CONFERINTELE TDM TOTUL DEsPRE PARENTING NECONDITIONAT Importanta iubirii necondi nate in educarea copiilor ‘Bucuresti, 16 Nolembrie 2013 15:00 - 18:00 Sfaturile despre cresterea copillor se inscriu de regula in dou’ categorli: ameningari (denumite eufemistic si “consecinte”) si mit’ ("stimulare pozitivs"). Recompensele si pedepsele sunt dous fete ale aceleiasi monede si nu au efect decat pe-termen-scurt. in loc s&-i incurajeze s-gi asume rispunderea proprillr acini, aceast abordare nu face decit sé le creeze dependenta de pedepse si recompense. in loc s& promoveze generozitatea si compasiunea, acest sistem fi determina sa se concentreze pe multumirea adultului, Alfie Kohn ne va arata de ce abordarea morcov-si-bat nu este doar ineficient&, ci chiar contraproductiva pe termen lung. Iat8 principle pe care se bazeaza parentingul neconditionat si care, in cea mai mare parte, contrazic practicile obisnuite din educatia traditionala: © Comportamentul unui copil este expresia externa a sentimentelor, gandurilor, nevoilor si intentiilor. Copii nu sunt animale de companie ce trebule dresate, nici computere programate s8 raspunds in mod predictibil Ia un anumit stimu. Ei se comport intr-un anumit fel din diverse motive, unele dintre ele dificil de identificat. Nu putem, ins&, s& ignorm aceste motive si sd reaction numai la rezultatul lor, adic§ la comportament. Expertil care ofer retete pentru a- invafa pe copli sé doarma singuti in camera lor sau care ne Indeamn’ sé le oferim stelute auri, bomboane sau laude atunci and cei mici fac pipi la toalet nu sunt preocupati de gandurile, sentimentele si intentile care genereaz un comportament, ci doar de comportamentul in sine. © Atat recompensele, cat si pedepsele,.scad motivatia interioara. Majoritatea psihologilor fac diferenta intre motivatia intrinsecd si cea extrinseca. Motivafia intrinseca este superioar’ celei extrinseci si se refer’ a face un lucru de dragul lucrulul respectiv, in timp ce rmotivatia extrinsec& se referd la a face un lucru cu scopul de a obtine o recompenséi sau de a evita © pedeaps’. Cu cat oamenii sunt recompensati mai des sau mai mult pentru ceea ce fac, cu atat le scade interesul pentru activitatea in sine. Altfel spus, motivatia extrinsecd 0 erodeaza pe cea intrinsecéi. © Laudele si recompensele sunt doar o alta metoda de control, similara pedepsei. Studille arat3 c& att conditionarea pozitiv’, c&t si cea conditionarea negativa sunt déundtoare, dar jn moduri diferite. Conditionarea pozitivl reuseste uneori s&-I fac pe copii s& munceascd mai mult la sarcinile academice, dar cu pretul unor sentimente nesdnétoase de “obligatie interna”. otuldespremame.roConditionarea negativ’, pe de alt parte, nu functioneaz’ nici macar pe termen scurt, ci doar creste sentimentele negative ale copillor la adresa p&rintilor. © Att retragerea iubirii, cat si intarirea pozitiv’ au o serie deefecte negative asupra copiilor, pe termen lung. Mesajul principal al tuturor tipurilor de crestere A, if condlitionats este cé cei mici trebuie si merite iubirea parintelui. / Practicile din parentingul conditionat au consecinte negative asupra copiilor: determina sentimente “‘ + de neputinté, refuzul de a-i ajuta pe ceilalt, fricd de abandon, resentimente fata de périnti si, cel mai grav, o stim de sine sc&zut. Copili care s-au simtit acceptati conditionat de c&tre parinti se vor accepta pe sine conditionat. * Pedepsele, numite eufemistic “consecinte’, ji fac pe copii sé devin mai egoisti. Cuvaintul “consecinte” este folosit foarte des, nu doar ca un eufemism pentru pedeapsi, ci si ca 0 Justificare a ei: “Copili trebuie s& invete c& actiunile lor au consecinte!” Da, dar consecinte pentru cine? Raspunsul este nul singur: consecinte pentru ei insisi. Copili isi vor concentra atentia pe ce li se va int€mpla lor dac’ vor incélca o regull sau dac& vor trece peste ce a spus un adult, nu pe consecintele reale ale faptelor lor. até ce puteti face pentru a va imbunatati relatia cu copii vostri: © Reflectati! Fiti sinceri cu voi insine in privinta motivelor pentru care faceti anumite lucruri. © Reganditi-va solicitarile! Poate c& atunci cAnd copilul nu face ce ji cerem, nu copilul este problema, ci cererea noastré, Concentrati-va asupra obiectivelor pe termen lung! Apelati intotdeauna la o perspectivé mai larga atunci cnd folositi anumite strategii de parenting. © Puneti relatia pe primul loc! Asigurati-va in permanenté c& relatia cu copilul nu este pus& in pericol de actiunile voastre, ‘Schimbati-va perspectiva, nu doar actiunile! incercati s& priviti comportamentele negative drept o problem§ care trebuie rezolvat, nu o infractiune care trebuie pedey Tratati-i pe copii cu respect! Luati in seam cererile copiilor, nu le desconsiderati fricile si sentimentele. Fiti autentici! Acceptati s8 fiti vulnerabill, Vorbiti mai putin, intrebai mai mult! incercati intotdeauna s& aflati care este sursa problemelor. Tineti cont de varsta copilului! Périntii trebuie si aib’ asteptari realiste de la copili lor. Cand copilul face ceva, gAnditi-va ca are cel mai intemeiat motiv! Exist multiple situatii in care _nu cunoastem cauzele unei actiuni - atunci ar trebui sé functioneze prezumtia de vinovatie, Nu spuneti NU nejustificat! Nu spuneti NU dacd nu este cu adevarat necesar. Incercati 8 v8 ganditi care este intentia in spatele a tot ce spuneti. Nu fiti rigizi! Orice actiune trebuie integrat& intr-un context, In functie de situatille si cauzele specifice. Nu va gr&biti! Périntii devin autoritari atunci cdnd sunt presati de timp si cdnd sunt in public. f ay mn ACNV ‘cine pears oe totuldespremame.ro Seresec CONFERINTELE TDM 10 intrebari & 10 raspunsuri de la Alfie Kohn despre dragostea neconditionata in relatia parinti-copi “atte Kohn a acordat un interviv in excusivitate vv. totuldespremame.ro $i neva raspuns la 10 itrebiri despre dragostea ‘necondiionats 5 cresterea copilor. Mai multe despre acest subiect ct In volumu! "parenting neconditionat” (Multi Media Est Publishing, 2013). 1. Care este diferenta dintre parentingul conditionat si cel neconditionat? Copii au neveie s8 Te iui, dar au, de asemenea, nevoles& fl ub pentru ceea ce sunt, nu pent ceea ce fe. Fl trebuie <8 sie ch si atunci cin fac geseli sau nu se rd la niveulasteptilor ncastre, aria noastré pentru el ny va eaves nicedat. Aceasta este cragostea necondiionat si este opusul fost afechiunil sau ateni! ca recompense, Este pathologic otrivitr 88 i facem pe copi <8 creadB c8 trebuie 8 ne cfistie dragostes. 2. Toti print igi iubesc copii, far cel mal multi dintre ei ar spune ci tsi fubesc copii neconclfionat, Este acest fapt sustinut de studille realizate pana acum? cove ce conteazd nu sunt intentile noastre ce pérint ~ modul in care percepem ceea ce facem ~ i modul in care cop rege percep acfunle roasre. Studie sugereszd ci o mute de cpl au impesia cl dragostea pirnbr depinde de cat Je multe reusite au ei Ia scoal sau la sport sau de fel in care se comport. Tar acest lucru ese foarte déunétor Perit ceoares lor, partial ceoarece coil care sunt acceptai nual Tn mod condionet jung s8 se accepte pe el ns In ‘mod conditjonat. +, auzim adesea urmétoarele: "Périntii mel m-au crescut cum trebuie, chiar daca au folosit time-out-ul sau ate pedepse. O s3-mi cresc copill [a fel, nu am nevoie experti, de sfaturi sau de cérti despre parentingy Jeosrece disciplina traditional este suficient de bung.” Ce pBrere aveti despre aceasti perspectiva? De ce merit s8 o schimbim? € foarte dificil s& acceptm deca cf s-ar putea s&f fost ceva gresit in fel in care am fost crescui, Sau cB @ Ipsit =v tin educatia pe care am primi-o de la pBrinb: nostri. Alci nu e vorba de totu sau nimic, sigur: une aspecte ale sri in care am fost rescue pols fost minunate, dar este nevoie de ceva cure} pentru a lua in consderare cB alte aspecte au lsat de dori. fn jurul nostru vedem adult care suferd de deprese, stim de sine scazutl sau au nevoinesetistécute. Toate acestea Sunt rezultatsle unor rela disfuncjonale,consedinfe ale parentinglui problematic pe care il descr eu. Dat, chiar dac& not von aust $8 dovenim int-adevrrigte adult n requis, in cude educail primi, de ces nejucdm cu stntaea minis S eopiir nostri? Fxisté oameni care furneszé mai multe pachete de tigi pe 2 si ajung st tia pind la adinc batrdneti dar asta nu inseamn8 cB e in regul sé furnerl sou ci lasi cop sé fumeze Si cresti copii cu dragoste s1 cu un scop, mai degrab& decat cu mits si ameninr ~ acest ucru ceste foarte mult probabiltatea ca el si creas sénatos din punct de vedere psihologic. 4, Ce propuneti in locul metadetor traditionale de disciplina?Alternativa la abordarea "a face cuiva'” (una bazat’ pe pedepse, recompense si alte forme de control) este abordarea “a coopera’, Prin aceast® abordare ajungi sé vez! cd faptele supairitoare sunt o problema care trebuie rezolvaté impreund cu cel mic, si nu o infractiune care trebuie sé fie pedepsit’. Copili invaga si la decizi bune Iuand deci, nu urmand instrucfiuni; deci se pune un mare accent in a le oferi copillorniste optiun! importante, ceea ce ne cere sii ne depiisim evoia de a fi sefl, Exist mult mai multe aspecte aici, desigur, pe care le-am discutat in cartea mea, “Parenting nnecondiionat”, 5. Care sunt objectivele pe termen lung ale parentingului neconditionat pentru copii? ‘Si ajute s& ajungd niste oameni fericit, moral, grjull, responsabil — adica exact ceea ce majoritatea dintre noi ne dorim entry copiii nostri. Problema este c¥, din diferite motive, cSdem adesea in anumite sabloane de parenting care ne submineaz’ proprille noastre oblective pe termen lung. $i, de multe ori, asta se int&mpl8 pentru c& suntem foarte reocupati sé obtinem,supunere pe termen scurt din partea copillor. 6. Unii parinti ar spune c& viata de zi cu zi alaturi de copii este o provocare mai mare atunci cand nu se uutilizeazd metodele traditionale — recompensele sau pedepsele — care sunt eficiente si functioneazi rapii Ce le-ati spune acestor parinti? {n priml rnd, a ei funcfioneaz3" doar pentru c& obtin un singur lucru: asculkare si supunere de moment, Supunere care ‘are un pret pe masurd, Este adevérat c& abordarea “s8 cooperezi" necesité mal multe aptitudini, mai mult talent sl, mai resus de toate, mai mult curaj. Dar recompensele si pedepsele nu sunt doar ineficiente pe termen lung - ele sunt contraproductive. Si cercetarea mea sustine cu fermitate aceast’ concluzie. 7. in viata realé, toate actiunile noastre au consecinte, Reugeste parentingul neconditionat si- copii c& actiunile lor au, de asemenea, consecinte? invete pe ‘Absolut. Dar fi ajuté pe cop s& se géndeasca sa consecintele actiunitor lor asupra altora, in timp ce formele tradiionale de disciplin& ii fac pe copii s8 se axeze doar pe interesul personal: ,Ce se intémpl& cu mine dac’ ag face acest lucru (in ‘azul pedepsei) sau ce primesc dacé fac asta (in cazul recompenselor)?” 8. Exist paringi care reconditionat, dar scoala sau gridinita folosesc metode traditionale de discipling (recompense, lauds, time-out etc), fn Romania, accesul la educatia alternativa este limitat. Ce ar trebui s8 fac parintii? Pe termen scurt,trebuie s8 tncercém si-i intarim pe copii nostri impotriva efectelor daunditoare ale disciplinel traditionale Pe care 0 pot primi tn continuare la scoal8, scopul find de a minimiza daunele, Pe termen lung, trebuie s¥-i invitim pe Pedagogi sé-si regandeascé proprille practic. Cel mai multi profesori sunt plini de bune intenti si au in esenti aceleasi cbiective pentru elevi lor la fel cum au majoritatea péringilor pentru copli lor. Trebuie s& lucr’m impreun’ pentru a realiza abordarea “a face cuiva" esueaz’ in sala de clas la fel cum esueaz’ in sufrageria de acasé. 9. Parintii de multe ori se tem c& cei mici vor profita de permisivitatea lor si c& vor face doar ceea ce vor ei i facé, neglijandu-si responsabilitatile si indatoririle, Care este opinia dumneavoastra? Parentingul ermisiy, Acest stil de educatie nu spune “totul e permis’. Nu le spune pringilor s¥ nu acd nimic atunci cand existS 0 problems. El spune c& trebuie s8 lucrém cu copii pentru a rezolva problema, in loc s&-i facem pe copii si sufere. (“Al facut ceva rau, aga c& acum trebuie $3 ti se facd si te.”) Convingerea c& orice alté abordare in afar’ de acl face pe copii s& sufere este o abordare prea" ‘Rostri vor profita atunci cénd le rspundem cu dragoste se bazeaz’ pe o viziune extrem de cit supra copillor si a naturii umane. ale" sau c& ficele si fl si extrem de inexact’ 10. Dacé ar fi sé dati un singur stat pentru un proaspiit pirinte, care ar fl acesta? ‘SB vorbeasc’ mai putin si s8 pun mai multe intrebari, Copyright men. totubdesoremame.ro 2013. Interv reakzat de Despina Bédescy, traducere de Raluca Dumitcd. 2G ACNY www.totuldespremame.roCONFERINTELE TDM — SCOLILE PE CARE LE MERITA COPIII NOSTRI Un interviu cu Alfie Kohn ‘in clasele in care elevit pot si fact aleger! legate de procesu! lor de invaare si au Jucruri valoroase de explorat, nevola de a folosi, ‘pedepse si recompense scade dramatic. Alfie Kohn sustine cd atat pedepsele, ct si recompensele sunt ‘modalitati de manipulare a comportamentului are distrug potenfalu!copior de a invdfa cu adevirat. El propune in schimb o programé antrenanta $1 0 Semosferd pling de compasiune care $3 le permit3elevilor 8 actioneze in baza doringel lor Inscute de @ descoperi. Aifie, noi, dascail, folosim adesea pedepsele, ins am ajuns si intelegem ca nu sunt 0 noddlitate de motivare foarte eficienta. Si am fost convinsi c& este mult mai bine sé folosesti recompense in schimb, Dar acum tu vii si ne spul ca si asta e gresit. De ce? fn primul rand, hai s& ne asigurém c& suntem amandoi de acord cu prima premisd, si anume c& pedepsele sunt distructve, Pentru c& multi par 58 cread’ cd dact le numim “consecinte* sau Inseréry ajectivul “ogice”, atuncl nu mal e ncio problems, "Consecintele agice” sunt o varianta a caea ce bu numesc a eGdepse minimalzate”,adick o madalitate mai blénd8 si mai draguté de a face lucrurlcopllor In loc $3 facem lucruri in colaborare cu el. ‘Acum, c& am spus asta, trec la recompense. Si pedepsele, si recompensele sunt moduri de rmanipulare ale comportamentului, Sunt dou forme prin care exercitim actiuni asupra elevior. $i din acest punct de vedere, toate cercetrile care demonstreazé cS e contraproductiv $8 spul copilr"F& asta, altfel o atest” se aplis la fel de bine expresiel “F& asta, 3% ofr alla.” Ed Dec! si Rich Ryan de la Universitatea Rochester au dreptate cand numesc recompensele “cantrol prin seductie”. Jar tu sustii ci recompensele sunt la fel de nedorite ca si pedepsele? Prin faptul c& sunt o modalitate de a controla, este foarte probabil ca pe termen lung si fie simfite ca o agresiune. Motivul este faptul 3, des levi si doresc cu sigurants 58 alb8 parte de bunt" pizza, Pant stelute zAmbltoare — niménui nui place ca acel lucru pe care si doreste sé fe folost ca parghie penta: seitroarea comportamentulu. Asadar conditonarea “bun&tatilor” ~"F4 asta si primesti allt” — confer’ recompenselor un statut punitiv. Recompensele au ce! mai dezastruos efect asupra interesulul fix atunci cind copilul este motivat interior 58 indeplineascd o anumité sarcin’. Pentru ca orice forma de motivate extrinsecd distruge motivatia insincees, Cand faci ceva plictsitor, nu mai ai ce s8 pier, pentru c& interesul tau este deja la pamnt. “Totusi, asta nu ne dé dreptul sé tratm pe copii ca pe niste animale de companie atunci cand sarcina este neinteresant&. in schimb, se cuvine sa analizém sarcina respectivé, continutul programei, 3 Sedem cum poate f cut totul mai antrenant. Inferent ce facem in legatur® cu asta, totus, una cintre cele vrai documentate stintfic descoperiri din psihologie este aceea c&, cu cat recompensezi mai mult pe cineva pentru un luctu, cu atat scade interesul persoanei pentru lucrul respectiv. w.totuldespremame.roCitezi multe studii in privinta asta. Agadar, nu e doar o parere a ta? Nu e doar o parere a mea. Cel putin 70 de studi de cercetare diferite au scos la lumina faptul c8 factorii extemni de motivare — printre care notele de 10, laudele si alte recompense — nu sunt doar ineficiente pe termen lung, ci chiar contraproductive in ce priveste lucrurile pe care le considerém cele mai importante: dorinta de a invata, angajamentul fata de anumite valori, si aga mai departe. Un alt grup de studi aratl c& atunci cnd oamenilor Ii se ofer§ recompense pentru a duce la indeplinire o sarcina ce presupune un anumit grad de creativitate si de inventivitate — sau pentru a o duce la indeplinire bine — ei tind si fac o munc§ de calitate mai proast’ decat persoanele cBrora nu li s-a oferit nicio recompens3. Fara indoiala, este nerealist sa ne asteptdm ca toti copiiisé gseascd intreaga programa scolara pasionanta. Exist si lucruri pe care elevii ar trebui sd le accepte ca atare si sé le indure, nu? Ei bine, un anumit copil va gsi car unele lucruri mai interesante decat altele, ins nu vorbim despre. faptul ca scriem ceva pe tablé si elevii sar din banci si exclama “Abia asteptam s& ajung la chestia asta!” Un dascal iscusit facilteazé procesul prin care copii se “iau la trént” cu idei complexe, iar acele idel ~ ‘sa cum spunea John Dewey ~ trebule sé curgé organic din interesele si preocupéiile copillor legate de viata reald. "Ce e mai mare? 5/7 sau 9/11?” Raspunsul corect este “Cui ti pas?” ins& copiilor le pasa foarte mult de Ct de rapid cresc. In acest context, abilitatea necesard pentru a-fi da seama de acest lucru devine interesanta pentru cei mai multi dintre ei. “Care este diferenta dintre o comparatie si o metafor8?" Acelasi rspuns. Foarte putini membri ai speciel noastre ar fi motivat! interior s& afie aceasti distinctie, Ins4 copii scriu cu entuziasm povesti despre dinozauri sau despre cum i-a luat pe el o navi spatiala. in contextul unei sarcini care conteazé pentru elev, abilitatea pe care vrem s& le-o transmitem poate fi predati firesc, far ocolisuri, féré joculete si, mai presus de orice, fara s& le oferim elevilor echivalentul unui biscuit pentru c&tei nd fac ce le spunem. Care sunt alternativele cu care vii tu? Vorbesc uneori despre cei trei °C” ai motivatiei. Primul “C” vine de la “content” ~ continutul. Mutt mai interesant pentru mine decat intrebarea “A invatat elevul ce trebuia s& invete?” este intrebarea "I s-a oferit elevului ceva ce merit invatat?”. Dacd m& intrebi ce e de fEcut cu un elev care nu-si duce la indeplinire sarcinile, prima mea reactie este "Care este sarcina?” Dacé ji dai chestii plictisitoare de fcut, atunci da, va trebui s&-1 mituiesti ca s& execute. Dac’ iar il pul sd fac& bastonase sau si invete lectii pe de rost, nu vei scpa de recompense si amenint&ri prea curand. Al dollea “C" vine de la ‘community’ ~ comunitate. Nu mi refer doar la a invéta prin cooperare, ci si la a+ ajuta pe copii sé se simta parte a unui mediu sigur, in care sd se simt& liberi s& cear& ajutor, in care si ‘jung s& tind unul la celalalt, s8 impartaseasca, A treilea °C" vine de la Ychoice” ~ optiune. S& ne asigurém cf le cerem copiilor si reflecteze ip ce fac, ‘cum fac, cu cine si de ce. Sti, copii invaté s& ia decizii bune ludnd decizii, nu urmadnd instructiuni. [ Arata-mi o scoalé unde acesti trei “C” sunt implementati — unde elevii colaboreazai tntre el intr-un ‘mediu cald si primitor, unde au sarcini interesante si i se permite si ia decizii si eu ffi vol ardta un loc unde nu este nevoie de pedepse sau de recompense. Attica apr in revista Educational Leadershi. Copyright Alle Kohn, wm aliekohn.org Tradus de Monica Rew oaene -~@ ACNY nm v Pew 28CONFERINTELE TDM SCOLILE PE CARE LE MERITA COPIII NOSTRI Educatie progresisté versus invatamant: traditional Bucuresti, 16 Noiembrie 2013 "10:00 - 13:00 fintelegerea felului in care tnvat8 copii, dar si a modului tn care scolile le pot faciita procesul de invétare, a evoluat mut in ultimele céteva decenii Din nefericie, in majortates color ined se pune accent pe memorarea informatilor si exersarea unor aptitudin! izolate, $i nu pe Infelegerea ideilor pornind de la miez spre exterior. Copii sunt adeseor| priVit c2 Figte bureti care absorb informati, nu ca participanti activi la procesul de invaare. Alfie Kohn exploreaz’ alternativele la fiecare dintre practice conventionale, explicand de ce feducatia progresist8. nu este doar o optiune real, ci si un ajutor mult mal bun pentru formarea gaindiricritice a copillor si promovarea invari continue de-a lungul vies acd suntem cu tofit de acord c& un anumit principiu este adevérat, atuncl de ce oare functioneazé scolile noastre de parc n-ar fi asa? Tata 10 exemple: © mare parte din materialul pe care elevii trebuie sa-l memoreze este repede uitat Adevarul acestei afirmatii va fi recunoscut (fie de bunévoie, fie cu reticent) de aproape tol! tai care au trecut prin scoalé - cu alte cuvinte, de fiecare dintre noi. Dup cAteva luni sau tineor! chiar dup céteva zile de la memorarea unei liste de fapte, date sau defini nu nt le- fam putea aminti chiar dac& viata noastr& ar depinde de asta, Toatd lumea stle acest lucy si totus! o parte substantia’ din scolarizare ~ mai ales in scolile tradtionale ~ continua sa stea in fortarea de jnmagazinare de date, «Doar pentru ca tii o multime de informatii nu inseamna ca esti destept Nici m&car elevii care reusesc s&-si aminteasc& o parte din materialul care le-a fost predat hu sunt neapSrat capabili i inteleaga acele parti de cunostinte, s& priceap& legaturile dintre tle sau s& le aplice in moduri inventive si convingatoare in viata real. ‘« Elevii sunt mai dispusi s invete ce li se pare interesant Asta ar trebui s& fie evident, maar din ceea ce stim despre nol insine. Sarcinile care ne intrigS, care ne stéimesc curiozitatea si se leag’ de lucrurile de care ne pas sunt cele pe Gre tindem si le repetim si s4 le indeplinim mai bine. La fel se intémpla si cu copii. ¢ Elevii sunt mai putin interesati de ceea ce sunt fortati s& facé si mai entuziasti cand au un cuvant de spusDin nou, studiile confirma cea ce stim deja din experient’. Reactia negativ’ aproape universal la coercitie, la fel ca réspunsul pozitiv la alegere, este 0 functie a structuril noastre psihologice. * Elevii au mai multe sanse s& reuseasca intr-un loc in care simt c& cei din jur fi cunosc $i ii apreciazi ‘Asa cum a concluzionat un grup de cercetitori: "Pentru a incuraja performanta academic a elevilor la ore, dascalii ar trebui s& incurajeze de asemenea adaptarea lor social si emotional”. Dac am lua in serios nevoia copiilor de a simti c& cei din jur ii cunosc si cd acestora le pas de ei, discutiile noastre despre tras&turile distinctive ale unei "scoli bune” ar suna altfel. * Vrem pentru copiii nostri posibilitatea de a se dezvolta in multe directii, nu numai din punct de vedere academic Chiar si grupurile educationale obisnuite au imbrétisat ideea educsrii “copilului ca intreg”. E © pozitie sigur’, intr-adevar, pentru c& aproape fiecare périnte sau dasc3l va spune c& ar trebui s8 incurajam af ralA si artistic’ a copillor, pe lang cea intelectual. Mai mult, este tea oamenilor cB scolile pot si at trebui s& joace un rol-cheie in incurajarea diferitelor forme de dezvoltare. Dac recunoastem cé domeniul academic este doar una dintre fatetele educatiel de calitate, de ce atét de putine discutii despre imbundtitirea scolilor cuprind si chestiunile non- academice si de ce sunt atat de putine resurse destinate acestora? Si de ce le dam copillor si mal multe sarcini academice pentru orele de dup scoal, chiar dacy aceste sarcini le iau din timpul pe care il au pentru a-si urma interesele care fi ajutd sé se dezvolte in alte direct? Corolar: Elevii “invata cel mai bine cdnd sunt fericiti", asa cum ne-a reamintit Nell Noddings, dar nu inseamné neaparat cé au mai multe sanse s& fie fericiti sau s&ndtosi din punct de vedere psinologic doar pentru c au parte de succes pe plan academic. * Doar pentru ca o lectie (carte, curs sau test) este mai grea nu inseamna cd este mai buna ‘Am vazut lectii care nu sunt deosebit de grele, dar sunt foarte captivante si valoroase din punct de vedere intelectual. Dar am vazut si cursuri - sau scoli intregi - care sunt indiscutabil riguroase.... si ingrozitor de proaste. . ii nu sunt adul ai scun: Exist anumite lucruri de care copii au nevoie pentru a se dezvolta in mod optim, printre care se num&ra oportunitatile de joacd si explorare, singuri si impreund cu alti. Cercetirile completeaz’ si continu’ si rafineze detaliile, dar implicatia fundamental’ nu e greu de infeles: Modul in care educdim copiii trebuie si decurgé din ceea ce fi defineste drept copii. Expunerea prematura la instructia prin ascultare pasiv8, la teme, note, teste si competitie este nepotrivité la varste mici si de valoare discutabilé la orice varsts. Toru aR ACN