VOLUMUL 5 C_E De la CRABI SIALTE CRUSTACEE la EPOCA DE PIATRADorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI 52. | DARWIN, CHARLES Ecuapon st rev 4 | Dasio Episox, THOMAS Deser Dickens, cwaRtes EoirrUt anzic Dicestia EINSTEIN, ALBERT Divozauint Execraicitarz Din gr axttane Exec . Cunespr De Arm Exec Evesanyt Fuente Diswey, wan Dranarurcra Dass Daserunite oMULUL Euisaneta1 26 Daowont 28 Evetia srausraia DaneManca, Ecurrapte 288 Dansu Ecotocte st ecosisrame 289-290 Enoca ne riarna‘CORTINA DE FIER, resi RAZBOIUL RECE « COSTA RICA, ves! AMERICA CENTRALA, | CRABI SI ALTE CRUSTACEE EXIsTA APROAPE 30.000 DE SPECI de crustacee, precum crabii, scoicile, copepodele, speciile de krill, homarii, erevefitg packichll lena (Ord Oniscidae). Crabii si Retsle cusite an ciated caracteristice comune, cum ar fi2 perechi de antene, mandibule si o carapace. Dimensiunile pot varia de la puricii acvatici microscopici, pan’ la crabul uriag, care are o anvergura a clestilor de 3,6 m. Cele mai multe crustacee triesc in mare, altele prefera apele dulci siciteva, precum piduchele de lemn, trliesc pe uscat. Unele sunt parazite: traiese pe sau in interiorul altor animale. piapeiale Apirarea incl deposi fel dcx se prapiraca sje cee Sopralimesonaicar a alee eigih ee Unk cable aaa ‘Eons ecomofod Grinds ge pe cocan ni epi tier ‘neil incor Chirag vila Pasomeaeaperger tena mina de arcate ps pein ‘nr pt de coud geo Cheers een cb it Ap bi cig laren nb Ce-decoaoe hb merginc inet apo Pe late ne cin eploranpeurale Fon lr pe pe, aa cin i ai ca pm rable cen, pores ek derrece men poco tora Cea de yrm acre Balanusii Balinusi einer plutese pe mare pind cind igisesco suprafag stabil, cum ar fun firm stincos. Apoi se xeazi de o patra gt Secret o substan’ pe baad de caliu care fotmea23plici protectoare in jaral lor. i Iasi o deschizitura prin care se por hein si cate se inchide arunci cind animalul este cxpus la ar in timpul reflux, Balan sunt heemafrodigi ~ asta inseamna cd ambele sexe exist la aceasi individ Gai = ia ia prin pobde {baci dln ae plate psp Trasituri ale crabilor Crab parin odin Dezopoda (co 10 piiar\- A pate pec de pisos arate enti mer Sa nora pls cho pereche moda, numa ele: Au dou Pech deans ani och roel sgmenta sa carapace, Pe msusk ec crab pied carapaesvshe ile cree una nou Hines so (Cb scam ‘abuts, eet ‘ae rides Cobre rnd pradaca suo cdl pec pais seep frais pnt dace ana apni a pecie) Crabel mee fran apo fuged ech de membre speed pe pores ooings a dic Crab sara Pai Gab phoma Aan rat ‘Cain mal die ‘maior ine loco pcre Ana cad nial ne ‘empl scuda p ‘sete mere Be, (Scacsonale ie prin sch Pp feepedepelice EoGE ncsre Cate pe ie Scotlare in npc tex pemre Memb ips Tong Cas pgt Dopher eb di oie ee tps ere posrepaPinichodacccentpesshcatoen ore Sea ecto Unde cree cc oem mee ‘gina arr oe pera laa eines pat Cables pewee MPa - R ~~ Pliduchit de lemon es Pronberage ‘per fsb Tier prac fia Compete sites eremeaT cu one Cabal pines poe licen Ue mi ieee “ome xb sia pee Coa lps Chad pe dip nt peti afi Paddle un eg race tee Coch npc ene compas din pk plate ‘pees prota pce Puch de | sfc dete comple’ chan ec precum insa nde eral ee poursvdace perder de op Pi ‘mpermesbie 251Homarii Mei de vag Homari,impreund cu crabii,creveti, ceveti abi, racic plarog sunt eu togicunoscuti ca tritoare din cauza ‘modilui lor de deplasare. Tries pe parm sa funda _mai in cursur de apa. Homari acest mari, flosgt ptr apirare si hrinireClestii masculului sunt de obici ‘mai man deci aifemele. Cea mai mare specie este Fhomarul albastru care cincirese pin la 25 ky. Raci, rude apropiate ale homaruli, tries in api dulce tindaavea mensiuni mai reduse ringed ee tne ua eta Paricit de baled Maryal homarilor cd be on prop shee inspec Crevercle-sanitar Crevetii Visclor wor deren. crocs | Oceanele lumii sunt pline de creveti i creveialbi care se ana tepinted pre harnesc cu restui, Er sunt asemnator, cu excepgiacrevetilor hati ptr are spin ai care au borulascui (0 sructurd ca un feist in parca din fh a corp) dous preci de cle, in cmp ce ereveti = ‘obignigi au numa o perch. Kril-, animale mit rete” | steuie principals sur de rand baler Ceovetit-midie paiinmsooce | O eaceelan Crea cpr ma Sarno ee 3 » " B | Smmcmatiicms ape -€ one Pe a ao Copepodele CRABUL PAIANJEN TEPOS | Eels ena caer) er Seca | tana principal peytor din larg cceantlprecum heingul, sproeal fimacroa Alte crane parazte tlec pest in sau ake crustacee, pet sa balene ‘Copepd de apt dle rc Anrroropr FAUNA FAUNA, NA, Ocegne 51 RereRinr caineCREIERUL s1 SISTEMUL NERVOS FIECARE GAND, FIECARE EMOTIE, fiecare actiune reprezint dovada actiunii sistemului nervos. Elementele esentiale ale sistemului nervos sunt creierul si maduva a spinicii, cunoscute ca fiind ,Sistemul nervos central” 2 (SNC). Cea mai complexa parte a SNC este creierul, care primeste in permanenga semnale din organism, le proceseazi Miden sile retransmite pentru a-i dicta corpului ce si faci. SNC-ul stn comunica cu fiecare segment al corpului printr-o vasti retea de ers nervi, Nervii si SNC sunt alcituigi din celule nervoase numite cones neuroni rsa ron ses Nev ai Nervi = ‘Soe m ora nervos, Fiecare nerv e alcatuit dintr-un Mamunchi Plesal lamar ~~ tnimencht de near prot de un ee imiduvssc andi in repeat anda, pie Pasa pas pearl SESE Corpelal Majeiatea neve coor dad impulsurile nervoase citre SNC, gi erul Sistemul nervos om neuroni motori, care transporta Sistemul nervos este format ae din SNC gi sistemal nervos periferic, cae, la rindul lui, formar din nervi.Siseemul rnervos peiferic are dou’, impalainle ncrvase de le SNC : a uch “Terminaile nervoase Sige eke erp rcledevermini cron yume | SegMente: somatic, cate pel nial Dates es contfoleas actanile tibet sue ston eee esi Neri dnp inplnie nero angle | Yoluntare i autonom, care F ing rapectdobies Is | controleazd funcrile mech , a ee Neuronii 2 Sip 5,5 Capa sceinapd tr msneen | Degen emo eng ia Neuronii sunt celule aungite, > ag emmmemmes, | ean ee ea subi adaprate penta a Xx cplarkecmenaicayeii nian” transmite stimuli electric > Newron de ee xine 3 purl de neuron {= a room cont asociafie. Cei mai numerosi Cpa! svat in Repari din sunt cei de asociate, care ay Fete paint deat // ‘transmit impulsuri de la Breroodas | Neuron owe in SNC i mat Impulsurile nervoase 4 a eee np pci Iso | : ala y } Dinaie Songer aap pose des microcop. epee =. See agenesis |Creierul CCreierul este centr de comands al corpalai care ne permite s gindim sist avem o personalitate. De asemenea, el este cel care regleazi procesele care au loc in ‘organism, Exist tei mari zone ale creierulu:telencefalul (care ‘cuprinde cele dous emisferecerebrale),talamusul, /hjpocalamusul a care se adaugi sistemul limbic, care controleazi emoriie si comportamental instinetv Thawed wen Infrae de oar ieee “Tene ee sein indi (Cobdndeifre oles ee opal cals Hipoelsmosl at ae opti Cereal a ae ping seal ad Zonee eciralui Md de Ppl Fiectr nn ctl perv ere ree ‘Selene nr fa ecb once eclevensa aera Sorin deck emie pep wna iteeprdd cit de orn “onl d seca cam te lobal froma ocupt de pin pele Scat energie celagee Prec inormap omepite cal gust Sire cmon contigs iron ‘biti ovnenarse = Tec re — mae Miduva spinatii | sar spt rane fara de vara meclcoelaigeeelen Tene came Mma Coane aN | spinast apare ca un cilindra lung de 43 cm as [gros cian dpe aplasia formar din si {esut nervos. Ea pores de la baza cteierulai i ajunge pind in parte de jos a spatelui, find adipose’ de coloana vertebral. Lal oe nan ol mor ‘ERETERUL $1 SISTEMUL NERVOS Seqiune mane rin cer Sebel Sultana cnuse yea lb ee nie cen Gate: ne Cacho cel fem in ee Cra copinds cop ero nase ‘lore ede comalZastent ma dn bs peopnde Be Sermo eg cade gprendr ifr (orb drag ‘er Creieral drepe gee ting ane Emir cris ng onl pare drape compl in inp ce. Soon (nr dpe comme puree er ‘igh Dem cme sun ore Scene poe pepe esac, Treat ‘en pecs La meen, sere a eat eaaaptiigae ae ‘odie sa ee de indies cool emai in cinp ee emis deped Contos pacts Seapets prea ccm fcc sae Narondeaoviie Celi gal Celulel creiera Geto etn cacrtinde ‘ncn dire ee me neon ‘np aro Peear dite scx cots roel eres De oi noton oem oeecompeh Crier se gcc lee men poeta moron Undele cerebrale Neto endl erate mopponca npemaneng impr ery Re pcs alse co soa “a a tami clearer) Hectalconecap ls EG e ‘rl devalpl pean Scevtate electric sub forma unor oobi peti emi ce cbc ‘Somnoul x visele Intempo soa skeet epee ld verso sega abies Repo ode eee Cul yoo Biblia Teal scr al eligi cetine ete Bibl Prima parte ee Veco Tetment,o eid dleroleat ereinsmal. Apo’ urmeaza Noul eee ‘elon Tel dt oe pr Ee ships Mats Mac Les) smear sce Testament, format din citi c istoria dela inceputurile crestinismului. Noul Testament cuprinde cele patra Evangheli, Faptele Apostolilor si Epistolele (ofetind dltali despre rispindirea crestinismului) si Apocalipsa (confinind profegii despre vito). team on dis d cle petal el iver Ace st de manic font, coer a pepe din pop de Eco eed pride Manas de Marea Monts Cavciape Fesvivatunt | lisus Fvnora, nice, Pred ns ‘els rupicinie solemne din (bem dele Nk Tec ead pot beat poco opie Engi dpe “Manuscrscle de la Marea Moarts gd Mares Met 40 ~ Euharisia ipa al es ios iden pine Pace tees peeing vagkinpne (Cop de agin ‘scl aE Crietanal Nagra is Hons ‘ronnieb ovens de Csi vrbee dope nares iran ‘gon din Beco, Dine secs fs pare cle et oe ik fe Ae par de Fpescadeats mag Opesiom Grama Cot putt = de a Biome cpa MAnAstint Rerorwa Rewicn TaAwur‘CRICKET, veri JOCURI CU MINGEA CRISTALE s1 See PIETRE PRETIOASE =a eotabine dine exe Fede ela rin oe de LUMEA DIN JURUL NOSTRU este alcituiti din cristale : eas minuscule. O mare parte din suprafafa Pamantului este formati din roci care congin mineral, la rindul lor formate particule cristaline. Cristalul este 0 substangi solidi care Cyerineine e a apirut cao formi regula, geomet cu os rafag netedi, plana sau! « | Cecil Rhodes fete si muchii drepte. Cristalele au proprietigi dferite, ind folosite atae in cae regs industri, cit si decorativ. Majorieatea pietrelor pretioase sunt cristale aca! apreciate pentru frumuseyea lor; de obicei, sunt tiiate gi slefuite pentru a li se evidengia aspectul. Siem i G@' i Sistemele de = cristalizare ae EL cc ae — Dears emcee = aicee ree. | ae Sey SE Le Tee me” ie, chiral cca dmeacesir | ae tee s Sem Wane come sunt post: direc feome tol | Soe ene apltate, chic toate acestea pot integrate in sime- ‘Comportamentul ‘ia ssecomaba respecte Agregatele sant grupiri crlsealelor _ crite, Acetate =a rn | | Pietrele pretioase oa, Li | Eralomla preps al folodze pencra | eoarens Toa bijuceri, majoritatea pietrelor preqioase sunt ceoincaae eristaleanorganice frumoase, rate si dure (Cireva din piettele pregioase sune de natura fakin cu ‘etalon oe 2 Damar cn ——— organica (chihlimbarul,agatal si pele) ee in Dinmaaee dale Altele, numite pierre sintetice, sunt produse | Sulual ps bate pa Speier po rea aoe me eg in laboratoare. Au aspect si proprietii petted pal cow ce peepee! asemanioare cu cele ae pietelor preioase | POSS Fens ies natural, ish sune ma icine. | >] eee: Ten dpeee ‘ ar eee | | Sere aes) plaice te Geodele Steen Acero Rin prmtchi | Aes tesrta = pice ea a er tae hePietre pretioase Pictre pretioase Ops eget de sce seater: Opal pron se Pictre semiprefioase le pers Amazone eo ay fore mn pa eg tome eas ee ee ee ance Copiers Somaya clio Se actene eee ee ipa Giniemdens ipeteeme P ga te) Pictrele organice See | J rei din fd t fue Geintress | Skblomsepet mai Conk caesteiend decks Chiara ee ik ede tile ml de ‘Temorvitscae sau srt copa oat igudecctm meu svenioepttee © ale aan Sochmmnicioni De De dela deeal cee pet peeweeScuruNDag! iN APA, crocodilii stau nemiscagi, asteptind si atace aproape orice animal care se aventureazi prea aproape de ei, Crocodilii apargin ordinului de reptile numit Crocodylia, care a rimas aproape neschimbat de peste 140 de milioane de ani. Acest ordin cuprinde crocodili, aligatori, caimani gi gaviali, care se aseamini, cu totii, intre ei in foarte multe privinge. Se deosebesc prin forma botului si dispunerea danturii. Cu tofii sunt pradatori foarte eficienti, triiesc in ape dulci si sunt bine adaptati modului de viaga semiacvatic. Ochi Sikthonekap ailinedvargcle Oe po [apapesmers &> a Tmdyree nee puternice vnc inperchee clo ab ap. Jenteal cel depen cbt pln 90 ok ‘ena ceo pra deine de? 3a, Ectopic ep etn le ee pte va ‘ental deere ince unde 2 | Forma borului | | Abs cima sbi de oalvcre Sebel nga Crocdi por es Novae Eel bor, rah ane ie ee Beri = | aad Siena cigwet peat etd dealespad daplalcret Zonle de presane res spar AERULDINJURUL “rend ‘espace solo unde Soule nate NOSTRU este foarte rar static. aa ee eee nad Cand aerul se deplaseaza ca un curent continuu, devine vant. Curentii de aer sunt generati de aerul care se deplaseaza din zone de mare presiune spre zone cu presitine joasa, Aerul in urcare nu exercit 0 fort mai mare, ctedndu-se astfel 0 zoni cu presiune scizuta. Aerul in coborire exerciti o anumiti forti, ceca ce di nagtere unei zone cu presiune inalta. Diferengele mari de presiune genereazi vanturi puternice, precum uraganele. Puterea curentilor de aer se masoara pe scara Beaufort, de la 0 la 12, Curengii de aer fac parte din migcirile circulare globale, prin pert Tips Sara ‘ste mal rece, Presunea Suplimenears din aceste zone (anicicloni) impinge aerl cite Zonele de prsiune joss (depresuni). La niveul solu, ‘nturle joase bat dnsprezonele de pcsiune maxims cere cele minimes ‘maisus, vine seinind i deasuprazonelor de presiue jos Curent de act loca esa scam on ina fink dn Amer de Nod deals ob proton x mad pre Poe Sn care se mengine echilibrul temperaturi, Curengi de aer dominangi i ‘Curengii_de aer sunt idencificag in funcrie de dirceyia din care bat. Un vane care bate de la vest | sprees este numic vine de vest. In majoritatea zonelor, vincul bate, in cea mai mare parte a timpulu, dinte-o ingurd directe. Acest vine este cunoscut sub denumirea de vint dominant. pels aces Cia Haley Po Efectul Coriolis drei pe pce Apropleea caer deer ptr Brizele de uscat side mare stl eine meta edaane =a a erepes een Sayin ees psa Seance Hone teaeea fecgimaaes ape eee pate obec! eee oe als. co nomen data Incl ripode Cate nab deere ‘tment inv spel te, Celulele Hadley ow Plo Ipidich = Gare aati de ere Godse ac rl al ie Sinerlen tact diecedmpee | mete Ferme ma noe a Seki ta penengeee | lod ek eral ce Bae ‘djons presane Prin uma Curengi de aer montani es inccabiadee Cede” Tropce name cl Haley Japs macro ger Core Hag ee ‘loc ane deve cr ct = omen ce cannes samc (Sete Cot sere eee ee Soar stabcice et eat pele aoe cee dolor tavi died fea ler ee Slee droves ic din ve cd sire Vane cea tae Curenti de aer de altitudine Laskin mar exis cureng uremic de er care ic oco ‘lobuluiavtee de peste 370 Ken, Aceasth fotografie aati un asfel devine deasupra Sahai n Ep. fu pl ATMOSFERA Enenom MARigr Muwyr svat 266 Sede Bandy tapes Undele Rossby ot Fin Ingecarng dese devor cepa en Sain oneal Seep ferealorccoicepe Navioatra Varo, vi Zink srl cd one mcrae oe VaeMea ZaneCURIE, MARIE Sp Fizictana MARIE CURIE a fost pionicrul stiingei radioactivitigii — studiul razelor penetrante emise de anumite materiale rare. Activitatea sa a revolugionat fizica si chimia, constituind baza cercetirilor fe ind chin ulterioare din fizica nuclear. A descoperit dou clemente necunoscute pana atunci si, de asemenea, a pus bazele unui important institut de cercetare. In anul 1903, ea a impargit Premiul Nobel pentru fizica cu sogul sau, Pierre, alaturi de care a lucrat, gi cu omul de stiinga francez Henri Becquerel. In anul, 1911, Marie a primit Premiul Nobel pentru chimie. A marie dup’ o suferingd indelungata, din cauza yaaa el unei afecyiuni provocate de expunerea la i NC radiagii. pemeecince ee Sore fugeamnmtepeantecaton Radioactivitatea ia ee — tnamal 1895 ficial german Wiel Rnegen a oi d:scoperienceunal dn expedient sale, pce in ;penecrante”invzibile, pe care l-a numie raze X, tonne Polonia enter Dope erat Std Manes ncpur eceneae eg secede “Unies plat Polonet ares nein pera sini ibide riche ‘emanate diner-un rub electric. fn awl urmitor, Becquerel a descopere raze aseminioare cae erau ‘emanate de uraniu, Sofi Curie s-au dedicat reseul Vegi seudiulu acestor raze idsomor din Pat al Place decay jeataiemel Irolarea radiator Falls Cure ose h pelted ile ‘Seager ual a nec dc nll le Cl inane dea inl pe Ma fn 1094 Dep cle a pecans vi ted contre He | Siac alu dese dat seat peed ene bei contin ale bane ee | most chs pcre de - | hblends pn cage seo i Pehblenda SipiCatendedicn _‘Razele X in sn Pia Rh spre I2anvisi leet Gale bib Ace Cate Pele, Auobjerarchin 2m endo pny abl Iretorlaccacas Sie ingens bing wees email wale ami plo ip” pmce deca tame sims ate, fn mp eer ore | Mane Conse Pin Mare Institutul de Radiu In anul 1912, Insicueu Pasteur gi cel din Sorbona au decis & infiingeze un Instat cde Radin Ii Paris, dedicat ceretirilor eu privire la radiagi sla uelizarle in scopuri medical ale radioactivity. Marie a dlevenit director al aceselinsteut gi gia Jedicat mule timp susfinerii oamenilor de sting! in activtatea lor, stringind fonduri Seedectnedom eer pentru cerceei Nobel petra re Cunaz —Euesmre —Isronta | Raploncrivirarsa RazeteX yr specraut Pant 267Zone predispusela Def enema por spires eeeeetelioceach prec apni Caimi box in aepives maior CUTREMURE ‘ De 1a 0 onULagrE UsoaRi laterifiantele migciri violente de pimant, curremurele scuturi literalmente lumea. Cutremurele sunt Sober vibragiiin sol, generate de migciti bruste ale plicilor tectonice — portiuni uriage de roca, ce formeazi scoarfa terestra. Ce este un cutremur? Majoritatea cutremurelor sunt atat de slabe incit nimeni nu le hoes aluneci de obie nee pe sesizeaza, insi uncle sunt atit de violente incit pot distruge orase ra eek eek bec intregi. Efectul si intensitatea unui cutremur se masoara pe sciri pd leds frodac Bll (ap) Aan diferite. in girile predispuse la cutremure, strategiile de apirare ee a Linde deyoc prin scoary Acs vibra minimizeaza pagubele produse de acestea. ae ah mee eee cobeedeageicle deeake peenaeas dd deci ‘Sear Meelis wn cea Indep de en receipe anc t ‘pico barged festa mid Xitel ae, Soma pallid | Fear se pee gee ~ ‘ade mc mi pesca oi ane fle pepe | ee erent Fone at ce V pure merle cheat Mecall Deplaares Peden ‘ots Epica 2950 decumen Accent. Sipe rceesicia! eta metrul cope apart Cents protect ‘mura pe sera Rie. Fatima eke ar fend oiling a Kb, Japon ae IR ann tae Cid eee eee Coat deat ce pepe mine Nkeemntaporin Ovid Pace, | recom in Pain 964 ing). | Sera Richer miso fos Seni ewaas. mommy acinar : ord ‘Apirarea impotriva cutremurelor | “ttncateneit, ‘ tipo Fete 10 mat mae dc oe veer ine ior “Tehnologi nu pat preven cuerucee nl pote jt laze pagiblor or ma alsin cca ce pve proce de consrci se csinlon Mjocatspcreror deve nude deo raisin afi In cern de lc mene auloc din cau mite pdnrlarcdin_ | TSCOFC 4 mans 19% ou an _,caza pribusiriclidior sau suis’ | 1586 Semgreat Saeed ow comarca J rumor taincendiloriabucniteca | Secon nan edie tumare a avarerilorechipamentelor | RAMESH 996 Uncaromar tng U cme 0000 pase lectrce. mnlondfmogi” ponetpindaeSin Gomemant95000de finales Proiccatea constructor ieee ernie ee 2000 depen (ited in er de pro crate Fnac dics 1964 Absa tev 4999 fan, mor40.000 2001 Uncen sal fife stems ncn Cone| anemear ye SMORTGE Aper se inoecwe ss 2 came Gime Beyer Riche ‘con Sivunidede we FOR GuDIMLSL, CONTINENT GrotociE OcEaN, PhwanruL Rapa. 268DANEMARCA Deaeets CEA MAI MICA, mai netedi si _Relieful ara Copia mai sudic’ ari a Scandinaviei, Reis neted al Dancmarce Porat See Danemarca ocupi Peninsula SS4iMPC depen rr i Yatlanda (Jylland), Insulele tmbroase: Exist, de Monsoessrudines Sjaelland, Lolland, Falster $i Scenurineculate 9 | Panoant ene mici. frumoasi regiune de acutisio. | Guvewxanr de zon’ de coast cu faleze, dune si lagi plaje cu nisi. Fyn gi peste 500 de alte insule ma Insulele Feroe $i Groenlanda sunt teritorii daneze autonome. Nagiune prosperi, a constienti de problemele de mediu si [ERRN roleranga, Danemarca ofera gS locuitorilor sai un nivel de trai ridicat, | fiind una dintre primele 5 rari care au organizat, in ani Procectig eae ; . SE cq dec Auranerzan: 9% Insulelebalkice lade nape ce a ==” S71 mm Tacs | cine heen cet ou oy tora eb ince pg mine pote gil clonee Sin ec ec ey feel ¥ ‘Seem de provcpes copia ds a Doar dn fade mn cass hgeieksidsbowre se as lige pe Copenhaga Cops inet ea Prez iit ee aS Ses { pon oceania ‘rp ded xe Corie rience mien de penoane le Fumie daner snd eK Ps Sore nk pride ‘Bare peer cp ncaa Legoland in Yad Un Rant npr de ‘$eeuS TERA Aunenr= Soneag at Eeamcte Fomora fenorey Quant Saran sUtayakts Vion peer ht Se poate ns Grae 269DANS D| |, ATUNCI CAND OAMENII se migca in ritmul muzicii, ci danseazi. Oamenii au o pornire SB natural de a se migca ritmic Copiii sar cind sunt agitari, bebelusii se misc natural pe ritmurile pe care le aud sau le sime. In dans, aceste migciri naturale sunt organizate in modele ritmice sau vizuale. In intreaga lume au aparut felurite dansuri, care sunt executate din diverse eee motive. Dansul poate fi si o forma de recreare,—_anounme PEE Poate exprima o emotie, poate spune o poveste sau transmite un | Dansul asiatic Dansul african Penteu multi aficani, dansul esce o component esengiala veg iar multe tevenimente importante, precum nasterea, moartea $Hinigierea in maturitat, suant marcae prin dans Dansurile afrieane por dura ore in gr. Cele pentru birbati sunt de obicet foarte energice si presupun britiidin picior yi sirieuri Femelle tind & execute ‘Dansur indiene sentiment. Principals infueninsluldedans fn ines asatie provine din India. Mule prpite rm Origini om RI MUNTOASE $1 FARA IESIRE LA MARE, eae >, Elvetia si Austria sunt asezate in mijlocul Europei | intasmscics neluepelr lm de Vest, cu micugul principat Liechtenstein prins _ fullme.sssvte swine sce soo intre ele. Pozigia centrala gi cursurile unora dintre cele mai lungi fluvii din Europa au permis celor trei tari si profite de rutele comerciale dintre est si vest, nord si | sud. Lipsa de resurse naturale a Elveriei a dus la dezvoltarea ramurilor industriilor tehnologiilor inalte, care au imbogitic fara. Resursele naturale ale Austriei intregesc veniturile generate de agricultura, iar lacurile si mungii pitoresti ai celor trei rari atrag milioane de turisti Relief ei mai inal mangi din Europa, Alpii, acopera 70% din Elveia, 75% din Austria si mare parte itnd pe din Liechtensecin. Padurile dese "aon. inp de conifere domini Austria i sunt rispindite pe to rritoriul Liecheensteinulti. Dou’ mati fluvii, Dunarea si Rinul, oferi edi deacces cere nord s acesteia la sud. Then pe im pd pend bs Ee CClimacal regiunit pile din Auseria Lacurleelveiene (Chpte lag dae de ear unl dine cea pong afllorsismoperspare lca de pes 1 Aseict Far cra scene esporae Vite patc ete zonclmt ae 306Elveria pee impiryie intre 26 de provincii. rnc cele ml ib ee Earp re Federagie din 1291, Elvtia are un pence Dare esenyiate Exveqia | | oe sistem de guvernare centalizat. Tara are o lung! istorie de neuralitat in anizagi interagionale ji au cartierele generale in Geneva. Servcile bancare de succes si industria inalecieehnologii au facut din Elveyia una dintre cele mai iaboaie, iar acum mule o celle iu Industria Monta ancl cre Agroape 39% din Bra de ceticentininens | = " Prlecitowe nadinae | PHRSOANE PAM dxDIC 2 ora via 79 de Gorennann demecate ml prospete fri ale lumii ALeARETIZARA eee depres demi is at ete ere ‘Creyterea animalelor —— Pinball ee Brea dined rch Tie ame de ca z =a eee oe i de ipa controalclor din part ‘Vedete panoramic’ a Bern | sie 4 “ DATE ESENTIALE Austria AUSTRIA MEE Ociniarscentel Imperiului Austro- ERT MMM Unga so mare putere european | Se industrializat. Are legtut sins eu Elva gicu a impartigeste multe aspecte legate de limba side cultura. Aproape 94% dinere locutori sunt Mall doe mil compete oie Speiieetieeate Una np Rom Baas vanes Liechtenstein iceitdeit ins, | Semester DO porn opie ccopornir ca Een. Concer ‘phat pes = induscialzat. Locuiori Liechtensteinul se bucura de tliforal LIECHTENSTEIN Be ESENTIALE ui Seas eieionck sc Nae = FETME Acaicurruna Baxi Bane Biseascis: Eunors, Invern Mun pivar Muzica Typenter Sromrens UNIUNES, Oeitaey cuyuea ESHBERE THOME AMON She 307| ENERGIE NE BAZAM PE ENERGIA stocata in hrand pentru ane mengine in viagi si pe energia captiva in combustibili pentru a ne conduce mayinile si pentru a pune in migcare industria. Energia este motorul actiunilor, fie cheste vorba despre deplasarea lucrurilor, | despre incilzirea sau despre schimbarea lor in vreun fel. Energia exist sub multe forme, incluzind electricitatea, sunctul, cildura si lumina. teen Tipuri de energie negation poeenidt Enep etch Techerga obiceorin Energie ceccacgachiecebe i atest faa gene ie Pare eda imp nner pen dele rec mec Parerea Tima mcreone coat cl mec ‘snr frm Inala mame pre ‘mie dele la cate energi stocath gata pentru ah utilzati Energia ‘ste masuraeh in nied pute deabae= pon area cecal Energia chim comb conn cnet conpeyl cai Uni eiecioes egies tral neg deck sel Toe snc de ‘i cong secant de ener nk ‘eb map SO emare pte ofine sce cane deni pecar sine in sor 30d game don orem dest ogeingotsn H = | Transferul de energie os conga doa tamer dineren toe Pre too eatin 1829 Fc seemed de nrg inelaes fot datvamacd Loelcaseconret fm rics lor Een ‘ean pedara een at 1943 Fapesimenle iene wk Tehran de clr, ew eeceni pues 308 James Joule) ictoonedeeengerdince platr pon roamed ote joecass | nimi Istoric a eetaceerps 1847 Joule fen geman Heller lis Meyer foe =e ea geome 1853 Oma de pins scoan Willa Rankine 2 coals see pet i Elowinemth ape ote mama 10) Geopecend nang det ijn un ferd ‘Sapa de 1200 W east ‘ied deriin elder ‘ie e100) pesca Randame Dante tom: Unb mend Saran Din gue fre Bink cine Brae depres precum Fine dre cabeecne Eee fom decnerge Fence enc rea 1881 Se doch n Sue cl cog resid. Lucrul mecanic ‘Arunci cind o forti mised un obiect, energiatrece dinero formd in alta, iar rczuleacl este Iucrul rmecanic. Aceast femeie devo lera esac in timp ce ridicd greutiile. Forja pe care o folosegte cineticha bragelor sale in ‘energia potential a sgreutigilor ridicare. Dac se inmlgeste forga cu dlistanga de-alungul cireia se migchobicctel, se ‘obgine lucrul mecanic j__mumice oul (1). Sop eneieees aie: oe geese wow nde ba peril Crepe “ dc ° 000 w centitate de (incandescent) ‘schambs poeitia O persoand = came Ci —s bee de 15. W tees ee cise ay “atece pa a | ranean : . fase Ak Sd > salem tcraniene naw foaas ; “ewer is Parra lcs yi os es sa Fase pr deca amis i oO a cal 100 deep cc lode aes incandevis dc €8 Wd 10) Eesesds tol epee! embeded Bead anlaent de = Berens 1S War emt xe ai lsd orc det Ape fe oad roa pe Mena peices Aer eee chi sempe cnt Bak pe sco ogni 1905 Fico grmin Regal Unk, Aber Ene Brimacenet gree pal aon eee tut Ingacet gles Chalks ani80 Retr de onberdi t ‘ile pplores cs Soecicancewee ‘mao js nds,Centrala electrica ‘Gea mai mare parte din energi foes in case, brout fi fable energe prod in cent lecice In Incerioral uns ental care fncyioncaa pe baa de cirbune say petrol, nrg chimed stcat in combust false transforma in energie termica pe masur ce arde combust in captor, Cala exe folosi pentra ‘xducetea pei la punta de Rtberes producerea ab Tul care acionesraturbinee conectate a generatoare Ade clectctate Caren clecscsngelaconsumator prinero rea de abl. Neder esd ea ‘ccs pn rr bral heomiieopl come ipa trie Pk trbinc i apaspe 3000 fc mina Comrie ono predace I Ls thane Turbina Tabi oxcun dort ajonat defo una cid mica ape hee held dee paper aio rom ungh oma en tera ens cee rare de Sed singing et hoc xo rhe ‘Seve Pe mc sive aul jones cect rato pectoral rec ed eee de Combustibilii fosili CCarbunele, petrol gazele naturale sunt ‘umificombustibl fell, deoreces-24 format in sol de-a lungulamilioane de an din mip fotizate ale plantlor Snimalelor, Panne ins ar ezerve imitate din acest combustbi care na mai pocfi regenera oda epuzai Forme de energie alternativa Energia care e produce ols permanengh ATtermati Peng combust din biomash cae produc um ale gaze eliberate prin andere scl de Energia ‘energie alternativi nu polueazi, deoarece folosese Catt ers a energia unor fenomene ale narurii precum vane si valurle, Pe masura ce se epuizeaz’ resursele de econ combustibil fosili, omenitea va trebui si se bazeze din. sn Energia geotermals teri pa act aber prt cpa Energia coliana Otte Nine de oun in bees ae fatness dn bom Fes imam cack Ic enero Un rp de aie Sema sera Energia mareelor | Inala rl ne rgd pede Sal jinfol imac, Ua uj mi eon ar coer ee ae erate ‘cfc al ani Snape pinoce | eer ‘Encarta, Enel hidrolsts ‘random nec peor cope incre do Cora ee sp ng + Energia valrlor Tre pen rng epee cea oe inl femme nt aoe despa smal de depen. Utilizarea globala a energiei In jur de 909% din canctanea torald de energie folosici pe gl eee ecehccteres te | pom endere eal lbcrcesl pox ee poluante in aer. Energi Fockarh cs oder INcombesbl els isk Guzele natal Girhele se fea deyeuri demi a Smt cstesingia Form de mah de ab ere energie alterativi care se =~ brat = Auweere ,Chipenag, Cannon Euncrnscrare Eyengia Lenina Pern. Razex SUNETULENERGIA NUCLEARA fest uine : nat deun conainerdinogdeneem de | A In CENTRUL FIECARUI fro ddr, num miez. in interior miczalui are ATOM exist o minusculi incon contd dea rca dc G pt See ee eae centrali electric numita eae nucleu, Forge foarte ast ocantieaze mare de caldrs. Un chi el nani de ii, 2 rca caldara dela mice yo tanspores ____ puternice mengin particulele Ha peauseae corte rnumite protoni si neutroni strains legate Afar folosseclldara per a wansfor in interiorul nucleului, In timpul saa ner de abu de mare resin : Jee de abur pun in Funegiune reactiilor nucleare, nucleele atomice se ‘motoaree turbinelor, care sunt conectate despart (fisiune) sau se unesc (Fuziune), Ingeneratoarele de cure etc: rearanjand forgele dintre particule si cliberind cantititi enorme de energie, numiti energie nucleara. O centrala nucleari capteazi energia din reactiile nucleare controlate intr-un reactor, pentru a genera energie electric’. —~ Codec ne bre de mar pra lt moines reactor ones ed op pt de ferrari. bar A mee re some de mati aac — Mie omine njrde 000 de bare + x Pompele pun tn micare C aeas Reactiade Seer, fuziune rl ‘Nace devine Nace dec, Ita aan lend ef Unirea a doui nuclee atomice poarti nucle , K eeewete de snr 4 fusiune, Doar elementle woure—celecs | Reactia de fisiune a @ e | pusini protoni sineutroné in nuclee ~ por lua : nei cind se divide nucleul unui atom are loc parte la reactiile de fuziune nucleari. La * |: epecease ete ikea eure o reactie de fisiune. Unele clemente grele au =p hidrogen se cioenesegformeazi un nucleu | B8es instabile care por Bi divizte prin = ape half ied ecko bombardare cu neutroni. Pe misurd ce se desf4e Nyy Bee ruceele, se elibereazd energie i {ndepirtind un neuron. React de Fuziune Bie ee. @ auiloc pe Soares pe alte stele ‘mal malt{ neatont, care pot lori cece aed 2y alte nucle si, pot declanga, astel, ‘o reacie in lan. my Rescrorul pid ene Set eee eerrpd ldnpsl | fect int pueda ‘ce ano (fect tae Bare de combusabil e | | Majella de 3 bee) —*. ‘combustibl noclear sane Perania & a—ieate Ts Coat tont | a cit | 2 adipic ——__—— Pericolele nucleare Daye carprovin din floss com aa bust clr sue sede radon S te nit wbuiedeverate in gl ma ‘a ingropate in condi desigusg. “Tetra tmdor nicl sacle preci n rescore psa cont Ihre petermen ling une zone pin 2 Reactor de fran ea =e ———s . icpertid Fergal omy deiner cprinmnt _Ciertea mats tadioacivn act Comarca athe Tors mde sade aan Istorie 1938 Chia 196 SUA. Eno Femi 1986 Expl dea Enrico Fermi 1911 Exnest ‘seayeye 8 realize prima reactie in reactorul nuclear dela iki decphe tint Eaten | Radeon ler Coeta Rn e ipo os spear fein igae 1915 Nomi mcr dng, sc ome as at pee seg ot Soe covdeppsece Htohinat 191 Pinas moins Simidccre 1999 Pande ret fearon ‘Seer pon Sonconioce ogigaminttinsBeie 1980 Red telnk dR, 200 Ea de crarle pst etc din Sumit moceu” naka dl neg Sead one iene (Cee und se ri ear a Bane Aro: Enygreix, Ewenore MATERIE er Reeitimeg sock TASER kar pun de gad | Init mi dem doeapers peal ies mancregeenant deen mar mea, | sek, RADIOACTIVITATE 310EPOCA BRONZULUI Many depots depron ara dr In JuRUL ANULUT 3000 i. HR, Primi CGO oamenii preistorici au inceput si prelucratori foloseasci bronzul ~ un aliaj din de metal cupru gi staniu — in locul pietrei, pentru a crea arme si ornamente. Datele acestei descoperiri, care a deschis Epoca Bronzului, variaza de la o cultura la alta, insa primii prelucratori ai bronzului au trait probabil in Mesopotamia (Irakul modern). Acesti oameni foloseau, inainte de a descoperi bronzul, aurul pur si cuprul, care erau usor de modelat cu ciocanul. De asemenea, acestia au fost cei care au pus bazele imelor civilizagii. Epoca Bronzului a ist urmati de o perioada in care Moin Banach 190 oamenii au invatat cum si topeasca gi si modeleze minereul de fier pentru a produce unelte si arme trainice. Aceasti perioada este cunoscuti drept Epoca Fierului. {in prima parte a Epocii Beonaull, si care pec nel bronzul pent crea pumnalal din monmdacal Kener, dn Angi Guei inck ml za tod da pari deri cabroneal- espet din rami de font de ap | | | | Clee penr cine Crearea ‘Turnarea Cap R neat burnt bronzului ‘Oamenii din Epoca Bronzului produccau | tp ctin Plas rl pcr cay. tmpedb rocilor, Metalul se putea | init. Tarnarea se folosea pentru producerea de | Psat prin bate, Aco bie dance lt pentru folosi apoi pentru obiecte | obiecte decorative. ier ee aaa ‘Act ipcoman de “kept eg “Tag de npr din boa See Calapan Marta re Ae diet oe see = eri ara ome Begs wont Baas intron Marie Fopitea pit Trea oamen in| Maca pe Fpoconalt ' | Aceurersopimicae disco Aad de ons. dnbeont thal minal ls | et de pa ln Seca ng de ‘tcmpertt ikl | tres A fo ecoch a asa | Obicetce din bron ‘india "| Sethe iow iticRomrva pontaconac nt | Brel prt pee mes. a ieneaitpancat | Glotmanpeedoajmag” "pony grr anmadd | oop bir ke spose bh i w ESTE | Cigale amc! Litas | oom eben rence, | Stampa pee inhi Saal dtr ang Um deine Istoric —_3MOLE Obie de bone 19001 Tingourile ‘eremene late de foloseax uneleele din foloii focului de Secale ee i ncepe Neolticul in Incepe Neolicicul — Sots. ioe Asia de Vest. {in Europa. “Microtice Tyrie ite TY Mero tel 312 1ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI Un amplu material, in 16 volume CCE Oman emo or en Pe Cree eee on mame eee CRT = + Peste 12.000 de fotografii si ilustratii color BoM Tae Ced oR Cee CR Md is MM CCT CRE ood ST eet ane emU sco ae Tm esate nets Se eet etic scolare si lectura in f le Cotidianul. EDUCATIVA Planeta Marketi; LUBERNOVUS oriflame natural swedish cosmetics Colect