Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap.07-Bazele Igienice Ale Planificarii Si Salubrizarii Centrelor Populate PDF

    Uploaded by

    Mocanu Elena
    5 views9 pages

    Original Title

    Cap.07-Bazele_igienice_ale_planificarii_si_salubrizarii_centrelor_populate.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views9 pages

    Cap.07-Bazele Igienice Ale Planificarii Si Salubrizarii Centrelor Populate PDF

    Uploaded by

    Mocanu Elena

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    Fig. 88. Schema canalizatiet mici cu filtru subteran pentru n alizaren a 13m! de ape reziduale menajere sint acoperite cu 0 pelicula bilogied mucoasa maturizata, care confine microflora aeroba Substanjele organice dizolvate in apa se ab- sorb pe pelicula biologica si se mineralizeaza ca si in procesul de autoepurare din sol S. N. Stroganov a propus, ca in filtrele bio logice (in partea de jos) sa se injecteze aer, ceea ce stimuleazé activitates Saprofitelor aerobe si acceleraza procesul de mineraliza- re a substantelor organice. La stajifle mari de epurare a apelor rezi- uale in loc de filtre biologice se folosese re- zervoarele — aerotencuri, In care au loc pro: cesele de mineralizare analoge celor din ba Zinele de apa. In aerotencuti apa rezidual’ se miged inect, ea se acreazs (de joe), 4 adauga mmol activ, care confine cantité mari de microorganisme saprofite, astiel fectuindu-se mineralizarea substantelor or ganice In decurs de 6—10 ore. In apele reziduale epurate pe filtrele bio- logice mai pot fi depistati agenti patogeni Pentru dezintectarea completa ele se clori- neaza : 10—15 mg de clor activ la un litru de apa reziduala. Pentru epurarea apelor reziduale in can- titati mici (de la 0 casa sau citeva cladiriy sint utilizate instalatiile de eeanalizare mica», capacitatea lor fiind de la 0,5 pind 1a 500 m* pe zi. In special sint necesare aceste instalatii in localitatile siitesti. Cu acest scop se folo sese terenurile de fltrare subterana (fig. 33), fintini fitrante, filire subterane din prundis sinisip gi altele, unele din elementele instala Uiilor sint produse la uzine. Instalatiile pontra au diferite variante, apt, care permite, ea apele reziduale sa fie neutra lizate in orice conditil Capitotul 7. BAZELE IGIENICE ALE PLANIFICARIL SI SALUBRIZARIT CENTRELOR POPULATE IMPORTANTA IGIENICA A SPATHLOR VERZL © important mare pentru salubrizarea aonelor populate, in. special in orase © at Spatile verzi (copaci, tulari, fori, gazoane de iarba), eare influenteazapozitiv. asupra sinatait oamenilor. Imbinarea potrivité a diferitor specii de verdesta duce la diminuarea considerabila a aciuniéfactorilor nocvi ai urbanizari. Spa- tile verzi influenteaza pozitiv asupra micro- climei cartierelor si orasului in Intregime ‘runzisul copacilor aparé de razele solare directe, iar solul acoperit de iarba se inealzes te mai putin (pina la 20°C), in comparatie cu sevioarele asfallate (plu la 50°C). Tu spa tile verzi temperatura aerului e mai mica eu 18°C. De aceea, in zilele de vara eu arsiti, Ja oamenii care se afla in zona verde, se ma reste termoliza prin convectie si radiatie, sen- zalia termica se imbunatiteste, modifiearile fiziologice sint mai putin pronunfate (acce- lerarea_pulsului, marirea temperaturii cu: ane). Racoarea se rasiringe mu numai in 87 spatiul verde nemijlocit, dar sin incapertle din apropiere (spre exemplu, in saloanele spitalelor). Spatiile verzi micsoreaza viteza curentilor de aer, aparé de vint, diminueazs cantitatea de prat din aer. Datorita proprie- talilor suprafetei frunzelor de a filtra, ele re {im o mare cantitate de praf si gaze. Invest faalille efectuate in orasele Moscova si Har- cov au aritat, ca in raioanele cu multé ver- deata aerul confine de 2—4 ori mai putin praf decit in cele fara verdeata, Pomit si tufa ri diminueaza zgomotul urban. Fisia forestie 4 eu lafimea de 8—10 m seade intensitatea zgomotului cu 5—7 dB. Spatille verzi din preajma oragelor servese rept sursi de aer curat, pe care vintul il duce spre oras. Normativele de constructie in vigoare de- termina urmatoarele tipusi de spatii verzi de-a lungul strazilor, in scuaruri (nu mai putin de I ha) cartierele populate (3 ha), parcuri raionale (10 ha) si ordyenesti (15 ha) zonele forestiere. Sea determinat, cd in cartierele populate 20-25% de teren il ocupa constructile, 20— 22% — straaile si piefele, celelalte 50% revin spatillor verzi. Fiecarui locuitor din oras tre- buie s-i revina aproximativ 30—50 m* de verdeata. Aceste normative in unele orage din U.R'S.S. sint sau vor fi atinse in viitorul apropiat, O important mare pentru odihna popula- tiei o aw zoriele de agrement — zona apropia: ta de orag cu Lajimea de 8—10 km, destinata pareului-padure. Aici trebuie sa fie totul ame- hajat pentru odihna vara si iarna, sa fie bine salubrizat (aprovizionarea cu apa centraliza- 1a, canalizarea, inlaturarea deseutilor. ete.) Tnire ona de agrement sicea locativa trehuie s& cireule permanent mijloacele de transport PARTICULARITATILE, PLANIFICARIL SI CONSTRUCTIEL CENTRELOR SATESTI Pentru planificarea si construirea locali Lailor de tip satese trebuie respectate aceleasi Dprincipit igienice ca si pentru orase, dar finin du-se cont de particularitatile lor speeitice ensitatea constructilor nu mai mare de 5— 6%, iar densitatea populatiei de 20—25 oame- nila | ha, Pentru constructia satelor noi sau lirgirea celor existente se ales, sectoare drepte, ce niu se inundeaza primavara, la distanta de cel 88 Tabelul 13 (la 100000 poputatie) de boli frase si sate (dupa R: Panaclier) Preutnonie 47,90 Bronsita 6155, Alteali respirator) 11,19 (in atara de gripa} In total 120365 | 102,75 | 96,12] 78.15 putin 3 km de la locurile eventuale de inmulti- rea finfarilor de malarie. E de dorit, ca solul Si fie nisipos sau nisipos-lutos, aceasta preve- rind formarea noroiulut pe timp ploios, de ‘asemenea aceste locuri vor avea bariere natu- ralecontra vinturilor reci. Sectorul trebuie sa aida o cantitate suficienti de ap potabilé subterani, s4 nu fie traversat de gosele sau magistrale feroviare La planificarea localiatii de tip sitese trebuie de repartizat corect zonele locative, centrul si zona de producti. Pentru zona locativa se repartizeaz cele ‘mai bune terenuri. In aceasta zona se const- ruiese case de locuit si gospodarit auxiliare (suprafata aproximativ de 0.25 ha), institu: fii de culturé si menaj, institutii curative, spatii_ verzi publice, strazi. Sistematizarea Jinjar’, de-a lurigul goselei, se considera me- rafionala din cauza Iungimii mari, evea ce Ingreueaza salubrizarea sanitara yi deser virea social-culturald a localitafii. Construi- rea compacta inlesnegte instalarea apeducte- lor, canalizatiei, incalziri centrale, gaziti area caselor i salubrizarea strazilor In partea centrala a satului yor fi situate unitatile administrative-culturale (primaria, oficiul postal, clubul, magazinele, hotelul). Institutiile pentru copii — scoala, gridinita pentru copii var fi situate mai departe de renicul alministrativ, in Ineuti comade gi aecesibile pentru oameni, dar 1a distanta su ficienta de arterele cu cireulatia rutierd in- tensa. Ambulatorul satese de asemenea trebuie si fie situat intr-un loc accesibil penteu popu- lalie, nu departe de zona de productie. s 3 a: a) at Fig. 34. Schema divizarit funetionale & orasului Fig. 85. Microraion pentru 10 000 locuitori, Claditile pentru tocuit ocupa 10—12% din toata supra Spitalul e rational si se alle la marginea satului, sa alba drumuri comode. Locul pen- tru constructia bail comunale se alege aga, ca ca Si fie asigurata cu apa, dar smu polueze cu apele reziduale bazinele de apa din preaj- ma Satului. In afara spatiilor verzi de pe teri toriul gospodariel, drumuri si scuaruri tn sat trebuie sa fie amenajat si un pare. Practica demonstreaza, ci locuinfele trebuie sa fie construite la distanta de cel pujin 100 m de ta bazinul de apa, in caz contrar el va fi poluat In zona de produetie sint amplasate toate construcfille gospodaresti ale colhozulul (sovhozuluip, atelierele de reparatie a teh- nici agricole, sectille pentru pregatirea nutreturilor, fermele de vite, incsperile au siliare. Obieetele din zona de productie pot fi uuneoti surse de substanje nocive $i pot in fluenta negatiy asupra conditiilor sanitare de trai, La aceste noxe se refera : a) zgomotul Provocat de masini, traetoare, motoarele electrice : b) praful din urma masinilor, cire- zilor de vite ;c) fumul de la ateliere de repa- ratie, cazangeri, fabriei de ciramizi ; d) mi PT sats 2 wm Fig, 96, rusul neplacut si mustele de 1a fermele de vite, avicole si de la gunoisti; e) apele de scurgere de pe teritoriul zonei de producti. Pentru a preveni actiunea acestor factori nocivi zona de productie se amplaseazi mai jos de zona locativa (dupa relief), in sensual scurgerii apei. Iw afara de aceasta, intre see- torul de productie si cel locativ se amena jea2 un spatiu verde de protectie cu latimea de 100—300 m, ‘Mai aproape de zona locativa se ampla: seaza depozitele, apoi urmeaza atelierele de reparatie, fermele de vite si de pasari, colec- toarele pentru baligar si izolatoarele pentru animalele bolnave. Fermele mici (400—800 ‘de capete) pot fila distanga de 200300 m, de spatiul locativ pentru complexele mari de vi te aceasta distanta se mareste pin la 1500— 3000 m si mai mult. Din punct de vedere sanitar e important, ca drumurile si accesul la zona de productie sa fle in afara satulut, deoasece, trecmnd prin sat, ele pot deveni surse de zgomot, praf, ac cidente rutiere. Aprovizionarea satelor si gospodariilor cu apa se face sau in mod centralizat, sau din fintini spate ori forate, 90 200 400" 07800 1000 on? 20 0 jew? Presiaten some 2.0" ges: ad 000000 2000 0000 Frecventa, He bele sunetelor de acceasi intensitate In casele colhornicilor trebuie sa fie ame najate waterclozete. Pentru neutralizarea apelor reziduale menajere se amenajeaza te: renuri, fintini de filtrare sau filtre subterane ZGOMOTUL COMUNAL. INFLUENTA LUI ‘ASUPRA ORGANISMULUI, PROFILAXIA Desi agomatul comunal nu provoacd de regliri grave ale aparatului auditiv, cum, de exempli, cel de productie, proiilaxia lui are o mare importan{d, deoarece zgomotul intluen teaz negativ asupra multor functii ale orga- nismului si se rasiringe asupra intregii popu Jatii. In ultimul timp. crearea conditilor acustice confortabile este una din problemele iportante ale igienei comunale, care este conditionata de progresul tehnico-stiinitic, urbanizare, dezvoltarea transportului_ur- ban. Notiuni generale despre zgomot. Zyomo: lul se prezinta ca o combinayle de surtete de diferita freeven{a si intensitate. Din punct de vedere igienic zgomotul se prezinta ca 0 combinatie nedorita, jrtanta de sunete. Influenta agomotului asupra organismu: lui depinde de speetrul (freeven{a sunetelor) si de intensitatea Iui. In afara de aceasta, influenta lui depinde de durata si geneza Aparatul auditiv al omuluipercepe osei {ike cu ireevenia to limitele a 16—20 000 Hi, undele fu irecventa mai mare de” 20000 Ht se numese tltrasunel, cele eu (recventa mat mica de 16 Ht — linfasunet. Relesind din Treeventa sunetului, 2g0 ‘motu poate avea frecventa joasa (16250 Ht) medic (350800 Ht) 91 Inalts (mai mare de 800 Hy. In figura 36 sint reprezentate curbele suncte: Jor de ateeasi feusitate 91 cu freevenadiferita Din grate se ved, ea de la frecventa de 161000 Hi Gunete standarde) peagul auditv seade, (dec) ‘nlensitatea sunetelor se mareste), de la 1000 pina Ja 4000 Hf, pragul auditiy seade mat mult ~ Ia ieeventa mal mare de 400 Hit pragul aude 1n teucitva se mareste, adic intensitates. sunetulul scale. Odata cu marirea Irecven{el sunetelor cre fe si actiomea lor iitanta sau traumatiea. Tot dia Pazonul de sunete, pe care pereepe urechea, € Fepartizal In octave, liecare avind iervalul et de Treeven{a si anume : 31, 62,5, 125, 250, $00, 1000, 2000, 4000, 8000. Hi. ‘Components spectral. si intenstates, zgomotuiui se determina eu ajutorul analizatorglut spectral gal sonometral Intensitates sunctului depinde de amplitude de osclal. Qdata cu amplituda ereste intensit tea sunetulu, presiunea tui sonora Actiunea gradala auditiva (lo) oare energia de 10 Vig? eu treeventa de 1000 Ht si presiunea sonora (Ps) Fespectiva de 2<10.* Pa. Odata eu cresterea presiuntt acustice reste si intenstates Sunt Toata scara de unitati absolute ale, presiunit se repartizeazs in interval de la 23< 10" (pragl audits} ping la 2x10. *) pragul senzatie’ de dure fe) Pa. Dar diaparonul acesta nu Felleeta particu Lanai jon le aparatii ait, Conform legi lui Vebor-Fehner intensitatea sunciulul per ceput de om este proportiniala logaritmulul presio- nit auaitive, Ageasta a determinal mecesitatea de rea scara loyariimict a presiunil auditive, Unlia tea de masurs 9 catela este decibelal (dB). Prin unite logaritmice muse determina mirimes shsoluts a presiumis auditive ci intensitates Tui, died raportul dintre presiunea auditiva reall gt Presianea auditiva pragala. Drept intensitate arbiirara nula pe seara dec! belilor se consider’ presiunes acustics (Ps) la i ‘el pragal, adliea de2x< 10" Pa. Presiunea acus- ica: mai mare det cea pragala cu 12.4% deter. mninainensitatea sunetulul de. dB, presiunes Sunetuluimat mare eu 12.4% decit 1 dBeorespunde 2'4B ele. (urechea omulut percepe doua sunete acd presiones acustied a unuia e mai mare decit 3 eullat ey 12494). Nivelul de intensitate 4 sun fulul poate 1 ealeulat dupa fortula ncusta “Talensitatea sunetulai este cantitatea de ‘energie sopord, care trece In L's prin suprafata Gem, perpendiculara direcfil sunetulut (vy Unitatea de masurd a presiunil sonore este 1 Pa (N/m) Tabetul 4 Intensitatea zgomotului (dB. A.) de diferita rovententa. Tncapere [ara gilagie Voce soptita la distanta de Lm ‘Tie—facul eeasulul de buzunar Ta} distant de tom Apartament (Jara galagiey Galagie obiseulta fa dominio Voce linistta Voce obignuita la distanta de 1 m Voce tare (a lectorulul) la [S888 Be 80 distanga de Tm 70-80 Gintecut 67a plinsul sugaciulut ‘0 Inuzica Ta pian 0 muzied Is aparatura electronica | 115, muzica tare la radio st felevizoril la sunetul maxim 100 Zgomotul ysl aseensorulut 70 Pognetul frunzelor 10. Strada cu circulajie de auto- 70-80 innate slot sl jo=90 {ractorul eu roth pina la 96 tractor eu, Geile pin La 106, otoekleis Tara tabs dn 100 esapament | Imotocileta cu tobi de egapament) 8295, tramvaia! 20-99 {tolebusut n78 joeul de eopit pin la 90-95 Sirena. ambulantel to mplifcatorul de strad 0-96 fivionu! cu motor pina ta 120 Semnalul de automobil #0100 avionul reactiv la distanta de 120 100 m ‘renal de pasageri motoarele de rachete, exploatie, impuscaturile 98 pina 12175210 sunetului (2gomotulul) tn eauzs. Dacé, in loc de Por pune presiunea acustied de durere (Ls “ao g 2% ot 207140 4B) ve flat ch dijistoaal aultly ol seAH do dell “ne chide intensita{i ale sunetului de la 0. (pragul fuuiiv) pina Ia 140 (pragel de actiane de durers) 4B, Tu aceasta seard eresteri preslunih acustice cu flecare 10 di ii corespunde eresterea inlens {at Sunetuluiaproximatiy de 2 oF, ctesleri eu 4B 2, adiea de 4 ori, cresleri! cu 49.dB— 2 de 16 ori ete In ‘abelul 14 prezentim intensitates aprox: mativa a zgomotulul In dBA) de diferts prove lent ‘Aparatele contemporane (sonometrele) pentru masurarea zgomotului au dous sari © scara in dB corespunde caracteristicelor 1 fizice ale zgomotului si este folosita pentru analiza spectrului zgomotulut mvisurindu-se Intensitatea In limitele fiecdrei octave (in 4B). In caz de absent a analizatorului spec- tral al zgomotului, se foloseste scara corija 4 fiziologic (4B.A.), care masoard niveluri- le 2gomotului, sonometrul corecteazé para- metrit fiziell ai zgomotulul conform percep fiei lui de catre ureches omului. Astiel, dat zgomotul confine sunete de freevent’ joasa indicele aparatului In dBA va fi mai mic decit dB, conform curbelor echivalente cu taria sunetului (veri fig. 36). De aceea nor- mativele 2gomotului admisibil se prezinti in limitele maxime ale spectrului si in dBA. Dupa repartizarea energiei acustice in timp deosebim zgomot continuy, intermitent, inconstant si impulsiv. Sgomotul continu se considera acela, a cirui intensitate in timp nu se schimba ci mai mult de 5 dB (zgomotul pompei, ventflatorului). Zgomotul_ intermi tent are pauze, el dureaza incontinuu mai mult de o secunda (spre exemplu, zgomotul produs de ancensor). Intensitatea zgomotu- Jui inconstant se schimba in timp cu mai mult de 5 dB (zgomotul mijloacelor de loco- ‘motie) A fost elaborata metoda, cu ajutorul ca- teia se caleulewed echivilental wcliumll 2go ‘motului ineonstant cu al celui continuu asup- a organismulu Zgomotul impulsiv se percepe, de regula, ca izbucniri aparte, spre exemplu, zgomotul ciocanului pneumatic. Caracterizind zgomo- tul impulsiv, se determina freeventa lui in timp (numarul impulsurilor pe secunda), durata fiecérui impuls. O importanja mare, chiar decisiva o are perceptia psihofizinlogie’ a ygamotului, care determing caracteristica lui, de Iuerul elec: tual in condilii de zgomot. Spre exemplu, in unele cazuri vorba in seapti, siorditul poale 8 actioneze maf iritant deeit discuti le in voce tare. Zgomotul de stradd, care ni actionenza acolo, poate si iniluenteze negativ in timpul muncii intelectuale, in tim- pul odibnei. La actiunea concomitenti a eltorva surse de zgomot intensitatea lui sumara (L) se caleuleazd dupa formula LdB=L,>10 Ign, unde Ly —intensitatea zgomotului uneia din surse, n — numarul de surse de 2gomot Din formula reiese, cd dacé functioneaza concomitent doua surse de zgomot, la inten- sitatea unufa se adaug’ (10 Ig2) 3dB, daca 92. functioneaz’ 10 surse— (10 Lg 10) 10 dB. Daca doud surse dau zgomot de diferite in- tensitati, imtensitatea sumard se determins dupa formula: LdB=Lm-+A 1, unde Lm — intensitatea maxima a zgomotului, 1 — reetificarea, care depinde de Wiferenta 2go- ‘motului mai tare gia celul mai slab. Daca ace asta diferenta este egala cu 1 dB, rect ficarea=2,5, la 10 dB—04 Influenfa zgomotulul asupra organismiu- Jui uman, Omul tot timpul se aila in lumea sunetelor, care completeazé ambianta lumi inconjurdtoare. Sunetele vorbirii sint ne: cesare pentru comunicare intre oameni, De regula, zgomotul se inteleste ziua si scade spre searé, noaptea e linisle si zgomotul € minim. Se'considera, 3 zgomotul moderat ziua slimulewza intructiva procesele Ue ext tatie a sistemului nervos central, Zgomotele iritante actioneaz’ negativ in compiexitate asupra organismului, tn apara- {ul atrioventricular oscilatiile sonore se trans: forma in impulsuri nervoase adecvate, eare se transmit in formatille subcorticale (reticu lara, hipotalamus) gi in sectorul auditix al scoartei cerebrale. Ca urmare, zgomotul pos te sa functioneze : F) asupra sistemulul ner vos central ; 2) asuprasistemului nervoe vegetativ ; 3) asupra aparatului atrioventr cular. Din fig. 37 vedem, e4 dupa intensitate siactiune asupra organismului zgomotul pos: te fi clasificat in cinci zone de actiune: 1) zona zgomotului indiferent (pina 1a 30 GBA), 2) — de reactil gi deregléri neuropsi hice (30—65 dBA) ; 3) — reactii si dereglari vegetative (65—90 dBA) ; 4) — dereglari ale aparatului auditiv (90—120 dBA); 5) — traumatism $i pericol de moarte (mai mult de 120 dBA). Trebuie de mentionat sensibi- litatea individuala faja de zgomot, ea find dependenté de forta de contractare a musck lor, care limiteazé amplituda de migcare a oseloarelor auditive. Cauzele rezistenfei individuale falé de zgomot necesita un studiu ulterior, care va permite si se elaboreze masuri profilactice mai eficiente fata de actiunea zgomatul ‘Sonal Se considera sensibil fala de acine nea zgomotului (ca Tunetie a organismal). In car de excilatie 4 sistemulul nervas central de 2qomot Se mareste perioada de adormire, somnal devine superficial, seutt, apar unele react vege tative —creste lonsiunea arterial gi intracra- nian, sommul nu di senzalia de adiina. Pragal Ge actiune & rgomotulil Asura camenilor ce Borotraumatin mortal tn caz de nergpt- are a. profilasie! reectilor de dures, freumarigmal tinpanalu Modicéri organice ate apertulut audiy (ura otal) Modificir. temporare ale eporatulul oudit React wegetatveprimare ‘Soddere capctty de muncl feed. Inftuenje supra functor sti fe _ilopce difertororgane i sisteme (i termi cardiovsculr, ubul digest). Exilareascoarfe! cerebral, etext pleted perceperee vorbir normale (excita re, sedereacapacti de mun). ‘Reach vegetative secundare. Difeuld! cle ocd condifonate: feflectoni, neurorpsinice intelectule (cl derea concentale! tents, sire ac fintdpu condiionaterefectr, cegtren hundrului de greyel, slderea capac fil de mune intelectual, acclerarea obo: sel). Fig 37. Iniluenta 2gomotului de diferitaintensitate supra organismulyi urnan dorm ¢ ngre 909160 ABA. In procesul uni expe iment dela agomotl de 35 dBA se treseat 20% Sin oament ir experenls, de la 43. GBA 52% Reza, cain cauele de locult, spilale, sana Fin ieaperite de dormit sntensitatea zgomot al noaptea nu, tebuic ai" depuseased 35-30 GBA Find inflenfate de 2gomot, celulelesintemulu nervos central de Ta incepat se excita, pol spare inhiba de protec (seade lonusul general, apare sbosesia, sommoienta, apatia). mat tire apar Senmalele de extnuare 2 sistemulat nerves cent. fal vare ee. menifests_ prin inhibits exeial farmaiior subcortical dezechlina ‘emolional Mare generals proastceflee,snsomnie Din causa zgomotuial (35-59 dBA) se inet neste feaclla Views, audiiva — ereste Pettoada Intent) seade forts celleetor. Din eauea gomo {ulul (13 dBA. mai mare) activtatea neuro silica Sufera cel mai mult “cZgomotul este dusiahal cugeluluis, & spus Seneca: Edovedit, ch agomotel atenuessa.aten lin ineautatese. percphiatnlormateh gindicen logics, memoria de scurta durats, deregleszé wn aif de func neuro- ps. Zgamotul de 6524) ABA poate provoca reat: ti vegetative primare, fap care expled setiumea ‘ltaliva asupra formatie reieulsre (sa Yemen Strat prin eleetroeneelslogratie), care, Ta indul She maregteexctabilitatensstemull nervos Vege {ali Dupi datele ful Leann rgomotel mai mare de 70 dBA itluenteara asupra sstemului vegetaty Shia ‘si in. cazurile. cind. nu. provoact Teac Pahice widite. Mat detailat sin studiate teat {ite'vegetaive ale sjstemulss cardiovascular. esti Sh endocrin, fata de actuneazgomotlul Sint seasibi bolnaet de hipertensie de gradul Zaomotal latluenteazd negat asupra. decurgeri Soli hiertonice 31a alto bol se sistem ear Giovssevlan mésurile curative tu au efiaciatea orita, Modilearle fubulsh digest se manifesta prin sidbirea funete!contractive #stomaccl in Fito perstaltei, incetinirea evseuarialimen {elor di stoma. dereglares Tunetiei seeretoare a {ubulal digestv: Laoameni care huereazd tn con iti des agomoi (80 dBA si-mal_ mult), apare thoi des Hoole ulcerousi a siomactlel sats uo ‘ema Tntluenja formats reticular asupra hipotala- smusuluistimeleaea tarctiasistemalitfipotiza Gictal coral ah capieteustean Qveclie de Sires) ‘Zgomotul inbiba capacitates de muncéintlee uals, ct gi cea fines. Sporind.obosesla, sc Pind tenia vteeareacfior rellestor, ome {ut poate cauza icaumelisme. “2gomotulintens fin atonal autobuzetor (ping la 75—89 GBA) sau fin cabina camionutai (pina tx 80 a5 ABA). ac tiontad seupra sistemulus nervos al yolerior. spo Fealerstul de teaumatisme. Daca intensitatea go ott depageste 00 dBA, 3 deregleara pro ecsle riclabolice In celulele orgamalilcatlear (probabil, din causa deroglai iveulatil sanget ne). Aceasta modiicare provoaca o crestere tem fara pragulul avi eu 8-20 dBA q chiar fri mult Jupgo sctiune de seurla ducata a 3zom0 HAO rac teratcare se uaa gS per Soattele care se ala ceva ore pe 21 pe Svan cu irealaji.intensh. Tn fimpol odie! in liite Senstilitatea audilivs se retableste din now La persoancle, ce se aila sub aclnen2gomotull Timp de jive an, poate si se desvolte surdita te protesionala La agomotul de 65 dBA sur Istea poate si se detvolte is 9%, la 90 dBA ta Sod ain ‘persoane. Surditaten’profesonala © cunoseta demult Dat poate gare inrautat ial “qomolu din orayelecontemparane > De date pre che in aceas i dispunem. Se atrage enfin numa asupra faplula, ca iy unele srt) fircane, care (ralese in" condi de liste, gual thun Se pistreard- pind ta 70" dean, ta nivel chi 8 bragsnitor de 30 36.de sn Zgomotat de 190" 150"G8R. sctionind asupra sparatula ato ventricular, provoaca sencalis de durere. Avind @ Sonductibiitate osoasa. buna, agomotul ifluen feard. mecanie asupra elute ganglonior 150" QUA provonea” barotraumatismul mortal (pentru protetie © nevoie de cased anion 31 cos {im species astfel de ngomol face aviomal reas tive ce sboard Ia Initime mica, apare aproape de locul de lansare a rachetelor (mat tilt de 175 ABA), in timput explocitir, ° 93 Presiunile acustice si nivelurile admisibile ale zgomotutul ‘comunal Tabetul 5 papal = Saloancle ai salle de operatic ie

    You might also like