APARATUL CARDIOVASCULAR EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMIL In mod obignut se practi: 1 Hudioscapia,extmen direct, proiectindu-eslueta cardiovascular pe an ecranflorescent. Peri ‘Sramentl in micare, dar rimine un examen subieci, care nu permite comparafia timp S"Rauiagraiaofer imagine obietiva care permite comparain i imp,sesizeazh numerosse amanunte care copii i presnth un grad tai reds de periculontate pene mede- Asta exist tendinga ca ali, penta a fea toate detail. : ‘ste un examen radiograte care ne face de a distant (2m del lm). * misctrilor nin pe o plac radiografes Se bareard to vitera eniform ‘Attoringrafia ete wn examen fonrte important, cared rela asupra seul, nati, wate i atinderi icciunilor, Substantaeadiopacd de reguld de contest iodata, einjecteazsrepede In arteraDranbiald pentru smembral toracc, in femurala entra membral pevian sin sortd tn eax de obstaclsussituat. poate evidential lezlun invzibile sau dubloase pe imaginea radiological ‘Standard ‘Bazonania masnetica nucieara.RMN.realizeazasoctunladimensiunea dora ‘Fu utlizeaca substanta de corres, nu nacesta progtie presaila a pacientulut Meekter cant fe perenne soca det. ny raga ssn fe com i macaa aca sbi fe uibte neal aograeradiercope lind mod obgal pra frontal ru potrovaneriar blnaval in era ufos a cra ole-antroa sng, bic amrinrh reaps yilteral stage Eznmendl propre lear inereseed embed 1H, nest aproape in totalitate de ini Se “formspoate @ normali sau de confgurate aortic (coca ‘doud arcurlaprosimat ia el inferior di aru drepts “ margines sting ese alktuta din tre arcuri el superior este dat de butonl sorte, cel milo (coneay) de artera pulmonar si urechiug sng ar el iferior (couves), de ventreall stings + opacitfile din umbra mediastinal pot M generate de eleifir perieardie,valvulare ete meal (vient), fried, pad egal: cel superior format din vena em “pulsatile EXPLORARI INALE UR: REST) Das Ne OEE an cmp teat Shiu Ss popes ane ete Siete eee ee re atcl ise glseasc I nivelul atrial rept. Se panctioneara vena de Ia pica cotuli cu un ae ros, {abut gradat care coofine solu salladcitratatd,Echilbrarenteasional face prin seurgerea tn ven ‘Sirplosull de chi. inline colon ‘Ge pa (ormal pina la 12 em 120). ‘Presiunea venoasise poate aprecia si sternal anterior, Be reperdnd 0 ven ‘vel la care dispar turgescenta ridiednd mina. fallen tn centimetre a nivel exprimd aprosimat ca venous, care crete in insufilente cardiac drepte,peicardite ‘constrictive sa cu lich abundent, compresiamea vene ave superioare DETERMINARES TIMPULULDE CIRCULATIE ‘Timpol de circolaie est timp necesar singelui caf parcurgi un segment al sistemului circulator gi ‘yriazhinvers ex vitera de crclafie (nd erese primal, seade a dous)- Deseeminaren contain introducerea unl substanfe strtine in sistemul venos periferic i cronometraren ‘impalul necesar cash apart recta, bolnavul ind eulet, Se cerctear: “Gimp brat-timba (vena beat eapilar periferie) = 13"; se utizeaza Decolin (gust amar), guconat de “ale (senzate de aldara) imp bratpllmata (vena braful- capilar pulmonar 6" se injecten in vena brat eter se noteazt ‘momentul cid apare mirosul de ete “Alungivenimputu bat-imbs peste 20” se ttllngt in insfiienta cardiacsstng®,percardita conteietvs, ‘abieardi parosistiee, iar seurtarea, in snemi hipertioidiem, fbr “Alungirea impala bra-plimn se fldlneste i nsuficientacardiak dreapt,perenrdita constrictive, far scurtare, in Coate caval care cresedebitalearine. face prin metoda dilusi coloranyior in singe. Proba so Tehnica: se injecteaza pe caleintravenoasi o substanja colorant, e preferat albastru Evans in solutie do 0,8%. Peste 10 minute — tmp necesar pentru ‘omogenizareaccolorantulul in singele circlant — se recolteazs 10 ml singe sis trimite la laborator pontru determinarea concetraye! lu eu slectrorotometr, Rezultatu obtinut se raporteazi la valoarea hematocritulul pentra a obgine volumul singelueireulant Cantitatea de singe circulant la barbayi este 1/12 din greutatea corporal la fomet 1/13 Procedeul poate fi detorminat si cu izotopl radioactiv. ‘TESTUL Rumpel-Leede cercotoazx gradul de fragllitate a capilareer. Se aplica deasupra pic cotului manyeta pneumatics a unl tensiometru si se mentine la limita {ensiunii maxime timp de 10minute. Din eauza obstacotulul creat in citculatia de Intorcere, ‘apilarele ajung lao presiune superioars colel obisnuite, care, in caz de faglitate capiara, ‘auzeazi mic! homoragil punctformo(petes) 13 petes-au sunt semen de ragiitate capitan Eonocardiografia este o metodt care tregistreazh grafic rgomotele sulle produse de inima, cu ajutoral {nu irofon aerate erie oar de auseataie. Se fregireard de bic simltan cu dectrocardiograma,-Fonocariograma ete ometods de explora folosith pest stbilite seul suftrilorcardiae, prin invegstart gfe “Heoeardiografia wilieastreflectareawltrasuneteor I ivelal une ove de contact dintredout medi cu denstae deri Ecourile sont ampifiae, ransmise yi nregistrate ‘Sflzmografin const tn tscrieren grafck «pull arterial in special acelui radia. Se pate registra si pula caroidian ‘Heehogramajnressireaxk pulsatile ven juguare ‘Cateterismul inimieste 0 metodsdeexploare a crdulu are const in introducerea uni sone radioopace ‘pein prin stemul vascular perferi, permind recall de singe i nreisriei de presiun tn cavitaile inimil, Metods permite nor boli congenital, prin evidenterestraielor anatomic fonda find diolosie)s tare; revolt de probe de snge pentru dozares 02 sCO2; electuarea unor insufcien(tcardicl tri febrile et. itm, feb i frisoane,edem pulmonar seat, accidentetromboembolice et ‘Cafeteria ini drepte est cel mai feevent se fee prin una din ene dela plicncotuli, pitrunzind in vena cavisuperiard, arial rept, vetriculul dept, artera pulmonar, sub control radiseopie ELECTROCARDIOGRAMA EKG, iste o metodl de investigate care se o€ups cu studi fenomenclor bioeectrice pe eae le produce inima in cars activiai sale Seooses fie electrocardingrafe cn fscrere iret sau fotografi ecu tnsriere directs sau mecaniek Pentru studial fenomenclorclectrie ale nimi se aplicdelectroi (10) Ia difritediatane de nim, In practcn curenta se inreystreaza pe EKGI2 dertvati deriva bipolare otate 1, D2, D3 6 serivati precordial notate VI,V2, V3V4V5.V6 "A" simbolizenzd conducerea amplifiat V este wn simbol care desemncazk derivate unipoare ale smembrelo dreapta), Left stinga) 9 F (fot V3- Ia jumitaten dstaneldintee V2 si V4; V4 in spatial al Ven intercostal, pe Vi si V2 exploreszaventrculal drept, V3 s V4 sepa interventricular, iat VS gi V6 ventricull sng Bolnaval se afin decubit dorsal reaxat fic yi psibie;elecroai sunt pin contact cu membre pe regan ‘e-proase sub placa acestora se aplien un gel special Montaves electroilr pe membre: rosw-mana dreapta;-galben-sana sta picior drepe ‘Arata pone in contac cu srs ecuren se ontroleazsfncinars fen electro se wverde-pcior stan ge Taterpretarea lectrocardiograma normald psrnumese P, QRS iT. Segmentele cust portuni de tatew cupriase tre unde: PQ 5 ST, iar intevalele sunt portance taseu care cuprind unde i segimenteP-Q 9 Q-T. {Unda P reprezntt proces de ativare atrial InervalulP-Q sau PR corespunde activi ral i impului de conducereatia-vntrcula Complex QRS repreznthactivares ventricular, Seqmentul ST siunda T eprezita procesul de repolarizare ventricular. Unde corespunde retragert unde! de excita din ventricul, OSCILOMETRIA Este metoda prin care se evideniazs amplitudinea pertlor arterial cujutoral osilometrulul Pachon Valorie se inregstreaza la ambele membre inferiare. in mod normal, la membrul pelvian, indice ilometric (valores octet masime) este de 6-8 x. Valor sub 6 indick o alburae a circolafe arterial “Metods este limitat, exporind numa tranchial arterial principal, mu yi ireulain colateral Reunite in care se ceeeteaa in mod obienuit um superioara a gambei “1/3 inevioara «coups 1/3 nferioara a antebratul Inotdeana se masonra comparati ntre daua membre. Pacientaltrebue safe in reps; se apiea mansetn pneumatics si se pompeara aer pana dspare pulsul perfec: citest amplitadinen ostilatior, dupa care se seade apo din 0 in 1Ommblg presinnes se cites lr pana se gasestevaloarea maxima. re doua segmentesimetrice are sennificatie patologcs-poate indica 0 obstruct vaseulare.