Anexa Ja ordinul MTCT nr. 619 din 23 octombrie 2003 NORMATIV PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFIE SI DEFLECTOMETRIE A CAPACITATH PORTANTE A DRUMURILOR CU STRUCTURI RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE CU DEFLECTOGRAFUL LACROIX SI DEFLECTOMETRUL CU PARGHIE TIP BENKELMAN Indicativ: CD 31-2002 Elaborator: S.C. CONSILIER CONSTRUCT S.R.L. BULETINTEHNIC RUTIER cenul lar 2,CUPRINS CAPITOLUL L. Prevederi generale .. bese Sectiunea | Obiect, scop $i domeniu de aplicare ........ Sectiunea a 2-a Definitii, notatii si terminologic ........ Sectiunea a 3-a Referinte tehnice .... CAPITOLUL UL Tehnici de masurare a capacitatii portante a structurilor rutiere suple gi semirigide ...cccccssssessssesseesnennee 27 CAPITOLUL IIT. Modul de stabilire a sectoarelor de masurare 28 CAPITOLUL IV, Perioada de masurare a capacititii portante a complexelor Tutiere ..... 229 CAPITOLUL V. Modul de interpretare a rezultatelor masuratortlor de ca pacitate portanta a drumurilor cu s(ructuri rutiere suple si semirigide 3 CAPITOLUL VE. Modul de efectuare a masuratorilor de capacitate portanta cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman si de prelucrare a datelor obtinute Sectiunea | Principiul metodei . Sectiunea a 2-a Aparatura .. Sectiunea a 3- yg a I Sectiunea a 4-a Echipa de lucru .. 1 Sect a5-a FE} sioner 2 Sec a 6-a Pregatirea vehiculului de masurare ... seen dS Sectiunea a 7-a Efectuarea masurarii .... eecscseee bees cet Sectiunea a 8-a Prelucrarca manuald a rezultatelor masurarilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman me Sectiunea a 9-a Prelucrarea automata a masuratorilor cu detlectometrul cu parghie tip Benkelman 0.00.00 conc ceo . 50 CAPITOLUL VII. Modul de efectuare a masuritorilor de capacitate portant, cu deflectometrul Lacroix si de prelucrare a dateler obtinute 50 Sectiunea | Principtul metoder . 30 BULETIN TEHNIC RUTHER 21 004 ‘nul Il nr 2 FebruarSectiunea a 2-a Aparatura.... Sectiunea a 3-a Echipa de lucru . Sectiunea a 4-a Pregatirea vehiculului de masurare Sectiunea a 5-a Calibrarea aparaturi Sectiunea a 6-a Efectuarea masurarii Sectiunea a 7-a Prelucrarea rezultatelor masuratorilor cu deflectograful LACKOIX o.oeeeceseeseseessteeesseeeeseeensnesnstnesenniteerseennseeseanternnsiaenaseeee sevessenneeesnnneee SB CAPITOLUL VHL. Masuri de protectia muncii ..... sees SB ANEXA 1 Stabilirea corelatiei dintre deplasarea pe vertical a varfului de contact al deflectometrului cu parghie si citirea pe microcom- parator.... 55 ANEXA 2 Formular | privind inregistrarea pe teren a masurarilor cu deflecto- metrul cu parghie tip Benkelman ......0002.2.....-ceesseseseeeseseeeeseee 57 Formular 2 privind prelucrarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman .. ANEXA 3 Repartizarea tipurilor climatice ....... ANEXA 4 Instructiuni de functionare a deflectografului Lacroix ......... 60 Capitolul 1. Descrierea deflectografului Sectiunea 1. Parghia de masurare (ANEXA 4 foto 4) Sectiunea a 2-a. Cutia de miasurare (ANEXA 4 foto 4) Sectiunea a 3-a. Sistemul de comanda a directiei ... Secfiunea a 4-a. Sasiul de ghidaj (ANEXA 4 foto 4). Sectiunea a 5-a. Sistem de tractiune prin cablu (ANEXA 4 foto 6)... Sectiunea a 6-a. inregistrarea electronica a (ANEXA 4 foto 7)... seesanee 61 Capitotut 2. Calibrarea gi ctalonarea deflectografului ...... 62 Capitolul 3. Operatii de masurare a deflexiunilor ...... wa 62 Capitolul 4. Terminarea masuranilor «2.2.2... ANEXA 5 Metoda de dimensionare a ranforsarilor cu straturi bituminoase a structurilor rutiere suple Capitolul 1. Prevederi generale Secjiunea |. Domeniu de aplicare .... Capitolul 2. Conditii tehnice Sectiunea /. Alc&tuirea straturilor de ranforsare Sectiunea a 2-a, Elementele geometrice ale straturilor de BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul Ii nr. 2, februarie 2004ranforsare Cupitolul 3. Principii de dimensionare . Capitolul 4. {mpartirea tronsonului de drum in zone omogene . Capitolul 5, Calculul deflexiunii caracteristice . Capitolul 6. Stabilirea traficului de calcul si a deflexiunii AMMISIDILE oo. ees eeeee ecseeeeesseceeeerssecseeeetesseneceseeeennesee os 7 69 Capitolul 7. Calculul grosimii necesare a straturilor de ranforsare . os 10 Capitolul 8. Verificarea la inghet ezghet a structuri: rutiere ranforsate .. oo wh BULETIN TEHNIC RUTIER 23 onl il, nr. 2 febrvarie 2004NORMATIV PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFIE $1 DEFLECTOMETRIE A CAPACITATI! PORTANTE A DRUMURILOR: CU STRUCTURI RUTIERE SUPLE SI Indicativ: CD 31-2002 SEMIRIGIDE CU DEFLECTOGRAFUL LACROIX $1 DEFLECTOMETRUL CU PARGHIE TIP BENKELMAN CAPITOLUL I PREVEDERI GENERALE Sectiunea 1 Obiect, scop si domeniu de aplicare Art.1. Prezentul normativ se refera la metodologia de determinare prir deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, precizind atat scopul acestor determinari, modurile de efectuare a masuririlor si de prelucrare a datelor obtinute. Art.2. ~ (1) Datele rezultate in urma mdsurarilor cu deflectograful deflectometrul cu parghie, trebuie corelate in ceea ce priveste perioade maxima de stocare, cu prevederile instructiunilor CD 155. (2) in cazul utilizarii acestor date la calculul grosimii straturilor de ranforsare, perioada de stocare va fi maximum: ~ 18 luni in cazul strazilor (daca parametrii de exploatare ai straziloi S-au pastrat constanti in aceasta perioad& de stocare), autostrazilor drumurilor europene. ~ 24 de luni in cazul celorlalte categorii de drumuri. Art.3. Prezentul normativ este elaborat in vederea efectuarii masurarilo de deformabilitate cu deflectograful Lacroix gi deflectometrul cu parghic tip Benkelman si a interpretarii rezultatelor acestora. Art.4, — (1) Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe bazi deflexiunii admisibile in functie de clasa de trafic, se face cu metoda di Aprobat de: Elaborat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR, S.C. CONSILIER CONSTRUCT $.R.L. | CONSTRUCTHLOR SI TURISMULU! Cu Ordinul nr. 619 din 23.10. 2003 BULETIN TEHNIC RUTIER cenul Il, nr. 2, fobruorie 2004dimensionare inciusa in prezentul normauy, pe toate drumurile publice cu structuri rutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE USOR... GREU, cu obligativitatea verificarii la oboseala. (2) Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaza aceasta metoda de dimensionare doar pentru evaluarea preliminard a necesitatilor de ranforsare. Art.5. Determinarile de capacitate portanta prin d deflectometrie, se utilizeazi pentru a) determinarea starii tehnice a drumurilor, in contormitate cu prevederile instructiunilor CD155; b) verificarea capacitatii portante a structurilor rutiere executate pe drumuri noi pe baza deflexiunti admisibile in functie de clasa de trafic; c) dimensionarea straturilor de ranforsare. a structurilor nutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE USOR...GREU, conform metodei de dimensionare din Anexa 5 a prezentului normatiy. Pentru elasa de trafic FOARTE GREU,se utilizeaza doar pentru ev aluarea preliminara a necesitatilor de rantorsare d) stabilirea solutiitor de ranforsare confor: ..Catalogului de solufii tip de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide pentru sarcina de 115 KN pe osia simpli” Art.6. — (1) Deflectometria se poate utiliza si pentru: a) controlul calitatii lucrarilor in timpul executiei in cazul drumurilor noi si de reabilitare a celor existente, conform ..Normativului privind executarea mecanizati a terasamentelor de drumuri* ind, CD 182. STAS 12253 si STAS 6400. b) stabilirea capacititii portante a drumurilor nemodernizate, prin masurari cu deflectometrul cu parghie (2) in acest caz, masurdrile cu deflectometrul cu pirghie tip Benkelman se efectueaza in scopul evidentierii sectoarelor de drum a caror cupacitate portant prezinta variatii sezoniere mari si pe care trebuie si se intervind cu lucrari de colectare si evacuare rapida a apelor superticiale sau de imbunatatire a drenarii apelor subterane. Art.7. Deflectografia si deflectometria nu se utilizeaza in cazul pavajelor de piatra Art.8. Deflectograful Lacroix se utilizeaza pentrn determinarea capactati: portante pe toate categoriile de drumuri publice Art.9. Deflectometrul cu pirghie tip Benkelman se utilizeaza pentra determinarea capacitatii portante pe drumurile nationale secundare, judetene si comunale. fectografie si BULETIN TEHNIC RUTIER, ‘nul Ill nr 2, Febreorie 2004 25Sectiunea a 2-a Definitii, notatii si terminologie Art.10. Terminologia utilizata in prezentul normativ este conform SR 4032/1. Art.11. Deflectografia constituie metoda de determinare a capacitatii portante prin masurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectografelor tip Lacroix. Art.12. Deflectometria constituie metoda de determinare a capacitatii portante prin masurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie Sectiunea a 3-a Referinte tehnice a) SR 174/1-2002 - Lucrari de drumuri. imbriciminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. b) SR 7970-2002 — Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi bituminoase clindrate executate la cald. Condifii tehnice generale. c) STAS 1243-88 ~ Teren de fundare. Clasificarea si identificarea paménturilor. d) STAS 1338/1-84 — Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice gi imbréicdminti bituminoase executate la cald. Preprarea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. e) STAS 1338/2-87 — Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracdminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare gi incercare. £) STAS 1913/5-85 — Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. g) STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. h) STAS 1913/1-82 — Teren de fundare. Determinarea umiditat i) STAS 2914-84 — Lucrari de drumuri.Terasamente. J) SR 4032/1-2002 — Lucrari de drumuri.Terminologie. k) STAS 6400-84 — Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. 1) SR 662-2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastier? pentru lucrari de drumuti. Conditii tehnice de calitate. m) STAS 12253-84 ~ Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditi tehnice generale de calitate n) Normativ pentru dimensionarea ranforsarilor cu strat din agregate natu: rale stabilizate cu lianti puzzolanici a structurilor rutiere suple si semirigide ind. CD 152-2002 0) Instructiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilo moderne, ind. CD 155-2000. BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul tl, ne. 2, fobrvarie 2004p) Normativ privind executarea mecanizati a terasamentelor de drumuri, ind. CD 182-87, q) Normativ pentru dimensionarea ranforsarilor din beton de ciment ale structurilor rutiere rigide, suple gi semirigide, ind.PD | 24-2002 r) Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica), ind.PD 177-2001 s) Normatiy pentru evaluarea starii de degradare a imbracamintu pentru structuri rutiere suple si semirigide. ind. AND 540-98. t) Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice, ind 554-2002. CAPITOLUL U TEHNICI DE MASURARE A CAPACITATU PORTANTE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE $I SEMIRIGIDE Art.13. Capacitatea portanta a structurilor ruticre suple si semirigide se determina prin folosirea unor tehnici diferite de masurare a caracteristicilor de deformabilitate a complexului rutier, diferentiate in functie de urmatorii factori: —componenta masurata a detormatiei verticale (clastica sau totala) a suprafetei complexului rutier sub solicitarea osiei din spate a vehiculului de masurare; ~ durata de solicitare a complexului rutier in timpul masurarii: - autonomia dispozitivalui de masurare fata de vehiculul de masurare Art.14. Tehnica de masurare a capacitatii pot dispozitivului de masurare utilizat si anume ~ in cazul detlectometrelor cu pirghie tip Benkelman durata de solicitare a complexului rutier in timpul masurarii este de maximum | min fiind corespunzatoare unei viteze de deplasare a vehiculului de masurare de max. 0,5 km/h, Modul de efectuare a masurarilor si de prelucrare a datelor obtinute sunt date in capitolul 6 al normativului ~ in cazul deflectografelor Lacroix. durata de solicit rutier in timpul masurarii este de ordinul suai : find corespun- zAtoare unei viteze de deplasare a vehiculului de masurare de 2...3 kmh. Modul de efectuare a masurarilor si de preluerare a datelor obtinute sunt date in capitolul 7 al normativulut hte este speciti complexului BULETIN INICRUTIER 9Art.15, Deflexiunile complexului rutier sunt corespunzatoare solicitarii complexului rutier produsa de sarcina pe una din rotile duble din spate de 57,5 kN ale vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN). Art.16. In cazul masurarilor efectuate in scopul evaluarii starii tehnice a drumurilor publice cu structuri rutiere suple si semirigide si in cel al ranforsarii acestora, capacitatea portanta a sectorului de drum masurat va fi exprimata, in mod unitar, indiferent de tehnica de masurare utilizata, (conf.art. 52 si art.54) Art.17. In cazul masurarilor efectuate in scopul stabilirii capacitatii portante a drumurilor nemodernizate si pentru controlul calitatii executiei drumului, capacitatea portanta a sectorului de drum masurat este caracterizata de rezultatele prelucrarii statistice a datelor masurate, corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman. CAPITOLUL Ill MODUL DE STABILIRE A SECTOARELOR DE MASURARE Art.18. Masurarile pentru ranforsarea structurilor rutiere suple gi semirigide se efectueaza pe toati lungimea tronsonului de drum pe care se efectueaza proiectul de sporire a capacitatii portante. Art.19. Masurarile cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman pentru determinarea stdrii tehnice se efectueaza pe sectoare omogene de masurare, stabilite potrivit prevederilor instructiunilor CD155 si a normativului AND 540. Art.20. Pentru evaluarea starii tehnice si in cazul deflectografului Lacroix, masurarile se vor efectua pe cel putin 1/3 din lungimea acestora. Art.21. Masurarile pentru determinarea starii tehnice a drumurilor se vor efectua dupa cum urmeaza: a) in cazul drumurilor cu doua benzi de circulatie pe ambele benzi; b) in cazul drumurilor cu trei benzi de circulatie, pe benzile laterale; c) in cazul drumurilor cu mimim patru benzi de circulatie, pe benzile laterale, iar pe benzile centrale, cand acestea sunt mai degradate decat cele laterale sau cand structura rutiera este diferita de cea de pe benzile laterale. Art.22. Masurarile cu deflectometrul cu parghie se efectueaza pe firele de masurare, situate la distanta de cca 1,00 m de marginea parti carosabile BULETIN TEHNIC RUTIER, ‘onul IN, nr 2, februcrie 2004Art.23. Pe fiecare fir de masurare, masuririle se efectueaza in puncte situate la distante egale astfel incat pe un fir de masurare sa fie cel putin 20 puncte de masurare. Art.24. Prin fir de masurare se intelege linia imi punctele de masurare sub aceleasi perechi de roti duble vehiculului de masurare. Art.25. Masurarile cu deflectograful se efectueazi pe doua fire de masurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) astfel incat firele laterale de masurare si fie situate la distanta de cea. 1,00 m de marginea partii carosabile. Art.26. In vederea controlului calitatii executiei autostrazilor, drumurilor noi, a amenajarii, Jargirii si repararii parti carosabile a drumurilor existente, masurarile de capacitate portanta se efectueaza pe sectoare de drum la nivelul superior al terasamentului, inainte de executia stratului de forma, in cazul in care este prevazut in proiect, la nivelul patulwi drumului $i la nivelul stratunler de fundatie si al stratului de baza din materiale granulare. In vederea controlului calitatii executiei autostrazilor masurarile de capacitate portanta se efectueaza gi la nivelul terenului de fundare al rambleelor. Art.27. Masurarile se efectueaza in profiluri transversale amplasate la distante cat mai mici (max 20m), astfel inedt sa redea fidela a variatiei capacitatii portante a drumului pe intre: putin inainte de executia stratului imediat superior. Art.28, Se recomanda ca atunci cind exist conditii tehnice, masuratile sa se efectueze pe cate 2 fire de masurare (sub ambele perechi de roti duble ale osici din spate) amplasate pe benzi longitudinale cu lajimea de 4.0 m Art.29. In cazul drumurilor cu profil transversal mixt, masurarile se efectueaza pe partea in care drumul se atla in debleu Aginard care unesie 2 osie! din spate a ginea suprafata, CAPITOLUL IV PERIOADA DE MASURARE A CAPACITATH PORTANTE A COMPLEXELOR RUTIERE Art.30. Masurdrile cu deflectograful sau cu deflectometrul cu parghie se efectueaza in perioadele in care complexul rutier lucreaz’ in cele mai defavorabile conditii hidrologice si anume - primavara, imediat dupa dezghe! si pana cel mult 15 zile dupa perioada ploilor de primavara (aprilie-mai),in mod informatiy find dupa o BULETIN TEHNIC RUTIER 9.9 ew ll ae? fabrvrie 2004perioada de min.!0 zile cu valori pozitive medii zilnice ale temperaturit aerului gi nu mai mica de +5°C; —toamna dupa un numar suficient de zile (aproximativ 10-15 zile) de ploi care au condus la crearea conditiilor hidrologice defavorabile, dar inainte de inghet. Art.31. Masurarile se pot efectua gi in alte perioade decat cele mentionate mai sus, rezultatele fiind numai cu caracter informativ. Art.32. Decizia si stabilirea perioadei de masurare se face pe baza unei analize tehnico-ingineresti, prin analizarea factorilor care conduc la realizarea conditiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier. Art.33. Confirmarea conditiilor hidrologice defavorabile se recomanda a se efectua prin prelevare de probe pentru determinarea umiditatii relative (exprimata prin raportul dintre umiditatea naturala si limita superioara de plasticitate), mai ales pentru sectoarele si zonele unde sunt dubii in ceea ce priveste existenta conditiilor hidrologice cele mai defavorabile. in acest scop intr-o zona caracterizata prin aceleasi cantitati de precipitatii (bazin hidrografic) se vor preleva,pe unul din sectoarele de masurare situat cu precadere la nivelul terenului sau in debleu,cate minim doua probe din pimantul de fundatie Art.34, Probele trebuiesc transportate in conditii corespunzatoare pentru evitarea modificarii umiditatii (ambalate in folie de plastic) la laboratorul cel mai apropiat pentru determinarea operativa a umiditatii relative. Laboratorului de specialitate i se va solicita efectuarea urmatoarelor determinari —umiditatea, conform STAS 1913/1, iar in cazurile in care nu sunt cunoscute caracteristicile geotehnice din studiile anterioare; ~ granulozitatea, conform STAS 1913/5 ~limitele de plasticitate, conform STAS1913/4 Art.35. Emiterea buletinului de analiza nu trebuie si depaseasca 3 zile de Ja prelevarea probelor de pamant. Art.36. Pentru fiecare proba se calculeaza umiditatea relativa. Art.37. in functie de compozitia granulometricd si limitele de plasticitate se stabilesc tipul paméntului, conform tabelului 1. g0 QUEEN TEHNIC RUTIER ‘null, nr. 2, febrvarie 2004Clasificarea pamanturilor PAS 1243 - 1988 Categoria paman- tului Tipul de pamant - Pietris cu nisi Necoezive P Nisip prafos. nisip argilos 0...50 | 35.100 P4 | Prafnisipos, praf argilos-risipos. Coezive raf argilos. PS | Argild pratoasa, argili nisipo: argilé prt nisipoasa. 0.25 | 0.30 lov | 0... 50 Peste IS | 30...100 | 0.70 | 0... 70 Art.38. Valoarea medic aritmetica a umiditatii relative obtinuta s compara cu valoarea din tabelul 2 pentru acelasi tip de pamant si acelasi tip de profil transversal Art.39, Daca valoarea medic a umiditatii relative obtinutd este mai mare decat valoarea minima prevazuta tn tabelul 2, stabilici In functie de tipul climateric, tipul profilului transversal (rambleu. nivelul terenului, profil mixt. debleu) si Gpul pamantului, atunci complexul rutier lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice. Art.40. in cazal profilului transversal mixt. regimul hidrelogic al terasamentului este determinat de umiditatea relativa a pamantuhn de fundane din sapatura. Tabelul 2 Umidititi relative whe) Tip climateric te 1 3 T u lil | st Tipul profilului transversal £4 La nivelul La nivelul La nivelu! 8) Rantte | terenutui | Rambteu | tereautui | Rambler | terenutai 7 sau deblen, sau debleu. sau profil mixt profil mixt debleu, profil mixt P3 {| 0495 0509 Oso ONS 0.621 P4 | 0.436 0482 ost S95 Ps 0.495 0.500, 0.545 0.545 Lo.sst fu) BULETIN TEHNIC nul or > Pabruewie 2004 mee, 31Art.4J. in cazul in care buletinele de analizi confirma existenta unor conditii hidrologice defavorabile, masurarile de capacitate portanta pot incepe. Art.42. in caz contrar acestea se sisteazi, sau, in cazul in care se efectueazé, rezultatele pot avea un caracter informativ. Art.43. Valorile minime al umiditatii relative a pamantului de fundatie, sunt caracteristice regimului hidrologic cel mai defavorabil ale terasamentului rutier. Art.44, Regimul hidrologic al sectoarelor de drum cu pamént de fundatie tip PI (pietris cu nisip cu I,< 10 %) si tip P2 (pietrig cu nisip cu 1, =10-20%) este acelasi cu cel al sectoarelor de drum imediat alaturate cu pamant de fundatie tip P3 (nisip prafos, nisip argilos), tip P4 (praf nisipos, praf argilos nisipos,praf,praf argilos) si tip PS (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prifoasa-nisipoasi, argilé). Art.45, Confirmarea conditiilor hidrologice este obligatorie pentru toate unitatile de drumuri Art.46, in vederea stabilirii capacitatii portante a drumurilor nemoderni- zate masuririle cu deflectometrul cu parghie se efectueaza in perioadele in care complexul rutier lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice, conform art. 30. Art.47, in vederea stabilirii sensibilit&tii la variatii sezoniere a capacitatii portante a acestor drumuri, se efectueazi masurari cu deflectometrul cu parghie si in timpul verii sau al toamnei, dupa o perioada de min. 30 zile lipsita de precipitatii. Art.48. in cazul masuririlor de capacitate portanta pe straturi bituminoase, temperatura medie a mixturii asfaltice nu trebuie sa fie sub +S°C si nu trebuie s& depaseasca +30°C. Art.49. in cazul utilizarii deflectografului Lacroix se pot efectua in mod exceptional masurari de capacitate portanta pana la temperaturi de +40°C, pe sectoare de drum a caror suprafata favorizeaza functionarea corespunza- toare a deflectografului (fara zone exudate, fard exces de bitum, etc.) Art.50. Se interzice efectuarea masurarilor de capacitate portanta pe sectoare de drum in anul de realizare a tratamentelor bituminoase (dupa executia acestora). BULETIN TEHNIC RUTIER ‘onol ll, nr 2, febrvorie 2004)CAPITOLUL V MODUL DE INTERPRETARE A REZULTATELOR | MASURARILOR DE CAPACITATE PORTANTA A DRUMURILOR CU STRUCTURI RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE Art.51. Modul de interpretare a rezultatelor masurdrilor de capacitate portanta a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigideeste specific domeniului de utilizare, conform arts si art.6 Art.52. in vederea evaluarii stirii tehnice a drumurilor publice moderne prevazute cu imbracdminti bituminoase se utilizeaz’ valoarea detlexiunii caracteristice corespunzatoare tehnicii de masurare cu Castor metrul cu parghic tip Benkelman, conform CD 155 Art.53. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentru atribuirea calificativului capacitatii portante in vederea stabilir drumului, este conform instructiunilor indicativ CD. Art.54. fn vederea dimensionarii gro: ti tehnice a simi straturilor de rantorsare a structurilor rutiere suple se utihzeaza valoarea deflexiunii caracteristice corespunzitoare tehnicit de masurare cu deflectograful Lacroix. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentru dimensionarea grosimii straturilor de ranforsare a structurilor rutiere suple este conform Anexei 5 a prezentului normatiy, in cazul ranforsdrilor cu straturi bit Art.55. Indiferent de tehnica de masura caracterist Minouse © utilizata. valoarea detlexiunii © se calculeaza cu relatia d= dong * 48, in 0.01mm wD in care: - - dy — deflexiunea medie normala, corespunzitoare tehnicii de masurare utilizata, in 0.0) mm; Sj) — abaterea medic patraticd normala, corespunzatoare tehnicti de méasurare utilizata, in 0.01 mm: ,,~ coeficient care depinde de probabilitatea aparitied unor valori ale deflexiunii mai mari de cteristica, de numarul de valor ale deflexiunii (1) si de clasa tehnicd a drunmului conform tabelului 3 At deflexiunea car: SULETIN TEHNIC RUTIER mui line > februarie 2004 33Tabelul 3 Valorile coeficientului t, Clasa tehnicé Numérul de valori ale deflexiunii, |— yay ___| _1, nat] n a 1,96 2,20 Art.S6. Valorile indicatorilor statistici dy. $i S,) suit corespunzatoare capacitatii portante a complexului rutier in care acesta lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice si sunt calculate conform tehnicilor de interpretare a rezultatelor masurdrilor specifice fiecdrui dispozitiv de masurare conform prevederilor cap. 6 si 7. Art.57. In cazul utilizarii tehnicti de masurare a deflexiunilor cu deflectometrul cu parghic tip Benkelman, valoarea deflexiunii caracteristice (d.) specifice tehnicii de masurare cu deflectograful Lacroix, se obtine cu ajutorul urmatoaret 4, =0.7sx4., in Care: d_, — deflexiunea caracteristicé corespunzitoare tehnicii de masurare cu deflectograful Lacroix, in 0,01 mm; d_, — deflexiunea caracteristicd corespunzitoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman, in 0,01 mm. Art.58. in vederea stabilirii capacitatii portante gi a sensibilitatii la variatiile sezoniere a acesteia, in cazul drumurilor nemodernizate, cu jmbracdminti provizorii (macadam sau pietruire) se utilizeaz urmatorii indicatori statistici corespunzatori prelucrarii statistice a rezultatelor masurarilor efectuate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman: * deflexiunea caracteristicd (dc), care se calculeaz cu relatia: d=dy+ts, in 0,01mm (1 bis) in care; d,, ~ deflexiunea medie, in 0.01 mm s—abaterea medie patratica, in 0.01 mm t,,~ are aceeasi semnificatie ca la art.55. Valorile indicatorilor statistici d,, si s, sunt corespunzatoare capacitat portante a complexului rutier, in care acesta lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice, masurarile fiind efectuate in perioadele sezoniere BULETIN TEHNIC RUTIER ‘onl ll, r. 2, februorie 2004mentionate la art.33. In cazul drumurilor, tard st alcdtuirea structurii rutiere, nu se face corectia de tempe masurate: * deflexiunea medie care caracterizeaza capacitatea portanta maxima (d,, min.) a complexului rutier, masuratd in conditii hidrologice favorabile (in timpul verii sau al toamnei dupa o perioada lipsité de precipitatii de minimum 30 zile). Art.58. — (1) Deflexiunea caracteristica este utilizata pentru stabilirea calificativului din punct de vedere al capacitatii portante minime a sectonului de drum nemodernizat, conform tabelului 4+ ari bituminoase in aturd a deflexiunilor Tabelul 4 Capacitatea portant’ minima a drumurilor nemodernizate wacteristice d., in 0.0mm Calificativut din punct de vedere al capacitatii portante minime Pentru macadam Pentru penetrat sin protejat cu macadam | tratamente bituminoase sau blocaj | de suprafath pe balast sau blocaj Pentru pietruiri din balast sau piatra sparta ‘Sector cu capacitate portanta suficienta Sector cu capacitate 250... 300 200... 250 portanta mediocra: sub 250 sub 200 | sub 150 | TSU... 200 Sector cu capacitate portant insuficienta peste 300 peste 250 ste 200 (2) Variatia sezoniera a capacitagii portante a drumului nemodernizat datorité modificdrii umiditati: corpului drumului se stabtleste pe baza raportului dintre valoarea deflexiunii medii determinate in perioada sezoniera cu conditii hidrologice defavorabile (d,,) si cca a deflexiunii medii determi- nata in perioada sezoniera cu conditii hidrologice favorabile (d__ min.) Valoarea acestui raport este utlizata pentru stabilirea califieativulurdin punet de vedere al sensibilitatii capacitauii portante a drumului la variatii sezoniere, conform tabelului S BULETIN TEHNIC RUTIER anal Wl ne? debvrnnrin 2004Tabelul 5 Sensibilitatea la variatii sezoniere a capacitatii portante a drumurilor nemodernizate ‘Valoarea raportului dw/dy min Calificativul din punct ‘Pentru macadam de vedere al Pentru Pentru | penetrat sau protejat sensibilitatii la pietruiri din macadam cu tratamente variatii sezoniere balast sau | sau blocaj bituminoase de piatra sparta suprafata pe balast ‘Sectoare foarte sensibile (foarte rele) Sectoare sensibile (rele) ‘Sectoare cu sensibilitate mijlocie (mijlocii) Sectoare practic insensibile (foarte bune) (3) Examinarea modului de variatie in lungul drumului a valorii deflexiunii permite evidentierea unor valori singulare maxime (varfuri) sau a unor portiuni caracterizate prin valori mari ale deflexiunii, care indicd anomalii locale de drenaj. Stabilirea solutiilor optime de modernizare pe astfel de sectoare impune efectuarea unor studii speciale (sondaje si analize de laborator). Art.59, Interpretarea masurarilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul controlului calitatii executiei lucrarilor de drumuri, se efectueaza prin examinarea modului de variatie la suprafata drumului a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (d) si a valorii coeficientului de variatie (Cv) calculat conform art.98c). a) interpretarea rezultatelor masurarilor se efectueaza pe sectoare de maximum 500m lungime, cu conditia sa fie caracterizate de acelasi tip de pamant, acelagi mod de alcatuire si aceeasi grosime a stratului de formi si a stratului de fundatie si de baza. b) la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului cand nu este prevazut strat de forma sau la nivelul inferior al stratului de forma, se consider realizata capacitatea portantd necesara dacd deflexiunea are valori mai mari dec4t cea admisibila in cel mult 10% din numarul punctelor de masurare. Valorile admisibile ale deflexiunii la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul ill, nr. 2, februarie 2004terasamentului (fara strat de forma) sau la nivelul inferior al stratului de forma sunt in functie de pul pamantului, conform tabelului 6. Tabelul 6 Valorile admisibile ale deflexiunii Tipul de pimant conform STAS 1243 | qialoarenadmisibil a aioe 04 Nisip préfos, nisip argilos | 350 Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos, praf | 400 c) la nivelul superior al stratului de forma valoarea admisibila a deflexiunii este de 200, 0,01 mm, conform STAS 12253 d) uniformitatea executiei se conside sfacatoare da coeficientului de variatie este sub 40%. e) la nivelul superior al stratului de fundatie din balast valoarea admisibild a deflexiunii este in functie de grosimea stratului de fundatie din balast $i de modul de alcatuire al stratului superior al terasamentelor, conform tabelului 7, f) la nivelul superior al stratului de fundatie sau al stratulut de baza din materiale granulare se considera ca uniformita’ valoarea executiel este satisfacatoare daca valoarea cocficientului de variatie este sub 35%. g) verificarea calititii terasamentelor si a straturilor de fundatie si de baza din materiale granulare conform STAS 2914, STAS 12253 si STAS 6400 se va face in corelatie cu masurarile cu detlectometrul cu parghie, in puncte in care rezultatele acestora atesta valori scizute ale capacitatii portante. JUETIN TEHNIC RUTIER IW a > Lhe 37Tabel 7 Valorile deflexiunii admisibile la nivel superior al stratului de fundatie din balast Stratul superior al terasamentelor alcatult din: Tipul piméntului conform STAS 1243, Praf nisipos Argili Prafargilos | Argild nisipoass Grosimea str stratuluide | Stratde fundatie din forma Nisip pritfos conform Nisip argilos balast STAS 12253 Praf Argili prifoasi ain in 0,01 mm, h, (em) to NOTA: Balastul din stratul de fundafie trebuie sa indeplineasca condifiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. CAPITOLUL VI MODUL DE EFECTUARE A MASURARILOR DE CAPACITATE PORTANTA CU DEFLECTOMETRUL CU PARGHIE TIP BENKELMAN. PRELUCRAREA DATELOR OBTINUTE Sectiunea 1 Principiul metodei Art.60. Se masoara fata de un sistem de referin{a deplasarea pe vertical a suprafetei complexului rutier, deformata sub solicitarea rotilor duble ale osiei din spate a vehiculului de masurare, dupa indepartarea acestuia (revenirea clastica a suprafetei complexului rutier). Parghia basculanta, componenta principal a deflectometrului cu parghie, permite transmiterea deplasarii verticale a varfului de contact amplasat intre rotile duble, la celalal! capat al parghiei, unde aceasta este cititi cu ajutorul unui microcomparator BULETIN TEHNIC RUTIER conul il, nr. 2, februorie 2004Sectiunea a 2-a Aparatura Art.61. Aparatura pentru determinare este alcdtuita din a) aparat propriu -zis (foto | si fig.1) aledtuit din Foto 1 Deflectometru - Vedere de au: mblu 600 1. dispozitiv rezemare 8. ay rotire suport 1-1 2. sumub reglare spate 9. palpator 3. suport microcomparator 10. pirghie suport 4. opritor Ti. rigla suport 5: microcomparator 12. grind suport 6. ax rotite suport 2/! 13, surub de fixare 7. surub reglare [af 14. sistem de asamblare inda Figura 1, Deflectometru — detaliu BULETIN TEHNIC RUTIER 5, 39 pel ll ne 9 beheunria 2004* grinda suport (12) confectionata dintr-un profil cu sectiunea in forma de U, cu o lungime de cca. 1,40 m prevazuta la capatul posterior cu un picior- suport reglabil, iar la capatul anterior cu doua placufe exterioare, prevazute cu doua orificii cu filet in care sunt montate doua suruburi reglabile, care formeaza axa de rotatie a parghiei basculante; + rigla suport (11), cu doud picioare reglabile pe care se sprijina capatul anterior al bratului suport si care se solidarizeaza cu acesta prin intermediul a doua suruburi de presiune, plasate in orificiile prevazute in braful suport; * suport microcomparator (3), care se insurubeaza in orificiile cu filet de pe talpa bratului suport si pe care se monteaza dispozitivul de fixare a microcomparatorului, cu sensibilitatea 1/100 mm cu ajutorul unor suruburi de presiune; * parghie basculanta (10), confectionata dintr-un profil cu sectiunea in forma de T, cu lungimea totala de 2,40 m. La unul din capete are o prelungire din otel carbon indoita la 90°, pentru a constitui varful de contact al aparatului. Pe inima sectiunii T sunt trei puncte de sprijin, prin intermediul cdrora parghia basculanta se poate sprifini in axa de rotatie. Aceste trei puncte de sprijin sunt amplasate astfel incat raportul (r) dintre distanta de la varful de contact la axa de rotatie si distanta de la axa de rotatie la acu! microcomparatorului s4 poata avea valorile de 1:1, 2:1, 5:1. b) doua microcomparatoare cu sensibilitate de 1/100 mm; ©) palpator (fig. 9), in doua variante: cilindric si semidisc, dupa natura stratului de rezemare i anume: * semidisc in cazul masurarilor pe imbracdmin{i bituminoase; * cilindric in cazul masurarilor pe straturi din balast sau piatra sparta, terasamente; d) dispozitivul de etalonare a deflectometrului cu parghie fig. 2 este compus din: microcomparator palpator parghie basculanta suport microcomparator dispozitiv transmitere deflexiuni . surub simulare deflexiuni . placa suport AUR E Fig. 2. Dispozitiv de ctalonare BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul ll, nr 2, februorie 2004+ placa suport (7) cu diametrul de 200 mm, prevazutd cu un orificiu cu filet pe toaté grosimea ei; * surub simulare deflexiuni (6), montat in orificiul din placa suport care este prevazuta la capatul superior cu adancitura (in care se sprijina varful de contact al deflectometrului cu parghie): * suport microcomparator (4), solidarizat de pl * dispozitiv transmitere deflexiuni (5 ) e) termometru ( 0-500C )cu precizie de +0.50 C; f} dorn; g) ciocan; h) cutie de lemn cu capac, nect a suport: rd pentru tansportul deflectometrului, Sectiunea a 3-a Vehicul de masurare Art. 62. Pentru determinarea capacitafii portante cu deflectometrul cu parghie este necesar un vehicul de masurare care trebuie si Indeplineasc’ urmatoarele conditii: * osie simpla cu roti duble; * sarcina pe osia din spate 65... 11SKN; + presiunea de umflare a pneurilor din spate s4 fie egali cu presiunea normala (6,25...6,75at); * pneurile pe osia din spate sa fie de acelasi tip, sd nu aiba grad avansat de uzura sau sa nu prezinte diferente vizibile de uzura. Se recomanda utilizarea autocamioanelor sau autobasculantelor de marca R6135, R8135 si R1O215, cu urmatoarele caracteristici: * sarcina pe osia din spate 6135) R835 R LO215 Pkg 7000 7600 10000 * presiunea aerului in pneurile din spate p, at 6,25 6,25 6,75 Se recomanda utilizarea unui yehicul de masurare cu sareina pe osia din spate de 115 kN sau cat mai apropiata de aceasta valoare Sectiunea a 4-a Echipa de lucru Art. 63. Echipa de lucru se compune din * tehnician, care efectueaza si inregistreazd citirea de pe cadranul microcomparatorului deflectometrului si noteava datele supliment méasuratori; stor BULETIN TEHNIC RUTIER anu! [IE rr 2. februarie 2004 4}* operator, care manipuleaza deflectometrul; * soferul vehiculului de masurare. Sectiunea a 5-a Etalonarea aparaturii Art. 64. Etalonarea deflectometrului cu parghie consta in stabilirea corelatiei intre valoarea deplasdrii pe verticala a varfului de contact al deflectometrului si citirea pe microcomparator. Art. 65. Operatia de etalonare se efectueaza pentru fiecare raport dintre distanta de la varful de contact la axa de rotatie si distanta de la axa de rotatie la acul microcomparatorului, la inceputul fiecdrei campanii de masurari sau de c&te ori au existat conditii care ar fi dus la dereglarea functionarii aparatului sau la inlocuirea microcomparatorului. Art, 66, Starea de functionare a microcomparatorului se verificd anual conform reglementirilor in vigoare. Art. 67. Efectuarea etalonarii implicd urmatoarele operatii: a) deflectometrul asamblat conform art.73 se amplaseaza pe o suprafata plana si se asigura functionarea lui corespunzatoare conform art.28; b) dispozitivul de etalonare se aseaza la capatul parghiei basculante astfel inedt varful de contact al acestuia sa fie amplasat in centrul surubului reglabil, in adancitura acestuia, conform figurii nr. 2; c) se fixeazi microcomparatorul de tija metalicd orizontalad a dispozitivului de etalonare si se regleaza; d) se pun ambcle microcomparatoare la 0; €) se roteste surubul reglabil in sens invers acelor de ceasornic astfel ca varful de contact (palpatorul) al parghiei basculante, deplasandu-se, microcomparatorul dispozitivului de ctalonare sa indice 10 sutimi de milimetru. Se citeste deplasarea transmisa la microcomparatorul deflectometrului. Atat citirea pe microcomparatorul dispozitivului de etalonare (deplasarea varfului de contact) cat gi citirea la microcomparatorul deflectometrului se inscriu intr-un tabel, din Anexa L; f) se roteste surubul reglabil fn sens invers pentru aducerea la zero a acului microcomparatorului dispozitivului de etalonare. in cazul in care acul microcomparatorului nu a revenit la zero, acesta se regleaza manual la pozitia ,,zero"; g) Se repeta operatiile de la punctele ¢) si f) astfel ca microcomparatorul dispozitivului de etalonare sa indice deplasari ale varfului de con- tact de 20, 30, 40, 50...200 sutimi de milimetru; BULETIN TEHNIC RUTIER conul Il, nr. 2, febrvarie 2004h) se repeta operatiile de etalonare (pet.e...g ) de trei ori. Art. 68. Intre deplasarea varfului de contact al deflectometrului si deplasarea transmisa la cclalalt capat al parghici basculante, citirea pe microcomparatorul deflectometrului cu parghie, existd o dependenta liniara. Ecuatia dreptei de regresic se stabileste cu ajutorul relatiilor prevazute in Anexa 1. Sectiunea a 6-a Pregitirea vehiculului de masurare Art.69. Se incarca vehiculul de masurare pentru realizarea sarcinli necesare pe osia din spate, conform art.62. Se recomanda utilizarea unor elemente metalice sau din beton de ciment, a cdror masa sa fie cunoscut si care sa fac parte din dotarea unitatii care efectueaza masurarile. incarcdtura se repartizeaza in mod uniform pe ficcare din rotile duble ale osiei din spate. Art.70. Se verificd presiunea in pneurile din spate, care nu trebuie sa varieze cu mai mult de 0,5 at, fata de cea precizata la art.62 Art.71. Se cantéreste osia din spate a vehiculului de masurare (P, KN), Sectiunea a 7-a Efectuarea masura: L Art. 72. Modul de stabilire a scctoarclor de masurare si a punctelor in care se efectueazi masurarile este conform Capitolului 3 Art. 73. Deflectometrul cu parghie se asambleazi in vederea efectudrit masurarii verificandu-se suruburile de strangere si centrare in lung si trans- versal ale parghiei basculante fata de bratul suport. Se recomandi ca instalarea parghici sa se faca in pozitia 2:1 1:1 este necesara numai in cazul in ci basculante in pozitia imasurari pe sisteme rutiere cu © capacitate portanta foarte ridicata, care prezinta deformabilitati foarte scazute sau cand sunt necesare masurari cu precizie foarte mare. Montarea parghiei basculante in pozitia 5:1 este necesara numai in cazul in care se fae mAasurari pe sectoare de drumuri cu deformabilitati foarte mari a care cursa normala a acului microcomparatorului (10-11 mim) nu este suficienta. Aceste ultime doua cazuri sunt insa foarte rare, montarea parghici basculante in pozitia 2:} satisfacAnd in general necesitatile curente Art. 74. Se instaleazi vehiculul de masurare cu una din rotile duble din spate deasupra punctului in care urmeaza ase face masurarea. Art, 75. Vehiculul se mentine pe punct prin franare sau prin frana mecanica de mana. BULETIN TEHNIC RUTIER Taal Ml we > behrinvin 200A 43Art. 76. Se introduce varful de contact al deflectometrului intre pneurile rotilor duble din spatele autovehiculului, astfel incat acesta s& fie plasat in centrul suprafetei de contact dintre pneuri si suprafata imbracdmintei (foto 2). Foto 2 Pozitia de lueru a deflectometrului Art. 77, in cazul in care se fac masurari pe balast, pe pietruiri dezgraduate sau pe macadam insuficient inclestat, varful de contact se aseazd pe suprafata drumului prin intermediul palpatorului cilindric, aflat in dotarea aparatului (Art. 61, pet. ¢)). Art. 78. Se aseaza suportul anterior in pozitia orizontala manevrand cele dou suruburi reglabile in sensul cerut de aducerea bulei de aer intre repere. Art. 79. Se aduce partea posterioara a parghiei basculante in contact cu acul microcomparatorului, astfel ca distanta de la nivelul talpii parghiei hasculante (pe care se sprijind microcomparatorul) la nivelul opritorului, aflat la dispozitivul de prindere al microcomparatorului, sa fie sub 1,0 mm In cazul in care talpa parghiei basculante nu face contact cu acul microcompa- ratorului, se face reglarea fie prin cele doua picioare reglabile ale suportului anterior, prin insurubarea lor cu invartituri de amplitudine egald (pentru a nu deranja orizontalitatea suportului), fie prin piciorul suport de la partea posterioar a bratului suport, prin desurubarea lui, astfel incat coada parghiei basculante sa se ridice, facdnd contact cu acul microcomparatorului si ajungand la distanta recomandata mai sus fata de opritorul dispozitivului de BULETIN TEHNIC RUTIER nul Il, nr. 2, febrvarie 2004prindere al microcomparatorului. in cazul in care talpa parghiei basculante este blocata prin contactul cu opritorul dispozitivului de prindere se procedeaza invers, desuruband in mod egal picivarele reglabile ale suportului anterior sau insuruband piciorul posterior al bratului suport. astfel ineat coada talpii parghiei basculante si coboare, ajungand la distanta recomandata fata de opritorul dispozitivului suportului anterior gi se rectified pozitia sa . daca e necesar. Art. 80. Se pun indicatoarele microcomparatorului la zero (0). Se incearef sensibilitatea miscarilor parghici basculante in jurul axei de rotatie si sensibilitatea microcomparatorulu, prin cateva lovituri usoare ev degetul pe coada parghiei basculante, in apropierea punctulun de reazem al acului la jndepartarea autovehiculului. Sensibilitatea este satisfacatoare gi instalatia bine montata daca la acesie lovituri indicatoarele microcomparatorului reactioneaza prin oscilatii rapide in jurul lui (0). Daca aceste oscilafii sunt lente si greoaic. trebuie verificata atat strangerea surubului de presiune, care strange microcomparatorul in dispozitivul de prindere, cit si strangerea guruburilor din axa de rotatie a parghiei basculante Acestea trebuie desurubate usor pana la limita la care, fird a dduna stabilitacii instalatiei, permit miscarea libera a parghiei basculante sia acului microcom- paratorului. In cazul in care oscilatiile indicatoarelor microcomparatorului sunt dezordonate, inseamna ca suruburile mentionate mai sus sunt prea slab stranse i ele trebuie verificate in acest sens. Verificarea sensibilitatii aparatului, aga cum s-a ardtat mai sus. se faee nu numai inainte de inceperea unci seri de masurari, ci si la fieeare masurare in parte, deoarece pot interveni deregliri in stringerea suruburilor chiar in timpul lucrului. Dupa efectuarea verificirilor de sensibilitate, se readuc indicatoarele microcomparatorului la zero. Art. 81. Timpul total pentru. stationare a vehiculului pe punctul de masurare nu trebuie sa depaseasea un minut. Art. 82. Se indeparteazd autocamionul de pe punct si se face eitirea pe microcomparator in momentu! in care axa votilor duble se atl. in trecere la distanta de 2.40 m si apoi la o distanta de cel putin 5.00 m, dupa un minut de la indepartarea autovehiculului de pe punctul de masurare. Indepartarea autovehiculului se face prin deblocarea franei de mana de pe lve cu viteza L. cat mai lin posibil pentru a nu produce socuri ce ar putea cauza detormatii sau deplasari suplimentare. Daca in timpul masurarii se produc perturbatii jn functionarea acului microcomparatorulu: datorita trecertt unui vehicul pe cealalta banda, rafala de vant. cte.. se repetd masurarea. BULETIN FEHNIC RUTIER nul if, ar. 2, februcrie 2004 45