FUNCTIILE OPINIEI PUBLICE

I.Dragan distinge urmatoarele functii: a) forma de control social ( asupra institutiilor, activitatii
statului etc ) ; b) autoritate sociala nelegiferata ( factor de corectare a conduitelor si relatiilor
sociale ) ; c) mijloc de participare a maselor la conducerea vieti politice si sociale; d) lupta si
schimbul de opinii;
B.A Grusin: A. In functie de caracterul interactiunii si al influentei dintre opinie si
institutiile sociale sau persoanele individuale distingem:
1. Functia expresiva este cea mai ampla. Consta in faptul ca opinia publica ocupa intotdeauna
o anumita pozitie fata de anumite fapte sau evenimente sociale, si in special fata de actiunile
statului prin diferite institutii. Aceasta trasatura da opiniei publice caracterul unei puteri ce se
situeaza deasupra institutiilor puterii.
2. Functia consultativa - opinia publica da sugestii referitor la modurile de solutionare a unor
probleme. Fata de prima functie, aici nu mai este vorba de o presiune asupra puterii, ci doar de
sugestii.
3. Functia de directiva opinia pronunta o hotarare intr-o anumita problema de existenta care
are un caracter strict imperativ.
B. In raport cu continutul opiniei publice, pot fi deosebite:
1. Functia de exprimare a atitudinii fata de o probmea, o idee, un fapt sau altul al realitatii
este cea mai raspandita, fiind compatibila cu rolul de control al opiniei publice;
2. Functia analitica analiza raporturilor si faptelor realitatii sociale; fata de cea de apreciere,
implica elementele gandirii teoretice.
3. Functia constructiva intr-o oarecare masura este consecinta celei analitice; include un
sistem de argumente care fundamenteaza o anumita pozitie a opiniei publice cu privire la
solutionarea unei probleme.
4. Functia de reglementare elaboreaza si introduce norme precise in realitatiile sociale.
C. Dupa forma de exprimare:
a) Pozitiva ( incurajare, sustinere ) ; b) Negativa ( dezaprobare, refuz, negare ) ;
Dupa St. Buzarnescu, opinia publica executa urmatoarele functii:
1.Functia normativ-axiologica este un catalizator al creatiei axiologice prin inovarea sociala
antrenata de modelele de comportament de la nivel individual si grupal; sub aspect normativ,
opinia publica isi afirma rolul in reiterarea cadrelor de legitimitate promovate si acceptate ca
dezirabile la nivelul grupului. Se afirma prin conservarea cadrelor normative existente sau prin
sustinerea valorilor unor viitoare cadre normative.
2.Functia de socializare si integrare sanctioneaza abaterile de la normele grupului, actionand
pentru impunerea conduitelor sociale normale si dezirabile public, pentru conformism,
afirmandu-se in acest fel, ca un puternic agent de socializare.
3. Functia de control social- R.E Park a incercat sa clasifice controlul social astfel: a) forme
elementare ( ceremonii, prestigiu, tabuu, etc); b) opinia publica actioneaza sub forma zvonurilor,
aprobarilor, si prin ceea ce este cunoscut sub numele de gura lumii; c) institutiile: religioase,
juridice, cultural-economice, politice; Formele de control non-formale se manifesta prin aprobare
sau dezabrobare, ironie, ridicol; sunt formele ce mai strans legate de modul in care opinia publica
is exercita functia de control social.
4.Functia consultativ-participativa se identifica cu o fereastra deschisa asupra lumii,
sistemele sociale manifesta un interes fata de curentele de opinie la nivelul spatiului social.

5. Functia deliberativa se realizeaza prin sondajul de opinie; se poate evalua curentul de

opinie fata de unele deizii deja luate, sauj fata de unele proiecte de organizare sau de decizie ce
urmeaza sa fie luate.
MANIPULAREA OPINIEI PUBLICE
1.1 Definitia manipularii
A. Teodorescu ( Dictionarul de sociologie ) defineste manipularea ca o actiune care determina o
persoana, un grup sau o colectivitate sa actioneze in compatibilitate cu interesele manipulatorului, nu cu
interesele sale, prn utilizarea unor tehnici de persuasiune care distortioneaza adevarul, lasand impresia de
libera gandire si decizie.

1.2 Tehnicile manipularii

1. Influentarea la sursa stirilor stirile disponibile pentru proprietarii mass-media, editori sau crainici
potfi influentate chair inainte ca acestia sa le primeasca in birourile lor. U.P.I a utilizat o astfel de tehnica
prin cuvintele utilizare pentru a descrie femeile care au luat parte la o miscare din Washington, organizate
de Miscarea Femeilor pentru Pace.
2. Selectia stirilor - una dintre cele mai eficace si usoare cai de a influenta, de care publicul nu poate sa
fie niciodata constient. Noi nu vom stii niciodata ce stiri vor decide editorii sa nu tipareasca, deoarece
toata informatia care ajunge la noi este ceea ce proprietarii mass-media considera ca trebuie sa ajunga.
Acestia vor seleca doar informatiile care nu le vor afecta interesele.
3. Omiterea stirilor atunci cand un material este publicat , editorul poate pur si simplu sa omita din
continut partea care nu doreste sa fie cunoscuta de cititor sau ascultator.
4.Arta interviului Cei care controleaza accesul la mass-media selecteaza, exclud si deformeaza
interviurile, in asa fel incat anumite puncte de vedere sa aiba un avantaj competitiv asupra altora.
5. Influentarea prin plasarea stirilor se refera la pagina sau locul in care este plasata stirea. Astfel,
plasand un fapt oarecare pe prima pagina il poate proiecta in sfera evenimentialului, in timp ce un
eveniment defaborabil celor puternici, va fi plasat pe ultima pagina, aruncandu-l in anonimat.
6. Influentarea prin titluri de multe ori, primele impresii se formeaza din parcurgerea titlurilor. Un titlu
bun ii va reda cititorului esenta articolului si il va orienta catre o atitudine fata de eveniment. Editorii
buletinelor de stiri stabilesc ei insusi titlurile, iar daca doresc sa modeleze opinia publica au ocazia sa ii
strecoare o influenta emotionala in relatare. Atunci cand articolul are un inteles contradictoriu titlului ales
de editor, aceasta este o forma evidenta de incercare de manipulare a stirilor si a opiniei publice.
7. Alegerea cuvintelor- prin utilizarea unor cuvinte alese cu grija, un reporter, editor sau crainic poate
discredita oamenii sau organizatiile care ii displac si invers.
8. Alegerea fotografiilor Mark Davidson: filmele au exercitat intodeauna o putere unica, si anume
puterea de-ai influenta pe analfabeti, de a-i seduce pe sofisticati, si de a manipula mintea oricaruia aflat
intre aceste doua categorii. La fotografii se uita lumea mai mult decat la orice, in ziare si reviste.
9. Influentrea prin explicatiile care insotesc fotografiile orice fotografie stire este insotita de o legenda
sau un titlu;
10. Editorialul poate contribui atat la afirmarea unei personalitati, cat si la transformarea ei in lider de
opinie al publicului care impartaseste punctul de vedere al editorului respectiv.