Professional Documents
Culture Documents
-.....
;,-
....
...
......
IORGA
--'440 Im
...!: ,..',,.J.1
c"
i4",',
!'
ii...'',
. , ....
Lis.
.-:.,
"
:.
'''
(,
st:4
40,,:.:4.4
'''.r0I
--,,
...,.
ri
'.4*"
.;.
':,;,..
.,
.,.. :,..,,
..;
'
.114?5"."1',
,,,,
,,,
4444*,
Of
s.
i
.
Is
.
i,SVss'
-,,,
"It
s:41.1'
A -, '
' '').
i.'
..,..
-ss
....,
,','--,Zi 4 ,
. '4, 1
4 =,.,s,
'',...,.....
.41.0,t,_. i, ,
ii
"
it'
_
s,t8
-iv
.0'
ss;
i.,i;
''
.,
'44.'4.
-ss3t
PEM
'''Is
'
7,.
,...,
--,., -
.....
_____._
X.
-..
.....
9
It
11.
_
CHIPURI, DATINE, FAPTE, MARTURII
:14
1912
www.dacoromanica.ro
...,.
ss
..
'"
ri .'"
'.i-,%=
N. JURGA
FEMEILE IN VIATA
NEAMULUI NOSTRll
CHIPDRI, DATINE, FAPTE, MARTURII
VALENIi-DE-1VIUNTE
TIPOGHAFIA. 0,NEAMUL EIOMITNESC0, SOCIETATE PE ACTIUM
1911.
www.dacoromanica.ro
-V
:-
0 in
smell.
www.dacoromanica.ro
narea de scriert razlete salt lcatuite cu alte scoin lefidturd strinsd cu titlul si cu scopul
purr
ce se urmaria i pe care buna primie tntimpinatd din purtea unet anume categorit a publiculul,
cetitoarele, trebuie sa -1 facd a fi vi mat bine ldmurit spre folosul lor.
Deci am fa cut o lucrare noun, Ara sa fi adaus
prea multe lucruri inedite. Numai ce privefte viata
femeiased ti -a aflat local aici.
ySi
al sufletelor.
N. ionGA.
www.dacoromanica.ro
I.
DOAMNELE ROMNILOR.
www.dacoromanica.ro
I.
Genera 11titti.
Despre Domnii ce au stapinit aceste teri, despre
luptele, ispravile i nenorocirile lor, s'a vorbit
destul, si bine i, mai ales, ail. Viata intregii
In cea d'intait epoca originea Doamnelor variaza dupa, cum barbatii lor erail Domni in Scaun,
Domni legiuiti sau fii ai unor stapinitori, on numai
www.dacoromanica.ro
lay Vidin; eratii apoi neamurile regale sirbesti din Serbia si din Bosnia, mai
tarziit si din Hertegovina; veniat apoi o multime
de st'apinitori mai mid', tot dintre Sirbi, in Macedonia si ling& Mama Adriatica; in sfirsit, ceva
mai depute, straluci Inca pana la 1453 familia
imparateasca a Constantinopolei, cu multe ramuri laterale.
Numele se luatil de eel din alte vremi dupa
norme care nu. se mai in in seama astazi: tine
www.dacoromanica.ro
10
gani din yov .1 04 Sirthi Multe neamuri boleie*ti at yenit Impreuna cu Doamnele de peste
D -Linke
II
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11
la 1473. Ajungind soacra biruitorului si a pierzatorulut sotului ei, ea muri in anul 1500, la 11
Main, find ingropata in necropola domneasca a
Putnei.
www.dacoromanica.ro
12
flate cu our ", lucrate in Ardeal, care i se dadasera de zestre. Craiovestii, boierii ce stapiniail 017
tenia si faceat Domnii, dadura creatiunif lor, copilandrul Vladuta, o tinara Doamna, Anat.
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
V.
catolice.
Cea
Alexandru-cel-Bun, ingropata la 1410, supt baptisteriul bisericil latine din Baia, e catolica Margareta, cu care el se casatorise Inca. din Polonia,
fiind pretendent numai la Coroana Moldova A
doua sotie a marelui Voevod poarta numele de
Neacp sail cum o talmaciat carturaril Ana,
nica-sa, Muata, fiica a we unei Po lone. Casatoria se desfacu, fait, capii, in 1421, dupa ceerea Ryngallei, care aratase ea sotul ei nu vrea
in ruptul capului sa se faca si el catolic.
Dar, peste putin, o alta nunta cu mireasa venita de peste hotare se serba in Suceava. Vladislav, regele Poloniei, se casatorise a doua oar&
www.dacoromanica.ro
16
Sofia, si Alexandru
ceru pentru motenitorul sau The pe Marinca,
Doamnele urmailor lui lie nu ni sint cunoscute. Dar se tie ca unul dintre ei, Petru Aron,
lua pe batrina sora a lui Ioan CorvInul, o femeie
de cincizeci de an!, si o Rominca din Ardeal,
de lege catolica. Dec! aceasta e a doua casatorie
princiara intro Romini din ter! deosebite.
VI.
www.dacoromanica.ro
17
facu nunta la 5 Iu lie 1463. Viata el a fost nenorocita si scurta. Ea muri in 1466, lasand numai
o fata, Elena, pe Gaud alte femei &Aura', baieti lui
Voda.
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
aceste cloud,
mului ce stapinise doua sute de ani asupra Serbia Un var al el, Maxim, adapostit in TaraRomaneasca, al caril Mitropolit ajunse, facu lui
Neagoe scumpul dar al acestei femei alese.
Niel Despina insa n'avu zile fericite. Doi fii al
el, loan si Petru, o nick Anghelina, murira in
vrista frageda. Dupa noua ani de casatorie, se
stingea si sotul ei, Inca tin'ar. Singurul flu al el
ramas in viata, Teodosie, desbracat de mostenirea lui, muria la Constantinopol, fara sa fi putut
avea macar mingiierea ca", i-a adormit pe brate.
Apoi ea fugi in lume, ratacind multa vreme prin
Ardeal, desbatindu-se cu datornicii unul sot risipitor pentru lucrurile frumoase. Doua fete ale el
se aflail linga dinsa, Stana i Ruxanda; si cea
mai mica era asa de frumoasa si inteleapta, incit
amindoi Domnii romini de atunci incepura
ca
in povestile cu fata de tmparat razboit pentru dinsa, in 1525.
Fu invins Moldoveanul, Stefan-cel-Tinar, fit al
lui Bogdan Orbul si nepot de flu al lui Stefaneel-Mare (mama -sa insa nu era Doamna lui Bog-
dan, Ruxanda, nici alta Doamna, Anastasia, ingropata in 1512 la Dobrovat, ci numai iubita lui,
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
Maria, fu casatorita, in 1566, cu strabunul Cantacuzinilor, Mihail, zis Saitan-Oglu sat Fiul Bracului", dar, mirele find batrin si urit, ea fugi
de linga dinsul in calea spre Constantinopol. 0
alta, Alexandra, i o a treia fura maritate dupa
www.dacoromanica.ro
23
Dec' In 1552 ling& Doamna Elena se afla numai fata cea mica, Ruxanda. Maica-sa o manta
rapede cu un anume Jo ldea, care lila Domnia
ca Ioan-Voda. Dar pribeagul Alexandra Lapusneanu, fiul tut Bogdan Orbul si al frumoasei
Anastasia din Lapusna, iubita lui, navali in tar&
si cuceri si Scaunul si mireasa. Elena fu zugrumata din porunca lui si ramasitele eI incapura
supt piatra ce-s1 sapase de multa vreme ling&
sotul el iubit. Ruxanda, o femeie evlavioasa ca
si mamarsa, facia loc in manastirea Pobrata si
fratelui eI ucis.
Si ea putea s& deprinda de la ba'xbat ca si
sora din Tara-Romaneasca
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
Preda. Fata lui Mihai,, Florica, si fratele ei, Nicolae,Inmormintati la 1605-6 pe bunica for dupa
tata, calugarita Teofana. Peste putin, Domnita
lua pe Preda din Greci, si o vedem ceva mai
i Mihal fusese nAscut cu o Teodora (cilugArita : Teorana). Dad{ ar II fost
fid legiuit, nu putea ocupa bolerit la duesmanil neamulut sad, nicI nu putea
4A jure, cu marturT, ea Pitrascu nu-I a tati. ySi el a fAcut si una Si alta.
www.dacoromanica.ro
26
mul din vechii boieri de la Margineni, la capatul carora se pomenia Udriste batrinul. Cind Radu-
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
feri atunci cea mai mare rusine din partea paginilor, si-I desfacu de jale si parul, inchinindu-1
cineva care a fost acolo: dou'a codite castaniideschis, lungi de o palmy si jumatate, Impletite
la partea de sus, fiecare in deosebi, si legate la
-un loc cu un fir de sIrm'a de argint".
Elisaveta muri la Turd: au cazut", scrie
Miron Costin, dupa un Aga turc, pana, la moartea
er". Cumnata vaduva se invrednici de mai multa
www.dacoromanica.ro
29
Sucevita, a pastrat data mortis: 1596. Dec' Simion si Ieremia pierdura in acelasi an doua fetite, carora singure li era 'ant sa se odihneasca
in pamintul stramosilor lor.
Alte femei din neamul Movilestilor se intimpina
Insa pe ling& Elisaveta, in zilele el de pribegie.
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
rost prin terile noastre, cad sora Ecaterinei, maritata cu un Vallarga, poarta numele romanesc
de Marioara.
Ioan-Voda cel Cumplit (t 1574) fusese casa-
eI,
acelasI nume, care fu maritata intaiu cu Spatarul Zotu Tzigaras din Epir. Ea intovarasi pe
tatal el in exilul din Tulin ling& Viena si din
www.dacoromanica.ro
32
.lui
Stefan-cel-Mare.
www.dacoromanica.ro
33
XIII.
www.dacoromanica.ro
34
Fri mosul si impunatorul Vasile Lupu, dusmanul lur Mateui-Voila, luase in boierie pe Tudosea fata lul Budoc, un socru de victor Domn,
Ea trece
dar ea nu ajunse sa
www.dacoromanica.ro
"1".1.11WZ;;
::10.1- 'Ass.-
1_1
www.dacoromanica.ro
35
a-si taia unghiile la fereasta, pe cind sunati musicele si se intindeat danturile pentru bucuria de
nunta a Domnitel. Se duse departe, ea, luxoasa
si invatata fata a lui Vasile-Voda, si trai intre
Cazacil betivI, zgomotosi si lacomi de sange, intre
femeile for minute 'ca slugile. ApoI i-1 adusera
for din
www.dacoromanica.ro
36
XIV.
37
ghie Stefan-Voda, cind era boier, murindu-I giupaneasa, au ramas vaduvoit, si, tilnind o giupaneasa saraca, frumoasa, tInara, anume Safta, au
timpinat-o pe drum, mergind cu radvanul la Iasi*,
Cu sotul ei gonit ea trecu in Ardeal, unde nadajdui o clip& sa vada iarasI stralucirea Domniei. Apoi Gheorghe Stefan porni tot mai departe
in tell straine, pang in Moscova, 'Dana la Marea
a acesteI teri
Ghica batrinul, urmasul lui Gheorghe Stefan,
n'avea Doamna. Fiul sau Grigore Linea pe o Mol-
www.dacoromanica.ro
38
si doul fete,- dintre care una lua un Mier moldovean, pe.AntOhie, Jora ,poate, iar cealalta pe
fiul lui Antohie-Voda Roset, Iordachi,. Ele traira
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
XVI.
si cu
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
At
)it
AAA
AA
II,
7.
. 6...
, ,tat:
I.:.
::
----JI,
t,.
7
-e
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
II.
www.dacoromanica.ro
I. Fete le Lii,puqneaanuItti.
48
acela al unchiului sail, Patrasco pe al altui unchit, Petru Lapusneanu, precum si o fata, numita Maria, ca si bunica.
www.dacoromanica.ro
40
si casatoria fu serbata in aceiasi vreme cu efemera casatorie a Domnital Maria. 0 alta Domnita
ajunse innainte de 1562 stria tinarulul Socol,
fiul vizirului lul Petrascu, intrebuintat Inca supt
acest Domn in misiuni paste hotare si, mai tarziu
(1563), candidat la tronul muntean al generalilor
imparatesti din Ardeal.
In 1574, o alta flea a Chiajnei fa inchinata
tinarului Sultan Murad, atuncl sangeac de Mag-
www.dacoromanica.ro
bo
www.dacoromanica.ro
51
Intaia oara cu Nicolae Vallarga, Italian din Constantinopole. Barbatul ei .de-al doilea, tatal Ecaterinel, era din familia chiota a Salvaresilor, care
fusese odata infloritoare. Doamna avea un frate,
Zanetto, si doua surori.
Lucretia, se marita cu un anume
Cea
insa si se refugiase prin 1563 tocmal in Mingrelia. Un emisar al lui Despot si al partidului
grecesc din Cipru, care voia sa, faca din acesta
regele insulei, it aduce innapoi in Capitala, promitIndu-i plata datoriei, la 1563, spre toamna.
www.dacoromanica.ro
52
Peste putin Alexandru, om poate batrin, oricum bolnavicios si slab, ajungea Domn. Ecaterina nu putea sa, apara in rindul intaiil al acestei
Domnii sterse. Ea crestea dupa normele de bune
moravuri ale Rasaritului pe flul el Mihnea.
Cind acesta ajunse Domn, prin moartea Irma-
www.dacoromanica.ro
53
biserica, frinca si
purtat pe la Curtea francesa, al lui Mihai Viteazul, fu biruita. Petru ajunse Domn, si invinsa
merse la Rodos cu nevristnicul el flu, acuma un
Domn mazil. Tinara Doamna Neaga, din partile
Buzaului, de putin timp sotia lui Mihnea, ii intovarasia in aceasta pribegie, care tinu dol ani
si fu mai mult o odihna de catre datornici. Totusi eel' trei pribegi trebuira sa treaca, pentru ca
noul Domn sa nu se mai teama de apropiata for
intoarcere, tocmai la Tripoli din Africa, unde ajun-
www.dacoromanica.ro
54
haraciul, tributul la Poarta, dar nici starea snatatii ei nu era Inca, aa de bung.
lndata Incepea lupta grea, cu barn' multi, icripotriva dumanuluI", ace14 Petru-Voda, care
se intorcea la Constantinopol, setos de Domnie.
Ecaterina nu trai sa,-1 vada, biruind faracl: lungile griji II ispravisera lute viata, i ea se va fi
odihnind, fara piatra de mormint, linga sotul ei,
i el azi fara pomenire, in biserica din deal la
Bucuresti, care poarta azi numele nepotulul for de
fit, Radu-Voda, Innoitor al cladirii. fi fu astfel crutata i ruinea de a-i vedea fiul scos din
Domnie, amenintat cu saracia, temnita, moartea,
med-beit
www.dacoromanica.ro
55
ci de o Zamfira".
E cunoscuta cealalta Zonfird, in treacat pomenita,
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
dovei, ca si a lui Basarab-Voda, dinastia munteana, traiesc, cu nesfirsit amestec strain, in familiile lui Iosif Kiss, Francisc Balintit, Ieremia
Cornis si Dominic Gal din 1815.
teazul 1-a pastrat la Curte, dar nu pentru talentul sail diplomatic sail pentru gratiile lui de
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
ba
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
duros
bine-
Viteazul, pentru a-i arata ca ar fi bine sarsi lasetaxa, unde Turcii nu voiati sa-1 mai ingaduie.
Socotelile Brasovului inseamna, trecerea lui prin
acest oral. Prin Mart 1600 Mihai, ajuns el acuma
poruncitor In Ardeal, trim6tea deci oameni al sal
Toma se strecura prin Bistrita, ca om al lui Sigismund Bathory, inteles si cu Moise Szekely,
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
s piece, pentru a nu-sI lash singur fiul Constantin, unul-nascut pana atunci, pe care Polonii
it chemasera la dieta, uncle avea sa represinte
vasalitatea pkintelui sail! Moldova Intreaga, lovita de un bir not, se ridica pe atunci. Impotriva greutatilor nesuferite aduse de gazduirea
ostilor polone, pe care tocmai starostele Camenitei,
www.dacoromanica.ro
61
din Hotin. Se poate ca aceasta fiica a lui Ieremia-Voda sa fi fost nascuta cu alta sotie a
lui, pe care n'o cunoastem, cad' se pare ca Inca
din 1600 Izlozeanul avea un fiu, PatrasGu, care
era mureadnic" de Botosani. 0 fate a lui Gheorghe
si a Domnitei Cristina, Anghelina, e inmorMintata
In necropola Movilestilor, Sucevita. Gheorghe muri
www.dacoromanica.ro
Ss
de sot pe Stefan Potocki, fratele luI Ioan. In Februar din acelasi an 1603, Ieremia facea cunoscut& Regelui apropiata casatorie a fiicei sale Regina cu Mihail Wiszniewiecki, un Rutean ortodox,
ruda cu Domnii Moldovel cei vechi, si ruga pe
Induratorul sat Domn si stapin" sa, nu despretuiasca, sarmana casa, a prea-umilitului sat
slujitor si credincios supus". Nunta s'a si facut,
dupa, cum vestia scrisoarea, la 25 Malt dupa,
stilul vechit, in Suceava, care de mult nu vazuse bucurie domneasca. Cu citeva zile Innainte,
delegatii regali, arhiepiscopul si castelanul din
Lemberg, cercetasera pricina pentru Ustie, mosia
www.dacoromanica.ro
69
ca posesiunea lui Constantin sa nu fie primejduit'a, nici pagubita. Soldatii ar trebui sa, se multeameasca data Ieremia -ar voi sa ii dea o despagubire oarecare: acestuia i se punea in vedere
c dreptul n'are singur cuvintul in desbaterile cu
ca un Domn, cu mila
Dumnezeil Doamna a
terii Moldover , ca sa multameasca fratilor din Stavropighia de la Lemberg pentru rugaciunile ce au
dupa moartea
lui Ieremia, intimplata la 30 Iunie 1607, pe neasteptate, in Iasi chiar, sau pe una din mosiile
ei? Nu putem spune. Trebuie,sa se Insemne insa
faptul ca mormintul lui Ieremia a ramas fara o
piatra amintitoare. Si sotia, si fratele, si fiii, mai
tarziil, 11 uitara. Abia in urma de tot se Indura
de parasirea acestul loc de odihna o ruda a Movilestilor, pe care Ifiron-Voila Rarnovschi Movila
www.dacoromanica.ro
70
care fapta acei Doamne, apoi, au aratat Dumnezet cu patimile ei' Aceasta invinuire n'o gasim
ins& intr'un izvor, scris in limba francesa, dar
.
www.dacoromanica.ro
71
a-1
grabi
sfirsitul.
www.dacoromanica.ro
72
Atunci a scris
7128 [1620],
luna lui
fanesti pe Prut, cu cetele lui Potocki si Wiszniewiecki si cu Cazacii pe cari-i strinsese supt
steagurile sale. La 6 Ianuar 1608 Constantin scria
www.dacoromanica.ro
73
Trei ani tinu Domnia lui Constantin, incunjurata acum de toata clientela boiereasca, a Movilestilor. Pe cind copilul el de unsprezece ani
punea pe acte o frumoasa iscalitura de duct Latin,
Elisaveta scria nfratilor" din Lemberg, trimetindu-li bard pentru biserica, din Vistieria Marie
www.dacoromanica.ro
74
tinuldf, cu familia sa, Doamna Elisaveta, nmatusa" -Maricuta, sora a Iul Ieremia si. sotie a Paleologului Chirita, cu Ileana Logofetease, sora
Maricutai, poate soliia lur Vasile Stroici Logofatul, si nu a lui Vito It Logofatul, un: strain, se
pare, care indeplinise numai sarcina unul al
doilea Logofat. Apoi_cu ac 'est Vitolt, cu batrinul Vistier Simion Stroici Lupu sat Luca, fratele aces-
www.dacoromanica.ro
75
Mirza, Rat, Ghetea", Cistigasera biruinta, invingind a doua oara, neamul, slab la razboitt, al
Movilestilor. Potocki fu robit de Moklovenii si
Turcil Tomsei. Domnul de odinioar& ca.zu el in-
www.dacoromanica.ro
76
s'air
umplut luntrea de
tineri nebunateci, pe cari-I astepta o moarte pretimpurie on groazele inchisorilor pagine. De sigur
ca, nici Elisaveta Doamna nu era in acea nenorock& zi de Iulie care trebuia sa, fie pentru feciorul ei iubit sfisitul a toate lucrurile.
www.dacoromanica.ro
77
in
care, iarasI, nu se vede niciun semn de desnadejde: pe fiul ei it credea bine pastrat undeva
in casa vre-unui Mirzac* gata sa-1 vInda cu pret
bun. E drept Ca, Incheind Inca la 8 Octombre
un tratat cu Tomsa, regele Poloniel pomenise,
intre ceI cari trebuie liberati, pe Potocki, dar pe
Constantin nu, poate Ins& pentru ca acesta nu
era socotit ca aflindu-se in mini* moldovenesti.
www.dacoromanica.ro
78
mit, fara
a-I
79
rilor, gilcevilor. In 1615, ispraivind cum va fi ispravit judecAile pentru datoriile de pe la prieteni
i rude, Elisaveta sail, cum se stria dinsa, Ielisavefta, Doamna raposatulul lutru fericire [eremia Movila", era la Ustie, incunjurata de rudele
i credincioiI el, intre cari, pe lInga eei pe cari-I
cunoastem, un vames i alta, lume boiereasca.
Atotputernicul Dumnezeil
adus supt sabia
Domniei Mele, unde i oasele for fata sunt", scrie
80
rasbunator, care nu voia sa tie seama de carturari, pentru ca mai arturar decit Dracul nu
este altul". Cu aceasta Casa Movilestilor se sparsese. Daca-,1 vedem pe Tomsa iesind in Septem-
bre 1614 la Tutora in lagar, aceasta nu se datoreste vre-unei amenintari de peste Nistru, ci,
de buna seama, ciumei, care bintuia si In anul
precedent.
se intilneste pang la 1-id August 1615 in dregatorie, Vornicul Barboiul, al carui adevkat nume
pare a fi fost Ursu, celalalt Vornic, Mirzea,
omul lui Mihai-Voda de care se Linea tagma os-
Joppe-
court mai adauge ca tirgovet,dlor Scaunului domnesc 11 s'ar fi dat scutire de bir
adeca: negustori, slugile negustorilor *i vagabonzioameni
nemernici", apol din citeva steaguri de calarasi", care venisera din Tara-de-jos pentru a fi
trecute in revista de Domn, dupa, un obiceit str'a-
www.dacoromanica.ro
81
tenitor", oaste a earl' stringere cautase a o impiedeca Polonia oficiala, pleca spre Iasi. La 22
Novembre trabantii cei frumosi ai lui Tomsa, cu
www.dacoromanica.ro
82
suferia si definitiva infringere, din partea lui Korecki, care-si pusese tabara la Tecuciii: fostul
www.dacoromanica.ro
83
cu familia, Curtea si oastea, pang prin MartApril. Supt, zidurile cetatii ea putu sa vada In
sfirsit infringerea Tatarilor Tomsei, pe care Turcil
ii 'Isar& in Iasi fara, a mai veghia asupra Domniei lui asa de nesigure. In Hotin se auzira clntecele de bucurie care fusesera auzite cu citeva
luni in urma la Iasi, si Doamna cu jupa'nesele
ei" se Impartasira de ospetele razboinicilor.
doua zi Korecki serba nunta lui, pe cind Tomsa
ardea cele 22.000" de case ale Iasului si fugia
spre Milcov. Peste citeva saptamlni in, sfirsit
Alexandru si Korecki erail la Buzau, si ei nadajduiaua poat& da. lui Radu Sorban aceasta
Tara-Rornaneasca, gata de supunere.
www.dacoromanica.ro
84
a Movilestilor: Doamna Elisaveta prinsa, pingrita, strigind a doua zi, innebunita de rusine si
minie, innaintea boierilor acele cuvinte strasnice:
Boieri, boieri, rusinatu-m'at paginul". Un Aga a
tiri cu dinsul in Constantinopol, si usile ferecate
ale unei case turcesti se inchisera pentru totdeauna in urma ei. All cazut dupa un Aga tune
pana la moartea ei", scrie Miron Costin. Un
nobil din suita Trimesului german zugravesta
www.dacoromanica.ro
85
La 25 Septembre
s'afe
care 'Astra legaturile cu Stavropighia din Lemberg. Ana si Maria Movila, maritate amIndoua in
Polonia, vindusera moia lui Miron Barnovschi, si
www.dacoromanica.ro
86
Moldova: la 17 Tulle 1634, simtia nevoie de rugaciunile preotilor legii sale de la Inceput i adevarate, i, astfel, printr'o scrisoare al calif text
grecesc e de mina calugarilor de la manastirea
Aron-Voda, inchinata la manastirea din Chalke
In Insulele Principilor, Maria Firleiowa, W. S.,"adeca Voevodeasa de Sandomir", care avea in
pecetea el bourul moldovenesc, dadea o suta de
lei pe an, pentru ca s'a fie pomenita la Sfintele
Dame, ea i copiiI eI". Stapinih Inca., poate, acele
www.dacoromanica.ro
87
a sa. 0 intrebare se pune: inteo vreme cind mormintele erati incunjurate de o ingrijire asa de pioasa, puteati lava fetele Inca in viata ale Elisavetei si acest flu care se Intorcea in CrestinAtate
oasele mamei for in vre-un profan cimitir al Musulmanilor ? Poate ca nu. Si poate Ca izbutira a
le capata on rascumpara. N'ar fi de mirare atunci
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Portul a evoluat,
XVI-lea chiar, amestecindu-se numai de la o bucata de vreme, dup.& 1500, cu a doua influents
bizantina. Moldova, care nu era de-a dreptul
www.dacoromanica.ro
92
unei civilisatii pripite, zgomotoase, aspre si trulase, care n'are prin urmare numai parV bune.
www.dacoromanica.ro
93
ros, verde sail brun, in deosebite nuance; ca podoaba a haineI acesteia d'intaiii, o dunga de fir
la git si o alba,. tot asa de late, cazind in.lungul
vesmIntuluI, a treia, in sfirsit, cu pete ovale co-
www.dacoromanica.ro
94
Bisorica a foot darimati pater.' a face loc unuf capriciu al d-lul Le.
comte du Noity.
www.dacoromanica.ro
7
t
'
kkitk
er
www.dacoromanica.ro
95
Silesia fusese reunita o bucata de vreme cu Boemia Cehilor, si postav litvan 2..Sasii numiat In
veacul al XVI-lea calitatile co se desfaceat la
no': Scharlach adeca e'earlate; postav stacojit, Stamet, Beregammer, si. mai ales postavul &hay,
caruia si noi it ziceam Paz si-1 intrebuintam mai
des decit pe toate celelalte feluri Dintre lucrurile confectionate, nu aduceat decit pt1arii gata,
lucrate la el sat poate si In Apus. Vor fi samanat
www.dacoromanica.ro
96
saiiasfolasca lista, in intregime pastrata a lucrurilor ce rainasera, in Tirol pe urma lui Petru
chlopul, , Domn muntean intaiil si apol Domn
moldovenesc pribeag. Cu ele se ImpOdobise Voda
si sotiile WI, Maria si Irina, ca si fiul domnesc,
Stefan.
balw (balais), anaragde" nolmazuri" (tot diamante), zafiruri", iacuturi", lanAuff sat lantuguri pe care, nu numal Doamnele, dar si Domini
le purtail la git pe .vremea lui Petru Rares, ca
un semn deosebItor al puterii lor,
apoi: sinii,
tipsii, talere, chipuri de dobitoace si lucruri de
www.dacoromanica.ro
g,
. fill le:
.
-.
pe r;r
..6
:""
'-
r-,t2",..4,
,
2
.,g. - ,4,,,
it .
t
!;
5ft
--": ,.:A.:
,,-...-
. =. .1 ,, 0
k::..t
,0,---_,
44 --'1-#9-
k.,--r
,,i :1
1. --..
L,
t;a7g
A
nt
t)
www.dacoromanica.ro
j7
www.dacoromanica.ro
98
la Cetatuia, de pilda, care ni arata cum se imbraca Anastasia, frumoasa Doamna a lui Duca,
si fetele ei, o palariuta de blana, joasa, cu el1 Chipul Doamnel si al feel lul Petra chiopul din mingstirea Galata (in
Hartauzaki, XI) sint prefacute. Doamna, fart coroana, are v &1 pe cap, felt o
caciulitit cu pene.
www.dacoromanica.ro
__.-
01-, clii
.....te.
-,....,,,,z,g ::.--e,..,
.,.-.
11
hi
.v.6'
illYTIdiliffirri.""u
r
".,
t.
El
4A
www.dacoromanica.ro
fiul, Papa
99
so-
www.dacoromanica.ro
100
scumpe,discuri de our sapat legate intro din sole; pe cap ele poarta o c'aciulita de postav,
&re, asezat pe coditele Impletite ale parului,
prins printr'un galon cu flori vesele si av/nd la
o parte o stea de margaritare sau pietre scumpe
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
101
asa de innaintat" ca Alexandru Ipsilanti, 0,seste hazliil sa-si schimbe o clip& hainele cu ale
Sasoaicei so#a lui Sulzer, cunoscutul calator prin
romaneasce. 0 doamna englesa, care vazu Bucurestii lui Voda Mavrogheni si fu primita cu o
deosebita cinste la Curte, Lady Craven, vazu in
camarile Doamnei numai persoane grecesti cu
legatura sui4ire" : era fata vestitului Ban Dudescu. In sfirsit un Germano-Rus, Struve, care
data on inceputul veacului al XIX-lea si fetele din casa cinta din piano si din harpa, cum_
www.dacoromanica.ro
102
le-a auzit calatorul frances Lagarde, putin innainte de 1821, in casa celui din urma dintre
Brincovenif din ramura veche, Mare le-Ban Grigore.
lurile", de acum innainte mai dese de clt or'Iunde aiurea, poarta pe atunci parul ridicat sus
si anglaisele", buclele lasate sa at'irne lmga
urechl, ale domnisoarelor din Europa. Fara sa pa-
raseasca misazile de blana, obisnuite si in mijlocul verii, ele se Imbraca in rochil de stoca
noua, de coloare deschisa, rochil rose, albastre,
foarte infoiate, cu minecile umflate,
asa cum
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
pretutindeni, pentru a da vietii social elasticicitate, discretie, stralucire. Nu: ea nu va sili prin
autoritatea gratiei sale pe invatat a nu se pierde
www.dacoromanica.ro
106
unei prefacatorif
sa zicem
de impaciufre si
cad. ar putea sa para ciudat, eat crescut. Aceleas' gesturI, aceleasI vorbe, acelasI zimbet la ace-
La no', din potriva. lntr'o lume de fapte indraznete si de vorbe hotarlte, tar', crude, traiul
acesta nu e bizantin in nimic. Innaintea noastra
n'avem sfinte mumil, legate cu panglicile convenientelor si formulelor, ci oamen1 neobisnuit de
viol, de nestapinitI in miscall, de slobozl in Cuvinte. Nu e niciun colt de taina, undo sa se ascunda, sfioase, femeile. Din potriva, Doamna se
amesteca in toate si, Cind Domnul cade, ea e
gata sa, joace rolul lul. S'a vazut ce femel au
fost Despina luf Neagoe, Elena lul Petru Rare
www.dacoromanica.ro
107
nului, pentru
cruda, pretutindenea.
Serbatorile cele marl erail ale Bisericii. Doamnele si jupanesele isi aveati locul for hotarit, la o
parte totusI, undo nu puteat razbate usor privirile,
Ba", lgrad
aceasta mare bucurie a barbatiIor. Mihaiu IS116sase Doamna in Cara si se mingiia impotriva povetelor Bisericii cu o prietena, sotia lui Genga:
linga el se afla astfel, fara sa se pomeneasca
de
Curte, aceasta Doamna." Velica si sora ei, Zamfira, fete ale Vornicului Ivan si cite alte sotil de
bdiert 11 intovarasisera, Dar acestea din urma si
tovarasele for din Cara stateati acasa, fait paza,
bizantina de alminterea, tesind la furca, intro roabe,
visuri de fericire in clipele strasnice ale razboiulul.
108
din Pera, pe care am infatisat-o intr'un capitol precedent, purta epitropia, si avem de la
dInsa,
www.dacoromanica.ro
109
unde vom fi pana la capat". Si iata ca, in adevar, peste citva Limp, nenorocirea maziliet arunca,
precum vazuram, pe bietii oameni tocmat in Rodos, linga Asia, apot pan& la Tripoli, pe coasta
de Nord a Africet!
imprejurari ea era datoare sa se amestece, sa, intervie, fiind vazuta slobod, vorbind, hotarind si
poruncind. Anume, de cite oil sotul et era dus,
in cercetarea terii, in primblari, la hramuri, in
Avem astfel porunci iscalite de Doamna Elisaveta lut Ieremia Movila, de Safta lut Gheorghe
Stefan si chiar de pasnica Doamna batrina a betivului Dabija-Voda. Ele se indreapta cake dregatori i dat marturia unel judecati Indeplinite.
Spun tine e sotul, de la care li vine toata puterea, dar fac sa se scrie cartea domneasca in
numele lor. Dedesupt nu e pecetea Domnului,
ci mica, delicata pecete de inel a Doamnet, care
e de fata, asculta, si, dupa sfatul ce i se da,
www.dacoromanica.ro
110
goviste.
www.dacoromanica.ro
111
La dumneael, la Paharniceasa-cea-Mare, sa se
deaie. "
www.dacoromanica.ro
112
latiseze
turora.
www.dacoromanica.ro
q
L.
www.dacoromanica.ro
113
Camftasul, e nevasta nepotulul Gheorghe Hatmanul. Mai sint si altele, dar mai ales una intereseaza prin ciudata el situatie. Domnul, batrin,
bolnav, ratacitor si schiop", isi luase in casatorie,
cum am vazut, tiitoarea, si prin aceasta el se
crezu in drept sa-sl aduca o alta. Intre tovarasii
sai de pribegie este si Cerchesa Maria, care, fata
de slabul Domn si de blinda Doamna, juca adese
on un urit rol de capetenie.
Pentru veacul al XVII-lea avem destule izvoare
cului, cu un Domn asa de slab cum era Constantin Duca, strigatul de minioasa ambitie, de
sfidare dureroasa al sotiei lui, Maria, fata Brincoveanulul, in ceasul mazilirii lui si iesirii din
Curte, ca teal ei, bogatul bogatilor, va pune
punga de punga" pang la Stambul si se va in-
www.dacoromanica.ro
114
din lama, nu rid sz Doamnele si Dommtele alacu barbatil Cu atit mai putin cind, mai
tArziti, comedia necuvuncioasa a caraghiozului"
oriental, incaputa aim' in gura si mai putin pa-
-burl
cadine Ba Mar, dmcolo de ziduri, la ApeleDulci, pe clnd (Damen"' negri ai lui Cizlar-Aga,
Aga fetelor", un Abisiman ca abanosul tine lumea la nemargeruta departare cuvemta, perso-
www.dacoromanica.ro
.17
'4 14
'iel
'
fail "
.:?,'''
''L CS)
..4i.
-.'
7.':
.r.,.1
-P. T,J
,4!1 Ji
Gd
,...
,,
,, ,
; _-
... -,r,
,,j1
N..
..
'
di
O."
wi..;
,,..,,4,.,
' -.
.., w.t.41-40161.
.1,
'1
'
I,
vi
,- .
M ;AV"-
`'
'
a
d.' r
www.dacoromanica.ro
?., ;VII'',
115
Un singur scandal public s'a petrecut: cu batit-1u' Grec Dumitrascu Cantacuzino, Domn al Mol-
stie ca purta salbI de galbeni si haine de sahmarand si slic de sobol si multe odoare", ba
Inca, fiind poate printre aces can rivniat la petrecerea Maria Sale, cind o Linea in brat& de
o saruta", el inseamna ca, numita Anita, fata
Arhipoall de la Podul-Vechit, era tInara si frdmoasa, si plina de suliman, ca o fata de rachieta", iar el, Maria Sa, de batrin, dintl in gura
nu avea: dimineata 11 Incleia de-I punea in gura,
lara, seara 11 descleia si-I punea pe masa".
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
care scrie In frantuze0e, Petty, cunoscut al poetului Vacarescu, petrecu citeva zile la Bucuresti,
i el povesteste. astfel cel d'intait bal romanesc,
romanesc curat si nu rusesc sat nerntesc, dat
despre
de flori sat numai buchete", ba une on cu diamante prinse in aceasta pieptanatura. Vazu rochil
largl, picioare desculte strinse turceste, pe cind
www.dacoromanica.ro
118
Indulciti de lungi pleoape". La petreckea Vistierulti, , jour d'assemblee", nvenirai sotille boierilor, ca o ceata de pisici de toate colorile, gramadindu-se, cu picioarele strinse, ling& cele venite
irmaintea lor, i toate aceste capete pieptanate
www.dacoromanica.ro
0,, tido
eiorrailio
nayifitt
Lg,
111011
11111111111111111111111111111111111,
7."
--.
A
dr.
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
un ,minavet", nu stria, mai ales data demoazela" nu stie din clavir" : se mai incinta oaspetii de placerile artel! Boierul ceteste gazeturi"
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
Iv.
FEMEILE IN CULTURA SI LITERATURA
ROMANEASCA.
www.dacoromanica.ro
I.
a fost mult mai putin ingaduitoare dedt catolicismul, cu fanaticul lui cult pentru Fecioara Maria,
Imparateasa Irina, de loc din. Atena, care a stapinit la. sfirsitul veacului al Via-lea i la ince-
www.dacoromanica.ro
126
putul celui urmator. Tar acea Ana, fiica ImparatuluI Alexie si sotia Cesarului Nichifor BryenMos, invatase destul de mult pentru a putea fi
privita ca o podoaba a istoriografiei bizantine, pe
care a Imbogatit-o scriind, cum s'a spus, foarte
rnaiestrit viata parintelui ei. Isteata fata de Inparat, crescuta de o mama care cetia pentru
placerea el IntrebArile fisice" ale lui Maxim,
stia, in acelasi timp, filosofia, teologia, geometria,
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
II.
In toata pretioasa comoara de scrisori particulare 'n slavoneste care s!a -gasit in Archivele
Brasovului, avem numal trei date in numele unei
femei.Doamna Voica, vaduva lur Mihnea-cel-Rati,
scrie din Sibiu, unde-i perise> sotul, Brasovenilor
www.dacoromanica.ro
Fiica lui loan Sandu Sturdza, intaia sotie a lui Grigore Ghica.
www.dacoromanica.ro
129
130
www.dacoromanica.ro
131
t,erile
noastre.
I.
Cultura femeilor In viata romaneasa din
veacurile at XVII-lea si al XVIII-lea.
ai ramas ca niste paring si socotitoff si invatatoff de Coate lucrurile noastre". In al doilea ravas
132
lipsita de singurul copil ce avuse, purta grija eSaturilor si florilor, cautind sa fixeze In cele d'intaia
is
curtea lui Mihaiu Viteazul, era sora celul mai invatat boier roman de pe acea vreme, Udriste Nasturel, caruia-I placea, dupa moda Renasteril, sa,
poarte numele antic de Oreste, cu totul deosebit, de altfel, de al sal Ea plati pentru tiparirea acelei talmaciri a lui, din latineste in slavoneste, dupa, Imitatia lui Tsus Hristos, minunata,
carte de slat a crestinului de-a dreptul cu dumne-
www.dacoromanica.ro
1.
ruhiNcem itrvi
liXOt!:1
:
www.dacoromanica.ro
133
si ale lui Vasi le Lupu, Maria cneazului Ianus Radziwill si Ruxanda grosolanului
Cazac Timus, se vor fi impartasit si de cultura
apuseana a timpului lor.
a Mariei
Pline de jale, de grija, de frica lipsei de mijloace sint ravasele prin care alt.& Marica, nepoata
lui Antonie-Voda din Popesti si peste orice mar-.
geni nenorocita vaduva a Brincoveanului, care,
Hecuba, a trecutului nostru, plingea pe mormin-
www.dacoromanica.ro
134
scris. In adevar, sora invatatului Nicolae Mavrocordat, sotia lui beizadeL Mateit Ghica, e o femeie vestita .-pentru cunostintile ei, intre care sint
www.dacoromanica.ro
135
TV.
ca in Stambulul ce da tonul, se deschide cu nerusinare si cu infruntarea oricaril primejdii. lenachita Vacarescu, cel d'intaia in sirul de poet1 dat
de aceasta familie, e un bun gospodar cu multe
neveste, luate si pentru averea orb inrudirea Ion.
www.dacoromanica.ro
136
Iar eel de-al patrulea, Iancu, se adapa la izvoarele, mai racoroase, ale poesiei de madrigaluri din
www.dacoromanica.ro
137
ideala on de puternica pasiune, in stare sa preschimbe o viata, lipsesc. Sufletele femeilor slat
absente si din noul joc de iubire.
Inspirat de Francesii cu lung' versuri melanc,olice, dar fara fineta for de expresie, suspina
Conachi in Moldova, depanindu-si barba. E un
cu arcul", sageata"
si
su-
Tot pe aceasta, vreme, intemeindu-se societatile de teatru, femei din clasa de mijloc indraz-
www.dacoromanica.ro
138
tineri earl-sr erat Ord atunci en totul necunoscug. Cind a aparut ca o necesitate l'usage du
monde", atunci s'a simtit nevoia ca fetele sa invete, si fireste numar ce era in legatura cu aceasta
noua cerinta: greceste, frantuzeste, cadriluri si
valturi, piano.
Pentru aceasta se aducea guvernanta: nemtoaica data nu putea sa fie francesa, ceia ce era
idealul.
marile balurr in care scinteiasera uniformele Ruilor, boierii olteni cer cu staruinta si tin Cu
cheltuiala, mare astfel de invatatoare, care nicr
ele n'aveati vre-o scoala serioasa. Ca sa se vada
www.dacoromanica.ro
139
mitologie". Tot ea va alege pe dascalil de musica, de desemn, zis mai de mult: deseniu", de
dant, ,,si
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141.
Femel iraducatoare.
Cetitoarele de romane i poesii din veacul al
XVIII-lea nu se gindiail sa traduca. Fiicele lor,
domnisoarele din aceia,si, claw sa joace in romaneste prelucrarea sa de idila, "Viral pi aloe,
Ruxanda, fiica doctorului Samurca, traducea, in
1819, la 13 an', din nemtecte in grece0e Erastul
lui Gessner. La 1821, din greceste 11 preface in
romaneste Zoita, fiica lui Adamachi Ioanu i sotia
boierinaului Costachi Grigoriu, pe cind se afla in
www.dacoromanica.ro
142
da o versiune a lui Adolphe" de Benjamin Constant; alte traducer.' ale el s'at pierdut in manuscrit. 0 d-soara Crisianovschi publica Adelaida" lui Augustin Thierry. Maria Burada, nnascuta Isaceasca", tiparia la 1849 o traducere dupa,
Bouchardy, Clopotarzd de la Sft. Pavel, piesa care
se jucase la Iasi in anul trecut. Iar Catinca Vogoridi, sotia Caimacamului dusman al Uniril, dadea
www.dacoromanica.ro
143
toare pare a fi o Simboteanca; ea publica in romaneste Dracul A5Ichiop al lui Lesage. Peste citiva
ani, o doamna Ipatescu are curajul de a demonstra in revolutia bucuresteana din 1848. lar,
in Moldova, peste putin, o femeie, Sofia Coce,
apare colaborInd la toile tineretului, cu articole
despre morala public& si patriotism. Actrite marl,
d'intaira
daunazi la Galati. Doamna Maria Rosett', Englesa de nastere, din familia Grant, Incepuse a
edita o foaie pentru tineret: Michelet a consacrat
pagini frumoase acestei femei de o extraordinary
energio.
VII.
la el acasa.
Inca de la 1830, cumintele, patTiotul si cetitul mare boier Dinicu Golescu, care calatorise
www.dacoromanica.ro
144
pun Aideal si OM in Bavana, in Svitela, culegind multa invatatura pe tale, se, gindise a
deschide in casa lui de la Belvedere, in margenea
Bucurestiloi, o scoala de fete pentru 20 de eleve
ewe, in sese any, ar fi invatat, Cu moial", /omane0e, frantuzeste, italieneste, nemteste, pi ecum
si aritmetica, geografie, istoue sfinta ca si istorie
www.dacoromanica.ro
MO
40'
wawa
;`r"'rvi.
vij
EV:r.
R.: 4 r.n
,"N--k 4
nim
IE
RtG
irier
1
1111.
t=x,
4
Dvi
1.%
1.
4:1
El'
44
4.4 1
.4
"11
www.dacoromanica.ro
145
la 1836, iar in acelasi an mergea binisor pensionatul rival: de Comb le-Bonnet (60 de galbeni
fie si lucrul cu acul", ba chiar nemteste, greGeste, pang si romaneste. intro eleve se IntIlneste
si numele aristocratic al Elenei Mavrocordat.
La 1839, fetele invatati la Bucuresti numai in
Toate aceste scoli se inchisera pana la Revolutie, si dupa 1848 nu mai intilnim decit pensionul Jacobson, apoi al contesei de Grandpre si
al d-nei Malanotti. Scoala de Stat a Elencai Vecereasa era mai tarziii si ea un simplu pension.
Nu stiii tine va fi fost Marie Tepeaghioasa" din
1852, dar o doritoare de a Linea pension era pe
acelasi timp si doamna Elisa Blarenberg, care
primi chiar o subventie in acest stop.
Cel d'intaiil pension de fete din Moldova, si
eel d'intaiti din toata Rominimea pe care sa-1 fi
www.dacoromanica.ro
146
profesor la Conservatoriul din Iasi, dadea pensionului chiar locuinta sa din Sararie, ling& Biserica
Vu 1piI, ,pe muchea dealului", N'avea loc, spune
chiar in prospectul sau, decit pentru cinsprezece
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
VIII.
prinde numai cetire, scriere, luau de mink rinduiala innalta scrierea la rangul de ,caligrafie",
pastreaza lucrul -de mina, care merge pang la ul-
www.dacoromanica.ro
149
150
se intrebuinta la cresterea fisica si moral a copiilor si economia easel' pentru rice priveste la
Indatoririle unor sotii, unor mume si unor stapine
de case.
Pan& dupa revolutia de la 1848 nu se infiintasera Inca scolile de fete ale Statului in Bucuresti. In Iasi insa, Mihail-1-110(h Sturdza, care
avea multe insusiri de bung gospodarie pe ling&
pacatele lui foarte bine cunoscute, Mouse, Inca
www.dacoromanica.ro
151
sebite invataturi a' iconomiei si a' industriei casnice". Urmarea la biserica era neaparata, dar
mai ales nfacerea caltunilor, cusutul de earnest,
de straie, cusutul la gherghef, tapiseria si alte
lucruri folositoare pentru casnicia economica".
posatulut econom Eftimie", dupa sfaturile dascalilor de studii: pa.rintele Ion si Samoil Botezatu.
Dupa acest examin se tocmesc insa forte noua:
un politehnic strain, special in lucrari de tears,
in vapsitul panglicilor, in spalatul fin, in scosul
petelor, ncuratitul si IncreVtul penelor", ba chiar
in lucrul figurilor in solzi si tot lucrul de carton", pe dud vrednica sa sotie se pricepea la
croitul si cusutul de neapele, bonete, tocuri, parani, frese si... baiadere".
Pentru aceasta scoala de fete din Iasi alcatui
152
femeie vrednica,
153
Daca a fost aid o scoala de fete pentru sa-race, cu program practic, simplu si folositor,
aceasta se datoreste Doamnei lui Stirbeit, Elisaveta. La 1843 ea intemeia un institut de educatie, pe care-1 punea supt conducerea Germanului Limburg. Vre-o suta de eleve se adunara
la scoala et Abia la 1850, a doua scoala fu asezata intr'o casa din coloarea de Negru. Si intr'una
si in cealalta, se primiat fetite intre 9 si 12 ant
Crain se vede, slujise exemplul scolis iesene de la
St Ilie, pe care o cunostea de sigur Doamna
Stirbeit, o Moldoveanca.
Legea din 1847 a lui Bibescu prevedea intemeiarea pensionului 'oficial, pentru 12 bursiere,
154
vrista de 5 pan& la 14 ani. 9 externe se adausera la bursiere. Dar, aducindu-se din strainatate ninstitutrite", directia se dadu d-nei Jacobson, contopindu-se deci pensionul Statului cu
pensionul ei eel vechiii. De si se alesese linga
Cismegit tin loc pentru scoala cea noua, ea nu_
se intemei6 niciodata.
La 1843 scoala din Iasi capatase atita desvoltare, inch avea, pe linga cursul lancastric"1
www.dacoromanica.ro
155
acum si o clasa a VI-a si un curs de pedagogic innalta in limba francesa": elevele, menite
sa fie profesorese sail crescatoare" Intr'un sens
mai Innalt, faceall practica si In scoala. Directoare era Francesa Elise Barbe Andree, cu trei
profesoare, Intre care recunoastem pe d-na Boian;
preotul Poienaru, de la vechea scoala sturdzeasca,
preda Inca religia si aritmetica; d-na Clara Dulnischi Stayschi pastra desemnul si se adaogisera
Inca trei profesori.
Si Domuia noua a lui Grigore Alexandru Ghica,
litate,
www.dacoromanica.ro
156
157
sotia lui loan Manu, a fost ocrotitoarea statornica, a literaturii romanesti: ei i-a dedicat Eliad
cea mai frumoasa poesie a sa, ZbunZtorul. In familia Mavrocordat din Iasi, iubirea pentru carte
www.dacoromanica.ro
158
X.
www.dacoromanica.ro
159
Era un singur
aceasta scoala innalta
pastra caracterul romanesc in toata deplinatatea
lui. Din lupta intre sistemul muntean frances si
acesta invinsese.
eel moldovenesc national,
In aceasta vreme, a doua jnmatate a veaculuI trecut, nu scoala formeaza scriitoare, ci ele
lui Heine, creste intr'o familie germana, jar Veronica Allele (nascuta la 1850, din parintI ardeleni, Cimpeanu), innaltata prin tubirea pentru
Eminescu, creatorul poesiei lirice cu puternica
pasiune si inteles mistic, raspunde cintarilor lui,
fara care de buna seamy sufletul el superior ar
fi ramas mut. Julia Hasdet, spirit de o uimitoare
boga0e pentru vrista el, Elena Vacarescu, stapinitoare pe deplin a retoricei poetice francese, datoresc scrisul for cresteril in Paris, caruia-I si
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
XI.
ineheiere.
Vechea stare de lucruff, daunatoare pentru
rolul pe care femeile ar trebui sa-1 joace in viata
sociala, morale si culturala a natiei, inriureste
Ins& si pana astazi invatamintul fetelor la noi;
la un loc in invataraint.
Scoli de meseril, pentru a putea inlocui pe
strain si in meseriile exercitate de femei.
Scoli de cultura in adevar femeiasca: cultura
a inimii, cultura, a sufietului imbogatit si facut
mai fin, mai ales prin literature si arta, cultura
practice, din acea veche cultura, despretuita azi,
a anilor 1830, prin care femeia poate fi in adevar minglietoarea barbatului obosit de lupte, mama
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
VI.
MANASTIRILE DE MAICE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
166
d'intaiii i ea insai jertfitoare pentru acest stralucit laca. Oricurn, nu pentru cineva de rind
s'ar fi dus Mitropolitul Anania sa ri aduca oasele
din Ardeal.
Acolo in Ardeal se duse Doamna Zamfira, fiica lui
Moise-Voda, cel mort in tinereta, la Viisoara, pentru
www.dacoromanica.ro
167
inceput, a fost insa Socola. Domn#a Sultana a ridicat-o ling& acea noua, resedinVa a Iasului unde
tataldi ei, Alexandru Lapusneanul, si fratelul el,
Bogdan, li placea sa, steie mai mult.
Mama lul Mihai Viteazul, Teodora, ajunse ca-
www.dacoromanica.ro
168
mita dada acolo, diva, ce trecuse ceasul plingerilor singuratece, ,cu mult foc de moartea flului ei", apoi a impartairilor triste cu nora i nepotii fugari, o parte din averea et de sate pentru
sufletul lui Mihaiu insult i pentru sanatatea pribeagului sau flu.
Pentru o neobinuita lovitura, a sortie trecea la
calugarie, in manastirea Snagovuldi, batrina ,jupaneasa, Eufrosina, at caril copii cu Postelnicul
Dragomir, Barbua, Cracea, Radul, fur& tote ta-
www.dacoromanica.ro
169
Olt, cladita de Mateit Basarab si Innoita la Inceputul veaculul al XVIII-lea supt supravegherea
egumenului loan de Hurez, de Stefan-Voda Cantacuzino, a fost de la Inceput deschisa femeilor.
Supt acest de-al doilea Domn dintre Cantacuzini vedem Ins& pe Doamna lul, Fauna, mergInd la hramul acesteI manastiff, in ziva chiar
clnd la Constantinopol cadeail capetele Brincovenilor pirIti de sotul ei, si, fiind cuprinsa de
furiI: o ail ajuns la manastire o nevoie mare,
de facea toate grozaviile". Vina fu data, scrie
un cronicar dusman, asupra matuseI Paund, sorb',
cu mama ei, calugarita Olimpiada, din neamul
Grecenilor, care ,ar fi facut farmece cu alte
Mari,
www.dacoromanica.ro
170
sind, pe ling, nzabunul mueresc negru de bogachi" al shimei sale, mesi si cizme vechi si nou'a
de locuitori cu pregatire bisericeasea si impodobite cu multe danii, mai mult ca biete schituri
pierdute prin margenea oraselor sat in mijlocul satelor de munte, precum: Patrautil in preajma Sucevei, Gircina si Vinatorii de ling, Piatra. Se lacea
scandal mult in norod" cu necontenitele rataeiri dupa pomana ale bietelor femei, care-si luati,
www.dacoromanica.ro
171
dintre cari fetele, prin zestrea cuvenita pentru cmstea easel for boieresti, ar fi ingustat mostenirea si ar fi impiedecat viitorul fratilor lor. Astfel
Mitrppolitul Veniamin, luind aceste masuri, lute-
172
care be ajunse indata munificenta vaduveI Banuldi Grigore BrIncoveanu, o Moldoveanca din
familia Bal, retrasa la Varatec 1, se facura manastirile de regim paisian din Tara-Romaneasca,
la Tiganeti i Paserea (1813) de linga Bucureti,
la Rate Oil Buzaului (1784), cu vremea la Colintina
si Ciorogirla. In Moldova, la manastirea lui Adam
in Tutova, la Agafton linga Botoani, se alcatuisera, dupa 1750, alte obOi manastireti. Le
crescura apoi numai masurile Statuldf de a da
maicelor unele manastiri acute pentru calugari,
ca Hurezul.
Intru cit insa ponturile lui Veniamin i povetele lui Paisie au avut vre-un efect practic,
poate judeca oricine. Moldova avea Inca de pe
la 1840-50 adevarate colecVI de vile pentru
fete de boier far& zestre, traind cu cartile lor
de poesil francese, cu romanele lor, cu portretele
i fotografiile lor, cu obiceiurile lor de visite si
cu buna lor gospodarie materials, care pastreaza
Inca trad4iile de tesut si de facut dulce-V ale Caselor boiereti de odinioara; in sfii*.t, cu multimea slugilor, Imbracate aicr in veminte de
surorr. Si in Tara-Romaneasca se afla in 1825 la
1 Ea di. Bald Preajba tiLluslrigalttr de la Zazinettl fa Ilfey.
www.dacoromanica.ro
173
care avea legaturi cu d-ra Fleischhackel de Hakenau, fiica Agentului austriac, i capata de la
www.dacoromanica.ro
ILUSTR AIME,
La
paging,
.....
. ......
din Iasi)
94
Doamna Maria din Mangup, sotia lui $tefan-celMare (perdea de morn-lint la Putna) . . 96
Preda Brincoveanu cu sotia, Palma, fiica, Ancuta,
98
i fiul, Papa
Port din veacul al XVIII-lea (jupAnese din familia
Cotofeanu)
ioi
112
milia Cantacuzino) . . .
. .
.
.
. 114
imbrAcaminte femeiaseg pe jumatate dupg moda
apuseana, pe la :800. .
.
.
.
.
.
Fiica lul loan Sandu Sturdza, Intaia sotie a lul
Grigore Ghica . . . . . . .
.
.
118
128
www.dacoromanica.ro
144
TABLA CUPRINSULTIL
--ilii-,Pag.
Prefata
Doamnele Romlnilor.
I.
I. Genera Mali.
II. Doamnele muntene pAnA la Neagoe (Basarab.)
7
10
12
/3
15
16
i8
-21
24
26
27
3o
33
36
39
41
I. Fetele LApuneanuluT
II. Fiicele Chiajnel 1 ale luT Mircea Ciobamil
www.dacoromanica.ro
47
48
176
Pag.
5o
..... .
55
6o
89
103
..... .
128
131
135
Manastirile de maice.
www.dacoromanica.ro
163