Indrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor LUCRAREA 3 SEMNALE DISCRETE. CONVOLUTIA SI CORELATIA. 1, SCOPUL LUCRARIL Utilizarea semnalelor discrete. Studierea secventelor simple sia spectrelor acestora 2 NOTIUNI TEORETICE Seminale discrete in timp Un semnal se numeste discret in timp daca poate fi reprezentat printr-o secventé ordonati de numere {s(/q)}. El poate fi considerat ca o functie discreta in timp si continua in amplitudine, Gefinita pe un set de momente de timp discrete fy, fy .slw Discretizarea in domeniul timp reprezinta operatia de esantionare, care poate fi © uniforma: n= nT, neZ, cu T= pasul de diseretizare constant; © neuniforma: cu un pas de discretizare T variabil T este denumita si perioada de esantionare, iar \/T- frecventa de esantionare. In continuare ne vom referi numai la esantionarea uniforma. Semnalul discret in timp x(2) = a", n > 0 este reprezentat grafic in figura urmatoare: Ol x(n) OS Gle eae a oA eas 6 Oo. 6° Pentru reprezentarea _semnalelor discrete se folosesc notatile: {x(n)}, {xQu7)}, x("), xQx7), x(t sur - Se va preciza cfnd ultimele 3 notatii reprezinta intreaga secvenfa sau un element al acesteia. Frecvent perioada de esantionare Tse considera 1Prelucrarea numerica a semnalelor Secventa {x(n)} poate fi finita sau infinita, Secventele infinite pot fi periodice sau aperiodice. O seevenja periodica, x,(n), de perioada N, este complet definita daca se da o perioada a sa; de exemplu, valorile elementelor sale pentru 0 Sn N=1, cea ce inseamna ca: X,(0) = x(n mod N), neZ. Un semnal discret poate fi generat direct la momente discrete de timp de cdtre surse de semnale discrete, sau poate proveni din esantionarea unui semnal continu in timp ‘Doua secvente sunt egale daca au aceeasi lungime si valorile esantioanelor lor sunt egale: {x()} = (1) dact x(k) = (kh), pentru toate valorile k luate in considerare. © Operatii cu secvente: ‘Denumirea operatiet ‘Operatia Adunare {e(n)}, cu 2(1) = x(n) +n) Tamuifire cu numar scalar EO}=a fee) = fan) ) Deplasare in timp E@)=ToeO}= [eoi-n)} Tnmulfire {2(1)}, cu 2() = x(n) y(n) Operafit liniare {eO)}=(a.x(0) + BYO} = © {x(m)} +B G)} * Secvente simple: a) secvenja impuls unitate 1 n=0 atny= {5 altfelIndrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor Tespectiv impuls unitate intarziat, 1 n=k a{n—k)=5,, =1" (n= k)= 5 {o altfel b) secventa treapta unitate. un) = { nz0 0, altfel 2.1 Convolutia liniara + Definitie: Convolutia liniar’ (aperiodica) este un operator care actioneaza asupra a doud seevente x;(/2) si x2(n), pentru a genera secventa: 2 sue) ex2—)= Eo (mx (nm) Proprietati a) comutativitate a(n) * x)= 2200) #210), x2 xi(n)= x2(n)Indrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor b) asociativitate {xy Qa) * x(n) J4e30) = xy (nm) [xg(n)*2300)] Vx, x2 ¢) distributivitate y(n) * Lean) + x3(n)] = xy (n)#xg (0) + y(n) 3300), V1, 22,23 4) este operatic liniard [oxy (1) + B xp(n)}¥x3(%) = a x (n)9x3() + Bxg(m)* x3(n), Von, Bay. xp,x3 * Observatii vs a) convolutia liniard a dou seovente de lungimi Ny, 2 genereaza o secventi de lungime Ny +Nz- 1 esantioane; deci rezultatu este o secventd cu valori nenule in intervalu: ig Sms ng +N, +No 2 ») convolutia linia poate fi caleulaté in dout modu: = direct (folosind definitia; - efectuind transformata Fourier discreta inversi (EDI) a produsului transformatelor Fourier discrete (TFD) a celor doua secvente (dacd convolutia liniara si circular conduc la acelasi rezultat). Pentru o secventa periodica x(n) se defineste transformata Fourier in timp discret (TFD)) cu relatia © Sy xno" n=—0 xe cu @ = QT, mumith frecventi normati (in radiani). T este perioada de esantionare (pentra simplificarea relatiilor in mod curent se considera T=1). Transformata Fourier in timp discret inversa (TEDI)) este x(n)= = j X(e!*) e do X(e) este o functie continua si periodica in , perioada find @)=27,Indrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor 3. DESFASURAREA LUCRARIL 1. Se-va studia rispunsul in frecventa al unui semnal continu cu “simulink’” 29) XQ) nal sinusoidal la intrarea Raspunsul in frecventa al unui sistem SLIT este dat de functia de transfer: HUQ)= ‘Acesta poate fi determinat prin conectarea unui generator de se sistemului si compararea acestuia cu cel de la igire. Functia de transfer va avea un modul sto faza \#GQ) arg(H GQ) Semmnalul de la iesire poate fi scris in functie de modulul si faza acestuia HO =|HUMeosOx-+ are GO) 2* pi Realizati modelul de mai jos folosind : un generator de semnal, functia de transfer $+2* p!, multiplexor, si un osciloscop pentru vizualizarea semnalelor. faa] So Signat Ganeiater BEN Transtar Fon Multiplexorul este utilizat pentra a putea fi vizualizate semnalele de la iesire si intrare. Parametri de simulare sunt ilustrati mai jos:Indrumar de laborator “stan time: Solver ee” : Type: ; [Variable-sten i Gutput ake [Refine output pom |e | Frecventa generatorului de semnal va varia de la 1 la 30 rad/sec. Se vor nota modificarile de amplitudine si faza ale semnalelor considerate 2. Seva considera semnalul de intrare , semnal dreptunghiular si se va realiza modelul de mai jos:Indrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor Be © > * Pulse Generator Modificati functia de transfer si obsevati formele de semnal obtinute. Care este diferenta intre cele doua modele simulate? Exista vreo diferenta? Setul de parametrii pentru generatorul de semnal dreptunghiular vor fi ree eta at see Pulse Generator (mask) fink] Pulse Generator Parameters”Indrumar de laborator Prelucrarea numerica @ semnalelor 3. Se va considers semnatul de intrae , semnal dreptunghivlar si se va realiza modelul de mai jos cu utlizarea unui analizor spectral. Se va utiliza acelasi set de parametrii pentru generatorul de semnal dreptunghiular ca la punctul anterior Observati formele de unda obtinute, Serie Format Toots Help a OSes (oR 2s RB ‘Signal Generator Seopez Tranetar Fen 4. Pentru vizualizarea functiei treapta unitate “ 1, 120 uy = 0, <0 se va utiliza blocul ,, step” cu parametritPrelucrarea numerica a semnalelor Realizati modelul de obfinerea semnalului treapta unitate folosind aceeasi functie de transfer ca la punctele 1 si 2. 5, Se dau urmatoarele doud semnale discrete x(n) = B,11,7,0,-1,4,2}-3 <3 gi h(n) =[2,3,0,-5,2,1}-1s054 Sa se determine convolutia y(m)= x(n)+ h(n) pe cale grafica >> mx = [3:3]; nh = [-1:4} ‘% perioada de timp pe care se calculeaza convolutia [3,1], 7,0, -1, 4,2}; >> h= [2,3,0,-5,2, 1}; >> stem(nvx, x); hold on, stem(nh,h, *:); 6. Fie vectorii x; = (3 2 1], 12 = (3 2 1], unde W este lungimea maxima a seoventei. Urmariti exemplul de mai jos, care realizeaza convolutia si corelatia vectorilor. %Convolutia si corelatia secventelor 1-D >> ¢= conv(x1, x2); Yecalculul convolutiei liniare >exlp = [321321], >>x2p = [32132 1}; >> d = conv(xIp, X2p}-%- Convotutia pertoticg % Desenarea rezultatelor >>tl=0:1:4;Indrumar de laborator Prelucrarea numerica a semnalelor >> Subplot(221),stem(tl,0),ttle(Convolutie liniara’, >>r2=O+2; > 7. Modificati programul si notati rezultatele pentru cazurle X= (321321321), xp=[321321321], 8, Pentru secventele {x1(n)}, { x2(n)} din figura, determinati si desenati convolutia liniard U(r) * x2(n) x(n) x(n) 4. CONCLUZII Consemnati in referatul lucrarii toate concluziile referitoare la modul de lucru, facilitati, rezultate, diagrame.