Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sincronismele Vinca A - Starcevo Cris

    Uploaded by

    cosmin_suciu5186
    4 views11 pages
    Gh. lazarovici

    Original Title

    Sincronismele Vinca A -Starcevo Cris

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Gh. lazarovici

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views11 pages

    Sincronismele Vinca A - Starcevo Cris

    Uploaded by

    cosmin_suciu5186
    Gh. lazarovici

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    MUZEUI, DE ISTORTE AI, TRANSILVANIEL CLUJ-NAPOCA ACTA MVSEI NAPOCENSIS XXIV — XXV EXTRAS) 1987 — 1988 SINCRONISMELE VINCA A — STARCEVO-CRIS Preeizarea sincronismolor Vina A — Starfevo-Crig constituie una din prineipalele probleme ale evolutle? sl periodizarit neoliticului, bal unie, Aceste micheszi finalul neoliticulul timpuriy sf Tneeputtll neo Hiticului dec ltat (precizam deavoltat (1), nu mifiociu deoarece multe din eivitizatiilc sale ist inchele evolutia in eneoliticul timpuriu, iar ince= putul este inc’ in neolitieul timpuriu). Tn cele dou’ civilizatt s1 in grupele frudite, momentul acestor sin ceronisme este definit drept ,chalcoliticul. balcano-anatolian*. Probe mele de geneza le vom analiza In intreg spatiul baleanic, cele de evolutic Te restringem doar la zona celor dou ch Prin chaleoliticul baleano-anatolian Intelegem un proces de migratie 4 difuziune, care di nastere sau contribute direct, ta formarea culturilor Sou grupurior: Paradimi, Dimin} timpurlu, Karanovo II, Grarlesnica- Circea-Viacuct, Let, Trestians, Amaabegovo IL — Vrénik Il, Porodin- Veluska Tumba. In spatiul baleanic are loc o impletire « dou fenomene: 1) anu cu ‘ceramicii monocromi (aeagr’, brund, cenusie, rosie), ceramiea blacktop~ ped de factira bund amestecata cu’ nisip fin sau foarte fin, de multe fori cu mits, bine arsd, foarte bine lustruitdy 2) altul cu ceramica, poli~ roms, smeitecaté eu nisip, ca la categoria de mai sus, jar o specie, de fasemorea de bund faeturd, are In amestec st pleava. Exist unele cate gorli din pasta cenusie sad neage’, in acest din urma orizont, care sint Socotiie Vinéa A. Nu to{i specialistil au eizut de acord asupra unor sineronisine. Exista auiperoase diferente de opinl! Inet o deat amupra lor mu este pst ‘Travia tured. Cercetariie din aceste zone sint inci lacunare, lipsese sipsituri sistematice, de amploure, Somnalart si referie| au fost’ tcute inci de eftre D, French (1961; 1962) lar mai recente de citre M. Ozdogan (1981; 1985; 19864). Aceste descoperirt trebulese raportate la cele din Ana- Aolia, din vecinatatea Istambululul (Pikir Tepe, Pendik:, BITTEL. 1970; OZDOGAN: Pendii). Pentru materialele de la Pendik (Tbidem, fle. 4/3) 51 cele de la Fikir Tene (BITTEL 1970, 10/2—3, 7, 10) sint analogii directe fin materialele din nivel Porodin Ja, niv, 17 (BAKALARIS — SAKELA- RIU 1981, 22/b 8 ~ anexa 11/4) care descoperiti ar putea "i cavete de serie pentna descoperirile de tip Dudesti (NICA 1968, 1V/1, V/1, 7: 1976, 5/1, 47, 9 $2). Un alt grup de descoperiti sint cele din nordul Traciet turce de is Salhane, unde motivele din benzi punctate, pe o ceramic neagra in- aii Mi ss rn 290 coro, listati cu alb (OZDOGAN 19869, 5/11), au foarte bune analogit tot ex le'de 1a Paradimi, niv. 17 (BAKALAKIS—SAKELARIU 1081, 22/b 4) 't acolo sint insa si forme tipice pentru orizontal Vinza A — compart le de la OZDOGAN 1986, 6/1314) eu cele din orizont Vint A 2de la yrnea $1 din alte parti (LAZAROVICI 1977 a, XXAV/11—13); 79 ph XIV/A 17, 20—21, 23, B 28, D 5, 8-8, E 8, 19, 24; 46) saul in orizonturi’Stargevo-Crig IVA pentru cele de la ¢ ZDOGAN 1901, 3/1 = 1986, 6/17) ca oxle de la Gornea (LAZARO- {C1 1979, 56, fig. 6); Ja fel pentru vasul bitronconie, eu buza_ scarta YADOGAN 1986a, 6/12) sint analogit in Vinéa A — Dimini timpuri ‘au analogit Vila, pl. V/A 1. C 2, D 10, 12—13, F 3, 11, G 23, 25; XV/D 5, & 9: BANNER— Antbucz, 1948, V/9; pentru relatile cu Bimini veri LAZAROVICT 1978, 1-3, 7-0; 197ia aceleasi figuri: 1977, XLI/12; XLI/1) cit st in inteyo-Cris IVA (LAZAROVICI 1979, Vitl/A 16,'8 12; IX/A 21, 27; ALICZ—MAKKAY 1972, 102, 5/1) sau In ottzontirile cu ceramica poll- md: Gradesnica B (NIGOLGV 1974, 4/7) unde sint si alte elemente, W sine tirzli (idotul de la fig. 4/5 si vasut bitronconic tot de ia NICO- W974) sau la Circea—Viaduet IV (NICA 1977, 22/5—7; 19/1, 3, 9 a mal vorbi de altele ea 13/10—15), orizonturi la care apar sf toar= © y buton de la Sathane (OZDOGAN 1983, 16/2, 5-6) ew analogit in zontul cu ceramica policroma (Ja Cireea: NICA, 1977, 38, 19/8), in des- cee ain ReA EAs — SAKELARIU 1981, ‘56, anexa 12/2, 18/2) gi in cele din orizont Starceve-Cri IVA de Moldova Veche (Sg. 1—3) de la Cuina Turcalui si altel. Concluzia care se desprinde este ci descoperirile de la Salhane mar agi anumitd- etapa cronologiea si un fenomen in care Sa petrecut | contactul intre orizonturile ce evolueaza spre fenomentl care tn ‘ola greaca este definit prin termenul de Paradimn sau cel cu pleturd fcroma din zonele central — nord-estlce ale Bulgariel, din. Oltenia foe IV — Viaduct 11 — pictura policroma spiraliera)'si alte feno- ine care in regiunea nord-dunireana sint post-Let I, Trestiana T, post iu Ay in el Stardevo-Crig TVA cum Hint cele de ta Cua arcu MIL si Moldova Veche (pentru Incadrart vezi LAZAROVICT 1984, =10) 31 In cele din centrul si nordul Bulgariei de tip Karanovo Il ‘Tracia greaca si estul Macedoniei. Problemele de cronologic de aici fin inca ‘discutabile, deosrece neoliticul timpuriu din accle zone este ‘a putin cunoseut. Contactul Intre neoliticul timpuriu 31. chalcoliticul ‘eano-anatolian aici nu a fost suficient de bine definit. Cel mai bine oscut ramine grupul Paradimi raspindit in. statiunea eponima JURTLEY 1999, 89; GARASANIN — DEHM 1963; FRENCH 1961, 103 KALAKIS — 'SAKELARIU 1961), 1a Photolivos 1 (RENFREW 1070. ‘$0; IDEM, 197; THEOCHARIS 1971, 17), Proxinites (BAKALAKIS SAKELARIU 1981, 23/5-—6) si allele (GARASANIN — DBHM 1963, FRENCH 1961, 91! BENAC_GARASANIN 1971, 269; FRENCH. 1962, fig. 7; BAKALAKIS—SAKELARIU 1981, ancxa 16). Putinele materiale cu clara, pozitie stratigraficA mu ne. permit) con- i, mai ample, ele ins marcheaza foarte clar un anutnit orizont ero ‘ogle care este foarte putin cunoscut. Analizind elementele caracte smcnonassEke VINEA A ~ STARCEVO.CIS 1” ei a are eee ie ws eee he AN A A acts wee os tena eed he ante ia A a em 2 i an eae eA he faith cere BORN ee lta he mae Makan ua mele aha, ‘apartinind fazei IIIB a culturil Staréevo-Cris, dupa plirerea noastra), tneesta din urma are ins’ 0 ceramic pictata cu alb (NICOLOV 1974, 3) seme etn et ia Ou nea dey ah etic ato a ecco tO cee mata wee scfm waa ea me's i Ee aise Dew eeieNe me mere sn dents EAA oe Fas alc ci ua Slat Hy Be bles oe Satan ge Ta couche DEHM 1965, 3; BENAC—GARASANIN 1971, 269) trebuie renuntat, ¢i Ba in De ae eh cerns yf hacatnentrs ata i iin ec Seta fem "Shia pan tr pet ea re ‘cu Vinéa A, evoluat. Putinul material publicat nu ne permite co- aoa ee Te et Mae tn riei nu-am avut prilejul a Je studia incit ne abjinem de a face doar ob- bee ‘int ‘lare din lipsa unc ame ne en rt ir vores en ae Sorts steal Aas aca vege cin Bw et a nace ee each ey ie sora dre Shree Mens erat ‘via (HEURTLEY 1939, 43 si urm.; MILOJCIC 1944, 109: D. GARASANIN Tea catego sora 1976; 3; CIC 1969, 17; ¢.a.). sehr Bet St tr ct ee ne via au Tost prezentate a diferite momente in relatiile ei cu cultura Vinéa sh ete ate i fe Sa 1955, 131—134). In ceea ce ne am analizat foarte rend Hei ee ara aime gh eae area oe eee a Seamer at te ea oah aca Se eee et tee ie eg A cra get ina tae sate te tt feat ec Berm aarere dads opens ca 20 Ni aime LAzaKovict finind desigur opinitie: lui M. Garasanin. Deosebit de clarii ni se. pare Strachina tipic Larissa de la Bitoli-Moghila, niy. IT (SANEV.—— KITA. NOVSKI — TODOROVIC 1979, 21,22, 25, fig.60) o pies de import ce permite anumite sincronisme ‘intre descoperitiie din “Lnessalia st coe din fazete evoluate ale grapului Veluska — Porodin. Cercetirile tui K Gatis au confirmat paralelismul ceramicti negre de {ip Larissa cu ceramica neagri si cenugie din Dimini-Tsangit (CALIS 1985, 20), in acest fel veckite opinii ale Lui Milojéié si M. G saau adeverit, mai ales in privinta sincronismelor — Larissa (MILOJ- CIC 1949, 44; M. si D. GARASANIN 1954, 115, 161, 163; COVIC 1961, 109 sa. pentru speciile A; jy). Alte materiale de ia Servia (HEURT. LEY 1930, 74, fig. 58—63, 9, 13/1) permit precizarea nor sincronisme eu descoperirile de la Paradimi I din niv. 7 si 6 (BAKALAKIS-SAKE- LARIU 1981, 60/2, 5, 8 — XXXIV/5—6; 57/2—3, 5—T, 22/b 1, 7 4a) Multe dintre matetialele de la Servia II au bune puralele cu orizonturile StarcevoCrig IIB —IVB si Vinga A,—A, (LAZAROVICI 19774-1978; fig. 10, 24-28, 30, 33 si nolele 43, 53; 1979, 65, notele 471, 103, n, 300, 125, 127), De altfel, din cei doi idoli unul este conic (HEURTLEY 1939, 105, 851) avind andilogii foarte bune intre cei din orizont Starcevo-Crig IMB—IVA Besenova Veche/Dudestii Vechi (LAZAROVIC! 1969, 10/3 in alte parti vezi TASIC 1981, 8—10, pl, 111), celdlait idol are corpul prist thatic cu analogit in aceleasi ‘orizonturi la: Suplac (IGNAT 197u, 24 VIN/3), Zaiuan (Inedit), Sajol-Felsofold (RACZKY. 1980, 7, fig. 1—! 1992, 123, cat. 5 dn), Lanyesok (KALICZ 1978, 145, 1/2a_b, 3a—b), * Ornamentele cu barbotind, dupa genul de dispuncrea ” barbotined, dupa factura foarte bund, amestecatd cu nisip, sidesea bine lustruitd in hariile nebarbotinate sau in interior, culorile negre sau cenusit (HEUR’ LEY 1939, '56—57, 72, fig, 13i, 8889 $a). sint elemente care se reyi- sxc in Pelagenia la: Bitolia Moghila (SANEV — KITANOVSKI — TO- DOROVIC 1979, 12, fig. 10—-11);'in Macedonia 1a Anzabegovo II si I/II (KOROSEC 1973, XXV/7, XXVI/6, XXIV/6, 9, XXV/8) marcind $i acolo awocierea unor elemente care definesc orizontul cronologic Start IUB—1V, momentul migrsiei si difuziunii chalcoliticulnt balcano-anae tolian Larissa — Tsangli. Sincronismele fenomenelor din regiunea dund= retina si cele dowd civilizatil (Larissa si Tsangli) sint grou de realizat deoarece multe materiale gasite in conditii stratigrafice incerte au pu- Aut fi atibuite altei ‘grupe culturale drept elemente caracteristice, th \cest fel confuzia s-ar mari. Cert este, dupa cit se considera gi mal’ re- cent, ci materialele Larissa sint anterioare fazei Dimini-Arapi, dar rela file lor ci Tsangli sint © problema inci de rezolvat. Din. punctul de ve~ dere al facturii, cele mai bune analogii care se pot stabili sint intre cole de tip Larissa si Vina A,. Ceca ce trebuie lamurit in Macedonia si'Thes- sulla este mostenirea local pe care 0 au culturile saw mai bine zis fazele culturii Dimini: Larissa si Tsangli:\ce este in acestea element locel, ce ‘este venit si ce este sinteza. Sincronismele ce se vor face si definires lo ‘eulut $i originii anumitor elemente vor permite precizarea tuturor aces tor legaturl $i concluzli eu caracter cronologic si cultural. Unele element pot fi urmarite $i mai departe spre sud, pind la Corinth (preci tre: LAZAROVICI 19774, 20; 1978, A srancavo-cary at nia de, nord, Pentru perioads care, ne interescuza observat scratigeatice din Macedonia si Pelagonis sing Geosebie de importante coca te privesie. inerpretarea datelor sl cronologia wenerala socotim Sint inca(probleme care pot da nustere la neu, mich ley petra pet inlet de"Inceput = care dupe parerea nossira se feaga, de lenomnencly dia Ne, Niomedea. Materiale de acest tip sia la Baza evolu! loale sink ined Insuliclent dc clare, Reterior Ia. aes aie i KOROSEC a UTAS (1076), GARASANIN (1978, 90-96). , fe ocupam, definite prin termenul Anzabegovo II — Vesnilc IT cuprin ‘mai multe fenomene: 1) 0 evolutie locala a culturii Startevo-Cris; 2) se) mente ale chaicoliticului balcano-anatolian. Aceste dou element au ios sincronizate cu descoperirile de tip Staréevo Ia din sistemul Draga — Milutin GaraSanin preluate fara critica (GARASANIN 1961, 144; 1961a, 217 B10, 105, GIMBUTAS OT an Elementele vechi din, nivel Ansabegovo Il, cele din _niv q cole Gin Vitnle HHL au Tent sineronizate co Siaréevo It {GARASA, NIN, D./1968, XXXVI; 1978, 135), : '2) Elementele chateolticului baleano-anatolian ce pot fi detinite 1 atributele: ceramica de tip blacktopped, ceramica neagra, mewgri-cenusie, Genie. cenuphirargnie, cela, formele de, vase carenate, bronco: ‘hive, vasele eu_pieioare etc. sint elemente pe baza crora.s-au. prec Sineronisbile cl Naranoyo Il f Veselinovo (GARASANIN, Si. 31D 1961, 48, fig. 26; GARASANIN, M, 1961, 277; FRENCH 1961, 114: BE> NAG —‘GARASANIN 1071, 268; GIMBUTAS 1975, 1) sou cu'ciiliatiin Te din, Macedania egeant, cts Tracla preacd prin descoperisile de tip, P= radimi (BENAC — GARASANIN 1971, 269). Rezarvele pe care M. ar Sanin (1979, 108) Je avea cu privire la'sincroniamele Vinca A — Loris srboies ilfturate St retaliate sinznismele fe Aneabegove 1 r materialele pe care le-am studiat la Skoplie, in 1984, cele m: sunpuan clemente virélene sit antefioure a ceen ce ©-font deinit Vrénit Hy incadrindu-se cindva intre materialele Anzabegovo 1 si HL. La’ Madjare Sint mat tulte materiale ce arata strinse Jegituri cu Vinca Al, In stratu~ Tile 13-8 de la Anzubegovo sint materiale de cea mai buna factura ints a st Starcevo-Cra TVA, las fy nice 7 snt materiale conten porane cu cova ce nol definim en Wings Ax/By (pentru clasificare 6 sn mele fazelor A. vezi LAZAROVICT 1979, 55—64, 68-81: 1979, eciiee n Aan aa acne rece ee ait SANEV i974, 230) permit sincronisme cu. complexele din Banat. care ac trecerea de la Vinfa Ay la Ap, respectiv Staréevo-Cris IITB/IVA (ne refe- im la. materialele de la adincitlle de 3—3,20.m si cele de la baza stra~ {ului-de culturd de le Rugbajir). Elemente Vinéa Ay sint in stratul 12 (S XIf, ntv. 12). in acelasi strat fiind si acele elemente ne care noi in Banat je-am defintt ca «Starcevo IV" (LAZAROVICT 1929, 275 sx. ,Ster- feyo V9 aper in nivel 10. Gn S XD), Restul, matovialelor din nivelele 6—2, din $.XI_ sint contemporane cu, Vinéa Ay. In sonda 1 situatia strati- grafiea era ugor diterit . ipsa unui orizont cu ceramic policroma in zonelo. Macedoniei este soplinita de alte elemente centemporane, cuum-este altarul triunghiular ©) proeminenti In jos, intre pleidare, de 1a Zelenikov, ¥in}a) ai bune analgit in ete dela Gresnicn nivel © @ACoLeN Ieee fig. 16), Perik, niv. 3 (COHADJIBV 1984, 32/3), Acestea aratay pri comparitii cu alte materiale, un sincronism partial intre Vina Ay) ea rea ce se perce Intre Anzabegovo Te gi I. tog elagonia, Sipiturile sistematice recente, din ea selecti puublicate, nu permit. discuel) mat ample. Sinteza ‘care se ets ett Gumentele traco‘nord-macedoniene gi sud-vestsmacedoniene previ 3 ele din zonele invecinate din Thessalla poate fi'cu mult mat clar set. Zald Jo Pelagonia, D. Simoska st V. Sanev incadreaz’ materialele grupet orodin intre Vrinik I i Il, respectiv Karanovo Is II, Anzabegovo coal cee ce ni se pare posibil. Dar sincronizarileacestors eu Preseskto fi Serle timpuriu nu sint justificate (vezi SIMOSKA-SANEV 1975, 76), Vie sai toate straturlle carenate (SIMOSKA-SANEV 1975, VII/S. UW 2. X/3, XVI/2, XVIV1) sint elemente comune pentri chalcoltl- tu rt Servia II (HEURTLEY 1939, nr. 14, 21 , 39, 44, 63-64, 82, 83; sau barbotina in arcade fig. 88-89 r {ura Lacissa (HAUPTMANN 1961, B 1, 4—6, 9, 11-13, 59 3.) De alt biol ae tara clasice sint 31 in grupul Borodin, a Moghtla, lings Fe A ry pRITANOVEKI — TODOROVIC "2978, :1—Zz, 00), in stratu rat sincronizat ce-i drept dupa SIMOSKA —KITANOVSKI ~~ TODONOVIC 1079, 3) care oot eats {ineronizat cu VrSnik II—IV (BIDEM; KITANOVSKT 1977, 41; 1962, '2-=-24; GARASANIN 1979, 107—108, 114). Prin paralelismele pe care ‘ual sus le-am precizat, la discutiile despre zonele nord-macedoniene, in- fe Vinéa A — Starcevo-Cris IIB — IVA — Anzabegovo II—IV rezultit fwzele grupului Porodin nu pot fi anterioare fazei Anzabegovo Tl res- ‘eatly Kuranovo, Il. Elemente Porodin ca importuri se gisese si intre fuaterlilele din Anzabegovo II/IM (GIMBUTAS 1976, 102, 57/1, 2) cu nalogii la Veluska Tumba (SIMOSKA—SANEV 1975, 73, XVII/3, 4, 7 ‘1X2, 4, 6,8; 1976, 92, ent. 15, fig. 15, 18, cat. 14). Rezulta dect posibi- tatea unui sincronism intre unele din fazcle timpuril ale grupulut, Ve~ \Ska-=Porodin cu Vinga Ay. Un sincronism intre Porodin si i We Bimini timpurii a. fost precizat mai de mult, (GRBIC "1960, "108 \AUPTMANN 1967, 12; GARASANIN 1971, 26; 1979, 114; BENAC — 'ARASANIN 1971, 268; KITANOVSKI 1977, 41—42). Pentru sineronis tole cu Karanovo ves! analgie ut Gheorghiey (1068). intre materialele pe care am avut posibilitatea sa le studiem prin mabilitatea deosebita a Draghifet Simoska in muzeul din Bitolja ae tica neagra de Ia vase cu buza scurti si umérul rotund precum’ si ce- (moa de factur blacktopped reprezinti momentul Vina A 1. Prevents ‘i In Bitolja, in Pelagonia, trebuie pus. tn legiturd cu toate fenomencle hn Baleanit ‘de sud, inctusiv cele din Albania si mai departe de oak Adriaticli sau din sudul Greciei, de la Corinth. 5 junea earpato-dundreand. La Duntirea de jos gi 0 in re iat ce nia ee, Pa aur, blacktopped si forme carenate care a dat nastere culturit Vinéa si Nor grupe Inrudite, cele mai timpurii manifestiri find marcate ca Vinea 2) un altul eu ceramic’ policromii; ambele cuprinse sub termenti de ‘aleollticul baleano-anatolian, O stricta delimitare a lor in spatiu si in SINGRONISMELE VINCA A — STARCEVO-CRIS 23. timp nu exist, Multe din elementele caracteristice sint comune ambelor, fenomene, mai ales in privinta caracteristicilor ceramicii uzuale, Ceramica policroma de la nord de Dundre are doua etape de evo~ lutie, ca zone de genezi diferite, dar apropiate in timp, fenomene care trebuiese mai ales analizate si separate: Orizontul timpuritt este marcat de descoperirile de la Circea — groapa 3 (NICA 1977, 44, fig. 23, 25/1—8; 1980, 85, 87; LAZAROVICT 1984, 68, 7/2—4), Le} I (VLASSA 1966, 23, 9/13; ZAHARIA 1962, 38, 13/7, 11, 11/2; LAZAROVICI 1984, 7/1, 5-18), Trestiana 1 (POPUSOI 1964, 33, 3/4; 1980, 129, 17/76; LAZARO- VICI’ 1984, 59), Voetin (2) (LAZAROVICI 1984, 7/18), Lunca (DUMI- TROATA i986, "319; 1987, 253—258, fig. 2), Valea Lupului (NESTOR 1951, 59; DINU 1955, 702, fig. 13; URSULESCU 1984, 71, pl. 45) deseo- periti din bazinul Dunarii de jos. In zona Dunaiii mijlocii acest prim orizont ste cunoscut prin desco- peririte de la Startevo (MILOJCIC 1949, 70, 29/11, 13; 1949 a, 262; J0c. 5A D. GARASANIN 1954, 161, 164, XV; M. GARASANIN’ 1979, XXI/7), Vinéa (M. GARASANIN 1984, 2, 17/12), Krstieva — Humka (GIRIC 1957, 220; DIMITRIJEVIC 1974, XIX/8; BRUKNER 1974, 50), Vinkovei-Trénica A (DIMITRIJEVIC 1968, 1/5; 1974, XVI/11, XVIII/1; 1979, XLIIL/5—7) la care se mai adaugé altele din sudul Dunarii de 1a Tesié (GALOVIC 1967 a, 173, fig, 4), Crnokalacka Bara (DIMITRIJEVIC 1974, IX'5; M. GARASANIN 1979, XXI/7), Gornja Tuzla (COVIC 1961, 87, W/4) sau din zonele nordice, spre extrema nordicd, unde la Ziuan esie amintité 0 ceramicd’pictati eu rogu si alb in dungi (LAKO 1978, 43, groapa 2) Peste tol ceramica policroma este asociatd cu o ceramicii ornamen- tata cu barbotind in arcade (Krstideva Humka: BREGANT 1968, P 2/190); barbotina organizats (DIMITRIJEVIC 1974, XVi5, XVII/13, ZAHARIA ; POPUSOI 1970, 27, 4/4; 1980 a, 8/2, 4; NICA 1980, 31, 3), fa ornamentata (ZAHARIA 1964,” 38; 15/8, 11, 17; NICA 1977, 41, 21/13, 6, 8; 1980, 3/7; BREGANT 1966, 2/129); ‘formele de vase’ sint: sirachini Sau cupe oale sau boluri biconice (NICA 1977, 19°3, 7,9, 1112, 14, 20/8, 26/2; ZAHARIA. 1964, 5/7—10, 6/2, 5, 7—10, 16, 41,410, 12-14, 18—19; DIMITRIJEVIC 1974, XVi9, 13, 15—16, XVIV4, 6, 8; VIVS, 8, IX/2, 6, VL, X1/1, XIV2; POPUSOL 1970,, 39, 1/2, 5; 1980, 13/1011, 16; 18/1; PETRESCU-DIMBOVITA 1958, 4/34); strachini si cupe carenate (NICA 1977, 19/10, 14, 23/6—7; 24/1—2, 26/1; ZAHARIA 1964, 4/1, 5.2, 11, 6/1, 4 6, 113; DIMITRIJEVIC 1974, W/12, 14, XViL4—5, 910,” XIX/7, VIV10—11, VIIU2, 1X/1, 7, X12, XU/1; POPUSOL 1970, 3/4; 1980, 13/3, 6—7, 9, 12, 18 1—2; DINU 1955, 119; NESTOR 1951, 56; fig. 6; URSULESCU, 1984, 44, 8, 10—11,.45,3); altare triunghiuilare (NICA 1980, 3/6, 89); toarte-buton ‘su toarte-corn (NICA. 1977, .38, 19/6); strdchini cu buzi ingrosaté (DIMITRIJEVIC 1974, XVUG), caneluri in arcade (DIMITRIJEVIC 1974, XVIV/11), excizii (DIMITRIJEVIC 1974, XIX/12—16; ZAHARIA 1964, 38, 15/16; POPU- SOI 1980, 5/5, 8, 46), taieturi scurte DIMITRUEVIC 1974, XIX/2— NICA 1977, 43, 22/6; POPUSOT 1980, 121, 14/2), incizii intretaiate (DI- MITRUEVIC 1974, XVIIUS, XIX/1; NICA 1977, 40, 20/9—12, 21/10, POPUSOL, 1970 27, 4/1, 2/4), vase cu feava, de scurgere ery HEOMEE | AHAROWEEY (DIMITRIJEVIC 1974, XVIIV/12; URSULESCU 1984, 44/15), caneluri sa Grnamente lustruite in zig-zag (ZAHARIA 1964, 26, 5/1—2; NICA 1977, 40, 20/6; POPUSOI 19-80, 40, 4/4; URSULESCU 1984, 45/22—23), incizii wy alg-uay (ZAHARIA 1964, 38, 15/18—19; DIMITRIJEVIC 1974, VIII/14: NICA. 1977, 40, 20/4, 22/62; POPUSOI 1980 a, 42, 6/5), rozete-fagurs ulveolate (NICA 2977, 41, 21/1011), picioare lobate (ZAHARIA 1963, 20, 73-4. 8/1, 9/1; POPUSOL 1980 a, 5/7; 1980, 125, 16/1; NESTOR 1951. 90, fig), caneluri ute (DIMITRIJEVIC 1974, X13. 7, XT; XVIVAz! BREGANT 1968, 2/156), picioare eu lobi in cruce (ZAHARIA 1964, 31, 8/3, 4,7, 9/3; POPUSOT 1950, 16/1, 2), briuri semicirculare, spirale, motive ia S*'(DIMITRIJEVIC 1974, VII/i, NICA 1977, 40, 20/1,'1980, 3/1; POPU. SOL 1980 a, 7/4, 6/6), strachini cu buza souria, uncori mareata de o canelura sau incizie (lippenrand) (POPUSOL 1970, 39, 1/3; 1983, 35, 7/7; URSU- LESCU 1984, 45/2—4, 44/8, 10—-11), ciupituri.mici, inguste gen ghiara de pisicd: (URSULESCU. 1984, 44/1314, p. 30 ce apar 5i, a Zauan 1 inedite, probabil si in alte parti dar neluate in seami),, idolit conici si Prismatici (problema adesea dezbatuti de noi: (LAZAROVICT , 1988), vasul bute (PETRESCU-DIMBOVITA 1958, 4/6), amfora cu trei toarte (NESTOR 1951, 98, 8). Elementele de:mai sus sint asociate cu ceramica pictati, icea bicrom sau policroma. Toate acestea sint ins o aparitie nou’ in regiunea duni- Feani, marcind orizontul Stargevo-Cris THB — IVA — Vinca A,—A. ‘Ble ins apar intr-um numar mai mare de stafiuni, flind elemente toare pentru incadrari cronologice mai fine. © separare mal fina, intre orizontul cu ceramicd policroma primar si secundar (citeodati poate fi definit ca blerom sau pictura policroma reatilinie sau curbolineara, cea mal evoluata spiraliera gen Circea sau GradeSnica), in zonele periferice. este dificila de precizat. La Circea M. Nica sesizeaza dou sau trei ori zonturl cu ceramica policroma pe care le sincronizeazi in ultima sa Iu erare de sintezi cu Vinéa Aj—Ay (NICA 1934, 102). Ultimul orizont este sineronizat cu Dimini-Arapi (NICA 1984, 27, 95, notele 336, 366, 368— 470) idee care trebuie retinuta gi analizata, Lipsa_unor descoperiri Vinca A in zonele de est ale Oltenici este explicabila prin dezvoltarea in aceste zone a ceramicii policroms, Aceastii grupa separd fenomenul Dudesti de cel vinéian, Din picaie M. Nica nu @ studiat comparativ anumite catezorli ale ceramicii sale tine care insoteste ceramica polferoma in raport cu ceramic neagra, neagra ce- nusle, blatktopped sa. pe care si le raporteze la cele de tip Vinta A, un studid direct, pe materials, Materiatele Tui Nica, unele socotite ca apar- (inind otizontutui policrom, alteori socotite a fi’ Dudesti ou foarte bune ‘anvogit cu inele dintre materialele din Orizont Vinia A, de la Liuicovt- Ornifa (Sipiturile Tui Luca Adrian Sabin, inf. amaabile). Descoperirile de ly Cheea-Viaduct deci au de raspuns unor intrebiri: relatia cu Vinga A. a orlrentul anterior si cu Dudesti ‘Mal multe semne de intrebare ridica decit Hinvurese spaturile de In Slinnie, Acolo exist unul sau mai mulic fragmente ceramice cu pictur Pollcroma, curbolinear’, dupa cit se pare inedit (ilustrat poate in teza de doctorat dD, Galbenu), Materialele publicate, aga cum au fost ilustrate @ deserise (GALBENU 1975: barbotind organizata 7/4, tileturi. scurte FAS, sizichini bitronconice 10/11, 14/1, 3, 4/7—9, strichini carenate 210, 11/10, diferite tipuri de cupe 19/3, 14/2—3) ‘unele socotite at. ‘vinéa Ap, 23) trebuiese reanalizate, Cele Socotitea ft Vinea A’ (dupa ornamentcle din caneluri dispuse pe gitul vaselor orizontal sau in zig-zag, pe corpu) vasului, sau decor in .cipriori*) par a indica un orizont Vine S—A, GALBENU 1915, fig. 12—19. Ceea ce ar irebui verificat sint le pe care sutoarea Je consider’ 2 fi ypitruns de sus* in ‘o-Crsg, Autourea socotea Vinéa <\ ca find posterioar mi lerialului ci Crij —~ care materiale pot. fi; fle importurl, fie elemente caracieristice pentru Vina Ay. Uneori ele, insotese acest, fenomen,— ca lor de la Anzabegovo, ca cele din Pelagonia su une Circe; Deosebirea muterialelor din fazele Vinéa Ay ‘aks de A, este Jourte clara, Opiniile D. Galbenu trebuiese reanalizate (Situs tie valabila s: pentru Cireca si Liubcova). Git_priveste unele toarte-buton socotite a fi ,Veselinovo (atit 1a GALBENU 1075,/13 3, dar sla alti) asemenea materiale nu sint sigute, éie apar in Sturéevo-Grig IVA la Moldova Veehe (fig. 13), Cuina, Tur cou (lig, 13) $1 in nivele Vines A,-—A, Ja-Gornea. Prewirt ew toqu gh lb le Li Zawan Dare $A dpartina ortzontilut T de colo. Desi exist foarte puting materiue din nivelul 1, remarcim eiteva onconice sau _carenate, ‘Ade pisiei*. Asemenea totdestunis ele au fost fregmente din ic crept Protovinew [ints amabile J. -Makkay), Unii cercetitor! ters Chfilnd strtine caltuel Starcevo-Ctis (URSULESCU 1984, 0, 14). Noi le considerdm un element caractetistie pentru etsy Starcevo-Criy 1113, nu. insa determinat de fenomenele do In Tecié, daci no Uitectie, el mal degraba ele sint venite prin cele pol In sud-vestul Transilvaniei, post — Let I, are Joc o evolutie locala Migratia orizontului cu ceramic policroma este cel care provoaca si in- cheie procesull de neolitizare, La’ {el se petrée luertirile in Moldova. In rumeroase pir{i ale Europei acest curent provouca fenomene similare in mod direct sau indirect. Nasterea civilizatiiior liniare, bandceramice socotim eli este rezultatul acestui proces de migratie combinat cu procese de difuziune, Varietatea si complexitatea unor asemenes fenomene sint probleme care trebulesc studiate si mai ales defini, bine mediul local. yi natura fenomenelor de migratie sau difuziune, locul de provenienta, mo- mentul siveiementele, Pentru zonele-din Banat Iucrurile sint ceva mai clare, ; Sapiturile din sudtl Banatuliii de ta: Gornea, Liubcova, Moldova Veche, Ostrov Golu, Bailta Strata gf cole’ din nordit Banatuluti de ta’ Fratelia, Porta, Freldorf, cer reinterpretareéa unor descoperiri mai vechi si wi permis concluzii noi, Cultura Banatulul a fost definita ca un fe nomen de migratie’si difuziune (LAZAROVICI — RESCH — GREMANN 1983; LAZAROVIC] — URSULESCU 1984; LAZAROVICI 1905; LAZS ROVICI — KALMAR = DRASOVEAN — LUCA..1985)_nascuta ai Vinéa Ag in yremea fazei Vinéa Ay. Vechile soelse privind sinwzclo, 96 26 Gneokene LAzAwOvter contactelé Startevo-Cris'— Vines A si legaturile lor nu necesit alter reveniri din partea'noastra (LAZAROVICI 1971; IDEM 1973, 27—27; 1977, 65—81; 1979, 50—67, 122131, 5. in GHEORGHE LAZAROVICI DAKALAKIS- SAKELARIU 1961 — 1, Bakalakis — A. Sakelariy, Paradini, Maine sat BANNER PARDUCZ 1944 — I. Banner — M. Pardues, im Arche, 1949, 30~ 41 WENAC-GARASANIN 1971 = “AL Benae ML Garasauin, Néodihiqe, In Epoque Prebis- lorkiue et Prolehisorigue. 1; Yugosiars, Belgrad, 971, 268279. ROTTER, 1970 — 1K, Bitte, in Iotambuter Mititungen, 19/20, 1969 1970, 1-19, MREGANT 1968 —T, Hreyant, Ormameitika na neltikt heramike Jugislavis, LJobljana, 1868. DRUENER 1974 — , Meakner, Rog! ol ih Prestriia Yoon, Nor Sa, 1074 ‘8, COHADJTRV 1985 — Af Cohacjiew, im NNU, 52, 1983, 29-68, COVIC 1961 — TH. Covig, in Glaszas, XV—NVT, 1961, 79-138, DIMITRIJRYIC 1968 — 8. Dimitris, Sopatsio Tevdeiske Kultura, Zagsed, 1968. 1974 — In Malerialj, X, 1974, 88-122, 1979 _ "'Sjeerna Zona, in Praisoria Jugodovenshi¥. Zea, evo, 1979, 290.360. DINU 1985 — ML. Dinu, in SCHY, 6, 1955, 701707. DUMITEOATA 184 — Gh. Dumittoala. Ayesarea neoltics de la Lica, comunicwcea Alba Talia, 1984. 1985 — in Memoria Antiwitais, IX—X1, 1988, 735. sa 1805 — Aesaree Sherdeve Crit de' ta Lumee, Jnd. Newt Vigorite, ie ema — ta Memoria Aniguifais, NTI—XIV. 1988, 319 ss 1987 — La station archacologipue te Luca Poiana’ Siang, tu Le vttsation do Cucndens en Conteste Ewropcon, BAL, 1, 1987, 280-288, tome — Hyeserea Starfeco Cris de la Poiana Slatin, Repta, 18- DUMITRESCH 1817 — Vi. Dumitresen, Lofvt prehitoraye. en Rowman, Bucureys, 1837 1958 7" in Seri, Vir, ‘1996, 95” 118. 1957 — In Serv, YEH, 14,1957, 907310 1970 — in SCI, 21, 2, 1070, 187-199 1974 — “Tota. prison PRENEH 1961 —D_HE Prenely, in 8, 1962" Ii Preis 1962, 30-48, GALBENU 1977 1D. Galhenu, Neil 6m Olionie de sud-vest, teva de doctorat (Bucurest}) ‘aszajisr7). 1975 — in Cerctéri Arheologice, 1, 1978, 948. GALOVIC 1967 — R. Galovie, in Siarinar XVTT 1867, sp. 1968 in Fundanrenta, A, 3, 2, 1968, sep. GARASANIN, D., 195 — D. Gatasanin, Stavecacka Kiatura, Ljubljana, 1954, M. 91D. GAKASANIN 1955 — in siariger, 111 1¥, 1988, separatum, 1961 — im ZtorShip, IE, 1981, 7—40. GARASANIN- DEHM 1968 — MM. Garaianin — W. Deh, im JORGZM, 10, 1963, 1. 85 CARASANIN 1961 144 Ugil — Preteri haters wo Mfakdonia, Stip, 1871, 25-3. 119 — Centainotathonosha. Sona, in Traisoria Jugesiovenshie Zematja, Sarajevo, 1978, 38212. 1968 — fn"Starinar, VIT--VIT, 1988, (sep) GNNORGHIBY 1971 — G. J. Gheorghley, in Studia Baleonicn, 8, 1971, p. 21~85, SINCEONISMELE VINCA A — STARCEVO.CRIS at MBUTAS 1976 M Gimbutas, Neulitbic Macedonia, Ios jie California, 1976, RIC 1857 — M. Giris, 1a RadVowMus, 6, 1987, 219,~225, ‘UIC 1960 — 34. Grbig, Porodin, Bitli, i860, MAUFIMANN 1967 1, Hauptmann, in IstambMitt, 17, 1967, sep> HAUPTMANN 1981 ~ Ofuabi Maguia TT. Das Spat Neoithikum snd’ das Chalolthibum, in BAM, 21, 1981, } MAUPTMANN MULOJCIG 1959.0 TL. Houptmawa — Vi, Moje, DIE Plinde des F Diminivit ans der Avapi Maguia Theszalien, Towa, 1969 HEURTLEY 1939 — W, A. Heurtley, Prrhistorte Macedonia, Cambri, 1859. 197 "tir, 1978, 9-—25 2 MAKKAW 1978 oN, Kali 1. Makeay, in ALB, 1972, $3105, 1978 JPALBob, NXE, 1978.” 137158 RACZRY 1962! N. Kabler — P. Racaky, fa MitkA, 10/11, 1982, ‘340 KITANOVSKI—SIMOSKA~TODOROVIC 1977. —B. Kitanowsk — . hy Aaactich “Macadoniae, 4 19 KITANOYS! B. Kitonovst in dvhPregl, 23, 1980, 2832 KORG ‘i Treditorsha’ navita Narubsica, Prilep TARO 1978 4 ks, in Nola P, Ul, 1978, AN 1S, TAZAROVICE 1969. Gh. Lararowleh, iy Acta VEN VE, 1958, twit VET, 1921, 409s. lon VL, 1975, 95°54 1977" Gapnea Preistoric, iw” Caisle Banaliva, 6, 1077: 197705 tw Afutm, XX, 1977, 19-25, 1978 "tn Tibiseas, 5. storie), 1978, 8766, » TAZAROVICL-RESCI- GERMANS 198 — tt Banatied, VIE 1985) 3881 VAZAROVICE 1980 La Agta, VITT, 1984, 48-—104, 15 in ‘Acta P. IX, 1985, 673, 07" Dip geoluhis Hellgtm oon Parja wad seind tthert sopdivche nd sidenstasaticly Besiohungon Sool Seewed, 1947. 808 — Venus ‘de Zduan, Despre practicite masicoreligioase (I), In dctaMtP, XT. 1988. LAZAROVICI-LAKO 1680 — Gh Lasanoricl I, Laks, in AefadN, XVEET, 1981, 1948, TAZAROVICI KALMAR-DRASOVEAN LUCA IM85 "Gh. Lasaroviel,Z Kalmar, Fi. Drayovean, S. Lea, In Banatica, 8, 1985, 7 MARKOTEE, 1964 — "VL Marketi, The Pinca Culture, Calgary. 1984, SMLOJCIC 1949 — V1. Milojée, ia BS, XLIV/1949, 287 — 296, 1980"—"Receazie la J. Gaul, ‘The Noofithié Period ‘i Bulgaria, tx Germania, 8, 19441980, 108-109 MOCK 1978 — R. Mock, In Neolithic Macedonia, Tas Angler, California 1976. NANDRIS 1958 = J. Nandriy, The Predtstorie Archaeology at Souih-East Europe with opeciat teference to Neolithic Figurines (Philos. D. Diss), Cambridge University, 1968 NESTOR 1951 — 1 Nostor, in SCIV. TH, 1, 1981, p. 81-78. NICA 1968 — 3 Nica. Contibutt aswre origin +4 desmlliis cull Vadasta pe basa des ‘operinior deta Pisca, f, Cras), in Comunirdrs, Craiova, re 1978 — iw SCI 247, 1976, 435-45, 19784 — in Dacia, XX, i976, 71— tus. 1900 = in) Material. Tulees,” 1980, 29-88, 1984 — Neoliientimpurie 18 mijlociu 1 zona risarileans a Otten, Bucaresth, 1984 NICOLOY 1971 = B. Nlooloy, Gradstien, Sofia, 1974, NICOLOV-“MAROSLOY 1987 — V. Nicolow, K. Matoslor, Ancient Settament car Else ‘mica, Sofia, 1977 ak Kast Somers Toplenty ¢ Antara, 8 1984 — Jabresbuch fir Kieinasiatich-n Forschung, X. 1934, Tstv inat,"51 68, Ai UI Oe i sl 1977 — in, Dacia, XXi, 1977, 13-83, ODYOGAN 1992 — M. Ondogar # ‘euporcie Lazarovics 1866 = tn Turk Tarik Kurwn Basineed, Ankari, 1986, 31-39. 1696 a Javimburgas te Sarat, 92-33. fa. 417 Pendik, — “Penait. 4 Neolithic Site of Pikirepe Culete inphe" Marinara Fegan, tw Delete var Atertumchnde Slermaies, sep. 1a area. DIMBOVITA 1954'—"M. Peizesca -Dlcshovifa, Contribulions ou protléme de a cultirs Crip on Médarie, tm Aclavehlip, IX, 1-4, 1988, sce, n POPUGOL 1871 =. Pop 8 Seki Swift mario de ve chee 1864 30—4t. 1980 — i Cercetiri Isorie, XE, 1960, 107-180. 19s9a — in Materiale, XIV, 1990, 9652, 1986 — in Materiae, XV." 1896," 28-36, RACZKY 1960 — Pr. Raczky, in Sevnok MBok, 1979-198), 27-23, Thee ie Stele County, 1982. RENFREW 1970 C, Renfrew, fu ZborNAl, VEL 1870, 45-57. SANEV 107 V, Sane, 19 ZhoyStip, IV—¥, 1964-01874, 208281. SIMOSKA-—SANEV 1976 |! 1D. Simosks,V. Sane, B.Kitanorald, 8.Carzowski, in’ Prailoria PETRESCU te Makadouja, Skoplie, 1976 SIMOSKA-SANEV 1978 —p."Siggoska "”'V. Samer. tn Macedoniar ite Archasolopica, 1, 1975, 35-8 SIMOSKA—KITANOVSKI-TODORONIC, 1979 — D, Simoska, B. Kitanovskl, J. Todo- rovié, In Macedoniae Acta Archaeologica, 3, 1979, 9-29. SREJOVIC 1966 —D. Srejovis, tn Arch Prepied, 8, 1906, 94-86, STANEY 1976 ~ P. Stanev, fm Godiguik- Varna, 1995, 7— 16. 1877 in Godifwih— Varna, TE) 1977, 14 1982 — Jn Goalfnia Varna, VOL, 1982, 1 1983 Veliko Ticnove 1 veliholirtavehijor Kaj prevekovele, Veliko. ‘Tlmnove, 19K3, ‘97-105. 19S — ie Godluih— Fara, XE, 1988, 1987 — Neoltaht kultw'nl # habia na. reba Tautra, Sola, 1987, Dokt. Diss ms, ‘THMOCHARIS 1971 — D. R, Theocharis, In AGC, Athen, 1971, sep. TODOKOVA 1973 — Ik. Todorovm, Novaig Kultura’ Syrdnego weolit © severno-vedodniok Bol- jin Sov}, 4, 1973, 16-3. its — “Ramone Mediala éeoka Migarija, Softa, 19. M, Tolek, Sn Actedrehiip, 23, 1971, 317. AcaMN 11, 1966, 9-47 1684, N, Uranlesey, Bvolufla cular Slarfavo Crip fe terito ‘Siceava, 1984, ZAMARIA 1982 Tt, Zahania) in Dacia, VI, 1962, $81 18st, Fatharla, bx SCV, NNT, 1, 1964, 19° 4, rULOK 1971 xia: : LES SYNCHRONISMES VINCA A = STARCEVO-CRIS, Resume auteur publie une

    You might also like