cronica Prineipatelor Lu (Chun Qiu: Primavara $1 Toamna), ‘cele Trai Legaturi Sociale esentiate: Laong Mink Dang ‘Suveran-supus,taté-copi, sot-soti, + cale Cindi Viduli Cardinale: umanitate juste, bund-cuvinla, inelepeiune, loiaitate * cele Trei Subordonari ale femeii ascultarea tatdlui su, a sofuli gi cand este ‘vada, a fli ma mare, © celePatru Vietut ale omului cucemicia fiiala, afectiunea traterna, fidelitatea, loialitate. Daca ne refer la istoria poporululvetnamez, simeni ru uitd pe Au Co, cel care a creat 0 suld de ous, care au dat nastore la 0 suta de opi, din care cincizoci au mers pre munte si cincize’ spre mare, penttua incepe fondares "ri Van Lang, ‘Dac ne referim la Huang Vuong!” putem cu grew si uitim ziua aniversard a Stramosului, a zecea zi dina troia luna a calendaruii Lunar ‘Aga cum am putut vadea, numerele sunt fundamental, ‘au 0 concordana, funcioneazé dupa un ordin si mai ales sunt in armonie cu oareni, cu socitatea, cu Universul Dar atunci, cum numerele piramidei $colii de Energie Universala. mentionata mai sus. se potrivesc, si se armonizeaza cu Ceru, Pamantul si Out? De la bun inceput putem spune ca dous piramide (2) (una in interior alta in exterior) provin din starea Culmi Supreme. Au fost ansformate i uta, create gi evolu, fle reprezinta deci VIN si YANG care se stimuleaz8 mutual $51 apo! Universul si natura care au prins forme in creatie Marea piramida simboizeaza Soarale gi mica piramids roprezinta Luna. Soarole este reprezentat prin doua trasee continue gi Luna este reprezentatprint-un traseu inferior Tntrerupt Soarele Lana | | Yoga apes wand su Baecla Unnerels pavpr sibel am aceasiparre cau D6ng, cams iguyin ton Le Dect marca pramida mare Siig) smenzana Sarco 30 882 eda (cuYiN)simootzeasd una, caresioun sa Pee memontl uMtza prance, practearal Soak de nule Unvorai poseaz8 prema rica in pramica mare Agaser, In WANG, exista starea onginard a even VIN: Luna est Some, esta matpiate Manotinee doting gde smpiaore nante do aiecuta ceretate paw wisnghict ce corse pramida, 0 ee Gt fomeaza boca 9! ceisale oz We fle, exe cam un fez at Panda Fuwul Gaben Theta Sort Fav uo (-uoshs) acter Nous OS- ee Maret Orin (ewchou Monalan 2 epson rand Fv Gabon. ee ec Planul Fhaviulu Galben (Het) Luong Minh Dane Jn Ptanul Fluvilui Galben, punctele cardinale YANG, de la nord la sud, cuprind ord 1 punct YANG semnul Central 5 puncte YANG sud 7 puncte YANG ‘Axa Planulul Fluviului Galben merge de fa nord la sud 14517=18 puncte YANG. Treisprezeco este un numar impar, numarul corulu Coral este de numar impar, pamantul este de numar par Decitreisprezece piramido de aceeasi forma corespund la lteisprezace puncte YANG, pe axa nord-sud a Plant Fluviului Galben. Aceasta axa nord-sud consttie. axa principals in jurul careiaglobu terest se rotesto el insu, fara opie, Cum om mai precizat anterior, pramida este Soarole (dous trasce continue) siinglobeaza in ea Luna (un taseu Continuu si un traseu inferior intrerupl) $i numaral ltelsprezeco este axa principal a Pianulu Fuvilul Galbon Acesta este numarul impar, numsrul cerului Numarul Cerului oste Vointa Celesta, ‘Agadr, persoana care primeste revelatia, misiunea Ccelesta suproma si care creeaza piramida, poate ded! 2a eleaga din pin vointa celesta. Caci Fu Xis-a aval pe Planul Fluviulsi Galben pentru a crea Ba Gua gi mumarel ‘@xei nord.sud a Planului Fluviului Galben este nurmaral elortreisprozece piramide de aceeasi forma, suprapuse: Into piramida Prin urmare, in astrologia chineza, omul aro un destin de lanaslere, omul esto naseut sub zece tunchiur celeste {Giap, at, binh,dinh, mau, ky. canh, tan, hm, guy) sub doudsprezece ramuri terest (Sabolan, bou, igh, pisied, dragon, sare, cal, capri, maimut’, cocos, cine, pore) ona spctala gi umand sau Brera Universit Troerezee este vunal svat dessins ex douaoracece rem tran, Aya. nna wouprancn, wouprezoepramice do ace om opdgege ck! naylre-mont yt ces om Freeney ongoparen coos aa op me dn para va dpa esc vel om n5a open Searea Fuvisl Luo (cst) Saco aceon teaemrtns a anager saran ong Mah Dang | SuBeRSIUnpre-celesto@ Iui Ba Gua, esto ordinea Succesiun post-celesto aii Be Gum, eg ones uccesuni pe-colesta ahi Bo Gus este aie anes dupa Scrierea Fluviului Luo. Mh lotvatiainceput este ordney ‘celeste, deci Principiul supraviet te nea suctaes sin ah exte ocinea sce Festal Pais Seal de eno Unverns nore ec Motaia§ Pra trun stg ruth UMA, Blend de fa punctl YANG al Panuti | luviului Gatben gi de la Scrierea Fluviului Luo, secroeaza | Planul de Opozitie al celor Cinci Elemente. | | METAL (oud) LEROY (ea) APA (nord) SeriereaFluvinli Luo-Opeztia celor Cinci Elemente in Stren Hal do mal sus, constatam ed foal et hn opezte cu atau, moll panier bees 1m Openie cu pamantu, pam in opie ee sor Yoon spiiuls umn sn Boergia Universit apa in opazitc cu focul, Aceastarelaie de opoaiie a calor cinci elemente se migca porpetuu. faa stars Deci piramida Scoli de Energie Universal, cu cele patrs trunghiuri, din care tei se unescin var (4+1=5) se situeaza in centrul semnului Planului Fluviului Galbea, al Scrierl Fluviului Luo gi al Opozitiei celor Cinci Elemente, Teproducerea si transformarea ocupand locul central al semnul (pamant) Print aitele, cole Nova Discipline ale Marelui Ordin Giuchou Hongfan), insprate din Serierea Fluviuiul Luo. Coordeneaza YIN si YANG, urmarind matricea da mai jos. Punctele YIN se compun din numerele pare 2, 4, 6 518 situate in cele pat colturi si punctele YANG se compun din numerete impare 1, 3, 5,7 519 Dupa matricea de mai sus, piramida $colii de Energie Univorsala so situeaza in semnul central al scheme celor Nowa Discipline ale Marolui Ordin(Jiuchou Hongfan). Daca ‘adugam toate numerele componente, pe lini, coloane say ciagonaie, vom obtin inlotdeauna in total cincisprezoce. Numarul5 este situatlaintorsectiatutuorinilororizontale, verticalo gi diagonal, ceea ce face sa pastroze inotdeauna Lun loc fundamental gi central, © poaitieobligatore, pentru 2 obline un total identi ‘Aceasta esle sernifcatia piramigel Scoli de Energie Dang Universalé in report cu schema celor Nova Discipine ale Marelui Odin. in rezumat, pamida $coli de Energie Universala esto ‘un miloc simbolizand forta spiritual intinseca, cuprinsa 1. Trimurt: Brahma, Vishnu, Shiva 2. Filazofa li Yi eu Culmea Suprema, cole Dous Forte Fundamentale. 3. Vechiul Fort Loa, un fort de aparare cu ‘miraculosul are Kim Trac 4, Numorele pare si impare co se nase, se asociaza, se transforma, actionand in armonie cu Univers, explicable prin fiozofia iui Yi, (mutatie, schimbaro), Planul Flyiului Galben, Serierea Fluvilui Luo, Opozitia color Ginci Elomente gi cole Nova Disci- pline ale Maretui Ordin CAPITOLUL IV Energia Universului Energia Universului este subiectul studiat in Scoala LLongeviat (sau de Energie Universala) i consituie baza, invatamantului sau, Aga cum a mai fost precizat anterior, Energia Universului este transmisa pentru aciona asupra bolilor, pentru a creste forta vtalé a corpului fizic gi a dozvoltainteigonta gi porspicacitatoa ‘Acest capitol va trata Energia in planulteoretical cilor roligicase, a corcotaior suintfice ga sistomului energetic, al finelor vil gn mad paricutar al emul Dupa Rig Veda, vechiul text vedic, daténd de mai mult {de 18001.H., este sors, n partoa despre create (sectunea Yoga eal mana san Era Varah x, immu 129) a inceput, nu exi “qu exisia nic! spat aerian. nai a re rg ele sigia viet, substanta oricdret forme Je energic s cum noni, suflé ca $i vantul, despica precum | Rigen precbrane este de neopii. Toad natura raspunde Pr ei Pan Eat 9 i a isa oa < de alta parte. Vi jing, ur Tala energelic 6 Oarsformaroa este YIN YANG. ra er a os %% in Cer se desavarseste simbolu!, Pe oe ‘in plus, Xi Ci spunea: iu Scat see i Carga seinaivarens ce cunoasle ca este produs de Divin, Divinul este 2 ina din edie cele mai vech in sopra transformari Energie! Spntuala, puterea transforma transcendentae.” (Xi Ci, prima parte: X, 10) XiCiaexpicat bine aceasta ransformare: .Transfarmarea teste un fenomen al evoutiel sal reintoarceni tere, care uso opreste niciodats. {Xi Ci, prima parte: Il 4) ‘In Tratatul Adevarat al tinuturior Nanhua (Nanhua Zhen jing), Zhuang Zi (seu Tehouang-tseu) s-a vorbit de ‘asemenea despre transformarea enersiei Natura 80 translorms fara oprre, de la Inceput, fd 0 apreasca niiodotd.{capitlul 6, Mari MaestiDa Zong shi in rezumat, dupa marile scriori Rig Veda, Prashna Upanishag, pana a ¥ ing i Tratatui Adevaral al tnuturlor Nanhua (Nanhua Zhen jing), Energia Uriversala nu are ‘it inceput, nic stars, Este substanta orieéte energi co siralucosio ca Soarele, actioneaza ca fulgerul, se ‘ransform fra incatare ca gi DWvinul Este sus a eat, blanda dar puterica precum curantul maroei, Este sursé do onergio vitals, de care depinde total Univorsul gi natura pontru creatia, dezvoltarea si supravituira lor. Pe de alta parte, atunci cand vorbim despre energie, ne .gandim in goneral a ecuata lu Alber Einstein, cate permite Calcularea enorgioi dogajate de o cantitate de materie, putind avea echivalentul dintro masa si energie. Totus! trebuie 68 observam ca aceasta ecuatio considera numai {energia matorie,alfolspus, 0 parte din cgea ca constitvie Energia Universala 1 nu este 0 ecuatie a Energiei Universal. oni. ajunge la conclu gonerslo, oamenide tint, co pot examina int-un mod aprofundat doar 0 parte ‘campulu or de investigalo, ales aceste rezuitatetuturor cazurlor asemanatoare Din contra, noi nu putem sa formulam ale! © ecuatic ppentry a masura coea ce este Tn legatura cu Corul i Pamantul, miraculosul ca Energia Universal, ci ea so Yoon spirals gi aed sau Eneria Uaiverslt transforma ea gi Divinul, Poate este necesar sa ne mai amintim o data de Xi Gi Cel ce cuncaste Caloa raionald a schimbanioste acela ce cunoaste cd este produs de Dwvin.” ‘Aceasia este semnificatia spirituala pe caro o mentioneaza flozoful grec Herach sNimeni nu poate inota de dows ori in aceeasi aod 8 vit.” iin China, acest lueru fost canfirmat in alt termoni do aire Confucius: Rul curge 2 $i noaple frd #8 se opreasca niciodata. Agadar, este imposibil de masurat transformarea, consecintele, coneretizarea, conservarea $i eliminares Energiei Universale, Practicantul nu poate decat 62 0 caplaze $i sa o transmita prin meditate. Un lueru important pentru a primi gi transmite energia ‘este ca trebuio sd avom corp gi split. Prin urmare,sistemul de energie se comoune din tol elomenta principale: ‘+ corpurile onergetce + ehakralo + sistomul naci Corpurile energetice sunt in numar de pat, dintre cole gapte corpun prozentato in capitol ce se referd fa ‘elatile dint corpur, spn gi chakre ‘© compul etenc © comput astral + corpul montal si psthic + corpul spintual Fiecare corp are 0 freeventa 2 undeler vibratorit cemitatoaregireceptoare diforta de a un corp la atu, flecare orp finda un rive frit Mai intl, corpul eerie, col mai ‘apropiat de corp zie, are otrecventa a undolor vibrator {de nival jos, Apol corpul astralvibroazi lao frecvents mai Tidicata decat cea a telui clare, Corpul mental pile are o frecventa mai ridieata decst a celui astral. In stars Lune Mah Dan corpul spiritual are frecventa de vitraic cea mai rdicat ‘intr toate corpunie enumerate. Frocventole tuturor acestor corpuri energetice nu pot fi definite gi nu sunt in mod necesar de aceeas) intensitate pentru toata lumea. Fiecare corp energetic posed 0 rocoptie, 0 migcare si 0 emisie de energie, care este in uncle de nivelu de dezvottare personala.afiecirul individ, ‘Aceasta capactate de receptie, de miscare gi de kansmisie ‘frecventefiecaru corp energetic permite sa se rezeasea ‘constinta in inima omuluicatre un nivel superior, placid de la forta activa a vel, pana la nivelul impresitr, a ‘gandunior gi alinfologeri. Aceste corpuri energetice nu se «iferentiaza, dar actioneaza concertat gi sunt into relate stransa cu corpul fie ‘Am vorbit deja despre cele gapte chakre sau centri ‘energetic desprelocalizarea lr in capitlele precedente, fprecum si In manualele publicate de Scoala de Energie Universala gin mod cu totul particular in primele seminar ‘le cursunlor de Energie Universal, de aczea nu mai este rnecesar sa vorbim in detalia ac, Incaea.ce priveste sistemul nadi, puto spune ci este Lun sistom sub, inlegitura cu rofeaua de arere din compu ‘man. Functionarea sa este aceea de a cifuza Energie Univorsala in toate corpunie energetic. in rezumat, chakrole au funclia de a primi energie, de a © transmite si de a transport informatie pin intermedi partlor corpuiul izic. Pentu acest moti, toate chakrele trebuie a fie deschiso, astelincat sa fio legate de toate Corpuriie energetice. Chakrole nu sunt singurele care captoaza enorgio gi transmit informatie in toate locurle, dar ele au capactatea transcendental de a proteja emisile {e enerai gi de a difuzainformatile ctr cele patru puncte cardinale i opt direct, pentru a amaliora starea porsoanei bolnave $i situatia mediului ambiant. Prin chakre nu putem numai $8 transmitem energie e Yogs apr ana su Evers Unversala pentru a combate boli, ci putem 8 0 transmitem intrun ‘mod direct catre congtient i subconstiont, influentan fnta umand, modiul, animalele, plantele si toate finto vi, pn in sistemul nervos simpatic si parasimpati. Persoana care are chakrele doschise si care se rotose ‘armonios, poate tai in plentudinea fino! sale, a create, 1 bunatafi sale si in mod special a compasinii sale. In consesinta, de la deschiderea chakrelor sale practicantul Scoli' de Energie Universala poate transmite energie lu Tnsusi, aor finte umane, animelelor, plantelo, poate ameliora cresterea sirandamentul Elpoate dezvota ‘Compasiunea sa gi mai ales poate sé roage lumea nvizibila, in cazul calamiajilor naturale si urane, In stargit, este prima data in istoria umanitatit cand Energia Universal este dezvaluita, cdnd ea este obiectul ccercetii si este propagata si predata in scopul de a serv Uumanitates, natunea, societatea, pentru a dezvolta viata si a reduce calamitatte de orgine naturals si umana. CAPITOLUL V Prinelpiul Ceeste Principiul Princpiul este un nume co reloveaza dualtatea si este ullzat pentru a simboliza Absolutul, un aspect al cali Cerului si Pamantulu.. Pentru aceasta, nu putem defini Principiul. Daca vom sjunge $4 detinim Principiul, atunci ceca ce a pul fdefiit nu este Princinul ‘nainte dea pardsi Zhou, pentru a reaiza retragerea so, Lao Zi a fost forjat sub ordinul mandarinulu! Vinx, 58 serie experientee sale trite cu adevarat, care fac oblectul one Mik Dan {nel cart ce contine mai mult de cinci mil de caractore: ‘Pancipiul (Dao sau Tao) care poate fi exprimat prin ccuvinta nu esto Princ! otorn, ‘Numele care poate fi numit nu este Numoto eter. Fard-numele este originea Cerulr gi a Pamiéntulut ‘Avand-numo va da nasiere tuturor finfelon." (D0 De jing, capitol 1, La Zi) ‘De asemenea, inainto de a intra in nirvana, Buddha La chomat pe Manju gi a 2is: fh trnpul celorpatruzeci de ani, Tathagata nu a prodicat Inca. Nu spunet ca Tathagata a predicat.” Porspicacitatea lui Lao Zi gia lui Buddha nu semniica cA.ei nu au dat expicati sau defini despre Princip, dar ‘maogtril invat’ ca el rebuie integrat in sons gi ca screrio sin carile sacre nu sunt decd imbajul duaiaiint-o hme, 2 dual Persoana cate peste trie 2 sie ef mearga dincoio de cuvinie $1 s8 caute sa le injeloaga sensul. Inelepti experimenteaza sensul experientelor lor prin cuvinte, Persoana care asculta sau citoste rebuie $3 gaseasca sensul acestor cuvint. Cuviniele, cate, Sctetile Sacre, ru sunt decat mijoace pentru a transmite ide, dar nu sunt ele idee nsele, Pentru a explica acest punct de vedere, pas cu pas, simpiicim limbajul, carla, Scrierle Sacre, pana cand trecem de toate, pentru a atinge adevarul, aga cum sa spus: Dac tot Nou! Testament ar oispirea si nu ar rimine docat Predica de pe munte, aceasta ar fr mai mult decat Sufiient@ pent a face sa sucravielwiascd invatature hui lisus Hnstos. Dac toate vochile sue budlste arf pordule ‘91 daca nu ar raméne decat Dhammapade (strofele din Dhamma) arf maimut decd sufiont pani a supravief! ‘calea iu Buddha, ‘Dnammapada nu contine nici itor, ici parabole, nici Yous spiel suman say Energia Universal explicatt asupra invataturl lui Buddha, doar ce este retranscrs din vechie sutre, dar consituie 0 culegere de invatatui ale lui Buddha, pe care discipol le-au primi d- rect. Dhammapada este un cuvant pall, compus din dou rdacii: Dhamma’ si Pada’ -Dharima” este ansambiul de reguli generale ce sintetizeaza intreaga ineractiune a Universi, armonia obignutd a intregit naturi, mergnd de la un fr de ir pnd la o planet majora. Dhamma are de asemenea ca semnificalie propriul nostru centru, subiectul nostry, propriul nostr adevas. ‘Adevarul nu este niciodata ici teorie, nie! postulat, ci doar 0 experienta, Pentru a gasi adevarul puter fi tentat 88 explicém, dar noi nu pulem spune ca acela este Adevarul, Pada’ este calea. Relig are doua seme de intrebare: ~pimul: Ce este aceasta?” collea: Cum? Ge este aceasta?" ru poate ficomentat, .Cum" poate ezvolat si pataat lata sensu lui Pada”. Putem ardta calea’, putem arta cum se face pentru a pleca in peletinaj, pentru a atinge culmea piamide’ din inima. -Predicile de pe munte” provin din inima, din spiitual, din culmea muntio, altfel spus din Geral Suprem si au {ost predate discipolior de lisus Hristos la intoarcerea sa de pe munte. Caccittor sau auditor care simte semnificatia profunda a principalelor vechi Scrieri Sacre, a invataturior Marior Maostr, sau care au alins mult mai profund nima sa, pentru ‘a descoperiliuminarea,lasa ideile Batranilor sa devind ale ‘sale ‘Agadar,cnd un Maestru eteaza Serierle Sacre, pentny 2-31 invita discipoli, acestiatrebuie s8 alba in spirit c& ‘Scrierle Sacre nu sunt Scriesi Sacre ele Insel, dar c& ele sunt folosite ca un miloc pentru a fi explicate ideile si ‘experientele acestor Macst CAPITOLUL VI Principiul $i Viafa ! Pentru a explica Principal, este fara indoialé necesar si facem un studi sumar asupra Princpiului gt asupra Viel, asupra punctului esentil al Principiuui gi asupra rwalzaei sale Zi Si nepotul lu Confucius sora Milocul Dept (Zhong Yong), unul dintre cei .Patru Clasic” (2ishu) -Pancipiul nu poate f depértat de vata, de oament. Cc! daca Principia se indepérteazs de vials, nu va mai atunci Princip.” inainte de aceasta, Confucius spunea: -Principul nu este departe de cameni. A urma Principiul dara fi departe de oameni nu este Princpiu.” Prezenja Marios Macgtri este o dovada mat solids 8 Principiul este introdus in viata pentru ca viata $8 so _amelioreze in vitute gi ca oameni s8 continue 84 propage ‘dharma pentru a evolua §1 2 ajunge la Princip. ‘De exemplu, nasterea $i uminarea lui Buddha, nasterea 51 crucificarea lui lisus sunt modele sclipitoare ale Princiiull legate de viatd. Aga cum am mai mentiona in “Introducere", punerea in practic Princip, implica in mod necesar apanjia sicutatior. Prinipalole dificultat nu ‘rovin din extorior, ci én ntororl inclu ‘Wang Yangminh, un oruditchinez spunes .A invinge 0 armata de z0ce ri do solaat in vartul ‘mintelui este mai usor deca @invinge inima ta.” ‘in Drammapada, Buddha spusose deja: ous cpiniuls gi mand sau Ener Unions Ace! ce se cucereste pe el tnsusi este mai nobil Jnvingator decat ace! ce a casigat impotiva une armate de zece mide camen.” (Dhammapada, capitolu , sofa 103) Deci, a imprumuta calea Principiviui nu este intrares prin marea poarta, $i raspunzind la o Tnirebare despre inluire, lisus confirma: Sill 88 inal pe poarta cea strimti, é& mu zie oud, vor cduta sd inte $1 nu vor putea. "(Luca 18:24), Poarta este strimta, cAci drumul ducdnd la Princip este plin de dificult. Pe acest érum staimt se gaseste calea noastr, c&ci noi avem responsabiliatea practic Lumanismului, Umanismul este Principil Celest Caracteristica fundamental a Principiului este compasiunea. Ea constituie primul punct al acestui capi tol. Este adevarat, compasiunea este de asemenea punctul contra din Gita, Individul care oferd este energia vitals 2 Vieti sprituale. Toate religte au aceeasi parere Deci, ce este compasiunea? Compasiunea este a te ‘gan la altcineva, a prvi la altcineva din adéncul ini Compasiunea este merou gata s8 ofere, 84 srveascs, Din contra, eu-l nu se concentreaza decat asupra lui insu 1u foloseste atora gi mai mult, se crede foarte elevat Persoana care iubeste nu este un cersetor, ci un print ‘Aiubi nu core sé fi recompensat, ci cere sé a, cu bucuria {de a da. Buddha spunea in acest termeni “A iubl sia medita sunt placer profunde.” Tubirea este o stare de calm. Cand bir irsim in acelasi timp o stare de caim, de nse, de usurare side bland. Invers, fata de persoanele pe care nu le iubim nu exists ‘ic blndot, nic ugurare gril tancrote. Aver sontimentu! dea fin prezenta unui dugman. Acosia asto motwul pontru care Jean Paul Sartre spunea: “nferrul sunt ats" Huis Clos, gle Inchise-1944) ‘tata vrome cdl nu oxisa lube, inre dava porsoane se go Ma Dane ‘af fadul ¢1 din contra, daca exist fubire profunda tntre ‘dova persoane, se ala paradisul. Agadar, celalalt poate

    You might also like