Professional Documents
Culture Documents
Studiu retrospectiv-2000-2006
SPITALUL CLINIC JUDETEAN ORADEA
CHIRURGIE II
Autori: Parascovia Pop Axentii, Mariana Ungur, N. Babu, M. Pop, R. Rogia,
91
65%
Pancreatite
Pancreatite
citosteatonecrotice necroticohemoragice
31
18
22,15%
12,85%
Sexul
masculin
Sexul
feminin
76
64
54,29%
45,71%
Din studiul acestor 140 de cazuri s-a evidentiat etiologia pancreatitelor acute.Principala cauza
generatoare de pancreatita acuta este cea biliara, urmata de cea etanolica, dismetabolica si
posttraumatica, mai rar. Ca si factori etiologici dismetabolici declansatori ai pancreatitei acute
am evidentiat in studiul de referinta - hiperlipidemia si hipercalcemia. Etiologia
posttraumatica, desi mai rar intalnita a fost reprezentata in acest studiu de 2 cazuri: o
contuzie abdominala la care se constata intraoperator pancreatita necrotico-hemoragica
posttraumatica abcedata care a necesitat lavaj si drenaj multiplu; un alt caz studiat
traumatism cu fractura de pancreas - intraoperator se constata ruptura de pancreas cefalocorporeala, hematom al lojii pancreatice, pancreatita necrotico-hemoragica postraumatica; se
practica splenopancreatectomie corporeo-caudala si drenaje multiple: subfrenic stang,
subhepatic si in fundul de sac posterior Douglas.
Atitudinea chirurgicala abordata in cele 91 de cazuri de pancreatite acute adematoase studiate
a fost colecistectomia retrograda si colecistectomia anterograda.. In 67 de cazuri (73,62%),
interventia chirurgicala efectuata a fost colecistectomia retrograda. si in 24 de cazuri
(26,38%) colecistectomia anterograda. La 25 de cazuri din totalul celor 91 de cazuri de
pancreatite acute edematoase cu o pondere de 27,47% din total s-a practicat drenaj
transcistic.
Conduita chirurgicala in pancreatita acuta edematoasa.
Interventia chirurgicala
Colecistectomie retrograda
67 cazuri
(73,62%)
24 cazuri
(26,38%)
Colecistectomie anterograda
efectuat s-a evidentiat un caz clinic particular grevat de multitudinea complicatiilor care au
necesitat efectuarea a 2 reinterventii chirurgicale. Un pacient a prezentat posttraumatic o
pancreatita acuta necrotico-hemoragica..S-a efectuat prima interventie chirurgicala pentru un
fuzeu pancreatic suprainfectat parieto-colic drept. Primul gest chirurgical a constat in
efectuarea debridarii fuzeului pancreatic, lavaj, drenaj al lojei pancreatice prin ligamentul
gastro-colic, drenaj parieto-colic. S-a reintervenit pentru o fistula biliara externa pentru care
s-a efectuat drenaj biliar tip Kehr. A treia abordare chirurgicala a constat in necrozectomii
peripancreatice extinse, lavaj, drenaj multiplu.
Indicatiile tratamentului chirurgical in pancreatita acuta sunt reprezentate de :
pancreatita biliara
pancreatita cu necroza sterila asociata cu insuficienta pluriorganica care nu raspunde
la tratamentul conservativ instituit prompt si agresiv.
infectia pancreatica cu sepsis.
Este esential in tratamentul pancreatitei acute momentul optim al deciziei chirurgicale.
Exista controverse. Se considera oportuna interventia chirugicala tardiva dupa 3-6 sapt de
evolutie. Argumentul unei interventii chirurgicale tardive este reprezentat de o demarcatie
buna a tesuturilor necrozate. Acest fapt asigura eficienta sechestrectomiilor si a drenajului
abceselor.
Criteriile care ne orienteaza in alegerea momentului oportun de interventie chirurgicala
sunt simptomele si semnele clinice care confirma infectia necrozei pancreatice:
alterarea starii clinice a bolnavului
reaparitia febrei
leucocitoza
diagnostic imagistic tomografic pozitiv
culturi prelevate din aspiratul percutan prin tehnici interventionale (punctie
aspirativa ghidata ecografic sau computer tomografic)
Evolutia postoperatorie a pancreatitelor de origine biliara este favorabila.
In cazul pancreatitelor acute citosteatonecrotice si necrotico-hemoragice , evolutia este
grevata de complicatiile locale.In tratamentul pancreatitelor acute un rol important il detine
antibioprofilaxia si antibioterapia postoperatorie.
Cercetari clinice efectuate pe trialuri randomizate au evidentiat eficacitatea unor antibiotice
care realizeaza concentratii terapeutice peste concentratia minima inhibitorie in parenchimul
si sucul pancreatic-cefalosporine (cefamandole, cephalotin, cefoxitin, ceftazidime,
ceftizoxime), chinolone (ciprofloxacin, ofloxacin, pefloxacin), metronidazol, peniciline de
ultima generatie (imipenem, tienam, meronem), aminoglicozide (gentamycin, amikacyn,
clindamicyn).
In studiul de fata s-au administrat peniciline de ultima generatie (meronem, imipenem si
tienam), cefalosporine de generatia a III a si chinolone(ciprofloxacin) cu rezultate bune in
profilaxia supuratiilor pancreatice si in tratamentul postoperator. Aceasta medicatie
administrata a determinat o evolutie pozitiva a cazurilor studiate si scaderea numarului de
cazuri de pancreatite acute care au necesitat reinterventii chirurgicale pentru suprimarea
necrozei infectate.
Din totalul celor sase cazuri in care s-au practicat reinterventii chirurgicale , un caz a avut
o evolutie nefavorabila, fulminanta cu decesul bolnavului. Acest caz a fost reprezentat de
o pancreatita acuta necrotico-hemoragica asociata cu un ulcer duodenal hemoragic, la care in
pofida reinterventiei chirugicale , antibioterapiei postoperatorii si a tratamentului nespecific
agresiv de terapie intensiva, starea clinica a pacientului se deterioreaza, prezentand disfunctii
pluriorganice-ocluzie intestinala dinamica, hemoragie digestiva superioara, stare septica.
In consecinta, din acest studiu retrospectiv al cazurilor de pancreatite acute abordate
chirurgical rezulta o mortalitate postoperatorie de 16,66%
Concluzii
1. Incidenta pancreatitelor acute a scazut semnificativ in ultimii anii datorita
tratamentutului adecvat al bolii de baza- vizand in special rezolvarea chrurgicala a
cazurilor de pancreatite acute de etiologie biliara.
2. Mortalitatea postoperatorie in pancreatitele acute a scazut deasemenea apreciabil
datorita asocierii la tratamentul necrozei pancreatice infectate a tratamentului
antibiotic specific- peniciline de generatie noua si cefalosporine de generatia a III a.
3. Gesturile chirurgicale complexe efectuate in momentul optim de actiune au avut ca si
scop final tratamentul complicatiilor locale- suprimarea focarelor necrotice infectate.
Bibliografie:
1. Beger HG, Rau B, Mayer J, Pralle U.
Natural course of acute pancreatitis.
World J Surg 1997;21:130-5.
2. Tenner S, Banks PA. Acute pancreatitis:
nonsurgical management.
World J Surg 1997;21:143-8.
3. Rau B, Uhl W, Buchler MW, Beger HG.
Surgical treatment of infected
necrosis. World J Surg 1997;21:155-61.
4. Foitzik T, Klar E, Buhr HJ, Herfarth C.
Improved survival in acute necrotizing
pancreatitis despite limiting the indications for
surgical debridement.
Eur J Surg 1995;161:187-92.
5. Banks PA. Practice guidelines in acute
pancreatitis. Am J Gastroenterol
1997;92:377-86.
6. Bradley EL III. A clinically based
classification system for acute pancreatitis:
summary of the International Symposium on
Acute Pancreatitis, Atlanta,
Ga, September 11 through 13, 1992. Arch Surg
1993;128:586-90.
7. Balthazar EJ, Freeny PC, vanSonnenberg E.
Imaging and intervention
in acute pancreatitis. Radiology 1994;193:297306.
8. Banks PA. Acute pancreatitis: medical and
surgical management. Am
J Gastroenterol 1994;89:Suppl:S78-S85.
9. Idem. Infected necrosis: morbidity and
therapeutic consequences.
Hepatogastroenterology 1991;38:116-9.
10. Imrie CW. Underdiagnosis of acute
pancreatitis. Adv Acute Pancreatitis
1997;1:3-5.
11. Nuutinen P, Kivisaari L, Schroder T.
Contrast-enhanced computed tomography
and microangiography of the pancreas in acute
human hemorrhagic/
necrotizing pancreatitis. Pancreas 1988;3:5360.
12. Balthazar EJ, Robinson DL, Megibow AJ,
Ranson JH. Acute pancreatitis:
value of CT in establishing prognosis.
Radiology 1990;174:331-6.