Mircea Malita

Jocuri pe scena lumii

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I

o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I
.i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt

lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i
zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll

licte, negocieri, diplomalie

mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l

ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill
purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr
(concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr
folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl
1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

integririlor regionale.
In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl
pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr
'
cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil
negocirilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr
Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( ['
matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt'
dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr'
diplomali,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l
omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl
profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD
gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii

Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE
DE RESTITUIRE
Nlmrr l

Nunlarul

lu-t^*

per jsullri

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t
q"",

et_y.,t- r.on

*4t.

&,

li

p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii

Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck

Bucuregti 2007

este acredihtn CNCSIS Consiliul National

r'r!rr.e drr In\;,;m!nrJl \Jp riol

Dditnra C.H. Rcck

JlI rr.cl,lIi

Mircea Mnlitr
Jocuri pe scena lumii
Confl ict, nesocieri, diplomatie
,,AU the

Copyight O 2007 Editun C.H. Beck.

Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Beck
Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al

Edilurii C.H. Bcck.

Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin

ir

exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei

NtAI,ITA. MIRCIIA
Jocuri pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie /
Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007
Bibl'ogf.
lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6
3.11.61

31t.',1

Edirur.r C.H. Beck

Str. Serg. Nulu

Tcr.:

BUCUR9,r1

Srdov.di!,

(02 r)

bn nr.2.

sector 5, Bucuregi

4r0 08 47: (021),110.08.09;

(021) 410.08.73i (021) 410.08.:16

(021) 410.08.,18
E nrail: comenzi@beck.ro

rax:

Sediu/ Cenrral ..ir'i.

.n*n,..,tlc 2{h

Redactor: Valedu Valel

'l ehnoredactof : I-aisa Barbu
Copcrta: Veronica DiDu
Ilustralic copcfti: l erttu, ruiDe romane. Sabratha. Ljbid

Tipbrit la S.C. TIPARG S.A.

||o

d's d stage,

Antl all the inen and||a,nen mercl!

Willian

plqers"

Shakespeare

As Yau Like

It,2n

Cuvant inainte

Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate

de viata omenirii cum suDt conflictele, negocierile $i diplomalia nu
este o simpla metafora. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au
obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o
vrzlune coerenti a istoriei. Nici scena lumii nu este doar o metafori
teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:, atunci cfud
contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn

seli de negocici diplomatice, mi$cendu-se pe intreaga hani

planetei devenita o imensa sceni rotativa. Mai mult decat o metaforA,

.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli,
suscepdbih de trarament raiional. Citjtorul va avea prilejul si fac6
cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln
relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd
mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.

kgetura indisolubilA intre conflicte, negocieri $i diplomatie

creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. Ata
tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. Negocj
erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle, dar
sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline
activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. Cum si
nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele
irei p;4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol
internalionale carc incearci si explice conflictele. dar care ofed ti
ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii, cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse
$i
cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti
fuJre I rolo\ or
Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev,
srLrdenl sau doctorand. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau
in cxpeclatic. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a, cjritorul se dcs
prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr] doj.rLr

.locuti

pt

sce a

lunii

vdi. dincolo de mi$cerile actorilor, ce piesijoaci ei Fi sd treaci

p,agul de la imagine la sens.
Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund,
sc intersecteazi sau chiar se suprapun, dar ele invitd sd scoatem la
ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. Aici
repetilia se face cu o Si mai mare insistenla.
Primul fir este dat de o rnetodd, rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative, constand in teoria sau mai degrabi
abordarea ,.interesulLri comun". Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre, la ducerea cu
succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a
dipkrDatului. Nu neg laptul c, pol fi propuse $i alte aborddrj, dar
adcr firi relnlere ii cu conviDgerc, pe baza experien,lei personale.
la clicienla proiectului conun, ilustrar $i in procesul de na$terc Si
unificare a Europei unite.
Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor insepasli

rabili civilizalie/culruri aclioneaze in

rei

CONFLICTE
Introducere. Solutii inovativ
Conflicte violenle

Toriile relatiilor intemationale

domenii. Unii considere

conlliclele. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. Au drephle. Allii vid in cle arte, iniuilri
$i talente speciale. Au $i ei dreptare. Explicalia acestei dualite! sti in
faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Dimensiunea culturala apare cu
toate reso urile ei in explicarea conflictclor, mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale
negocierilor (parlea a doua), care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei

prini

PAR,IEA

vocalie este negocierea (partca a treia).

Ultimul fir, in vederea autorului, este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice, formati inr o istoric indclungat: devastata de
rizboaje neincetate (paiea a !reia), in chjlc pasnicc practicate de
rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \,iolent $i sangcros
al contliclelor (patea intii).
O prjvirc asupra istoriei. vdzuti din perspectiva omniprczertului
diplonat, mi-a pirul necesffe, intr o perioadi in care onenirea nu
i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq
iere $i in realizirilc tchricc, pe alt plan repeta erori Si perpetueazi
dezasue. i^rl ciuda unci experienle care, irlleleasa lnai bine, ar pulea
si o sfiiluiasca altlel.

Rizboiul
Conflicte identitare
a

Conflictele secotului

XXI

Ciil de rczolvare a conflictclor

Ncgocierea $i medierea
in rezoharea fi prevcnirea conllictelor

Concluzii. Perspctivc

Capitolul 1
Introducere. Solufii inovatiye

Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France:

,,Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe
ur_
zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.,, l intahim peste tott
ale_
gerea individului inrre doua interese ce se bar
cap iD cap, in tensiunea din familii, in jocul competiliitor, in lupra pentru putere,
fi1per
tomanfa care cere sacrificiu. Cu toata aceasti navanica prezenli,
exlsl.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic
ie
conflictul sangercs, de clasa conflictului care ucirie;i devisteazi.
Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. coDtrolate
,i re_
zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite
$i evi_
tate, la aceasti categorie ne referim. Aceasta e maiadia care incen_
dlazi a$eziri unane, care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni
ce se relllgiazi in necunoscut, pe drumuri preserate de cadawe.
Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9
$i 1999 au existat I l0

i;

cunni(re armare,n 7i de Incuri pc mapamond. 48 dinlre ele

Ildr.dndu-c la mnguJ dc rd./boi intrc ace.z)i ani. numa.ul de dri
! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r
I la 25.
5r oe.r sc.roru'n r tnceput cu un r;zboi de ansamblu. cunoarle
un
ansamblu de rizboaie. Natura 1or dii de gandit. Nu se poatii intre
s.lale,.9u mrci exceplii, ci in inreriorul statelor. Nu au protagoni$ri
defrn'r, si r.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale
anar
hiei )i di'oLliei. qu insn o notA comur)a. Sunr punale In numcle
apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. gi cum aceasra e fiuriri in creuze
lul cultudlor, se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc. spre oroarea
uIrin:.niiLI c2re acn,d,i cut.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl
$i
crvr,Tatlte re c.o(rie\c (um .pune Huntrngrun ,n lirtut ca4r, .ale.
Un.ar e\ar inanr hana ci\ilr,.dliei. n intatlirr dc(tit o.inguril.i_
\ililat c(ua.cler:r caracrcri.t.cr in Jalonia. turupa.iu SUA Ua
'r. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.,n ctrilor acesrer (ivitr.
|l.r .e hal Intr. ele. a5a c 11 fre..nde totfler.
{ | tr te ir cld\a ro,ufr., i ,cflJ retreiite >r rde,,tngiitF...r.i\re
ne

Jat

ri pe scend

luhii

de credinle, sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor

tor isloric, credin,te, valori, obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr
lor afecdvi, culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct
de fierbere pasionali, exprimata ir lanatism $i intolcranlt.
Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor
Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a
doua surprizi. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia
inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le
prevcni, Clar enurnerale in Ca(a ONU. ele au fost inoercate toale.
pc rdrd:rrbrrruiul. ca rr r<conciliereJ: medre'er. cr ti nefociered 5i
uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de

imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare, tcestor metode Si

luiin cazul negocicrilor, cea mai veche unealti a diplomaliei. Sute
de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de
ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull
manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic
intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in
privirla concesiilor, evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii, a lonului'
psihologiei, stilului ii alte observafij. repetand salr adaptand ce s-a
ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle
"pu"
metode suni aplicate in confljctul idenrilar. Aici nu existe loc pen
tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti
$i iscusjli citre solulie. Problema nu este distributivd ln lumina
aceslor metode clasice, nu existi solulie la conflictele identitare O
idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci
nu sunl distributive, negocierile ar putea fi inovative Un iermen
care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a
merginit si cautc formule inovative de intercse convergente.
Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate
istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i
Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a
optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti
iumitate ale accstui litigiu. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re
zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii
carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru
rou de jntcrese comune, care se faca vechea problema a distiibuliei
unui leritoriu irelevanta. Alat francezii, cet $i gennanii au devenit
partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc, cat prinir_un proiect co-

mun, prolectut european care le-a absorbit ereqia, canaLzand o

spre aspiratii Si scopuri integratoafe. Oare esre acest caz unic sau

il

inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice?

Vrcnrc de parruzecj de ani, confiidul aparrheiduluj din Africa
de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. dar a rezisiat ta orice
rnlerveniie de sohlionare. La un fbrun de la Bucure$d, consacrat
cl[eior fi confliclelor, intr-o disculie cu un diplomat al acesrej
Fri
care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo, acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus
la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_
nalizared energiilor spre un scol unic. pirtile s_au indepiriat de
orce formul:i iep fli\ta. de ofl.e elemcnt dirizronrr yr a.L recrr
noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind.eptar sprc bunisrare
generalA. In Orientul Mijtociu, dupi Osto, pirlite au fost aproape

formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Darfo4ele

iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_
zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. mai
de o

multi populalie aifabetizatd, lnai nulti radilie :r conertului decar

leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag-

mentafi $i tradilionalisti a culrurilor.

_ Siluat la egal; distanli de doui buioaic cu pulbere, Balcani fi
Caucaz, un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a
corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv
$i obseNator imparliat. Cercetarea comparativi a celor doui focarc
actr.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph
..l]losofia

proiectulLri comun". Modetut european s-a dovedir a fi un ghid

bun
de examlnare a siluatiei. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_
uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune.
l.irjle care;u
exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism

conshurt pe fragile criterii ideologice. Nici o inovatie nu a dus la

pfoiecte integraroare care, pentru a fi vahbile, trcbuic si se
situeze
in sfc.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito, .ut fate tI DitcJn .e inrrl
o diversitare aproape unica: Lmbi, religii, traclilii.
":i.:rtj*l.d.
obiceiuri. clipe de mifelie isrorici in rrecur, rot a6ria f;crod ce ar
putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci
!ilizatia corlelnporani. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr
bile. le evalueazi, lc citeazn? in orice caz. diD negocierilc dipi;nra
tice ele lipscsc in nod izbilor. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici
$i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie, sepamrc
fi

Jocuri pe sceia lumii

interese specifice. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la
rang ultim de realizare. Cuvantul cheie este fusd altul: ,?terddli,rCati interac,tiune realizeaze un proiect, dincolo de diferenlele
'?cd.
culturale ale populaliilor in cauzi, atata eticienli poate cupnncle re_
zultatul unei negocieri inovative.
Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune, cAci inlelepciunea
lui $tie de cand lumea formula: ,,UitA ce dezbin6, reline ce unegte "
lar logicianului lucrul acesta i se pare natural, pentru ci alituri de
,diferenla specifica" et $tie cd existi ,,genul proxim" $i totugi' cata
greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care
fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil
Pot fi oprite, evitate 9i prevenite conflictele care risc, sA shice
profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea
Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_
demic. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se
nasc ln mintea oamenilor, tot acolo pot fi oprite. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici, ci iucrand lmpreund, interaclonand ln proiectele de civilizalle. Cine se lasd anfenat ln ele
dobande$te $i pacea, iar cine nn le are este expus conflictelor ti
distrugerii.

Capitolul 2
Conflicte violent

Gama largd a conflictlor. Existe un sens larg al conflictului,

dupd care el strdbate ifircaga viata sociali, Utilizarea termenului
f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor, de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. cu conrenciosul sau cu simplul dezac;rd. in cle mai muhe
cazui ctacteizeazd" activitatea politici:,,politica este conflict,,,
scfa Bertrand de Jouvenel. Nu putem vorbi de interese economico,
f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. ln aceasti fn.

,elegere largl, conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile

umane, dar este $i benefic, jucand un rol important ln na$terea ide.
ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic,
economie, Georg
Si'x,fiel (Sociologie,1908) considera conflictele ca surs6 de orsa:
niTare sociaia prczentd in roare formele sociale, de la lamilie laindustrie $i biserica. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz!

ti

li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci;le.

Ducand mai departe aceste idei, L. Coser (Studiul conJlictului
social, 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor
de coeaune a unui grup, o altemativa la osrilitate
9i o supapE de

si

guranla. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea

chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si
caralizalof penrru decilfi saiuLare. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente, care iau propo4ii
mari, orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de
sange. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. intr-o metaford revelatoare, conflictul poate fi combustibil,
ddr $i explozibil. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{
termonucleari deslinari producerii de electricitate. l_6sate sinsure.
b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. SeDaraie de
<lemenrele moder orre dte carbunelui ,au apii grete. reacria esre
incerinit;. pruduce raldura crre transforma uzina i ,r.o sirnpl,

10

Jocuri pe scena

lunii

Paftea L

uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. Studiul

nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor, pdcii $i rizboiului nu
se refere la acest sens larg. ci la unul bine delimitat. Esle vo(ba de
conflictul violent, arnat, sistemic, cu pierderi de vieli omene$ti
Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si
studien conflictele este de o mie de victime.
Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial.
Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. O mare proporlre a
jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc- Elemenlele de violenfd, mobilizarea de armate, planificarea fi conducerea prin sll'ale
gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. Ele
au fost d se de alianle ampie, la nivelul intregii lumi $i a lesat
ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. ilustratd dErazboaiele bilaleral intre stale sau de rezboaiele regionale.
Vorbim, de excmplu, despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere
al dreptului intemalional, in sensul ci starea de rizboi nu este decla
rati formal de entititJ statale. Astfel, deceniile anilor'50 !i'60 ai
sccolului l|e.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea
de sub colonialisnr, intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_
nata nalionala de cliberare, bazatA in special pe gherili, nici Poitr
galia cu Angola, Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. Rc
zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi, umrate de
altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe
cii patnice. La inceputul anului 1962, ONU numA(a l(I4 state. i,]I in
prezent cuprinde aFoapc 200. Prin condamnarca fonnala a colonra
lismului, procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a
fnzboiului de eljberare. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi
contemporane. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor
cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de
liecare p.lte a unui conflict, inclLrsiv de agresor' Penlru el, problem.r

csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir

cc mijloace, cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune

rcr'1r r Le.(lJ.oldr,

li-.nrt'rc'elF

puJrer.'.r':

'e
altcle noi. Spfe dcosebire de istofic, el in(repfir)de o cercelafc nor_

Qttflide

II

matlva. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic

l<Ie pnr ll evr.al< .ru re,/ol!ate ettcrenl lc car
f,Jsn.ce \upennrre rc_
curgerii ia for15, care este aproapc intordenuna evitabili. Sludinl
conflictelor este o inhprindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci
dente tragice Si primitive, prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu,
rtiilii Si iralionalitalii saje. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul
intemalional. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_
$j
,
pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev;tuat

conflict. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi, cu toaia analiza pe

cdr o poate adanci, acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo,

r;nr cailor pa$nicc. fie elc politrce sru drplomatice.

Dupa fizboaiele mondiale, m5rimea triburutui de vieli aringe
dimensiuni iedfianre in conflicte inteme, avind la rddicini lensi;
nea intre etnii sau ideologii opuse. Cel putin rrej dinrre cie se
situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn
donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo, curdtirea oraSelor de ci_
tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucidera popuialici rutsi de
citre hutu in Africa. dinjumilarea a doua a secotutui tre;u!.
Amploarca ior Fi faprut ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu
_
lalii intregi lal'a apiHre lc situeazi in categoria gcnocidurilor.
lorln mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. pdmajunirare a
secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din
Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea
rizboi mondial (1942-1945). un detir al criDinalitilii cu cinci mi,
lioane de vicrime. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit
asa
si a lbst producriv nu nunrai in riz.boaie mondiatc. ,,secolul
Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld
.rfir.rcrr/:lrer lu-. oar .i alurr .cn(lur ccr< tc g(re c.,/- DLrpr
tsalley. e vorba de un,,mod conflictual" carc sc opurc la,,modul
\oon(r:r \". ||ir,ul con.isrjnd din ..U/ul .|l]|(gic jl pLtc r i
.onle\r .octJt . In (r/t,t .ttuat. lot ('c tlLturlc...aBe tii ir.catL.j.,l
rnareasci dezavantajul. potenlial sau actual, a] celuilalt agenr. n]cr
gand dincolo de purclul de rclfagerc".
Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr .,o djspuri inrer
lalrli dc.(crr tat( cnrei pcnerul npli.i.\upr rrr.rc,eri
fc
..rrce uF r,Jr(rc polrtrc; \'u ,jpa(t J rc.I Lrpr_ f,,r pur ir c rL rri
rallonal"- A$a cum s-a remarcar (Choucfi), dctiDilin inchdc qi clis
prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.tispuretc caracterizarc

con\reDiorat drept rizboaie.

Jotui

t2

s.cha lunii

l3

Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda, dar toate

conlin elemente colnune ca: ostilitatea, insecuritatea, antagonismel;. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui pa$j avarii.
-qubeUrmand
definitia

conflicnrlui ca ,'disputi interstatall", Choucri a

3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea, in

^na7iz^t
191 s-a ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au
rc ldrile
reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare,75
qi
dezvoltate
intre
15
liri
dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc

Enumerand factorji de crizi, Choucri semaleazi ',existenln

unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte
grdrii sau asimilirii". Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o
iursi de conflict. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.
Cel care a $udiat un nou tip de conflictc, introducend numele
lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte, clonrce' pefene
sau chiar intratabilc), a fost Eduard Azar. Prin ele. acesla inlelegea
trnp $i fluctu,,interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de
putemice. relativ
fo4e
Angajeazi
intensitate
frecvenli
in
eazd
$i

echilibrate, dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale

Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de
narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului, exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na,tionali, dreptul de autodeterminare, autonomie sau drepturi egale'
..Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice
extrem de inegale, caracleristice naliluilor lumii a lia, unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul
dominant."
Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu, Azar observi
ci un conflict prelungit ,,poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6, chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere
in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in

intr o Drime fazi postbelice, in lupra pcntru indpendenli, "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn
i.ont .omun itnpot.iua colonizatorilor- Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul, dar qi egalilatea polrtici $i economici"'

ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti, iregajittlile au coin

ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare,
r'l)srflat Azar, avand :in vedere conllictele din Alrica, predominant
, rs fLr

lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale.

..lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr,l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.
t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl.n islrtmici. forlc proprii, autenticifarea culturald) este prcvalenti
/r

iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea,"

lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia

orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA, teoria marxisli bazatA pe

In{lrlrini ccononice, abordarca s!rud rale, agresiunea bazarii pe
l rorii demoglaiici, economjci $i dinamica cre$terij sociedtii,
A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru
,lrrilor 1,sihologice. Pcnlru aceasta ,,cauzele contliclelor sunt localr/ rt. nr sfcra ideologici. Imaginj. sisteme de credinte $i false reln./.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti
t,,rllifll|hri csle apropiaf'. Ci6nd pe Boutding, Holsti $i Jervis, cl
rl sr rio cr)rnliclul, in viziunea acesrei tcoli, drept .,un rezrhat al
I
l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i
inlbr'r
r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora, inclusiv perceplia du$manilor gi
r( lil|,ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie
lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce
ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict".
l\,Irrr l)c Kadi. conflictcle de valori exista, dar nu trebuie ui
ldlr, irncrcsele econonice. De faF sunt doui fehri de conflicte.
,||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in
, ollll)ilfrlhilc. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor
irr., p(.(flfc o pulen numi distibulionalh, ce cuprinde conflicrele
llrhslfirlc s.ru cele dintre reginurile unei tiri. A doua caregode
lrtr(,\tt, I trtflidele de valoli. TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord.
i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as!
t,fr' .il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. Conflictele rc
lrr,r"rv., s()cial struciurate suor de acest fel. Conflidele ras;ale surr
r,r lrt . c(rrllicte de valori, n lre conflicle politice suDt de aceasti
Ur ,

l,+

.locuri pe scend

lunii

Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul

secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_
rele tendinte:
a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se
perrec in jnleriorul statelor- Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale
idenrificale ca atare pe plan global, doar unu sau doui sunt inter
sutale:
b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie, resurse, teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i
credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l
c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i

leroism individual);
d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai
letale sau so1-isticatc (arme chinice, biologice li nucleare sau riz

boi electronic ti propagdndislic).

Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_
telor, a analizej lor $i. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren, a
Inetodelor de a le stinge sau preveni.

Solutii patnice ;i uzul fortei. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_
tineDli pentru studiul confliclelor. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. El pomeste de la conceptele de
bazir interacliune sociald ti control social. Fo4a, lcnnen pe care il
prcfera celui de violenF, este un aspect al inteficliunii sociale, o
cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social
intemalional intcraclioneazi cu alta. Fotla este utilizarea controlului
unei situaiii pc o cale fizici, de cdlre o parte, pentru ca cerlalti pafie
si nu faci ceva nedorit, si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut, si
dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci
latea de a controla silualia. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale
este astfel una de descurujare (impiedicare. resrangcre. preverire),
de pedepsire $i de demonslralic. Aceasta din urmi poate avea loc
chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe
deps;e- Cu aceasli abordare, conflictul se inscrie in larga lesilura
de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. Esenla lui
e inscrisd in sintagma..li culn ili spun cu", atet de larg rispandita
incar poate fi un rclren in viaF lamiliei, Scolii sau locurilor dc
nrunci. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie

t5
este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor, bazat pe
,,fi cum spune legea", intdrit de sanctiuni coercirive, ce preced cele
trei intenlii de descurajare. pedepsirc Si demonstraaie.

Canale silualionale

Canale intenfionale

Sanctiuneapozitiv:

Sanctiuneanegative

St mularea (lnducerea)

Consl|angerea
Aclivarea oblgatiilor

Figura nr. 1 Controlul socia, dup6 parsons

Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale
este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul

comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. cele parm merode, upr

translerabile la situaliile intemaljonale, sunt in primul rerd celc ce
urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Ofeirca de avantaje pentru
adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.e.
Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA,

constand diD ameninlarea sau uzui forlei. iD alri caregorie. rdr.l;e,

tlile pa.i1ire. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei,
prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si
adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j, stau sub ritlut persuasiunii.
$i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei
unfirite, pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea
sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar
de asnmate de prcopinent. Un exemph al ,,corecritud ii.. sau al
,,acti
vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU.
Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con
flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.ea con_
fl ictului inreala(ional, unde meroda consrangeii reprezinti situatia
linrifi, de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. De fapr stimuia_
rca, persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr.ezente suc,
cesrv, separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Dar
$i in ca_

zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei

Si
amerinlarca recurgcrii la ea. direcri sau voalaii.
Prima idce care sc degaji din aceasrl .rntrjizi csle incumjaloare.
Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.

Jocuri pe scena lumii

indivizii $i colectivitdlile i$i ex

rciti ftri in;etare competilia pentru control, ciile paSnice sunl cel
Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $
inseamre

ci

De planul social, unde

distnr sdtoare a violenlei.

A doua constatare este

ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri, fali de care nu sun! decat preambuluri
(ancheta, bunele oficii), forne de asistare (medierca), forme de
sustinere oficioasi.
t
id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai
"iu
Dasnice sau ln cea a fo4i. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre
;fortul sociat (educalie, pregatire, mentalitati, cultura pAcii) 9i pre-

eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. perfeciionarea

;hnologirlor. pregatire militare). ln sislemul intemalional. recurgeconsecinlele implicaiilor ej
rea la forl6 !i mai ales proPo4iile

ti

esre mar ireivente 5i mai grav, decal pe planul societalilor cnile'

ln familie sau ln comunita!9, De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice, numile 9i ralionaie, politice sau dip-

l0mauce,

ln al patrulea rind, este gre$it a crede cd melodele pagnice au

rAmas ln stadiul clasic $i conveniional, in timp ce mijioacele teh-

nice 9i de organizare a forti au alins nivele nebanuite de eflcienF'

Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive, a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE
ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. flagelul
si maladia ei istorice.
A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa.e pcntru netodologia
noastrt. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale, ci falla

care le desparte de calea fbrlei. Teoriile s-au preocupat de caracte_

risticile metodeior pa$nice, neglijand pragul esenlial al recurgerii la
fofla. Pentru cercetStor, intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice, oricarc
;r fi ele, in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce

tito.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta

..tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra

Dosibiliiilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. readucendu I in fega$ul nonviolent.
\tunqern ii ld ulima idce in{trra'; din x(e'r \rudru Cccr ce
ear.orr' rrune5te ..riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr

Pa

ea

L CoIIt.tc

t7

ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii
precise, de$i lipsite de mijloace de implementare, pentru rezolvarea
litigiilor. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente
$i pot fi apelate. Ir plus, existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica,
precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor.
In rcalitate, pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi.
In unna campadilor sale, liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii, aprcpiat! de el explicit sau indirect
de regimul de oprimarc a liberrtrfii, de dicrarure, tiranie $i totalitarism. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a
indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale

sistemului intemalional, treptaq spre sfar$itul secolului XX, s-a

rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin, ln afaxa discursului
'+ conservator. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei
* Confirmand declinul autoritilii, filosofut politic Hanna Arendt
combate toate confuziile teoretice, demonstrand ch autoitatea nu
este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism, cu care este departe
dc a se confunda. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i.
ASa au conceput-o vechii greci, cand Platon a fecut elogiul legilor,
a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor, ca aceea a Senatului.
Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui
sistem, ierarhic mai sus, capabila sA influenleze odce acliune sau
tranzaclie sociald dedesubrul ei. Iari$i, contempomneitatea noastra
ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis-

lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi

Arerdt, autoritatea cere o pozilie speciali, nu neapArat ierarhicn, ci
una_transcendenli. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_
Intr-adevar, de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare, un
cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel, un corp de savanli neconrestaii,
de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii
numeroaselor litigii, conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate
s: nu fie inplicatt. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl
ale. In naterie de relatii inrernationale, ea existi sub lormr Natiu-

l8

Jocuri pe scena

l tiii

nilor Unjte, organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in

problemele vitale, incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a
doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU, atat
din cauza Rezboiului rece, cat $i a altor factori printe care atitudi
nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei

ti neincrederji slatelor

Capitolul 3
Teoriile rela$ilor internationale

membre.

Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.

De ce negocierea conflictului intre doua parli, care este expresia
egalitelii lor in drepturj $i obligalji, este completat5 atai de des de
intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei
competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul
in vederea unui acord. Dar la o examinare mai atenti no se poale
atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti,tii de discemimant, care ar pulea fi compensati, la rigodre, prin angajarea de
consjlieri $i expertj- Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego.iere bilaleral.r e\le auloriralca. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. te(ii cu
auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a
trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e, de la prclen1ii extreme la
pretel1lii rezonabile, de la lermilale la compronis. sub ochji p(opriei audienle. N pa(enerilor $i supoflerilor. Invocarca unci autoriti,1i e beneiica in acesl sens. O par1e din conccsiile facute pot fi
puse pe seana ei. I)aci medierea facuth ln numele unui organism
intemalional, cu alal mai bine. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. Este o marc leclie in aceaste conchzie
pentru negociatori. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. cunoqtinle, tact, abilitate fi calilali de comunicafc. De ccle mai multe
ori, autorilatea lor personali, momli $i profesionali este o cheie a
succesului. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii.
ln nanzilia de la sistemul inlenulional. cu un pfirlcipiu al auto
ila1ii in dcclir, la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a
civjlizatiei. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate
este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.

Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie, iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. Exjsti $i domenii rezervate

cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo-

gia), dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Diferilete ieo
rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica
$i a incerca stipinirea situaliei conflictuale- De fapt, conccprul de
bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.
Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor
in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul
atribuit rizboiului in viala societilii. Hedley Bull. unul dilr cei nlai
cunosculi teoreticieDi englezi. spune:

,,Rd.boiul rdre

dli

si\tc|ul o io
fi?boiul dufi
ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina
detennnwntul.fo rmei pe ctlre

la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea

sn $e deudA dacd

t(, dacd ele urcd sau cobaafi, dad Jtontierete

fiifi

Lt

1?l sau

le un guvenr sau
ab [...] dacA eistdo baLutltij a pukrii [...] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ ... ] sunt

.eox schitnbate, dacd papoatele sunt conduse

funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.nen n.tte

nati putei si tni.i putu , atianle si sJcre de ntfl enli, bd
lonld puteii Si heqennniu - sunt greu inteligibili .1.(d nu,i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.boitl yumenintorea rA.boiului."
atdt

nrt

de

Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.le e,rc ir.L rin dc dlli auro'.. r.r ,,- fr Hui.ri. crrr .tnr re .,urf
portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l;..rc.cl.d c .e i(furi rpJJe ti ri,hui

Jocun pe \cena

20

l nii

inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii

internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci
plinare. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji, ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. UmAtoarele
doua exemple sunt elocvente in aceast; privinF.
$coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre
cwsor.In RAzboiul din Plorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD

tblul urmitorl

$i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [...] pand

cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d
atins o calne i.ibild tuturor, ior atenienii a incet t .td ntud'
,,Atenienii

leascd aslAra alialilot Spanei. in ace\t punca Spa,lu a consideral

ti a harerAL pornin(l dth&lltL

toate olergiile penttu a atrta ,ti, decd e

cd situalia nu tndi ertz toLrubilA

fi.boi, tn-ti Jalovasc,i

posibit, pentru a distruge

t?reaAtenei.'

Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor, un

alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial.

,,Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge,mand a

s o ultrp |c\n. d. tj.ut Jl ftu. rut rff Ecnrcu au m., pu! ,o t,atol"o..a1 a,utta rturttr \l,tat Bitan . ln o,.:st mo.
hlent, Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia

att

$i d llot,irdt, pornitld actual l fi.boi, td si Jblo\uscd toate

etlergiile pentn a ataca Si, dacd era posibil, pentru a distruge
putePa Gemaniei."

$coala liberald, numitn $i utopicl de cilre reali$li. nu imbrali

$eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic, inevilabil inir,o
stare de anarhie, ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor
care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. Pacea Perpetud. Durabilitarea $i
rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr
blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds),
crtirl|rl llseuridespre idedlul .:oynopolit dt lui Kdnl.
Pentru Scoala reali$n (Cal.r. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir
starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl
slatslc, iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale
cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care

21

fealiitii recurg sunt: sistemul de state, balanla puterii, strategia, stabilil.rlca, descurajarea, intefesul nalioDal. Incidenla rizboiului nu
poatc ii eliminats, dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii
cchilibrului intre puterile jmpodante. propensi nea spre violenli
poate fi controlata Si redusi. Concluzia este cA rAzboiul nu esle
cvitabil, iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie, sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei, vefnic caracterizat
dc conl'licte, suspiciune, insecuntate $i primejdii pentru statele care
o conrprn. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta
sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi-

O Ibrmn noun a realismului, numiti Scoala neoralisti sau

,,reelismui structural" (Waltz), mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste
ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA.
Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este
laptul ci statclc. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti
comportamcnlali, sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i
irrtefrcliunile sistemului inlemalional, cu legi sistemice, dincolo de
voinla lor, care creeazi o scenii $i un joc, un cadru $i nonne, din
care ele nu pot ieii. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu, care se interyune intre actori
$i rezultatul interacliunii lor.
ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii, Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent
nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. O cale siguri este respandirea
dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan
iniernalional, unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca
Societatea Nuliunilor $i ONU. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber, care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor. Rdzboiul nu esle endemic, cl cste pur !i simplu o maladie cLr-

un accident evitabil. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul- Pacca, ca li in viziunea 1ui Kant, este siarea rormali a lu
crurilor. Cauza rezboaielor (Schunpetef, Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste, in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente, realismul $i liberalisnNl, aveau
mbiLa,

irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Redismul a [tcut, in materie de

nrctode, uz de rpoful $iinlclor. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si

Jocuri pe scena lumii

22

23

mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. In ceea ce pdvelile

iiberalislnul, el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al
statelor. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura
ca rationaliste $i pozilivistc. Puntea aceasta a fosl exploalati de

tcoala ra(ionalisti, o,,via media'intre cele doui $coli, imprumu-

tand unele elemente realistc, dar li ipoteza liberali ci polilica intema

conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in
conlinui dezvoltare $i care, prjn lcgj $i institulii, le controleazi con
pelilia $i conflictele (Hedley Bull). DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide, Hobbes $i Machiaveli, iar liberalismul in Rousseau
$i Kant, raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. Astlbl con
firlnd rolul acordal elementului juridic, dupA ce frontul scenei fusese
ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. in timp ce realismul
arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. iar libe'
ralismul una oplimiste $i activa, ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr:

$coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici, profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin.lele sociale. Accentul se
rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la

ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli

isloricd. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici, teore
ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi
paradigme conceptrale, constand dup6 Lijphart in apehl la reoria
sistemici. Pentru el, Hobbes, Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici, dar Grolius, cu conceplia sa desprc o societate mondial5, esie purtitorul unei paradigme total diferite. falia inire iradifapte observabilc

lionalifti $i inovatori. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch,

care, asemenea iui Grotius. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti, in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de

rizboi pcrmanenti. Holsti credc ci .,revohlia compo(anenlalislb

nu lj schimbat meniul reoredc, metatbnc sau normativ al politicii
intemalionale si al teoriei". dar a ,,rearanjai fundamenlal metodele
otilizate pentru a obline cunoa$tere'.

$coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte

pe linia care desparte pe bogali de siraci, iar ir epoca modcnr5 pe
proprietarii mijloacclor de productie, burghezia, dc cei exploatali

de ea, proletarii. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin

expansiunca conrinua a slatelor purernice, iar in epoca moderna
prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele
$i
(teoria nnperialismului). Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei
ti conflictului. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase, prin
desiiinfarea exploatatorilor. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate, egalitale Si fratemitate ale iluminismu
lui. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul
progresului, dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. cele
din
domeniul cultural sau reoretic, rellecrand realjrilile mai proftnde
ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale
pot masca relaliile de purere $i inegalirate
$i pot fi folosite la repro_

ducerea societililor neju ste qi inegale.

$coala dependenlei este una din cele mai influente $coli, cleve
nind in anii '70 fundamentul cererilor
Frilor in curs de dezvolrare.
in cdutarca unei ,,noi ordini economice iniemationale,,. Aceasri
icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_
lice, influenta determinanri a sfructurilor economice, contradicliile
sociale $i preocupdri fat6 de exploatare, dominare
$i dependenJd,
megalitate, diviziunea muncii. Dar pentru acesre preocupiri a ape_
lat la concepte noi ca centru $i pedferie. violenld impllcitn. Tema sa
centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.
Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. Inegaliralea
;i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de
baz5 ale confljctelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor, prezente
in toate. $coljle noi, de la aceea a puterii la cea liberali. Sistemul
rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor
$i nimic nr poate fi in_
clreptat, pe planLrl socictililor nalionale de pildA, pAni nu este reli_
Lu1

\r\le rul

Senera-.

Dar acesrr fUId croir.rli\t. (.rierite >culir

ocpendencra .Jr I . nli(e h adrerr cdpilali.rnului conterfpor.rn. lr_

trucal conflictele reflect; carentele sistemului general, incercirile
de a.le prevni ii rezolva sunt limitate
$i provizarii, singura solulie
viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol
Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism
ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i, a trcia
mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. Este interesanr de
constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist, al interdependentci, insuficicnr $i chjar rninor.

25

li

aceea a multilsteralismului,
Drivesc toate retelele $i instituliile noi, ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii
iome
"e.te
crescande de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a

$coala interdependentei, ca

Globaliqtii, imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism, vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle
doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o
structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea
jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la
puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. globali$ii au
iismului si. ln nici un caz, nu acesta este linta alacurilol lor.
Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_
dona]e woala critictr, fiind parte a unui curent mai larg de critica
iociali. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_
tre cunoqtinle $i valori, cu preocuparea de a identifica interesele
subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se
ocuba nu dtAt de ;ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale, cet de
des.looerirea complicitlti, lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j
dominarie. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_
lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. O reprezentanta rr
acestei directii e.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala
de alte curenie de idei, ea aduce in luminx elementul social'
Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse
sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat'
po
de exclusiune sociala, o baricri lajustilia universali; structurile
cu
inlocuiii
este
litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale
putere
ai
societilii'
interpretarea; dupi monopolizarea factorilor de
statul. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat
al relatiilor intemationale, cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in;ernationale sunt bazate pe felalii socialc - esle ptemisa criti'
;ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini
sociale hegelr1onjce-

Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii

Constructivismul are un stiL mai putin filosofic, coborald

analiza la nivelul empiric in locul ftliunii, el subliniaze pulerea eu
ristici a perspectivelor neralionale. Interescle sunt bazate pe rden
drili $i nu invers, strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc

fali de sjstenele de idei, credinle $i valori, cele

care dau sens celor

dinlai.

Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd.
Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru
$coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr, realitate, universalitate; pana $i cerifenia,
popoarele, naiiunile. clasele, istoria sunt suspecte $i evitare. postura
sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui
curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici, iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii
nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o
rezonanF literarA.
Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale,
iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend
se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins, transfomat sau evilat
se mic$oreaz6. Cu toate acestea, el trebuie sd iie avertizat de ideile
d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu,
gestii utile.
In cAnea sa Urile modeme. Politicile simbolice ale rAzboiului
rt ic, Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh, Ceorgia,
Moldova $i din fosta Iugoslavie. Parcurge astfel ahe analize care au
impins pe primul plan diferili factori explicativi. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Tema isrorici a vechilor uri este

conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Facrorul ..conducilodlor manipulaori", de$i joaca un rol, este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. Factorii economici ti f.ivalitarea economice
sullt

Lle asemenea scoese

pDn conrnexemple din pozilia de explica-

lie prmordiali. Crite.iul securitdlii, prclios penrru reali$ri, este de

mrs cu recunoatterea ci ,,spirala insecuritilii" este de relinur doar
pentru explicarea escalad:rii udui conflict. dupe ce el a izbucnit.
Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile ,,alc
gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. primele, comune curenrelor realiste fi liberale, sunt caracterizare prin ,,instrumentalismul '
lor. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice, v:izutc ca ex,

prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. ,.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste, grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm.etilia

26

Jocuri pe stena lutuu

pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare." O varianti rationalisti,,tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc
se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii, nu a unor beneficii
marerjale, ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli,,sla
bt' a ralionalismului, criticrti $i ea, se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive, chiar cind acestea sunt
definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste
De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de
preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se
nasc atitudinile de oslilitate, Kaufman o priveiie ca suferind de
atribuirea Lrnuj rol ancestral, cultural sau genelic, in fomarea unor
identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari
ale $colij psihologice. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a
naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale
in conilicte: prejudeceli, anxielatc, teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care
este conslnrite idenlilatea, al carui miez esie o combiMlie de mrt $i
simbol, care cuprinde nemorie 9i valori, autonLl propune o sintezi
simbolisti. De simbol lii de slatuld seu depind, dupi eL exisren.ta
statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si
se lupte $i sA moari. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim
bolLrlui, care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel
nan). Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza ,,cA oamcnii aleg
prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este

evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica

eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale, ci de trezirca
emoliilor prin manipularea de simbolud, iar etnicitalea oleri un
calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6
Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe
cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_

tru inchidefea lor. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou?

Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor

unifacloriale, ca reduciionism, fuDdamentalism. totalitarism Dar
rlacd pr"lcnli.r lor dc a defini cauza ull;nri sau principiul gencraL
cste indcccptabilii. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul
construclivismului pritgrnrlic. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce

21
Joaci,, inter aLLid, un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr, dupi
epocr $r crrcumsrante. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc,
valori, limbi, obiceiuri, tradilie, leger.rrj comunrrarel esre oe asc
menea bine veniii $i justificatt. iD haina aceasta se prezinti mlrea
rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt, ce apar sub

ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. Miturile

li sinboludle,
inrerecul narronal le . rctenz(J,/i
nc rotrte. Cine urmarcS,c !on_
lrrileie car( conlrunte pe indre.ri (u .tr.Jl din peru ia,r Me\i., mJ_
celurile t bale din Alrica, rizboiul cornunirilitor din Batcani al
$i
populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. rizboiul civjl pe
cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India, inrifada,
extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct; a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ;va
cua! ralrunea. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car o
Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior, erpticati\,
cind el nu cste decat ultima expresie, cea mai aparenta vizibiln. a
$i
unui proces care ralnaDe opac.
Suntem iftiemnali de aceast; tecturi si retincm din teoia sin-

bolici, prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un

element ce nu rreblde picrdut din vederc. chiar daci

se acorda

propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr, util mccesaf: corlsidcla

$i
rca factoilor ideniirai. Consrructilismul este in special ecleclic,
rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. Dar se conrile
un pi
cat escnlial. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir
c|uri dorire in obiecrive, ci ca elerJront de constiruir, a rcalitilii. Nu
e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. cl un!r provcrlLr
drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi.r., rl si n Jcrd c.ral re: lr.drer. Jtrnrul|o prim, u .ierrj..., r.. . i ji
r.riu . I crnJr\nrtr.rht dc <\rfe. i. rut pu\tIroJeiI i..i.ii. q., i\...)l
crrcnte (lcoala cdtici, urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc
ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc,.le dcconsrrrctie denx;la
$i
re a couceptclor lo.. Chestilnlea fundarnentali estc insar
construirua
rinei solulii reale, creatoarc a unei .oi srari de tapr. carc r) irtocu
reiite pc cea conllictualit, inacceptabjln
fi vjolcnti. Of, dacaL exisli
LLr domeniu ireconciliabil, accta esre al idenrilatii
nctfanTr.rionabi
. sr nedivizibilc. Acela;i hrcru in domeniUl culrufilor..rt i.teotogii
lof, ca subsisrerne ale celor dinlai. Cun poare lj rcnrperarj contl.olat
siru anrlar un simbol, cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa
nrrr n lte simboluri? Aicj. teoria bazali pe cto ne tl\ij t.an ir niutol

28

Jocuri

p.

vena lutnii

Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor

identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a
problemci prin regrupirj de interese fundamentale, cu caracter unrversal, ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare
mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie
intre fapte ti valori.
Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc
fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou, cu un mare
ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. care a ocupat scena la riscrucea secolului
vcchi cu cel actual- Ca alcituire, cl ilustreazi stilul postmodemist
care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. Cu realismul arc in
comur preemjnenla puterij. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro
movarea ideilor libefale, in speli a democraliei, este ra,tional. dar
nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase, preia masiv din wilso'
nianism, dar e sceptic falt de instituliile inlernationale, are ridacini
de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul, dar a
ajuns acuin la extrena dreapti. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca
intetustn public |j intercsul nafiotd, dat influenla o exefcitd pnn
ocuparea de pozilii in execulivul SUA. un exenplu fiind postu] de
subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz, unul din purtitorii
sdi de cuvent. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de
ceniu al secolului rostru. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor,
alialilor sau partenerilor extemj. intervenlionismrl iD cazurile de
acul5 sfid.rre a interesului american, invocarea drcptului de ulilizarc
a fbrlei. preventiv sau preenptiv, impotriva unui inamic considerat
primeidios si asumala fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar
inperial de cdtre SUA. Ca o consccinlI, intelaenliile din Afganis
tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre
aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r
arme de dislrugere in masi.
Francis Fukuynma. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato,rrc, s a despriN dc curent. ca lrrmar I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare

cxterni, la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca

foLuiui puterii, la supozilii nefondalc privind securitatea post_con

Partea L CohIirte

29

flict $i schimbdre de regim, la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. FukuyaDa citeaza zicala: ,,Cand singura ta

unealti

este ciocanul, toare problemele ara ca ni$te cuie."

Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo,
riilor rclaliilor intemationale, ci mai ales schimbirile suferite de
aceste relatii. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state
cr unrci acrori la un sr.tem global u1 carc apar endt:ili nei;lale Si
ncguvemaDentale, concepte vechi ca secu.itate, suveranitate, ris_
punde.i. obligalii $i sancliuni, prvederile dreptutui intemalional
Si
activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii, prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de
care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii, teoreticienii
sau diDlomatii.

p,tlcd|C,a,Jtnh

II

ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Darwin s_a

pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. Dar undeva a
spus:
,,Omul, ca orice alr animal, a avansar fari indoiah la condjli; sa
supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei

Capitolul 4

Ridicini

sale mullipficeri; $i daci e sA avanseze

fi mai sus, ar fi si ne temem
se supune unei lupie aspre.,, Lorenz. in cea mai

ci el va trebri si

celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune, aftmte ci ,,cea mai dis_

Sociologul si istodcul. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco

nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con
flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti
luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste

activitili, in care limbajul. inslituliile, reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. Exista insi o intrebare care nu se mai
bucurd de un rispuns unanim. Esre confliclut in starea lui ex!.enii

de conflict violent. sangeros, devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau

doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri

rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane

;i

carc este

Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. Care cauzc plauzi
bile au fost identificatc. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni
chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. Trccerea lor in revisiS,
oricil de succinte, lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind
vasti, ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual
fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. Fjecarc
teorie are dreptatc, dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere
de adevir. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle, dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle, adicd
suni necesarcj dar nu ;i suficienre. Pentru fiecarc existd un caz
contrar. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte, dovad: ci
avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc, dar
uneoi sunt nenecesarc. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci
cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l
Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Este un punct de riscrucc
care desparle pe fdali$ri, cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte
rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.
de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Toli comeDrarorii Sj

adeplii evoluLionisnrului d.rN,inist s,au oc pal dc locul pe cafe il

tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_

diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr.-ir penr- \!ramn)rj nunn rinrp de.irca patru/eci de mri de rni,
,,drci rn cLl| rul erc' Je p a.ia . Un purernic curent .r replical ca ele.
mentrl esential la om este adaptarea cuhurali, dobenditi
$i creali
ln experienli. Dar sociologia tui Wilson, chjar daci acceprA ce
agrcsiunea ar purea ii qi invdlate, consideri suficienr ca
,,sihena
agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes, ca stresul care e produs de
lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei,,. E;re fbane
grcu de ncgat ci omul, a cirui aparilie este legari de activitilile dc
viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori
| !ninca vecrnl Je gn,li ,a rar nropfiut i grup. nu lre caparil er
Jc r lr agre.rr. oe iare .i o manrfe.ra cu
nri\o.int.i Dar nu .e poate
ccronq 12 .ra e\r.ti un :n.tincr .ne.rrnt at agle.runii. ,a.r o geni
rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi.
Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin
$i dezvolrar
de sociologi. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre, ca acelca recente ale lui
Nazli Choucri. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii,
cele mai multe avand scnsul de ta

risirir spre apus. Asia s a ciovedit

lt m.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii, dupd ce Africa a fost sursr
d. <\pnn a pdl'' ur homini,,i.Orcli\ir c,le.iatbo,,c
na leg;rurr
intre . onrlicre >i mig.drrite .;rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin
regiunile in cu$ de dczvolrare. precum 9i perspectiv! declinului de_
mografic al Occidentului dezvolrar. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale.
Tot aproape
cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem
- examiniln de
cind
teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale, hrani sau api, la origiDea confljctclor. De f.apt, dea

clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu

sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc, cazul clasic fiind insufi

cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. Existi un model

32

!'!!!!JS!!!J!.!!

Jacuri pe srcM lumii

matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i
foametea, ln forme extreme, este localizate azi in cateva arii (Etio_
pia, Africa subsaharianA, Coreea de Nord), chiar in forma ei benig_

intr-un numar mare de tfui, este corelata cu migraliile

conflictuale. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti
pe n*sura epuizArii resurselor, ceea ce va na$te tensiuni in loate
zonele aride ale planetei. Anul 2003, anul internalionai al apei, a
fost dedicat acestei geografii a setei, generatoare de conilicte
Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA, ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un
mediu propice de echilibru $i de seleclie, ea a cApdtat forme noi o
datA cu revolulia agrarb a omenirii, cea de acum 5'10 mii de ani Ea
esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune, A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie, fertile 9i cu populaiii nurneroase. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te;brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al
asigurdrii existenlei: teritoriul, fie el oricat de arid sau neprietenos,
este o componentE a idendleJii grupului uman, ln special ln epoca
tribala sau in zilele noastre, ItL reinvierea aspiraliei la identitate
Revolulia industrialA, care nu are decat pulin peste doui secole
vechime, aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse
naturale si anume ceie energeiice. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde, dupi o perioad[
ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui, mai ales de zicamintele de
nE. manifestd

hidrocarburi. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_

dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase
(aur. argint, diamante), penhu minerale si apoi pentru cele energe
tice. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel
mai cunoscut $i citat caz. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor
teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol,
sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de

exernplu in cazul Angliei, care nu accepta nici o ameninlare la ctile

sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi.ilociu- Germania era pin
ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial, iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich:
,,luPta pentru spaliul vital".

Observim cum, trcptat, lupia pentru supravieluire devine o Jus

tificare a conflictului vjolent pentru stale, societili sau entitdtr care

3!

nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. ir spe_

cial resurscle naturale, indispensabile fuDclionarii la parametrii
lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia,o.

Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care

au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burghzi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei
sale. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior
identitare (limbi, statut, credinld, valori etc.) este $i mai izbiroare
azi, cand acest tip de conflict prolifereazd. Dar existA $i a1!i factori
care devalueaze impofiania resurselor. Japonia, ca putere industri,
aii in prima jumi|a a secolului XX, a urmArit cucerirea de terito,

rii

asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse.

Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial, i; patlu decenii a

reu$it sd fie o mare putere economicA, ft) absenta totali a acestor re_
surse, pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi
multi inteligenlE qi pricepere. Dar nici astizi micile energii informa,tionale nu inlocuiesc pe cele mari, mecanice sau electrice. pe,
trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale, evaluat ca
fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim, raspunsul
Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da, afita timp
cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Deci, ca toate r6spull_
sLrrile anrerioare legate de naorA, biologie $i resurse, fataliiatea
continui, indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii, poliricicnii ne_

\'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni.

Dupi alte doue $coli inrudire, cea a disp.uitnlii bogeliei $i

a reo_

riei dependenlei, rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto
rilor de decizie- Lumea, sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e
cc benefici.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase
de consun, salubdlare, spcnnli de viala, alfaoerzarc, esre suscep,
tibila de conflicte. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe
&rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea
rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio
$i
lc]lLar, singura disponibili.

Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care

tr)l gcncra razboiul. La entilarile clasice jucirn(l ,!tut .r.loritor prin

34

.htu

pe stcna tunrt

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr

lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele

{le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea
opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului.
AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel
deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi
dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial
c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri
ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii
claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces'
d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun!
respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln
ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_
uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii
acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre
Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl
O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea
ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in
ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui
Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor
ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor
.resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol
lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l
nr\.lr.c
'se
a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui
cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curent
pdn
al
acela
rl
interesuhi
ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli
valofr'
ca
intfe
diferenla
vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li
sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri'
guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale,
irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in
neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinicr ri in rltcle

35

cultuii

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca

ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane
inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire
cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei
cu
l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci
J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o
rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_
(lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di
Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_
li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_
frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m

icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in
slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul
r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar:
..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi.
irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2,
,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei
$i
!)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc
-l
Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. nte
|llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri
11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice
sircm clc
i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc
, rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie
dc
rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul
'
l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p
..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu
'., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

lr.. s0sccpribile de
(

fi influerlate ti ransformate.

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di.

l.rr
Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie
'
r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc
l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care
,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf
ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta
l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

Jocuri pe scena lu,nii

36

3',7

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile

$i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de
rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruicon-

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de

teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca
lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile
mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune
c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf
Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul
originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam
Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni
nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este
o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i
.ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl
}rde. Jlr g"ciire

'au
Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

Iunizedi

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc

lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea
lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau
pe primele trepte ale civilizafei?
Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd
de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum
primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu
:rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor
Doale fi insi acelasi.
se

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu

pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar'
nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in
tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai
numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in
temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2
Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului
de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien

rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse

(seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu'
insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur
care.
teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i,
prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si
tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl acluia$i stat sporesc

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie,

administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ.
neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte
beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea
ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi
difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

se

aprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca
de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe
care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi,
jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala
nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a
scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in'
temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de
rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile'
eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista
norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa
iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul
in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul
rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc
conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si
boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca
momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul
vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453)
este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a
circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor
mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i
atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul
ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu
mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili.
dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al
XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd

irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii.
O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul
crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916.
rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de
t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele
I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr
lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln
(lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante
$i o cla
\ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau
imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei
lliribr respective.
Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de
rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
rlrboaie au micinat vierile

a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut

un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din
rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va).
In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi
1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

r)rice (imperial $i coionial)-

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre
Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie
(conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii

unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii
rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor,
irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani
{lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor
.xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele
r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

40

Jocuri pe scena luhiii

parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia'

mai degrabi decat vara fi iama. Studiul mai aratA ce Europa. in ciuda aparenlelor, nu este mai razboinici decat alte arii ale globului
occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa
cd
rizboaiele
dental6 decar in alte rgiuni. Este interesant de aflat
din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i
43 imoeriale si coloniale, cu un total de 29 de milioane de victime
(feri ;ivili). Este de asemenea un element de notat constatarca ca
inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. in schimb, iniliatodi ci$dgd in ?07o din
razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri.

Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor
interstatale.

Aliantel sunt primul concept care se impune. Statele nu lupti

singure in conflictele semnificative. Ele se asiglrra de aliali, ceea ce

lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la

dimensiunile unei regiuni. Prima alianlA mare a mileniului II a fost
aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Au exis
tat cruciade lntle 1096 $i 1270, urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup, 1453. Ideea de alianln implica o comuni_
tate de idei a celor ce se aliaza, de asemdnare sau inrudire Aceasti
caractensticd a alianlei s-a menljnut pan, h definirea ideologicE a
celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO
care subliniazi valorile colnune.
Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de
valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata
Otomani, peste capul puterilor creftine din Europa. In 1536. capi
tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei
junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi
in Turcia, care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. In
1566, Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583
Anglia obline un tratat sirnilar. A doua ieqire dnr renduri a Franlei
e.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. pJlere prolerlan!a ce lupla
impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. Aceste doue
cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese, spre
deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF
O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP
tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). RaTtroaiele na

11

I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au.tcoperir inrregul contir)cnt. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo., FlaDla a infruntat $ase
coalilii succesive ale statelor europene- Ultjnla. victorioasi, a sta

ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul

llabsburgic, Imperiul Rus, Anglia, Iralia, cermania. AIiaDta s-a
rrJnife\rlr mdr ale. in rcprimdrc; mr.cdilor libera e 5 na!ion-li\re.
liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848.
Teorelic, aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie, cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. Dar o datA
consiituite, 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare, producand
lira in6rziere alianle opuse. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in
slare de competjlie ln mateie de inarmari, in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania, Austria) $i Antanta, formafi de Franta,
Anglia qi Rusia, antagonism care a dus la primul rAzboi mondial,
rntrcnand 33 de state, cu o populalie de peste un miliard de locuirori. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial, puterile Axei
(Germaria, Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se
bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei, care pan6 ta
u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Dimensiunea lui a
intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state
rvard 807, din populalia globului.
In iimpul Rezboiului rece, Organizalia Trararului Nord Atlantic
(NATO). fomata in 1949 initial din l2 !nri, conceputd caun mjjloc
de stivilire a expansiunii sovietice, a fost unnatd de Organizalia
'lratatului de la Vanovia (1955), care a cupdns initial ainturi de
TJRSS inc6 tapre !iri. Ultima s-a dizolvar in 1990, ia. cea]a]la a fosr
menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit; pana la 25 de
bilit

S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. fie incci:area de a le
t)rcveni este principiul balantei puterij. Ideea lui de baza este asi,
gurarea unui echilibru inire naliuni, astfel ca nici una sa nu poate si
(lominc pe celelalte. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite
grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dupn Vdrel (1758),
rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu, con,
iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord

litici

.iiilalli snnl chemali si irlervini. Balanla puterii a tinr(lionar

l(rn

,ra unor coalitii irnpolriva Franlei

lui Louis at XIV lca

li

iD
ir

Jocuri pe scena

42

lu

ti

lui Napoleon. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel
Victoria cu mini$trii sai Palmerston, Disraeli sau Gladslone lntil
nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile
in conflict. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe
cale de a fi rupt. R?izboiul Crimeei (1853-1856). de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. s sceptibil5 sd
deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman
Notand ci ,,motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii", Nicolson line
si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul
;e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este ,,opunerea f4e
de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo
s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de

rii.

I;ti

Arglia, SUA

a repudiat oficial balanla pule-

verdictul pretedinlelui Wilson

in 1918:,'Ei, soldalii aliali,

au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar

cenlr;l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe
care ne-xm obiSnuit si.-l \n:m\m bdlunla puter";l' un hcru in care
balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a
eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere
selor colnPetitive..."

Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa,ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care
consi.lerau neinlelep!.,si ne nnplic6m noi intjre, prin legitun allificiale, in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc), cu
co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie
Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si

uD curs difed!". Kissinger, in Ditomdq' e categoflc; .'nr

al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm
un
nomenl
nici
puteii."
Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea
a
balarln
dc
ali4ilor in c;le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor
acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi
ani de expectalivi neLrtrd, lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar'
enunlati d; pfeiedintele J Q A(larns nr I821: ..Oriunde stindardul
libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi
irinra Amcricii. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise

ufnin

lr

aceste tbmle de solidarirate, excluzard posibilitatea ca America

meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis

lrugi". Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd,
nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care
pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale.
Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce
siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul
de sccudtate colectivi. Acest sistem constA in garantarsr securiti_
lii nu de citre llecare stat in pane, nici de o coalilie sau de inter
venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_
sorului, ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. prima
iDcercare, imperfecte, a fosr Liga Nalunilor, dupi primul rezboi
nrondial. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. ca
lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson, care concepuse
ircest orgarlism. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF, lovi_
lura r-a lbst dati prin poiirica. agresivi a unor srare Dembte ca
(icnnania, Ilalia
$i Japonja, iar cel de-al doilea ridoi mondi o
lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. l{oosevelr
fi ali.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin
t)c prjncipiul secu.iritii colcclive, menire si .,izbavcasci generaliile
viiroare de flagelul rizboiullri, care. in cursul unei vieli de om, a
Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". (Cara ONU. 26
r"nic. 1945).
Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei
fsle in linii mai urmatorul:
L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca
vjolini pllcii. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri
^11
|lnporfiva picii.
2. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte
rrilsuriprovizorii.
l. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor,.te d,
,,sA

tnrl sanctiuniloreconornice. carantinei sau boicotului.

4. Poate (daci cele ante.ioare sunr ina.tecvatc) inrreprmde acli

ilitare cu fbftp aeriene, maritime fi teresre (dar gi denroDstLa,
lfi sau blocade).
5. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului

rrr

,l( Secu

tate fbft,e armate, asi stelrli

fi

inlesn in pe baza unor acorduri.

6. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc

lionate dc tbfle ae-

Jocni p. scetn lwhn

7. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu
riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc

rl< menbrilor permanenli ri con.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor), cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre
8. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de
autoapfuare individualA sau colectivi, pan6 la misurile luate de
Consiliul de Securilate.
Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji
Naliunilor Unire. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri, sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece, constand
din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de
SUA $i rcspectiv URSS. in 1950, izbucnea rdzboiul din Coreea' iar
intr-un accident procedurat (absen!,r URSS de la gedinla Consiliului
dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc), ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli, la co lictul lncheiatin |953
Penlru unneioarelc patru decenii. sistemul intemalional tuncli
oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Sistcmul alianlclor esle
simpli{ic,{ penn la bipc,laritaie, iaf echilibrul balanlei de pulere nu

Rizboiul rece. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere,

car a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale

fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu
lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. l,a ele se adaugh vectofi'

rachetele, care declanFazi o cursi paraleli, spectaculari'

avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial
nu a avut loc? in retrospectjva anilor. analiza e maj deta$ali. dar
penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate
palpabild. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a
ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz
boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre
gul glob, iar inilierea lui insemna sinucider. De aici acordul ne
scris, dar aplicat cu sfinlenie, al su^perPuterilor de a n rccurge la
alme nucleare in nicio imprcjrrare. In lcnnenii militari problen1a se
punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie
de asemenca nalul. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele
ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci
una din pi4i nlr .lispunea dc ,,caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri",
adice dup,t elactuarea ci rinriinea o caprcil,rtc rezidualA a cehilaLt

adjd

de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto-

rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.
Remarcabila cate a lui Schelling, Strategia conjlictului, este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. Scenariui care i-a
nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.jului nuclear. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.i Si a ripostej
Nupra ariei inamicului, ci pe un teritoriu in disputa (Europa, de
pildd, unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).
unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie, fdcute in umbra balantei teorii apli. rl; la oropdile arii. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de ..epr
sodul nucleal'.

De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle, a puterii $i a

celei nuclcare, pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui
p:r1l in stare, fie ea precare $i provizorie, de echilibru, diferenlele
iotre ele sunt considerabile- Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti
. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .r-i ,chimba .t.riurul
leritorial. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va
stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci
acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate

nodifica realilili reriroriale. Ea poare fi utiiizatd in stare de

baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare,
srncliune, fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. Ea a intro(lus tenrcnl noi. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit
ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci
larlilor. Aliluri de perceptie, s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate, alituri de descuraja.e (deterrent), ca ame
nortarc a unei sancliuni devastatoare. Demonstratia capacitdiii nu_
.le?re a rjun. Lle.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD;nantE. Nu.
In;rL. dc erplo,? e\perimentale $i nurerea lor. numarl,l de salelili
I nsali, cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau
l)r'1e diD acest joc complex. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi
(lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt), dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair,ta
(rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident,
ulcul grcsit sau eroar. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica
oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor, va fi o surpriza si afle
iD sine

.bcun pe scena luDtii

41

d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ, in timp ce consr

derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente, tunuri
Si rezeNe de hrani. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei
pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. in
lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu
rali ai sislemufui lor militar, poate aplica daune inacceptabile.
Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie,iii internalionaie Si a menlinerii
razboiului in stadiul ,,rece" (rezboi potenlial, dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad
puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive, la armele antiracheti. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c, balanla funclioneazi ca descuraJare.
Daci construiesc un sistem de ap;rare pierd credibilitatea ce nu
vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de
intenli agresive.
lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni
zele $i regulile .iocului. sensul rcal al mi$cerilor, codul linrbajulul
public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin
eroare sau calcul grcsit. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe
mitologii sau conducitori dezechiiibrali, sistede sociale jnstabile Si
lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). jocul balanlei
picrde din rafiDanenlul sin. Astezi, SUA, fiind in posesia unor tehnologii noi, renunla la acordul antibalistic ;i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona
rea balan{elor, tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in
care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit, incerc:rile de solulionare e$ueazi, echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Perioada dc crizi, care in ciuda argunentelor coplesitoare in
favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.i, este
atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in
cercari de teoretizare, oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor
(ctisis tnanaBenent). Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i
greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul ,,a

decide") vom da doui exemple, primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a
(loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole
llosti, Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in
crrc apllci,rceeaii schemi pentru analiza crizei legat; de inceperea
pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Am
bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari
puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de
Habsburg in Serbia; inslalarea racheteior sovietice in Cuba)
$i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Crizele se petrec intr un
timp relativ scuft (o hnA in primul caz. circa doui siptimani in al
doilea). Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele
sunt stimulii $i rcactiile, concepte foarte prcluite de citre
$coala

compodanenraljsd (behavioristi). Analiza noreazi ci in l9l4

conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o
foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia,
Irrantr. Rusia). ogiindird $i in rimput crizei. in retatia infte S r
$i
(actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie; Dubla
Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S), in
tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r).

Fiqura nr.3 Schema de anatza a crize or

in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per

cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat:

daci

Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele
negative, ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului
razboi mordial. Spre deosebire de ljderii gefmani. uru$ciov a con_
ceput clar nlvclul confruntiii. scoland dir ccualie pe cnbanezi,
carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc,gul
pfmclpal intre SUA $i URSS. Asrfel. acordut relr.lgcrir fachctelor a
losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. Alrc dilerenle pot li
fi

48

Jouri

pe scena

lunii

ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata

cu succes. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza
cubareza. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat, in criza
cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele
plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente

hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii

. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de
versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962, spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din
1914. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului, generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil, iar Kaiserul
s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce ,,r6zboiul mondial
a inceput din cauza re.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962'
manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire ..Astfel scriu aulo'
di, spre deosebi(e de situalia dfu 1914, in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat, nu a exisut nici o ce_
rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa
nu o poattr diuce la capbt, nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod
FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn
1914 nu erisla un arbi!-u, o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili
formali
solulia
fumizat
cnre
a
inplicare
fi
zentau argumentele. Era o

a crizei. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc,

ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca

misunl; .le escaladarc t; 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr'

Evident, anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete
in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy, adnirat
\2 i\lrclie
Denlru fermilalea $ D:- in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o
cirei Ie'
ale
cefinlele
bxla.lrer'
de
lau so\iericilor. Ll eqe IUmi/al
pi4ilor'
Argumenlul
a
rationalitate
suli au constituit marele test de
iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran'
telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din
;ecinetatea ej imedi;ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria
cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre

49

Inulla publicitate. Dar mai a1es, rjmp de pahu decenii, SUA nu a

intreprins acliuni militare imporriva Cubei. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei.
Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior,
care pun mai pulin prel pe perceptie. Duroseile, de pilde, imparte
conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice, ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii
plus motivafia naFonala. etnic!. voinja populara sau dreprurj istodce). Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i:
L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional);
2. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939);
3. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla
Cubei ti ca$tiga Filipinele)l
4. Maturizarea (evolutia lenti).
In cartea sa intitulattr 7or, empire finia, Duroselle se referA
(loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. in afar6 de izbucnirea conflictelor, el trateaza ti strategia ti tactica conflictului
(atleptare, negociere, recufsul la te4i, riposta) soluJia sa (condiiii
ti

pentru solulia definitiv!, nelncredeiea ti targuiala). In privinta ne,

gocierii finale, autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer ,,Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State, ca dciodate
sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c, nu trebuie sa dea
ceva contra unui sentiment,"
Jus in bello Si i s dd bell&m. Prin crorius, problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele
doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor, cruzimjlor qi efectetor asupra necomba,
lnnlilor, care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) ;i2. nor
nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor ,
i,, care esie admis, justificat sau legilim (lrr dl rlt&,'?). 5i unut $i
rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia
(1648), la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani, I sisrcmului intemaljo
nriconstruit din slate.
Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti, imbogadnd in
fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor, llc de a le prevcni.
lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r,
rin.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii.

50

ln cc DfiLe:re iu- in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele

r;i/hoxrelrr du f,-'ti rnc' nLrna.e ue mrr nrrl succe' Dc); nrulle li

pud dc amle noi au fost vizate. nu au fost inter?ise nici armele ce

ucideau la distanta (arbaleta, pu$tile sarr tunurile), aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor; peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. Dupa experjenla lrjstd a
primului fizboi mondial, gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n'
Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al
sLrl de la Niirnbelg, dupa irfiengerea Gernrniei fasciste

judecat crimi
doilea rizboi mondial. Tribunalul de la Niimberg a
a)
,.crime impolriva pi_
nalii dc rizboj din cele doue Perspective:
pregdtirea'
inilicrea ti purcij" (dd ,e/lunr constau in planificarea'
carc
incalcA trata_
rizboj
tarea unui rilzboi de agresiune sau a unui
defi !c ca
umanite'tii,
telc intemalionaie; 9i b) crimele impoiriva
populaimpotriva
..cimi. ext;rninare !i alte actc inumane comise
cel
dezvoltati
(in
a
fbsi
blld
iiei civile". Aceasti a doua categorie
politice'
pe
notive
mai nrrlt, ciileEoria fiind lSrgiti cu ,.perseculiile
rasiale sau rcligioase", Pentm a cupinde 9i actele nelimitate la o
peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po-

'

5l

Jo.uti pc scena turut

cruit drun ir drptul internalional ln

orer(r.. Ln.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13
Milo'
i'.'"r'",'i .r.,' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r'Tr\lor'
Iil'eriei
rl
se'i.i. fi :, r.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle
inUun,r'rf ,'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile
victl'
rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de
prorotip
ca
alind
Dre fiecare, ca in Indonezia. Cambodgia. Itwanda.
al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in
timpul celui de al doilca razboi mondial. slrnt uflaie Poven alc corllegislalivi si
idi;lci umanitarlii. tlogresul realizal prin incadrarea
civile nu
populaliei
aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a
ce
nevinovali
estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii
Liban
Irak'
au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Afganistan,
de pcste lot in
5i i'.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c
,qceasla pieocupare

tla

tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z'

l){ri. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i

r tfireprindedi rizboiului.

Cele ctrsice sunr rnzboiul just, defini!

rkr Sf. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie, impo

rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare.

l,l

sfar$itul celor doui razboaie mondiaie, instituliile creare penlru

durabili, Liga Naliunjlor $i ONU, au ficut p.r$i ineficicnlj
jDte[icerea rizboiului. sub forne vagi inelicienle. cum ar
l)cntm
;i
lr climinarea recursului la fofli. Rezboaicle juste ca ccle de elibe,
rrfc dc sub.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au

i,

ptrce

La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. Dimpotriva, noul secol se proclama ,Jizboinic,,. If
,lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea
rccuzitn ,.rizboiul preventiv', in fala unei ameninliri viiloare, lo-

ful al incercirilor

vitura ..preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. .,inter,

vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii
||nof populajii, pcnlru instaurarea democratiei. inrervcntii pentru
Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_
tr('lrila uror regimud dictatoriaie, sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile, sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle
rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor, paralel
i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn:
t!)rar in tralate qi conl'cutii. Brori imense sunt comise plin dcciziile
|rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari
ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. S-ar purea spuDe ci
,,lrcnrrca a pilit skamb in acest secol, pus de la inccpul sub sem
uLl lui Marte, ir car docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc
ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in
r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal.

.rl

Capitolul 6
Conflicte identitare

in orice conllict, omul care lnpti este anirnal dc un crez, de ?deziurea la o cauzl, cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.td de
inamic si in dorinla de a'l disixge. In interviltl luat in fala camerei
TV, tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .,Sunt gatr sA
mor penfu identilatea mea cullurali." Ar fi puiut la fel Lle bine si
adauge ,,sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. Declaralia. rA
masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor, meritA o analizd Drai
atenta.

Ciutarea febrili a identilillii culturalc, aceea a grupului ctnic sau

rcljgios, cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul
unci crize. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative
$i a pierdut conplet sensul. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei, care se
adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. Prcieclul unificator
in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. Per
sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de
nealiiicrc. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a
treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile
pureri ii cu blocurile. Vulnerabilitatea ace.stei conslruclii cra generata
de caraclerul ei ideologic, adici cultural. Incercarib de a construi ci
vilizalie pe cultur: dau gres. Ceea ce construie$ie cuilura. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe, care linea in

conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.

1a autonomie
pfomovalc
de
natura
identi
$i indcpcndenl:, cu loznrcile separirii
proprii
istoiei.
prctcnlii
in
sensul
citirii
al
istorice,
tnlii de gnrp, cu

aceqti.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii

apiririi

de aneniolarea celuilall, membru al grupului rival, de_

vemt du$man ireductjbil. pe cat de puternjc este liantul in interiorul

iumUlitddi rcga\itc. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_
r. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun;ror de atle vajod
alla

li

.Llruri. Aici i)r g?r\e$le e\pre.ia e\lrema propen(runea izolirii, a

,cfrcgaljei fi la limiu a .r.a/.irir' errr.?. vecina cu genocidul.
CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii, aI credinlelor,
,rJdiriilo- Si mo)lenirr cpecitice. care cie,pan pe oameri.
conlennd
lrec,rui. o idenrilale. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id.
crate coollicte culturale. Uzul comun care acordd culturii un
nivel
iniltitor, nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a
orginii culturale a conflictelor.
Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe
rrrea r;doaielor civilc, gherilelor, revolrelor, terorismului. violen_

nteme crescande, triseora culturaj: apare definitorie dintr_o

a culrurii, desp.insi din cete pesre t20 cle definjlii
din sludiile de specialitate. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_
latc umani dominat de linlbi, valori, credinle, istorie, tradilii,
obi_
cerun, care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati
$i oferi
rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. Cultura intervine inlulLlFduni la plu.dl. in contrd.l cu civili,,ali . care e,te singLrlara.
ca
l.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. tranjferdbile. aplicabile pene
lot. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i; dis_
(r..irca ronlliLrelor Abordarca propu\, ne permite \a
nunim sper.d 0o nanri_dc conf,cre. lrc identrlare. fre cuhurale.
cu accLli
ir,rcle". ln arelaSi limp e\plrc; inrlrd ea conllicrelof relrgioa.e
cu
ccle lingvistice, cu cele etnice $icu cele ideologice, intrucar
religia,
linba. cmia, ideologia aparrin sferei culturale, ca subsisteme de valoi Si credirte. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_
k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia
$i culrurile lor.
cum ar Ii Huntington qi Tofiler.
Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in
conUic!. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce
$i cconomice $i
r)Lr sunrmolionale. Ele stau in spatete crezurilor
sunr manipulate
fj
(jc,politicieni, carc de obicei nu mor ca lupritorii
de rind_ Ralilnile
Lrlrlr.'. fr eco||ornice conduc la.onceptLrl de purerc
e\ercirala de
,, rrbnr J,rui grup. clLb. panid .du cJrca. iotiuJre In e\ercilxrea
rccster pulen, ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul
''l|,cr'' arm1|a rirnp Je \e.ote ijr R$Jrdr. II| rcc.l .r/, (onnrc
1cr

innpli definitie

lo(uri pe

scena

lu'nii

forma unei lupte de eliberare de sub oPre

tlrl devenise acut. lutnd

siuflea grupului dolnnant.
Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne
una din pir,ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in
te . Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio
nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte.

Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a

notivelor de puterc, apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri - de a construi o societate
jndiferent de apartenenla la un grup
care sd ofere membrilor sai,
sau altul, a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii
ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar;. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic
sub semnul unui jnteres comun. Harta sociali a omenirii' cu zclro
bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. rivi$ili de mizeie fi lipsuri, bantuitd de
;naladii, subnutrilic, lipsild de adlposrud. traind in aglomeriri neisienice, cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii, ne
irczrntr tun.hlul cel InJr prupr.e aPdriliei Je conflrile Srruilia
.rirper:lr e.re pL.; rrr \ea'nd Jlto-d..ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i'
piqitor se ivegte sau este prezentat, cauz: a luturor rclelor Si care
iste de obicei orice corp strdin. ce se bucuri dc condilii ceva tnal
bune de trai, oricat de mici ar fi diferenla.
Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al ,,fufiei neputin
prospere, unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali
ce s a numil uneori
ceea
neprivilegialii,
neadaplalii,
;ici;afi,
retnrile sub lozinca di
miscid
primi
a
unor
materia
sunt
,,lumpen"
feritelor subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. uneon vlolcnti, a socielilii.
in aceasti lumini, teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin
(in principal
Dolitica de putere ($coala tealistA). rid:cini economice
bazati
agresiune
structurali.
postnrarxiste),
abordare
sau
irarxiste
pe tendinle biologice sau demografice. curentul factorilor sociali 9i
accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora
alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma
vedere. Cultura idenlitari, fragmeDtaristi $i conflictuall, ocupn
scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul

55

iunctlonal al societdlii. proiect leSat de economie, politicd struc_

$i
tLrri^insritulionale.

In Ciocnirca ctuili.aliilor a lui Samuet Huntinglon, aurorul

practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. care, ca sis_
$i
teme de credinle de orice fel (tnclusiv id;otogiilc sau rctisiile) sau
de valori, sunr de o varieute uria|i, nunirand circa zeci rnii de
culluri diverse, rispandite pe tol globul. Aceasti eroare bazatd pe o
'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in,cncrea pe ordinea de zi a Aduna_
riiCrn<rure,r Lnui pUrcl brne rnrenrion ;e atrfet Dirtne ri cir rti
zaliilor". ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci
viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. O asemenea abor_
darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_
rarca salvgardirii ei.
Revenind la autorii care se referi h r;dacinile conflictclor, con
slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile
$i
probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. Trezi
rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul
mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera, in
oprnra acestuia. conflicte. orniland unele civiljzatii care dispun de
mijloace mai pulin redurabile. dmene pe planul inrai al riscurilor
conlruntarea int.e Occidenr ti Islanr. Occident
Si Confuciani$ri
(China Si/sau Japonia)- Dintre acesrea. cea mai nelini$tiroare
esie
rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. cu atat mai
nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o
, nr5 Lle/a-nof\arore. Nu rcetr)r lucru \e poa.c
afiflnr de.prc Occi
'renl sr A.r.r ir. c,r re/ulr,rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. O(cidenlul se
vcde izolat. La irceputul secolului XXI, Occidennrl i$i vede
su
premajia contestali

fi

pretenria sa la universalilare negati.

Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile

conflictelor, dupi pirerea lui Hunrington, care conlund; civiljzalia
J.r .uIurJ. Cr\ili,, le ,rrrr rbfnarjuni In.!i, conllrc.etc vur tr Je
p|opo4n vasle. Accentul la Huntington cade pc macro
confljcle. El
r.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite
fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri
nrtrc civilizstii

PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con

negli,dcr cetor toLrte. Jir Inr<r orut .irrti,,r!iitor.

llIlrlu- rr|i :i
Lrnde

factorul cultural poate

fi

motorul real al ciocnirilof. Esre sufi-

ricrr si rcluillt cazul bosnixc. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una

fi

5b

Jr'Itti

tP

\ "Fr h4ti

57

&iar n6i tnare n. std in fati, un conflic|

interiotul cAruia cio.nirca dNiti.atiilo, pre,azuA rle
el poate fi subsunutd."
toliziune potet4itll

aceea$i civilizat-ie, dar au steaguri culturale diferite. sub care in

cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte
in ci,rd.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane
Dentru confratii bosniaci, sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i, nu
poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine ;i islamice' ca
Llocuri opuse, ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale.
Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui

Hunlingron nu esle unica (Alker, Actualele conflicte tunr inlr-adevar de ;ul$r6, a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la
rell,,istorie, limbe, culturA, tradilii qi. ceea ce este mai important'
o
interde
eii". dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate

;eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"'

cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA'
este un conflict in sens larg, dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce

pulin inclinali
McNeill mi se
pire pertinent!: ,,Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in
<Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere
sa se
$i putere Huntington le subliniazd convingitor. nu incearca
recent
ret;agi din societatea globald. Mai dcgrabi invcrs. Succesul
al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul
fenomen al cre$terii asiatice, in timp ce credinla musulmana a fost
dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ,'infidelii"'
Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii
din.ch,mburile globrle ce cre'c Iapid. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii."
Aulorul celur de-31 ,.lrcrlca \ al , A toin<r' dplic; lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care
;chimbarite nu se produc. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la
Toffler, ca 9i la alli iociologi americani, cu o singuri observale:
civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve, bazati
pe credirlle, ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa'
lria de asarnblare ti computer' Confliclele, in opinia sa' au loc
granila acestor civilizalii. Toffler se delimjteazd de Huntlngton'
se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt
spre c;nflicte. Urmitoarea remarca a lui william H.

,,Noi de atet enea cterlem c.i civilizrlliile s( ror ctocnl

triitor. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)'

ndjot,

?n

r ,r"ttL.rlipt pl ,ah. ,e bd r,Ea

rJe.tdta I ndtrc d t,.onlli tlte lc ith ,l t,
avd loc, se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei

....J"hntn troditionola

t7u4tt4Eto4 e,r,
prerede, dacd vor

.tru mai larg

supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial .onJtictuat e. Vom cantinaa
s,i folasim cwa
ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val
sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge...,'

r(eara .chemA

concepruala in lumrna derinirrrlor

,Curr.aparc.
'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu.e mdi susl Fap j c, Tomer\ede in cF
vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul
ur
c.,re credem ca termenul de cr\.lizalre trebuie folosrt. Un.verJalila_
lc.l civilizaliei este presupusi de auror. Ceea ce el numerle
,,civili_

/ilii"
llc

consrituie. dupA noi, trepiele evolutive clare qi de necontestat

civilizalji unice, ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd,

acestei

l)rfnic

sau tensional.

In unele pasaje, factorii cullurali apar: ,,Astlel, in limp ce poelii

fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn;d n;tio;
[lc, poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie,. Coliziunile ce rezulti, reflectand ne_
!r,le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. pot prcvoca
flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin."
Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral.. a.e 1., I orfer ,^ ri,eri
lr .rilbnaiel( dF ni.a' I te.ru- o rcflc(rie d apifi i. nif pc p,rn
r,r inomrc: ,,...economia lumii a treia sfidedzi vechiut
sistern indus
lriirl prin,rupcrea pielelor ir buc;li mai mici, mai diferenriate.
Apa.
lrl, llr ni9A, xrmate dc produse de ni$a, finanlare de nign $i jucd;ri
rk. Ii$: in bursa de va]orj..., Aceasti de-masificare a-economiiior
rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor
ir
lrr r,. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre
rrrl)rxputen esie irtocuir; de o mullitudine de
,,anerinlrri de ni$i.,.
])rscumnd aceste ,,amenin!tui distribuite'., pe care noi le legim
,r rrxgnenrarca cutrr{ilor, Toffler
are observalii pertilente: ."{s_
ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste, ernice
tl rl, !iolcnF religioasn, lovirui de sta!. conitjcte d; fronricri, ris
r f cilile ii aiacui reforiste, aruncand vah!i
rle emigr"nli tovif

'r

59

.locuri pe scena lutnii

58
ue .rrdcre .ri rir,,bor

r"tta

r)i

-'r"'t"'. nr,iorrle

i:;;.;i;;;i;i
iJJ'*li

conflicte aparer! mici declan$eazn elccte

r" riinh invecin;te $i chiar,ll:i1lji:j*]:,ll

;**"

i,"i"*r."
:::il:til ":,ffi ;i;

de lralrcarrlr.Ll'" drcguri de a'emcnea)

lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co-

hod^rLla

;i;"t din
jilil*::i$:ilt
ri.t: :ll'i:
lr
'

in mulle aLmate s; f\n\eJs(A

nou

i"^(
ceeir

Jc miine
;;i';;;'.'"
'p(cr'rlc nrail r'lbnirrcilor Toffler' cL dn
" :'" ;"; '," ripi"''1.
pc
crre
d. o"r
'irrrnJlcr'
" l'r /ecc rni dc-trnir
u unF
'
pjna
i"
'; a'rione/(
i"'.,,"
J.
,rr"p
dl
L'rlru
s:
ndcpirlir<
rpa-rre
'eniu a. "f',, In rrrr u\lrle
'^.*
zitive'.
cu un caz in fali' in dofinla
T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc'
Cine
.te rubt: ee\t'i.Jl ..u'aloare dc lcreral;zJre rr Progno/'
pe
rare
\edea'rnprc'ir
.i;,- t"'li,'l''"t.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de
i"-,"irJi-" .."nr'".i &n Golf 5i reprimarca a,Jesta
. rt+"."nie rcgionali A fosl
, l]
1Y","1"" :l:::
i"i. ii"iit,"rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci,ii "*"..1*

*Li r"r;tar b;zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:;

"''
ffffi-';:;ii;il';.;;.-"p"r',,'i''0" ro(a armatd in derinilia lul

p'",""i,

i" ."*r"
","i
.r"
il;:;i;;l ;;"1 ;i;t'

i"iir";,

unei fomre de a perpetu:

li

" :'1t."1i'-:.:,:'

doilinaliei civirizalie
rala avansuruj
irrrrzarre
'
.."i""" a. r'p,r 'rer' con(cpr'rr Llearuin'li"
i:l::]
inoc civlizalie ti cul:
;;;,"-^.t;i ia'e
r"",.est pas, elnim ur
i,'i.'i,,.u
9" -1.1i:1,::ltl
:'.1,"",
n't.c''ln; rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i

"

;r:iffi".'"iili
ir.-.
.,',t.'i.
i,ii',

Jnei :Jen :rrrr rr'r\e

."

*''.'''":li
*j
i'

Jrlel

J oe (( a i'lamic

'",0."".',,.i
seama
**ll "i ae expansiune'.pe
i".tl,.r.ii
ii""..,:",
I":dar:::,:ifii
ci\ilizalii)'
{ie
linand
(sa; reprc
i.i,la'".ir"i^ii .r"'r'"!ii

in sud a conflictu
L,.'""1" ."-f,"."f" diicriic Esre conlinuarer

"''i",',"li5ll';,","", ".t" ,|at Llc Prczent iD analizelc politicc'

,"p;'" La aceasti ori' in lran puterea

,'t#;;;"',;;;

*'J

este
aPa4i

l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l

.';;r' .l;;t. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e';fi r'ern;rr't0
.,,"'r,'.r,1 A, (la unJc,".*j' ':
lll:ll"j
"il"ii'l
ilJ'iJ'ru"ri
.";;"-i:' '' u' .."1'c.'ot ''"1 ri".
'r' i''1'|r"I
o rJ'rirr:-ii
e
ll, i li.i.i r re.or.,r'c; n"'rr,
'
lllb':l
rel
J:: 'j"-";:.;,' ;",,'r e , r,', n.''rnr''
'o"Lnrr'
'cri
.,:.ia ., - '" u.n ,J,ilJ :', ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r

i'"",

r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl,,||rlti(nrali. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii
r|||l Egipt, dar aici. ca ;i irl Turcia, Iordania ii peste tot in lirile mur|l

\rllrine:

Pakistan, Bangladesh, Indonezia, ei nu pot inldtura state cu

\trrcturi dominart laice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val, transfonnarea lui in mi$carc dc pro
lx,lii la+i $i constituirea unui front com n. a unei coali(ii capabile
\i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.
ln virlulea unui momeni isioric, cand islanrismul. intr o illge
Inloirrc expaNiune, a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr.i, cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa
i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei, astizj fundamentali$lii con4l,h ri ci Islamul este o civilizalie. Este o alirmalie falsi, reluati
,li|l neglijenld, asa culrl am vazul ia Natiunile Urire, care au adoptat
hr fi:rerea lslamuiui un proiect de,dialog intre civilizalii". Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. cu zeci de varirnre Si
i,Li. Ei vid iDsA in accaslS ,.civilizalie" pe care pot ridica propriul
u,rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci

vili/r(ii constituitc. Esie

de presupus

insi ci

aceast: unitatc

ru

sc

vf fcrliza $i ci. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.
rl /ilrziilc pc p]anul economic, tehnologic Si Stiinlific pot ducc la
frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii. la Inrlimilare fi esec. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Mai nrulte conilictc
1 li,st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre
rlurlr'. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei,oiulie

{rrl

virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc)

rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism.
l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.
lr,,l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa. Majodtatea auto ,
hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim ..riz
hlL||. cultLrralc". Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu
t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. dar si prin Lungimea br
lrr!) ,L\ruiG. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. t'ind
$ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc, cafe prh rmploarca ci .lopiricile peifo nanlele
||l|, iircia dinlre c:iile pasnice, intrucit angajcrz b.tte lniiloacele
trrr (ic

ilf,

r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. sitLulia

r de Sud fi confliclul palcstini

dnr

EUCUC!!Tl
sediulConlral

irL.

ili!o:..n!_

- Cornuncarua Ca].J.1iri.r

Jocuri pe scena

60

lutnii

Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali:

loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui
reriloriu. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat, ca 9i
poate
cultura, Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu
fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii
ceste. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti
acessi in ciocnirea arabilor $i a evrilof Posibilitatea solulionarij
se
pa$nice
l't
care
pentru
metodcle
grele
instrucdla
cste
tor dosare

lor'
Contenc]osul franco'germ.ur este unul din cele mai lungi proani
cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de
iensiuni
dc
domiMl
restut
fiind
f1870-1950) a cuprins trei rizboaie.
lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi, deci timp de
ii problene
jumatalc
de secol, un proces al reconcjlieij s-a desti$u;DrorDc o
rlt fiia riiturniri salr accidente, oferind lunii ur exemplu remartralatul
crrbil .]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor, incorporal in
de
rezistenli
Capacitnlea
scmnal de Ader|uer $i De G.tulle in 1963
i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu'in
de unilate ca cele adoplalc
Si de inspilare a unor noi nisuri
2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu'
rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea
1utufor conllictelor'
Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost
Durt-Lc Jen ru Cl ,crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle
*-n'.. L. in". l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi..eiunilor trecand h alt slipan- in 18?1 (Bis""i*i,
"p"n-*f"
mark ia veruailles). regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln
i,lii ior""" a" r" v".t"I[es). ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. iar in 1945 se inlorc la Franla ln

Doale rccurge in cazLrl

'

!003, parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc

la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl
roate accslea. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din
trebuia
asenda hf de lucru, un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie
simpludestlrl
dc
intreruDt. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism
t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. nu s a
la
nciodele
exprcs
cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod

unei cai pasnice. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_
uri a foil rtearsa din agenda diplom.Ltic't $i politici Bccarilatca

actelor cale

si

dea soie nit

le

ii

Lrutofitale

P-!!!!!! 9!4!!!!

juridicn fezolvirii

6t

rfcstui conflict este flagrunte. Nu a exislat un tratat de pace cu

( icnnania dupe siarFirul
celui de al doilea razboi moDdial. Au ex_
rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a
(icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea
ei in ia,
$i
rrilia europeani.
Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi
$i creatoare a unui
lr'orect in misuli sA faci, prin amploarca unor interese comune,

rirlevente motivele disputelor anterioare. Acest proiecl este inte_

ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni, apan
fncnla la o lati sau alta a unor terito.ii iii picrde dramatisrnui
$i
\i:mniiicalja. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln
Ix)d explicit scopuri poiitice. Ea a avut simplul enunt al unei co_
rrrtrrr]tili .r olelului $i cdrbllnejui. Este greu de gisit un exemplu mai
fk)cvent de rclni dc civilizalie, olelul $i cirbunele stand h baza in_
rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci. Acest
t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. FfiDcezi $i ger
lrni erau mcmbri ai unei echipe europene, cc cuprindea $i alli
lrx|tcneri. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni
r,rrtru un scop comun. Este infinir superioare dialogului, pe carel
t,. rrlune i ,'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho.
l,,riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind.re
rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de
r{.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in
/rsr grrarca relaliilor pa$nice.
Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere
n

r)bieciivelor unndrite. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris

d'Il l nhrccri\ele olanulu,din o md lq50: ,A Je/rnlo\ica .claliile

lrrlrc tiaota ii Gerlnanja, a elimina opozilia Jor seculari, a iega

Iic

nania de Vcsl de Franla, printr,o solidadtare de interese, a o

lumii occidentale.,' A losr desigur necesari viziunea
$i
firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer, care de
$i
ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. De Caulle ii scria hi Maurice
|,)uvc de Murville, in 1960: ..Trebuie sA batem fierul organizaliei
I r'opei, cici acesr fiere catd.',
Mai tirziu, in anii '60, textele politice ristoanli ordinelj: Europa
frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania, formLrli carc
f\1. r.vocala Sr astiizi. La origine insa, Europa a scfvit ca proiect
I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase
$i dc crcare a unei situatii
, rr, l.,.nntlirr. D.\i inletcgcrei, in'rc fr:, tr .i Ccrman,r.a
rLrrrra term

62

l1&ri

pe sc.rd

lurlii

63

bazat pe Europa, ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie, la piali comun;, la uniune economice, h monedb unici $i la
agcndi poliricd Si aparare comuni. Fiecarc pas a fost consolidat de
tero construclie institu!]onale ;i legisladvA, fdre precedent $j
men de comparalie in integdrile regionale contemporane.
Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei
agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii, iar negocierile ce se
poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. Atenlia este in_
dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea ,,solidaritilii de
interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot ,,afiura cu
fermitate" pArlile, in calitate de parteneri. Agenda nu atioge probleme cuiturale, de identitate si de valon specifice, lisand acestora
c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . rdrul prcieclului comun.
Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict

liri

aparent irezolvabil. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm

Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli
nand toate cheile pulerii? ln Rwanda, momcntul in care majoritatca
hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_

ililii

indepi.fate de 1a putere. Linbajul soluliilor distibutivc. fire

o sohr.ie irtegrative, nu oferea orizont cazului sud african. In
rcerst5 logici. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si
a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice
invita la soluliile divjzjunii si separidi. Rezolvarea finali eslc liri
indoiali fructul unei evolulii, in care presjunea jntemalionala ti
schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol
impoflant. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem.
Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu
Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F.W. de K1crk. Este lnai
u$or de inleles evolulia celui din urmi. care a inleles cA viitorul
Africii dc Sud, o ta|i bogali in resurse. cu o prlere ecoromici considerabilS, va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale, o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat
doar de fo$lii colonitti europeni. Dar laplul cd un orn incarcerat
limp de dece i ca Mandel:r, Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct.inclor de sdnga, inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it
din comun. De aceea voln illistra conceplia

sa

pin

catcva citate

ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_

lizatie, orie[tar spre viiror, formal din interese imptuti$ire ce trans,
rond distanta culturali, ehici, de valori ti cc,lccpur.
,,...AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea,
negrii si albi... albii du fott cte asenenea africani tn otice r,i,i
itor drunjament, majoritatea arc neyaie tu mitloritate.,'
,,A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul

Si acest

inamic derine partenerut lui."

Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_

tl nu cr incriminarea parteneruluii ,,Albii sunt conffali
riricani, dorim s, se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri." Nu istorie, ci
viitor: ,,Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea
lrnui viitor mai bun pentru tori.,,proiectul comun esre dat de viiio_
flrlAfricii de Sud poputatd dc,,oameni provenincl din diferire gru_
lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu
funoa$lerea

Nu este numai inchiderea unui conflict local, ci esre crearea

fi
de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.
Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti
Lrncr baze

r conlinentului, de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc, sA

lic. in urma reconcitierij Afiicii de Sud, infeaga regiune i Africii
Conllictul arabo-israelian. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele
Si
,^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. Cele cateva 162_
hoaie din aceasr: perioadi (1967
9i 1973) au ticur parre clinrr o
\lire de rizboi conrinub, caracterizari de ciocniri violcnte, victime
onrcneih ir pagube nateriale imense.
Cu trecerea timpului, doui idei alr devenjr active in minrca oa_
rncnllor politici: in primul rAnd, conflicr l nu se poate rmina ca
j,rc dc sumi nuli. El nu poare fi catligat in rennenii justilici
rjistri
l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.turice. tc
',.1' de^linr e.. lr hl Joiter rrrd. Jin
rei, apropr ci A,ii vin
\Ll oe rrror e e.oromhi a liriloi. Le n
n.'n ragr/ul ohrrnlt dc ta
.r\\jlrr .oll tclelot <\te re ., t ,nl(tnF . dI p. Ut (LIrcc ta a{rptr
irl|.nrii lor in globalirarea civiljzariei. iD conirrsL cu pacca ror pro,lucrrvi, intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_
( r'r ,ru produs trci nrilioane de victime
unilne, t4 nrilioaDe dc per_

Jocun pe scena lutnii

soane deplasate si un cost de 1,5 trilioane de dolari. Ce are Sin-

gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi

unei regiuni unde au inflorit comerlul, comunicarea, alfabetul 9i
navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii?
In incheierea acordului de la Oslo. doui figuri politice. Rabin fi
Arafat, risplatili cu Premiul Nobel, au jucat, aEturi de mediatorii
norvegieni, un rol special. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri
istorice, ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi, concesii reciproce, raport de forF, aiiantele fie_
cerei pi4i, oblinerea simpatiei internalionale, par,ti adverse netransformate ln paneneri), analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_
legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori
a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional, prin ceea ce
determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor
economici. financiara si comerciala.
Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este
cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. Putem sa
creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr, putere necesar, inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin
decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui
rol propriu in jocul competiliei globale.
$ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor, proiect de
civilizalie (qi nu de culturi), care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. Realizarea proiectului
aduce cu sine stingerea litigiultli istoric, ficind vechile antagonisme
desuete $i irelevante. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui
vechi dicbn, care ar suna asrfel Inter negotios, silent amLae.
Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme. Doud pomesc de la conlmntarea
Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. Celelalte doui,
pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane, sunt intcgra_
toare, promiland un loc de panenef Pentru Israel. Autorul prefera

proiectul mediteranean, consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca

fiind de jnspir'a,6e occidentale. Esie de vizul dace acesta din unnd are
$anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast,
mediteranean, cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj.

Capitolul 7
Conllictele secolului XXI

Mo$tenirea unui secol

Sccolul

XX intr, in istorie ca cel mai

sangeros

$i

ucigai;

ltnurcletuus) secol, ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m;n_

rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. Mulli autorj consi_
rjcra aceste doui conilagralii legate, intr-un rEzboi de treizeci de ani,
rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. UF
rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii, ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. prin nahra
lor,
()nllictele secolului XX au fost confrunte.i lntle marile puteri
$i ali_
nnlele lor, nngrenand arnaie uda$e, dorate cu tehnologii avansate si
fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase.
,,A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. amt prin
r'riimea, IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut, inceLlnd
flr)la penlru un momerr in anii 20,. dar fi prin scara liri paralel a ca
tlstroletor umane pe care le-a plodus. de la cea mai mare foamete in
i$loie lagenocidul sistemaric." (E. Hobsbawn,Ir" Age ofEfin:/'..ler).
I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_
mhrlui al Xvll-lea. ci $i caracterui lor inrudit. Aceiag autor spunc:
,,^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase, de$i cele
liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle
\(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l.a, ca socialisnnl sau naliona_
|srrul, ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol!
!

l rc

r venerati ca

divinitili.

In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice, bacrcriologice chimice,
5i
rt,LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare, contiuntirile de
ideologii
I,r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc,r
rL1 lr)ru, rsurse
ti baze de spdjin. gi roru$j, nt rrejter rizboi mondi.rt,
, rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc,
nu 1l :rvin Loc, tijr :iiunil(

lotuti p, r.na

l nii

6'l

fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. In bilan! figureazi alte

fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld
pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild.
Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006
sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl, Algena $i Frontul
Polisaliot 2. Sudan-Dadour; 3. Cote d'I\oire; 4. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban), Hamas (Palestina) ti
Hesbollah (I-iban); 5. Irak; 6. Afganistan; 7. Sri I-anka qi

Talilii;

8.

India-Pakistan pentru Kashrnir; 9. Azefbaidjan-Amenia penlru

Karabah; 10. Cipru: 11. Kosovo; 12. Cecenia; 13. Coreea de Nord as-

pirantd la armele nucleare; 14. Iran aceea$i aspil?lie; 15. Georgia Si

regimurile sepdatiste; 16. China-Taiwan. Ele reprezinti focare pentru
noi conilictecc pol cscaladala scar;regional5 sau globah-

Lecliile unui deceniu

Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei
noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp
scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par
curem'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece:
l. ir pnnNl rand, Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. ci
au fost inlm slalale. Din circa trcizcci de conflicte anuale, numai unul
sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor
regulxle sau al stirii de rdzboi.
2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te
mel(n clxsice, ci .ru xvut un all sMgit de lupti. Cu un singur tennen,
ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz'
boaie idenlitrl-|e. Cun identilalea cstc un fruct al culturii, li s-a aplical
ii etichet Lle riizborie cLrlluralc- Toate componentele cullu i auiucal
un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. cmia, nalionaliratea, ieligi.r, i(ona prcprie, obicemile ii aria teriioriali de exli

rkr'r,,tlir./r;

dc rezoh,.uE pfrr lo{d .r aceslor cotr

iii
Jlicrc s xu dovedit hvechire
incljlacc, .a ri tjprl cle amxte Lilticut
irelcvrnl
tefenul, itr nonimilale! ii
tfa-lehnicizare. Gheila a
grupnnlc rnici .ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.
3. N{odejele

l1h,.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. ln conscrinln. din SIi

I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. din C caz $i piina in Balcanl. din
AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu, conlljctclc identitare re. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au

us lr fbnne noi de praclicare a violenlei.

'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite,
r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale, s au
rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode, ncgocjerca, opusi fbrma]ismuluj judclic al
rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga, a manifestat nevoia
rl, r se adapta realitilii, prin trecerca de la vechea $coali distibulivi
||r r(']l de inovare. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle
r\irrilrt la nivelul diplomatic- Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_
Ili in Balcani. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au
^In( ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i
r',r

5. Naliunile Unite, care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol.lelor de rrcnlinere a picii, nu au ntcrs in
lr.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu, ine
lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui
inlr pirti. grcr de definit in ciocnirca culturilor, fi s-au oprit in
I rlr greft;lilor de consmrirc a picii. Mai multi iactori au contdbuit la
(l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de
limdud. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa,tiei de
t)r'rercn ti orienlara nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii
jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu;ratc. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn:

I l
r(,

pril fi.boi l utlglo-argcfintnlt lin

1980- 1968 cn fi.boaiele cut t n au
fizboiul
ImnJnk
din
1983 |
n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per'
ndnentd tlotihilitate. A ii lle dup,i l9ll9 du r.i.ut noi apettlu ti
hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd, Asit'i ti A|ririi d.t1it puted
ut1.\n fi-.si antitiedsd, llcsi nu ktu t au blt (bsicat. olit kLl
drept rii.,boaie... Int,udl dd?se(I |u o( (h, t:itt( lLtplti cu cittc Si
d( t:e, n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le.
ittegrdrii nalioune, Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub
1illurilc clasicc ale fi.hoiulLti intcrnalb d iut.^i|. Lt tldri rl.
aLedna, u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor
.....u1ii '80 dr1denonsnd

Jacuti pe vena

68

lunii

'90, nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz'

rare ac'slea s'dr
boi de tiPul re&i, mai u\tor de recunoscut'
putea transJonntr. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut. S-a schimb.tt doar"'

il

6. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul

declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. Prin lormatui sdu se hca_
ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea
poate 1i identifioad- Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului
ic Securitate, dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA, care $i-a

as[nul respunderea $i comanda operalu-

nilor. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi

militare, ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist
Acesta angajase anteri;r un conflict inter_statal cu kanul, dominat de
o irleologii rivaln, islamicn. Consideralii geo-politjce au condus SUA
la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle.
7. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd, in
care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu
fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi
'azb;aiele din Balcani in categorja identitari, rcfractui orictui formule
litigiului
in
ciuda
lor
$i
integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF
teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut ,,focul interior'' al
factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi, religie, eloie' islorie pDpne'
obiceiuri, crcdirle ti valori specifice
Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con
flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau
Dunale ,rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie
fie
prio
diplomatice.
irilialjve
fie
Europa,
iost ONU. SUA, NATO ii
Drin actiuni militar intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. fire idei
;ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a
toq pu" n".ino'ir.. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio
rii j.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler

'on\lirrrr

esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr.r lan\nr de I L

8. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema

;rcer!;
rionrl.

un proce' in conrrrrdi e\
1r-nn lrul I devcnir bnna Je

\u . a ,..r,,ur lhprulci elcul'lrlrrie

pansrrre.

drte.r||cltt

ii ou'.''',r"r"

predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea

Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn;nii .60 ai

dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. El este fomra

cxfeme a sindromului identirar, cu ridachi in stuctum tribali a unor
societili, iuand ca pretext temele culnrrale ale.eligiei, timbii, etniei
$i
trad,dei. ..Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis
i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Un grup religioc din
.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v,
ceea
cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice,

$coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si

ac_

(eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.

nelratate, l5\ate \a

lermenteze ir suc propriu. Luptatorii din lupta antisovieticE din

Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_
ndl. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul
$i
cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac
dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte
Je anal.it|j p.totra, t?d \|a/J. Cecilalea .trategilor ce lucrau in logica

.irrrtiiloi cla\rce ii

rndruma sd

analie/e o.itualie conflictuat;

in

tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea

lrcestuia, ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine.
cu mull mri reJurabit si inlrahbit. Esre ca,,ul SUA. care r ,prijinii
Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare
au dat fonduri organismelor militanre anri,israeliene. Terorismul
ru
ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit,
dar efecliv,
din deceniul anterior
9. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_
bald. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. Este vorba- de
tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick
si ra:_
^
punrurile pe care in{ituuile. nujlorcele
ideiltde care sislemul in_
li
remalional di.pune pentru a ie puteJ slrnge sau
Ueveni.

1l septembrie
Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI
,rcier:irile^ inva!a. ra fet ca indi\izii. prin
anticipafe.
Soc sau
{ o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin
cele c
ar fi
.r,!c.rre Iorm;rii unej a!iludrnr anI|cipari\e;n sterele pntrlicii. eco_

r^mrer. rclr'rnlogiilor

si

edu,

a!ier.

Ln

seprembrie. aracLrriie

70

Jocun pe scena tutnu

teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr

pentru societatea anericand, dar $i pentru restul lunii
Ele au constituit un elemeff de rascruce, o intoiircere a pagrml
istoriei. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al
celui urmdtor, nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili, nici prin noutalea fundamentild
a unor lucruri inexisiente pani atunci. Noutatea sti ln dimensiunea
Drovocirii, abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor
ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. elaborate de o mitcare cu
resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Este un moment al
luciditdFi, pe hnge manie, irdignare $ tlaumi.
Pentru anali$ti, ceea ce este nou este desprinderea unui tip de
conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl
si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. Ce
mutalie prod.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum?
Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r
bunuri. SUA s-a declarat in stare de ridoi, cu lot ceea ce presupune
aceasre srarc La mobiltSn de re.ur.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si
control. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea
mai avansati a conflictului armat. A invocat aperarea legitimi
inscdsi in Carti. ceea ce a fost consident un argument legilim
Dentru actiunile sale. Dar inamicul declarat nu este un stat. ca ir
practica rizboalelor clasice, cu un du$man bire prccizat, ci unul
indicat cu un numc genedc - ,,telorism" Aproape simultan' ca
inamic in accst conflict, au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor, 1ie
state, insdtulii financiarc, gtuperi sau organizalii Este primul rizboi

al globJlrralii in c.,rc aclorii pol lr. rlalun de slale orgiLri'mcle

nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in
nu;ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann
sau vestici, nici aceea a grup lui G8. ci esle civilizalia unicd a
omenirii la singular, care se inthde peste toate continentele cu gmde
diferite de dezvoltare- Sliinla universaln, Ehnologia, economla'
come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale
dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. toate
pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu .nndannat actele tcroriste de la I I septemb.ie.
iiti" d.
"tnt"
"u." acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstunghi.
Oin acest
Din picate, jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei
a fost din ce in ce mai pulin evocati. pe nnsur: ce frontul unil ce se
anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst'

Pa

ea L Conflicr.

inlocuit de doctrina unilateralismului

ti

'71

de nesocotirea instituliilor

Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_

nun. dintre care, confom obiectivlrlui siu de a cuprinde
$i ba"el; de
\nriiin alc reronsmuiui. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te
)i
rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. penlru

rnalist, legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc

liri din
coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii

cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde.

Pe drept cuvant, acesr pas a fost considerar inceputul unei con_
lruntiri care va lua mult timp, cerut de retea a largA a terorismului,
cle extensia lui intemalionaid, de primejdia accesului la arme de
drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr, de caracterul siu

subverslv. sarcini care pare uria$d, iar penrru sceptici cbiar im_
posibih. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric
care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii, con_
cepuli ca o familie unici, in fala pericolelor najore, ca de exemplu

fizboiul mondial nuclear. Amold Toynbee scria atunci:

,,O itL\titulie paaturt hatA, pin uz,i obicei, drcpt o tdsdturA
petmanentd in pekajul social Si cuhurat, dar intotuleauna, nai
detr_rcrne sdu mdi tdrziu, \'reo r'.ilcare subkntnA.face sA erupd
rulcanul ce doaine. Cd'1d aceasta se intdnptd, otnenbea se Nede
constAnsA, fiuiu li repette, sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a
declarat cu tndp\Anare c,i t1u e posibit. Ne sin;in obtisati sd
smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat
$i sd-I abolim.
CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n
desfiink.e el pe noi, ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai
petmitem s,i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. Tre_

buie s,1 incercdn sd

I vrklecdn .fafi a ne

.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.:are

Dc)i in calul AfgrnLtznulLi

Sr

-crrnrronrle

"rituoined

Ldsa paratizali de
posibid."

xcdunitc cumuniralii rn

rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl, ete(lele mzboiului

. i Jr!at-nu xu fo. pe nr._. j u r.tcnrix
ilor pc piJnut unor nr otft,\e \o_
. i ,le si ir Llire.tiu elrdh d ii rnr:te t; .n.
o . rc;ri !5libane.
Sr

"n'.

Se rescrie agenda secolului

XXI?

Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare

fi deci agenda
roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. M.rsa de dare. iucri

panea L Conflt.te

rile. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de

ana!;n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de
lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate, nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti,tilor strigaioare, atunci agenda va fi noui'
PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor, interesul
este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr-

tea si orevenirea lor. Dar o enumerare simpln a allor schimbari

dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc, fdri exceplie, au
implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot
bruia functionarea sistemului global:
l. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope-

rfi

crescute,

2. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_

entd sau pudcte strategice.
'3.
Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce
lnlocuieste vechiul sistem intemaiional

4.

Corcctarca procesului de globalizare

llr

sensul multipola-

ritatii.

5. L3 lel. in domen,ul respecletii vaneudi cullurilor'

6. La fel. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_

7. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor

pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile
irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare
8. Securilat;. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn
esendaie. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si

13. Un rol crescand al concilierii, devenir concepr cheie in do_

meniul politic, ca 9i ln cel religios.

14. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. atacuj

fierbinF abordarea problemelor liti_

concentrat asupra puncrelor

groase perene.

Abordiri pe termen lung gi previziune, in locul expediente_

-lor 15.soluriilor
inspirate de moment.
$i

16, Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_

parenJa

ti reguli.

17. Asanara finanlelor intemalionale

ti actiuni de mare anver_

gur6 lmpotriva traficului ilicit, banilor murdari
$i a operaliunilor
mafiote.
De$i lntr-un interval extrem de scufi, pot fi citate senrne de mi$_
care in \ensul noii age de. ca un corolar togic al e\perienlelor par_
curse, incuaji'loare sunl doar evenimentele car.e do\ede\c luciditale
politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia
unei noi viziuni, care schimbA conceptele
$i m;todele desuete, ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. lntr_o concentare pe ches_
tirlni vitale de interes major. Dezanigitoare sunt erorile de judecati
d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace.
Ceea ce ne ingeduie o schili posibih
$i o agenda a secolului
XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_
pinse de insritute de srudii, centre de refleclie, universitali
$i orga_
Dlsme academice sau civile, rol care mire$te rcsponsabilitatca celor
care li se dedicd. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra

piramidalA, activilatea de cercetare in acest domeniu presupune

o
cooperare intensd, favorizari de tchnicile rapide de inforrnare
9i
comunicare. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european, r,i
zrtati de confljcte deschise sau potenliale, legitura iDtre cenrrele de
cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute, aceea de
creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii.

nal6 cu sistemul global (E uropa, de pxemplu)

11. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_

mentare sau izolalioniste,
12. Acliuni pentru mic$orara fraclunlor sar faliilor care
pari omeni.ea, incepand cu cele economice $i terminand cu
culturale.

Profilul conflictelor din secolul XXI

Pentru a li pe un teren mai sigur, noua agende ce a;reaprd elabo
frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de
rulmi de soluliile inovatoare. penrru a deschide clrnpul de obser_

Jocuri pe scena

mii

valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte.
Trisdturile proceselor actuale. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler
Folosirea tehnologiei militare modeme, in special a amelor de
distrugere in masi, continua lor proliferare, ameninlarea extinderii
de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu-

ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. Ea include

amele ABC, care panA acum au fosl monopol de stat, insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit
posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. Campul de
bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili; aD devenil dituzi
fi ubicui. in acest Dou decor, angajamentul militar este inlocuit de
acliune punctuald $i contra acliune.

Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri

de profunzine. Invocarea unor conandamente mai inalte, considerale sacre (cu peceli religioase), poate aduce la incandescenli fana-

credinle de altfel legitime, mergand chiar peni la sacrificiul

voluntar al propriei vieli. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_
circAturi emolionali comparabili.
Aldluri dc faciorii economici, poljtici, juridici sau istorici, idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te
explicite sau implicite ce urmiresc .jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi,
ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu
cduca,lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. Elementul identilar
ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie, cat qi pe cci foarle inslru
i!i. car pot reclama frusirare. neputinla de a obline stima sau recu
noa$terea - aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale. in acest caz, recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor
cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i
inteieclurle. Pc langd adancirca jnegalitililor, aceasta prcvoace fi o
starc psihologici de frustrarc.ii revolta la indjvizi $i grupurile de
oameni. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile
rezlrltate din aceslea.

tici

'75

In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con

flictelor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l;r valori fundamenral( sau dreprLri i,rrtrcnabile rindepende la. t plr,mfulfj!l
domrnal.er slr;rne.Ju imputriv.r uner purcrr abu,,ive..ru inju,re.
rr,ecilrlater .ociJl;. \Uprimi.e, culU,r of pronrii e.c.r. Acor,lurile
nlemaFondle nu ri.pund acenor 5iruarir. inrruc;r la origine au lon

Inrmulrre p(nlJtr il.ltl de rclalii inlcnrrrionate. ijdr ele Inar conlin

)i
ambiguitili care permir in|erprerb diferile. Clariticiri ajusrari in
ii
dreptul intemalional sunt necesare. Candva prerogative exclusi\,e
ale slatelor suverane, confruntirile se extind acum in mediile de
nasd qi in societatea civili.
Strategiile noilor conflicte, care
stlans iegate $i de tacticile
. . amele lolo\rte._rareori urm;re,c sunt
intrangered unul Inamic )t tor_
:rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace. Scopul aLto
.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_
nicd. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE, de a paraliza
mecanismele ce

ii

asigurd funclionarea (transporluri, comunicatii,

infn-mJtii. .;lilare elc., 5i de a desrabili;a 5r LJi.rrrnrr i"rrrru!rile ci

runotmer Jtc. In d!e.t \.o1. Jccslil \e IoJo,e.c re utrc.rri u, r!lre.
plinuind explozii, hcendii, rAspandire a bolilor. ripiri ajrc;te
$i
de saboia.j sau activiHli criminale.
Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_
un,i,c. Lu,npJ. r h'nd. r"poniJ ,aJ RJ,ir penr,1,
au r,unc ld .ronctu/ii ?\crrna,nrre. ^
in . uzut
BalJrn. or. cefcclituri drn ,,ona lafgita J Furopei Je .JLJ_e.t au tosl

ll_1.--gil
prcvenrreil,:,1.f
r onttrc'etLrf

ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr

prn(e\.

Schita solutiilor de rezolvare

fi prerenire

Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii,specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici
,,tiierea unui nod gordian,, de considercnle binc iDridicinarc, teh-

nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. in rcesr sens, pLuen spune c.r

cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Am cilat
clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona
Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. in ambelc cazuri rvem de_a face.
rn esenF, cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.
Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa

16

Jocuri pe scend

lunii

l- Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace

cla_

sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei

este materiai ti dislribuibil. ELe pot dura timp indelnngat ti au un
Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme
de teronsm ounctual si difuz.
2. Neg;cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt
de lip di\[rburi\. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor
na.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc-

iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. Foma cea mai apropiati de a o inlelege
este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. co;ceDt intr;dus recent in literatura itiinlifici (1983)
3. S;lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe
interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in
tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea'
ea aoare ca un rczultat al ,,filosofiei proiectului comun".
4. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare- care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o
substiturie a ei. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca
necesititile vitaG de bunistare, emancipare 5i standarde de via16
mai ridicate- Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori
aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_
nuriior manipulatoare. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni-

t:lii

umane;are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea

benililor $i riispunderilor fundamentale poate

cat orice chemare la lupti Si moa(e

li-

fi maj electrizant de'

5. De indati ce sunt lbnnulate $i activate, proiectele au nevoie

de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un
dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.
Pentru regiunca europcani lirgiti, experienla Uniunii Europene
(ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin, nai ales
pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce
de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.

Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii

prevenirii conllictelor, cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl
in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili
contemporane qi a beneficiilor er.

Capitolut 8
Ciile de rezolvare a conflictelor

,....ih on.e .tife.end a cdtui prctunsite

ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii
;i se.uritdlii ituernaliohale, pdrlile w; tubui sd caute sd I rczolre, inainte de toate,
pin tratative, anchetii, nedierc, cotrciliere,

drbttnj, pe cate judiciafi, rc.rrserca ta or

Sanizalii sau a@ftluri leSioBle ,au prnl
onc. nijloace parnice, la ate Eerca tor_,,
An.33.1din

Cada Natiunilor Unite

h rnomenrul in care .-a

,frxncrsco.
ln ,/rua dc

cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn

26 iunie to45. documentul incomom inv5la_
e\perien'a Lisii Nariunitor
$i leclia aipra a ceiui
l]l'"Iii..i',.r:':
u(
ar oo ea raloor mond,dt primul \cop alorganizJfiei

a lo.l ,,rzba_
vrrca genemllltor \ iilna.e de flagelut rrboiutui...
der qi crearea unei
..mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor..
a(umale lTp!
sau codrl'cale de djeprul intemalional. Mijludcele-pasnice
rergrllr: a conllicrelor u.rnaresc primut scop cu resur.ete
unei
com]ri lalr brT e pe drept. la carr,.e recurge cu pdorilate,,inainle
oe-Inare . I um.lreplul inlemaliondl are mriloace.tabe
de apticarc.
con\rangere sau execulare. Cana de.chrde po,ibrlilatca
inle;venriei
in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune,.au
:1::ll'-:

::1:::

lT

::

*'*r9

rmenrnFrea pac,r $i,5e(unrSlii mondisle. Ea e\le.oncepura

impe\a.
modet pen!ru .isrmut de .ecurirare coreiriva pu'.
il,;:']l..:)lll'
rozrnca: ..UnJt penru roti. toti penux unul..
"ub
Consilul de Securilare
oesemneazlr pe afre\or. infraclor sau delinc\enl
.uni trAmb;F re_
prsiunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri
sunr cnenare sa ris_
Fndi..uimil;nd rr ne. ce devin o fo(.i intemalionata condu.a Je
fcneraI uNU. cL star Inaiof O\L Si nmreg,c O\U

ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. ara

cunr rm v;zur In
,uar
fiarut
cun rcretof inl<|s.arrle. in tilera Canei. fl i to\t blocar
de

Juuri pc

sc?na lutnii

'79

prin rst" la
manle puten, intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni
orice decizie oNU.
e.""ttu." i.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut
cazun'
rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase
(cistile
al
trlrpe
ri" iio,"i" *r. a" -*there; pecii a organizat
ne
sa oar
bastrei rnrr aderlrl ,nlemallondle aflalr sub comanoa
a
de'upra\egnere
conflicl
panilof
in
tr
\epJr.rre
a
combalanre. de
de
ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi
drept tn."a'i*. ii a" p.""*lt" , conllictelor ii mai ales a servit
ti" pentru alesc&carea energiilor $i a pasiunilor in
ilrJ-.".""i
",.*
de conJ. J.^torsi" a conflictelor' lie pentru asigurareaparu
inue
negocienlor
ric-Ie neolicrale, bLrne oticii sipregatrea
in prjmul rand penCafia ONU, un document scris penlru state'
iJror stale E\re
t- i.'"r,,rii Of.'t. "u. ae\chis in anumrre condrrri
lirutt. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr aproape e\clusi!
"*i.."tr
\or' Popoarele Natiu
i.'t,"i. i" t"1". locuri ca in preambul:nnui
sistem care sa cudirecla
in
iiln. unit"; - se tac aeschideri
globrle bdnis
prcblemele
omulur'
rdreprurile
,fti
".,*i
rr
u a-rfel dc re'pi
"i
".i"ai
inralnim
anicolul
.ocrali
La
i;;
panilor s: nu \rrrelor ' deri
"'";;'.'"
."ii" il"i
'e sdreseaza ls
'"iea, "ni.or"r af
revin la !ocaburarLrl dt
rnrcolul
Ii
;;;i" ";J;r,. cum
unui adevdr
respectarea
insi
Relinem
i-i-i.t",.. *".i.i oNU).

pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem

stutelor'
al
acela
CanS mcepcm cu
L rmarino .ucce\runea indicala de
F'ereprez;nli cler cae\
inenumerare
.ite..o,c o.||pr ptimut loc
norenr;xl
d^:
ca
c:rr ti
l",l't':::1.1"1,11
", ,..1'.iliri"'..
Doua tend
conflictelor'
prevenire
a
;i
lor netbnr
Camcterul
lor'
p.i"inia
evoluliei
J" ."-""1" ft
vocalie
cxploarea
ju'ittr'
cale-prin
pe
Inlold;dunr

.r':-"ir*,

a"

"Jm
decit
mult mai Larg

*-lvare

,'J'i

*^rt-"
"i#"t'."Ja"
**
,ri tuigr,
ra ;edtalt capat al spectrului soluliilor
iair." r"..iiir".
"n""
iin":, .^* i'a.t.r, institulii si acordui t"ci"l.{:),:,1:tl]i
codilicarii reAull
ururir
(

a. f,"Hae.

a fon dis

lo'rbilirdrea
.ere le af iin'i de calirarel
:':ll"^]i
" 'ii,'"'l',,
""p..]-ir",.
a exaltat caracterul liber al negoc
ii"'^irriLit^t". o
"it!i "rtotaare
universaD"
ioi. ."Jr"anat-r. tu ai"l.g (privit drept un Panaceu
sau
comlrr
dialog
este
care
.e ai. .",r tfat.qt. regocjerca,
dc
vorba
Esle
gislYea-ll
definit
.p* un-,.op 6in.
"ii*".
."r"fil r, problemi la fel de clar prccizata: sli
ttJ.""

Cun'."

""ii

l*

"

urui connicl. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla.

Ca
rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl,e/e pe ratjonilirarea
re,ur .
;i
scre mrntrie ale Iegocialorilor. FJe a
dubanLlJt modele au\iJrare
maiematice sau logjce, s-a! imbogAlit metodic prin
analize sociale,
polirice. uu tuprar imponi\a cre>refir comnter
:rlii si
i'
:.^"::T.::
rrrce.rrruLlrnrj caractenqice evolutiei .itualiei
inLemalionile. Teoria
., rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de
ll-i,i"yl',(tu p'obtermte
or\rn0!!re
idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la
<urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor
p;nilor oe tdga;e de
Negocierile riman vujnerabile la influenlele de
context fi conlun(tur5. O sur.; de vicrere esle con.lrangerea de dmp d
$i terme_
rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea
unui ronflici .tau :ub

in,re inuns.ror si in!,ns.

l.:Il:l-ii:q,,i',6rii.1.j".a.,ut
.farsirurui

amb,, in,ere(ati de

primului

ra., boi mondiatqi

l':o':1"
ver\aities..Ap..oape roare negoc,erite de ta .rarlirur
113::1 ""colonialisre
ranir .o0r au avul o procupare
Fnoadet 'l

:]l',:::,1"

imedial6: in

ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.

iar penru to,
rL're co onI oblrncrea
!rrbnica a simbolurilor durnnomrei, a ,nrriru
ljilof fr legrlor Fropnr. Aprodpe in nici un cdz onzontul de
rermen
rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe
tei casli!]|c nu cu fosr
lUate in considerare
in revi\tb a melodelor parn,ce preva/ure ,n Caaa e\re
.Trccerea
urr: nu numd pcntru inrlegeres lor. ci !i penrru eramrnarca
eto_

lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur

Anchcra
o acdune prelimrnara a rerot!anr unui con_
-jil.l- j-T)lil,",ion.rihrie
o,' incerc.rrea de a irabiti in mod nbiecrr\ i3prete
lrn epcndenl de afirmat te p;nilor in cru,,ar dc a ol.eri un
lablou
$i
vcrnrc dt (rtuar.ei ( onflrcluate. ta rprre sub
drfefite denumiri. ob.

rcNale. ln!e,ugrlie Jdbilrrer t,ipretof

Va.!-littdintt >t |ilat nol
u'nrrot. monrlof /are.,upraregherc. prevenire. avinizare
rrarll
rtrrr,rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .rn. hel/ ,n carle pasnice
>i
(crl.lir lc)07 delalia/j proritul \aU. A,tfel | ,e
nbure un cajJcrer
cor.ru.? ice nu sU r obriparorii. cu un carltp
de apri_
ili,l^
rrrtrc illll:
redu\ ta Ll,tercr te mrno-e. con5rir il.i rcrnpnj.rr pe
5i
o ba/a de
IcU'r:'rrJre..Intr dde\jr. c! r functrons, mar alF, in Irligir
nurmale
ll,(,r crciile. lrlen.iulcr e,,e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.rr.co,5 .emt.e/c lm. e de conciliere Ltnde a .ltcrr e.re menrr
urrrrl ..o-e\ si m r rle. . jnd socier:rrea N",i,,,,,ro,
U"i,. .".,iJiri

ll

pdn?a L

Jocuri pe scena lumii

Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil

de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_
delor, ancheta este legate de conciliere, iar CSCE, in anii'90'
discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti, conciiiere 9i
mediere, care continui in forme dezvoltate fi astazi sub

oranizatiei
'""f"pti niscute dir cscE: oscE.
pti" a"mifia sa, ancheta

este iniroalucerea la o i
"a,
pentru
opnrea unur con
energicA
mai
ventie mai articulate ti
de
anglo"americane
neoficia.le
Comisiei
este arbtat $i de cazul
raportului
Pe
baza
ln
1945
din
Palestina
cheti Drivind situatia
1946,;a devine oficiall ti propune url plan de constituire a
shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind
de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947
nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947)
un raport cu propunrea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i
stai evteu, legate printr-o uniun economicS, care' cu unele mod
crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve(
asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o
1

lutie istorictr de cieare a unor state noi

Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol

conflictelor, introducand o fazl, de degajarc, dezamorsare sau
litizare, o faz! de moratoriu, care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl
violentei. in dircclia aceasta pteventivE, llncheta a devenit o insti
ap(oape generalizata a sistmului intemalional. Agenlii ca
eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i
rca rnateriilor fisionabile, iar celelalte institulii specializate pu
raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc
organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva, ca
exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global;' care
transDarenta la noi nivele, face din ancheti o practica curent5'
tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media.
Bunele oficii. de$i necesarmente ln Calti, sunt consrderate
din recuzita metodelor patdce $i au, ca fi ancheta, un rol i
duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa

rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios
cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la

bilirea de contacte, la explorare 9j informare sau gdzduire. As

in 1956, FranJa angajeaz, negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri

carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al

(onjti

lc

8l

(CPRA), guvem pe care francezii nu-l recunosreau. problema

consti! dupd e$uarea acestor negocieri, in modul in c:ue eie ar putea fi
rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. A fosl acceplal; otena de bune

oficii ale Etveliei, care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare

unor negocie prealabile, la sfar$itul anului 1960. intr_o nou,
l!.,i. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. in

lpropterea trontrerel lranceze), Cend reuniunlle se lineau in Franra.

pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor
atSerieni, care locuiau to Elvefia.
In cele mai multe c^zuri, iniliativa oferirii bunelor oficii revine
lnor Fri te4e, DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii, ambele
l'iind interyenlii ale te4ilor, observam cA obiectivul atet al bunelor
oficii, cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. de$i poare
r(ista. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor), din 194g.

piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of!

cii si inreressh in a-j mari auibuliile. AsLfel, in dilerendul di ue
Chile Si Peru, din 1926. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea
ti -Indiei
0c[oneaz, ca mediator. In 1965, URSS ofe$ bune ohcti
9i
Pakistanului peDtru liceperea de negocieri, la care prim-ministrul
Dar

$iu e invitat apoi ca mediator.

Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie.i de
cirre un LeII. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. A5a
cum etiDrologia larjni indicd, mediatorul se afli Ia eAali distanti de
cclc doua pani. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_
veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Convenlijle de l;
Haga
din 1899 $i 1907 omologheazi pro.edura $i apoi Carra ONU d;_
Si

cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_

(rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr
oceaqa ,arini iu
1962, izbucne$re conflicrut inrre Indonezia
$j Otanda cu privire la
Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). perile r5sDund Do/,ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.e..iO,ineae
li. urice a(lirnc prccipiral:i . raj SU{ prop,rn panjtuf urgani/area
rricut prctrmur:tre \ecrete. Dupa ce p;flrte ac. eptr. SUA .uge
'i.
rc.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator.
l)trpi un impas de cAreva luni, acesra publici propuncrile sate care

sunl acceplale

fl

negocierile sunt reluate la locDinra Dri.rimla*i a

.lo.uti pe scena Lunii

paftea I.

ambasadorului (l;ing, Middlburg, Viginia) $i apoi la ONU, cu

participarea lui U Thant. Acordul este semnat in august 1962. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent
Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef
de stat, medierea colective (uneori impusi de iratate, ca in
Congresului de ta viena, l8l5 ), medierea organjsmelor regionale
- in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi, in fine, medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec;t sLdlele \au conducAlorii lor.
Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre
in plus acesta este supus unor norme specifice conmediatorului.
$i
stand in pestrarea increderii celor doua pi4i, capacitatea de a ex'
prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei-

lalte. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i

compromisului acceptabil.

Medierea se bucuri de

o atenlie speciali

ir

prczent.

aflate in negocieri au lrevoia sp.ijinului exterior, intr-o lume a i

terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace
sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului
negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi,tiilor i
rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Ca $i tn cazul
erilor, rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor
deulii ti comentdrii speciale.
Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii
te(ilor, dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l
nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. Ca genezi. ea
o extensie a anchetei. alat ancheta. cet $j concilierea fiind
fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H

(1899,1907). Concilierea astfel conceputi, consli in activi

unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri), reprezertan! ar
slate, deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor
solulionare prin negocieri directc. Exe]nplul cel lnai citat csle sti
gerea lungului conflict ,,Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i
raguay. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la
El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie, bu
oficii (Argentina), intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse
in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de
ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Un acord provrzoriu
cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9

Conflicte

83

$lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.icane.

l)e$i mecanismele ONU o includ, concilierea pierde din inDortanta

cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. C;acrrut ei rmbrsuu.

lnlrc mediere ri arbinai. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete,in!i
rr)eorenr, care nu are caracterul ierarhic
$i mai distanr al concilierii.
Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate
foliricd Foprie, impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli
Satore. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il
rcprezinti concilierea este un or8an colectjv, care deiibereazi in

{bsen}a pdrtjlor, tor pentrn a propune o solulie neobligatorie.

Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna
proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien,iunr, nerncredere
{ictize, ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane.
Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui
lrtigiu. gi ea este din familia tertilor ce intervin, cu iceeasi cerinti
de obiectivitate, echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. dar s;b
lorma unei autoritAli exterioare, care elaboreaza o solutie oblieato_
rie. ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de
h Ildga. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga.
In (onceprra de atunci. arbilrrj l \e ocup;i Je rcglementder liligii_
x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului
i|temational. Secole de-a randul, papa de la Rona a fost a;bitrul
$uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Esenla merodei
corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. India si
Prkr5rxnul. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.

dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg,u ea

!.".'9.1.y*",
KLrr.h-Srnd unur uib nal
tormaL din lrei per,o ne duri)tI djn lu,
8,^lJ!ra. Lan $r Suedia, numrle de U thl;r. Lucr;rt< ircepure In
la66 au dural dor ani >r sent,nra J fo,t ac(epldU Je dmbele pini.
ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.diclionrle. (.e il

diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie, unde staleie

- ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.\i
re/o \e trlrciile De crre

le por aplani .ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.re

lu.riricara
do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai
plil.Lile i$i aleg singure judecitorii. pani
$i procedu., pe .ure o \,oi
rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a
nLr

I'lr1rlor. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii,

r,|re prevnd cd in caz de diferend, de interyretare sau aplicafe, pA.

lile vor recurge la arbirraj. in alte bata!; bilalerale sc stipuleaze

84

.lo,:uri

p.

scena

tunii

clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. intre cele doue

dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai
paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i,
ele recurgerea la arbitmj, iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_.
losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul
medierii sau al anchetei, $i al negocierilor in general, se presupund
ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim
pul actividlii lor. Cu toate acesta, arbitrajul cunoaSte aceea$r scal
dere de interes (a $i concilierea.
Curta Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi

sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in

materie de litigii interstatale. Ea este $i incorporerea unui dezj
care a avut mai multe forme in secolul trecut, incepand cu
Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea
Pemanenti de Justilie (1920)- Curtea lntemalionali de Justilie estei

organul judiciar principal al ONU. Judecarorii, in numar de 15,

sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil
De$i articolul 94 al Canei prevede cd ,,fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot;rarii Cu4ii In
de Justilie in orice cauzi in care este pa$e", marele obstacol in
iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire
jurjsdicliei obligatorii. In declaralia pe care statele trebuie sA
semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu,tini
simt legali de un angajament ferm. in 1970, din 126 de state
bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. La aceaste situ
se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de
acorda sancliuni, functie care revine Consiliului de Securitate.
alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru
Curtji ;i de la prestalia sa insuficiente. Timp de 35 de ani,
1946 Si 1981, curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I
avize consultative. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi
in 1967. Germania. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii
stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului
tinental in Marea Nordului, inlrucat Ge nania nu era multumitl
ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a
rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. convenlie
c e Cermrnia nu o.emna\e.
Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr
sunl: prima, care acoPerA negocierile. ancheta, medierea. concili

85
tc.r ii bunele oficii $i a doua, care se referi la arbirraiul. calea
iudiciar;. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. pnma caLsorie comine
cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc, nes_
rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. asis_
lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r
$i circurn.la;te. creeaza
sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la
intui!ie
$i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. Tine seama de opiniile
$i poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor 9i face tot posibilul
crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand
cu
orbifiajul. accuhd $i decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau
nu lncpiind cu cate. Judiciar,A. are reguli $i proceduri preci\e. in.
rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale. Organismele internarionale intra
tlror Si ele^in rolul de insrante, de)i Fror apela la metodele primei
catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar
in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul
clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la

inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_

$elor pe care ele le oferA solutionirii
Si prevenirii confliclelor_

Pan"a

I Conlicte

telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este
tot alat de periculos ca $i adversarul.
Un negociator - care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA
spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent
$i o datd fat6 de
dc.idenrul prooriu - r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine

CaPitolul 9
Negocierea !i medierea
in rezolyarea $ preYenirea conflictelor

lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.

Nivelul unei stiri conllictual este primul c.iteriu de a

Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea
asistad de te4i, care este medierea, au fost elabolate teorenc $l
upti"ot" p.n"tii, inA;f"."nt de domeniul care le-a solicitat Existd
de
sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim
scoate
rezolve'
se
Ie
sau
;onflicte, negocierea. chemati sA le eviie
io eua.nU .i.menre cat . chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua
Lll,.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde
politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea

politjca externa
dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu
Banclatul
redacteazi
loc,
nu
are
sau
daci
ea
a statului si hotard$te
obiective
altor
in
lumjna
sale
operaliei
nesociatorului si obiectivele
accepabile'
dorite
sau
unei
solulii
p-ametrii
ma] e"nerul". fi-*"aze
precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp sau con_
fost auziti
iinue. aa.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a
unei
negocren:
nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul
padea adtl
Lu
..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc'
un
lchnicran
cJ
rer'tr. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui
conflicca
in
cazul
pregnant
supus deciziilor politice nu apare mai
societeli'
inlregii
soarta
t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand
(neSi-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli
a
unui
financiare
aderate
g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor
,sau
ln!
;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura
folosim
pe
care
il
(lemen
njtudinii cons;cinlelor unei regocieri
coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau
negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl:
'i. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i
care
atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini
agrava situalia2. Preze;tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in

cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica

87

exa_

mina sarcinile negociatorului. Acest nivel este reprezentat de indi_

cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar
dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA, dar evi,
rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .cun al
crizci_propriu-zise, constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_
orare finale.

In perioada pre,crizei, diplomatia negocierilor are posibilitatea

de a-$i mobiliza intregul potenlial

;i

roate resursele. Esenla inter_

re.lder^\ale re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi

factorii disruptivi ti elimin[ facto i intgratori. Spirata disrup,

liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau,sau): inieresele unei
p:rli incompatibile cr interesele celeilalte, acuzatii asupra intenlii
lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. in\rno\ilin
rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .au bildremte. hrind o
prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de
In.n:uirea retemein,crei prelenlrtor sale, a dezvalurrii ariludinii
ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le
intreriDe. Ace,r mod dc aburdare Ins:j blochc.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor, fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in
cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. bugete milit.fe spo te,
pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_
liide fo4a. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci
cri esie crearea unei spiralc d destinder constructivi prin sub-

linierea factorilor integratori.

O alt, modalitate de a o enunla este qi ,,tmnsfonnarea adversari_
lof in parteneri". Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc, care in locul cursnlui ascendent ar lbui orientate srre desrinderc.
,'l'.,r( in JenumireJ Ina ruua a rc,,otranr. prcvenrrir oi conflrcrc.au
Irnagementului de criza. sub tirluli transformarca conflictelor.

88

89

.Iocuri pe scena lumii

Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc

urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in:
a) introducerea factorilor integmtivi, multiplicarea lor pana h
momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive;
b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a
.factorilor de fo(a;
c) favoriza.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s, dezbate solufii construite pe factori integrativi, in
cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar, inospitalier
sau insuficient pentru asemenea abordAri;
d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi, prin propunerea unui modemior
sau cointeresarea unui organftm intemalional;
e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali
ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici, cercuri de
expe{i, societatea civih activtr, organisme intemationale,
mass-media sau lobby.
Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare, care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea
inflexibilitAli negocierilor. SA luam ca exemplu cazul cand, lrl
aceast, faTA pre.ci(r. apare iniliali\a unui \ecin comun .du a unei
lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii), energiei Oaraje pentru hidrocentrale), ecologiei, exploa6rii unor resurse etc. Prin avantajele
prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a
lirigiului su.cepribil de criz;. ln epoca pe (are o plrcurgern si care
acordi mai multi impol1anli societilii civile, reuniuni bilaterale
sau rcgionale in domeniul $tiinlei. culturii, educaFei sau senetilii
pot contribui la acela$i rezultat. Intervenfa indirecti prir asemenea
iniliative a organismclor regionale, care invita !tuile in litigiu, in
calitate de partefleri, la un proiect comnn, poate avea de asemenea
un impact pozitiv.
O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo
iului rece, cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza, Dar nu s-a daloral controlul acectei cri,/e unnf ncgo(ien
capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi
asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero-

rii? In ciuda politicii de crntdinment apl;catd]JniLtnii Sovietice ii a

resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind

rderiile $i tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care
sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor Fri
crau prezenli. iar $edinlele rare l;sau timp unor contacte $i disculii,

lrl un zid

crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al
oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului
(ieneral). De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca
problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme
$tiinlifice $i neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt $i
coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii
semnificative. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar
melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind
oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in
primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare,
calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i
monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri),
care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele
cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante
pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd
li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice, a fost semnat ti Tratatul de incctarc a
cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol, aer, apA).
Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul

sonlliclelor sunl urmatoarele:

l. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale

$i structuralc, desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp, ci
se intind pe perioade lungi.
2- Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ
contactele neoficiale, discutiile peNonale, legiturile fadorilor im
plicali in temi (experli. savanli, anali$ti, consilieri). Este un subslral viu al diplonaliei oficiale, deschis continuu spre folosire ti tr
cmnd neintre pt.
3. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult

Jocuri pe scena lbtnii

90

decat un eveniment diplonatic, reuniune sau conferinli; ea este un

proces care, m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici,

poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace
Cu toate acestea, orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie
evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau
a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre

uzul ib4ei;
b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria;
c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune.
Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.

Medierea, vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces si Sarna de ca'
I:acrere (de la oficial la Personal.i a negocierii. Ea este intervenlia
unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_
gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa
permanenti, institulionalizati de mediere.
Mediatorul are dreptul s, Participe la o negociere, si intervina
in disculii ;i si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el
este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir!
ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle
rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de
irchiderea sau prevenirea unui conflict?
L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Pi4ile nu
negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.
2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF
ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice
prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura
lor de apiritori neclintili ai unui interes general ,,Salvarea ielei"
este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care
tin scama si negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po'
zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in
care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul
3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir
sata de Par{r.

PaaPo

Lcnnjtictc

y|

4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi
cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar doar de ca$ti-

ilor

garea increderii oporentului.

5- Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei, mediatoruhri

i se cere
dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a
produca lofinule, uneon ino\ah\,e.
Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru
[]i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare, ideltificarea jnre
rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt
valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_

'i

Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict, mediatorul

cste un reprezentanr al sistemului intemational, chiar daci nu este

nranoatat expres tn acest sens. Celelalte
liri ii cer s6 le lind ia cu-

fent cu evolutia negocierilor, mediatorul fiird penhx eie o sursA

]ai credibili de informare. El intreline.ideci, kgnturi care it avan_
l.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi
!lr4erca allor pa emn in rcatr/area , ui. pe ptin refjonal ti ptobal.
I a si negocratorut. rnedj orut poJre rccuq.- drn plrn ta (ele t-ci
nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij .cmporramenrul unei
pirlr, menlionate de Parsons: persuasiure, stimulare raportarc la
ii
obligalii generale. Ca $i negociarorul, mediatorut lrcbuie stfie srriin
de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a.
In mediere, sirualiile degenerarive provin din:
L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar
l)erceperea unei asenenea perdniri.
, 2. Producerea de solulii ce servesc, in principal. inleresele pirlil

(lc care apartine

lormal sau infonnal nrediatoaul,

3. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in
schiDbul unor beneficii speciale, personale sau ale pdrti: sde (con((,. . zvrnlrje. rnlerecc e..onomrcer.
:1. Introducerea sub eticheta moderirii
conflictl). .r .r ,ctorilor
eocrcirivi de putere. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.
Impnnerea, sub presiune, a unei solutii pe care pdniie sunr
. _5.
oltigate si o accepte, in condiliile de la puncrrr a.
Primele trei cazuri compromit medierea. iar urmit{,arelc doui
nnuleaza toale caracteristicile ei, iicand uzul erichetei medierii .J.j

92

93

Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.tii unui

conflict. in literarura juridice ii polilici, intervenlia tetului se face
'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel
indicale de Carta ONU, in alari de negocierile diecte: in medie{e'
ju'isdic_
corciliere, anchet, Si, incepend cu arbitrajul' in toate ceib
al folot
nepa$nic,
Rolul
intemalionale.
lionale sau ale organismelor
cu pri
faptic
dar
existi
pulin
teoretizat,
.ai
fort"i. ut t".iito;

"
"i.ii
sosintS. Rareod p54ile

l. Te(ul

angajatc intr'un conflict riman singure lat

acorald uneia

din pirli asistenla tehnicd, militare'

fi

nanciaJa, expertizi, in scret sau intr un alt mod cale nu angaje

oficial. in timpul rizboaielor de independenli. fostele colonii
procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA, cet $i din pa
URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului,

SUA in r;zboiul i;rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea

Nord $l de Sud, iare a declara starea de beligeranli $i folosind
eticheii internalionala ca in confljctul coreean, unde impotriva C
rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU
3. Te4u1 intervine in corflictele interne, ca in cazul Afganr
nuiui, cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle
venlii, ca in rezboaiele afncane, sunt lddrte de. coalilii ale
.rcrc rllicrne, in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale
factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)'
sDriiin
_
;. Terlii, de data aceasta inccrcand si ramani anonimi, I
cu sprijin tehnic, financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav
rea formaliunjlor terorrsle5. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute
atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i
nici o imDreiurare. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a(
unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari, in acele situalii
care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc
e!c.) sa;in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna
nald (stale in curs de destrinare)
Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul
narioMi lincle spre unul global, pentru care frontierele $i suvera
tat;a au pierdut sensul clasic, dreptul de intervenlie sA nu capete
anumite;ondi{ii o recunoa$tere fomali. Dar $i atunci, in
te4ilor nu poate fi uDilatemlt, cj rcglemenlai' de forufi
ale sistcmujui globrl. Pana in prczerl. recu{crea ld lbrli cLr

mor\. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele

ti
ul\u, Lamsne in rtara sistemului
O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este
inler
vcnlrd rc4utui penUr apjinderca
$r int/elinerea unui conflrcr la care
Iu panr.rpa d'rect. Motivele (unl rn grneral prccurate
de conside

Copoliticn, iar compo.ramenrul esie ghidar de lipsa de

::nte.qe morate
(rup!te
caracrerisdce Scolii Duterii. Conlorm geopotiticii.
.roclnna,na\culi in cunul primutui razboi mondral
ii d;zvolta,6 in
.eJ oe-at dorlea. \lrcrgiile globdle ale
marilor pulen in \pecial vi_
,,F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. {ie care depind
inre,ele p.lno_
{re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. po\luri
ll::-,,p1T"..'"n
,i
pozllr avantaloase)_ In cele Inai muite locuri, ace$
conrol se exer_

rl.or d:e. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .upuse

':ill,Jna
||/rf, rlnrr con rct.. Scoald dependenter din felrriile inlema!ronale
. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In
crre periteria cra trnul; in llare

de

p'i"

ace\re merode de prurocllre \arr Inrft.rrnere de

,:ll::ll-tl*:,
In
atte
n mare pulere poate fi rnrrcsita in dcscht
caluri.
^nIrcle.
ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria
de influenti sau control a
r.rei p.rcri n\dle. Aceani acriune me,ge pAna ta inrere.xl
xno,
\ra e oe a e\potta anrameT in orice
rona de conflicl, a c5rei exij_
o:::lld".
Masnirudinea comerrutui cu
"l,d9b'$eu.?mfirabit.
[|lne. demonsrrali
de studiile sIpRI. arati ca sQrea conflictuald
{'ri sr prelungil; c.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip.a
a o curma. ci pr,r\Lpune acriune ipecraia
a
9e
:l:-:l:.l.rniemarlonir
unnr terh de a o tntrefine

:ii

Natiunile Unite du fn.r concepule ca centrut cetor

mai semnilr
c ||ve rclrunr penlru aparaft,a pacir. A)a cum arn vd,,ut
in \ludiul

cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. pdalizia,i\!emului.e.ecuritale

in lrm_
Fr Kz,/DorLrtut rece.nu r in\emnJt Incel,Iefl preocupanlor In ace\l
(r"Itrr,u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at
cr,,u,ilor ce ie$eru
orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl.
Acesle conjltcle
r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c,5dsd.er:i inde_

.60
!,cndcnla in speciat in deceniul anilor

L) februarie 1961, Consiliul de Securitate a autorizat

fotosirea

Iut'.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. O rttA situalre In care Con.

rrlrrrr Lri 5ecurjr. c r f,utun/ in
nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a
Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a,
e.re
(rrrr' (,\U . r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc
de menrrnere a pAc,.
in dife.

\nrlr.

t<. cori,rinJ In .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro

lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt,or de ni.t ru. la i ccrc,,re., rrnur

It|(

"sri

ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc

soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.luuos arluo^erd '06. IIU?

u !p .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd

'lBnrrturp tsoJ n .iadrntrs

ll

lllsel ?a1?rrxelduo. sp lrsalclor .lxuoirualut uoJc c;rnl

RlrlpJ P\drl ur'Bspun ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo)
cL d
'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur ,,irpuo.r o1.l,r r,1
p^_ery3 el n!3rpu es .erplutun
prcads u1 .apluarueura,n3ei "1rr1'
011;l
-"ztuudro_ alelF ts iluJl .uJHNn .ICJI .dACAddNn .ottJNn
'UOjOUdNn t,ioU\C er
n\O rt.Lu.rue8ro ner.r:r: :rrrl ui
'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr
gdnp rrlrqrrs . rrrlrl
rp{ lulold- Indnrs .errurnt.l reiLru!tvoJ prielu"CiO
rof uoi,,[
-!qus I? qrnez IndruD .trBluoJ rf
.lJSg .euo:aornl nitt
lndruD
nlrn OM'.letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11,3i ,.,o1.,o1urru1r
I.Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.rt ,aunl reuo tue.Lr jr1
'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun
"
?lJ rl lnzu^
B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .flNo lntunur/raJl
.rrrjill
rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur,,rrdJr ra
[srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.roirryl e JrElJdooir
ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers
tn\ur\uor rp opurdep
rrrlrn
-oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .otua8rJur nNO
ne. o-o,r{u
,t rJ,LIord uor4.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e,i"rn
l."l lili*
-oJorc
iols/ ) Rrtlurnq/t .td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.)ltl
9s Inqa! r? o^que^e.rd rolrlipuuoj pelEll'lax; 9J 91ar .zauodef:o;i
-se+u? un .^?lsoSnr Inl.uuor ur
nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor
J,el r< rliEulrott, ,p 1".,1,'C.] *e1,,.:' ,,n
,
0p luozorcl u! undsrp reur nu
nNO rS lJ3ueC lrueFrces r rtle^cp
lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr
lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .lzlluB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[
eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra
trttDa aD vutl
-rec pulnqutslp .rrEtrlrLrJ r< rrr,rlod rololJrlJuor
'u|uto^
lnru:ruop ur 9p drr
?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t. p/,eriu
l.Jp letJurl)
IrueluJos Z06l rtr reo .rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .nao.rtl
.rr.u:1s{5
e5 tg6t u! rer
Burue46 ,{tre? pue uonEurotut
tpqotg
:SldgID) lotisluourE '(qc1!.4\qr?g) rr8oloco
uI llsrri
lnlualuop
pprclEr grurEl?
unurcc ulp

ep uolsrs

un nNo

alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l

-l^llt? ?llr9luJ etsa .!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal

0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .166I

ul

atctUruoC

t oaitoa

op ?erelrurul Is

..nNo

veJd" uud roletrlltuor P e.Iru3^ard ep unsltu 09, lollue Inlrs

eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr
"
II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H

nc pupdetq (0861) I+IrEq 11961)

satr
'urpr?tu rS 3q e^8.ttJ
ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep

9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq

reJEruo Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ
rcrJnsur rs rsp 'ellqlaprsuo. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos
u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr,Lrllll nc el9oryullrlesE

?dep ed

l.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d

? erurglpe op

auor'ttl

'rO .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr

'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo. ?e&u-loJsuP{ rnlqs

:ieod rnl cur8unlua rProdLu.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd

erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.Da'I puo
?
IDu-axDad) :|lxpd ?al9.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.lguor
rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou
^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl
uO $ q?uros uJ uo$,{josqo 3p .lueJns aElnrl?lcods ellr
rd !t snp ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.r ?al
rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p
'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul'
{gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp
roltinuoi ernp ,r1 aitol rolso.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod
o5f prura.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ
?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul
er?lgurnl o 34t 106, lolluE Inrnderul ?l !!pd pu?l{ * ?plrE:)
V '(puulsl F9l) a.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq
) nV (!r.lruos) trOSONO '(thlso8nl uJ edcelord ap ?iroC)
lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII
qFruepo.o lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt!

lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob

lole^\n)-Is{ uol?^Fs
uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn
qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I
rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn
!:) uM.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (ulsDII?d ts
eru! ed^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.It?
etue.te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll
iln".ounc tun.

"ta

t114t11

ou"rs aa unlot

.-

Paftea L Conllicte

&i:1?:iT.iJtff
-

Capitolul 10
Concluzii. Perspective

Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu

este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea,
tode vechi pmcticate in situatii noi, ignorarea porenlialului exi
in sectoarele ce ies din zona gnvernelor, intervenlii talzii si costisi
toare in cazuri tratabile in sladii iniliale, urmirirea intereselor
terrnen scurt, vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii
percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog, retorice Si persuasiune. Mai presus de toate sri adeziunea
paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd, bazati pe
minanJa puterii. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali
te, ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea
tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii, ingrijorarea fatE de im
pasul diilorpatnice apare a fi justificad. Mijloacele pa$nice
$i cai
diplomatice, umbrite de abordarea militarista $i de recureerea
forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial, prolifereaza in initiati

de prcblerre

(problen

sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui

flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est, dar
angajase pe iftjonezieni, malaezieni. singaporezi, cnglezi Si

lieni. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor

losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati
1q66. calul konlronrarrr. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ),
zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle
lurci din 1974), cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I
iDtre cele doui populalii. Organizarorii proveneau de la de
menlul de la Univer-qity Collele London, iar sponsorlrt era Mi

x'ji::::.:lii":HlTl"i'""il1::r..ffi il,

f3],rffiHi,lfr',.*:r"l*r;r:

;Tt'J:t

neguvemamentale. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl

torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.
Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i
in negocieri, vizibili si aplicati in cazul conflictelor. in 1966,
grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra, condus de
plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv

9'7

i.l|fi

;i:ru;

i"l:, :".Jf ifl

::l-Y:""_]Tl1llyi,*rocieritor

riif='lif$ili
:,-l::,'l_"9,'"

:lt,

oficiare

ri

1.jt,JlJ tft

;i :r::ril

L:L1

Esranrarea normatitalii

:rr rr rl;Frr:,"l;: #r',' '":",* t

".'":"

,_itei. au con.riruir

p,;".ip"r,r osi..,,, .iin,-

;:li',liiiili il"li,i1ll;:**'::.t:'"

IrranJa dc

\oro

'e

lqxinyl,r:j:n::t**:".,*t:,*:rull'lm,
k*,^;::fi ffi #rff ;h

?i:i;::1"""',,""t

;lilli*:i;

."il;'#il)j;'["j"#":,l"xill#::::]]"yT":iT"fl],ll

iffill;,:i:;:i",.i##,,liiir"j:
;";li##nlif,
):ij jij;:1ti:'.l;; i:t"l 't::i ;x;t::t;: l:r.,,:l{*
inr,""'.lj#;riq jlii'r#r.,x{t:.llif:'.'r#ijil,7
I

j:l j,*"j*;1i!:13:;:.1,':;fi :",1's;:L?:;'.1:;'x.l;

i:

ill["::i

l':

:i;:::..T:,ii i"l]"1i"J::,1.;'[,;:ii:;:

li':rli:.Tr :li: T.r ii l"r'?llr.' lllltii,ijiT:ll,:; :;

:"":r ""'"'
:l1llil#i:l;ililiiiliT,i*i

lii:r

Jocuri pe scena luntii

98

zilie ca ,dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi

terminarea lui". ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui.
in carul lui Fiiher. care a drticulat sislemul ,nteld(tive Conllixt
Resol"lton (ICR), apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli
analitici a problemej. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili
de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi
centrai imbunitdtirea ,,atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri

controlul comunicerii". De fapt. acest rol se exerciti de dou5

intr-un model adiacent.
Stag iul

conllictelor

Activit,ti

Chemarea te4ilor

Discu!e

conc iiere

Segregarc

Abitaj

-->

(asisiarea -."
consullare-'
-_

(irnbundtdlirca rclaliilor)

Negocieri

(siabilirca iniercselo0
Consultarc
(imbunala!rca relaliilo0

(controlul oslif ta!lor)

Dislrugere

Menlinerea prcil
(conirolul
violentei)

Arbitfaj
(conlrclul oslililalibt)
I

+
(anaLiza connlcteLor)
I

v
Aslslarea dezbaieii
(reducetea inesaLit:!ii)

Figura nr.4 Schila aclivilalilor ICR

Metoda ICR este complementari medierij.

rlul unei pre-negoci.ri

iie inlre pirli, inaintc de

Intii,

ca poate

sau pre medieri pentru a imburetSli re

atacarea prcblemclor de substanii.

psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli

neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. int'
lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi
a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr

cu.parghii de pedeapse $i risph) pdntr_un acord inilial sau par

!ial. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. in ;are
terli sunt speciali$ri, capabili sA dirijeze disculii complexe asupra
subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. Ea este de dita
nccasta o pregdrire a unui acord valabit, ce va irclude mo.lalitatea
de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA.
,lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe..ratori..ii
nu pe
,,interes", IRC rccunoa;te ci acordul Si negocierea luj se referi la
rnlerese, ca subiect principal. Este un modet aniculat
si realisr.
care,.dtn pdcate, ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul

esenliai al destinderii $i dezamorsArii, al indoirii spiralei ascendenre

r violenrer. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu
urnl|or st perceplrer. pnn creare. unui climdr ravordbil so|,liei.
Cand atungem l, mi)carea _t RANSCL.ND, un urpani\m
dc me_

Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de

lrofe,orur nor_
vegian Joban caltung, innlnim o origine
$i o fiiial; diferitn. Este
vorba tot de o ONG, construiri tot pe rolul societalii civile
$i aca_
denricein rezolvarea conflictelor, cu un palDares la fei de impresi_
onant, dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_
Inuiur.inrernalional $r prnblernelor tac . elrborar inrr o.r.r: ofra
fi Dlultiple activirare de Johan caltung. Acesta este considerat unul
.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. anr numero>r t nd in_
'
(l ra de el Tnnitutului
drn O.lo pRjO tpeace Re,e.f.h In\tuure
Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. Studiile sate asupra
vdenlei, imperialismului qi inegatitelilor il apropie de
|coah ;ependentei, dar sunt bazate p metode strucrurale proD i. TRANSCI \D e.rc o retc.r de ccrcelatori sr activisri. \arc ,nrr.pnn,t r.lirrn,
lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.nliri pagDice ale con
lliclelor, Impuremicirea actorilor de pace, Educarie de pace. J ma
lr.rn ir pace. Zone de pdcc. Menrinerea pacii. Reconirtierea prr_
nrcA, Dezvoltare, subzistenli, echilate, durubilitare, Culrura pEcii qi
I)ialogul civilizaliitor, Abordarea neviolenrd a securirilii, Dreptu
r'lc omului, Democrarizare $i autoderenninarc, cuvemanld globali,

I'acc $i femei, pace $j analiza dezvoltirii. Exis6 urr rnanual.

I',n\tonnrpa. ni dttti pu niitaa..,D,),1,./: :unr .rnure.ul
\r1 peirtru ambi,aJL'n. ONG_Un. protcsufi ,r frlr in con i.t Arl
Lrceput cu.surile unei universitali virruaie.

ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.\,entii ale

IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr ,Je: Razb,,irrt

100

.locuri pe scena

lunii

rcce; Conflictul Est-Vest dupn 1996; conflicte de {asi in Virgi

Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina;
Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord; Kashmirt Corcea; Pax Paci
fica; Rdzboiul din Golf; Kurzii; Japonja-UsA; Japonia-Rusia; Iu
goslavia; hindufi-musulmani; Sri Laikat Sonalja; Maya; Chinat
crestinism-ma,homedanism; Ecuadot-Peru (in care a propus
unei zone bi nalionale, adoptata in solulie);Marile Lacuri; Albani

bascii: Gibrallar Cenla/Mellila; Columbia; conflicte jnter-clasi $i

Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi

in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei, dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. Mai
este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS
CEND. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui.iile conven,lionale ti gdsirea unei folmule inovative:
,,Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil
mergi in afari,, o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane, soci
intreaga lume inainle. DacA conflictul conduce la acliune di
tivi, aceasta line de decizia noastrt', scrie Johan Galtung.
analizei sale sunt: diagnostic, pronostic $i lerapie, ultimul
nand formula inovatoare.

Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun

sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi, neguvern

n'.nrali. in rri. h.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Eliberat de consrangerile oficiale, bi
$i tradilionale, acesd actori injecteazi stim i !i formule noi
uzul diplomaliei hrgite, inovatoare.
intr-un alt mod, o noutate

fali

de practicite sistemului internali

ral o aduce rcgionalismul. Inci inainte de crearca ONU. OSA (Or

ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de
duri juridice, prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali
nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval a
flictelor. Dupi modelul ei. Organizalia Statelor AfricaDe a

la fel. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE),

zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE, 1975).

OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in

prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Ea este o conferin{i i
rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent.
cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b

panea L Confiicte

r0l

socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972

$i 1975) $i acti,
vjtn!, au existat evotulii intercsante. Astfel, la inceput a fosr conce_
putd pentru Foblemele securit5lii, dar la scult timp s_a adAugat
coo_
perarea. Aceasta se impate in doue: economie
ti alre domenii. As!
lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei ,,co$uri". Ultimul a cdpetat o
dezvoltare ln direclia drepturilor omului, capitol care a avut efecte
nea9teptale pentru regimurile din rAsirit, ca stimul Dentru revendi_

c,ln $i mi)cdri .ociale. Dar sr noriunea de.ecurilat; s_a modifical.

Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_
vA cu mijloac de impunere a unei sotulii
$i furclionand pe baza
concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. coooera_
reJ a cap;lal proeminenF pena la momenlul in can, securiLaria si

lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_

re. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. OSCE funcFo_
neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui:
r,Jcea e\le lemenul cheje. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei
attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. O sintagm, fiecvenl lotosira de OSCE e\le
,,pace $i securirate". Actele ce elucideazA demersul specific al
OSCE sunt Dclara$a (numiti $i decalogul), privind principiile ce
guveme:rzi sratele membre, in domeniul politic
,i Mtrsurile de
cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar.
Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a
amenintarea cu fo4a, inviolabilitatea froniierelor, intesritatea teri_
loriala. neame\tecul in lreburile inleme. Urmeazd do;a DrinclDii
lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire
strle. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii;rrii in drep_
turi, indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia
libenElilor fu ndamenlale.
Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_
ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re, schimburi $i vizite mi_
litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut
subiect (Stokholm, 1984-1986 fi Viena, 1989.1992). in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM
$i un
tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa
$i in acela$i an
Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea
$i clarificarea
recip.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de
fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de

toz

Jocun pe scena

lunii

urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare

umanilare. La Helsinki, in 1992, se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta, rai
portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. Un forum pentru secLrntale pnn coope_,
rare este creat, avand un CentTu d prevenire a conflictelor ce
funclioneazi la Viena. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg
actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte
ln acest domeniu. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se
deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea
ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie.
Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate
cooperativi, complementari celei coleclive, la care ONU a aspirat
nereNind sa o realizeze. Punerea lui in practica confirma rolul
crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4
sislemului intemalional.
Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_.
cind de securitate cooperanli. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi,^esle aceasta dill

urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand,r

Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec'
tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. ata (ummernbdi \5
\ub semnul NAIO, au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au
ftanco-gemala din ianuarie 2003, coninand propunenle
doui puleri europene pentru construclia Europei, este men
sistemul de secudtate colecdvA al Europei. Dar se $tie ci un si
colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. N
cend toate statele vor fi cuprinse in sistem, acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. Un sistem regional, prin definilie, prive$te P
le4i sub foma altor regiuni rivale, altor ldri sau zone vecine, ca
intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase, aiaturi de incilciri
eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de
ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru
loli pentru unul), unde,,lo!j" sunt un grup resrans. iar,,nnul" estt
unul special. Dar merilele misurii nu pot li Degate, daca
teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. care in ultilni i
stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv ,

In al doilea rdnd. furopa dispune de o aurorirare speciala in

Inalene de conflicte. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii
cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de .eglementare a tirigiilor, ficand rizboi;l
in_

tre aceslra d neconcepul. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_
rrle reconcttten tstorjce. reconc,lrerea jranco_gefmanA, Reventm la
niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.
Ceea ce ,.a inlamplal a lo\t atlulatea dc
la, to a relelanlei unei
crocnm de inlere\e. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_
8ru. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.r fronlrerelorde
catre douA populatii, care nici nu remarci cand le trec. Dar ca
inte_
rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli
$i s6 fie supuse ui-

lllni tebuia

ci

existe un interes majot comun, atotcupdnzitor,

lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener

8ia qj dedicalia celor doud pe4i.
Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_
(Jpa. Ea reprezinte o comudrare de intercse, la
inceput bazata pe
cele mal neu(e subiecte, aflate ia distanla cea mai mare de culturije

paftencrilor

(limb:, vaiori, credinle, rradilii, istorie.

objceiuri),

suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei

ci\ililatrer. care cuprinde rh

nirnprr. st n{a economie, cumefl. .in6lale. mediu o ce cuno,
si
lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. Aceste subiecie
$!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi
rlc_fr.re,sursele umane la un loc, punand oamenii si lucreze
inpieUr)5. inJilerenl ce ident'lalicullur.le au.
Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre
ale
proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_
lil;r:le mulliple sr concomirenre pe c.rerc pre, pune dczvoharea

lchonrlrrilii omLrlui. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe

iccr; mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. \rci ;n
rl.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.rnce,,. nici un dl\acian nu \.a cun_
Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin
xl).Iiua unei .denlil;ti inl:fur;rorre rin scn. geomerricl, a unor
rrl'rc(trre Unice ti a rnnr .land de comune aJoptdle penrru atinpe_

.r s-ar pulea adLce.or.rnr.riei euro|ene. ior

lole_
u enn d.prc nu lipse- In cur\ul Je/\ollan, .ale.onli_

Oricdrc (r:t
rr)r.

rre

r|l|c, ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun, a obiectivului precumpi_

rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur;le

sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla

etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii, la
care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se'
coLului XXI. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme
qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq
;ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor
demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii
sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale
Lmii, cum ar fi Balcanii $i Caucazul, la cele doui extremitali ale

MEriiNegre.

Metoda proiectului comun

Premise teortice. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului
aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF, pe care o luam
drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl
1. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea
conflict, in generai irealizabill, ci evitarea intrdril lui in starea sa
violenttr.
2. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep
larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui
zona tratamentului pa$nic,
3. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c
zali, ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin
cauze (strategici, economictr, culturald etc.)
4. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame
nilor; indiferent care ar fi motivalia de fond, qzul forlei line de I
atiludine $r un componament. care la rAndul lor provin drnlr-o
a minlii umane.

5..Enun!d

boiilui

cA tot

in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra

esi inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir

a, eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de

influenla astfel atitudinil3

ti

rumeroase, altfel bine intenlionate. de a predica, difuza $i irculca

verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul

roter;

b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul

Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor, Gra a araca probtemele de fb d
5i
zona clocotitoare a factorilor cauzali.
6. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei
fate de realitate. Este una din marile mitologii contempoAne,
oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_
crr. d imaginii fara de realitale. in con.iderarea reatiialii ca o con_
struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului.
7. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_
nerea solutiilor, pent simplul fapt cA doar un dialog o.ientat sp;e
un obiectiv, cum este negocierea, poate ocupa acest loc.
8. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_
flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei, c6 au solulii I4 care se poate
{unge pe cdile diplomatiei. negocierilor sau ajre procedee paSnice.
Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild.
9. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor.
farA nici o contradicfie cu \alorile. care pentru modelul matematic.
cel pulin. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_
ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor
interese sau necesitati.
10. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_
rizeazi era noastr6, numitA $i a cunoasterii, nu se referi doar la aria

civilizaliei, ci i la formele $i metodele noi pnru acceplarea van_

ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice.

lial, obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea

comportamertul pnn expresra

convingeri (predici, ralionamente, pe{suasiune) este mult mai red

se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5, ce l
zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest
este verificat de intreaga experienli a pedagogiei, in care ,'$c
activA" a cfurigat preeminenta, dar este contrazis de inilati

a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a

teren srgur:
Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_

Obicctivele. Penrru
pa$r pe un

2. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor

$nice disponibile, incepand cu

.ri. e par!i

fi

avand in centrul lor nesocieriio,

3- Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat, ale

r ,a/c "i fre ma.urrrc pnn sc;derea probabrlir"l,r , ontjrctdJ-i

vrtent 51 c.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc
f,.r

patea L Conflicte

Jocuri pe scena lumii

106

tol

este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia

belor care le descriu traiectodile.
4. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a

$uslinerea Si combaterea oponentului. credibilitatea ameninlirilor

$i
Sradni de atraclie a utilizdrii fo(i, competenla $i aptitudinile susli_
ncfii unei stAri patnice, urmate de:

post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil

tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.

olc

Concepte sen{iale. lnteresele snnt considerate baza de moti

valie a partenerjlor. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale
pulaliilor (resurse, hrana, economie, fonduri etc.) $i de imperati
supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii, exprimata in
de demnitaie ii aulo respect, renume $i autoritate lnteresele r
translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi
care pot

fi diferite, conlradictorii sa comPiet antagoniste.

Srr"dtgiil sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor,

zate pe resursele disponibile. Modelul matematic al realiztuii
male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili
(sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA
tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte.

ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos, uril, adeverat), ci

grade de importanli, ndsuri mobile pe scara priorildlilor, suficie

de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I
Cnllrrdli.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile, su
fomi de cuno$linle $i aplicalii. al ciror enun! esle universal vala

utilizatorilof.
C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori, tradili $i obiceiuri
limbi $j istorii specifice, care explici vasta diversitate de culturi
lumii, care impune respect $i cunoaqtere reciprocA.
Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati

bil, indiferent dc culturile autorilor

sau

Lurui obiectiv sau obicctive.

Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv

obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. a c6ror paticrparc
rcalizarea lui sc desfiFoari, jndiferent de alte interese 9i obiecti
specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor'

Patii ac{iunii

l. Analiaa ca.ullti c\tprindc descrierea actorilo. principali s

impiicali indirect, !e4i ioteresali, istoria .elaliilor lor $i istoria
laclelor ii discutiilor legate dc difefend, argumcntele fieciruia

2. Listd intereselor d.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au

perfix pirli.
3. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a-

lLlra lor (precedare de bune oficii, asistate de mediere, completate

(ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice
lo,mi (prc- sau proto-negocied, discutii, conversafi), indepen{ienr

cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj, jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de
contacte ti dialoguri.
dc abordarea uneia din celelalte

4. Studiu de conrexi, cu intrebarda: in ce masuri situalia

internalionah favo.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in
spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane,
guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord?
5 . Lista factoriLor integ.drori contine transformarea intereselor
conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per,ti $i apoj incor_
latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord.
6. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru
pifli, apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte
comune in capul listei in bate e siruare.
'1. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal
lsupra cre$terii /n.e,.dclix,ii sorietililor $i populaliilor petitor din
conflicr.
8. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in
llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor,
penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod
lor $i credinlelor.
9. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor
integrativi, pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri
acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. separaIu i^tidrc.LrncLi.
Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de
tip disttibutir, de sume nuli sau avand caracteristici de impas in
delungat sau deschiderea unor negocieri noi, lavorabile consideririi
$i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J).
I0. ,4// la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale, academice $i de expcnizi. a mass media, a opjniei publice

ir

socieiitii civile.

Jocuri p. scetu

108

I mii

incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel
sau rigidit;,tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral ,,cu ori'
ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei).
l2-Utilizmea factorilor emotiri, prczen\i. in special in balanll
opiniei publice, de partea soluliei pa$nice, cu o puternice bazi in
sectorul pacifisi, religios. ecologic $i in cercurile tineretului. Est6'
de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi
prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor
inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. Opinia ar putea fi definitiv
ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet, prcmilEtor
recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii.
11.

in f^za prectiticri, incepand cu rclativul echilibru det

celor
doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli)
sansc ale
desfi$urbrii unui conflict, predomine toate strategiile de mai sus.
in faza soluliet, echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele.

fi continuate in stadrul matur.

in laza crt."i, echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi

nice $i aceste strategii pot

olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. In acest caz de gesti

a crizei, prevederile strategiei riman valabile drept componenle
fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei
pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis
internalionale, ca ONU, intervenlia unor autoritili constald in

puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei

blice).
In f^za postcrizi, erapa de implementare introduce elemente
precum:

Instituliondlizarea. Solulia care se termini in acesi nodel in

riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb
consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i
(cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte,
doar acorduri ad hoc, provizorii $i perftctibile in cursui experi
!ej. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii,
timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere
strucluri institulionale. atribulii, grad de auloritate etc.
Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru
pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx

[rur arord: locuri

de muncii, circulatia liberi, imbunititirea

.clor de \enit- climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San,
eco-

Cu aceste mAsuri preaiabile, putem considera cX sunt intrunite

clementele xnui p.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr, a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra
0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite, b) m6.irea capaci_
Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii, c) invalarea graduaif
a
loleranlei fali de credinle ti opinii diferite, d) extinderea resutilor si
prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur
de
valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire.

Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet

h prevenirea, cat $i la solutionarea conflictelor violente, in mdsuri
sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. ircepand cu
lcgocierile. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_
dclor poslconflictuale. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_
rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru
tcpnma-rea agresiunii. Cu cat adeziunea la starca de pace
si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde
in comportamentul global, sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi
$r mar categorici p.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat
_
in comun sub umbrela unei organizalii
$i legislafii universale.

Pattea L Conllicrc

1ll

15. Burchill, Scotti Deversk, Richdd, Linklater, Andrew, patterson. Mathew,

Reus-Smi!, Chrisrin4 True, Iacqnt, Theories ol tntemotiowt Ret tions,
Houndmills, PalSrave, 2001.

16. Deutsch, Kd1. P/,rred aJ WorA Modclliig. Cnbndgc, Ma$., r 977.

17. Fukuyana, Francis. ,{r4 the Neocahs. Anetiu at the Cro$tua.ts.

Bibliogralie

kndon. Prolile Books, 2006.

18. Hedley. B!ll, Ih?, ,a/cri.al Sr.,?ry, London, Macmiltd, 1977.
19. Holimo, Stanley, Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th.ory dhd practice
of Intetuational Relatiohs,Praeger. NY, 1965_
20. Holsti, K.J., The Diriding Disciplin . Hegehoht dnd Diye\iry in

Capitotul 1 ti 2

l. *** States ik Am.d

2.
3.
4.
5.

ndea..*,

canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C

UPPsala UnjversaY

,Alerdt, Hannai, Ia ./ise .!e la cultwe, (lV Qu est4 qee I'autan

Pdis. Caluna.'d, 1972.
Azar. E.; Fdah, N., PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary
Perspettires ah Populati.n and Cdrfict, SvFcuse NY Svracuse Univ'
Press,1984.

B@r. Frdch L., Peace Aeai6t WaL The Ecobg, oJ

vidlpt.?, So t'.n.isco l elM dnd Co . laEl
Cartrigh!, David (e.1.). ?fte Pnce ol Peace. Ny' Cffigie Co Rowmd

2 I

7.
8.

StuarL.

Prc$,1982.

of Inlemarional Relalions, The Spe.ial Issue

onsident. Philosophi.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors, London.

24. Millenniun, Joumal

'i( huol oiEonoh,cs,
Roscnau, Jmes, Ifte

\ummPr.'988.
.tru.lt oJ Global lfier.lependezce. London. printer,

Choucri, N. (ed.), Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4

trcr, Sylacuse, NY, Syrmusc Univ. Prcss' 1984

25.

Clagelt,

Resolutioh: Connibutians ol
Reiatioral Senices, Nobe Dame, IndiaM. Univeritv of Nolre

26. Wallerstein, IDmbDel, ?re Mo.ten Wo.A Estuh, Ny, Academic pres,

Prs,1971.

27. waltz, Kenneth, 'rheorr

C. Snith (ed). Conlt.t

Dvoselre, J.B.,'rout ehpirctnita, Pdis Publ de la Sorbonne 1981

Parsons, Talcolr, Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in
P/oces, ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee

Hary Eckstein (ed.), NY, 1951 .

Tal@tt.71? Sdcidi SJJrzft' NY, The Fre
Pesons.
10.
1

Theory, Boston, Unwin Hyman. 1985.

Modet, Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat,
Cornell Univ. Prcss, Ithac4 2001.

Kaufmd,

22. Kohanc, Robe4 Nye, Joseph. pavel anl lhterdepen.Ien.ies, Bosrot,

Liltle, Brown. 1977.
21. Maghroon, Ray: Ranberg, Benett, Globatitu wrsus Reatisn.
tntematidal Relatiolt Third Debate, Boulder, colorado, westview

md Littlcfield, 1997-

6.

Int mdtioial

Pres

1951

Renouvin, Piefte, Histone de rclaliohs inteDntionaux

l7

eol

'

Pan

Capitolul3
12. Aron, Ralmond, Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B'
ds, 1966.

t9t4,

ol

rntematiotal potr,i.s, Addison Westey,

Readhg, Mas., 1979.

Capilolul4

Hachelte. 1969.

LaffeY. DemnLrdcJ, bbetuli\n rhd Wal

RethDking the Denocratic Peace D.tad. Boulder, Colomdo, L
Rienner Publishes, 2001
14. Blom, Amdlje; Chart lon, Fr. Thioties et .oh.ertes des
izrdariD,aleJ. Pdis, Hachetle, 2001

t3. Barkawi, Tdak; Mtuk,

1980_

7.8. +** Violence n.I ns Caurzs, Paris, UNESCO. 1981.

29. Ardey, floben, nlc ?e.ttoial Inpetutive,N\. Athdenm,1966.
30. Bunon, Jolm W-, yt lea.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict, Viotenca
and Ctun. md 1'hen Ptew",iaz, Manchesrer, Manchester Univ_ pre$,
1997.

3I, Cu.rin, Ph. (ed.), /nreridliyr, NY. Harpcr and Row, 1971 .
ir2. Druckrm, D.i Broome, B.i Koeer, S., Valae Dlfete".es and Co"fii.l
nerrldia,, Joumai of Conflict Resolunon, 32, Seplembcr 1988.
libi Eibesr'erdr, t., ft. a;ato sr of pace and \var, N\ , y:it..in9, 1979.
Lorenz, Konrad, Otr As/e.'r,rr, NY, Hdcour1. I 966.
15. Mervi'r, Small: Singer, J.D. (erls.). Genetul Approaches ro the Causes
af

Wdf, Cap.

v. in

Homesood.ll,

Lrerholional WaL

19E5.

Ai

Antholosr, Dosey p.ess

.loclti pe

t12

36. Montagu, M.F. Asbly,

ft.

scena

lunii

paftea t.

Naturt of AEtession'

llY.

Oxford Univ'

Joseph V. (ed.), Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish

-Minislry of ForeiSn Affai6, 1997
38. Pruit ded; snyd;, Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt'

37. Mortville,

Enslewood, Prentice Hall, 1969

39. wilon, E.o., Sociobiolosr: me Ne,

.t)tlll'rlt

Cambridge,

Univ., 1975.

54. Walt, Stepiren, It? Odsin ofAuidtces,Irhe , Camcti Univ. pres, 1987.
55. Zdtman, I- William. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in
A\ia. Neq Yo,l. Oxiord t n,reFi.) p,es. ts85.
Capitolul6
56. Alker, H.R., IJ Nat Hwtington s Ciritization, Theh iy,os.?, Reliew
Fern&d tsraDdet Canter, 17 (4), 1995.

slitute ofPeace. 1992.

Andranr, Gilles; Messmer, Piene, .fust,Jrr ld

Suete! Pais,

Po.,2005.

41. Colard, Daniel,Irr telations

intematiohales de

5 a 4os jouts

42. Grofius, Hugo, Deqle .lrcptLl dzboiului $i dl pdcit,

HancaV.. Bucurcsd, Ed $liindfice.

a3. Hc;e$on. Enot

44.

A,

traducere de P

James. idolring Deep,Rooted Con'tid: A Handb.ok, Lenh^m

Press,1907.
59. Fftset, -l.C., The Atublsraeli C@Jlic.' London Meni]lan, tgg5.
60. Ghodi, R., P.ace and tdentity. p^per 10. Inslitule for CoDfllct
Resolulion, ceorgeMason Univ., Fairfax, V4 1995.

5rj. Bulion,

Illnlilr4ol. lqnuet, rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren

1968

Denoctacv ard war: The End o{ an tllution

Boulder, Colorado, Lynne Rilnner Publishers' 2002

Ho1st, Johar Joreen, .trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ

Olav Knudsan (ed.), The cow War and Thz New EutoP''

World Otd.r, Ny , Simon x\d Schuster, 1996.

62.
163.

Macmillan,1996

45. Holsti,

i,

57. Brcwn, Sheryl J.i Kinber, M. Schraub (eds.), Resotrikg Third Wottrl
Conflict: Cha engesJot a Nep E/a, Washingron D.C., Un ed States In,

Capttolul s

40.

Conflicte

O.r Brody, R.i North, R., Th. Moiagewnt oJ Intemdtidal

M. Singef D.' (eds )' Homeward'

65.

Intemaliowl lYat Small

Press, 1985.

46. Kegtey Jr.,

Charles

w';

Ravmon4 Ctregorv

tnndon, Macmillm. i994

47. tf,athermm,

Jdie

(ed-):

Denm

A MlkiPolot Pea'e

William; Gaffnev' Palrick

Vavrvnen, Raimo, Bteakine Cy.les ol Violznce: Conflict Prcventid

/dm;ml? C/ires. West Hanford, CT, Kumdian Press. 1999Prev'
4E_ Lu l. Michael S-. P/erett,ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot
1996eofPeee
Instit
Stales
D.C,
United
Diploda.:r', Washingtot
49_ Miichell, Christopher: Bants , M;cheL Handbook of Cokflict
The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod./,, t4.don, Printel I 996
in
50. Rotberg, Robert 1., PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at

MdhoL of

Co^lti Prc\Pntr,, wrsluncron DC

BroolrnE\

2000.

Prcgres in Wo Pobics A
51. Sitzet.5.D., Models, Methob
'l
^nd
Re;arch Odtsset, Botlde\ weslview Prss, 1990'
H{vdd
Cambridge
s/mre8) ,/ Cotri.t
52. Thoms, Schelling,
"nc
1960
Pfess, Mds.,

Conftict Reelation and the En'l of thc

War, Journal ofPeace Resealch, 3l (3), 1994

53- Wallensteen, P-; Axell,

K,

66.

(1.

69.
10.

|71

kine

of

a Sinite Civilization,
]nlernatioml PoLirical Science Review, no 21, 1.2000.
Mandel4 Nelson, bng WaIk to arr?dom, Johannesburg, MacDonald
Pumell, 1995.
Petes.S..Th. NeA Middk Lar,, Ny. Henry Hotd, 199J.
Rost. Mdc Howard: Rolhman. lay (eds t. rh.or)- and proLLce oa ktnic
Conflict Manaeeheht, Th@n ing Su..es and Faiturc, lat\don,
Macmillan, 1999.
Rubin, Bmett R. (ed.), ?oya\j Cotuplehqsive pea.e in Southeas, Europe, Catilict Preyehlior in the South galk4ns, New york, Twcntieth
Century Furd Pre$, 1996.
sisk, TiDothy D., P"wsl Sharins m.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic
ContL,n Washitrgton D.C., United Stares Insliture of peacc, 1996.
Spector, 8., Croadrtry, heurijtics for rnposse Re6otui.ns: Retahin|
Ihrnctable Nesoti|tions, Lnnats of the A^pss, Nolember 1995.
Toffler, A.: Toffler, H., War ahd Anti,War. Suniyat at the Da\|n of the
2/' Cerr,ry, LondoD, Li1!c, Brown, 1993.
v{isse. M., "Id ri.auili.ljion Jran o u .nattte", poLirique ittauarc
Malit"a, Mircea, Ten Thousands CLbales,

Xhudo, Guma., Diplohaq, dnd Crisis Marusenent

London,

Mernillb,

ik

the Balkdrs,

1996.

/1. Chdtard, Sofhic, cd?, es et co,rqi:6 &t XX tidck,-paris. Librio,2004

7.1 Cokcr, CdsLopher, rn? t /rrc
London, Blackrelt, 200,1.
"/wa4

Jocwi

112

36. Mon|agu, M.F. Ashley,

Press,1976.

De scena

lunii

Nature oJ Agressiot.

NY

Oxlbrd U

t4

"he

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing

Minisq ofForeiSn Affa16, 1997

Vialetu

Cnfti.'j A tadv

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil

Swedi

Ctrpilolul6

Svnthesis Cambridg H

in. Alkcr,

t?
Capitolul5
Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002.

Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The

Ner') Eurcpe'

Macmillan, 1996.

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at

45.
in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Homward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994.
47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

48.

Denffs willian; Gaffnev. Parick

Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian Pss 1999

Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree

The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996'
50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In

200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A
R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990
52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Prss,

53.

Mds.,

1960.

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe

(3) 194
Relearch,3l
war, Joumil ofPe&e

Wallensleeo, P.; Axell,

f8.

lo Suerre?, Pzns'

Po.,2005.
41. Collard, Daniel, tr /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun
A. Colin, 1999.
42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d
Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968.
43. Hmdrson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

44.

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987.

Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl
Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

Couses oJ

Univ.,1975.

40.

t3

H.R.,

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995.

Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM
Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

$!ute ofPe&e, 1992.

Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.

l!9.

Fraser. T.

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

lll.

ConflicL

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking

vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization,

lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000.
Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald
163. Mddela Nelson,

62. Malitza,

lr"s

64

Pumell, 1995.
Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic
Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Macmilld,

1999.

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996.
Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu
Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996.
('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins
tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995.
{'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1?
-2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993.
'/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

i?

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr

London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

/2

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.

Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

Jocun pe suna

4
74. Crocker,

partea L Conflrcte

mii

t4.

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M

Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
Chester

Rle.ne. PublisheN, 2001.

hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl

London, Mrcnillm, 1994.
76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in
Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den
am Main, 1993.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon,

The
Year Bookol World Affai.s, 1980.
r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare
pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

')7

30-August 3.

77.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

Gr6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

81. lsboune, Jrcques er al.,

lzs

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

n.ton, The

Princeton,I967.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar

Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998.
I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore.
.tohns Hopklns Univ_ press,

Pans, Larousse, 2005.

80. tleisbourg. Frdncis.

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat

Cri:js,

78- Gr, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl

Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

1980.

l0r.zdLnd. William t.;

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001.

FoteiEn
May/June, 2001.
83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in
Madl, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993.
84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests
Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993.
85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af
Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000.
86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D
Institule for National Srrategic Studies, 1996.
87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

Rasmusscn,

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron

perspectires eeopolitiques apras

Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

n1

D.C..

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.),

London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry

10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999.

C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,

h..fote

Basic Books, I 996.

At.a, Catrlict Ra\otution: The

in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

U.S. Role

Antet,1997.

106 DiaDond,

Capilolol

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts,

Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989.
89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai
Pdis, AFDJ XVIil, 1972.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems

Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996.
l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977.

GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl

109

(lcorye. Alcxande. L.,

88. Aleapapa.

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979.

Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968.
Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

rcm.,I961.
93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

Mcl,!, peace aDd Conitict

Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

Lurc, 1996.

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an

Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh

Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

Jocuri pe scena lutnii

116
111.

c,n i.r

Rupesinshe, Kumr (cd.).

Maitin s Pres, 1995.

Capitolul

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

l0

PARTEA A

)12.Bast I'atts abont tli.

UN, UN, NY, 1998

A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970:
v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

NY, 1990. .r '' :,

Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl
the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and
OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996.
lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

Afans lV (l). 1998.

1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ.
/.
ll8.Galtung, Johdr

II.A

NEGOCIERI
Ngocierilc

(^...
lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

\99

Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,

ft,

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

Modcle ale negocicrilor multitaterale

ndon,2000.

U,,trd /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959.

120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8
Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.
I 19.Coodrich. Leland.

arl

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ

no- 17. 1987.

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent

InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

l2{.Symonk,c:.

luJw.

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD

"nt1
Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO
1998.

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n.

and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prevzd,n, The Hague, 1998.

ScoalIr

inovativi

Calea 2 $i calca 3

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile
Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

Capitotul

Negocierile

,i"l'iri,f il",H?""";#fi .;:::*y*:,#:':;jff r,Jjs",",.i;

,tffi

iltp,+*"f''.:##+1:?'i,iiilli:f {'r,i,ffi
cear sau,ra o cea$c, de cafea. pentru
a inlelel

;?.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".-, mu,ei, jna,e,

i"j rf;lli;il,:ff fiffi:ll,f ff t[T il", ffi ?1:3fl.j
o,

ffi#in" ffirl:Tll#ffiy
;fJi ;ffi iiii :il"J:fl i :i.,:i,
*;''-"+tl-ulg,-nort"*'"*,'",i"ffi
,,.;i,?

::;'dilu** m*

in!ruc;, nesof ierea

ffi#ffi-

*,llY;"l:ffi
g#":T!::tffii:?,TH:;

lrr:::y;i;r:iiTfl
"",".Tff
il'';t'" fi j::Jf l;i' :"ffi flt:i:ffilix

:f

titf

;{

:I

3;;*:x.r?.
i{:::,ii.!;iiil}:ff
lT:1"'i:3i:1i:l:rff
r({
unrt erate In\ocind
arnenjnqrrea jecurgerii
ll::"1'

h to ri )r bzuin_

;i:i:i"i:ff ":,j::T; T:[.ffH* *{F::.;

t2a

Jocun pe scena lanti

distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. in contrast cu negocierea co-

merciali care presupune un minim de egalitate, precum

tl

exr

unui interes polenlial comun.

Din sectorul privat comercial, negocierile au intrat in sfera sta_
telor, fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_
che) a diplomaliei.

Mttona,k))n obliBg.lt inainrcrl,

)!oc t?,1.'a

toatp. sa caut? o soturie

nrdttd

chct,ilr{cdier?, {t1cni?rc. afbi tftjj, an"gapmeni pe cate

rudtcnfi. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to
41te mutoace polntce Ia aleqerca lor
tcartaoNu).
)a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior
ca
pnm mlloc la care pol recurge starele. recunoarrere
care este lme_
orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.
nu cu orice
ospule. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i
amenlnl, pacea.
rara oe acesle detrn4ii. am propus o definiie mai cupriryitoare:
neSocre.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!;i/Smot"
in ioa.U uno,

t i(
p
obi- \9,1
in eomunl -

convotbrn patnrce de .dtt? doud sau mai muhe pdrli

ce arcepra:d
wnarpas.A imprcund realizarca in mod oprim sie[
a unor

Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di,

matice (Mnresca, 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod
ln inima activit6lii diplomatice, de$i purtdtorii de cuvant ai tco
realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.iliohale ale dipl
maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i
moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau, I 97 I
.
,t O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare
\dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.e. alte

- iinder1t iuridice sau atuitrule. .u t.opul de a prcnoua o arunih i

I plegere, aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int
resate lLall, 1966).
Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor
disDutele sau situatiile de crizi, ceea ce ne indepifteazd de la
cierea ca expresie a unei situalii normale, unde sti in servjciul i
reselor comune neameninlate de litigii sau crize. Chiar 9i cei
au inleles importanla

\
1
'
.\
''i
'
'tg
,l\

rciimrrrilol

sau a inlereselor comune 9r

pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c

flictul. Duir6 alt autor, negocierile sunt rm p,"oces in caft Prcpunl
l\r'lintp \u'| pre pnntp n - orul id at aj tnS' , 10 utt a o
,- -..-..-_,._;....
-^^ comun
-^^,,- in cond4iile prcaenlci
nui itl.res
asupru
realizdrii ._..,..
(Ikle,
1964).
inferese conllictuale
perioada .c,!--!Lrlnnt(
ce a
al
inlluenlale de pedoada
Aceste
Ace\re defiurtr
defiDjlii sunt influenlate
23]u
fe'rrer,;
urde
neqocipnlp
Nariunilor Unilc'nrtircolul
-"io-t enJrt: Pdiilr ia ,i., ,]i r;'o a .a,.;='niiu-;;t".
ndsurd sd pund in primeidie menli er.a pdLii ti securitdlii int

((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $

e- agrearc
1?70 ei
T:nnenii
coniicte
qi
l,r,si; nu mai apar,l
!y1fla:a nu. resrange
)e7s).
pentru
o sfera Isrga ln care ele filureazb. desigur.
,9".tIp9"T,, $i pntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice
ll:t]11
8re compeulel.(le illspirade economice, cu
o fereasra spre aplica_
rea koner Jqaqrilo}. care propusese inEe dmp
model; rationaje

pentru negocieri.

,Negoclerlte: arttr, tehnictr sau ,tilnftr? Ca orice fenomen so_

clar-supxl,cerceliirii $liinifice. gocesul negocierii I inspirar
srudii
p anatze bazate pc merode ,tiintifice. EIa impoflant
ca din masa
una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri
cafe au condus la
reu$rla $r carf, Uansformale in reguli. ar pulea mAri
eficien!a nego.
cienror In v tor. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat
din punctul loide
lr-dcre.?rtu_rnrndologia proprie. Erist:i lucr_ari
de isiorie a nego_
ocntor p.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel
o
llsrhorogte a negocierilor care. \prc deo\ebire de i\lorie, orientaa
{rrc . rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc. mu!A accenlul pe ac_

o soc,iotosie a nesocieritor. sukapirot netipsir

:l]:],-T9-:.'..,ir".
Iur
socrotogu (omunicdni ti a dialogului. ca
)i mod;le forDrale
c0re ta. uz de rnrtrumentul marematic
)j de experien{a economica.

rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar

al dome_
qi
can rnn(a nu ez,ra
en ob(enabit purejn spune ca net,ocierite
(Lr domeniu inrerdisciptinar
intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG.

l':l[1g!g3+ecci"dor

l:

jl'1

ii-ifiii-il

pdde. re/ut,drete maritor nego.,c,, sco, ,n

eudei,t;

9:
rxrrr. Lrre
lct\ondle ale unor nrmenr. care pnD rnlurrin. lalenr,tl

,l

JrLutipc scetu Iunii

t22

t23

si semene mar mult cu

produs
dupi
rcguii precise N
labrjcat
tablou reu$it decat cu un
irvenlivjtatea

nego_cierile, in ciuda consfangerilor la care au rosr

supuse, au
reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei
catastrof.e
ireparabile.
Dezvolrarea specaaculoasi a comert,ului
$i innullirea activitad,

1or fac ca o negociefe bund

car

l8t. lr 'ld15rrul I.rzboaiel\

paz-f3!9.49.
cdre cL a,ra 5a
ce
fah
upoleon,cne. ii atliE;ia
pjerderile
invinse
sale
reusit st minimizeze
$i cliar sb i adu
lirii
ciefile Congre.ului de la

\ renr din

Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite

urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de
ale artei nu este proprie doar negocieriior. Existd numeroase d
nij in care expenenla, incercarile $i e$ecuriie, intuilia Si imaginarir
celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede carc conlin
potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc, precum $i \
lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi
precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici
renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice, dar menline o
vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor'
Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti

vastb ljteraturd.

Detj cu ridicini mai vechi (Congresul

de

Viena), negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu

sera umbrite de negocierile bilaterale, dar au ajuns si ocuPe pn
palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar
uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. Organizalia Nali
Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). Ncgocierile sunt
nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g
ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl
dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor. negocicn pri\ ind

tarea economici, negocieri de mediu

li

ccologie, negocieri

problemele globale: hrani, populalie, habitat etc. Complexitatea

realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl
circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn
F;n'lnf ri oeanelor 'k,".ot rli J at. in rnod prrr,lora
rec egljl hg I lgf*Lle- coTqucn e-r clrdi-ii. nricsordL f rud u l-d.--!l
ncaocriroril"r. legaj$nn Iir JLrsc, s!u vrelrr de lus]-d
'-re -l
,, iu|lal
i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari
.le Rr/qo';l .c. dc ,l
a-fo
u";t'
c'ir-d.
";,,r
';i;.tir,rc
pi ,irea l.rmri bl'.uri r'li, ' e i dc poliri(r ,/, -.' ?' r'i,''. (rl
'i
(J r/Ll fonci f/lrrrl Li r;/borr'l nu''lear
.n,1eciul ue rn,c|lrn!.lfi
uzul annelor de dislrugerc masn,i :\LlosL.svUqtu acE4ljjl
rioadi de joc pq In{giD9-n pr,ip.rst!eilLrft,r!/lq,?r'/.!1, denoti 11
r

liii

';

,roj economrce lrrn\nrrionale au du\

h prutrterarea negocierilor
cconomrce ti comerciale. cu lrA\alun propdi. Ru dele CATT

pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.

plu al ace\lui domenju. Sub egrda OtC {care u Intocuit
CATT,jn_
cepe in toqq
jpuse.e
miteni,,rui.
Nu
Richrrd
Cobdepra
ryrlqa
rd:r/: ..( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. Nu esle
ala
cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"?
\u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir,i,ii
a fosr
.Inrrxnlarea
"oalra
jn

foase de

rnlrc cumpanii Si sindrclre.

penocds grevetor nume_

ie\endic:r srlanale care aU in.oril b,i/4r,tfconomic

p"19994r. suu

rirrur@@fffiiro.r

etrho,l,e ru(En de

e{penrzr. cde unnareau .; ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor

5i
obrinere.r uner .ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i
Spre deo,e_
Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal,
,u
-acler mulljhtcrdi. ncgocrejile
;nlre irrme S, sulanati erau .lnct 'jr_
b!
.rreftle. De aceen. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi
Dddcren-.

J.e prin rezulratele .ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.Cepri_W

b,l de apti(r,ii modchre. Crerra Je@n ,on N;;;b,nr_un.:;_
re\r economrc. re"ria jo.untorinuoiLr.ln-ioiifiEit
neg.ciar,_
I'.or,conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.rsrrga .au
ptctde.\. ia.d d? iopctt)tLidtn,
u Ut,,nolte.:ojhl,tpt.j \.tu ina!!11:!3!
Teof ia jucu, ituf cu mdi
!:,' !S!
'
prnencn yd -a.!U.!JlrillJ-ri.alrele.
de,/\_ok si er. de$i , u mar pJtinri conc'uLtenrA.
lurtr
otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior. a . on(\iunii jucaloritol
9i a echilibruiui. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de
:r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.lc
uneon J\cun\e inlJi_
lrer \au tLrdcc;rii iLrelrte.
'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA
mai Dulin fomrali
z-li. aceer a jocuritor de simutare. in carc nego\ irro|ii, rnarrrrr dc
d intra,il nego. ierea reati. o :rmulru prin c}.ercrrri pretirnirarc.
J,r
,

il
I
I

I
I

cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl

Elemente noi li de perspectivi. A doua jumitale :r secolului

trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate .te o accelerare

a schimb:rii in roare domeniile. La rideciDa schirnbnrii

sti progre,

124

.!

Jocuri pe scena

Pa

lunii

sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a

rrln.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor
f-rrclenLa. inrent'ticrrea,
fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd
te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului
sau indirecl, acelti factori au inlluenlel procesul negocr
mdrindu-i slera de aplicalii, ddicandu-i importanla Si inze
cu proceduri li tehnici noi
Si incepem prin mirirea numiruluij
i1e au fost practjcate cu
nale. Timp dc secole. ne
de diplomatii statelor sau ai cetiilor, dac6 ne referim la Grecia
tici sau Ilalia medievala. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei
negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari
prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. atft la un nivel
perior, cat $i la un nivel inferior. in rapot cu slatul-naiune clasic.
phn .uperior)e pr"rJuc. modilicJnd comperenrele crxl
hc

"ni;6J"fr

pas al globalizarii nu se face

cenr re. dc

^
'rn
prc!c.e pulemrce: globili/arca si
, * lo/, d"ua

regionalizart
@Ap.oapc I q() de- gqp4-!Lr-eero!al9.dg !!qr9 isi propun M-i in lume.
pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n
nrle In speci!l nenlru .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru
. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner
ropeana, iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i
rea a l5 state, cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in
deceniu, Acest experiment istoric, consacrat pin moneda uni
este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de
zona Pacificului. ASEAN. MWECOSUR ii allele) cu grade de i
tegrare diferire, dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c
relalii dcpind de negocieri continue. Mai mulr decit atat: fieca
din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci
rilor in mctoda permanentd, cvasi-institulionalizata Toate
nile UE sunl reuniuni de negocieri
Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali
ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre, inclusiv a celor pe care
giunile le pislreazi in raport cu exteriorul, pentru fluxurile i
mafiei, finanlelor, bunurilor $i persoanelor, a tranzacliilor ti
ducfiei. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira
e. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.llr I'rc
b..rle er rf r!
iiin.iirulrr. r,t.'t t v:.re:, ,'u o \prr.le dc ,r'rrrrrrri d< rcgl

Il

a. Ncgoc@ri

125

mentare, arbitmj Si coordonare, de gesdune sau guvemanii, mani_

numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind
oial,
ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. Nici un

.:!:#s,49r.raLieiriromuI',-,rn,:*!,"::'*{i,'#i:-::
s, cre,iea de

ca a

fira negocieri

aprinse intr_un sistem

Lle comperirivitale ridrca!6. cu fncltuni si obslacole numeroase.
(4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_

\il"

/rDlrdand rcsiunito, 5, o'a5ero'.,piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i,,ica

ti administradvA, pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.
'JU prin ,'ociefi. in circuirul inremadonal. cine poare negi rmpor-

tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong, devenite state sau
regiuni autonome, ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii
auzarx nu Iace
face decat
decar sa
si mareasca
mareascn numarul
numbrul?e
de actori
aii6'frTi
ai sistemului

connmrc rnremationat. put,ne IIlnd companiile semntficalive din

i"-iCio;ii;;i;l ;soiiate prin capital iau acorduri cu trme din

atara granitelor.

\u

numri megaproce.ele ;srorice \c i:tstrjLLq:,u?ra negocien-

uiiiGfri

'iiCie *i

". da nd u- e i fr pul.
r Gnl-ulir e-st p.in e, o
rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.chid perspfcdve
1"

n^r. Asrfel. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp,_)

,le perfeclare c melodelur negocierilor. jn tq8l. f,rasner da o defi. -t
nirie rcgimului. ca d.oppt in.t.Uinchit. no".e.
de deci.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.\

,iiji i p,-"i,;4 :\
3
ale proiecte inri in

Tratate, organisme intemalionale. derularea

noua categorie a regimurilor. In 2003, Spector $i Zartmann leagi
rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia;,
Iomare. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: ..lnrucir regimu_
rile presupun functionarea unor activitdli, pe hngd reguli
$i regle,
mentiri, ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul
lor, dar $i pe langn reguli. Toate acestea imptce neqocieri." Iata
negocierile tntr o noud posruri. Ele ru sunt numai 6iddTe a in,dc (orllrcre. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no
ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru,
rrd o urTeala lunddmentali pentru .trred Lle Dace.

.|

_/

-------

Pateaa

\:
-rtnF-inielecii Tdra-lE
fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune
.'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/

il

illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

Fg]Iji+m:!\+{:jg

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r

sau discfere\' diai
mulre ori
-, de corr.r.?'rdEiEli--m,r
'ecrere
'
gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci mr presupune
subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu
rcdr.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

orientirii spre un scop).

infbll
Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent
-ii-FiGut

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl

uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor
lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao

m e de cumun
' ii.it ;t"nt, ni,ii
a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor
'ii"atrfij;t
iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

oticjale $i ao-fir

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au

stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe
PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or
ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i

de activirili, fiecare ara$ara domeniului

:lj:t':,:-Ti..
D3r-ls9sL4gts-s1$rfrsd$j
!,qJ,r\d

:i'

l;T:::.:li:""::'::lid

sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc

neeocieri .ri once nilL,E pnma

si

cea

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga

mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului

Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

127

irt,*[:H"1''ffi
tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f
negocienror in ma,erie

Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia

Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r

udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl
unrlaLerale menire

-a. Negocieti

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :,

:n iff;
jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei,
:::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.

Capitolul 2
Clasificarea negocierilor

melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c

canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj
clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi
literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori
neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o
necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit
Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS

.r-r

asi.,en', a .oc,

hiar in prima tumatare a secolului.

In rrmpul I igir Naliuniloj,

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl

ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l
lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t*
lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

ir'ffil;
qpfm
.

._Nry11!91!!i

it:irii i.r:;

ca faqrorui o,"4r?

"rm- ;if

tll';.fl:

p,r/,c,

*'r#, I t t,*:-

i[,irrr nerulburara de rdr\crctir ;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t

lr
fjeleinentc ,e /nrronrJe

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

"

Patea

128

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt

secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca
eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai
ar c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur
selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu
mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in
doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie
si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir
ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze'
Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl
ft
lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial,
de
te(
oferit
modelului
existefltall
a
fost
patroni $i salaxiali. Motit
iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg
"Avantajele
devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai
ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda
iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism
resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

"*"*ii-iJ.".ri"i#

I
ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

surarea lor.

a doue
spatele lor stau negoclen b

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

sau a doul mari companii ir

b6nci
le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o
cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle
dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l
negoci
Ie, aulor
o.''ror Lue da negocieril
!a nhie.rirc F:
toit formulata
to'."utara JFilr..
e" a, tost

JF
6]h" *i""iii".
V urmitoarea deftnrlle: proces in
\? fac propunt tt c^pli'it?
'arc

nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui

sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

vhL

a II-a. Nesocieri

t29

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre

nou]
fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_
zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule
de organizare, ceea
ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt
exemplu estegfgfit
ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol
|c
0ala rrrnd projrlemrea acordurilor cu vocarie unjversala
in mate,re
0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic
consular.
drcplul
lrala_
)i
le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational.
erol;Fa orga_
Drzahrlor ntemaFonale ale statelor
$i dezvoltarea uda$i a celor te_
panener

Suvemamentarc.
Aco.r.lurtte de natnali?are pun

\ |

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

.1"
juridica a unei nonnalizin de fapr a
1:-lylt".o"
lrnl."ipre(ia
retalrilor inlre enLilAlile
in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_
nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru
incelarca
unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata
unof
anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie.
prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_

\.

::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp

ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG

contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a

ccre rnar

'rre.e
nrar

5i a doua

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate

niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de
conresurl
IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_
rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl.,Eir_:t!qtore;;pa_
rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )"
rl:11,. de
iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

Lete mar diticrte. cete mai

.u'nplrca'e. cefr c( e\piic;
fr .:;"dil$"":J
."'fi :":*:;
arendc rcorctai;
;tiii:'f*#:
de-re;it ;i.lt"fl
i;

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a.

p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr.
N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate.
Anfel
rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

rllrl-ldrli.e

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

cJ r ca./ui contlicretof
GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi:
lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta
cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o

doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

Icrirea
,)ri r r

ii

Joc ri pe

128

scena

pd

lumii

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae
-.it pi"*".i,

fu

*ti"

intriln aceastd categode.

de distribulie privesc noia ?mol
zone de oen,l",i.
""qrao-tau. r-ILrnEe
ccre mai g!9: susceDdbrle de degenemre-9
inion fticri. G
ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este
mar ofensiva fr a doua
n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

\n,. Acodwite
re\ur\e.

'-

cump&dtor

i;

come4, care reprezinti o

vanzitor, ele sunt de asemenea

-^,--- til
u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa
negoc'en
Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

a!
mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

in condiliile pr
sau asipra rcalizdrii unui intcres comu
unot ing!!!e mnllictuoto -

dau nattere unei negocreri relativ

d";*/r,8ire
vpie
qunl
- -,Ar;inle

\i

t-"--,:"7

frec\entre inlre.ui't.
a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

sr de scurra durara.

hle

i-r",J" S r-.*arl
mai mulr. un prilej
zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr
a angj
bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire
au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului
,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oelui larrrrnrl
Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea
e're dl largirii I
,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual
Lyll
*c1j:te. d"li
srrua!re
5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra
vechi ai
nembrii
ni'"r"f", una multilaterali intre

el"f".i

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

prezmte

.iJl.rt"
obiective
/CXe
\-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena'

,""i""J.,
".i".iatr.
europeTl
ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele
ilp:T
contopirea a doua
gtirile
despre
citim
isf"f,
si.a.!"
"ata
ln- spatele lor stau negocieri bili
u aoua.".i

li iaflie.
Ll'"u o*iiJut" ."ao.a"ompanii

ti k d? nonnati o."

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea

uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl
plata unor

[i".rui

i*

Aco,t du

a celor ie_

juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a

:"."l,"lpresia
::^iyltj..ol
reral lor tnlre".
enfitiljle in cauza, Negocierile

;##i;';;;;fi;l;?a"

Lan"l .uo

$i

guvemamentale.

r"t"J

exe

r* e.I'aritu16. cd-re ocip

arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale
in mrrer;e
0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric
consular. dreprul lraldfi
rcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal.
erolLUa orga.
nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

a dus la lnmullirea negocierilor cu I

punctul
de a crede ca nery:'"t* '"^:
pa"i u
sunl pe cale de disparilie
laF
s'ingut" tula ih
t;r4,
mult mai sernnrficaLiv ir
este
qiin r.".i."t..oni.",uterrcm
gest
al celor in cauza'
fiecare
lu un
"orn"ntutor
"oa
mai mull.tolo-tld
cel
i"orlu nego"le.ltot .-a dezvoltat
:Yul
Rdzboi Mondial'
Doilea
uiai a! fte"u"or aopa cel de-al
de te(
paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit
neg
tip
de
preta
la
acest
ool'putt"n".l care se
iJ.uiioi
jocudlor cu mat
ivantajele"odevin_nesigure o datl ce teoria
u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda
iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

;;;;

a .a NeSoren.

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila

partener $i organizalia ia care accede. Frimile
au t
zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de
ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

aL fo'L predomina
Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale
au
fost
$i ele.pmcncate'. ca
secole intregi, cele multilaterale
unuldrn cele mar
la
I8l5
Viena
.-".0f" i" 8""g**fa. Ia

,"

ea

pi4i.

<e p661g

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila

de conr.rrri
ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra
a ulsernrat con_

",,,,,r(n
fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

drspdrtra de

)B!c

rtlqaiclc_tllse

ltod,ric_an

t-e_

darorea/a ao:l_

rSilgnate. sctrimUaii )o_

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF

di.r.ibur,e.unr

pLi e e

de
ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi
...
tr (otrrlircare. ceea Le e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in
cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr
piia-F ii
ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir
"m, pnre>re
r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure.
,+.ricl
Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle
violente,
lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul
iir
cunnr(relol
rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii
qraJon nedr:.

I:c+I+

"'

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere

la conflicte pe_

lJ"lcr din rc(.te

r'rcr i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

130

Jocuri pe sce a lumii

Paftea q II.a. Neeociei

\ -:a

Acodurile de inoralie exprimA .noi obligarii, creeaza noi in

lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol

rca interesului comun. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu

in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe
ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile,
unor focare cronice, evolulia integririi europene $i lnfiin.tarea
circa o suta de organisme de cooperare regionah, asistenla tehni

ajutor umanitar, solufii in problemele globale ale omenidi Ri

crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii, cei nui
apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i
ce1 mai lent sferei culturilor, dar sesizabil in viafa $i gandirea
tict, indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de
depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare
realilile noi.
Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle, inspiratn
mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor, este
semnalati de studiul regimurilor. VidA pentru funclionarea
regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea
fir, a apela la un nou tratat sau o conferinli. ln cadrul dinainte
Dertru dinamica lor eficace si contjnui. Este suficient sa ne
Ia rn noiu iE,int |enture (proiect comun) economic. financiar
tehnic, la unifiiarea marilor corporalii, la megaconstruclir cum
barajele pe fluvii intemafionale. intrelinerea lor si rezolvarea
blemelor inteme sau c te(ii, adaptarea la programul tehnologi
modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea
intrerupta a unor negociri manageriale de intrc$nere sau
mntiner a unei activita,ti structurate tot de negocrex l
nale. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl
prin irgeoiozilatea, eficicnla Si efectele lorbenefice

Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa

dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si ,r
loc pentru o teorie generah. ci doar un camp vast de activitili
sate ln seama tratamentului adlloc. specific fj ghidat doar de
rienla? Evident cd nu, intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml

pot 1l supuse unei analize teoretrce,

subiect
alrtonom- De aici decurge $i
ca
un
cercetliri dcfinite
genemle
pentru pregatlrea 9l
recomandiri
litatea de a tace
$esc tr5sAtlrri comune ce

rarea lor reu$ita, cat $i pentru pregnlirea negociatorilor

cerinlelor analizei.

in lu

.-.^_!1t

l3t

de tndrumeri in acesr domeriu o arard

:1".:"**a
9 .":.
/'"1,;t.
librdriitor ce oreri recornandari

l]1"1"i!,

ll

penuu areserea

Iri,orcvun . pistmrea \;niitalir. (utlr\area huhb)_ur of

ir o uaF feri.
s'a'uri'e \un'
ca numirul $i
cxige,ple

il;.ii:l.',ffJ::liH'.ii:,*fi:1"ffr.,..r
lor au intrar dej^

tp]j;;;',t"!,

.Jiltjrea

Pa eaa

-a. Negocieri

133

Si considerdm matricea unui joc:

(B)

(A)

Capitolul 3
negocierilor bilaterale
ale
Modele

sl
S,
s3

Sr
-3
-1
-6.

Sz Ss
- 12
52
10 -

Areash este maticea de plili unde 12. la inlerseclir. reprezinla

e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. adica pierderea Iui B
ti ;a7ul in
crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. iar B sFa(egia i, rcoloana
31.

{r,
Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, numdrul mare de
cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. fie intre
neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona
si a cautarii de modcle- intre acestea, modelul matematic la care
recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. Definite ca comPetilii

_. ,
s

i;;;i;t:i,l;a;;ii iriffietSat ln laiga lor categof,e fr1

^i;;'te
g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii
puse unor regrli.
@
c-tor

tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l

considerente legate de economie au influenlat araliza negocl
imprumutandule un bogat bagaj conceptual, le vom prezenta

cint $i pe inlelesul tuturor.

Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri
unde exisd linii fi coloane. Liniile corespund srrdregiilor juc
A, iar coloanele jucitorului B. La inte$eclia unei linii cu o co
se afld un nuniar reorezentard utiljiiii, tennen econpmic atribuit

lodlor unor bunuri- Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun

iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B, iar cele negative sunt pi
deri pentru A i ca$dguri pentru B- De exemplu, la intersecJia stral
giilor S?, S, , caqligul 5 tevine lui A, in limp ce B pierde 5 (sau lui
ii revine -5). Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.
Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc
este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7
su'nd num, cee ce ii conferi de ]a incePut o
.,

-.--:'--"--

Tucalorul A,eire arms de straregra sa

care

ii permile

ca$dgul

It d,i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin

A h pierderiie J sau o. Ategerea unei \rraregii
:,1re_::]'01nna f
(|c

''drre,un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u,

Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in
Lrrrrcgra
brrar. dar dacd A lace mLrrarea Sj .au 52: B risci prer_

)r

dei ca 12 san 2

Pre.upunend ca adt A. cat Si B \c compoda radonaj,

condusi de
A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte
Icgrlrrvc. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni
De ru
cr (-0.
bl. cea mai conrenabil: erre piederea c;a mar mica_
re,,uttiu din celc rete este L L.r rindul s5u, B, ana_
rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale
ob.
Ine pc riecare cotoand. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu
onltig esre tot -1 (penlm el +l).

rrgLmenrul sc(untilii.

t.

[nrer.ectra liniei S. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_

.., specrate.t{e
cl,lr,
cearnai buna din cele neravoll6iiff,Eiii-n. rar
pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. Juclorill
Irrar

A irripbntElace
face mai mLrtr

binndi-cai.i fiuii-Sr:6iju;.rorufB nu polre

(lecat sA aleagi Sr

.
'..^\

i$#,#:#Hg.:Hil*:ro'#:,g#:
nic
pi
tfiEIffii

ccl mai

pe linie

mare

cotoani..

o sotutre unrcA. pre.criJ doar de matn,e

)i nu de
!,'n.i,'ercnle exrem_e..;n atrrr rur,ondl ;iliiJuc,iroritor. fa esle cupnnsa
lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e
pta! 8!rSj"rl;.

Paftea d Il-a. Negocieri

13,1

se.asigure prin straregia lui mixre sA nu

aibA o pierdere rnai mare de
| (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde
mai multt 2

(B)

sl

. Amstecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din

limp $i S? V3 din timp. pentru B, recomudarea reoriei
este sa
pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale, pen[u a
ascunde
t
aoversarutui
rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi, pulem
verifica. cal
.,rl:nd (;lligurle mell.. tle
Jucatorilnr. De (jre od B juacr Sr A

(A) s.
S3

nlax min cil = min max cij, unde i

= l,

2,

3;j = 1 2' 3'

Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll

(SrSr ), adic6
Verificim u$or in cazul tratat:

coloana.j). Punctul

$a este

max min cij = max

(-6,-1,

8)

c2r=

1/

Mudelul a ton lnio.it ,n analr,,d

:d.'qa:fr"l,l:ffi
Matricea de plAli:
(B)

3rl3

i. n casriga

rllntat._c:.nu

Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v

Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1,s!l!.!5119

(^)

iarcand Bjor.a

apare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru,

penru
.l-Jr.rmelrorr \iruarja. Objer\am ca
$r in dcesr (iLl re/utllrtu. de_
l"il.re de maln. ea ;nidaJ; si csre dala rcoren.a mrnima\. cu 5tta,egii

-l

Sr

t.

:x:+1( l). Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat ga-

=-1

min max cij = mill (-1, 10. 12) =

)l
(.,.rr:a in Inedie --.0

il

Sz

Lrnnr negocren.

orr s a dovedir

,H:#ffiilxffi

ffi

fl('rrr.re con,idembil. Chiar tar; a cuno".te in amdnunl tcona jo_

LInrnr. er re(urg ,le.eofi lJ lemenrr: matricea
.iocul u i. slrategijle
ate iucmoritor. milcirire qi ptErite tor. pun[ p
ll:::",'l
TI::
r|lu oe echrttbru. sotutia jocului. minimar maximin.
Morlerul
$
rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. ca
rle jocuJul,
ti
binc penuu a intetele (e rezultal ,l" prr.i fi go.
lrl'rr' dc.ln.isi \lLrdierer..rlul.ei e\primala in urrlrrarrlc,pliri
Jau
(rr\rurr) trecarLri
las cd dlegere de jrrdregrc. ln (pecidl ncgucraru-rl
4r rcc'nrnre..c de tqoJinf.r. Dll|lndr cc.Luncli-nne.r/A In conJitri
res
r.r\rr\e -t rnci cind. rnu_.rr ,en, mai larg. urmareii
h.-r-iifru.rre.r
rr rgrrrujrral de .Ljnlrca,; in corid.rij piietniae Ii.dnfe\Tt-r\.irrEhil
r.'I t,renprncrL n-ri it;1,t s6lr de ininrmltarea
fierJe.iior {numrra si
,nu ,,./J eJ sdu .orrrotut drunirorr. .iira?onl,,ilri
crrerni .,,rilj'
\l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\,orabile

,,,,|i \i a sa:ir In:a n drt,crtje Inil

.rnre n conr rJ rrje,.or,,fcrilie do
'l.iill1,"li,l'
"9,i."',lr,ir,rar.
*
,c (\p,ima InJi ;te, prrrr rcrrrlraru, rr,,,rg.
:l'll,:",
':!,,'lcasrigJri
"r
Ir\'r.. L,^/rlre
ticrJu,a .ti.rrurcrr Jttrr,rre _ .irerre

f""1

1y.l*t*u-um;

Jouripe

136

Parlea a II-u.

scena lumii

Dc
Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al
cat
$1
Rnzboi Mondial. in 1943, atat fo4ele aenene americane'
(Jdr penlru a ajul
lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau
in iurui unei insule la loiul unde armata japoneTa avea nevoie
in;riri. in funclie de acesle alegen. numarul de zile in care'r'at
pureau
expuie bombardamentelor era diferit. reprezenlal de

.ti

maffice

B.I

i(e'red nu mar .unt unice. ci eupuse interyrerir ii.

Jocurite de suma
nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc;
drept modele
|enlru neSocleli. Fle .unl
.ub lormA malricralii, dar la fre_
lol
care^interseclie de-sraregre'crire
se afla o pereche de u tila!i. una pentru
.a|.ri
:]::1^:lTrl9i:
:,me esre direrir6 de zero. Jucarorii por car_
I|ga sau pjercle imDreuna,
SA

consideramo matTice a unui anfel de

ioc:
(B)

(Japonezi)
Sud

Nord

..
, Nord | 2zlle 2zila
(Amencanrl Sud t zi S zite
I

Ne|ociei

ll,ll

19' ll
| (1,0) (1, 1)

(A) I

'"

I
I

Rezultaul opr.im este fer{ indojaltr dar de (1,1). care

satirface
maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.
!om llustra mcanismul intocmirii unui model de jocuri
cuope-

-.. la neg_ocierile bilaterale

rarrve
prinrr-un caz srudiar. Tiansilvania si
rvrunre a, alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate
tormali
rala oe roata Utomantr, ambele bucurandu-se
de un anumir grad de

aulonomie. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic,

aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l; Viena ifr tea5.
,tmOete negocj_

dend
nulA si

ambele cazuri modelul a confirmat migcArib

u/; cu Viena. dar si inrre ele.

Dace ar fi exislal un acord inlre

lIansrt\anta.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii
realizale
uc Frrnar ta louu-era inci vie), inlmrea
in Liga Cre$rin; condug de
r'rxo<Durgr ar tr tb,t realizatd in mod m tl
mai avantajo,. cel maj
lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman,
Nerealizarea
rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr
Tran.iiv.rnia; in
s(nrmb. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. in timp ce
ceatalla nu, Inler_
venfau oelavantaie mai mult .au maj pudn
se!ere penU u ambele,
, rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei

rror negocraro

. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu,,ino pnnci_

$r

pele Transilvaniei ADafi :

frecvenie desiaur difedre.

qum! nuld'
in ,nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de
jocu'ilor
oferd
crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei

'Varricea'c.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle!

irpore/ri irare d@r "ru'e8rr
a /bu pnn Nord ,2. 2,.ru Sud ' 1. 1, :d
:ntcae'ri h a'$ror 'r'
t
narrga orin Nord rr. I | .au Sud r2.:t' l I
'legl
cxprne'an
japonet
sc
nuddrul de zile in care vaseic
amcncane (ie la I lal).

(Apafi)

cu
Austria

Alianla
Alianla

(s"'b"n)

cLr

N"1il"";l.ji"u
Austria

nbligir h
'. . O.I d-0.{.
rr .Anrl./J

{1,0)
("c,-dJ

Neatiania
cu Auslrta

ta,

(0, 1)

.r . ,,,5i b
graij., I.t,,crlr.J _ td:p

(uanlitrcafea dcTagrcmenteJor:
Reprc,,enrrrca

'D)

._

.r

.locuri pe scena lumii

138

Darrularerul

[.,l

NQP. Solulia este caulala pe axa de negocieri

5.rfu" s' aprfi

puncr de echilibru pe a(
5i determinarea unLrr

paftea a II-a. Neeocieri

139

Iar Braithwaire, carc accepti folosul alftuismului, propune:

x*_ (1+b+c+bc

axi, reprezentati de linia MN

ad)

(l+a+b+c+d)
Y+= l _x+

Rezultatele dupi cej par.u autori se prezint5 astfel:

i\:\

Nash Shapley Raiffa

Brailhwaite

9erban
Apafi

P (-c,

-{)

1 -.''

Tabelul poale

!e in negocieri.

O (-a, -b)

Figura nr.5. Feprezentare graice dejoc

jnterpretarea cerinlei de-c
Neexisiald criterii Precise pentru
punctulur'
tat, teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea
pe axa de negocieri.
sunt:
a,rpa Nastt,ioordonatele punctului de echilibtu

echilibru
---"Lstfet,

- I b-a
'

,)

d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl

ptn.r pla\al. Shapley con'idera dlrflri'mu

neqlirbnd (

utriu''.

a-D

{,

oferi solutra:

ac I
2 2llrbrd I-a-cl

I lf bd

!*=_F_t

)+=l

x+

a$eninlare Prin soluli

Raifia acordi impollanli potenlialului de

b(l+a)

a(l+b)+b(l+a)

fi citit astfel: cei doi negociatori

nu au aceea$i pozi_

fuDclie de interesul lor in solulie, ei ar rrebui sA

arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Apafi ar [bui
.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci;ritor
cu $er

ban, dupA Nash. Ca $i acesta, Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan

un a\anLar in negocieri. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati, carc a

unrur polid(r unei alianle cu Austria .u aulonomie Lmr.aLa DrE

$erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu),l-a impiedjcat
pe Apali sd oblini solulia doritd. Moarrea lui Serban a intremDr
ncgocierile sale dler'le cu viena. F\emptut ri-a propu. \ri ituslrezr
nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.
UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.
L Un model m emf,trc e\le o repte/enlate rb(lnila. sulceDLt_
bita de
lpil.a;-iiriemiiim.,nmiii6fiLi rvi.?iiijr ,_r. rm,

tff

susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida;6 in tratarea orica

rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand, un trarat sau
o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. cum este cazul n
doue Fri de pe lista de a;teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_
ral ..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel
2. Caracterul nAufo. Si cuanriicar ci, tcri_aulontr.e moJ-qlutul
Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .pre.otutie. Dd.
dupa cum se vede, facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu-

lui. simpiillcarea situdfei

ifgqi@!fii;afii;bi6ifiiJ;'in

careantiTii4itor!o-ziri6 l; ndiGJ;r.,r;;iriii;t;i'tii"l"i.
rermdu, in limbai.rl negocierii. Intinit mdisuptrrrr bobar in .en.Lri
3. \aeriru, unL,i mgdcl
ll, in oblisalr pe carc u.Lrcc,,/i pr rrr
r anrtr/a.rtal .,ruclurr ne-g,orierii ri ,le a J<..,,,,cri
aniiifi

Jocuri

140

De

scena Iumii

Partea a II-a. Neeocieri

analogii cu alie cazun, cAt $i datele problemej. dezviluird factori

care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_
bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. Neintuilionist pnnr
esen!6, modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor.
Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i
negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema

pri'

Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce:

(B)

lvl
N/ | {-5. 5)
'^' 'ro,r lvl I l-10 1)

non [/l

{ 1 -10)
( 3 -3)

|
|

Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor

la o cnma, ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS, separa
sau nu mdrturisesc deioc. Cei doi acuzali nu comunice intre ei
Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea
seqte, primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci
segte qi el, sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l
DacA al doilca nu ar mirturisi, primul infrund pedeapsa mal usoa
mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind'
Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din
rite pe carc le iau, iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil
sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu'
ce ln mod sistematic, la acest joc, jucetorii nu ajung la solulia
le-ar conveni cel mai muit, a pus in miscnre lncercarea de a dezle
dilema.
Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r
considerabil. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi
, .rdera c; cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de
Yl'-^r:.
.rnni.r a2 lo'r
n^r un anicol al rrnuice
lrnu' ce
iproape cronict
lql+ sr.le'enir
4chi, .rn rorr
", .r-. ani' .nr^cnp

'

;"';;r''iila iifriiiirut

cu o.lrua!ie Proprie dilem

ua
preocYqatilor
pe
agenda
se
slea
;olu!ii. problema continut
ilt:em

-ifl---..--",
'o'di..

Drizonierului". intr_adevAf, dupl cinci decenii de cautare a

don;le. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor

inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. Po1 fi enumerate I
exirnple din domeniul prelulu; petrolului, rl votului secrt

141

parlamente, ai afacerilor
;i at markeringului. Cel mai clar, dilema
przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a
unui bun comun, ca de
c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. a timilaril
vorun|nre a productiei agricole. a aplicenr unei recomandiri
gene_
r,rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a
unei obligalii
cr piara impo/ elor. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area
Brnerala d m;surir. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. cire pro
nrLe un protjr nel Si imediat. Dac6 Lolj
Juciuorij ar parasi inqa ilra.
Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect
colectiv.
\ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea
dul
._
Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. djn cauza simpli!d.

lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. Cele mar rmpoftanre rczul_

Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.
r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii
individuaie

$i
(oleclrve. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul
uman,i au in_
lluenlal conjiderabil psihologia. cociotogia anropologia.

)r

cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea

unui mesaj pe intcrne!. la entropie (in sens remodinamic,
a"
p.n"inJl,."ana
drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns, d
"nA.

Capitolul 4
multilaterale
ale
negocierilor
Modele

l::lj:_s:-f:toseTci
co-nremporane.
Datorita

ochi conceptul de cr.rl$ sau alidn&. Cine se aliazi cu cme, cu ce

avantaje $i scuri $i impotriva cui, care la rilndul seu se intreabd ce
opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra
faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri
sunt actuale, iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce

ii

toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de

plalle

de

impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS

jnsuficicnte, cerce'
un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc
lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc,
fecurgand la tcofia informaliei

Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i

csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea
cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de

infonnaliei care sti in inima civiJizalici

lui watanabe

s_a vdzut

ci

npia poote

;;;';

cJetermjr,are derreVe tdeile lLr Walanabe.

aprolundate de 5.J\ iu
{,u,rsD. JU t,\l lrr e .r pJnct
de plecare a fnloji.li metodei in leo
naJocuntor cu mai mulli pareneri.

triu.,, de orgari,,ar< nLrmir \\

,,.j1:,'lT
rrerenlr.dr.l re \uma

,.rupa $ rranlbc, prijl

neJ<te.l|r,nanJ p;qrlor ri neJelefminarcd .iscntu ut. Intt_ult ...rem Intd.c tJc st]|e.
tu mdle. economl, indi\ i/.,
rcgrunr etc.):

lc'ar pulea fi de 1blos.

Di data aceasta, modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori
Lle\'ne mlr.olrniLdr Pe lixrgd cal.ulelc -leebr i.t 'rmpl!)jrr reoria
rocurilur. rlreninc reofi.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu; de echilii,u inrerv' ' inrurar,,t,..oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund
oarcmh,r. lie rueioir,'olcr,'.u ub mrrl!imrlo- de iu( nror: lliari
i'rtet in prim"'>c"rt.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br,'9ri ?e imp!qlii
r luc.eala cu nultlnt ,le ,rabitirar, ;i c'r 'otultUL!!!t',t!!".In
)nt4l1e
!.ual.r qumanr.\4a{hlef rpar cnncePtele de.aI!etllglt
gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale
autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru

j:fr$::

inro''na'ie !i )'I s'"d't"ntd,';,;,

tnt.,.rpp?nd?nta .aJ ,.o" tutt, ,uni .ri
"
crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne. lie ele ld . regi||ni.
irrdu.lrj,, com.
|ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe
faplLtl c6 gra_
dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin"
mo; mure aa.i g.raui ae

un prag melodologic important in fizica, mecanici, geomehe $1

alte $tiin!e, dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag, sare 1n

ji- t!,tG&ie u<.

specrrul echiinlii

il;:ili:i,":il::ff..T

f
.l:)i11
,::"i i'-i::lli:"1'rire
,:!*, ,," {termen.t

Trecerea de la dou; dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint'

s;;
"re-,, i"te,"a1j.;;ir:gla

w{( I
Uncle

tt),( i),( t),( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.

H estc misura clasici a entropiei, bazaE pe

probabilitili:

H {i}

-I

(x) iog p (x,

Gradrll de organiz.re a sistemujui este astfel

difereDla

inrre suma
(l.rroojet\ub.t.lemelot hare,epa.il.,
J.r.retnutuj In an,dmb,u.
rnrr frerenlin.r.;.teorcric. IleloJa e,tc
u)of de pus i pfrc
.uct
rcr.
r.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.rli,?alr aLl|o,rrl
de crlru
:,,r. I'c Da/a rrrur InJi, arJJ iornrnrc.,re In rrmbaj jenl
c

Tnrrnre,l< r trcce ti o anlJc.r.ie ur.,oi,a.imp.r.

e ca,,ut cd fic<m
I r'n\ervi$e csenrlrti.
Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca
ca variabilA noui,i
r iisLlrabili
in negociefi, abordarca meiodei inforrnaliolate
anrre

rc.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de

a lc inlcrege
lrc care rc o atibuim. De ce se formcazi

fr in strucrura

"n ;n,,.,,.".,,

de tofnlre it

(r rele pe,]|e o .cr'. illed/.r

.rr

o coaiirii? Esre oa.c ace

t44

Jocuri pe scena

lunii

Conslatdm cd similarilatea, un fen

men mai obiectiv decat preferit

(sau atraclia), care pare a-i fi suboF
donal (sinilis simili gaudet, spunea

romanii, cel ce se aseamene se

cur5, iubesc po ceiasem6n6lo lo4i
se afle la baza tuturor comuniteiloP
(sau pc o anumiti treapta de
voltar istoricS, a tdburilor) de limbdl

Similarltate

AtracJiE

credlnle, istori Fi teriloriu comul

toat comPonont
oblceiu

Flgura nr.6 Schila lui Hamon

$i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel

ab a wemii noaste, similitudinea a fost salutatS, la un loc cu
renla specificd, sursa a identitilii comuDitarc. Negocierea intervi
pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di

ri!,

apa4inand altor comuniteli, $i pentru a reduce asperitdlile ac

tei convieluiri. Nu similitudhea este esenFah h raporturile (

ce au nevoia de a regocia. ihtr-un sat bosniac, dou6 populatii,

sarbe, alta musulman5, refirztr contactul, dialogul $i conlucrarea:

se afle

in

stare conflictuaH, la marginea violenlei.

esre aproape zero. iar ciocnirca iminenta. NeSocielea e'te chema

sd repare aceast6 situa,tie $i si previni conflictul.
Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.
au in comun oamenii, ca ciment al simitarititii $i pleferinlei, ci

fac imDreun5, in ciuda difercnlelor lot, in cadrul unui proiect

mun. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza
interes comun, gizduind desigur multiple interese

ifi

gdseste astf-el
dominate de cuno$tinle $i

sau tranzaclionabile. Metoda informaiionalS

rol propice in domeniul civilizaliei

uni fanslerabile ti nu in terenul culturii, ale cArei valori specifi
pot conduc la conflict $i la paralizarea negocierilor. Probabil
cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este
legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie, stare
prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi, in limp ce rdzbo
nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor
o interacliune violenta.

yf:i

145

"T't .i::""i:.l: :.:, hJ:iTj:ti. ;:li:

i:Eil: ilifiii :"",T:.l[ffi
frcaxtare
f I *ii""i*i
rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord
L;
:i'i:';:

i.J

"#

IiE;1;;n, ;".;"[t';i;#;'5y,;;xi:'H,ffii;T]
Supunem maj uun chesdonar asupra
unor

Hi&t

;t';1"f Ti?Hi,lH""#,"'::iiiillti':,Ifi

lr*ill1i!11.,*.1*tT..#"d;*#:'li'J,ill.;iiff ff
il:J:l':i l:,gixT] T,":il; f jiiffi ffi .*r'.u. rr"i L
s

'uruenfealtr desf6proie(lrm?
,;ru:ff""":ilx,":iil;l'""""Jii.u.";1!,;1x"u,,,-"-'0.

$urarea Lrnui

,. Yrii;ililtifli,-%iitli:, ngfi1f 1.1,,^,, .,

"
H(S) = 1,000

H(SA)=

r(A)=9,9956

1,9251 l{(sl-)

1,8178

HG):0,9305
H(AL)= t,5016

x(sAL) = 2,786
jezulLa djr.oncriunir rau interdepenocnler.

.--De-aici
rcnla,Inlre \uma

er ifcomponenlelor in Danr(
lenrulur pe carF it l,,u,i:npi;una: Pqi
WSAL (S/Ar,I-)
=ffn+H

Wsa

sr

(A) + H (L) _H (SAr)

ca dife.
enrroprl \r\'

0,5475

rS/A. ( .H rA). H,\Ar_0.,,0a8

Ws|Srli\.

rLr Hrst,-0tu7

wAL (A/L'li) + H (L) - H (AL)

Sunt vatabite Si

= 0,4245

f,$:li:

W.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A)

r w.a, ,AL/s,i u , - w,",
,!i-ii'^'

' w
+

's,r.,

--

Jo!uri pe scena lumii

Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A, ceea ce

ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor. Dar in prima egalitate

fbrmulelor de mai sus, cea mai mare i eracliune este dati
aceasti coaliiie $i resl: SA-/L. Ca ti in allaliza jocului bi
nal, modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom
interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea
gului sisten.
Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si
cooperativi, cea mai potriviti coali,tie intr-un sistem dat este ;
care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti
elemente cu coeziune joasa. Opusul aceshi caz este grupalea
mcntelor cu coeziune inalti, care izoleazi restul $i divid sistemul.
Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea
dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f
sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un
mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 - 7 dace
vorba de madle puteri, 8 sau 9 dace este G8, 15 - 29 sau 30
Europa, mergiind pane la circa 150, in Adunarca Geneml6 a C
(cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor
minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala
sub egida ONU.
Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a
sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura
acliunii. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll
mulr. oferind date Dentr[ come4, firme mixle, ci]ilorii personale
turism, investitii reciproce, filialc ale unorcompanii multinali
construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft
comunicatie). schimb de studenli, echipe qtijnlifice comune'

in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului

rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli
rea

ii

nepanjciparea) sau mai muit-

a dezvoltat intr-atat
proceselor
de i
oferi suport pentru continua observare a
calculului.
prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret

in sfar$il, tehnologia informaljei (IT) s

Capitolul 5
Negocieri multilaterale: un studiu comparativ
Cu scopul de a degaja trisAtrri f.avorizante succesului

para pe cete care nu sunt relevante in

aceasti

fi

a se-

privinF, am lftreprins
studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea
a
doxa a secolului trecut, in domenii
$i sub egide diferite. Au fost

I
L

Conferinta Dreptutui Vdrii. \ub egidd ONU I t970_ t982)

Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT
I lo8o)
3- \egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/. Co_
nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986)
1. Comitelul de dezarmare. Ceneva r tq5o lgggt

5.

Conlerintete de dczvottare ate

t NCfA D-ON(

rta64_tqq0,

descneri delalja.c a'e (ronologrei. p,objemetor.

obredr_
.Dupr
\ctor.
r(tufilot ..r eonre,r,nrlui st no,elor cxrJctcri\trce, au tust \e_
lectrte urmaroireie t5 \r.iabrt<: madmc. dur a. coDtrnLrta,e,
Lle,
crtoere. (,,mpte\|lJle. comunicare. conle\l
mnndial, fortl]li.tn sla_
tLrrar, formalism procedural, flexibililate, conseff,
polarizare,
prapunere (interese), proiecr comuD simer.ia
resurselor_
$i

!r,

l- Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta

le
nai nat? li ,,,n!nd!. c.a nt pt?L.ntiuasd phtu a;tn
vd,h iptptlnnv I r..D/d/d. s_, ma, .pu,
'i::!!.d,Je
se.ptc eb ...ti!cgo.t,u
,,r. unrcj pn Jmp,\tunp tt\0d? !a,i)..ttnft.ti
!,t,t...inpti.,aiit*;Vi
,stept
,.rca

t;r,;;;,,1;TVii;i!,,,". rnct e,r )i,tnri.

titt'dti.,n'np'puri tit,p ate tt? aotiEatip. n",hu. ,,n.c
,t. ta pintp
r. tn bal?n.. foldatt li t' i,httarit. ptiI nu!fla,dt pa t.ipralit.,
,,.?"'li,
" r,:'tn ,/trt t. t,ron.tulote.nte uu idtt tr,tte ttutitiit, nrtnta.
n\
tntp ati,,rck. n rrccp, dp .r, o!1. ji dr.i, , d\
(dt11tter esentiat pothic
Si e.:onomic.

r!f_JllI.anlut.lqt'-i1l-29), fotosind

Allclar

pttn conscns (srnsu-

lnei6da,Frttl;?Ui;[

Jocuri pe scena

14ti

mii
Avand doui teme esenliale

prezervarea

suvctalitii nalionale

$i facilitarea reformei instituionale -, negocierile s-au desfigurat

i re propuneri ma\imaljste, minimalisre $i de compromis, greu de

reconciliat. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_

liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: ..o indinorc de .onsftu.trc mt?md
:tr/ ru..?s . temene iungi cu obieclive llxe. rapocne Si grupuri
rumeroase! comportament cooperativ, accenaul pe rczolvarea de
probleme, preeminenta economiculuj, iniliativa personalA, tradilia
0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo,

2. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e

a" c,qrr (aeuenita a"i wrol-c:1."-u-u),- 9-9lT1!.1*9g.*

trlui majoritar.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_

topene, negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_
ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.

r-u!94-U4-l-l

ldoOde mrliarde de dolari. cea mai am,hrtroa\a

(
p;-ns'i piail iii-'i.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc
rropicalir. a r"clr o ks tn reainpt-c\i

i#*,iiTt"a"'.

,1.

ca:

,riar*t" indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot

""^t;;-,1;' i;;;i; * -'"*, comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T:
(n/a in lotrO dar a focr re
i".qprfl. il.l!ll", ,-*i momenre de
" grupunror opuse ner I trrrnorturi;;\p;ifi-uri
ln alara
inirrt
siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle
cei
probleme:
'.r'"l"gi.'.,
noile
in
nl"n"iEr'.ri"-cor"inuiu r 40
ar, rn

l99l

-r,

inticltorr. rn in,rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs

,.ot.^tor oi A.e.i';;u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai
ffi;;i il.; ,nu'tit u5u a.'pa hoLelul seneveT,,Hor'elie
In zuuo ne
fo.rnal din ..puled miilocii penlru comeaul iibef
adrralizat''
ltrgiti
si
in punda de-laloha, cu o agendd

u produs
\eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr
la,Roml
de
."ir.p"?-i"t."a,.enr ld Tr;rdul
".::.":^'
fo'r \5
'ale JU
l'" "r"il , ri adnprar. in lq5T obiccrivele
in
mi\uri
inlroduc;
i"t".a europeanr 'r 'a
,.^-" pi+

""i.;

a) reforma institulionai5;
b) sistemul de vot;
c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene;
d) paiii spre Uniunea !,uroPeana'
p
un bun modcl pentru urmdtorii
seA ,
l
""*tituit
de Ia MMstricht' ADsterdam fi Nisa

il"'*i#,

*or"r!t.fi

a"

*g*i"Ale

Negocirile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet

l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU, cu rol precumpinitor al

i0iliatorilor, prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care

$Dduceau cele doui blocuri miiitare majore, Si cu un nllmer cres0llnd de membri - incepand de la 10, apoi 18 $i apoi 40). pe agenda
m s au aflat armele nuclearc, chimice $i alte arme de dislrugere
tllirsiv;, armele conventionale, reducerea de bugere miiitar $i forte
lnnrte, legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. mesuri
tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. au rur rotut tor
tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere,
D cc in ce mai vocal, al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal,
pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi
$i
toate mediilc, CoDvenlia privind armele biologice, Tratatul de
-olilcrare, interzicerea folosirii
armelor de distruqere in masi in
rll iu\mic '.rLr pe tundul oceanutur err.r. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile
$fanse $ inchise ale acestora. Ele sunt totug instructive in privinla
conlnue a contributiei tirilor mici, care s au afirmat in ciuda
onrl|;ni negocienlotde cene rnarile puten. C4nea ambasdcloare,
x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. esrc

k'ct ri5 rn a.ea'La

nr

irlnrr -

5. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I

rcva, 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi), cele mai semnifica
u nate dc cele rinute la Santiago. Ntrirobi, Manila, Belgrad

h.

ran

150

sa.m.d.

ln let4.

Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra

Lconomicc
'rabilirea \oriOrJinr

rr

Pro-

rn care

-"*,u af "."r"" -i''"d

atn.eninlare k secir:!t::::
i. J"-"?"";,,t f,, " conomica e oNord
sud rr cdre nerocrcru(
Dxr dialogtrl
ii
'"
mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit
'r^" ""rli, reau..,iiiiierea
i"ltir^o

-i,

.^i;;r,iibf

global. penrru a-r 1,."

au e$uirt coinplet la slar$'tul

lllll

nnlror /9,!u/JJ"':nffiru1;

.*"Ujr; in domeilul energier' rnarerirlursr -prime

-rriinlei
s
ro-mul'dle
irr|l"' ,grl.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle
cul
Je
polrli'e ra\a
oi".]=

.i n.in ruoru.ot'.,r..u.rigen!clor lurrdtre )r

caracrenslici ale ace:
l"i.""r.l.rr;" E' pt*lic;. precum )i alre
r"".""", f"J"pti", grupui celor ?7 de pri ln curs de dezvol
"

i:il{"r::l:''::',1:'i"l:l::^i:;il:f:3:ff ii*li?:i"i:$;

a a tr-d. Negu.

i?ti

t5l

Contextul mondial ene rmponanl. f\re greu ,; obtii re,,uIrre

rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu
lotal
ren etnrc. ( etetfer legoc.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.\r
,, e le a fo.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a ;alurut
}i proce, m.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre
dura
ri rigrde. ar.lrao dr._
UrDUr.re neregbtalJ. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj,
fle\jbijita
rca. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. dar rcea.ra
catiLarieGillita
I'n,reTiobpinuG-n-irr,da i6irnatiGrti,i-iniirn, .;'i; "*;F;;;:

In ylj:33gtsq3 il-eniiFo.iaia?iefr(iii5
T
/a1r negocrenj ue \ucce,. in md.Ljitsi?Vile

viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT;.r-,

L'n-mEr.FSFiiieiir .nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar;reu

\c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije
iari_
Rcatrtflea rral; ca ace\t \r.lem difrcri nu rmpiedi.a anr
Iungi de ne
[,', rer,lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar
rn.i,?ur ( untenn,ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene;dl
6urc

podre

rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular. rnlf_un pachel

de pre_
lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri
iare
aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.
Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare
si

auprapuner. Inrnrcdr e\i.tenta ,nrerrecririi .terelor

de inrercs
tiutrapunefe.r) impiedrcJ potrr izrrea.ei. celcilona crracreri.rrii por r.
uL.pnn.e inu-o

Itrplncjr

\inguf; tonctiTii-lip.a potarizini

ti

prezenra su.

au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-;F-L)1r-Din

1,,'rwotdfi.

,rrnre.porrtrce dte trmpulLri _

Liridez\olate vs. alre g:ri in curs de

otzvorlnre. b/o.ufi folilice 5i milirire En_\e\t. conflicl I,rael \.

lati ur

care prezinll
comcntariu sufiar al iabloului l]ndl

..iii"e".i"'i'n r,.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+

."ii.i".i *c".i"'i *", de drmerr'idni ly.:"t.9:jxg1|

lo&ri

152

De

Pa

scena lumii

ea

a.

N"satiti

153

neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu

.
comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza, intelegerea qi
organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr;l-ice
din
agencla intemalionald.

in toate acest cazuri de succes, in ciuda diversitalii de

proi
Dartiale. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un
i e
uriaga
o
cupoli
ca
sub
comun. care transcendea $i adipostea
sele diverse, expresie a unui interes general benefic penFu ro.ti:
nou rcg1m al merii, cretterea comertlilui mondial, conskuirea r
Burop unitare,
Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +'

(I F
uJ

Lrl

z
(/,
z

slaba lor manifestare cl.l -) extagem acum, citand de la coadA

cap, cele gase tlrs5turi (devenite cinci), care prin faptul cA au
Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate

: Iz

z o 0o Fz = =
=
o
oco
o

reu$itei, $i un indi
Eezinta, pe hngi un element explicativ al
;supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne
cieri multilaterale:

LOS

comun
/. . proiectul
polarizarii
/ suprapunere
/ lipsa
I ' flexibilitate
\ '. Qomunrcare
\ context mondial favorsbil

GATT
m

Dls

zo-

=q
z
F

(nE F
-:) F

z
ao f
>!! E z
o
o

I! ul
N z
:

(I

JJ

o ES
!l
+

.t

) dal-unde sunl celelalte cei-nle E

lor df a aclrona. lraorlrrle cu

U U

PROIECT COIVIUN
LIPSA POLARIZARII, SUPRAPUNERE
FLEXIBILITATE
COI,lUNICARE
CONTEXT MONDIAL

multilaterale.

contextfawrabil.

exemplele selectate apa4in unor domenii diverse

semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional'
mert mondial. dezvoltare economicr, dezarmare' integrare co

Tr6seluriprevalenle
in cazurile de succes
ale negocierilor

Figura nr. T Tr5s6luriate negocieritor muttit;terate

ceperea negocialorilor. l;benarea

rale la care apa4in, suportul politjc de care se bucur6, maturrt
oamenilor poiitici implicali in deciziile finale, capacitatea de a
peti obstacol.ele $i crizele perseverenla lor, fundamentul
iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca
cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul

o9

cc ul

N-S

Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze

\)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr
care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia
{afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele
'inrerusi
avAni cat nai nune,oa\p int?ts?dA,i: \.) dibai lolotll
o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte, cu o libefi si bogatd
Se poale pune inlrebarea:

intr'o singurb fraz6 rezumativi, enunlul ar putea suda astfel:

muibare, tntr-un

II

+
+ +

SEA

CE

ci

M: dimenstu.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +:

: absen{d

r',

trisarrurii;

t:

prczen(a tmsrsturii:
situa{ie nixta. LOS: Conferinla Drcprului Mirn; SEA:

f, . DIs Dc/r-m1rc.

\-S

\ord-S.d, De,\otrtue

Patfta a II a.

Nppl?i

155

Dislributive

Capitolul

Concesii

$coala inovativi

Cdutare de alternalive
reciproc avant4oase
Parteneri

Adversari
Instrumente tormale

in anri o0 ai \ecululur XX. Darad;snu dominanla r leoriei

coctentt-er-a -itc.'i1Ta-CE-T.-eonatocu u'. n.er*u.' .ro ro..
lenLnL jocunle conflicru:iii'ielufl; rero sau. Inrr-o uarecare ma
suri, pentru jocurile cooperative. Rapoport se]lmalase deja ca ,,teo:
ria jocului duce la vritabile inpasuri, adicd la situalii in care
baza &x;dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti
tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. Aceste impasuri au
nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. Ei trebuie as
sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa

.@

rlc.u Llinincrid inrre aeBr''tl

!l rell}"gg-lY$s4:{{u
intcaryJ)a. Tn primul caz. p54ile .u

,ai'irtAiiiiaFncely?

iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi

liecnre

prngilccarci sa Siiu

impi4jl. In co
rrr.r. reg,-'. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.lq n .irualic in cdl! E{ le p
penllu amandoua.
r,opm
amanooua. Hopm
rnan irrrpiEuna
rnari
rnrDfeun; Scneliciul
bcnelrcrul dr\porrbrl
{i.pprIUL"enrru
c6iiri.ler:-(t ,,d;;.,; ; t,,i fi,'p".i,;i .ti.ii i,n o ua",'t"
distindifi in studiul si erurli.a negocieribr ittemslionale doar
cepand cu,193Q". El acord: o importanle deosebita pentru infl
NeSotiatio
paftdignq.\tcrtuii
r-n!1!r!'L:!s9!g
rgTErLrcr'rrrr fui49ipled
enla crescrrLra
crescandi a acestei
rtesrc, psrao
r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/; nego(ierile
zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . U
JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur;-delcliu r lur Willirm /adl
sr Mrureen Berrn.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii
prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc
generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap
perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel
de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm
carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile
lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale
penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4,ceer ce e.le de

Procedu inlonnale,
creative
9coala liberald

$coala realisle
Figura nr.8 Schtla tuiHopman

ace\t.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. Hop

\emn e./a o co?lalie s prctefinLclor
rcolilur rcrli,t'j fi libcrJi
I'entru cele doui ripuri de situadi core.punziloarc. Reatiflii \unr cd_
Tn

rnxn

totu\rrcr unof cortreptc Je ha,,a ca dnarhie, intere.e

rmediate. roiul.starului, caSdguri relative, capabilililj de securitate
rrrtiunaU. scepricism fara de in\litutirte inrem;lionate. ir.onrr.r.r,
li_
beralii . red in lurred in comuD a deciziilnr. oLrr. |l\ e pe lefmcn
tung.
rcton non-sralalj, ca$tigui absolute. ahe Fluri decat secu.italea, i;tenrii. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri. in rerrrrare. rrbtort nu
depa_
|eSre mull !e. nutl.onlra)r intrc real \li ii tibeml. si elunla doa, rprnIrl tco r Innvalr\e. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc.a!J conccprutui inteq. i!.

.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.]e

Az:lr. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord

$i cvasiollciale, care ,, O"no,,U

"unouq*."uffiffi

Pxn evennnente regrzate pe scere pa.Blele cu esrrad.:Lpgllicd ofici,

ali a negocierji. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc
rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite,rtu,r pbnilor \e je cunrflrnrd. In
lr .al negocrentc Ju lo.t \;7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc

/olvidi conflictelor.

BurtoD a observat

in

1969

ci

toatc confliclele slnt subiecriye.

--La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit,.t, ntu,tc nn.rpj i,rtr.

paryt , ar. pttt tt idtoto?ate ,.a dil/renrr ohieclrv( n ,cnsul
La
sunt ireconciliabiLe, ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi

tentonu sa po.ilie. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte

rcse su t subiectiv cAnd se au in va.tere yatori... O u tta\a
ca
racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.t p.jrli
L't.. O t'rota,nit ipt rtdta n,ontond!r,ntutrt trtnt (th t.t
tpl d" i,dtrcnrla. n4d d a ti rci fitot(i t,t
.
tt t\.1,..1,!ttt

--t..,tt

|sL

De

$ena lunlii

nri
roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eganalr'
(
rrceperr:a
u
t'"'" 're abordarc 'e

PL,n .uhlrnrercd

*r.ll" '"i'"."r,

si sa desfiFuLtm o negociere?

'' 'oi"'i,'*- -rn,'

rnrir inrercsur" se ti.rrttjI: :: ]l-f

a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar

i::

F,,il:"iil;, ;;";;;i;*'ri'l:i-i.l'lll)::"i1il"i.
;l;.:.J';i; ""p":'..':
::::1,'J:
inrai pinr* a obrine Jcorruri
HiJ;Ti:;.:;;;.;;;i-'p':br:,i:':1,:lj:::,,,",,,,
'ai
r'" pa!eze.drcl discu.Li,il i'io'ite .'teraenriti'a!' cu
n, modelur
moder.
T;ffi:, ;' i;;irnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:,ii1
e,n"i p;i"i i;r,rr'l'

j:l::r

rur" r G ' _'''

:l,tlii:lit',"1;
;x
rnal nrurrr
[qi:;
":".1:1,::ll!:
^rer rrru cl Lonfi(lele
.irbilel ele rmnlica vrlofi ncnego!r'lDlre
iiiJli:,:i;. ; ."a ".***1,q1'' 1111:
rn p'oceserc tralr!
i'"'"'":i"'i:::.:i:'fl
ll

:ifJ;;;i:

"

r \cmple
';';;:""'pi'r'i''
l:,'^::;:'::::
nctsoL'c,,'.i
.i-".r".'.''
,'"i
ulre oe
': j'-.., inrer\enlix
111':1..:
i,,,,^-,;. ,_.,
inrrti ;nrcresut, ii
rvr!}uLlu

-. '""(r,l

de nxce dLn Unenru!

'Jl,ii'il-,* ,),

'"i'.

Bunon consrdeni

i,A

c:

r, l"ir*"'"

,i LrRis

'

mli

nrai !alorilc)

sl
hehavion'te Fl a reprezenrlr

",#ri'"
rlir dupa (um utmerz5:

J.a

'
Poz:rrvi 44 t
ttk
oaru Pol c;9Liqd)

Suma

larbe,e
obligatorii

lffi"THl,
rafqgi.a'

",\

Agenli
exteriori
impunand
solulia

re penlru

tot/

coniemporani

-----..

atrasa deradmnur_din drcapta sus,

ll"**,ffi4 ffi",#yx'"",:'l[
ii;l J: il:;ff"J,T:,:Iil:t,f

Etll

Ij;;** ;r*.
::::,:: ::::::.i! ii'ii|!#.tT, ;i, I;;:: :! ;::.
tn|:t?a p,o'
auro /pglar,.. IBunon. t069;
'"1;x:,:

"telor

"':il:

r!,it!i
l!!lEl9r:,
l(

":;:

d?

;:'ilil.,:lHfi

;:, fr

::"i:i*+i#HT

.""1:

Ronald Fisher ii con.rdera d6Fiilonreri

ai abordirii sale
ronn bunon. pe L.eonard Dobb pe Herterl
$i
Kelman. El silu_

ffi

J#iffi ffi

;m:tf ru;*i*ffi"T'i,,li

lii"ffi,#*::".":,,e'*

ffiJ.+*'.--Te
Orientul Mijto-

o"*g".",iro,. .u,. :"1;;;;;:,;:;;:;:

:,":, 1i:li,:-";i-01,'
u.n demers "l
;.*.i"i;;;; ;;;:;
_f"i. L'0.1:TjT: :l :""r,,,uie
j:.,-':.::i:"1
increaen [",t,a' ;ffi;;;
l"t:
1""1atmosrere.ae
p"sibi]e soiulii. Ele urm.resc rearizarea
l*i
unor
:[:,::.rjl1il,"1
ri'nJ,rri psihologRe pentru incepefea
negocientor. Uneori mediato_

:ll::):Tl:i,#J*"

*.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_

inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.

Ronatd
,.. ,Co*"?l]
lrsncf
o definelte in urmalorii termeni: ..lnleraclruneir
trebuie sA
unei conrrunriLfi producri!e inrre
srupuri. in
ll::.T::1:::lilil
eruz no reprezentari: deschise
$i precise, recr
5i upri uain',rl,l1tfi:i"f'fi:iiil
lfl:::i'
:: rr orrerej
:i.iTl cte
lino,5re,ii
rLy,,v,,J,r
culrurxte fi ld dczechilibrele de purere
qi
llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re,,ulrrre recrproc
ac_
lcplJbrle.- Procedum cel mar de. inralnrra es,c aceea
a aletre.etor

46-teresul
personal, de
descurajArii sau
pedePsirij)

fj:tlt,+rj**:.lTt

'iio

c.)nfliclelor
idcea de coercitie )i lralrrca

'rudiile

.-. _.

apafenl
ireconciliabile

Sufii: zero
(caslig!l unei parll esle prerderea celellalle)

1.,,ii,1,3"*JXl';i#*ffi *#l#ll,i"i:JiiHH.?1.
:l iJ i""ff :,"::';t,i:t[:.il:';.:,xli"it :JilJ:1
ili
Lrc !"i.:tii
orb! de Inlem, lrrner et"r ce negocraia gr
nr ! dcrorilor
\

Figura nr.9 Schila llriBu on

lh..'r in conjli \ru In srnlerer tui rn;itnp rcrt. (

u\j

an_

Ul proiecl

.locuri pe rc.na

158

lnrii

lipse$te. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu'

lui sau conexiunii pi(ilor, cabazi a sdrii de pacc

Euristici ti Creativitate. IntrucAt inovalia este un prodns al crca'

rivitiilii, era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE.
Ca ti in cazd curentului interacliv, ea a fost dezbituti djn perspecu'

Partea a I1 a. NeSo(ieti

cfcativi), DruckDan. Husband gi Johnson (schrDbiri ce.ten1on_

'..,,,; r?d.elel. Stein ,inuvarie Sr Jmma,. p.Jrlt ,\tr <gii intcgra_
rr\ c). rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.
,,Creati.'itdtea, drpiL Spector, se .Iefiheye .:a un proccs prn
care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su; N.izu;e
ca
a,cteptabil d? .lblosiloar. Si satisfdcdraarc pentru a .udienld
Llutd. Procesul este caracteriaat ca o incer.:ure trc re.o^)are
4
ploblenei, dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile
ti
si tte

va analizei conflictelor, dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_

vanja pentru negocieri, pdncipala lor nttodh de rezolvare.

,,Mo.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee

apli nile pentru solt4ii, consillerA Spector' DacA pdrlile vdd
co flidul in tatmeni naliotnliSti, etnici sott ideolagici, cscaladarea .lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii
, arp d,t'nik(i a ntcl.\dl i'nflLtult't tr.:lt,"rttpltrLlL4lxlrtc.

.1 unpte in no.! deliberat tocu.ite

saotc in sAndire. Gdndifta
cteati)d se tu eseaza problenetor wchi
si rtifcile, gdsirul nai
tnadatit.i!.i de d reincadra ;i re.tefini prcbten;ete.
S; nanife:t6
tn Jorm tarea d. noi ipoteze, tertarca acestor
ipoteze Si it co
niitictlrc... Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti
"c; inttli, ind n.I ndttt \rtttri atrjuj.,jt;; inn"dnu\,utJ?
.o t e\t. tpi, ttt pro.p, lc t tc, 1r I dp t
e:ot I jr i d. p,,,bt/ma 1... l
Rezultat l..ene de obicei o no d po.ribititate sau opotluntate
sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.,

,;,;;aa;i,i..t;Iw r"',,'ir,;; d',;";i ita p, ',ltdln

7a,ri y Jat r 1, ta lrrt;"ralo .'411 \lli dt/' tt rI' infas

neso'
fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot
.,'"dl
ia.
, icp,ar tu Ji!t,. Pa I t, ar t i.i d, I n,nn.,;hili. Bo'ntn.
CLhtr
'r
Rr n,tlo ,tt /\Pnrt. r( -"u d, o:n' I d' toallit !?
"lo
tfr,t i;A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o

precoce si

t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas '

cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .< tor crrrePrr lllllt c rnd
p;nr re(rnl
cr ,d/',( \r424lar.,r
... Lle\rne
r+rnr c,,-/-.'{rdar"r
lararii !rnbcrc
:,rn6cfc994]
Jer ine ,r,drrr'rr
cunrl ..1
cunll
,Prle\rrna. AUr:r Je St.\b. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.oLD .a \e
egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id, Ajen dcmers
porre e,. aio,l, in ,"'.n'd. mJi dcgraha de.ir .a o -cdrh i I Busrrra'
mediere suu nesacieft,

'

,,O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc

a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . ] .|at:a ei pot ji t:o,lrin$i
sd i$i retnudre.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele
ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli,feril, eristd o
tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu.:e ?racese crel

atire dc eandirc, prccun Sanllirea analogicd, bratuttominq'

iocul de tuluri, pot aiuta [ .] Teza naastrd poate li 4ipusd
Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie'
rc, repre.entate d( tsandirea ueafia, oferd posibilitatea unor
salulii noi $i dcschideri..."

Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere

in depigirca impasuilor. Exemplolc includ pe R.i[a (compensare

r59

;iiil'"td;:"#.*\ii:liiilJ:::
-'-;::- l" ". )"'i,i::q,dt$iil;[fi
i"ri-,jiii'
i,npr.uriie
nie.;,;!fm-pr.;
(unv.nrioralersi
i ; *5m;l
LnIelc
I :i'l:il::ffi
de. cre. pe ti,n1., i,e.,c
:: :[i*:
,ii,i*.u,iri:
.*
ru.c.r prcnre
.1.

rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf

Li_
|ut la curent de lnedia atotprczenta. Vederea pe termen scun a cle_
ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern

prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns

fi.ecvent. Curentul
u acJ L,ma\rdt rr J.c\r pc.rj. .purjid ..s.him-

',r r .iLIUt ALlucetr .r. ur.iroi legrt de.reatiL.iliei nu d_c in\Iturri.

'te \ocretatc ii nL JF brfo. r:rlie. prnre.r,.nr,ri li l.u-pofir.ii".,\".aBle,r.i!:..J ficeJ rcJde|lu-a...:r buc.r,z,. ca |:c r<(rno,r>le
o faspundcre it un rot_
Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr
in care
,rrl'urile,lnn rF !re.aJ dco.oi., il|tluer raU rrjl .le mJll
tFnc/a
i rleqltrurarerl:onllidclur.
Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA.
inlc
lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc!
drep! masurn
rJrur rnteres. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea
unri
rcs conrun: pacc

stabih ruupa

irre,

un

BUCUi.r!liri
r.,l. Sn.o,.r,ir'!'
- Comunicarea Cobcl irlr

Sed'ulCenlra

160

tocun

{duDa reducerea economiilor

!:iYlLl!ryji
in praf $i pulberel Acesle

intere

vdloli.\upreme
srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de
erau
-'-!oui"*iJ"uta
adngerea obiectivelor prin inte
" ""nstat de sp;ificul lor cnltural (limbi' i
lrt p"i"r"fiir"t, itatt"rentcare
le puleau separa Pacea 'Labila
a"
'"r"rile
valoare coml
,"u."tu."iau slatului pe baze democlalice: iAla o
prospere ti descatu$rea initiative
nJrat*"u ln."rntu
"aia
"ionomii
De Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr
rit"ta"
p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi

*
"..'."[i"iir"

i;

ii"i

"o-ot;
*l"giil" ""r"tl"'
"l
concepte integratoare mai clare
h

rezollam
tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu
penru un
expe{i
pace
intrunim
de
o lon rin$ diptomaticdL

european I
iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul
de mileniu El po
lnceput
la
probleme
i".ri*
de perfectare a mecanismului negocierilor

*""i"**.ttt"r

;"'.i^.i;il;

campuri mai vaste ale construirii

pacii

Capitolul 7
Calea 2 $i calea 3
Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo,
rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a
trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_
rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a
lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. Conceptele de inleres !i valoare au
fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim
gcoala inregrariva sau inovativii.

Valoarea a fost vSzute de Bunof,vca etementul )ndrspensabil

olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici. in co_
sa cu AfF$i in a.rmonre cu studijle acesluia despre
.laborarea
(pror,acted. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. el a
poT.j d:+!91"'Eere^a .i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil
cu merooete extslelle. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele
perene rn care se ctocnesc \alori
fi convingeri ireduclibile, credinle
nerranzactinnabile. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.
ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S,.,;ijl",/,;
,.r/pd.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_
tirare. eliberar de rigidi( ea po,,iditof panilor. ce podrc (onduce ta
IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. MeLilele

0ccslor negocieri paralele constau inj

afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac,orul nernvrrrr ld
Duroc rcri te of ,ciatc. fi .pFG .oeretalei;i t.L;i;eaTidemiti nc

l.

l',",:""'Jl*il",1X'i,',b#ff

ffi i*:#ffi ffi$:T:","';

rctori in viata inrenniionala; (jd ) o$Sr"

2. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al
ffu.1ilor. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor-

lrmenrulceluiialt;

3. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea dj-

rrlogului;

4.

Posibila aparitie a unor idei noi care

oficiaie;

trf tl,)cier'i1c

s: fie

rransmjse in

to.rri

t62

D?

Panea a ll-a. Negociei

scena lulnii

de a
Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile
posluner
a
interese
re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor
bile solulii.

5.

!gP!s!t"

caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con

163

DiD p5cate, irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura

rmportantei lor. Spre deosebire de factorul purere care std la baza
doctrinei ,,balantei de putere", interesele a$teapti inca si fie sub
ieclul unei ,,balante de interese". Iati cabva idei care ar putea face
,,balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.mtionah,
unde,,balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.ia, negocierile fi polilica mondiali:
I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului:
psihologie (unde sri la baza motivatiei), economie, sociologie,
lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula
di obiectivelor), teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile
in interese).
In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii, intere
sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.
2. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: ,,inreresul
cle stat", ,,interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor), ,,interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud-

l- Interesele sunt masurabite, gradabile ii comparabite p n

utilitatile care li se asociaze.
4. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).
5- Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a
conlrola unul qi acela$i bun, reritoriu sau resursi).
6. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are
doui fazc:
a) gasirea unui interes comun, ciruia

se subsumeaza inrereseie

Pldrcularc;
pe

nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.

7 Prn.r,ul Je echrlibrrre a Ltoua ,erUn d< inrefe.e panr(uhre

iilL'll

s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse,

Cum a funclionat
d.e
erese in cazul conieriitei ctrcp

po/rlr\e
tndr'lre de.r incercc 'a fnl.r'rm lorle elementele
|Ut"l
renabrlrm
rrebrrie
'a
te -,,"ne:.o.r" in 'a'ita.
ala cum teoda confl ictelor considera
".r*ii,i-aJri;u;;".] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne
"iJ.*"i
'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl

o*i

-.i;;;ftl;!
:i.''; 'l';";'" .; s.'erca
il.,nJl:/er si nreu'up!rilor'
nbr<.'
"-o.ileti
p*ta"g ,m d;, ca irr ;coah inovativa de pilda' '
nt;i"og"iti"."
s;; J;.. .

a cetol angajali in negocied' tot la^intercse

Jc

r.rr.rr

" 'e'u
H't'"r'rnr'
i.'trei e v"'bcr'e

dld,la

lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al

nrlinr. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito

tirle, definirea zonclor economice exclusive. accesul ruluror la reN|tsele oceanului, dfepturi speciale penlru starele i|sulare, cii de
lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. Balanta s-l rcalizal prin
lrrnnrlx finali ale cii prevederi sarisiicetu anunritc intefese,

164

.loc ri pe scena lutnii

Panea a

producand obieclii 9i nemullumiri, care dacn ar fi fost considerate

una cate una ar fi impiedicat un acord. insA p.ezentate in pachete
mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i
au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea
ansambluiui. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai
pulin rmponan. decil Leec ce obr r.
Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei
negocieri in felul ulmator:
L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si
!iei, in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei
p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor; i
2. Conjqifg4,gB4w{n-asoLutjqi s!.b lorma interesului comun;
umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie
ate sau annonizate, tranzaciionate sau echilibrate;
3. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle
ne. apte sA le satisface ti rcalizezc, creand int1 pirli o
durabili, ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice;
?t. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr
cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i
pendenl! sau autonomie);
5. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru

vit din cauza rigidi,tii pozilijlor ti rezistenlei la orice

fo li

colaborare, crearea unei negocieri paralele, calea 2, discreti $i i

lbrmali;

6. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti

tili pe termcne lungi, cu reludri formale sub presiunea intemalio
li) sau Drivesc teme nesolr.tlionabile (coniliclele identitare, confli
tele prelungite). in care litigiul a dus la o polarizare totala in c
rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila, se recomandi:
a. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica;
b. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd, con
crat; exclusiv i ereseior practice, cu pafticipanti din sfera
interese, intreprinzatori $i expe4i, speciali$ti in proiecte

Numim aceasti forr.,ln]d{calea t Ea poate pirea peniru

$ocanti $i paradoxali. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.i9l3lr-s
*hl_l:!I!' lru.Lrarsr,u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe
ncsociel De un all Dlan.

,,,1?:'l
|

'
'

:j#.i.

Il

teSo(ten
a. Negocieri

i:"x"#HT:i.,i''copu

t65

in,',ari

ei

Lrn?Nr"ir*". .'*;i'i{,,,J::';,il

ru

ca,a pe. n r, pran

reranL Inuebarea dac. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are
l|n .dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul
In
de
rrlegrare, europeani. Do\arul istonc al apanenenlei
Alsaciei ,r
Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi; pnn
cleschiderea

p*t*

:::

unei

solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1

::l::l"l
-: de litigiu.6a
unor proiecle srrilne
$i de oricc \dtori .au .ubjecLe
conrrunialionale fidenri!ak. leriroriu. ljmbi, credinre,
doclrine etc.r.
Jar crealodt-,de i,nt:rlcltune socialE economicA ,fa
Si
incepui in

oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.

Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.ul Europei.
in
\uo,l.e-cliile
e<tut europe.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate,ub
egrdj rntel_
rr!rionrla rSUA. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa
a dis_
pirut, interese comune nu au iosl discutate, negociatorii
ne<tepiqind

lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau

armatetor allate in
(unllicrr. sub \emnul mrsurilor imediate. .lriine
de orice solutie
iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin,
noul secolfi
pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei,,bucnrni unor
confllcte .e datojea-.;
nLr r'.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici.
ci $i fafrului ca ne
Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre
ti inadecvale_

Paned a

Il

d.

N?go.itri

t67

,' gJni'me. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti

fi ffnonit rgcnda. con_
.,.nsut..n vul l pJ'rciprnrilof tiin,l (rnl,rrrul
elen<nt oe luare r

oecrznlor.
..-..11 "l!,.itl

CaPitolul 8

Terfii
pirlile

angajate

bucu i, fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri, sau suni garanlia Llnci obiectivjte!, a unei echidjsi.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile
maj multc ori sunt acceptali
$i inlefesele care se confiunti Dc cele
pentru ci oferi un sediu discret sau neu,ta:-__.-:\

$i

rczoh'area

pe

cale

rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe), la UE (cele cufopenc), ltr CATf ii UNCTAD DaT
lingi un mandat ii 1 scoP l.o Nllllc in terncni gencrah de

lerrii

r.or

ht.rci.r

\zr iLleer.r'u rrne'e! ncPu(icllor'

niii

rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f;ab Danc $i Cermania, virar intciesate

Inr

un rezujtar. a purut

si-fi exercite inl.luenlain culisele confe.intei.

.f tf l j.,,rdrc; r]. sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a

.:rtrur
-.1$1[.]
cn Inregr{r-er,/; irnta,ul tor rordt. orennJ o atrerriaiii;. rrr
r'.drercr e.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof. Je obr(ei
ee..

..1",:

ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui

t:"],.i:.{";

""T:ne

crye

Lt nairr-6_!:l1ur.

po

se supra_

e area u,r fol

l pclrr. rcd.linler/a lc ce.e inraml';. rrr rn.llim. lur cnnliburre

'. a a,n,terd comun(;jii.I.JJ r.c cor Unicbde,rtreprncner. tu.
f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri
oficial celeilalte p54i.
U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj, faciliteazi
nigocierite,
.,r (i rd c,re l-inJt Je dorinri rmprrc.ii unci .o urii
te-rnrrrrpu_
. r/i
ue ta. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L,enetrc. cec! ce er_
r.r.,r ^Rnlul
In farlc a.cetrrre! tui de c;trc pd1r.e carc nepociJ,,a. in rtarr
..r,unha r )r i me,rielor nln.rndle nc (rrc Djr.t. e )i tc lran,mil
|nn te4, ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j
lrcl.ce s..hidr penur ||omo\tuer rci .ntutii de rn.
r rror . I jar 5 d L o \t. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai
riem_
rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti.
lr cl/.rl lj!nula|L|. n-.i er.. .c npropie-lr !-Lh!rJ. rr ci c
rrle
\u rr linu-ie
lrnu e sa
,i^, i0,useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 ;i ja o
l)itile sunt
rrpllce- iiiiipiiiaLea ;onsti in modificarea srucrum negocrer:ror
, ',"...',..",Jtro.a .ui o ntencJrlie Jui:i in nego.irn. od,?Jt; pe
"rr dc purerc Si i ttuenr;. nu I.umJr n( |er.Jr, rn<.
tr cr/ul t^.i.tt1or J, /4 Lr,/o , tqcllr. e.hrl,r nn-vc!JJr;
Je
',,
I rr,Iira a ufpr
| \edrU J.,.r(r ,n \ ita ,Airp; o,tor .i rr , :rma, in_
, !nlrr sr Lrp\.rr\.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr
si lr.e.t re i.
Acc$ia erau rcprzentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.
care
tr \emnat acordut olicial. obrinut pc cii \enrdicirlc. Lr orice
r'

membre ale ONU. Medicrea, arbitraiul

iuridicd s nt menlioDate ln Carli

nesoLientc
,e lonete noiiri.c Jin qrsani.!an
Uner tofrc Je gtr\ernare po.L_lrlrhdnj a tair. au
rocr ta,/olrte In f
oras gefrnrr.
n dr toc d.n Algzlj,rpn .aL
r:1re rec re nct n.l o Ftnic unei J.en(nea Ji,culii. ir
conicrinli
lor. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv
Si expjicir, iar atianla an_

!r

in negocieri directe, dc mullc ori la

masa neg;cielilor ili fac aparilia te4i, care i$i oferi serviciile fdrt
si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se
Pe langi

t x,

Jocuri pe scena

168

lunii

moment de reaclie publicd negativi, ei puteau fi considemli

lucrand in nume propriu. Conlinand numeroase inovalii i
nale, acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu
calendaristice precise, de rczolvarc treptati a problemelor prin
girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea
final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul
limului. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda
anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel
pi4i, manifestate in asasinarea premierului isralian $i
Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre

Paftea

-a. Nencie

I69

Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_

mentar viciile negocierilor de la Dayton, ceea ce le_a atras caraite,
rizarea fAcuta de Kissinger: ,,Un ultimarum.,'
In conflicteie_din

alcanit

dir,anii '90, mediaLorn pen u srlngeAujucal ace,r rol succe.rr .au ,i_

rea ace\lord au fosr numero$i.

mulrrn: ONU. NATO. SU4. Furopa. ConfuTia \emnalald de an,r.

li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. dar in ne_
$i

gocie.ile menite si restabile{sca pacea.

Tn ace.r lablou. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal

:aU.lac,il* Pe lii.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med,rlofr. ,,x.r"eil,a
",
A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur;tate.
Ir.uIlcrenla re.ur(elor. reTervd membrilor influenti de a recurpe la
.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru;u,tiricareJ
ac_

trunllorpropnr_

dei mondrale. qbsesia redisltihJ.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare

Arordut de laDatun t1995, esle re/uhalul unei negocreii ih car
SUA ajucat rolul de mediator. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi

fifiiirin

incetara asli-litntilor. obieclivul de a,intemeia o stare,

D;ieifB-os;ia t;intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc
a;";aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara,
ir"a;t
dupi Da)'ton, de prezenla trupelor strij
ani
a;reifiiq6-ijd;&,
ale
acslor
Cateva vicii
lgglpielj rezulti din Jglqlp.Igcumpeni
americana in elaborarea
-;iatonifi
ift pnr!. Acesta a utiliz
unei
negocie.i
fost
fructul
lielieeff-a
in limpul $i duPa
inainre.
chiar
a
aplical-o
cu
fofla
amenintarea
sr

aaffiili;l

i"i6i6;;6diplomaia

n
sd.ieii.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra
! - r _ b"'"'
'- jE::-r:.r-1:+.r_
ele[enLde
LJ.t
ujl
all
de
blam
hu
acoperi!r
tavoarea sarbilor
tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania
diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani
lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza

prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice- Structura

lui non format pe baz federative, impA4itd (aParenr echitabil)
lrei nalionalitati, excluder noliunea ceteFneasci universah in car
individul voteazA pentru orice candidat, indiferent de etnia sa. Grij
pentru prevederile prst-dgre?,nrt qj buna funclionare a stalului
s-a manifestat deloc. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi
vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con
rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor'

Carl4,cr@4!l_!$a-Iolirt QLU- inlr-o alra situalie tot jtat de

complicati. rol exersar ferd alte medieri paralele. aceea din
C:n bodgi, ,vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_
rru neorerea

t!/tjllll4eCn/4

nu

lnJjuJpui4l4_

Cdmbodgid mo$tenesre o cri,,a de proportri. are rr \palete cr ur

genocid cu aproape un milinn de vic me Si
y\hmerii Ro! , ujr
r1c

rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!;porfi greu ecrlale. In Iobo.o

co" l!lttll-s-i!9!1 L.o!!es-cr A.lErd ca rc/u,rar al uno,;.ffC;
r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. Acordul a fbsr
semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. de
lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl
rl. runi cambodgienc. Negocrerile au co du\ tr o..harlr Lle drLm.
peotru procesul de pace in Cambodgia. pqnrru ONU, implicarea
s_a
trnJu.. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je..a pa||..
l.c rler dlreL! : M41''pr aaJ-::j.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf :
p n mobrtr,/arca \ontributiei inremaLionrte Den_
sPttnirca trqzilrei
\nre un slat democrahc sr tl
qce'la p a
!llt uNlL
ol{llAieita
aielejllur.qu
puterll cnn.rd(rahrti
-t pinilc irr faranodemtrc
J g!c, Funind
piopriitor ra,pund<fi. A

romul
fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la,phnom penh, care;iiareai o
ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .Sli doiileirirai p" contuctore conlirua
$r
fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr,Ullllllqlerli d_!I -sigur, inretegind

'rf

i;

t7l

.Iocuti Pe scena l&nii

Pauca d ll-a. N.saLict i

Dup'.re/ql
pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung

ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei. Este o gradatie in aceasd

enumcra.er incepe cu dezechilibrarea negocierij, rrece prin slibirea
angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi, in fine, poate si le
dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.
Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie, care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie

t70

;.1H##
it',,,1,**:*lili,li:i,".:lTi:''Ji:','ff
ei neso(rel
lazele
toare
in
.are a Luprinr
f,
iill"
"i'*;
reutiu
fi;;.;;:;; "p.",r.

rrer aruun insole:i 'olul de medraror

frtE"ii5fa '
oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif,i

"i
iii'r'i.
""

tamenLul

ii' *;';,'iA

-@'

o:,T::,il:'

i:i!1 gltit
pi',' ri o"
"o'"ri'lGGa--!m6il'uti:""
egal 3cor4a-1,!atilar'
-;; lrpsa elemenlelol!g-s$
imDul\
P's; '*l' n'""nind din

iJ

.',

"r'

"

;tti';i""ii,"i,

""",-*Leci"e

imedrare

si sraba

*"3JI"Tffi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt

lLrr

in a ob\ir

":,Ti--l tl

*ffildl:+-:*i.G#[i

!or-trrJu

l-or

oseo*r I Jrure panrle rizate

prralel d.organrmelor
t-.re oe menllonar rparilra In
*ecrrere soluriil
i'-,''

*'J"J-ii"l"'";."ill'
';;l;"::i; ;;;;;:; ;"

*"1'i'tt'

"'.
1r

"r''u
n'.11''i"1i

1:-f1:l:'i::T:l:1:

;:rfi tndJi #r nLl;*::r;r:ll,:ii'i"1x

de studii sau reflec{ie tn probr
iiili-.], i"'*...i si "entreleclasic
reveneau in exclusivitate
JJ.'ti.i"'""1 r.",;+'onal

"1"1h*;::';il"'llIl'Jl5i:li;,"r"G'*",',,r,]',t

:nl"ll*i:::4,".:llrii::iii:"-i,''*:ff

*q,ffi

*#Fir*****;;;limr'ffi
p,i.''r",,''
! lll
::.1-*.ilJiiiliii;.
urrgLirur

c\r\ iiv, "

1..1"*t"i ..

r',

""-

lt" ri.c
t "luril ::,11':;'::
Sulr! !!. 'a-lrei mornenle
p,cre

)J'i,"i,ii",i. a"'.",r*",1"'l"Jn'-fljl1,'^:1:

iTi

rn

::

**, i: i rirr ru:

H;'lii:i"; lll'l ilir T..*n
nrun
li"'lll i:i,"l,i] i;:, *i,i"ot'i, tc" r-nd "'n<r is'

;-."i

.';...

'o'r'rre

l'incinrel' r

'r

pnn
lanprrrrc irrrck'e

dLrrabili.

Capitolul9
Modele conceptuale

teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_

lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase
cuno$_
hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare.
tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!,1!Aly9s lunr impinse pe primut
pran.ecnrralea. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_
lre. ln aceasle lumin,. recip^rocilarea echifubrul complereaza

$i

Spre deosebire de moclelele filatemalice, modelele concepluale

nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl-

ar_

monros jdeea de echitare. ln cadrul sfalurilor praclice

figureaza
atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de
concesii
recrProce.

p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul

$-eq!:o4 conleaTa personalil,lile

eri o structuri, cu ajulorul conceptelor, folosind un limbaj imprumulat din diverse l;orii sociale $i umane Autorul unui astfel de
moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru
un anumil concepl. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel
salc. $i cum teo;ia ;elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai
muit ;jplomalia. negocjcrile, conlictele beneficiazi de aporul mai
nultor ;tiinte (lrcpi economie, istorie, sociologic, psihologie, $ti-

-h
anlrenale
rn negocieri cu netoile. valorile li percepltile Ior. De
unde recomandArib penau modificarea vaiorilo;
,i i;portanla ca_
pacitilii de percep{ie a negociatodlor.
Dac,l\rlm $tiinlele potitice c ptatfonne iniliala, impreune cu
_
/..nman. \-om privinegocienle ca pe un proce\ de decizie. Impor_
tantd este Iotmula si delallile ei. consrruirea rarionala
a acord;lui,
dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4.
cr ca o

rolul personaliiiljlor in contextul epocii, sociologul va inslsta

^.
turn'rea
a doua procese. unul intem )i allul exlern, inu_adevar, un
qrplomat spunea ci
Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa,
cchipa Si in\ritulii nalionale. De unde impofianla da|a lobb,_\rlui.
r\u rnu? In Joc.doar expecranla oponentului. ce trebuie cunoscute,l
urmanra. dar $iexpecranF proprjei partj.
All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate, adoptat
uc ( ros(. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci
a

inte comporlamentale), acest concept cheie va putea Ii atribuit tll

preocupa;i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie
drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e(
tate, justilie, prjncipii li institulii; cel cu studii economice se
pnnct
ocupa de intercse 9i utilitili; istoricul va imPilge la loc

li i|alionale, pc-atm
ccl cu fo nalie beh
ilr
sfar$it
molivalii,
tera crnolionaleia
in oln $r
inrAdicinat
adanc
la
mobilul
orisd vr lacc mult apel
agresl
egoism
gencroasi
cooperarc
Si
Duri. cc ahemeaze ir|rc
desp
scrierilor
cAmpul
de
aceea
Sunt alatea ipoleze cili autori $i
greu
de
srstr
e
lor'
al
aciualitilii
negocieri, care infloresc ca semn
coniexl, psiholog[] pe elementele rutionale
ql pe

mulli autori au o impresionanli expe

Se poale obse a
livfesc5, de cercetarc $i comparare de cazurj, dar pulini au

fq
Darlc dintr o echipd dc negocieri, inlr o silualie vie Akashi'
ciza
de
siiuali
in
al
ONU
General
;sprezentant al Sccretarului
B;lcani ti Asia de Sud Est, a infiinlat in Japonia un Centru dc stl
(
dii pentru rczoivarea confliclelor, iDsistand si aibd cohbontorr
erF r.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP;rire t<urcl,(l
Si rrccem in revisti cite',,a-din !t.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L
gocierile, cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. 991..1]r-ai'!lult

DJp19!$gg!.,f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds
Jeari<si ta in-

xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. Aleoda rrebule acordla

rilmului de modificare al asteDtarilor.
Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_
_

?cle esentiafe ale negocierii, cum ar fi aceea a/o rmutei.

ixe cateva
olemenre mai detaliate. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi

r[mizi)

El;borarea ei depinde, dupi Zaftman. del

ca_

t P?':9pt!!,!!I.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.!rcii

cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian
uiliei, cu
peocuparea de a omite sau amana temele considerate
nenegocia_
hile din listele ambilor Darteneri:
. 2. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei, orga_
nizrrea lor in vederea con srruiii; unfi pachet coeren\

locuri pe scetu Lunn

114

I'aftea a II-a. Netocien

a) substantivAl
3. Elementul de lrrdli, cu ci@va interyretiri:

ti

fi*;.";;;';r;c.

sLrslin

*"^t,b)
c' c' lanbitd
r n/eto' la:::!::it,i:

criteil;te care
crnrirrtrra
adfie(6rei
nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp'
;i\rriburrc dupa carrcleri'ticile
micl
pri\;nd
/I"j
e|
-r1r""."i", *',lc'l'\rntuia!r: 'r,Fr/tu'
rpare cr in
",,;"..,
,"-"*_0"o...'l,"lf o, ,*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr
ambiglrd a
sensibile
tema
$i
i. "rn,lJ"r.r" "-tit"tiue iau logice,
echitini.
ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+
lrral / Fonnulet | 'e iete r'PJ!!g!]g
rederta unur acord hnal!
aLorul r;
rn lederca
atorul
teme
ast;rea, ,-"tt ;;n""*'rdlr'-acoperind cdr mai mulre ftd
'
o",-a, n"-r,A r,tr, iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn
ririFEilCil" numita );.lggj!i4, rrliml 1"::i':':
'l :
,le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr
irr,
",ni,|,i,,,,"p'"u'en.
g"n.rca\a: rr' in Jarsir'.'' lie 'Ptnlo"'''id
iu'olt'l'ffi
,r" r"-"r" Nu esi.greu 16-razrrr
caliuli
,.*i'of 'e rran'leri (u usurinr; lr crri ere
sa
'"*..JtJfol
in
activjtatea
J" ln nJeo"iutot.tl t."Uuie si dea dovadi
"
il-aduce indeTharerer
. Nu poa:te fi omis aponul pe care
autor apa{n
tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un
de
iNSlare-jhprocesului
ale..t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a
fundrmcnrale:
proce'c
i .-r' rn. r, i" er 'ectiJ llror r rer
"".,.,i.-i
.o4ftr8" la' br al doiler',rI/dr'sr' de- fls'r'e
p,o."t.-t"
in
care nu'
baz; de variabile. cu varianta abordedi de irrrdc''rar
proces;
!i c)J'
ci a intrcgului
;;;;;t;.;p'"
"p"nentuluj'
rezur'|ar'crnnrlrcarr\
)-1.'".i"1", "r!"ir"irfir si aclopririi trnui
\edere dcesle I
Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din
neso('edi
pe
0."'; , jputca inv'u ro'| t'rrcur'ur
un
rap"n alc
Je
''";;:;;;;[i"
''u-u"iJi",."
losr Pu'a i; e\rdenr'
'i'"'.'ii
rn!ati
trfuia" f, n.'"u.."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc
depd/li(t'tr
rn\alarrr.detnLle
i, '".ritrii. raI rala ri inlcn'ilateradlugat
ulterior concc'ltldrr
au
autotii
care
si anticiDarc,la
test"a lunt i.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i
.;;J;.;;';.'i;;,''." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr'

;;;;J i";',;;:;ii;;arrirec

i
;;;J

dc ol

ricapicil.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle

pro
ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul
mahcii supuse reznL!irii

""""
"f"'ri"."'a
,i".ri'i.r.-i.i*""rrl"^'

.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:'

,'",ir";."'i.lr i"

preocuparea de a explica conflictele. ele se bazeazd pe

concepte
clrere, care pot influenfa abordarea
$j mersul proceseloi de negoci_
cfi. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r;laf_
ilor intemalionale, dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala:

Conceptprimordial

reat,sE
gcoala llberala

1'li11l:

rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri

pulerea

)coa'a

Dreptut

ra(onalislb
Scoa a ncr, sU

Autori

reprezentativi
[,4o.genrrar,

(dernocralia)

Economia(comert

Car

Doyle,
Fukuyama

tibea

$coala

::,;::;;* I;;fi;;;."

t'75

RaliL'rea
upra de ctasa

conIiclu economic

Bu,l

lvarr

Figura nr. 10 Corcep.p cheie

. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea
liberale, cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. dupA culn am
vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve,,). intr_un let se trunchiazi
lrzlunea obiectivelor. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor
rnr un .altonament ce D.lnc dccentLl prirnordjal
le pl e.e. ceea ce
rcr_"rrnrea./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a,i rlfet
in calul in
orre se dA piorirate drptului Si instituliilor inremationale, ce sustin
irrcrederea in. solutiilc painice. Toate cele patru
$coli au ceva in
00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice, in
tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur; mon(li li ce lrarscende rolul stateior. Acesn din ulma exrgai|lt
toate
rufenlcle teoreticc de mai sus, iffr_un grad de ihportant; descres
ciltor. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.
(
jlr prrru_)coli L,a\rce \unl sirualq in c.rreSona ..eu-.r($i\;...
.

.t),i!|||c (e au urn at .tiii"n,uit,iiiiifrn,iir,r-mfl-EFli;mli

ac

4nfl/;, jr'!icr i seniej)'iii.qeqr.\.i'c de

a rrule"nrcer muri\arri so..ratt. a
lcrun.
6raJut!r in ca;i;ci6; ;u
Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor,, .LrciclalilLrr. a fe_
lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca. a
s.trcvedcrn.lc\adncte:
_
ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre
lrr ., IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr cr. J.terire
Irrc de dnminl c si e\.tuJerc \cQJt.r Jener)LtF.dcr rtjnmrnuel
\{.riler.rei ) no restc r,e ir,rr.Lcrur.r mondir,.i: crnirrr p<r.rtcrie yi a

l'TIiFFl,trtfia

Paftea a II-a. Negocieti

t'76

relaFilor inggale care o caracterizeazi. in literature' aceste doue

rente de idei sunt considerate neo- sau poslmarxrste pnn prerui
unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin

rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice,

cotoara-anali,,a criuce Ia nivelul
:TPll:] .9,1.
ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle
sistemul constitutiv al intereselor format de idei, credinle $i va
Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce rclama
cieri $i, o dal6 cu ea, prcblema identitAlii atat de actuah'
Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio'
oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept
iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9
--.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr,e inflt'Ienta$- d-e aceaia 199q-.e
g/ctx). Al6run de aceste scoli, mai transmll semnale rnsprrar
(ar
oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii
o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)'
"or"nr"
""ranO
in
ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle
rmodemismul.

(srui[vjslD

"

coneeue?risiie ia"ii&li, Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut

care il promoveaza.

lcpiua,Le,xlilqzMultitudinea de
pentru negociator. Cu toate a
poate
fi
derutanid
sufiG itenliei
pentnr orgamzarea propnllor
necesar
cadru
tea ele li ofera un
qi
elemente care sA le explici
li
firmizeaztr
servalii $i refleciii
la o remafcA: bate
conduce
Lista
bogad
sau si Ie exprime.
gre$it sau
complet
nu
e
nimic
semnalate sunt adevirate.
unuia sj
folosirea
conceptelor
fi
Diferite sunt insa ierarhizarea
pund
liber
si
e
negocjatoml
Aici
ca parghie absolu6.
cheie sub sermul lntrebirii.
Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co
usor detectabila. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre(
cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo
caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda, in care

gociatoni fac patii pfopni, aSieptand ni$carea celuilalt Strat

iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5, tinzand sa convearga
a celuilalt. Int;tesele sunt tot timpul ln competilie, mi$c'rile fi
concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se
struieste din piese formate din una

ti

aceea$i substanli a inlel

dispaiate aflite in joc- Viziunea ei integrale aPare 6rziu in

formulei, care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a

17',7

pa4i. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre. Negocierild

sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari
$1 eron succesive,
In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i
care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile, ca idenlitatea

culturali, aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane,

rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete,
vantd. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai.re Jin ce in ce mar ldrga. \4utr mdi i (l]3g\q d..c.lLpn{clri! irc
J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc.slidj:rrlqrs:3tlltsja o
rapitolul,,gcoalr ino!a!\a

cle Joue

ultimele doui contraste:

l)

t(oli

\e deose-

unelte fonnale

versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege

pin antagonismul intre realitti ii liberali_

Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor

rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo

lriva ciria se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce
, \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.rnir.!..ii.
iniormaljci $i comunicarii, negocierea aparc insi ca un cpiroln ai
cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.
Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip.rle. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice, abstracre. Nu se gic care din ctc
va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le
t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii.
Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a
obignuit Arislotel $i Dcscartes. Ea nu se reducc nici la.llionalnenIul englcz baconian inducriv, pordDd inversi de la cazul padicutaf
.r idcea generali sau la principiu. Ralionalitatea liirgitji cupdnde
Si
I'nlogia li metafora, la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de
Lrnii autori (Anthony Judge). Ralionalitalcr se pr,tuntcst.r iti .r,ir
,.; ii i0 procesele de crearivirare.

r
Jo&ri pe

178

scena

lumii

cheie(il)\

cultivat ae reali$ti' ac:

peniiriro(atori, de$i indispensabili
dp
asi cum scrierile lui Bufi;n o arad. in orice caz a devenit atat
tillu
drept
avand
trezit
s-a
incal
inovatoarc
i;confortabil in scoala
opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r,9 F.:l:
din nesocotirea fap-

Este vorba de conceptul

ceotat ae lberatlgti, e suspect

Capitolul 10
Culturile

ii,"."i" u;.*.

valori. ileinlelegerea provinc

ele sunt
tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri'
omului:
nevoile
stau
intetese
Sub
bdni.
cuantificabile iI! utilirtili sau
artistic;
un
interes
sadsface
penlru
cA
e.i.iUuirn u^tou." unoi tutlou
izvorat dintr-o nevoie eslehca
Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m
c{
rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie
iar,exercilrul
a
conceplelor,
p.omis" irin necintirlrea adecvatd
ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau
arc nevore
Scoala inovadve, mai recente $i neexperimertati'
poate
dlspe
nu
se
uneie corecqii, amendamente si compleriri -Ea
torll
uneon
ratJonalitatea
de funaiamentul intereselor sau de
poale \ir le a'imilere in lcrmeni 'rr sensuri mJi
uifr. p.

**

p'"ptn"

Ea alleapti al doilea val al dez

"ederi.
"u
"oipLiluif;
tauii ei. care ii va miri eficacitaFa-

S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a

ccrinlelor adresare negociatorilor, cd ceea ce le dominat cste un joc de
li)rle ti i ercse. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii
{lc comrnicare. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle.
Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari
ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. Ralio
nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat, conslrr.rll
I p,rurr groa.c Jc.cn imenle. JoriILc. enorii. nc\oi prnperFjuni pc
rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile
rlcscifreze. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii
('pinij, \,alori $i preferirle, objcciuri incepilinate $i convenlii schim'
bixoare. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea

lrr h comportaneli
I i

11

este cu

muii mai mare decal

rdn.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.

oeea ce

rccomardi

afi;j;;egocirtorut in afara culturii

t
grrpului
la
cafe
rpxrline,
corferirdu-i idenlitatcx, pnn
ir(lLUrii sau
valorj
specifice? RaspLrnsul nc este dat
liLnhi, tmdilie, crcdinle $i
organizalii
iDtemalionalc. ONU $i
rl. n inili.rtni fecenti a marilor
vasti
intitulali cultura piliNE:lCO. care au deschis o canrpanie
(ii | . ( btr,,.rr pr lapl,rl \$!-e .-pl g.J-pl]te-!,llrelulr {L, .,re
,rcea xr rJDon cr.orllr...rl. \nre rr( InJcJ.,u,; Jlre
',v ,.r"| irc
.,lc u rcr c,rl,Ir: _i,,boi ri.. crt! irc.drt I de_.rrr,J A,tnS rl
iii"i,'"'" ,nch,,; .,o;ec,ul ,i :i .rt
1,,
... ..1 le ra trliu"i*d''' )i,fio:'
,',. .,*Ji.-'
"irF.
refi.li.ii.
Iir'
ncgoc aronrl rt:q:ne.ul,Urii pri. f'c\c.F,/i
l, Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor, litigiilof sau
|,,rllictelof, nrocnitc sau Inanifestale. Esle ctuirrarncnte un sluiitor
,rl t)irii. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al
rLrt)r'ri,)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. Nu rrurnai ca e nevoie
!1r inr|initeasca ace.rlti prcnis: .r cuhuii parcji. {lnr cstc linut si o
rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.rptic.
rfr'iie aufi

,;[,ri].'.r,; ;;,i"
ffi .i-,li,i,.';

Jocuri

De

Paftea a II-a. Negocieri

suna lunlii

Putem merge mai departe. in cultura

din
documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-.ji!]9-ep in-ml!
i$
ormeniro@rine'eof in-spjritul.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr

; Ne6iimtrul de drepralr primei p;ni penlru ca connictele

justificate, enunJate ii puse ln lumina unor idei, consjderate

chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice. Negociaiorul

de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur.
rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. Dar autorii pri

pali $i scriitorji despre pace, ca Si migcatea pacifisd in general,

curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea
preaicand ideile bune, recurgand h persuasiune, folosind
verbului. In timp ce modificarile esenliale are comp
provin din cuvinte pu!rc, cu precedere din acliunile intrepril
spiritul dorit, in exersarea pmcdce, cotidianA 9i eficienta^ a ul
schimberi ghidate de aceste idei, intr-un cadru adecvat ln ac
sens, negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio
acliunilor pagnice devine, prin ceea ce face. promotolul ei cel
reprezentativ.

Exi<ii )r un all ghe'n de idei. conceple. opinii ti priceperj

formeaza mai vechea culture pofitica. De$i febuie s5 fie
zat cu ea, negociatorul $tie cd cultura politica nu se

cultura pdcii. Prima linte$te oblinerea puterii, pe b:ua unur pro

sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej), dar cu
politice nu include il\iomatic realizarea pecii. Ea menline bal
pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi
puterea, este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a
ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i
inter-umane. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de
Carta ONU. politicianul o privefte drept o recomandare pt

Dacd ignori cultura politici, negociatorul risce se argumen

prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg
trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Linbrjul
mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar
ale ralonamentul propriu. Nu este vorba de sacfificarea uror
!ingen. ci de limbrlul. .lilul ti acc.lrel< .nccrfice pe cdre le
cele doua culturi. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl
tului este considerabjld. Nu numai .d vorbe$te mai Dulle limbi,
$i utilizeazi mai mLrlte limbaje, pfoprii logicii si mentalitelii i
locutorilor.

Cultura genrali, alt temen ce caracterizeazd gradul de

181
edu_

care a unui individ. nu cere detalieri. Este lnsA de semnalat cennla

ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice
Negociatorul citette mult. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie, un atlas, dicfionare, poate cateva ctulj is-

torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. Se

opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii, unde iti completeazi $i documentalra.
F.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la
curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. In sffu$it, a(e
autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_
rinle $i citate. Cand se apropie momentul favorabil formulei va
spune, de acord cu Shakespeare:

,,Therc is a tide in the affairs

oJ men
Which, taken at the flood, Leads on to fortune."
(Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare
duce la reusi6)

Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze

momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei.
Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF
Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de
gAndire sau altul.
ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei
vechi. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. D-rujtr. mal-e"lie de

ii

curellq-de idei. .ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice,.a.celo!.la

Inod,, care prin idei $ocaJrle ;ilaflr\a e .Llomina :|- conrer saliiie
.affidlf ni.cut de a insu$i ideicare crrculd ti ...e podns nu poate
fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. I-a mod! a fost o 9coali
I exaldrii diferen!i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida)
Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda
rc. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier
voarc: teren comun, interese impiti$ite, proiect umc
in jumatatea a doua a secolului trecut, cuvanlul ptogres a deve
nit contestat si indezirabil. Trebuie negociatorui sA nu mai creada
ln progres, cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi
Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin

l-_r
182

Partea a II a. N(locieri

.locuri pe scend lumii

invitarca la negocieri. urmati de asasinarea leprezentantiior ei?

Europa, in plin6 Renagere, taciica a fost practicali, afa cum cj
$i in Pri'?i,lui Machiavelli. in anii '60 ai secolului lrecut, $efii

builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace

un pranz amical in Ycmcnui de Nord, dar sunt ucifi toli inainte
toasturi- Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di
matici a staleior, dar nu fi din aceea a mafiei. Sclavia $i pirat
allAdath llagele ale omenirii, existe doar in proporlii nici. Dre
intemalional le condamni. Dupi negocieri istorice, s-a realizat
'lu un nroAre.? IegJr Je eremflele dc mai sL.. s< Inrnrle..a
mejdia rclallI!
cultural, lare intei;ica iu
.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. \h rura nu pgre tiSgllj
..'..--.'q-F|:
llaiara .upcnoard ( nrd <.r< rofbrJ\Lde l.rcri\i murilJlodrc
uno_ cL ilr,|L cano
.anJ nscarea
nI)cdre:r rousseau-rsE
rnu.:eau rc'; aoora
adota vlnutle
vtnuLtle vle
vtell II
ha'e. conufirdre. pre.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6, rrrtEiirn
niti $i nilologia inceputurilor omenirii. nu cred cA jldecata de \
locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.
*fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi liiFtre adevdr,
ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens, a adus o alti d
care privelte pe ncgociator. A liiat cuvantul u.ni]_ej5allate. Or I
versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.p6iiii 6NU, teniru sistenul
ternationai, ca fi pcntru mersul civilizatiei umane- Odcc acord.
c:it de local, are vocalie dc universalitate. ca metodi, viziune.
ective relevante, universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul
a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper
Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. (\
rea timpului, moda postrnodemista, atat de fertile in arhilecturi
literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor, a consri
un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. Negociatorul esle iD
neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan

In aiari de
exercitatc mai mult indirect de c:tre
'nfluenlele
politica, cullura generali sau cea fiiosolicn
tura picii, cultura
fli tro(<.elrr de e!n, rere. e\ :r,i f uu:i pru\e rinJ dI no e
fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri.
Astfel, cefcetifile asupra stilului. limbajului $i forma mentis
diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i
.pi.il.fe. Je ci e r,Fp"cnrorlr rrchurL ,r !rnd .er.irr. I c .c ocu
piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob

183

dll| nai ales de limbaj. ,.E dilicil" inseamni ,,nu" pentru japonezi.
rh. inseamna..poare" pentru amcricani- Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor, engiczilot. rmericanilor, nordicilor, ru$ilor. japonezilor si chinezilor- Teraenul ,,comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in
rllod considerabil in Lrllimele derenii. Djncolo de observatiile inle
rcsurte pentru negociator, existi fi studii mai aprolundate.
Un exemplu este dat de capitolul ,,Zece moduri in care cuilura
liecteazi negociedle" (Salacuse). Autonrl di o acurata definilie
cLrlturii: ,,Cultura include crcdinlele (beli?6), schemele de compolIamenf. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. Ea consisti in reguli, concepte, categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze
Inediul lor inconjuritor Si s; ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate." Pornind de la studiul comparativ al modului
de a negocia al americanilor $i japonezilor, sunt idenlificate zece
caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei
regocieri pentru un american, dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez"); atifurline; catdg-pierdere vs. ca!;[g ce$tig; stil
personal: inlbrmal vs. formal; comunicarc: direcrd sau indirecti;

perceptia timpului: ridicati sau jottsi; emotivitat: rjdicati sau

joasi; fbrma acordului: specifici sau generali; construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos; organizarua echipei: un lider
sau consens; $i in sfartit accpaarea riscului: ridicata saujoasi.
Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere:

Tr;s;ture
Scop
Atitudine
Sli personal
Comunicare
Pe'c.pt a li noulu'
f r-oliv; alForma acordului

A
Tip B
Conlracl Relalie
Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig
lnformal Formal
Directe
lndirect:
Fid cala
Joasii
Bid cJi
Joasa
Specilicd cenera a
Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos
L Organizarea echlpei Un lider
Consens
10. Acceptarea riscului Ridicate
JoasS
I
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Tip

Figura nr.11 Doua lipuride negoceri

/
186

Panea a ll-a. Nego.ieti

.to.uti p? scend lunlii

caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel

al teilea nilcniu.

A\anlrjLrl prJc c tc..rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n

rionll era Inull
lronrl
Inuliilimirudr
,lrmrrudl Je rrfitirrrul
rrfbrrruL.grcn.lofr_
,.qrcn.lof:r' Dc
\!r<.1\erdr
rL\er
nc \!r<
lriiez' ' jii lioir .te,.pi'ali:le perniancrrre r,'e."rrarrei pe pran
noolic it. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t ., lre p.tr: sl ;n /i
nod\rrc.ensibrlr .zrolu pe carc <rlucurnruJ
'ree,.rnJiie ririi
,.l <FIeinuT-!!er!4firnat F,frnrUq-T.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e
pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.n'tea et.ir mrrc pllete. di.lunat)d
am'e nucledre. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate, cu un rol
cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih
Blob /[ra.lcolonnr.
Preeminenla statului in cultura

politici lianceza, care o dife

pozilia
de
anti
sralali
a
docrrinetor
liberale din tdrile
iaze
glo-\a\one. nLr e\te ir.reurJ di.t:ncIe In ldblurl \ato. ol
Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f
nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii, egalitdlii $i fratemitd
latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia. in rimp
egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat:
.n .cl Lrjdi. ,'e!:lr.drc In tu r lFg penrr-tr.Jrrnc.rr. ellti.jtea
lo.. trin.ipJlul meq a rr(obrnrln- ra\oluriei. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.ri
rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL
analog cu analiza spectrali, unde sunt predile toate lungimile
urdi. vllorih o.!g? -,I1rjrejalq, ce i\iruT Ji.rrrr,ri me
re(re..ro.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti,It. JJ. ase/arca lL't ti
gul jnrportanlei diferi. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel
dlfercntei din vocabularul,regociatorilor si,:rl dj
acel.ati cu\rnre.1I trcc,enre r] . un nit(r.re- qrncl.lrr r c
,onanii.u l,l'"iar,,,
.rar,.'ar;u ,i \r trti,ma ,b.
'r varrhlrira
indi|idului.
pusd
Aceasta
fi
:inainre dc j,,rrtljc, menili sA
tile
Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze. pentru c
justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. c.eate pe baza rol
g?nerale a lrrl Rousseau. hdividualrsmul exacerbar in alte siste
c.re tn\l| .U .rr,r'rr r.ne,le irrii, c,i: r' r,", c ne.lir.. birr.- oLro
sau stnnula anafnrL,nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p
icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.l sprc lLnumire solLrlii

187

relefra fara de ahele. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul

lal uec;nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.
hJnla. lrdel; nnncrprulur de ru\lr!re. obreclea-/a..5uA^sg-qlalrJ Pe
J reer".. a'itor pasnice, obiecl,-rm trficE
tuprii penre-:dinn6-u. Suq lmlrriiicampan'a w in
'{mairiui
tru demoCfrje- Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci

l6ii-bfri6

eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni), cu

un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg, animozitelile $i vanita
lile prezelle in dialogul euro-american. Dar explicaliile lin -de re.n.un rrl,i ,.un.i. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit;. ;fili6jii6i )r
rle rfao,rrflor I3nror r! qruz4._
Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie
Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Desigur,
psihologia, in special psihologia sociala, ne ajuta la inlelegerea vaere,tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins
reguli universale de conduiti. Francezii se disting prinir-un tempe
rament ce poate fi numit latin sau meridional, mai extrovetit $i
\ponran de,rt nordul inlenori/ar ri lent. mri .tumos sr mai imaginati\,, impetuos chiar, cu manii sar adeziuni nerelinute. Diplomalii
liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA, unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego
cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). existd lrn factor insufici
fr' .url;nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a necunlu|masii
!o.,rrori; la
frarterr aceasra
aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr
ra:atura e rnanil-eililFi qunr
La fra|l(ezr
!marii
r^.rdrn.ii.

ii

Dcrrrre\:;ur;iltilncip,,lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .implu.

I' r dllo- scr'ie-pfivind acea.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: ,Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau
rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li- Pe de altd parte, toli repeta din generalie ln generali
ci ffancezii sunt cartezieni." Puline discursuri ale francezilor se
(lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. Aceasti
icoali rlrlionalisd. ce polnesre de la principii generale si ajunge la
foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. a avut un rol decisiv ln
clearea itiinlei teoretice. l-ogica ei este eminamente deducdva,
lunclioneazd pe o axi verticali, cu sageata in jos: de la general la
palticular. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^,im ci tce
crii axi vedcali estc lblositi de englezi, cu deosebirea ci sigeala
1.,,

Jocuri

188

De

scena lumii

dejos in sus, de la cazudle particuiare la pl

general, In loc de abordarea teorcdca, dofiulge la englezi
experimentald. Descartes este pArintele primei tcolj, Bacon al
, ilalte. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar
va incepe sn invoce ,,principii", cei englez va debuta prin desci
unur caz ce i .e pare relevanr in situalia dara.
Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de
inseparabile. Amandoud sunt dguroase, perseverenE pana la
pdlanare, practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. V
ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri
mune: cartezianul ru poate fi si8u. ci ajunge la un rczullat
este indreptati

/
(

plecand de la principiile lui, iar adeptul lui Bacon ci va atinge

nivel teorelic salrsfucdror. pomind de la carurile rui. ln plus. r
bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. DanA la
rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g

in

sus sau

injos,

Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. Kissinger

despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici
dusi de viali, Irancezii se ocupi de ,,pregitirea minlii". Institufii
invelimanl ui superior, Politehnica ti $coala Normald Superi
au lbsl create de Napoleon, iar apoi in timpul lui De Garile se
fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA), c
pieland programul educaliei elitelor- E o constanti a
de stat, cu consecinle pent diplomali. ,,Negrcidtorul Jrancez
.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \,a fi bine educat, va
br,iliSa aryunentarca cdne?.iand, va proteja cu indArjirc
francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml
Jranceze." it aceste linii ale unui comentator striin se
schila unui portret edificalor.

$coala germani, Churchill spunea despre istorie ci este o

putal in spale. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt
Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin
trecut care are faze complicate, perioade strilucite $i etape si
urmJle de un Lur\ de normalrlarc.,rl,rbnr $i con'lrucriv.
C<llnrr)ia ca rr.rl e o realr/arc raf,/re produ.; rn Ju
doua a secolului XIX. Pand alunc;, geflnanii care i$i fiuriseri i
lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf..rul pnrnurur l||lenru.
tl..it in unjte! disparate: oraie, cetali. pofturi. ligi, regimuri,
vard de

Parleaall o Negocteti

189

iir comitate, care au atins incredibilul numtu de peste 300. Sineurul

pnncrpru

unilicflor penrru acea\t, popuialie apJriinand ace;m$i

credinte. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual ,,rege geman", un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de

;aple: trei episcopi din Mainz, Cologne 9i Trier, Palatinatul Rinuiui

(loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei), Ducele Sa_\oniei,
Margravul de Brandemburg. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar
pent Hanovra. Regii erau aleti, ca $i impiratul, din marea nobilime. Astfel, pentru secole, casa de Habsburg a detinut acest rjtlu.
Micile ducate $i principate, ora$ele, gpiscopatele erau angajate
ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi, ocupate
cu problerna cronicd d regalelor independenle. anume aranj menre
matrimoniale, dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi
trainice. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de
Leibniz. El este relinut de istorie ca matematician. filosof Si logician. Independent de Newton, a creat calculul infinirezimal $i este
Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Ca filosof, a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi.mul briranic. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i;a.
rlqfzglLulL4lglglrei. care rl duce la unea_resrlui_t:I?nlei.
unde prezinri proiecrul unei,orBrni,/an a_qblii. E in avans (u epoca

ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.;n-l0dF cloDrra. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice
ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " '
Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati,
dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i
treziseri in Germania aspiratia unificirii. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane, Zollverein. Doud curenre
dispuh solulia de urmat. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la
Frankfurt. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza
programuj $ de unificare. Bismarck este prircipalul personaj,
cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un
mod exemplar. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare
iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. pcntru a scoare
din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de
fatronare:l inteleselor gemaDe, il atrage inlr-o acliure comuni

190

Jocuri pe scena

lunii

__Pdted

pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869.

$tiind cA Ltigiile i
pA4irii pacii vor apirea, ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu,

Uniunea carbunlui

Irunrtarer

$i

1I-o..Nesocieti

acorJur.e ,cnrndlc

:11991^_lt -E44td,
( 19-69 1e7:1)

l-ql,

olelului (1951), iD NATo (t9S5) ti fu C0.

furoreilb c;rbunetri fr

,u rrarrr ir

Oretutur r ts551, rcconciticio&

cL De Cru e rt96l). u,.rntlorul

succesului
devotat
e$e
economic, iar Branclt

a--@_

careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::,:.:

RraEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o
lungi
p_:rr:1da,de obshxclie. Uniljcarea din t99O
sub Koht aupi olgrie_
va f acilira-cursijli;iinifi

rea.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare.

de ocupare a
tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional,
qi de dezvoltare

rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1

deosebire de alte lAri, cermania devenise un srat terirorial marc,
vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. Bi
$i
voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat
uni colonicli\te In Afnc.r. LnJe calliga.e ri Cermania un
frcior
spriJjn. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A
tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane, reutind o intalnire
$i
acorcl a] celor trei impiralii (prusia, Rusia $i Austria) la 1881.
alt5 lriple atanli era innodata intre prusia, Auslria
i ltalia.
de noul impirat WilhelD al II lea, Bismarck sc rctrage la 1890.
sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.

w']1,:1._"1_!:!:"
c. poare_n-ctua merodete
..
"_lrc/urtira lin-ele. (
llrsftarck. dr-j_E:!_qia(ltrLrl

ral; d pmvocar Pfimul Rir,,ho,

uo

{.ri pe Adenauer a fost utuit

I'rpcri,r RnrnJn

si

: i"

ffi ffi;r"' i l

de ucrrnr.ie. l_a inrjlnir pnmd oa

auda de la acesta reierinte la S

ccertal ..r re|e/ ciune: r)trr.

Pp.|| rL .

ge.::len domin. Anar,$rii au de' u,"::Hl+t:6t9t!:$q

n aroJrcte tdj,e rctrf.i.e din i. rir larFr-AiFrbmar,ci
si nego,

Pregitirea amiinuntifi, care coboari de la organismele

de
po|li(r e\terne
elrr.
Drrl.rmenl.
runLle
de
con.ens
'canr
)r dc atialr. c\rern;, l:r Ini,ri,rerul de e\e( uie. undc Jeraliile

,1.
cl, rborrre
J

Nun! elaborate de cel

ce

chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci

De la 1890la 1945. timp de 55 de ani, Cormanla pi
noad4ggg4: sau ,.oJ9.l_e-zero", cu o scufte palpajre a
ui Cu.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol
Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z
Mondial declan$at de Hirler, diplomatia germane s,t confruntal
intrarca Germanjei in rolmalitate, refacerea economice a
lirii
r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe
lnondial. Adclauer,- u-n olll)otilic de politice veche, arlri

il"u ;iilfl ,i:'i+] ;':t, :,"l:1 .il'l

Mc( luy. refrcTenl.,n'ul prrrenr

""

rb.Jr
crer:

rrrrcr

tmb rc n(m
Mond.al Si l-a f'jerdul. \4rlil rul

l!

cconomicl implinite

line toclJt (Fe..tedijhrcnrD.

Efabor:roa !iziunii generale. irrle n Cesanttonzept (o

..^.21
iro!
rre . cn rJl)) .rJ crpnr.e obiectr\ ele si crdlUt generdl
pe care
rllcF prs \au ,\D0\ | prrtcLlJ.rr ltebu,c \a rc te\t,cirf.
Prezentarea
Doana oeccler u er innuer)!e fito.
-1. mJr)ile5rard politiei
.ulrcc
i gU5 rl Dentru ancl.,,j 5. re,,ol\rr;a pro.
Iliemeror. 5e nJrc .a Hegel le diL prin Jialeclic: .a
.rn a\ Jn.di ,peri_
**r.'" upl.ilur. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.iirnla
]]1.T"
lnrrrr, In \arietatc Je/!ol a,is r1crrr(e, l tcderalrl.tatului
(,r .lJ p opriu .c
ctcfirarii. adr nu '?i at oraloriei
Ji.Inge
"ueLrl
i
\arr!rer/dr
0e
diptomir!t
gclmrr J\ et: ,,Nu
., '*,,
]ll"''1. lrnrpJl
Itrc"Je
frin r ti mr.terio. Subtej,uprire .ru .LJtr!area con_
rLr/ (r ru qIrt DrctLirp
a, soluna enc lrmilrit; ct r-.c\ e.enli. Co,nntotni.urile .oir_
ir
turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.irc cinrle i,rnrmu,c rr \ccrFrc
u
lrr'rl' Bnta e.r< rco drrr nte i pftuare ,r
l.nclcni'ot )t e\ drii

192

.loc ri

De

Pafiea a Il-a. Negacieti

s.ena lutnii

izolirii. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car

a negoci

ditr 1970' revine in

$i cu Romania, djscuti cu Gromiko Tratalul
de la Moscova plntru consultiri de cateva ori. Tenacitatea se mal
festi !i in retuzuri. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l
Caner cu Schmidt. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata
nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge
mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz

Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil

csentiali lipsitn de imp.ovizalie li plind de studii detaliate.
punctele stratgice din carc nu lipsesc grija pentru argu

losjce, evitarea emotiilor, pacienla si calculul alent al mo

decisive, in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli
sociale. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana
atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Iar concluzia gener
fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn
sta td wghe, bine prc7At $i logic, tticioditd slab, dar i4 ntod
deznlinlit pol iticos, .fonnal uneoti, Pacient 6i d.schis Iu noi
gcoala englczi. Istoria a lisat u|me trainice in profilul
naluluj englez $i in stilul sau de negociere. O lard cu a st
Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g
iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \
gandire
lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o
,rci globalr.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex'
rea i-u.ea, ,,n.i heae;onii inlru,;r aqniraliile ei crdu pesrc m
irr elre ionrinenre. Anglra a .r\uL. drrpr Iarboiul!s 100!e ani

193

Ini 1i. a lbsr incorpor i in 5.oa a teorclicr en{le/a. reDrcleflrala in

.((olul xF?c tleu,j)teutt.Inir.un
rl carc ccnrirunit tunili
'i.r.rn
rmt^zE conCFiEIe-G-6;; sunr reprezentate
de cuplurile dcirneheaclie, prowarchdquns, schinbE:e/status-tt o. inlelegem
de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia, prito-

fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii, in versimea ei
lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. Englezii
!JJ In.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj
de Ia Vien.r din
tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'Cungrcsul
purere. Cand Woodrow
w rl.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind

sursi de conflict, englezii nu l-au urmat. Intree acordul teoretic il

rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal

flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri,lic: a coonerfu ii-Anjnice.

Br'rnLa puredi nL e.re rlrdilri d; ; ii;;.igre i ffiiio-r purcn ae
,r.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra, caplrt; de dic,onul latin dil idp
rl ii7?e.d. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. de pildi, sau coloniile
ulricane), recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. Da. criticii
doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati
0bscsie, cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd. Cand decoton!
i(lrrca a devcnit un curent ircvel.sibil, englezii au lisat in urmi nu
Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina. India-Pakistan, klanda, Sri Lanka,
Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in
Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran), Liban-Siria, Iordatlir-Isfael, Irak Kuweit, lesand la o pate diviziunile postbetice in
(;crmania, Coreea, Vietnam. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la
tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.iNu e dc minre
c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din
Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator, in rimp ce
qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr.
f,lc po,ibil cr acear:) prefefinta penrru,nlu iile lrrsmcnlarine
ril lc inrodir; cu uu.<,rurr mai larg.i a s.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge
lx iI,r r.,,c. h;ai;;F lji,di&fauT.ffcr lr. .U uf-ersBTe.tD< ta
lcf.rli e-r,crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. ddcrS-ECo ioturrc
drl. n r.'d<r:'ri !r'rbil; cJ , i)lira rcl emblcnr,rlrc rr e,te reJr-odJ\a
pc

,,rr ',.ur..t rdJfdilrt,c.J,,uri .rmr'rre. .{.r,\

. :

r
t94

Jocun pe scena lumii

Patrea

Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin

lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl;. ci I

conipxiiiEa-r;m'niei-rir uri, az aicmdnJror. V, JGtln-rc-sllef
a\anr$ a.upru ar(nr \co . rrnn libenate, Lle a recltrge emprnc $l
her lr argurncnrele ce pledep,/a penr'u o,ol-urie iru alra ri ia
eventu rczultat
mar Dractrc sr mrr encrce
'.i-

ria.irun

rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai

pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Ln lucLI j"u.r'rre'
Ae
'nvcicaG
ce/r. el \c nullumelte de a { /drr.Ieed cc Inseamna
corecl, I
bil. crn(ril. Nu e.re ineiidionr.. zgonoror sau dramrric, ci In
ral un personaj tdcut. Cele mai scufte intervenlii ln
Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor

'

glezi qi suedezi. Diplolt!!'{9-|cl9?.p"l l|.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq

esie incanht sa r se rafr;[l'nesma!i;;1.
lanta luali fatd de situatii si oameni.
pe care briranicii
re

-P;il;;;;" p";;ifi;i;.
b

a'ra pfin culturr. e.te edificiro. ci cilarn

Thomas Morus. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras
Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii, dff pozitia
de lx o genemlre

lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea

expunerea vederilor sale, pe care le infili$eazi intr-o lucrare
masi celebrd, Utopia (1516). unde descrie o societate i
conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu, conrrazisc
realitalile lremii. Dupd el rizbolul n are nimic glorios, e chiarjo
nic qi ru$inos. Dar in situalii grave de mare necesitate, cum ar
ap6rarea granilelor sau a prietenilor. ori eliberarea c ivi dc
tism el nu poate fi evitat, iar societatee se pregite$re prin disciplil
$i exercilii pentru el.
Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea
dupi Morus. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care
cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. Nu manifestd rnare in
pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in
derc,,toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le,,fbrmul
pcrfecl, net $i precis". Ciind citim istoria Angliei care a intrepri
ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept
cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi
finilive, auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. Prin m
tea sa. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci
pe care o considel? eronati, Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de
de

-a. N.Bocieri

rJc.er briranlca. si aoume ala!amentul

delinili\ la o con\ inaere

t95
sla-

rg!q.!gjLg!I1q4u!]!4.
Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a, diplomalii britanici au
fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. Dar stiiul lor ini- \
Inilaoil .c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. prin
|lr

r r

rnai mull scepticism ti umor, prin stipanirea de sine, laconism $i

irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor,

fire9te.

//

$coala rusi. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem

(liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. In mod
prradoxal, aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic
de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. Rusia se vrea a treia Romd, indati dupd alunga'
rca tetarilor. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga
l{usie nord estica. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o
vaste populalie slavd, construind o autodtate bazati pe centralism
ii autocralie. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la
nrijlocul secolului XVI la Caspice, h 1600 in Siberia $i o sutd de
nni dupe aceea la Pacific. La 1688 se izbeste de China. Obiectiwl e
ocuparea de spalu, expansiunea teritoriali, desfiinlarea hanatelor $i
l punctelor inteme de rezistenF- Se transformi treptal intr-o comu-

nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden

|rlle. Prin Kazan, Astlahan, T\rrkistan ajurge o putere contincntali,
contloland pon,iuni insenrnatc din Asia Centralii.
@ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl],!g.I!3ra.fe urbrqnea lui
\r(oE-l4Esrii:qfiir. imo"lzl /dta de calile acestura. ri de or
);.,r,i,,dred aJnceldr;ei de politica erre.n;. in\5rc.nali cu trimilerea
fi pdmirca solilor, pregitirca documcntelor ii redactarea corespon
rlcnlei. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa
lii prealabile neofjciale- O trisiluri de inlensi suspiciune fa,ii de
striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.
Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri, direclia fiind ori Asia, ori Europa. Capitolul celei din urnli e
(lcschis de Petru cel Mare, de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. El cauti deschiderca spre meri calde, Ballica $i Marca

teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. Din

liuropa ia mai mult decal tchnologie militare; se indreapti spre
rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Cinc
U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de
Noagre- Pe aceastA

t96

Jocuri pe scena lumii

Partea a ll-a. Negociei

impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin

1?60, ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R
Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de
Viena fi al Sfinlei Alianle, care timp de 30 de ani controleaza
ropa sub senmul conseflator, aristocratic ai antirevolulionar atat
convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i
exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a
boiului, facerea $i desfacerea alianlelor, contactele intense
puterile europene dezvolti o diplomalie activi, prinsi in negocj
continue, defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a
para!ilor ti cancelarilor. invjnsa de o coalile a pulerilor
care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei
1854-1856), Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient
un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). Su
infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905
medierea presedintelui Th. Roosevelt, rrsplatit de Premiul

acela$i grad, un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia

de SriinF. ln consecinri. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.i-

Personajul cel mai legat de acest sistem, in care a func,tionat ca

panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador, a ocupat cu un record de longevitate
polidca, timp de 28 de ani, posrul de ministru de externe, a fost
lqqLl3rygito. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene-

ralii, nu este lipsit de interes profilul sdu.

Nunul )i..iaF de piafta . Gromilo era impeneuabil. Nu le'a str
r \e clleasca nrcr un g:Mo. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam.
beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. In locul risipirii atenfei,
era concentrat asupra unor obiective majore, fixe, puline la nundr,
care puteau fi enunlate succint, Diplomatul care s-a format in aF

penru pace.
Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei
primul razboi mondial. Noul curs al politicii lui Irnin incepe
publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism,
pamlel cu iDstaurarea de cet Wilson a ,diplomafiei deschise".
plomalia so\ retic: intri, in aciune. TralaLulde la Rapallo-.
de inren'e nepocieri cu Germrnia. du'e la prirnul acord

i Uiiinnii Sa;vieii""'(Rtrjirnb, r92?.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie.i

!-

mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales

drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea ,,paritdlii" cu
SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie, cat de echivalare. Fata
sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de
cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru;crov pe care u rn\oFa rn suA:
..Va iom
Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.le
posibil sa ajung, din
SUA. cu arir mailpulin 5a o inrreci in
Derformantele economice. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda
u,:cd.ei ,1,\DanraU. cele doua
.., In;i:,irDreriifebuii
"ir-si-iinrthe in
. .'-:--,1
r
lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. asa
r",iiii i-r ,r.lo'a,r
cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r

Eopel

noeire6

/;;"i';ff
/

19',7

#;"tJi; i."r'iia".ir'iJ.l"

dipromatice
a"
"ricii
(1934),
printl
in
Liga
Naliunilor
dupe intrarea Uniunii Sovietice
de
Litvinov.
diplomatie activa condusd
in afala experien,tei ca$tigare de diplomalii sovietici in

un

'

valoare

''e.'
dure
sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor

prejurare la arma nucled-ri.

DiDlomatul trebuie

si

Dosede

o schemi de evaluarc a eveni-

. --+-i,rnind oc domenrul
,
\rmreg||lor glnbale
)i u lehnrca
au Inrrep n..rudrul diploma!iei ru.e dc la IncepurLrli )i pan:
acrudlirale. dinia;e llu iip'e.c.pe.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr
iul Tarl6. in al doilea-.rand; cu todA subordonarea impusi cie
tul sisien centralizal laln de forurile poliiice, un anumlt.grao
d tonomrc lrlote.ionrld a fusl a.nrJ:r d p onrdliror' I ra

ale

Ita?E&Lui-6ac,.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le'

lJre de un drord de sLrpremr imno .Jnl,: nerecurgerea In nh ro rrn-

Se poale ob-

scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r,a DUlid loc doclnner m.f

\irc-j,lr+lc1-de-clalji careia di.cursLi-l
orrcial ii err iriblr-r. Un
liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF, dar la analiza atenta me..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. nuanle. e\presll ri c,,Ireit.
llmau drept calit'li esenliale: perseverenla, seriozitatea, ris-f

l!iIJerca. slafinirel facrJ,rla a.ilualiilor )r cUnoi,irc-e,r n niunda a]

lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.

198

Jocuri

De

scena

o trisiturA

peisistenr, Ia diplomaiii ru$r consra rn

unei rmpofan
iale d

gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. Cat de grcu

trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece, cel mai
din istorie, in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise,

Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului, v

in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Dar cunoscir
pot sa descopere c! ru$ii sunt .,suflete slave,', sentinentale
9i
roase. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri
culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn, a11i. muzicb $i $rii
mai mult ca la orice alt domeniu. ,,Mama Rusia,, este pentru ei c

Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan

crr ralronamenlul lor dedUcti!. ca once gindire ca pleaca
]zilor $i
pnncipii.
cu indraTreala de e\pturare a engte,,itor Si cu aborda
lla
lpe termen lung a asiaticilor, Scoala rusA, acum eliberati de c(
stangerile unei docciDe dogmatice, i$i afirmtr din nou posibilj
ei in relaliile internalionale.

$coala americani. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i

aristocratice aie Europei, mai ales ale Angliei, ce inclucleau pe ,
diplomatice, revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit

primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. Du$

Angliei puteau fi prietenii lor. Astfel 11 vedem pe Franldin la I
regeluj ftanlei, ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american
$j
ambasadot pc Jefferson Si pe Adams, viitorj prcFdinli ai S
imDa\rdun
ambasadori ln
in Eoropa
buropa )r
pilinlii fbndatori
asliel rprcape
aproape loli
loti palnlii
rundaro.iri
ai SLJ
:
$i a\ll(l

LUrlpltlcr,/, :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.uli dc polilicd e\lema ir dor
sliluri distincle in diplomatia amcricani. Ambele, ca $i alte
specifice, i$i au originea ir incepuiuile sralului. prina
aceea a valodlor. in
r5r

Patrca a

lunii

II-d NcBoLi.ti

t99

convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati, care

rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie
fredominant ruralb de fermieri. Pefsecutali peDirx ideile religioase

in Eurcpa. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le

promitea intai de toate libertatea. Prircipalul mediu de pdstrare $i
drspendire a ideilor lor a fost prdica, siditi adanc in cultura lor.
Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown, condusa de
lcgendarul cepitan John Smith. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. Mulli au pierit de foame

Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa

rtingi pragul supravieluirii. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este
slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de
loamni nunita Iftartrgirirg Dd).
$i

Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu,tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale,
Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a
inilor si a dctiunn numrh
''?1_''--;l'-:'
In currura D.oDne oecsr ra arre popoare.
Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f,d6l nq\rFre
lr un ,ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F
lrl. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.e.i\a a \[cce5L ur. M;l
rJpiu inc
de lii'on.
iii*r,roi".defa>ir Je nimreni. in
limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii--

,tfift

,i

pq!!g
IQSIY
lilosolia specifici a culturii americdrilor. Pard in zilele noasae,
diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de
pragmatism. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a
liancezilor, dar va avea puncte com ne cu empirismul englez._Va fi
rtrri!]4-r S-*..es- ime,lirr qi
!l{. d,flg
llr gihil. Ace\la cslc aldoilea
di.lincti\
al diplomalier !mericEne.
'lil
+u all,t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor
iniliali de fixare a opliunilor. Poiitica externd americand a pendulat
i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda
rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri, in special europene, inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. PentrL a doua. ncvoia de d lblo.i ne\oile e\le re in.cLrpr.fi proprii erl
o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de
pe scena lumii.
ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4

rgr"j!!!

!$!r:

r
200

luLuiirc vena lunii

Panea a

ci la inceDut izoiationismul a avu!

vllo;i
or
c.rer in"a id r;e:Jjrl t,ueir'ar,ifiie
)corl;
aplicat in plan extem. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei
Este de notat

lalii. Sunt senmificative vorbele lui Adams: ,,Oriunde

beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate, acolo
fi inima Americii. binecuventarca $i rugiciunile ei. Dar
merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di
Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. Ea este
onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii."
Intr adevar, tanl&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru
panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice, de la At
la Pacific. A fo.st p,e.ioadll.rortrerzr, o alti lozinca carc a
cultura americane (Kennedy a numit politica sa..o nouii
ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de
nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. In acest proces rezistenla
pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle
ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul
apropierea sa. ele au lbst desfiirlare prin cumparare, dupi
pe(ienle si sesiarer m.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la
in 1802, Florida de la spanioli in 1819, Alaska de la ru$i in I
iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo
la Mexic in 1848). Accst imens teritorir a fost integrat practic
uria$a relea de dii fcrfte. fiucl al perioadei dc modemizare,
curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. astfel
sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice
ficadva. Eu.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii,
pand atunci spirituiui $i inrereselor americane
Iat?i inse cA in vecinitatea ei. Inperiul Spaniol slabeste
desconpune, iar popoarele latino anericane ridici steagul
penden!ei. Printr-un raLionament rbil,
velt invinge rZina
rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem
cu

idaiifi.aieEiprijinrdd-rebnidxtid;t*G;

:i6;s.iG

raTDor Jpanrer. r
tu( |lcarc. Nu Incercsre, de a]
lncul dc colonirli.l Jl SpJnrei..rde a Icri rinerele ft'p,rblrce
primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul,
rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Cai-iiliudnif
scuul df;i1-ac-suF lIlrpnti.titari6i iiri!;idii'i:6?i6:i 6-ae i
tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c,rafi in
r. ,I_L82fD;i razl,riul eu SpJnrir Jrlu(e

lI

a. NeBocien

201

Prrcrrr.. in c.-zul I-ilrprnelof, tenrxlix esle pre.r mdrc )r acer\la de\F

unt"iio' era Inadm,sibil penrru
nc .'lonie ,mu ic,ni-. rn r&i'"

fllosofii

ii siiifrii.

--

"""

Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de

ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. doua r;,,boaie mondltrlc. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care
0l)romitea. Dar dupi doi anj de neutralilate, Wilson intrt in rdzboi
n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor, dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i
lxister,la unui ,,monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul
lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea- Evenimentul care precipih intrarea
In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann, prin
ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas, Arizona $i New MexiCo iI ..hirnbul inlrln | 'n r;rbor dldruri de Cermanil.
Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru
vletoria acesteia. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de
poce adev:irale. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge
lui Wilson cea mai importand realizare a sa, Liga Naliuniior, din

gre SUA refuza si iacl parte.

i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial, alitudinea favorabih a lui
lr.l). Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea
nrcdcanjlor, predominant neinterventioni$ti. Dar situalia se schim'
bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii
li ii distruge acesteia flola.
Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945, dilema
|ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni, Rizboiul rece
qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent, cum ar
li lbst un rizboi nuclear.
Dupt incheierea Rizboiului rece, pre$edinlii republicani (Bush
lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti, dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson. invocaud valoile sacrc ale
(lcrnocraliei $i drepturilor, iar cei democmli (CIirnon). dcdicali prin
rlclrnilie acestei pozitii, au invocat argumente,,realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei.
Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego
ricfe. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele

Paiea a Il-!. NeEocieti

r'e scena lumii

Jodri

2D2

dFcuriil
,1,.".r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre
rrgu
i'i p'c'inL,, pozirrr ca !r

il'"T'.ii.'."i'''""i'ir",
-tl
;"i?,;l ;,1.;;;;: ;";i ."':, lli. :":l :T:""T;';,::i,::$
:; :;r"x,::;"""m'
ty; i*".""".u *tlru'

'3l

";:l

xi"lisli,l:l'l il; ?Jfi,:r-rif

f iil','l';:sfru;l
ameninlarile fi
pol

ii"i

peNucsruner Vrea ca

'Prr'lu
apArea
c|x!e
pc
alrr''
inalrri. '5 iontamineze rr
coope'ani)
'""1i::';l#i
oi ''er'"'t {s'oara

iil:;diJ'iri

0,,'l',iii"t'.'"''",' l"'T*"li.i.!'lPTi:'':,llT:T,i.5,ti
p.mei
i'" Qr11;i"a 11 mun',', care
''i;: i: :;il#;i;;;
un
rn
felul
dlata
c.fei Je-'r Joua Tdbloul
.lnJ cu ia.if.

i'.!i.," .l'^ ".,*"

'r'lul

drner:can xl rres.crerilrr'

Trrsdtura

in materie de:
Privife global6 a lumll

Expanslv Pornesie S raspunde

lWeftanschaung)
PercePlia timPului

Pe termen scurl,
viilor, aciiv

SirnPatiiindividualiste

Relalii
Abordarea conllictulLli

Iniormalie
Decizle

Spre conlrol, Prin

dd

orlenial

coalile

oescentallzare

203

dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in

tt0!,rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.r.u o pol'rele ertrerna. in to"uld-r.r{tili,; rairmi. pni:rerri
fdNj)unluri rastu;tia-ien-dul tiu etc.) cu care esle obi$nuit, vede o
!u|1,'zIare \ie. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl
lrcrrdi c.r.olutiiiqe le,/rbildfi ad;c\ara. Drpa mai mutri siJinle
h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de
llt\1e s; /;mbere \e treze5re cu un nu pol,lrcos, Llar lenn Dar

n'i'u.'

a.

poil

f'.I,"r"

,,',

rp*-tili

ia;tc,.tez-

"oi
'
gite in".go.'.'
timp. Ceea
c a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru, numir
ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi
careia
budisre
err.
conform
l,|l
99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e:
rur,ie rnformiH. altr de zprotundt(a cunoa.lerii inlere\elor $i
rziliilor pi4ii opuse. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se
rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. Nego_
Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez, americanii au
rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993),
o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele

iii

lluteralc.

Colegialiiale, ia Si dd
Consensual, accepta com

Figura nr.12 Stilul amerlcan

Dup.i

.ftr,iNr

Rb^o'|uru'| re(e,cd'e,in

iJfi:lli,il;

:ilili lTiJ'il:":J:"';i:i,;r"ll'i:uJ'"*l"li:::l
:ll;;l:*,Hiil.fi:1,:l;""::;'iI''l'J;ff.'""' ",,""'" "'

:r*:,

j:'*l*ll'":J;ff ,x;ilI'TJJ-;:;::':;f:'
rpere

5,''i'..""J p."

liliera inrernarirnul' raf demcr'urit

curle patnrce de inch'Jere

scoala iaponezA' Ceea

,"*i,,",".

ill"',i..'

cn/eLor

ie

urpnn' pe negocitorul

cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r

rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. Ceea ce sose$tc ca

r/ilic pc masa negociedlor este_ rzultatul unor consultiri inteme;
tr'rt n/ r .le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.e\rrr
fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa
illn interlocutoarc. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul
fsar claborerji poziliei lor.
lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne
'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. ,,Nu, a sPus el.

204

Partea

Jocuri pe scena Lumii

nici nu mA a$teplam; suntem abia in faza intai '' Acest st

fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea
*lf.:yg p9 i.' .,Strl, sa. oinGi;n;da. Ddijapn-nem i

su; de eviGre a aiElin' ne;iit,ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a

treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai
;su-tra problemei prin canale drn
e3 !e4ilor.
rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat
rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. ascun\ de rncercar
1or. srloanirea conrexrului, cautarca opFunllor. prevenlrea ci
9i minimalizarea riscului." Japonezul sf!!x tggrr ng de

amani, ca$dgi timp Pentru

a"

colaboreazi cu

v\z\teaza
riflec1ie, e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale,
guvemame[tale sau pnvate, gtiintifice sau politice. Tr5sltl
psihologice de observator fin, manat de o curiozitate vie
Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza, ajut6
;ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Sunt elemo
exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl
stttelor av;nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal
pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s(
Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile
imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi
dului de ganqite. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale
lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez
pune de o roielii in cer rul cbr.'ir 59irrireera problema?e
Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen

Di66E;;:au ;ii$iii;iemdnitoa-re. Cine

le-a rezolvat $i

solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap

fapt cea chinezi, este de tip iconografic, ir care simbol
aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea
moslre, modele, e$antioane semnificative daci nu
pertru o situalie, o problemd sau un proces !i pentru in
solu-tionarea sau sdpanirea lor. lntl2rinderea $bditoare
unei asemenea aborderi, identificabile ii in cullura polilicd
stjiul djplonatic, poate crea ideer unej continuitili Lerlte I
salturi. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde
deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s

mea

-a. Negocien

205

bruti, meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i, lnalnim

lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r,a d9- gqngrl-s|{pllql Filosofia

ne pregdre$te pentru aceasta idee. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. Practicile Zen dau Ioc de cinsle
astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu,pelltelor ralionale, dar
!ciDilii inrelesere sau 5olulij. ConceDrulkaiaul (presiune) ex-

{l

inirepriii iafitaipr"
negocieril-or.'
carGr"a*".r"sdiin1inqtut
n*nr

lctr inrorsatura"br!s!4 de .iruatie sr

Valoarea unui toc extrem in schimbarea

a".,no-

cuiifiiii politicii

japo-

!o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!.

pnmajumalaE a secolului
secolul modemizarii pentru Oc_

Xft-,

japonezii continuau

aibd un regim feudal in frunte cu un

lin putemic $i un tmpaxat decorativ, care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. Toate puterile comerci1824
erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc, care
voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi, cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or.
r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite
lcoi,"r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. in@3i. o flota de
va\c americane, condusi de Perry, rduce o saiitoare a preteui SUA, prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4, iar Pemy
I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal, Frdmantare la
carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.
reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu
l).ltru ori nai mulli lnarina-ri. Sub presiune kaidh ), acordul
|\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied, urmat de altul, in 1856, ce
americanjlor drepiul la re$edinli. Negociatorul alnerican a$
ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Sp:rtura
tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani, o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?, favorabil reformelor, $i dupd luple
sA

'-l|dalii tradilionali$ti, se instaureazi era ce poafti nuDele de

lhnn:, Meiii , cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF

rl. Acest

pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so-

loaJaponezn.

rellectem la modul in care juponezii au concepul in

f/L kn in circuitlrl mondial. ..Acceplam tehnica occidentului 9i
Mfrilar

s?i

7
206

Pattea

Sriinrr lui. au .pu\ ei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c.r tunvd
lui Pen\. Sr le.au a\ul atat de cumnd inc.ir dup, llei dece
teau invinge flota laristi. Maj mult decal atat: japonezii au
$i instituliile staruluj, organizarea educaliei, sAnAUFi, trans
lor, justiiia, legislalia, modul de guvemare, care s au
masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. Dar $i_au
dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile, obiceiurile,
dirlele fi simboiurile. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl
istorie intre civilizalie, universalE pentru cA ghideazi cu
unice efbrtudle nrturor tirilor, pe de o pane, $i culturd, care.
tezaur propriu, specific, pecete a identitdlii disiincre
$i inali
de alte parte. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc
,,-?e
Sr d inlrat jn er llra povara
cutruraie,
I c'\ilizarier
"oecificiralri
\ ceDldnd ori(e shndd.d cu rplicdlie unrvef.al6.
In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui

o Inrre

varietjire. in pr,ncipal.unr

doui.fere crre.e

Gustul pentru teatru, literalura bogati. pretuirea poeziei. ara dr

ririi

$i estetica arhilecturij. giedinilor, pomilor Si cursurilor de

sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. Cealatr5
vine din lunga istorie feudal6, bazati pe filosofia obedientei. i
hier Si arlelnr mdniale. pe .roJut b,s/ril,, zi ;umnonamenrulLr
valeresc, exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine, dur, disciptinar,
ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. prima ren
rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci

Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. al u.dinii ri al eicier

Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului, complednd re
codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi

fi negocierilor.

gcoala chinezS. lstoria Chinei, una din cele mai vechi inuu
umane, fi-a pus amprcnta pe constiinla gen
pani
ei
astezi.
in orice epocd geselfi ideea mif;mii $i intini
liilor
rii sale, mendria realizirilor rangibile ale muncii ,i gaDdjrij
unicitalea acestei experienle. China se considera ccntruj lumii.
manand cel mai numeros popor, nu se indoiegle ci prin calit;lite I
va ocupa locul ce i se cuvine, in ciuda unor indrzieri
$i a unor
prejurAd neprielnice, adevdrate accidente, daci le raportdm la sc!
uluitoarei sale vechimi. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i
tad. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli
este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. pericolul

piri ale civilizaliei

llirii interioare

a fost

triit

-a. NeEocieri

cu oroare. Cine

207

uiti rezboaiele fratri-

e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe

hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli-

chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei

najor care ii poate distoate aspiraliile externe. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. Si
IrUrn iele doud Fogmme .ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve
lul comunism la o noui societate. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl.d $i gld.,?osr). DacA sovieticii au inceput cu
x,?ort 9i au amanat pe,"estroika, chir.ezii au lnceput cu rccona, urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani
Drctinde o mobilizare de energii imel}se, ce nu pot fi risipite in
ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh;a ri frag.rlenrdrea socrera, Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat
lc/ullale cu totul iefite din comun.
. h paralel, diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe
lkrDul economic, unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global
lce $i oroarea de anarhie, du$nran intern

!e nu poate ti nqsocotit.
Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul
lultural Japonia o are fald de China. de unde a luat scrierea, rcligia,
grsluile artistice, filosofia, nu firi un proces osmotic de adaptare.
Scn.ul delaJal al Impulur )i i.loria concepura in pdtr man ti \em-

nilicalivi (40 de ani la japonezi, 50 de anj la chinezj), ribdarca,

frudiul alent al pir1il opuse, pregitirile detaliate, efotul pacient de
u minimaliza dilercnlele $i de a.educe riscurile ne fac sA vedem cA

& aflim

inrr-un spaliu cultural, Extremul Orient, caracledzar de

note cukurale comune. Analogia, ru deductia sau induclia, este
uheia mjnlji acestei imense zone.
Stilul chinez are incapsulate citate, referinle $i modcle din epoca
sil andce- Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i.H.,
cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii, indieDii, clinezii
LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate.
Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. dar de fapt constituie o
doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. Este o coleclie de

Paftea a ll-a. Ne|1cieri

Jo.uri pe scena tumll

208

misura componal
sfaturi bine inteneiate, care virclzd in egali
in cunostin
nisurat
meritul
prevaleazd
i'i'll'iltit.ur. c" ia"ui,
etema pr
contrabalansand
infiin'tati,
atiiitlti. O nooi tagma .ile
rcvolulionarii nu o iubesc C
ae-.ifli_,zl.". n"ai""fii,

".tremiStii'
drn anii o0- 7u Ili recolulur I
culrurale
"""r"f,"i
deteslat d^
'i'^"iii
Jenunla pe Chu cn Lar. il acuTa de confuciani\mul
rn

iuii". i:

l a."tt"u

."le mai mari consecinle pentru

indeler

"t
decll:l
.Ju Jlpro."i.a .*"t"",4 mai mult in interior
:]:t*sa'
influenla
Sub
p.
chinezii o ignorau
iume

!*teloa.i,

car"
vak
adopta leaqteptatul principiu cd adevirata

-iiir"t"
"ii.
on"i titaf;i .ta fti

;i pdn diplonalie, combina6 fir

""itutea
preferinle de a
demonstralii neviolente de fo(i Se arari o
gesiuri simboli
prin
vorbit sau scris
.itul
.".
"i."t^jul
"trlr.
.i"..ip,^... Chu En Lai considera c? b"Tb-d1"1 ]\:ll:
acliune militb
""t
O*."y si Matsu ra mai pulin oc'tre
talwanezl
""i"i".r'rJ",
mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia
rocali/ar'
in
trrl'ri i"".r" tr .," " ln',r,nua n conl*nr''e
70
de KicLinger'
neqocicrilor cu american;i oc\ihi'e in anii
f'ceau efb
americanii
in
Chira.
llixo!
o
tui
,i""ui"itu istnrica

209

h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie, se trece la

rirca $i invocarea prieteniilor, pentru a demonstra ci p(oblema in

pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. Nu sunteDr

Irui, rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu
,lr rJla hnala. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii.
I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.
lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru
l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea
sl1 studjeze trecutul, si-$i cunoasci linia ultima de concesii, si
C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst pe
n lung. si fie ribditor, sd minimalizeze presiunea ficuti de
r, si insiste asupra prieteniei, se accepte cat mai pulin rolul
l(rrc ,,ccre" $i si menlina controhrl situatiei.
l[o|at de constrangerile stilului rigid, disciplinat, de lectura
or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre
r rnilor'50 si '60. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i

fll un ncr\onar srinrn

tt qrlc.

c colorara

LIe :DeL

:a;aciifi;;:;-ep;j!r ltum;r ' ine :p,;;

ne"oi66iilT

(n-nrc

pe o nrJlcq

tlnrirrc

j'.

ilicul

;;n:ie-

ufuirifea de irterese pe tennen Iuns,

Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. fo'o,iritl ineralbri

lrri,i. iiprbil d;

Ir:eti-bilrrare

lr'r'r'r

.on..pr. ..r

b,;"rpr,?i

'i

de..6r'.pri

ecre

yi

ddneneriar )i

card\len.li. .i Jeri!a

Llin

I confucianisti "ra rellliifiir inrerpersonale. Romanii, care

volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente
lDiste, nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi,
inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un
$i iomitate

hrrr

=:, petrecur )i .L ale cdte\d lari n icr. crJe i?i InJni

cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu

S(,viedca.
ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze, pe
r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor.
Fr iozitate proprie. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt
lr, ir era cunoaticrii. Datorili ei, chirezii sunt capabili si
lr'IIrlc $j solulii noi, adaptate situaliilor. ce nu 1in seama

Ufff(lcnt (inductie), nici din axiome doctrinarc (deduclie),

llIr(liri de slrucluri
lrn I istorici lor.

(analogie) cu eveDimente petrecute in

I
2t)

locu re

s(ena lulhii

DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza

diln seama de actualitalea demersului inovativ
nez. Realizdrile Chinei pe plan extem, ca revenirea Hong-

eri inovative" ne

la patria comuni, reintegrarea peninsulei Macao de la p

stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. poari pecetea adat
formulelor la realitAti schimbitoare. In acest caz, vom i lamurl
provenienla mintala a acestei dexreritdli, daca ne vom aminti
filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor
!i Yang, caie nu sunt decat doui principii opuse, dar i
tradilia occidentaE existe legea tertului exclus, care eli
asemenea dualism. El creeazA totu$i un avantaj in efortul
a $Apan{ complexitatea, un alt rnod de a caracteriza sarcinile
ale diplomaliei 5i negocie.ilor.

Capitolul 12
Negociatorii

r.{@ "p*" rratatul- luj Pe callidre!' ,e 1d

,'.tor'a,e" lt, rr;nrer, dereiifJn manual penrru secolul Lumi
6r.

pi6ipeiffi-scGii a

oarece

rezistat vlemii Nu este de mirare,

inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat

unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre
ic si le satisfac5 un bun ncgociator.
ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc
lie, judecafi siindtodsd, care n rdtdce$te in ralinamente
i sens sau in tubtilitdli. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$'
a literdturii, $tiitllti, n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t
fi? Si bun ascultdtor.
Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf.i de a wfii, pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in
tc bucruor pe isnonnli. ca ni$te motto-uri literare perfecte De
Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului
inosul clicton al Cardinatului Mazarin: ,,Nici in cuvan$l lui, nici
lrr('tresie.inc\a \a-i poalade.(opcri gindul l|ri re,l'
in sfeiqit. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:, regr i de observat de citre negociator.

li iflcd una nult rdspAnditd'

sd
ttbil
trebuie
Ld un ne|ociator
Jie un ndestru al inseldtoriei:
pnliti.u
httt'A
0 tntn.tund arP intL'ttl?aunLt
?:tc.cLl
mdi
.,t,stea
;; --""rc-;-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP
t dconnt it' nn al rtobtt.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut
F;;ntitt,tet dJii.J.; ,nror,ta',ta tu RqotHi Su'1t'ul
n e s i Eu t e
,' h
!JtJ,)'r4 4 ; td. w- [ttt-1ttamalte
..Este o ercure funda lentulA,

l,!,!fl!.,1a!

Lq.;

"

InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl

rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so

/
2t2

Panea

br5. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor

bizdndnE'fi mostenirea ei. concent-r'jnd in lemen[L$id..dv
/anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Dar Srr H
worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb;\aaorutur. ca iiind
om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale .
9sir Harold Nrcolson. in cana sa DrplornaeJolosila de la
ihcodce de generall de djplomali. comenleaza sar4fos p
Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer
plomat ideal, valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr,
calm, fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate, La obieclla e
cititorului care li spune ci a omis inteligenta, discemimanlul"
denia, ospitalita@a, farmecul, munca, hi{I cia, curajul Si chiar
eI rispunde: ,,Nu le-am uitat. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si
Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din
Durarca

Si

verbal gandurile, aptitudinea de a invita, capacitatea de compt

suri; negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand, sA
tempcrament inclinat spre iDcredere, vointa de a asuma ris
(oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3
amemnQrea sau caceatmaua.

Alir_G inulr'e.le nece.ara rptirudinea de d se lranspune

zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. ceea Le plesupune o
mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei- incal"Rarl Deutr
pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. puteli oare e\pnma,
adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil
ell A fosr emi.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un.
cal .rl propfiei cau,/e. c; un or .n'" ,, pu,.i ind"plrnirolul?E
dialo!. dlqi j-s:arcerg'ITeoreticienii
p:ocesului de negocj
eoreticienii $i-au condensat analiza gocesului
negoci
reomanderile oracticate. in decaloeul luf2altnran de indicatii
tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata:

id adresa celerlalre pa4i. Fii alenl La mo

polrivit
pentru
a
trece de la cereri dure la cooperare maj
onlul
xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare.
2. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase, atai ale aspectelor tehnice ale
blemei, cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme,ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.
Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte
ca Si pe cele proprii.
4. Cautl subiecte ce pot fi. tranzaclionate, atat ln detaliile

ca: date de expirare, evenimente exteme sau alte oportuniteti

a realiza acela$i scop.
6. Crceazl in|clegeri ce sunt par,tiale, ilcrementale ti flexibile
d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand.

;ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd

Construie$te \t,
^cord
posibila.
r0imitatea nu este
11. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji,
prin
identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol.
c
9. Folose$te reprezentanli, grupuri de redactare { comitere
tive $i acordi le incredere, infoma-tii $i responsabiiilate.
I 0. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor
re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz, a negocierilor.

7.

Ca adept al negocjerilor inovative propun, in sprijioul acesteia.

Si la altn pregilire a nego-

lltd agenda fAcand apel la alte calita!

tlrlofilor.
O

Recomandiri practice (1)

Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro

cepand ctt identifrcarea ei

co,n d,

mai degrabi decat a in

2t3

,Io, .onfruntational

l.

-a. Negocicri

liilor ambelor p44i, cet Si ln elementele de baz6, Construieste

ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune.
5, Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente

lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali

Asdel, Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri

nificari, cunoa$terea subjectului, abilitatea de a gendi clar,
in condilii de presiune $i incertitudinp, abilitatea de a-ti

7.

alti re,teti

(2)

Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull

Construie$te un mediu de invilare
E nevoie de timpl

Nu le gr6bi !
CA$tigdincrcdere

7
Jocuri pe rcena

3.
4.
5.
6.

lunii

Paftea d II-a. Negocien

Fi-!i prieteni
ItuntiJicd interek cont,ergente Si diversente

Muncd analiricn
Cdse;te un proiect nagnet
Formeaze o coalilie care sdl urmircasci
PregAtu;k pachete de intercse

Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel

Gd.,"rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a
fie diluah

I
nk

pentr negocieri paralete

lhca

punctul3 este insuficient sau inopoftun

I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet

de cftstere lt intemcliunii pd4itor
^isurd.fectul
litubore.lzd formula rezultanfi
l)ill 1.5 6. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr
l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i
lvl isuri juridice fi institulionale

Imaginalie

Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de

ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de

Accepti haos creator

Nu te grAbi

'7. Luptd impotira potaizdrii

Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a
-

,\.

Dacd esre propice, gribeste-te

Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry

Nu proclama vicroriel
In noaptea aceasta nu sc doarnel

Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii

set de recomandiri maj explicite poate complera uitima
lisrA;

Recomandiri (3)

|.
^z.
3.

lll. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor

Asigura-@ ce acordul nu le vatame

tt

r(\ur\ele simeft(p
Evjta redistdbufia, jnsisti pe inovare
q Consfitip$!? rcnscas. Mah st? intcrc,utsi rupotrdt
Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri
l0.Tine legdturc constanfi cu g@ern l
Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare
Decizia se ia in altd parre
I l. Studiazd ne diul nowlial
Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{
12.

substitlttire cdle!13

l,rJrtd

sau

215

cautd un intere:t comtnl

Din( ulo d< ,,rdrnea dc,,i. diniolo de
tD.trtattA ncErcietitc s.lc.l

Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoderiva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai
Altele
lo.
'Inte, ca dc eremplr cele ce urmeazd:

l,ista (4)

0.

rcre,etc in trtrgiJ

Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2

Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil

P5streaze-li calmul

mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i

nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis
eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in
vlilare. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu
ccdi (managemeno, dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in
rrcprincle. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii

in

Pregite$te te temeinic

2. Cunoa$re ! linia minimali

3. Ai pacienla
4. Fii atent
5. Arat, rcspect
6. F'ii flexibil
7. Fi-!i relali
8. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt
9. Pune accentul pe Pozitrv

2t6
(Drucker). O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun
foarte muhe priceped; nu doar teorie, dar qi o largi experienF.
Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge
.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti
daci este atras de ele. lnstitulional i se oferi faculttrlile de

internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din

domeniu (doi ani)- Dat fiind caracterul interdisciplinar al
orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele
economice, istoria, sociologia, psihologia. Cel pulin zcce
uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale,
zand cel pulin unu sau doui modul de negocieri: di
funclionarii intemalionali, speciali$tii serviciilor de relalii
lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini
companii, binci, cconomie. finanle etc.). educalie, cercetare,
Si armati. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de
suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu
se dovedeFte a fi cel mai indicat.
Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand, dar Si
lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg
tori. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft
UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel
obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.
Pe plar intemalioral, UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri
r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Alle In.r,rurii in care

cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare

sau

orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. cLrpnnzand sur5ele de (uno;ti

din numeroase tiri. Este un element de sprijin de car cer

pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din
l;mantul superior. de tradilie teorctici prcnuntati. Ele cultive
dc caz $i cele comprntive, sunt interaclive, proprn probleme $i
cilii, sondcaza opinia sudenlilor, fumizeazd o documentalie
$i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. lncearc5 mai ales
dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor.

In sftuqit. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi

in prolbsiunea 9i viata sa, negocierea fiind considerati din ce in
mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in
texlul complicat al secolului XXI. undc conpelilia $i cooperarea
ir,l;lne'. lx fi<LJre f;,\.

Bibliografie

)ilolul I

qi

Arkes, H.; Ilammond, K. (eds.). The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An

Inkrdnciphnry Reader,New York CanbndgeCoddington, Alan, Theoi* oJ Baryaining P/o.csser, Chicago, Aldine,
1968.

i
4
,.
6

Dnntricv, Timur, llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. Mcy in the Madem Wa,lrl

ir lhlemational Atlais,Moscov. Septembcr 9', 1987. pp- 96 102
Drucknw. D. (e.1.). Nesotidtion: Social'Psythologi.at P.rsP?ctives
tsevedy Hiiis, California, Sagc, I 982.
l-ishcr, R.i Ury, W.L., C.fttrs r, v?s, Boston, Houghton, Mitllin. 1981
C.dner. Richrd, /:treisn Poli.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol
MukilaErut Dipk haq,Pant,it roreiSk Senice launal.52, June,6",
tr)19,

7
8

Gul!rcr, P.H., Disp

t.

Hendkson, A. (ed.), Prririvu

Tres&tion Books, 1987.

10
I

l.

12

as 1nd Neqotiaions, Ncw York, Academic Pres

1979.
Hmsen, R.D. (cd ). Gl"bal Nqatiations and Bq'otui, Zexas. LBJ School

ofPublic Affais, 1981.

s",r, New Bruns{ick, New

lerscv,

H,,

Na,ions Nes,n:ate, New Yort, Harper, 1969

lkle. Fred Chades,
Juitc, R.r A., Grcss Juttc (eds.), The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas
New York. St. Manin\ Pres,1981.
ltlMca. Comcl Uni!.
K6ner Slrph:]n (ed.),.htemdtioDdl Regitues,

Nl,

Prers,l983.

Kremeniuk, Viktor A. (ed.). hter&tihal Nesotiation: Anallsis,

Appl,a./ur, 1ssa.5 LuxemburS, IIASA. 198914. Lall, Anhur led.), Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k'
PcrsaDon Prcs, 198s.
15. Iill. Arthur, Mo.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York, Columbia

rl.

Unive6iLy Pres, 1966.

Xr6. Mal4a, Mircea..D'plonafia $coli si lknnufii, ed a II4 Bucur'lti l]d

Didiclica !i Pcdagogice, 1973.
ll. Malil4 Mircea,Ieo,ia ti prd.tk:a n.Bo.i.riloL Bncrrctti, Ed. Didadica $
Pcdagogici.l972.
18. MaEsc!, Adoll tl proceditn nte rroo.auarc ntuntu1ionat..
n.Bo.nto ihlema.ianal..!ol. ll, Mil.ro, 1969.

c^p

tt

tl

19.

Ma!fie.Mrkhol F.,

Prccess.s oJ Intenaiio@t Nesotiations, W

Pres,1989.

20. Memls. LC. Intemdtia,al Dtupae .letldcn,,

1984.

21. Midgadd, KNt, R,/es a,./ StmtegJ

ndon, SweeL

&

in

NeEoliatio$: Nates
lnsitutionaltu and Intemationalist APptua.h, 1n EtoPean Ja

22.

PoLitual R6earch,l1,2.1943, pp. 151 166.

MorEenthau, Hans J.. Prlit.r rt the 2d" ehtur!, Chicagp a$l

l97t.

23. Newson, D.D. (ed.), fte DiplaMct of Hmdh

UniversiLy Ps of Ame;c4 1986.

RiShts, LMh^m.

24. Papadopoulos. h&esri,nos, Mu il4tercl DiPlotuc! withit :

C@mdw.atth: A De.adz ofEpaffidr. The Hasle. Nlilroff, 1982 i
25. Pbsche,E- \ed.). Mo.len DiplaMc!: n1e Atl dh.l the Aftnans,
DC, American Enterpris Inslitute, 1979.
26.

Fiaffa]].

The

Ax and

Scien

o/Nesoridr,6, Cantndge. Mss.

University Pre$, 1979.

27. Sadia. Touval. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic

Ap

29
30.

APP

l9a9.
Negotiation Joumal.5,2,
Sawyer, J.i Cuetzkoq H.. Barqainine aid NeSotiations in
A?h4'iorr, Winslon, NY, Ed. Kelman Holt, R,nehan, 1969.
Sp@lor. Benrm; Zanmo, witii^n Gns.J, Cettihg n ,r.nP:
N.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met, WdhingtoD, USIP, 2003-

Za.tnd, I-W. (ed.), N"s"/;drt"6 Wdrld Od,a Wil'nington,

Scholdly Rcsou.ces, 1986.

31. Zuthan, LW: Bcman. M.R..The Ptu.tical Ne|otiatioh, Nc* llaren,
Univcrsity Pres, 1982.

Capitolul
32.

Alker

219

Pafiea a II-a. Neglcieri

Jocuri pe scena lumii

218

ri 4

Jf., Haywardr Deutsch w.. Kai; Stoetzl H.,

lE.

i9

40

U.iv. Prers, I 994.

41. Modon, Davis, Clnz

ft.ott.

A Nantechnical

lhtodt tr,.

New

Yo*.

Ba_

sic Books, 1970.

42. Rapopoi| Anatoli Channah. A.M. A Studr i,t Co4lict dnd CooPetution.
Ann tubor The Univesily of MichigmP.ss, 1965.
Rapolort. Anatol, Codbat\ dlDar 4J.6, Pdis. Dunod, 1967.
Rapopot, Ana|ol, N-P?'ra, G4 ne 'rheorr, ConcePts antl APPlicatiN, kn
tubor, the Univcsity ol Michigan Prcss. 1970.
Lapopor! Anatol, Iwd Pclso, Gane flier4, Ann Arbor, The Univelsnv of
Michigan Pas,1966.
40. Von Neu'mn, .,ohni Morgestcm. G., Tncr,? oJ Gon s antl Ecotunic
B e ha|

iour, Pnn elon, |944-

fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl,n af IntemdtionaL

C'operatian,ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev,l1 2. 198348. watmabe, w', rrorizs a'd Crds?in, John Wilcy, 1969.

4?. Wlgner, Hmison,

orpitolul5

fie ,!s,en Jot Seulerent of Dislrutes @.ler UN Cahrebtian

of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory, Dotdt{h\

49. Adede. A.O.,

t0.
,1.

1977r Alker Jr., Hdywtud: Gaitung, Johor; Malila, Mircca (eds.), vol
Bnchacst, RASPS. 1979.
36. Doreitu\ Patdck, Murl.natics an.l tlP Snk1, oJ Sacidl Relations,
Wciderltld dd Nislso., l9?0.
37. Guiasu, S,r Mali,ta, Mirrc4 C.aliliot tvl Canne.tian h cfiles,
Pc,ganon PLes, l9lj0

1972

MaliJa, Mrcea. NeSo.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei

(1683 I636),1n Reina Rahxitd.le Studii lktenelionalc, nuMll,4 (26)
Monow. Jm4, Game ?tu r, Jot Pol.itical Sci.itists, PtinceLon Princeton

Antoine

Mdtheftatial App.oa.h$ to P,lticr. Anrstedanr, Elsevier. 1973.

33. Aummn, Robcq Han, sefSiu (eds.), Hondbook of Ga,re Th.a/r,
York Spri.ger. 1992.
34. B.ads. Steven, RatioMl Politi.s, Decisials, Ga'nes db.l
C.ns/cst,ral olara b. Wsliinglon DC, I 985.
l5- Bungc, Mdioi Galtung, Johanl Malilza, Mncea (eds.),
Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. vol. I 9i II, Buchdest.

Stiinlilld.

Guia.!u, S.: Mal44 Mnce4 ?nade,Bucuretd, Ed.

t?
ir.

M. Nijhofi: 191J7.
Rcsrey, J.P.A., me N.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I, A Paften Jot
Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces, it Ia\| and CantenPorar,
Problea', 46, 2, 1983, pP. 183'194NeEotiatians, ia PEW
David, Stcvcn R.i DiSepf, Peler, lzw D/r1"
'ed schoolof Advanccd
Case Shdies, 418, O-D-88 J. wathinglon Dc,
l,xemational Studies, lohns HoPk,ns University, 1988
Dc L&hdiae, Guy Ladrcit, ,1sPe.6 /ndiqtes .le la reEoLiatiok sur
an,,pack4ge deaL" n l,r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .lroit .tc ta
ner, in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr, French Branch of $e ImernanoDal
l-aw Asociation no 2, Helsinki, 1970, Pp. 30 45.
Ei Baradci. Mohtuled; Ga\in, Cloe, Ctuede.l Asorlas, Cro||.led Roons:
Sone ksons nt Clobal Ne'
InntuLional Arrar\.nents a1 UNCLO'
rotialiotL\,in PoIiLt dr.l qlmq &rdier, no 3, New Yott, UN ITAR, 198I

II:

Koh, T.T.B., Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza, in AK.
H.ldkson (ed.), Nepotbtins Wo tl Odtr, Wilmlngton, Delawde
Scholady Resources. 1986, pp. ll-4?15 Sangcr. Kllde. Ordeflts the O.euns. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed,

1/l

'ro(onro. Univcrsny olToronlo Press. 1987.

JoLuri

De

scena

lunii

Sievenl Aftbso, Paul, /Ve, Paddrx of Voting Power ok the Ec

Cauncil aIMinisted,in EIe.t tulS liat,4,2.Augusr 1985'pP. 135_139
8Ems, Steven; Doherty, Ann; Weidner, Matthew. Gane Theor! and

Sebenius, Jantes K., r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the
Science of Reachite Agremerr, Cambridge. M6s., Hdvard Univ:

Blss,

1984.

57-

58.

GATT: Runda Urusu.r

Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council
23^,1991,
60. Brams, Stevcni Dohedy, Anni Weidner, Ma$new, 6aru lhro
Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the
Rod, txxemburg, IIASA/?IN, 1991.
6L Cutzth, Cqad, Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. An
the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on

CoMercial Policies

62. Dam,K.law
Udv. PEs.

63.

MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar

norn4 txxemburg, IIASA,/PIN, 1991
Church, C.i Keogh, D., Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn"
tondon, UACES. 1991.

Straus, Donaid 8., ConruteLAsisted Negotiatians. A Cdk

the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp.dldtions Regatdins
lD Pagels. H.R. (ed.), Coupur./ C!&!/a New York, New York
Science, 1984, pp. 234-265.
Zor8bibe. Charles. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Pana. Albin N,li
2005.

59. a**

dd

T.chn 4/rr, r,ondon, Michael Joscph Lrd.,

Org@ization,Chi. o,

and Intemational Econonic

IAdEe, !rl\et, Plurilatetuliw aNI the

16
;

66. Higgott, Richad A.i

Coopcr. Andrcw Fenton, M'ddk Por?/

Coalitioh B|ikling: A\stlalia, the Caims Gnup a"4 the
Rould of Trade Nesotiations, in hxemotional Oryanimtiait 4.1, to 4,
pp.589 632.
67. Sjdstedt, Gunnr, MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th.
Lnd, in Zdttnu, Wiliim (ed.). Muhilateral NeEatiations,

avl

t99t.
68.

Specto. Bertm, Dc.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ

NeSrlBrir,, LlxeDbu.g, IIASAT?IN, l99l.

69. Winhm, G., rhe A"r?solidtiohs Ph^. i]t the Urusn! Roud.i,
to the TahLe: Prcccs.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots, itl

./o!rea

vol. XLlv, no 2. 1989.

SEA (The Single Europed A.t)

Brams, Steveo: Affoso, P^rl, A&lotdun to New Pando\ of vatins
on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz.t /al .ttdid, 4, 3, Dec.Dber

70.

p.290.

W.,

li

Euvpliische Penp.ctiv.n r,ach Foitalnbleau,

Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975'

New York, 1976, p.267.
BouSrov. Evgheny V., Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities
h Fra oJ DisaMent in NTAR,ln The UN and th. MainteMnce af

Wary'ffit"d Nati"*,1n Th" united

f0.

Inzrutiotul

198',t.

65.

touis. J.V. (ed.). L'U,!io,,a/opr'nne, Brussels, ULB.l985

Momvcsik, Andrew, NtoriatinS me SinSle A.t: Notio%! lnte/e$s and
Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry, In Int natiohal
Ohlanizatid, 45, 1, \Ninret 1991, Pp 95_96
Undc]td,i\. AAII, Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto'
D.M CanLqunit,ln Cooparction ahd Conibt,g, t913' pp l'73'182

'Unecrer,

64. c]ic!.L.. Mthilaterul

Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro

Totowi- New York. Roman and Allenheid. 1984.
Hanilton, C.i lvhatiey J-, Coahioks ih the Unqua, Round,In
wotL! Eunoni.s, Ba\d 125, Heft 3, t989.

Siryk Eutopun Act Ltxefthvg

IIASA/PIN,199I,

1970.

Finger, M.i Oleschowski , A. (e.ds.), The Utusuar Rouad. A H

the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Washington DC, The Wodd

221

l'$tea a II-a. Ncsocieri

Peace

dnd Se.anr. Doftiecht

337,368.

u.

Gasteyger, C:nn- The EiShteen

Nijhoff' 1987' pp

tulior Disatunetu

CanJer%ce

Diwrutuent 10 (J\te 1966), 16 (D@enber 1966), I 6 (Decembo I 967)

ff:. Lill, AnhDr. NcSoriario, Dhanwen\ Th. Eishteeh Natjon Disamme'l
ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. rrhe . N.Y ' Camell

Univcrsity, 1964, p. 8313. Moris, Ellis, rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl
N.,8.r/ari"n. Gcneva, UNIDIR, 1987, P l03
It4 Mndal, Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. o,ited States okd
R;\tia Ran the Ahas Race Pa,rftedr, Nes York, Books, 1976 p 937
ll5. O*eliu. Andre, & sessla, dtnotdiMift de t Ass.nblde Gaitrate dzs
Ndtions Unias

lt

te

diturklenen|in Rewe

de I'OTAN. tt!;n

li6 Towre, Plilip. 'rhe UN Sp.tiul Se$ion on Disomnent

wo

1914

RetrasPect,

Taddr.May t919

11? voorhecs, Janles. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces

nt Dantuuth Confctehce, w dhiDgton. USIP 2002

m'l

Nqo.ieile Nord-Sud
88 Azd, Edtdd: Mooi, C.L, Ma,u8t,s Prctcted Sa.ial ConllicL\ in
Thnd
15,

l,

\ladd

Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun

1986, pp.391-406.

in

the

rl

222

Partea a II'a. Negocieri

E9. Bhagwati, lagdistri Ruegie, John, Power, Passiohs atu! putpose:

Jbr Noxh-South Negotiation, Cambridge. Ma$., MrT pr6s, 1984, p.

90. +*+ Chd enge ta the Saah,in The Repolt ofthe Sotfi Comtission,

Ulivcsity Prcs,

1990,

p.125.

9r. Condovez. Diego, UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.r,

confrontation to Sttuteqr,Lndon, Hqdly B.oires, 196?. !. I 67.
92. Cttaj?a M. Zcd, IINCTAD and thc South Nanh Diatosue, Ny

PEsq1985.
93,

Hagras, Klmal. UNCZ\D, A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr,

l7l.

1965, p.

Ny,

d.. Retolnti.wries or Baryaines? NeBotjato^

lktemtional Ecano,nic Onto,ln Wo d politi.s.35,3, Apil

Fa\k. R.:,ht1t, On

pp.335 367.
95- Malloch. Th@doe,

in ltttmanondt Trude.and Devetapnenl

P,dger. l08 . p^s!es

t78
Falk, R.j Kim, S-S.; Mcndoyia, S.H_ (eds.). To\|ar.t a ltust rvo d
Boudler, ColoEdo, Wesrvicw Pc$, 1982. pp.326,3,12.
97. Sewell, Iobnr Zznho, L W1]]iM, Gtobal N.aotiation path to the
or Dearl4nr1 Street?, in'rhird Woft euaneb.6, 2d April I
174 410.
98. Singer Hes W,
rhauEht on Noxh South NeeotiLlian, A R

\ry.

96.

turr'l

Bahgwati and RugSk,in Woft Derelapnen. 13, JduaJy lsL, 198

255-259.
99

ll

1987.

Handbook.

r987.
105.

Dimond

Lrd

J. t\\cDot?Jd. Muttita.k Diplond.r. A Slsterf Au de

Ardlliir, cuinnclt,
r06.Doob,

lowa Pelcc lNdrule, I 991.

L.w', rhe P|Nun ol p?ac., Creenwo.d prc$,

Wesrposr,

r981.

A Cfdu Wotkthop. It e^,a1tion MethorloLaer DuhB

ContintinB Cisis,itJaunnL af Sacial psr otogr,98, |9t6_
I0E. Drckrna, Danielt B.oome, B.r Korpc,. Susan, yar,e DiJkrerces antlC
fl|.l Retu!utu'r,itlJauntuL af Q,r/tn / RcMfurbr,32, sepLcmber 1988.
r07.Doob. L.W,

Tcrcn(i,

z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. RzsolLnion

Columbia Universily of South Cmolina Prds

1996.

I/ansr.rdat
15

Pluto Pres,

ndon, 2000-

Kelmo. Heberr C. (ed.), l,tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical

,4nalrJtr, NY. Hol, Rinehad dd Winsbon, 1965'rrack

fl6. McDoDald. J.W.: Bendahmane, D.B. (eds.). Co'li.t Reelution.

,?lomo,, Wdhin$on

DC. Foreign Science Institute. 1987

oJ Applied Ststens Andllsi 10

ll?. Rdffa Howdd, Con,/,1'!tions

Intemtianat

Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis, Apprcaches Issuet,

SanFmncisco,1991.

llN.Rorand, J. Fishcr. /ntera.r;tc ConJlicts R*ol|lioh, Slracdse Unive6ilv

l2l

.Aza\E.E.,The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs, DTrhmouth cDbq i

101.A2r, E.!.r Banon, J.W. (eds.). Ihtchutionat Coilid, Resotutioft:
a,,r' Pra.ri.a Brighion. whcatsheal I 986.
102.Bernu, M.R.. Joluson, ).8 (cds.), Unalliciat DDtaMh. Ny, Col

Cr, i.r. A

P.

I en4tjMl Conlicts.

l4.Johar, Galiunsi Cml, Iacobsen. SearchinS Jot Peace The Road to

tt

MNri]JM. London,

ves: NeSonating

1995.

!i7

Unive6ily ftcs, 1977.

103. Bunon. John, abzli.r d, d CotMuhicatian.
I (r4. Burlon. Ioirn, Resalrin9 Deep-Roofed

lropnd,
l1e

120.

Capitolul6

to

Asrcments withoul Girins, Penguin Books, l99l |1.Itdre, PauL David, Naveh, Cratire PnbLenaolving,Camp David Sumdii
1978, Smalt Grcup Behavior, 16(?),1985.
12.l{opmm Tercnce. Iw, PatudiSM aJ Neg.tiations: Barsaining dkd Pro'
,ldn .tolvir8. The Amals of AAPSS, Novembor 1995

ll9 Sp4tor Benran. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian:

Re fidn nS lf,tractabte Negalidlions, in rhe Ahtual AAPS5. November

L Williah, NeSotiation toh

Asrnmetry, ,fhe
Statehdte.l^ Nes.tiation .taulral l,2, Ap.it 1985.lp. l21 138.
Zal|man,

'row l a Ne|| Glabal Pahics,

f{l Fisher, Ro8err Ury, W-: Patton, Bnce. Aefiins

94- Jacobsn. H.K. eI

New

HaMrc Goremance:

223

]]lonpson, S.w; .lensen , K.M- \cds.), APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL

Map, warhirgtor DC, USIP, l99l.
W.lsoq R.8.. MandginS Cotflnb. Dialoeue mtl ,rhtu) PaltJ Rotes.
Reading, Addison

122

Wsley,

1987.

zdnmm, WiUim; Maureen, Beman. The Ptu.tical NesotiatoL

,qdrea Yale Univerity Prcs, 1982.

(hpitolul

in

Ne||

l23.Catbin, t., The Na9ar Channel. me Se.ret Talks lhat l?t1 to th. Mid.

tartA.z,/,

Ncw York, Atldtic MonthlyPres, 1994.

124 Crcckcr, Chester; HlmpsolJ. lien Osler: All. P.mI^. Tdftire Intmctoble
conli.$. Medjation in the Harddrt Cdcr, Wdhington, USIP, 2004.

l25.Diaconu, Ion, MeAierta. ii Me.annn de rcqlewtaft posltica a

dif?ravJelor din\e nak, .^p. IV. Bucnretti, lal. Polilici, 1982
l ?6 Fistrer, J. Ro.ald, M,l.t, ds ol Thn d Pallr h .rventiax, Berghof Handbook
lor Con flicr'lldsfomation, Bedin.
fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution.
hJo@nl of Coallict Resalution,27 - 2. 19t33

l:7.Fisher, R.J.,

r
Pa

Jo,uti pe s.ena Luhii

224

l28.Folger, J-P.; lones. T.5., Mew Dir.ctians in M.rlnatian:

Resear.h or.l PeBpeclir.s. London, Sagc PublicatioD- I994.

l2a.Kelm.d.

H.. t4rflat M"dnhan L) th? .\.hrla'.

I: R b.n. L \ed ), Upd.anoa l, cnoho@l

Bclco\iL.h.

York, St. Marun Pres, 1992.

Kleiboer M., Muhiple Realities ih lhtemational Mediation,

Boulder Co., 1998.
13l. Rubir. J.2., D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in
tasr, New York, Pnger. 1981.
llz.Tonval, S.; Zdnmn, LW. (eds.). Intenlotiohal Medidtion in

130-

P/4.ti.e, wslvicw, Bouldcr, Co., 1985.

Tonvd, S.; Za]lJ]mn, I-:W., Medi.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in
K.r Pruitt, D. and Asociates (eds.), Mediation Resarch:'rhe
Efe.tireness ofThird Patry I zrve.,rir'. San Frarcisco. Josey Bas!
134.Waie, J. An Llhn, Mediation: A Cunent Reiew.ln lo*nal of
133.

R.so lutioh, 3'7, 1. 1993

ll5.Watkins, Miclnel; Rosengrant, Susal. Ar.ak tu a8l

225

ea d II-a. NeBocieti

q anl Divrsill in
Rel.nans,Bostrn, Allen and Unwin, 1989Mcrkel, Clrislme (ed.J. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl, Mnncll,
Ascnda.l998.
|,Mcne.M. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe,Pans, PUF, 1988
MctL. M. Pacilsne et lfltemarbnorsme, Pdis, A. Colin, I 966.
Hms, Prlrtd anonE Nalions. The Sttuqql. Ior Power and
l.
^4orsenthau,
l',?r... New York, Kno!1. I 9 44, 1967 . 1973.
Nicolson, Hamld. Dilo,tu.y, Oxford Univesity Prcs, 1955.
llonbcrg, Bennet (ed.), Globolirr vr. R?a/isn, Boulder. Westvicw Prcss.
,l!(,lsri, Kal, Zftd Diritling Di.ipline: 11. Hegenn

htuntiolal

t9rl2.

i,

w.

the
Joswald, Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh
Place, Boston. Houghton Mifflin Co., 1991.
.Slnouts, Maie Claude (ed-), Id nauveLLes rclations intewtiddt s
l'krnlue et theaies,PnqPrcses Fond. Nat. Sc-Pol.,1999.
Zirtman, I.lv.. NzEattutiaf, as a S.dch Jot Peace, in InPnatiobal

sdacure,

Dlnonmttal Markt

N.srd,no,, m

1, 1996.

Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.l\

Post Cold Wat Canllitts. S^n Fmcisco. Josey Bas,2001.
116. Yasushi, Al6hi, ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of
Jlict Mediatian,inSurviwl,\ol. 37. no 4, winter 1995-1996.

Alofyuny,D, Y.V.r Drcbizhcv4 L.M.; Sousokov4 A.A., trnosotsioLaSr'a.

[4oskva, Aspek Prcn, 1998.
l)iezcr, Senglu! (ed.). Z,tttiieruns

Capitolul9

videt Willen D. K.nflikr d.r KLIturcn

r.lr.'r, Fturktu4 Suhrkanp, 1998.
, Ijinnemore, Madr4 No,ry, KaUula i minvai politika ln Me.h.Iunarod,rye
r/ir

vr r1tth6. ta Dlrcuv?'te .i Syas,Ia

v..r.t. Pr1\, tqn .
lrq Alo R,)munJ. Pau,, Erpup, enrc krra'tn\..ctTfn-lcvy,
139. Badie, B.i Smouts, M.C., Le Nounenent du t1ord., Ptls.

137 +++ Mondialiilre abrlela

.t.1rtut

"4

Dalloz, 1992.

l4o.Bnillard, Ph., PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. Geff

1974.

Baillard, Ph.- Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks, Pans,PUF, I

I l- B-r(hil. \\orl. Dcrcrcl,. R.. Lr"l Jcr \ Potcr\or, M ,
1tue.L,Theones of Intenlat loral F.lati,zr. Deakin Univemity, I
143.Coldd, Ddiel, &s,?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos
I 4r .

Paris, A. Collnr, 1999.

Michd

le.Js.), b emational
Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics, L.xinzron B
I 45. Diezer, Selghas (cd.), De, l,izd., d.nt 4 Fr @klirn, Suhrk?np,
I 46. Durcselle, J.B., tir,,i/, d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils- D.nbz,
147. Fukuyam.. Fr, 'lhe En.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man, New Y

r44.Der Deri@. Jamcsi Shapirc,

148. Habernas. Jiirgcn.

1998.

Di. poslturtional? Karstelhtii,t. Ftuktnn,

ii.l

.h,rnr

a, Moskou Moskow Unile6ity, 1998

lrraDcls, Dian4 Cultute, Power Aammries and Gendet in Coqlict
?i"nsfomnri,n, Be.Shof Hddbook. Berlin.
\)iltnnl, L. Cubural VioLnz.in Jouhtdl of Perce Resedrch, z1 .3, 1990
llsrison, i-lwrencei Huntington. Samuet (e.ls.), Cul,tttc Mdtle$ Hot!
vaLues Shapc Huttun Prosress, New Yot*. Balic Books, 2000.
lhlntington, Sduel, 'rhe CL.sll o.f Civilietion ah.l Re,nakins tlle Wod.l
o/d.a New York, SinoD & Schuster, 1996.

lishlov, V., /.re'dttu7,s,

Ales! lishl<ov,

i lul tsrye

sranitsr

it

ldentikhnosl

i ka,llikt,

Malashkenko (eds.), Moskva, Cmegie Endow'ncnL iot

InlematioDal Peace, I 997.

Kruenstein, Petcr (c4.). The Crllte af National Secwill,: Noflns lnd

hldnir^ i, Workl Politics. New York, Colunbia Univesity Prc*. 1996
[[ Kriltoclr]il, Fndrich: Lapid, Yosef (eds.). 7r, RctLnl of Ct|ure and
Irlentn! h hnema.ional R.ktn,,r Tn.,,t', Boulder, Ltrme Riennes, 1995.
0L) rrbedeva. M., lvl) C",rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to
N.S.niate anl M.didt ii llnenk bnal N.Sotiation, \al. 1 . ro 3. 1996

lrr lx.rera.lr, LP., Pt"patuts

(,lrr.J,

for Pra..: Conftitt

Ncw York, S)mcusc Unilersiry

lltss,

TtuunlanMtian dtross

1995

aJocun

226

De

s.ena LNnti

oJ Cottlid Resolution Jron a Non'

4, 1993
JauftaL,IX,
NeEatiation
Pe$peLtire,h
172.Sengh@s, Dieter, flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena
17

L Sr\en\P.. In Th.art: A Crilique

aulturaL.orlr t'.landon Ro-rledgc -0')l

PAR'IEA A

Mich@l; Alker, Hayward (eds ), C/dllezg,,s Baun.lari4\ (

Flaws, Temtonal Identitis, Minneapolis, Unive$itl of MinFsota

73. Shapiro,

DIPLOMATIE

1996.

r74.

III'A

Taylor Chtules, Thz Poltics of Recognition, in Gusmon' An

M ulti c tlluraliDt, P i,'@roi Utrivesily Pres, 1 994

Introducere
Capitolul

1l

l75. Blaker. M.: Giana P.: Vogel, E

,rnaviDa USIP

Case studies

ia Japaaeie

Antichitatea

Prcss. 2002

Tmda \ed), Ha, IstaeLis and Pdlestutians

Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. USIP Prcss.2UE.
r??.Cogo, Chdles, Frdch Nesoti..tine BehtriouL Dealihe vith ta

r?6. Cofman Witlrs.

intre castel ti catedrali

Ndti,r. USIP Pres, 2003.

ItS.Malil4 Mircea. D'ploroiia
Bucdreiti,1970.

l?9.Mushakoji, Kisihide,

trl/ ri 1astrz.ni, Ed Djd&tic! $

ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An

can lapan ft CahFnsok, Sophia Univ , Tokvo, 1975

180.Snyser, M.R., ad, Gemak NeSotjate. bsical G@L\' PrkticdL

USIP, w^hin8ton,2003.
l8l.So]omon, H. Richad, Cninese NsordritS DehariouL Pursuibg
n1roush ,,ol1l fi.n^",Ustr, Wshinsion. 1999

Renaqterea
De

la Reforml la

primul mare rizboi european

Dc la revolutia ttiint-ificn
ta Lumini (1650-180o)

Capitolul r2
182 Amstrong, tony, BrcdkjnS d@ /.u Rappt@hemenlbelween Easl and
Cerrr). Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr'
USIP,1993.
]83-ConsranLin, kon, PD.holalie de b NAsotionon, Ec Privot Pans,
1911.
184. tf,bedeva M., Miftil i roatu.ilennrj\ .rt n14d Pwren nnlkh
Moskva, MGIMO, 1999.
r 85. tdcruh, John Paur, aziuihE Peace Sustdinabl. Re@hciliation in
Jodrci, Washington. USIP, 1997
186.

Z:rtmd, l.Wr Bemo, M-.'rh. Practi.al Nesotiatol. Ncw Htlen'

Unive6ity Ps, 1982.

Imperii

$i

natiuni

Moder-nitatea
Secolul

XX

Introducere

Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a

reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a
doua a acestei ci4i. Cultura insearmi valori, gg!ELd,!r,ld_$L9biceiuri, istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la
fdurirea slilurilor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau
continui ale omenirii, a acelor subiecte care au format substanla $i
nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. Evidenq campul slu de acriune
cste legai de razboi $i pace. Dar tleptat, pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional, marile procese de uansfom,are a societrlilor,
cum ar fi modemizarea, fac ca problemele inteme sd depindd de
f&ctori externi. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un
nou iip de relalii, de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor.
Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce
nu ar fi acest subiect concentrat in pov.estea uneia din cele mai
vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr.:/,ii, luend ca punct de plecare cuvand we,, intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. A Bird's Eye View of
World flirrr,.y (J.R. McNeill, W;lliam H. McNeill, W.W. Norton &
Co., NY, 2003). De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de
vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva
decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog, care
$uslin h randul 1or interac,liunea paqnici a oamenilor.
Incursiunea noastri invili la refleclii. Mese a diplomatica e vcche. Ir faza tribali, nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc, lndepli
nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii, ce intrerupe interacljunea

violenli endemici?
Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice
lcl, ora$e, provincii, regate, imperii, republici. Are deci un loc aproliat de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne, langa
rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. Aciuat pe
lirngd pulere, il gisim $i pe miscirici, neljpsit in uncle cpoci $j la

230

Jocuri

De

scena

lunii

Panea a

III

d.

Dipbnalie

231

mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr

tul ij spectacolul. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine
tual Sj tarziu astronom, filosof sau ideolog. Soldatul are insd
stanld, se schimbi greu ca actor al rizboiului. $i el ar putea ofed
bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi
omenirii. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din
unghi, ca o succesiune de dzboaie, de cuceriri, de giorii $i j
lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite
fior. Este neglijali, iar eroul ei diplomatul este, pe hngi so
in unifonni, on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. Nu defileazi in sunet
fanfari, nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante
degajA fo46. Este suspectat, in plus. de intrige $i nesincerirate_ i
In comornra diDlnnarului Inrclegen in.a mxi hine po\e
umdniratii. Tn ndmul r,nd..ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre
eminenla forlei tali de cuvant, a violenlei falt de negociere, a
minaliej fali de egalitate $i fratemitate. Sistematic, eri dupA d

tlczvoltiincl din

acela$i spectecol: problema neglijati, dispreluiti Si necultivatl

modernitilii?
Dlomatul a pregitiGo bine. lesand panza necesari
pu,iinn
speranli in secolul al
Din nou tristcle in secolul XX, dupt
XD( lea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. ce
constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate
qi maladie a speciei uDune. Jura ;i el. cu toli oamenii lucizi Si cjn_
stiti, cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei, prjn obliga,tie piofesionall, dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla

pacii. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce

fuzd, generalie dupE generalie, efortul $i subiiliratea cditor rat
nale. Car dc odihnilor Si .igur penlru mnrea omutur e\re
unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor,
definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar
des a fost folosild pentru schemele rizboi ce, diplomalia este
definilic. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. Aflali intre rizboi
pace, este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al
ciei, a1 erodlor $i nebuniei umane.
Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA, ca $i relaliile in
nalionale, cimpul lui de actjvitale. Are nevoie de cunotrinle i
rjce, economice, politicc. juridice, psihologicc $i sociale, ale
domenii il invadeazi $i reclami uDeo.i cu exclusivitate, pcntru {
leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Diplomalia se djsringe
politica extemA sar rnternalionald, unde decizia aparline uDei

zone,Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti,ghida|iSf6tui'
Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este
luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii
noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte
nacrr ri ft/bui rhi | .c Jcorda o irnrcr.ilri Jlir dc mdre,r#sra
pcrLru .rpr.
'i<iTrt. iriji tg,nilc I'n u'n' . on.i.l.rr'. -.r". l.ii
crau nnplicali, iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Se

acea vreme arla de a convinge, priceperea de a re-

llccta logic, de a fbrma $i menline prieteni. Grecii $i perfii, resurNle celor mai slabi, dispersali dar liberi, in confruntarea c imperi
lle cornpacte $i totalilare, se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi

tDndial.

prcjudecili. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt

considerabile. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di-

Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i

$iinla negocierilor, care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a
dialogutui. Cu ele, diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni

corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare?
Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul
si conveDtiile. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor, inclusiv inteligenla anificiale, penlru a preveni $i stinge
conflicte. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro
cesele globalizerii 9i regionalizdrii, eminamente pltnice, setoase de
solulii noi si idei lntelepte. vede ci negocierea, specialitatea lui, a
devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati, un spot de masi'
ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la
el. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii
sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si
fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.iucd cu fblos

ce. aplanand

Partea a III-a- Diplomalie

233

in cuvinte simple $i fxri se caute efecte,

vllluindu-9j treptat resu.sele .etorice. La rendul lor, gazdele
cru bine pe soli, dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor,
li puteau observa gi studia. Dd de gandit ideea furdamentali a
(:l.ru, apoi Ulise,

Capitolul I
Antichitatea

llloriei reciproce, atat de adanc fixata tn natura omului.

Diplomalia este o profesiune ve.che, iar incepulurile ei

erei istorice este sennificativd. Nu putem contempla
mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si
inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra, fd
trevedem oamenii care l-au redactat, cdre l-au pregitit qi
la 1296 i.H- El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli, republici sau
oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor, nevoia de
de ceilalli, de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a
intr-o meserie aparle. Vechimea diplomalici pledeazd

(inile rdlncr ale cooperffii.

nevL'ie origin.ru ii
putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte,
fire ccre leag5 \ubrecrr, coleclr\. ar lum;i rechi si noi.
e un discipol al lui Hemes. mesager qi agent al comuni
tetor de ve$ti ti infonnalie, observator al firii umane, ci

tenliilor ascunse, ce descopera sub mi$ti surazAtoare

predator sar pe homo frarddarr.. In literaturi, potretul
sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.H. $i
sunt pretextul abordfuii, in vremea noasre (romanul
Gore Vidal), a acelui mister care planeaza asupra
tane. acum 2500 de aDi, a patru mari sedii de civilizalie:
dia, Persia ti China.

Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. $tim cum

o ambasadi la 1200 i.H. Iliada poveste$le cum dec

se

lur Ulise ri Menelau la Iroreni .narnte de .nceperea

bele pd4i sunt dominale de suspicrune, Si cu acest
indmpinate ambasada. Aceasta, la greci, era lorl1]aE din,
soane. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna.ii
mea. Pentru siguranta efectului, solii aveau personali
pen1ru a se completa. atnt ca infili$are, cat fi ca stil.

(](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede,

l)rin darori, spune Agamennon, care vrea sd,l lmpace pe Aiile
lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Bine, zice bftrenul
x, dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. $i efecful se produce:
lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni
i

rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Persoanele

din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or, mai
vnrstnici- Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Cheltuielile
nrari Si suportate de cetate, dar cu justificare publica a banilor,
rrlese

fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era

cu u$unnld. ,Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti
i din diferite fracliuni sau partide, care se pdeau certa $i

t zice iDlre ei.

Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea
srdorilor. Rapoarlele erau publice, prezentate in fala Adunirii
rnnhrea $i aprecia misiurea. Daci ea era considerate reu$ite,
I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma.lin. Daca nu
heia cu succes, ulma pedepsirea ambasadorului. Cel mai grav
era parapresbekl (ambasada ralati). Demostene acuzA pe
Aul AteDei pe langi Filip, regele Macedoniei, de parapresbeia,
cre voite, coruplic, incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii. l-a Atena, Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru
primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese
I ln ambasada. Ambasadele nu erau pemanente. Exista insi o
,ilil furnra dc repre,,enrlre cva\roliciald prin percoane care inschimburile de bunuri $i de persoane, numire ploi?r?or

or gazdi), $i care sunt la originea consulatului,

in timp ce

lc originar a cdpitat conotalie reprobabih.

llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si

)iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla

ltri,

in sfera religioasi, mistici

frLrcnt iD

Si a sacrului. Zeii inreNin in

lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele

234

hcuti F stena lmflii

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i,

aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor,
cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand
conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie
tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul
superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici
incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne
rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese,
avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele
era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi.
I
Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde
turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de
politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r
este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea
Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea
care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria
de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii,
sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi
la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti
Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb
chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile
stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc
rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit
moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde
intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc
Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati
$i nu mai devasteaze locul.

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia,

dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu
provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de
aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat
!ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe
de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a
cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie,
onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie
de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine
zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc

Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

existi divinalie $i fArA extaz.

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in
l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii
fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla

tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl
!i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional
t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul.
ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor:
r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc
&nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul
llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand
Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul
nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren
!u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea
fos a $i inramplat.
in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de
h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie
tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de
lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru
l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre
lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce
l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In
[l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta
llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu
[r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in
lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa
frc in timpul unor serbiri, lineall vidcnla angajamentelor de pace.

f
236

J.,curi

De

scena

lunii

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau

rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau
deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic
potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui
aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man
fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6
i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub
cerea Atenei, $i cea lacdemoniani (reDrezentend alianta
mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al
i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si

descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele,
adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca

peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide
stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinfle

tice $i intemationale.

Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis

atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma
din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena
pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3
i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f
doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi
neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor,
gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin
$i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri
devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i
gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili
$i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

rald cste instaurati

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al

Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o
intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcala de state pe tot parcur!
drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri
dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca
o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

pdrco o III o. bi|httolt._

231

Romei inchide
rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru

,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

ii

cif i'e

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si

unde pr"{ine
inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de
nici azi Deoa
lnceJai
nu
a
Europei
torrirea cea mai illrportantd
sunt dife_
rolurile
aceea
de
mari
9i
rile irtre cele douisunt inse
gandire
de
in
materie
deschideri
Vcchii sreci au avut marile
pnn
politicii'
in
$tiinla
lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i
sistem
a
unui
o
expresie
polis
Ei sunt ti
;cle lo; ag$ament la
dispersarii lof au
lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda
in
momentul unei
fo4elor
; leclie etemi a mobilizErii tuturor
monolit'
un
sistem
fost
a
nEjdii majorc (per$ii) Statul roman
ln
ascuimnd
continue,
o ua-uta unguiatd in rizboaie
,ut,
"u
l4area
sa
contnimperiale
[re laza a sd de loglca expansiunii
e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice'
ape'
tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri,
la
lnsernale
o
contributie
re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

practlcal cu
\,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a
fuLre'
CeTar
Galiei
urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea
primeFte
solii'
lrimite
9i
inde un num& considerabil de discutii,
inamai
mr'tlt
cat
izoleaz'
mneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i
primiri
oricarei
axioma
fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci
a
in rnarea familie a impenului era acceptarea auiorilalii supreme
lunga
precedate
de
o
fosl
Cucerirea laciei de citre Traian a

iomci.

Iui
porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort

ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne
in mArun
oracole. dar in temple preolii lur,rpicr citesc viitorul
iaf
ligile
$i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale.
persoane
20
dc
din
cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus
Daci acordurile
9i era specializat in litigii
r,ro.ti"o .ituulu.i
'ougi..
siarea de
dcclara
iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si
un /s
exista
[rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle
ri in care
..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj
qclilllle
inlle
pra," ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l
"."."'*,"
crnd
de
li
err'"rL'r
rr''rrrt'
|Un'unl.'ou

""'errrurr'le

Jrtui p.

238

rc?na

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

luml

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru
!isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al
ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct,
r-uDa din sililc scnatului.
l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a
rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului
i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs
tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin
r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela
cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de
tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i
r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-"
Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a
(rlls leSdtion,
lt rLitc soli
LdL1 11t!!g{tl4ti{9.
Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i
lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau

Judecaton
numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii

conflicte

in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme

,
Si
flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

,i ;hfti

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

Senatut

5i pnmtn d de

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc":

,,Auzit_a
cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca
senatului?,,
rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele
ascujtand ooil
proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor
tadioe +i tuc!iu.rj.
nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a.
!i
Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr
$r practrca
aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli
ai Ro
S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu
selectati in

crpal pentu capacitarea oratorici

fi persuasiv;. romanii ad
preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier
nureni ri rmpre.runani
lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o
re. a
u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei
un senaror rmpon
Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

ur viitor drept
nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe
arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u
d; c
de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr
d< t igii .e d
sumu <uD^\emnut

,pt:Fi

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului

"resatia" didea raporlur in rala ienatutui

Hl";i),')ji,lii
.otii

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut

ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el
Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr
o vili
Cind nri rc,

Dlnoea 0c

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta

la ser
Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria.
Daca nu
sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia,
la cxpi
lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

239

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

bii,

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau

rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de
|Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie
l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe
trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e
l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia
cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a]
l)rovinciei pe timpul lui Traian.
Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul
lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com
petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll
caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand
lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

Paftea

.locuri Pc scetul tunu

uo

cc celc Jir lu'

bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d<

'' t:rc mar rr n'ia i'npa'a'urui nenu.u

i;;;,';. ;; ", '.r,'i';cr'|e
ra\orab'rr
i:'J;""i:.'. ';J, ;;
*,-1
,
."
;;
-",
:"1]il,il,1T.',",17
acisrcnre ri
:il::;:i;:*.,;;,";i,'! p'"1'" :lour""'*
'"e'

[;.;;;;;;;

:;;
'" ;; ;;,;;;;i"'.'car'

\;Lr i'emarioturn

iil9":l::f
(er

urre' PIofes'uni ca

i"T:;;;";;;;;tt

diprc

'r'e'oturici
* isror;r rera'iro',r( ll:11r:Tl:;
,.; ;;l;;,;" fi"i,".r.';
a re
o e\cere'r'r,canc
$::;,;l;;;:;;er'|
''rdrie
ii'li.,rli""'. ,''"' *t''s". "l: ll"ll?lol:Ti:i.:j':
rau de isroria n
iropri"-zi'e "re
lii'l,lil.. il." , o'""':'"1''i
rip'Jrr
in
c're
'u xcel5l'^lTl:"1,)"-li
lr", i"i.r,rl"",r" 'i
inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I

ir prima

"::ti";i;;;;:;.;
::;;,;;;.; ';'i '" * * I 1":i::
:: l1;"",:1i':'.':l
de in
; :ili;;;;tia lucet un ror ca mecanisn
;Hi:1fi
a unei

politici salr straleg!

erlcf.le \rralceii'
Dir nunclL J. \cde'< il rclrlii'of

ron

* i.. r'",' Tlvl'.':1.::::ii):::"i']l

*''
;::;,":;;.; ; cron''rui a,ro'r indip'1Jrec nrar

.l"ii"

'".i
;;i.;1,;

'
u:."Ylo
:i;';;'.; *,, ','. " ;i I'uD'l A'ncii
:-*'^::"'":: rr:.
rn
i],, i.*,'Ji,l n.;i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu
:'i; ;:"';';; ,,;i",;:'- l':::'::,:;::
i"";"ll;i";
l.',"i,,) """ r,'".1 mrtrirr'" ci pre'lominart 'orcrcial:
o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:,$":i
;.:;;;';"';;:
"'
em inden-na" 'J o c-u' im tr
;;;;r'.un
;
;i;X i:;il;;l
;,";i,'; i;;;. ;; ; ;. "
l:"1;i:'l:

1il"1

""'-':'.T:ll':;1
'ia''ir ""r'r' mrim''e 'In 're'J

:X,i;].

L'

"i;;;.i;;";a;r f .ore !erd I:'"t'1"-:.:,

il;l:;;;;;;.;;.;.,.a
' s' Inclrne brl
di':1lll

.'"lT,lj.":u",". r*,
\'L^"^:'l'-,.,,,
,",",,,,
I, rbdnurr''
ii.i:;::;:";:;;;;'ai,ela(;rd.' uc tc L01'rr

ci,e care dcsp"nca r"c<a

ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii

;;;;;.';.

'

aPo'

r,-), stq"' 'l !: :":::l':

J'r ::::
u ri,nhn 'i o Jrrs'c protne
'nri
l'^il i.li.'""
;"..,(,J'e '. r j'rni''j' 'l'::11 Y1ll:
',...".:
i,;: ,il"; ,.';;
s
L,,b,,ce

,n N4r, n,:,, :, I en,. ,enii

,i:;.];i,; ,:;;;; . J",:,d
-(ce'rL
::[,';:';;. ;:.;.;;il,'r nr' \ f" "'tuie
f]'l' iil :l:i::1"
ir'"e
i,;fl;";;j;;;;;. ',i ''<'rihr'rr '' lnr' 'rl're Jp,
r{J ii o

.""|l'. . .' "r 'rreJri

'" "'

1-a.

Dipkrnali?

241

bunurilor $i ideilor, mediul de suport pentru nersul civilizaliei. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. Egiplul $i Asiria,
Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din
lozaurul celor doui surse. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac
tice. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice,
d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica, ca un
odel pentru intreaga matematici. Ceea ce numim matematici
lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care
Ncrvcau conlabilitatea. come4ul, mAsurarea grcutililor, lungimilor.
Nlprafetelor. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul
krr, dend lunii, daca il credem pe Pliniu, alfabetul, carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire
pc(recuti ii jurul anului 1000 i.H. cand regele lor Hiram se aliase
clt Solomon,

Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr

uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau
tl bilind colonii unde existau mai pu.lini compethori ca pe lirtnu-

tllc mediteranecne ale Africjj dc nord. Grecii le-au urnat exemplul;

lr sccolul VII i.H., ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre. Pe vre
llea cind romanii abia se eliberau de etrusci, exista un conflict in_
tro greci $i fenicieni pentru Siracuza, iar concurenla pentru Sicilia a
lontirua! intre ei- Dar intrc timp apar rc'manii, avand acela$i obiecv, si asttel tncepe, in 264, primul razboi punic- Rizboaieie pnnice,
rc lin 40 dc ani, se redeschid dup: a]!i 50. iar Cadagira,^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei. este distrirsb ]a 146 i.H. In acest
boi. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co
victorios sDre inima Italiei- Slrisa$l roman rizbate iD istorie:
D ibal ante parta:t. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro
ni pentru cucerirea Crcciei. il'rconjurat de sprijinul acordat de
li 9i de hispanici, Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei, care sa cuprindi !i pe rnacedoneni, nemullumili de
brczenla romanilor in Iliria. intelegerea luj Hannibal cu Filip at
V.lca al Macedoniei se produce, Si dupi iurinintcle rlianlei ve$
'c macedonenii se leagd sn fie ,du$marii duttnanilor ca aginc_
lor". Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro'
lllirc grec. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii, cea diin ca$tigarca de Partenerj
ll|,nraticd i$i arali roadele in alianle $i
rolnana
urnnre$e izolarea lui
Asrlcl conlraofensiva diplornatici

r
Jocuri

De

scena Lutnii

Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care

Liga erolidnA )i I rga aheeana. la care \e rdruga ilirii ti
Pergamului. Ffui acces la mare in douA pinl, Filip e
mAini !i de picioare", dupi cum rapoleazi senatului
consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr;deze aliatul punic $i
pace cu ronanii (205). Rizboiul diplomatic continua.
\carc; la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i.H.) o
antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. in mod
riv se conslala ca ..purerea Romrr nu relrda in puterca mili
capacitatea de a-$i dezbina adversanrl".

$i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh

pua conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu
Rimas singur, Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190
iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia
plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe
Acesta fuge inse $i, dupe
sinucide (183 i-H.).

peipelii in Caucaz, este descoperit

Mediterana devine Mdr.e Ndrtrrm

!i

Roma i$i insu$e$te

uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo

lor, ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor.
Existn o badilie de diplomalie aspr5, duri si casa

Caeso, dut nihil) 1a rcmani, inainte de cortactul cu Medi

cu InflueIIa ma'.\; l culrJrr grece.li. Diploma!ir medi
grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd, lunecoasd ca
cu solulii mixte $i imaginative. Este exact de ce are nevole
Roman in extinderea sa irspre Britania, Spania 9i nordul
in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. cu crmbnr )r reulonrl
anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi
Orient. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui
si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i
derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s
orcare la romani) un pact a fost incelcat-

Dupd donnia strilucitoare a hi August, punct de apogeu

po rrrci. cconomrc ti culrura. .e produce In .i.renrul impenal
nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu, Cafi
\ero. d pi care e\irra o revenire .rb Dotri,r fi Anlonini
Adrian. Marc Aureliu). urmate de anarhia militara a secolu
I-a inceputul secolului IV. imperiul proclanle cre$tinismul ca
gjc oticiala prin Constantin, care se muti la Constantinopol.

Pafted

243

I-a. Diplon4lie

imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi, fii lui Teudosie, in Risarit 9i Apus, este un proces lung t1
o agonie lenti fi nevindecabili. ,,Barbarii", cand preiau

crea, au deja state vechi de pateneriat cu Roma, care

ii

cbemase

0liaji Si qefi de a(mate. Personajc distinse 9i lucide mai existau

Mangaierilor JilosoJiei,
la cfftj, a$a cum era Boetius,
^\ttoflr1 llaliei, Teodoric, regeic
s prin toiture la 524 de citre stipanul
fogo!ilor.
Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. in
fictul de ecloziune din Creta. urmat de greci $i romani, alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic, intreFnand
luri stabile pdn soli $i diplomali. ii regisim in vechiul Egipt
sLrb dinastia a VI-a. in secolul )O(V i.H. in mileniul al Il-lea
. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri, cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria
ii Gecolul XVt i.H.). Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu, iar Siria $i Palestina erau
rtele tampon. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. Existi
ul de pace djn anul 1296 i.H. intre Ramses al II lea 9i regele
tit Hatufil a1 m lea, incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Tratatul este
ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare
$j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. dar 5i
uze precise de asistenli reciproca. ,,Fie ca paoea minunate qi
lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i
rfiii copiilor lui Ramses, marele rege al Egiptului." Negocieri se
c, aSa cum rezulti din arhive, pe dilcrjte teme: cisitorii fegale,

ii mul! aur.
ljn alt actor ocupi insA scena

lianle. transfugi

principald. Asiria se desPrinde

ptat de Babilon, iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si
re Eufrat Si Tigru Dup: cateva
rl[tineascd Mesopotamia, lara
tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor, cu capitala la Nini_
vr, Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. Egiptul

di

l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza

rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. Statele
v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. S au gisit
1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se-

!i comploturilor, campaniilot
lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor, a
Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. Rapoartele soli
trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat
tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H,
dupe Asurbanipal, per$ii ocupa locul principal in zona si
declad regele lumii, al Babilonului, Sumerului 9i
pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii, in a
au pArrun\ cu armele. ca !i cu diploma!ia.
cretele alianlelor, intrigilor

Dincolo de ei se afla China. Istoria diplomafiei chineze

diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.
colul X-[ i.H. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza
unitar- Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in
i.H. harta Chhei este aceea a unor regale independente. O
malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti
tin de un dialog cu exteriorul, de unde aplrea o male
la hunii nordici silbatici gi perseverenii. Imperaiivul aptu[di
vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul
lui VI 1.H.. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in
m. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din
Sub dinastia Han, care dureaze ciica z[00 de ani, o putere
zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi
construclie ti dezvoltare.
Abia De la 138 1.H. se manifesti interesul Denfu ce se
lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani,
informa!ri prelioa'e. In cecolul T i.H. extra inrenlia de d se
un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R
pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA
dmm. Mai tatziu, relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai
aneri comercialA numit! ..Drumul Mitisii" se vor dezvolta
comerciale !i vor circula idei. Negociatori abili $i rafinali, chin
sunt

Pd

locuri pe stena lutnii

244

pulh

prezenJi

in scena Antichitilii; ei se ocupi de tenu

lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune

orice era str5in. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic
rigid $i conservator. exigent fali de funclionarii sii supu$i la
surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului
competenii. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu
faja inovalia !i schjmbarea, in cilrda capacitilii renarcabile a

?a a

III-a. Dipl'noli.

245

crea lucrurj noi (tipar, praf de pu$ci, ha11ie' ceasuri, mdtase

. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. Dacr luim ca
de referinli anul 1600 d.H., oricat de splendide ar fi fost cur, di palalele quveranilor Europer. ele nu re iomparau cu marelia

bogtfa lmp&atului chinez. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i

n(;logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in
,ria qi filosofia $liinlei. Remarcabila lucrare a lui Joseph
cdhan Scien.d and Civilisations in China este concludenti in
privinta. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF
x de comunicare pe care le intrelln diplomalii
Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale, diplomatul
ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie

ilc pagnice qi mi.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari

tcr;itente. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i
inst mentele, desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna
cailor Dasnice. Este de remarcat c[ numai ln pauzele
dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. Este
v[ constah;a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln
np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. Izbelle nelini$dtor
ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie, re'
$e $i ambilii, dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv,,tate. In
it. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost
riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir ';
maximi ti nediscutati.

Panea a III-a. Diplomatie

247

in condilii economice noi vechile culturi agri

, lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_
golii au rimas $i s-au cre$tinat, triburile gemanice au inceplrt
vieluirea cu populalia cefta $i galice. Feudele mai mari aspiri la
flstii stabile ca Merovingienii, dar e$ueaze O singrlr5 familie, a
Si carc reincep

Capitolul 2
intre castel ti catedrali
Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante
ome re in odce secol ulterior- Cursul lui Duroselle de relalii
nalionale se ituituleazi ?.rut empire pirira.Ideea cA o spec19
nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din
stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i
bilitate. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate, paginile
ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu

au provocat-o. Umcazi marile tratate ale lui Gi

Mommsen. Ce se intampli ins6 dupe anul 400, cand li
stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care

fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf

rparul popoare nor. un pro(es care \e de.fa5oara \rcme de
sau cinci veacuri. Inci pe alata dureazi Evul Mediu, cel
considerat o adevirati pati neagri, o prelungitd atteptare a
lerii. cca muli sieviti, ciutali, cercctad de savanli ca $i de pu
Cu toate acestex, Evul Mediu a avut mai multi migcare
lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop
mizerie. opresiune Si superstilie. Dimpotriva, el prezinte pentru
te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si
altul. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci
umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. mod de viale, ni
civilizalie qi infloire de crrlturi. Daci studiezi Evul Medlu,

tranzilia prin excelenF. In acelali tinp medilezi asupra

inarhjc, luat; de $coala realisli a relaliilor internalionale drept
dilie peryetu: a vielii internalionalc. Parcurgerea Evului

conlimi

aparent aceaste tezi a anarhici generice, dar mai ales

teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine, ajuDsa
vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de ,,noi
intemalionale". in perioada anterioari anului 800, pe care il
drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. Europa se u
de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig

Charles Martel, trece teste grele, stivilind pe sarazini fi anulaIld

LLnta unei Europe islamice. Descendentul ei este Carol cei Mare
construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu
r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala, care

dupi anul 900. lmparatul va fi unul dinue

orii intesrativi ai Ewlui Mediu, cehlalt fiind Biserica Aceasta
lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea
sub urma$ii sdi

populalii. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare

cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor.
cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali
ti. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce
produc si se supun uror legi generale.
Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii, influenli $i
p prin a 9i acorda spri.jin reciproc. Dar la un moment dat rivatca ii desparte, anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului'
nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e
mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre
i, ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c'
e. regiu . comunirJ!isi seniofii?
l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al
l. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara- Carol
I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune
crestireaza cu fo4a pe saxoni, bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene, aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa
llc. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc
pe
drept rege al
P6pin
l-a
consacrat
card
acesta
al
ll-lea,
ltolan
prctector
pdtricius
Rotntnorum,
numit
l-a
$i apdr'itor al
ffunciior $i
llisericii. in schimb, acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea
I0rnbarda

fi

i-a dat controlul Romei.

Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l

administralie civili (prefecli sLru Nollrt), (lflr lnrctic ilduriIi
avea pe Papi drept $ef, care ii numca pc li )clior)air sli. I
era nomilal suvelanlrl, dar nu s-a umeslccA( iD corducerea
'Ln 7 /1.
reprirna pe longobarzr. a\igrrri,
Carol coborM rn lldlia
uolLrl papal a.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin.
g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS"
care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i
$r Jrapelul Romei. CinJ Papa ac di||cr,lrdlr. dcena
nou la Carol care il repune in funclie, Rccunoscdtor,
prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe
aceasti relalie, unul fumiT-eazi fort6, altul legitimitate.
nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i
schimbul soldalilor la care poate apela oricend.
Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui
Romei complice ecualia puterii. Unul din papii numili de
tanArul extravagant Ioan al Xll-lea, nu se simre in siguranHL
Jjrrorul lur OIto T. .rfmr)ul lu' Ca.ul cel N4afc rq60\.

iu ind irnporri\a proreilorului .bu laic. crr< sc supArS. c;;

un,ir)od. rl inl;lrrra nc lorn sr alege (.r PJpi pe tcon al ),Ull
acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\
piraiul ia in serios afrontui, ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei
candidatul. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\,eh;
istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.ot!
privit ca o restaurarc a lmpedului Roman.
Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate,
tir penrru Je/!o,rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. e.re rmpiel;",i
\.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.ra mnsUlui priont;
rren<, ului licc.ruix ic uren6 ce nu-i .parrrn* i.pir"txi,i
r"-nersc; si .J conlfJle,,e pe clr\cop:. care n,r emu In ochi;
cJr Iitte , onli rra; specirlr. Jar lot leu,lxli \ubahemi ce av;
mo;ii de admjnistfar 9i aSczari

fi

oameni dc controlat. Iar

rinJul lor. nd \o.au .: renunlc 'a po.e.iunca nr:,rclof ii

cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere
niUtari. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care
per de (irre.licr .eniorials u adrced Dlln nc.ltrr.irc |nrrL;i-;
a,r.rr'a'e .i ;n frnal rour.rlra ,rrp;,r:,lr.ldi. cJ in c.vtl tL;ii
Il-lea, care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un
rcmano-biTaniiD

capltala

Rorira. Existi

LLn

momebt

tr(i tdpi trrtr:thtit,/rli, rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD

inplrltului Henric al lll-lea, care impuneunPapegel
lllrlrr, l)cpa ClemeDt al lllea, dintr o serie de lrei conaljonali care ii
tt1,,t

lrk rvcnli

in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre

! l)rp{litatii, datoriti diplomatiei. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce
lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. El contribuie la intlodu-

qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali

l0r, ceea ce micaora putere;e iflflu;nl6 a impiratului. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei, facand sA creascd autonta-

i$i face exerciliul in alianlele ce le

stabile$te intre
Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. Ca pape, define$te o doctrine de
llllrolio.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi, rezervain(r ,\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii
$uPufiii lor (.Iiclard pap.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in
l6tt papald.

l('
tlflusivitate. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu
l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il
llcrl probleme. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. cum se
lluuau diplomaiii s6i. dandule dreplun crescuie in relaliile cu
l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_
nllllc $i de recunoa$tere. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le
r\iea Papa, i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el
!c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta
ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de
0lh! oblrgarrc de r-r da as, ulu!e. Uhima m,r\ura dre un ecnu ma;
It, impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a

impicare. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia, fapt

legeralii, consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu

ior)arele desculle, in zipadi, la poarta caslelului papal de la Ca(1077). Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere, Hen_
' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot, demilind dlr nou Pe
)a' Si numnld un anlipapi. Meciul este totufi nul. deoarece $i
rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. impifalul din cauza fo4elor nor
liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei, cet
ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo
llr'rilor. pes catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1
torrrt)rolnis. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger
1

lrl1riia, dar uu $1in Iialia.

/
250

.tocun pe scen4

lunii

Paftea a IIl-a. DiPLona

intr-un alt act cu aceia$i actori, rclul imparatului este

n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii
ca inx

$i.acte imprevizibile: esle regele Siciljei, Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea, incoronat
ca tmr
R^oma h 1220. dupa ce de\enr.c regc genn.rn ta Air
Ia C
rltJ. (a \a c,Suge po.rJl. face papei promi:iuni mari, i
cruciadd la locurile sfinte, pe care o amtni rirlp ue zece
anl
se ocupa cu organizarea Siciliei. papa crigore al IX
lea este
supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada,
di
lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun
cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Ata ca rn:jarril. crind
rn rdre<Ina. ttedenct este incotunal rege 5i iri a,iguta
c,
B"ll.h"'nutui. \azarerLrtJ, 5i al rcgiunrlor ir
i izz,vr. roara rrropr crtc$(e denunrul papei
'id,r
')i 5,ri\oajea
vri pnndlor de Frederick al It-lca. in t2J0, con\rar
d La
de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie, dre toc rmDac

lllll'I:1,:

comunicarea e.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute

je in.liruie un regim mnndrhic cer

/d(. in Ce nanir puter<a pnnlil.j crerle in defavoared
oi ?'lp1 mulre nec.rzuri priterLrire si de disiJenrr
lierl:
lir. Frcdcrick
rsr reia.''inru,. si recl.;lu;crte cu rlcr regetui
gllel,5l ploclJma cu r(e\t priler o
frcc genemtn I La d|.aprd),
fo'r lu a utteriorca modcl ir.iluatI pri;lnicc
Urnea,,a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie, el
crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn
calugAri
lru i preglli ra\corle npotn\r du.manulur. lerminate
m
raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinulfrin
nird,
urmaioarea, excomrnicare. pierde rizboiul in marea
campanie
Italia (12,16 1248), se rerrage in sud moarc de rrisrete.
$i
imparatul Frederick
Aistins p.in piomovarea artei neg
.,
li|.)'
.-1q."-a
exolic, av;a harem, an,qn numerogi,
lill-Jliii
tematicienj $i filosofi la cuftea lui, nde erau rcprezenrare
toate
insu$i potigior, srudia geneza fi evolulia limbilor,
Pl
c
]lelile.
universiieli $i $coli medicale. Darre spnnea ci la curtea lui
s_a
cur noe,,ia itrliana. Acesl om rosu. (het )i mrop a to.l
un neil
regr. arur. cet Inar bun dlpi Carol .el \4are rCharlemJgne).
N
at r./boiutur. cr n prdcricidn ar drplotnaliej
l::l,,ll
Ir:".
$i
spint nelrnrint. neconvenlionrl, In|1orrof.
pfoc- Lr trTp ce,n Sicitix

C.inLl nanii $r imp.iratri germrnr au to5r pe prc,of

de Ezbor, (
lLrr
nludu: u dra\lrci drvi,, rne poll(r. care a :mDan.l

llrclu

Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar

)i pe l'iecare .rrada. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii
tr.urir imDJralului. Fara a line sedma de r.ea'Id fisuA unasa nu
vrcnmele
t),,r e rnrelese nici i.loria cullu'ala a h.rlrei Und drnlre
in Juiha
diplomrr
El
erd
Alrghien
Danle
r
losr
rnfrunori
rrrt'i
duse cu bine la capdg alianla cu Vene,tia'
vizite la Genova pentru o chestiune
Neapolelui,
regele
c rclalii cu
Bonifaciu al VIII-lea la Roma,
la
Papa
multe
la
Perugia,
Brani!6 fi
Unganel.
h
regele
doui
pe
Franlei
IangA regele
r
$i
era
Guelf. Dar acest partid
Dante
florentinilor,
ua si maioritatea

cntei si a

awt misiunj

lmDate ai el in doun: negrji (radicali, supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali, nelipsi,ti de critici la adresa Papei) Pentru
rrnle, care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti, coruplia $i
atrigatori'.dar
lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. albii au lost mai
puterea
preluaseri
pirtida
pierzdtoare.
Negrii
$j l-au
llcs aitfel
la
este
condamnat
in
absenli
i
toate
funcfiite.
rphiunit. anulinftr
cu
scriind
peregrinarile
sale,
ascunzandu-se
$i
ine. Dante incepe
riirdciune, ilar ii cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa
1314)
l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si

si plaseze in Paradis pe in1*pti $1,oTemj

Pcntnr du$manii lui,
jJr
rrr Pursarori.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd
ilrrri.
..'.^'.i..+,.ilo;diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra
peuar.a
il,r ri ru
ri Boc.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre
grea
in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. epoci

i"i,''',r,

prirluloase, cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA

cotidian
al
socie
nivelul
traiului
la
0i|ii pentru pulere a inalivizilor
hiii. in rcaliiate, nici ei, nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul
(lin lupla celor doue fo4e, papd sau impirat, oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.
,,Ce teand, nurnoti vd sfiPane;te?

Cej decafi stAmbati t'icleana

VAfrange lbat l tirdtnjoseste?
Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana,
Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr
P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? '
l'oetlrl infiercazi holia, deslianarea, trandivia.
,,Orgalii tlta Purldtc de$nntutd

d s?nerut, cu b01i'i lwnea nou4;

'
|i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii

Jocuri pe scena lumii

in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti,tii

Partea a III-a. Di|tomalie

un

meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla, piresirca

mei pentru Avignon.
Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de
phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. De data acesta;
gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor
Si si galicizeze papalitatea. Un fost arhiepiscop de Bordeaux
Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun,'

stabilit la Avignon, care apa4inea teoretic regelni Neapolelui.

doi ani, noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon.
ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i
leazd un antrpapa. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6
rdzgandesc, de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care
lmp6care. O buna parte din secolul xIV, intre 1309 $i 1378,
Avignon a fost centrul papalitalii, sl5bindu"i autodtatea $i li
lntr-ull climat de inffige $i competilie, rol pe care ll evoct
palat impozani, o mlnasdrc, o fortereala $i un pod inuat ln
ln tumultuosul spectacol, mai vlu ln evenimente decat orice
perioad[. plin de nea$teptate sfrAluciri, de genii Si de opere cu
peste veacuri (Sf. Augustin, Thomas D'Aquino, Dante,
Cusa $i atlii),ln care schimbarib suft rapide, chiar dacdj
repetd $i decorul nu rAmene acela$i, ne htereseazl soarta
lii, ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. Djplomalii a
clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de ,,invarianf'

dologic. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili,

zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia),
competitive. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal
Avignon), capul Bisericii catolice, care-qi anunli in nune voa
universald $i un lmpirat, cap al Sfantului Imperiu Roman
sunt ,,romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi

undc s incoroneazd al doilea. Ceea ce este roman este

ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului
riu Roman. Dintr-o dati, cea mai fragmentard dintre lumi.
feude Si unitili politice, militare, administrative, culturale,
gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc
ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i
enle germane, bizantine ;i islamice, ale c6ror urme lc pistrar ii
institLrlii. Un analist al perioadei scrie: ,,Din punct de vdere al
plomaiiei. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi
tolu$i ca fiind o societate. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli

253

$ave, de schisme religioase, de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei, de popor impotriva altui
. factiune contra factiune, rege impotriva rege. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una "
Accenrur cade pe romani. nu pe cretlini la autorita!ile papale.
'icat ar parea de ciudat. Mai degrabA interesati de o res publica
,/i:!tidna imperaFi, de mai muite ori, ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Ei
Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap, dominarea intregii societati, structurA economica Oatifundii ma_
sdre$ti), mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului.
Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in
voltarea dreptului canonic, lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. De$i adresate problemelor cleru, cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau
igia. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale, suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat.
intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa, mai inainte ca dreptul
ional al bransei seculare se fie elaborat, de probleme ca suranitarea. tratatele $i sacralitatea lor, p6$rarea pecii qi drepturile
ului. Limitand pe imptuali. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj, iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan
casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii.
Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre
boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea
ligioas6. Autodtatea bisencii se menlinea. ,,Nici captivitatea de la
viqnon. nici marea schisma, nici ridicolul 9i oribilul spectacol al
or lrei FdI,i. loli ble.lemandu-se. defaimindu .e $t ercomuni
-se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli
ii.laici sau clerici, trebuie sa rniasci impreuna, sub legile lui

Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e, bresle ti negustori.
Nobilji creau un cod cavaleresc, care pdvea *zboiul, modul de a
a ]Lrprele, prizonierii, amistiliile $i pacea, toale acestea fiind

I[

||llcr?sante penhx diplomatie

lucuri

De

seAa

luni

Dar dreplul ,nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai

rmt. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de ,,drept intr
!ional", atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene, are
ghea in dreptul canonic. Conceprul european de subsidiaritate
vine de acolo. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar
Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale, si cire oferea
mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera
vate din Imperiul Roman. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti,
Si
era Bartolus de Sassoferato, cu a sa $coah de batoli$ri. Ei
si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in
nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \
Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi
trdit intre doud puteri, una seculare qi alta religjoasa, care i
onau cand paSnic, cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr
concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i
care cople$eau diplomafia. Din puncr de veders ]sronc, se
lupld de suprema.tie, terminata ca un mecj nul. Nimeni n-a
rit o, dar piltile s-au separar treptar. Sep.rrarea secularului de
ritual, a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri
rea credinlelor este o ollerd grea, realizati de societatea eurcDel
pentru ci a abordat o de la incepururi. O lume mull mai

aviind altd religie monoteisli, lumca islamici, n-a ficur nici

acesr pas rstonc, ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil
cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria.
Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale,
struclii inporrante qi durabile, monumente nepieriloare ale ar
tehnicii de constructie. Sunt catedmlele gorice, ale ciror
inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer, celebrand
gerea greutalilor. bucuria supravieluirii
fi cerand mitA $i
pentru umanitale, aflati iir cele nuj grele momenre ale exi
sale. Mergem la Chartres, dar am fi putur alege Reims sau I
Unul djn tumuri e inillat la 1150. in toati Franl.ir sunt ridicate
tungul a trei sute de ani (1050,1350) 80 de catedrale 500 de bi!
$i
rici mari. In interiorul lor, omul se simte mic sub uria$e bolli spri
nite de s6lpi masivi, in lumina mislici a vilraliitor. Toate
lele i$i au personalitatea lor; Chartres e cea profctici. Este reDli
in piatri a o^perei lui Thomas d,Aquino. autorul lucrnrii S
Theoloqiae.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium
cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. pe Euclid
Si

Pattea

a I-t.

Dtt,tonatrc

255

litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti, nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile
tognitive aproape in aceiaqi termeni. Aristorel seculariza gandirea
giin{ificn $i, ca o cuime a ironiei, era luar din rraducerile arabilor
0ltre l-au descoperit primii, scormonind in mo$tenirea greaci. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. De ce, ca ti chinezii, n au
putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat, s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt
l{cna$tere,

Castelele imparEilor, regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal,i de calcdrale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei, nici ale lmpdratului.
SuDt ridicate de ora$e, de consilii $i bresle, de negustori qi populallc. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj, ceea ce inseamnd
(i1 trei generatii vor trdi in umbra, praful
$i valtoarea unei scbele.
Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir,ii la aceastd pature riguroasA,
pcrseverenti
muncitoare, anonime $i tecutn care dezvdluie de
provine
enereia
necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde
prefaceri
ale
civiljzaliei.
tilof
ln fond, despre triinli $i rehnologie
vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr
I catedralei.

ti

Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in

c$plul: provocare $i fispuns. Nici un secol nu a cunoscut ararea
provoclri. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice, dinrr-o direclie
hordici, go1ii, cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi
gotii. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre, a Carpallor, Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV, fiindci sunr impin$i de Ia
liprte de huni spre Europa. Ostrogolii se a$eazi iD Italia, unde au un
rigal propriu intre 489 $j 553. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410;
poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. Dar sunt invinsi de arabi.
Vanddlii coboffn din nord. ajung in Iralia $i Spania pe la 400, ca
lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord, dupe 500, tichjdar de
hizarlini. Hunii cu Attila. ..biciul lui Dunrnezef'. care a invilar arra
nrilitad in Scolile Romei, inspiimantA Europa timp de 100 de ani,
t)aui la infrangerea din 454. Cepizii contribuic la aceastd victoric a
oecidentului, dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi.
llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia, unde creeazd un regat $j nu

.lf.ufl
se

t pJ!6nu hnn|i

251

lini$le$ dechr prin inrrrvellh

lui (,xri,r,a.

;j; ;l lfi ;l'V ;: ilt,lliJil

, *,"',
.-:::"::;,:ll:::;jr
\taluj tlanc. care I_a aar
oe C"-r ,.1;
"
;'i,
,'#i""1"x,1i;
l# I, l,:l : :: ":ill ""t,jf.iirir'')'iil.lli iJii,
jirlj,r i
*T:::,igll
-l:r':
"0",l"
:: :::::j j: ::.:,:1, I ar pdrea cd dupa rmpefi ur carcrir
?i:'l
ilf ll: ::":;::l:'l: ":,]Jil;""#'';;T:;j"l
secolurui Ly unsurii
p"".",; 1,,illl,l,
Panonr.r
jnrrepr ind,ria,,,
il,,lr sra|5rrur
-., ij,lli
p*.' -,r^ boo., oi;;" ."filil,',iliJi,Tl#?i
""
j,",li
,*,";il;;i;
creeTe

;f

:il

;;;?:T;,,,ili

g,l'

::."::11,
,,d'r. rar
caredralele pnt anunta

Lrn

triLrmt

.lu c'",,, \me abia dup:

..,j'i.li1':,^l:*,.:, y."",,ir*.,
monsora. r\u r@'
uo.br ,de
era vorr)r
ili.?ota!e.::::,"":""1:
,r.," ,",;.;; ff;.,'u mai cra
sata .t .. l11:lirea

ff"l:l ::::*, ::'rJ;il.."I" ll|,,ilil

i;,i,i,l#i.

::r,rn^:rffi :;i :li ::f

jr;
*y;
ilnx
cucenrea
m
l*?+ii'fl
i";iil+:
\urd
>ia trunutui.
i" rrr-r,"riil;"" rr,,-."x8
y":i:.;:,: :l:Jtj:i,i,,,T,,';
victrnr
;l"ll,,y:r: *:i:r
x""rr. r" r:qi,r",.i4rrrd ir r/r/ urm
'nLr

hlr*jfii

ifl{

(r nanul d:
il: ;:l#i:'i,ili.E:f
i;(,i ::4",:,":t;:;;,,;,.;i;i
rarani disrueard

tur;:,1:i:: ::::::.

":i,;:.:::il :lll "*,""ta

l./"jii{

j:

:rff

irl

ca ra\p,ln\
rrrmea/a o penoadi
Je drD

:iH J 1 lt ;..,; ;:r; ;f::fl

L"J"T

rur " hi':

'i;rl ;:':i

ifl:

tnnitf I
;d;r:"'"',xr{
r;

f#i,;{tri
*jt':ri:i!1'.ifi1l:
;;:;fi
;l
:;Tilil,
Hi.::ll'l:i- ::iT "-'*5orii
";j;j;
ae c;pcrenir,""gor.
ii'u,'au,r.
i" (ui
In
.;,,
:.":i:I:"::i"ll
aced.r.
::,::in se
meroda r ap,onie,ii
;;';'J",,.,t.;:;;
; l ;:1,;';:ff .:',:'],ft
p',nrrc ' ce
l..'ili,r:l':r:::',:i
rmpranr:,r(a
orJrneror a. .i_t.,i ,,, i., "ii 'rr"r'aIC.
::;:i"'ff:i:il,.",n ;il.; ;; .,, '; 2;; l';1;llil';l::l
{:

xr,t{)lii, trecu[i la l$hrn, iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul

,^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile
l, n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile. Slab, mengaisre Pcnh! Europa, pentru ci Asia isi
lcftc primul asalt prin otomani.
Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor- A
ttt||i ii o catastrofe naturali, care a ficut cat zeci de rizboaie:
I eagrtr de ]a 1347. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la
|r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire, din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi
noteaza cA in
Dol)ulalia Toscanei a pierit. Registrele parohi,le
populajumiEte
din
locuitorii
o
cate
de
boald
ill lier secera.ti
qi
ca
marea
opresc'
comerlul
se
productive
irrllc. Activitilile
$j
via15
cobo_
de
Speranla
de
mauri
a
Spaniei
llxurie de eliberare
, lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi
hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[, sru patriotice. Se vorbelte aslfe] de ,,nalionajismul" secolului
tV, nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale, in aparjlia lite
turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme, romane, dispute filosoficc
Nu putem omile din acest tablou nedieval, plin de nenorocili 9i
l{vcnifi mjraculoase, cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre
glo
l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea
dc
Risiirit'
Imperiul
rlol$ei Rome. o alt?i mo$tenire a acesteia:
IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel
Mrre, inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la
(lnrst,tntinopol, se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor'
l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale
l ;dcviraiul seu merit. insu$i termenul ,,bizantin" a fost folosii in
anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat, sinuos, obscu( $i
irriit:tor, dar pompos Fi pretenlios in gesturi- Este probabil ca
rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine, ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de
..,

Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire

Ii

394. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest,

Imperiul Rasiritean respinge, acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni,
rwari. bulgari, siavi sau pe$i. La 476, Romr e cuceriid de Odoacru $l
LL 493 de ostrogoli. Justinixn, c donme$te intrc 527 $j 565'

!4!!!qarg!|l!!',aF

:!9!l!!!J?!il6!td tqm
consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii, Sprui0i (le sud-cst gi
751 Ravenna, RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6,
Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr;ce romanl
cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr
considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu
rnrlecrudla. ani\tici si economic; mai auan"rra, al cfuui
menl, ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al
bine de o sute de ani, o noui perioadA de inflorire a
lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ljer
Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani, unde
afld sub contml.
Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi
A\ia Vic5. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u

ropean, iarAdriatica devine o mare venetiand

La acest moment, se ridi.a int U^."ia".a O".ia"ntuf ou

mis o greqeala slrategicA fundamenrali. in locul uner
credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin
fi a res
pulerii romane cu lumea ei mediteraneana, ce cuprindea coa

rii Negre ri urmufite DJrr;rr. In fflrr unof popoarc |rrgratoare

crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r,\afireand
!i. ma.
decjr rl.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini

Inrfc l0or.

)i t2l

. Oc.rdentul organi,,eaz: opr croeJrlri

tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali

mainile lnusulmaniior. Astdzi istoria descifteazi in decl

Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau
ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[
stipanid, un proiect buD pentru prestigiul ei), precum alte
$i
rcse conune (exces de populalie, ncnultumiri inteme,
slebite). Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr
Oenlru scun ri
exista un rege al Ierusalimuluj). dar in acela$i timp detroneazi
impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. piese de afiA
drumul Occidenlului. Pe o laturb a bisericii San Marco purem
mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120,1 dir Consranti
lul cuceri! de cilre cruciati. paleologii reuiesc sa restaureze
riui Bizantin inlre 126l $i 1453. Izolarea lor, agravali cle schi
religioasi din 1059, cand carolicii se dcspan de orrodoc$i, ii
ArA ajutoar. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar
de credin6, ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. Schisma
cste opcra unor diplomali, ci a unor clerici dognatjci, inriili

ll,,5ri

Iici u ur)r,r

!r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr'

a Iovil
clcliurlur\rbiliua
solllbrlltrlrc

FLrLrlaSr

hrlrlrlrlr,

Irrrli Si lacomi. Acsasltr

riui iio Rdslrit inuiltc 0u l,tcc|lNt sl

Primenscd lovitura de
la 1453' cand

0 r otomanilor. Turoii ooupli CoDst ntinopolul

al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin

folo::i,:!.1.^d_"-1,"::i:1":.XTTI':1;
a. bani. Ie(unoa$lere. onorld dr-uri c' atorii ctr
t'.'onun. bLr.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum
i"'.".,'r*"

Dlpk)Inalia bizantin,

i,rr"
ln

(liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr-

r"u"i,ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat

pe care
iutrrr, care a povestit in occident cople$itoarea impresie
impAratului'
tronul
hngi
rigcau
ldcut o cei aoi lei de aur care
rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el, oi pe
loniile triburilor migtatoare Ru$ii. fascinali de frumuselea anX, deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul
Ri
de
Dar^Inperiul
bulgarilor.
!ind alialii Bizanlului imporriva
Constantinopolul
da16
pafieneri
nu
o
$i
it trezea;i apetitul noilor
pe
lupirA de ru$i, ca la 941, folosind arma secrctd a,,foculuide
lr
Conslanlrnopol
oe
Sriru
.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii
r;mlonle Negtrierea
|!*erla " chere de rne.lirndbila vdloare:-s
o mie de ani, era in
pe
lncd
diplomali
lui la ele, ce va ocupa
prin
stramtori
(ruI DreocuDirilor lor' Trecerea
$i privilegiile co-

iiir".i.1"".""

r,:iale erau lratare cu Genova $i Venefia, a caror rivalitate e(a Pe

admis doar patjcl)lio exploatati. Mr t timp. in Marea Neagd era
cea care a
europene,
yll(mLrl venelian. Dintre icolile diplomaticc
metode
preluat
idei,
a
si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care

scoala veneliafi Cand pretenliile

fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj, avantajele au
Cea nrai impo[anti
Neagre
!ilor, inteneietori de colonii in Marea
gamizoaui
moldovcde
durLc ele, Caffa din Crjmeea. dispunea
a aparat
care
Mare'
cel
lrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan
cohtea asediat: de turci in 1475.
Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV, in vecrn'tatea
ale aces
LLiui Bizan! inci viabil, a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii
CercmoRis:ritean
ror state si fie lribulare nodelului Impeiului

tc(hfi de la bizandni a fost

r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar

ni'ru la.auerc" con\lrrrlinopulului ub
,...i.r u',,"nL n; rl, rlunur
ii..""', . ' i" 'nrr..rga pe:'",.1, TeLli(\Jl; ln cdfle'r 'J Bi "r
lr|i Rt.tri!. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p

r.

r 5i rer minuloP.ie, '

BUC\jFl:gTl
SednrlCentra l.,. Srd.v'rr!- Comuir.aro. L_orf cilrLt'

260

Jocnrip. srcna tunii

rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla

dlof Romane. Invd!trlun]e lui Nagoe Easarab in Valalia
1521 au un model bizanlin. Ele conlin pdmele norme $i idei
zitoare pentru diplomali, ca $i pentru o conducere inleleapta
burilor statului.
Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care
plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor
staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I
rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare, a sintezei
man fj a tbrmarii limbii romene, precum ti a solutiilor de
itate. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma
tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le
in caEva bitdlii celebre, ca annatele romane sau post-romanel
intaheau la randul lor asezari disparale, de dimensiuni mi
aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia
dezvoltatd in contact cu populaliile noi, de pildd cu slavii.
comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia,
sau Galia, o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. unde
dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri
slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). MAi
ziu, organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari, ln
voievodate, despre care exisd date istorice, In secoluM, Lrn
piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga
di, iar la Tomis funcliona un episcopat. Sarmalii, scilii $i slavii
ulmali de ostrogoli $i vizigofi, apoi de huni, de gepizii mai li
de longobarzi $i avari, de slavii in clanud $i triburi, de bulgari,
grri, pecenegi Si cununi, de lnongoli, pe care romanii ii cunosc
fornl5 de tetari; ,,A fi cu barbarii nu era s6njenitof', sprne
Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos- Se plitea n1ai pujin $i erai
bine asigurat de o inlreagi popula,tie cu ca:acter rdzboinic
nent." Erau desigurjaturi, iDcendii. ciocniri ti refugii. Dar
1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori, cu care
sa cnnvrelurascs. Mer^da .e reLl"ceu la negncrerc. du." de un I
inaintc ca si existe diplomali. Era una din cele mai importante
cini ale auloriltlii locale, un adeveret instrumcnt al supravieluirii.

.'

Capitolul3
Renatterea

Daci diplomalia medievale a fbst generali. Rena$terea a creat

d\tomalia permanentd. $i, penfu ci esrc geamani cu inflonrea
niclor $i $dinlelor, aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de

demnitate $i ecou pesie secole. De iapt, patronii afielor - Cosimo

dc Medici, Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea - au conlri_
buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu
llalja un avans considerabil fale de restul Europei. Diplomalia e in

lhmllia Rena$terii, daf este produsul unui factor politic: aparilia

unui tip nou de stat, actor ce se indreapte spre centrul scenei. In
cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat, protagonigtii sldbesc

t,eptat, 1n timp ce rnicile cetAli burgheze, ce se aflau cand ?nlr-o ta_

bdra, cand in alta, 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa
pretenti
$e intoarce din exilul de la Avignon, Florcnla li limiteaza
pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale'
ile

$i

de
,,8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului,
a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre

lle Cre$tinrt4ii."

Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad, pandili de lupte
inteme. de rivalitili $l de confruntiri exterioare, care au ridicar riz
bonrl la o condilie aproape contin i. Este un exerciliu pemunent al
puterii, ridicati la valoare supreme, conceptualizati atAl de eioc_
vcnt cie Machiaveui in Printul. Csi mici sunt absorbili 9i dispar'
Cei mari cresc, cum sunt Venelia, Miianul $i Florenla- Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6, in acela$i timp itsi
rmbilioasi $i indrizneali, cunoscand dezavantaiele actodlor grei

curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari

scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul
gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie, dar nu necesarmente
ca un instrument al pacii, ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii
dc putere. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra, colr
vurge, rranipula 9i obline,rvantaje echivalente sau mai nlari decal

262

Jocuri

De

scena

lunii

cete obtinute prin fo4a brutd. La admiratia pdntilor penuu

nea oameni ce ,duceau rAzboiui cu alte mtloace,, se adiuga
tudinea oamenilor de al-aceri, atat de acrivi $i influenli in
Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti
preluire a culturii Si cunoa$terii. Prin profesiunea ]ui, di

ela un lnlerloculor cul'ival. superior UDui condotief.au unul

ra], al prinlitor, episcopilor sau 9efilor de republici, care i$i j
musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile.
Inaintea Europei, unde aparc dupi 1500, ambasadorul rezi
fost adoptat de cctilile iraliene. E] era insrrumenrul cel mai
pentru mentinerea echilibrului de putere, pentru apdrarea unor
rese sau promovarea lor iscusiti, penlru legarea gi
alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem.
distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF
diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis, $i
aptuat prin reciprocilale, care se extinde abia dupi 1648.
Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Regii
mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea
cu prezenti continue. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei
zanl era un fel de amba.sador rczident, practici urilizati $i de

hii rasiriteni intre ei. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea,

Aragon avea procumtori permanenli la Roma, Venelia ti
De fapt procuratorii anteriori, pe care ii gisim $i la

palJ de Ia A\ rgnon. dau sernnalul unur incetut de

flrncliunilor ambasadoriale. Dar procuratorii erau de doui
uoii cu problcme juridice, $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice,
guli doar prinii fiind rezidenl.i. Oicum, cand o atianli era du
$r avea de solutionat probleme continue, ambasadorul ad-h
pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. Alte
anunlau ambasada rezidenliali, cum era cazul consuiilor
trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. . r
La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. Era de pi
sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei
$i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei
pe la mijlocul secolului XV. Pulerca era jnter?rctard in sens
in Rena$tere, o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. in
pnvrn!?i, cazul Milanului csle griitor. Famitia ce delinea
Visconti, carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8;1ie. Aceasri
nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice

Pdtea a

111-a.

Diplonalie

lllrc. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai

263

era cunosculi

..oamenii Ducelui". Dar avea si o cancelarie rnde se redactau

rmentele $i instructiunile, unde se adunau informafiile $i unde
plistla arhiva. O revoltd a ars arhiva milanezi, dar despre diplo_
lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. Printre ambasadoni

nrili, cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani, infie

si 1432, la curtea milaneze. O alian!tr explici legilura lor; este
indreplati impotriva du$manului comun, Venelia, aliata Flo
nlei. La mijlocul secolului XV, actorii majori in Italia sunt, in
acestor trei rcpublici, Milanul, Venelia Si Florenia, incA doi:
25

polul $i Papalitatea. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul

Ni-dictatorial din Milan, relatiile ior exteme erau conduse colec, l ondurile erau aprobate de lege, demersurile politice imPorlante
ia slrpuse unor dezbateri publice- P.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali
au licut-o totu$i, formalismul legal Si democratic exersat a
o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr
Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea
. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a,
lcodemo da Pontremolj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_
de Medici. Treptat, acesta se lasi convins ci ascenslulea vene-

0i e mai pdmejdioase pentru Floren.ta decal Milanul 9i in l45l

produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei, care
unette cu Miianul impotriva Veneliei. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452, avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova, Mantua li Bologna, in iimp ce adversarii erau, ale-

ri de venelieni, Neapolul si Sienna. E scmnificativ ca fiecarc din

pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti.
ii se impace Venelia $i Milanul, apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei, prin Liga prea Sfentl, in care to!
batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani- Liga atragc $i pe
lclalte puteri ilalicne, Papalilalea ti Neapolul. Ambasadorii atat
dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle
l0r, pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie
llcnt supraveghealj, iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl,
htcrca OtomanA, ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. impunea
p0/r{" comune.
Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva
conflictele. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica,

liri.ric

Pdrtea a III'u.

264

jntervin r:scoalele, competilia Frantei cu Neapolul'

lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe
Neapolelui. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov(
nelianA in Levant. Dar ce caute un ambasador venelan la
Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa
regeiui Franli? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p(
ro;ean. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd
so;esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v(
nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor.
intr-un moment, iie $i trecdtof, de pace, ambasadorii au
cru, Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i
este florentinul Lorenzo de Medicj. El pmcticd diplomalia de
inalt cand se intahette cu regele Neapolelui, Ferrante, ih
Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime
nesocicre, intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute'
sp;ciale de tratarc a unor cazuri precise, trinise in paralel cu

I rolulrc In.lilurrcr

Lle

aflhr'rJor re/ide1r

esle

arb

lcnri

Jal

rdo-ul rr'
In crrrdri,l. apare. Jr lcr'oraJ.ubordonrl
pernanent. El exista Si err foarte activ in diploma,tia lempol
fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a
voie de un expert (lingvist, jurist sau cu cxperieDF de negoc
ce era lrccut

in rctele de acfeditare La inceput'

rli

menbni

sjunii pcrnranente nu existau, ci doar Personalul de servicir'

Primul care a ap
iat personal Si pe socoteala ambrsadorului.
fost buc?itarul.
Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ
ninsulei italiene. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e
dc cei ireizeci de trni in car,,Papii politici" au ocupal scaunuL
tifical. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama
tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r
marerialc inainlca celor spirituale:
Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca
mrLui desclis: publicultti, monunente

Roma. fresca

Fer_rara, Ncapole. Venelia, nepolism'

cexiN cr Lorcn7o de Medici'
eclezjastice.
denF a.liscjplinei

Sixtine. rizborie cu

Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule

impotdta vlejiio ei. cearta cu Ncrpole- rAzboirrlblronilor'

Diplomlli.

265

Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm, deciderea moravurilor, de revolla 9i apoi de execulia lui
$lvonarola indreplati impotriva Papei, de campania fiancezi in
Itrlia, dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat ,,prinFlui" Cesare Borgia, de fapt fiul siu.
Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni,
Mccena al arlelor, apeieaze la Bramante, Michelangelo $i Rafael,
llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze
nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani), reorgardzarea staiului
lupta lmpotriva dependenlei de Franta.
Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola
llrcc. Patfon al artelor. Credoa in vocalia sa diplomatici $i
(ciiFranlei
Bologna
cu
regele
de
la
Face
concordaiul
ilncificatorilf de doctrini, pierdcre de atdbutc)- A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al
ill)r'nici- L-a lavonzat pe primlrl, dar apoi l-a ajutal pe spa ol in
lltzboiul contra Franlei. A dsipit bani in rizboaie inutile
Barbara W. Trrchman, i\ canea sa 7he MQrch of Folry- Fronl
'lio\ to vietnan (A. Knopl NY, I98'l), pune la loc de l'runte pe
prpii Renasterii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei, pe care
ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.
l'hlul capitolului este: ,,Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca
nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)'
lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). Nu
cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al
lll lea (1484-1492), l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al
ll lea (1523-1534).
Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase

|)rLpal Sj

pi'1

in prifrul rind faptul ce

atiludinea lor

iati de Pulerc ii

lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_

rii, intr-o mnsur; neobi$n iti. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site, penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_
urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.
I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia
irir.rir. Erau surzi la nemullumii. orbi la ideile altenative ce se
llhL(11r. inrpeDetrabili la prolociri. neinlercsali de consternareB cc

.locuri

266

De

scena Lutnii

o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de

unea tor proasta, ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in

stuDid si meniini un sistem corupt " Urma ,,extravaganF gI
VII-lea, intrebar
si ;bsesia ca$dgului personal". Clement al
inEreselor Bise
lnaintea
puo. put"."u- t".pn.in a papalitifii
ar
fi
rdspuns (pentnr
o pace a cre$dnete{i,
id.ui.ot", .n."
""r"
pani
la
ultimul binu!
!ase) ci procedand astfel s-ar fi ruinat
'
vorbelte
$i peftru
putAnd si salveze nimic pentru el". Autoarea

ielalte caruri Je nebunre polilice: ..canJ inlere\ul pri\rl esle

inaintea interesului public, $i ambilia. ldcomia $i vraja
Duterii determha poltica, interesul public pjerde cu necesitate,
;ioda6 mai evide;t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme

este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii

statului propriu: ,, ..ei n-au avut simlul unei misiuni, nu au oferit
ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"'

A treia nebunie

'

scr;ri pent- diplomali $i oameni poiitici, care decid

cele trei forme ale nebuniei papl
materie
sunt tiupn auror ,,in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare"
Orj;are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua
exista in ocuDarea saccrdotiului suprem, Roma continua si funcli
neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl
in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor
miilocii si mici, in numir amt de mafe incai papii deveniseri
cle'prezenla lor. Ei incercau si descumjeze permanenla lor,
ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni'
esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare, infom
si aDalizl, unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat '
iutitulad D olfcio leeati
lian consacri o carte noii Profesiuni
Cartea lui Ermolao Barbaro, un eseu plin de sfaiuri pentru
Dlomali. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om
..,u'.'ut ,,nu' guvern. puc \a laca. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(; ri
gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea !
pnn!
aru. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui
tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea
Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace
aliali. k; tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un
coi. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei, pe care azi o
mim ,,avertizarea timpurie" $i cultivarea .increderij reciprc
Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i
Carte_u

"
de pace si rd7,boi, iar

Panea

l-a. Diplotnalie

267

liilor de cArre diplomat, obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit

(lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami, un re,umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente.
lnainle de semndtura ambasadorului, pe un rapon rebuia menlio
latd ora t imiterii corespondenlei. Raportul era evaluar apoi de su,
periorii sai dupi capaciiatea de observarc. analizd Si selectie a faplclor esenliale, precum $i dupe eviiarea rumorilor, invenfiilor $i
l)rc1-etiilor. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f, uneori intime, ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i
freocupArilor uDui personaj impofanr. Canea lui Ermolao Barbaro
vine dupd ce Bernard du Rosier, un jurist din Toulouse care a avut
$i misjuni diplomatice, a scds un scurt tratat despre amb.sadori,
inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli, De
Ve|a, Wiquefofi $i Callieres.
Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn, din
Iou, situalia Italiei, aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454,
rci roiri in 1470. De data aceasta Milano este scanteia. Ludovic
Sforza, care conducea in numele unui nepot minor, ar fi trebuit se
cedeze puterea, dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului.
l-udovic cheami in ajutor Franla, promiFndu i ceneva ti Neapohl. Charles al VIII-lea, prost sfituit, accepti qi lncepe campania
italiand, plin: de obstacole. Cand ajunge la Neapole. e complet
tpuizat. Uzura pfovenea de la un alt r;zboi, de aceastd dari diplon.ric. SpaDia, care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r, a profilat
(lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. ce
cupdndea Anglja, Austria $i, bineinleles, Neapole. Altunlele sunr
l)ecetlLrite prin cnsltorij. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne, faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de
rx)sleniri $i procese matrimoniale. O noui l.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. din nou ia Venelia. care restaureazi iDtegritatea rega,
lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze.
Un alt florentin, dupi Danie, poate fi luat sjmbol al diplomariei
v.cmji lLri. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. E
liLnctionar la Seniorie, unde se ocupi de problemele armarei fi mi
Liriei. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea, regele Franlei, la

l'npa Iulius al II lea. la impiratul MaxiniliaD. Con$tlinciozrtatca

sr, loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc vghe $i in acu,
ilirrea observatiilor. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei

268

Jocui pe scena Iunii

Partea a III-a.

ii por \ r/a inreresele.

Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril
sofeau pe rege ln deplasarile sale, remane deliberat in urmA
a nundra cafi solda.ti formeaze deaa$amentul regal. Din misi
la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile, ceea ce, rapotat
roare mrtc,r:le sau planurile care

sa e Drecisd.

loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci, constituie o

raLa perforrnan!4. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din
dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii
ace$tia se intorc, Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi
ba. Retras la casa lui modesti, scrie opera vietii sale, 1J
dar ii literatua. Modelul ales pentru conducatorul luminal
la al lui Cesare Borgia, fiul Papei, un personaj aspru ti li
scrupule. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si
de care ltalia avea nevoie, in ochii autorului. Intenlia lui esie
convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem
losi ,,trebuie sd ftili, scrie el, cii existi douii metode sE te

prir lege, alta prin fo46; dar cum prima mebdA

es

insulicrenld. este ne\oie si recursi la a doua.

,,Ononbile Rafaello, sctie el unui riitor diplomat,

dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt
mai este un lucru care rd poate face cinste:

Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in

sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut, ceea ce

se

f6ce si

s-Ar putea Jace in viitor- Dinlre auste lrei (turi, numai

erte u;of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat...

Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe

Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei, un
dedicat Si un personaj lucid. Jacob Burckhardt scrie ln clasi
cafte despre Civiliza,tia Rena$terii in Itsliar ,,Dintre toli
politici. Machiavelli este, f'arn posibilitate de tagadi. cel mai
El considera fortele existente ca fiind vii, active, calculeazd $
succesului cu puterea $i autoritatea geniului, nu caule nici sa
qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. Nu gise$ti la el cea lnai micd
de vanitate sau suficierta..." Al doilea curent care ii este fa
este $coaia realisla sau a puterii, caie

il

numari prinlre prec

Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali, conplimentul

Doate intoarce imDotriva eroului. intr-adevir. al treilea curent ii
pori\rnic. Obieclia vine din patea cclor care au deschis
rnci \ re. r.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. T 'e rcpro$e

DiDlonalie

269

hstificat, atituri de utilizarea fo4ei, metodele neconvenlionale ca

;ldevaru] ti in$eliciunea. Critica a inceput cu definilia datd de un
brjtanic, Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: ',Un
e un om cinstil, trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma
r,ului sau si l-a demi\ din funclie. Penru Carlo Pasquale un
italian naturalizat in Franla, ambasadorii nu negociazh pacea'
vitatea lor con$and ln spionaj, complie $i fedare.
Machiavelli. chiar lnainte de a fi tradus in englezd, pe la 1640' a
asociat maximei ,,scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea, numi6 ,,machiavelism". Ceea ce el a spus
Itr-adevax a fost cA ,,un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA
van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile
l-au facut sd se lege nu mai exis6". $i tot el adauga ci daca
i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine, dar daca ei sunt r[i
nu-$i lin angajamentele fatA de tine, nici tu nu ai aceas!6 obliga_
. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale.
Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase, corupte sau imorale. Diaffiba sa
totriya decadentei epocii esie elocvenla: ,,Noi, italienii' suntem
ne;eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . pentru ci Biserica $i repre_
lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu."
Cealalti scoah contemporana. a diplomatiei vene$nc, arc fr
critici. in lireratura engtczi de pildd, diplornalia Bizantului qi a
qi
Itaiiei sunt privite cu rezervtr, acuzate de o moralitate irdoielnici
ingrozit
de
de efecte ugoare, supediciale Nicolson e in primul rand
climatul politic coDspirativ, mlsterios, plin de iltrigi al regimului
uDarent c;lectiv, in redlitate tiranic, al Velleliei. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari
puteri nariiime $i comerciale, invidjate de toata Europa, nu putem
nesocoti mentele sale-

Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa, care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\.hirnbdri rapoadele tuhr'
ior diplomalilor renericni. timp de pesle nnui 'ecole. inlre R81$i
-1797. Informerile (21.177 la numir) suni indexate in rubricarii in
care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului

in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al

emisarului

lui

$tefan cel

Mare, care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan

rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini, ce

210

Jocuri pe scena

lMtll

cunottea pe venelieni, cirora le ceruso Sprijln

Ft
Moreea, ocupata {ie rurci. Era in 1477, dui!'bffill
Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. tn rimpul

clramin era dogele Veneliei. Stim cum a dccurs 8ud

lnuta cuvrntarea in fala Senarului. in grcceqtc, cum
ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor
in luptele sale. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll
veni Vlad Tepe$. ceea ce intare$te poz,f,a sa,
nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I

venetienilor este prietenesc, dar ineficient, Nu

$telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige
in competilie cu genovezii
n
Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom!
nilor. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl.
mult la posl cate Uei-patru luni, uneori $ederea era
la doi ani. DacA primeau daruri, le lrimiteau toate S
roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d.$i scrie
dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Ele erau consroerarg
bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y
dofuiui. Cer;lenii ce refu,/au \a p ece in misiuni erau I
cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii
ti
rna|iei atenienc.

In al doilea rand, este remarcabil stilul informatiiloi

vrtatea lor era prodigioase, ca Si la floreriini. Un ambafl
lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu
foare lungi. Ceea ce izbe$re la lectura lor. azi, este delallt
$i cunorf.erea culrselor. Ponrerete.uveranrlor slriiini
deraliu. cu rmanunle li,,icc. mofale. cali!a!i. \icii $i sl
manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana.
dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor
citiarea intenliilor ascunse, cerd surydzi poate si ofere coii
mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli
dorit. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Atet
gulile lor, cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil,dl
ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. Dimpotrivtr,
sura ce se consolidau noile state, conducitorii lor aveau ne
onorabilitate. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a
pe termcn scuft, ace$li conducilori au inleles ci pierderea c
lili{ii pe rermen lung, pe care ele le atrag, anuleazi orice
imed;at Si aduc dalrne de durati.

CaPitolul 4
t)e la Reformi la primul mare rizboi european
1500. Renasterea e in floare. O recunoa$tem dupe opele. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini, iar Diirer Apocalipsa.
nrus scrisese Pdmele Adagii, regele Ranlei ridica Castelul de
Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Flotele comerciale se

Amedca era descoperiti, economia era in expansiune Ce

jru Jiploma!ii? Ca .a $sPUndem la acea'ra inuebare. :a con\ul
I hr|lc politrca tr .a .unoa$lem acLoril ln hLlopa. crre ne inlerr5 cu prectdere, statele mari Franla, Spania, Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. Franla perea c, e in fruntea plu'
!lui, Anglia avea dinastia Tudorilor, iar in Spania Isabela de
ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas
unitatea Spaoiej ;i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era
inla culturaln $i arlistjce, dar ca realitate Politic; nu iDsemna
mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici,
on$e pulsand de vilaljtate. Pani la 1500, deci timp de o mie de
i de la ciderea ImDeriului Roman, factorii integralori ai Effopei
cidenlale au fost Papa qi impiratul. Dupe cinci veacuri de dvali), anbii au slibit. Papalitatea intrase in randul statelor italjene
-ii disputau aria. bogilia $i influenla, iar imptualul nr dispunea
cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru.

iul sAu, ca rege in nume Ptopriu

Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei
iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de
lltixtura conpoziliei sale. In favoarea acestui argument am pulea
lnumera rizboiul endemic. Dar lbuie se constalim ci in acea-sta
Dcrioadi sislemul nu s r rupi. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au
itcrul djsputelorde familie. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. Ea este o adevdrati sepa|are, o delimilarc neti a Apusuluj fali
(lc Rdsint, scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete.
Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem,

l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic, ci din iernul crc-

lutut t Dc tc.nd lunii

272

Panea o

nemaiauzit, Perioada se rcrmind pnn cea mai mare

ropeane, rezboiul de 30 de ani. I luAm, ca $i toli i
coti$ra in istoria polilica a Europei, care a evoluat apoi
trasate prin pacea din Westfalia, cand el s a lncheiat, in 16
ln zilele noasfre.
Diplomafia, ca profesiune statal6, se consoliderziln
devnind indispensabild in vocalia desemnati de
rioari: slabilirea legeiurilor, cautarea de prieleni $i alia!,
soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i
Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric,
greacA qi romane, Evul mediu i Rena$terea. nc-a dat
evoldlia diplonaljei Si, mai ales, a dezviluit valoarea
uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. Dace h greci
identificim fundamentcle ei, in Evul mediu intahim
generald, iarin Rena$tere pe cea permanenfi.
Cu ce a marcat perioada post reformei, canctenzate de
fljct continuu, cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi
degenerat in conflict internalional, misiunea si practicile d
tiej? in ciuda vacalrnrlui, irola,liile ti au ftcut loc. vocal 9l
Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I
prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional,

2'73

ca Saxonia. prima, Hesse, Prusia, Danemarca $i Suedia sd

l(l)nna in 1530), unnate de Brandenbnrg, in ,ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia, cu rege Si parlament'
pc de Roma la 1534, iar la moartea lui Luther' in 1546, doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei, dupi ce impa4ise
rnia in doui tabere. Du$manul principal al acestei mi$cfui era
dc la Roma. Din vicanl lui Hristos pe pimant, acesta devexn .rnticrist. Un personaj corupt Si lacom, carc virde mantuiri
sub formi de cedificate de iertare a picateior, cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie; abuz $i fals in interpfeta{ea
sfinte. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_
l)dn: la doctrinb, crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre- Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea
i, intre vocile contrare putea auzi argumentul, sus,trnul oe
r, ce proiectul european nu este decat un complot urzit de
istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din

dinlei. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul

Si sudul Papei, cu multe slate impdrtite intre cele doua
in Germania $i Elvetia, unde ele convieluiesc ]a pariiate
130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme

petrecc o dati

II'a Dipltnalie

tn fiu.
spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un
dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Nu sentimentul rcligios

li"

in

ci increderea in institutia Bjsericii, care de la

limile de
igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu, lipsjte de capade a se adapta $i schimba. Ea a pierdut eficienia de gestiune'
(numiri tdxare tijurr(diclie) au
$r8hiile de cafc di\punea Inilixi
nc,

caleva secole.
l.l

si vedem cine sunt actorii reformei. A

este Martin Luthr, care a devine cilugir augustjn la 1505
Pentru inccput

pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i

Papei ia 1517. Ecorl iui se intinde epidemic. Mecanismul

zare a fost simplu, popular, eficace. Un predicator sosed

ora9, preotul local se converlea. Urmau disculii, confruntiri
bateri, se distrugeau caeva icoane de sfinli, se fomau
pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia, c
inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti prdici,
erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. La
aderat marile olafe ljbere ca Augsburg, Nilrnberg,
Hamburg, unnale dc Ziirich (1525). Basel (1529), pcntru

ilrctrir limilale in .ccolul XV

de monarhiile nauonale

(l rc este siluafia lmpdratului

roman cre$tin? Alegerea lui de

marii electoti: resele Bohemiei, Brandenburgului' Saxoniei,
linalLrhi, episcopii din Mainz, Trier $i Kdln, aratd ce balania
llnn spre sfera germani, afa cum Papa era de obicei de origine
ni. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove-

Hohenstaufen, Habsburg. Luxemburg. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate, iar coroana rm
li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in

dreptul de a convoca Consilii, ca in cazul

's
c lll Uneariei $i imperat roman, ele dau gre$,

lui

Sigismund,

cain faimosul conim

Lr (le la Constanz din 14l5_1417. impnratul voia si se invie
ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii-

211

Paftea

.locuri pe scena lumii

Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen

tarea schismel, lnterirea bisericii $i limitarea puterilo!
nu au dus la rezultate. Ca si alte initiative de reinviere
univercale a bisencii, ca de pilda Jubileul de la 1450,
un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. nimic nu purea opn
al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i
autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau.
Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi

ritual $i cel secular, ai aspiraliilor medievale, Reforma,

idei sjmple. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate
propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal
damnarea etemr. Dintr-o dat, deveneau irelevante
niale ti sacramentele, penitenlele, posiul, pelerinajol,
esenliale pentru Biserica catolici. Lipsea insi un element
al acestui efort hdividual, mefturiseqte Luther, carc d
,,credin!e" factorul ciutat. ,,Cel drept va trii prin
..dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . Tarari
necesari medierea institu.tionah a Bisericii, pentru ce prh
s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci
hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale
nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci
noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului.
religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W

\in. dupa Lulher. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe

rea ascetici, ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco|
la olandezi.

O ridicini a Reformei a fosi gasitd

ti in inflorirea

umaniste. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci

El nn este cunoscut ca reformator, ci se disiinge prin
distanta fali de cele doui tabere, pribegind p.in oraFele
sA scape de perseculii. Din expusul Anderlccht ajunge
rantul $i ocrotitorul Basel- Elogiul nebuniei este lna din
mari opere ale culturii europeDe. o sarcastici descriere a
tumulloase care mi$ci populatia. Ce lrebuie sa inlelcagi
mat al acestei epoci, thmiliarizal cu scriedle marclui

sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului

traiitale. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire,
mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil, culti
onamentului obiectiv. Cu acestc idei, este suficient sel

I'a. D,lomalie

275

ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in

separe. De altfel, succesiunea evenimentelor si cdutarea

rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace, consiliilor si dietelor. soliilor si consuldrilor
rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist, ci la conciliatorul
{1,

,boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. Printii

ri iDfiunli armatele lui Carol.Quinlul. Acesta, bazat pe posesale, ce se inlindeau de la Madrid la Viena, incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. Prixii sunt
suprasolicitat de luptele cu lurcii, de rnzboiu)
darimpiratui,
ll,
(1522-1559),
cu
Franla
de revoltele inteme, a fbst nehlrstie
tll caute pacea.
ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada
lbnnei. Conciliul din Tren!, linut in trei seciiuni (1545-154?,
1552. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica.
0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii, ci str
zc cealaha iumatate, avend ca vadde lance pe iezuili. Prelalii
asistenta, dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu
rce la evidenfi, ci prcsupune lucreri; Biblia este autoritate,
rLr

i lc[retati de Biserici, care este $i pisratoarea tradiliilor.

il lea Papei e menlinuti, dar episcopii au atribulii sporite,
misuri de reformd mora1e. Carolicismul are institutii de
se extinde in Italia $i Olanda. lndexul
interzise
este
redactat
in 1559 si cordus de un colegiu de
lkn
rli. Biserica, eliberala de protestanlii eretici, vroia si se lm.
lcze prjn propria sa reformi, numiti !i contra-reformtr, Al
lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg, al cirui lext a tbst
| (lc o dleti imperiali. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr
(its
Fiecarc conducator detennine religia de pe teri'I siu, rcligio.
la alegcrc intre luleranism $i catolicism. Cei ce nu li
lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc, ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda, ale ciror cconomie $i qtiinfl
|lr)jrL.rt de ele. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Nimeni in impeliu
!r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii
lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre

|x lnchjzilia spaniold

2',76

Paftea

Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai

temalional? Papalitatea suferA, i$i pierde credibilirarea,
jos. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule
promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Dar,i
slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l
Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu
Quintul, iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept
curent. (I-a toti trei, coroana le-a fost pusa pe cap de uri
ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr, care au
cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti
lntregi. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat
dii, dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu, ce
bea decat flarnanda natala $i franceza, descurcandu-se greu
rinr. Arborele genealogic il face pe acest ren6r, nascul la
mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Ca rege al
liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei, Siciliei Si Neap
iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul, al

Aust

a qi Germania, Posesiunile de peste ocean i

ziaa].^ cd ,,la imperiul sAu soarele nu apune niciodate".
lui, Cortes ocupi Mexicul (1519-1525), pizzaxo

tru erau

(1533), Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania,

Chile la 1536, cend a fost fondar ti Buenos Aires.
Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa, i
sdu nu era decat o schita virtuali. Toate imperiile, prin
lor nu pot fi decat eterogene: limbi, culturi, etnii diferite
in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA
Acesta a adrnis in principiu oice religie, dar s a oprit ia i
rea creginisnrului. De la 300 incolo, fragmentele de imperii
omogenltatea creqtrna, ceea ce isloriceQte esae singura cale
bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. Charl
evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni, sconndu-i din pddurile
adorau copacii io chip de zei. Converirea creqtini era ir fbnd
rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Bizanlul proceda
La anul 1000, imperiul i$i resransese vocalia la un anumit
cre$tindtate, ferd rasariteni dupi 105.) fi acum, dup5 Reforme.
dea cent.ul ti nordul european. Prea iryusti definitie pentru

i.

penu ce avea de inftuntat pe otom

Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul,

sufla la nrcche: ,,Sire, pentru

ci

Dlmnezeu v-n conlbrir

I.a.

DiDlonatie

277

priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i

predecesorul
vosru
putere
pe
decat
avut_o
care
n-a
o
I la

lemagne, sunle,ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni

nitatea sub un singur sceptru." Carol Quintul ezita, adoptand
rximi mai prudente: ,,Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar
acest progr:am nu a funclionat. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios, era lndreznel, asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor
le. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta

ingropal alituri de Filip cel indrdznel, de Jean $i de Filip cel

n, ducii de Burgundia. 56 lncercem sa ne apropiem de el. O fa_

I fi

prin intermediul unui umanist al vremii, Nicola Olnhus

:a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui, cale ii permitea sa
inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.

Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria'

lui Carot Quiniul. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange
es, cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos.
ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln
fidentele ce i le face, Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_
lui Oiahus pentru Erasmus, care se transmite prin Maria lmpi. sau invers? in orice caz, stim c6 el obline pensie pentru
Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia
ica Mrriei, din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul, Erasm, inainte de moarte' ofta: ',Ah' daca
rbaniul ar fi mai aproape...", visand la casa Iui din Anderlecht
$e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie

mcdiului cultural al vremii. iimpiralul calitor avea sursele lui

tive de sprijin.
Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa
lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. FranEois I. Greu de
il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian
nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I, deschis conversa
prea
$i sfaturilot, pasionat de vanitoare li aventuri, firi a da
pe
propriul
siu
mult
mai
ce
se
baza
||lt credit consilierilor. $tim
g|nlbsor decat pe ei. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor
doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese

278

Jo.uri pe

scena

Partea a lll-0. Diptotnalic

lunii

greu de conciliat, ceci fiecare dorea pentru sine regiuni

Navana, Burgundia $i Italia. Dincolo de acestejocuri de
care au dus la conflicte intema.tionale, mai era o opozilie de

gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin

penEu ea un cleste ameninlator. din care, regi dupA regi, pe

de secole, voiau s6 scape- Era etemui ..d6fi" francez la

hegemonice ale altora, care mergea pan6 la desfihtarea
dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. I
Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151
mod surprinzAtor, FranEois I l$i pune candjdatura. Ambele
cumperd favorurile electorilor. Dar banchedi $i marile case
me$ germane, impreune cu cele genoveze !i flofentine, sfang
850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. Miza este Italia,
luptele incep la ffontiera franco-spaniola. Frangois I preia co
amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. Lupta'
cisivd se diinsi la Pavia, unde Frangois I, imprudent, iese din
duri $i, recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm, esie luat
nier. Cel pulin a$a s-a dus vestea, impreun! cu mult citata luir
clamalie: ,,Tout est perdu, sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut:
zonier pand in ianua.ie 1526, cand juri ca renunla la
BurgDndia. Se nai angajeazd sA ia, viduv fiind. pe sora mai
lui Carol de solje (Eleonora, vdduva regelui portughez).
Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal
care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. FranEois I nu
pecta jurimantul, armala imperiale intre in Italia, Papa se
in Castelul Sant Angelo, dar un accident grav se pelrece Pdn
vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili, impotriva
dinelor. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat.
ra$i lupte, jare$i pace. In orice caz, la 1530, cu intarziere,
incoronat. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:.
Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t.re negoci
femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. A fost numit
cea DoanDelor". in 1535, conflictul se aprinde penlru a tteia
iar in 1542 pentru a palra oar;. Pretextul este asasinarea de
soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del
langd Sultan. aflar acum in ltalia. Acest ambasador ne deschi
ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in
Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei
relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu

2'.79

i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta

in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal
incadre^zi
,
Franlei. in 1528, el reimoiefte vechile cooven_
regelui
serviciile
I
turcii.
iin 1532, intalne$te pe Sultaoul Soliman la
cu
icomerciale
lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria
iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la
nilia, spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari
rci. Se paie cd in anii ce au urmat, un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile, iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou
misiune la Poartd. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui
rol Quintul, care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_
s stat sau

lul Mediteranei.

Conflictul cu Fra.'l!a e reluai, dupa moartea 1ui Frangois I' in

1547, cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Acesta inrcgistreaza
Itaie mai bune in Ilalia. ftontul se deschide insa dincolo de
irr. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de
gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!.
1553, dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei, d[ ordlr
retragere dup: asdltul nereusit $i trist; bolnav $i dezam,git, et
:ide

si abdice.

Carol Quintul temtinn domnia sa, aparent splendida 9i celebri'

r-o dezamigire to|ali. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din
I Spaniei in 1556, se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o
nislirc $i se stinge tn 1558. Bilan! nul Metzul in mainile franceor, Burgundia tot la ei, francezii tot in Piemont, turcii controland
editeran; si inain6nd in Europa. impiralul nu purca mal nurt.
iza era de sistem- Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_
iclelor, un teren liber de rjvalilale Si coffruntari- Se mergea ineilabil spre un conflicl major. El va izbucni pc teren religios ca o
a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic,
l!.i., anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. epur.
Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. in 1521, un diplonat
00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. ,,Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij
il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca, in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. singura aparilie a ereziej,
.a
rnrrn.le
udmenrlor
irr
' se tourre irr Je.h
ttr.i trelr'ne.
16rrrrndil
pe
Lulher
il
Jdapu\l(rlc
sa.
5ara
F.eclorLrlde
)r in I530 cAnd
irlr:r
pulemice
U neaze o
era
Relbrna
in
Germanja,
ilrpiratul fevine

280

.locuri

De

scena

lunii

serie de diete, colocvii, negociei $i concilii, toate nurrind

unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. cdre in \fihil a
lucreze ir 1545 $i, dupA o intrerupere, in 1 55 1 . Tinut in trei
Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a
suslinut de garda de foc a iezui,tilor, reu$e$te sA
mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Dupe doui c
militare, una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si
gate prin ,,riscoala prinlilor" rcfomali, constituili de mult
propie, principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti
porar teren.
Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud
de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. iar
siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali.

in Franga. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.

treizeci de anj, intre 1562 $i 1593, ea a fost bentuiti de
intennitente, masacre, disfiugeri $i atrocitili- Hugheno.tii,
rumeau calvini$tii francezi, iqi lnt[.iseri mult influenla. La
lioane de locuitori, pesle un milion de hughenoli aveau in
2500 de biserici ilegale. In valea Ronului, la Rochelle, la Ror
Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon

ralul Coligny ocupau pozi.tii considerabile. La cufea

Caterina de M6dicis, ducele de Guise reprezenta paftida

fanatica. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o
hughenotA, cei masacrali se numerau cu sutele, ca in 1562.
boarele religrozse lrance,,e . cUm a lo\t numila perioaLla.
nalionalizaseri. Anglia ii sprijinea pe hughenoli, ca $i ol
timp ce Spania ii suslinea pe catolici. Un personaj din hbera
Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri
du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau, dar de
inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi
rei liri ar apa4ine. Tensilrnea devine enomi la curtea C
unde un Bourbon hughenol, Gnirul rege Henri de Navarra,
\arorisc cu f||ca regenrer. Romlnele l.ri Al. Duma..ru
fresce curremuretoare ale terorii, intrigii. asasinatelor $i ale
lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi- Catolicii con
fiul Caterinei. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574),
minc cu hughenolii. La 24 august 1572, in aiunului zilei
Bartolomeu, masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.

Partea a III-a.

D,lanntie

281

hlgheno,ti pier trecu,li prin sabie. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej
rlc exigente. Nici Fran{a, nici cei carc Si-au exilat minoritl,tile,
Spnnia in 1492 sau Germania in 1940, 9i nici o alti tard care a
urt purificAri etnice, de ,,limpezire a sangelui" sau perseculii
lioase. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii

ir civiljzalie.
I )ff zarurile se schimb6.

Partida catolici extremisti devine Ligd

creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. ,,Nu este
iinie ca cea creqtin6", scrie Montaigne. $i spune la 1580 ca de
rio de ori s-a dus sA. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat
dimineata, ,,negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA
sau incetinealt'. in anul 1588, ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea, ultimul fiu al Caterinei, ucis si el i]r
de citre un ciiusir dominican. Tronul este iiber. E chemat
I de Na! atra. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. pentru d )i pulea
expresia lui. E
intrareain Paris, care,.face cat o Liturghie"
rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne, ai picii soci_
$i al dezvoltarii economiei franceze. Cu miniftrj ca Suuy $i
finanlele se stabilizeaze, construieste tosele, podu.i $i ca-

-ir

d, renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca

Nord. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun, iar discriminarea
ilor in fala legii este anulati. cltm 200 de ora$e sunt lisate
0dministrarea 1or. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare
lrDljonale in vremea noastra, ca aceea a hi Heinrich Mann. Este
inat de un cnlugir iezuit in 1610. Nu mai pulin faimoasa este
crnporana $i aliata sa, regina Elisabeta a Angliei, din dinastja

dodlor, fiica lui Henric al V -lea. Pe rimpul sau, floia Spaniei

vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. Cu
iu ce iest( caracreri\rica. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri
lc !Jlul catolicei Marir Stuart.
l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. ajungem ia 1618. cand incepe rizboiul de lreizeci
lIi. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici, tol fanatismul acumulat de
hizi!ie, toate schemele extremiste ale iezuililor, decadenla papi

l|li

Jocuri pe scena lumii

282

lor, explozia de manie a Refomei, abuzurile $i disprelul fali

rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare
incinge qi fierbe. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare
$ritnlii societdlilor, a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei
lare, rizboiul de treizeci de ani, uD razboi intem euroPean,
nu pafticipi nici englezii, nici lurcii, este un caz patelic li uII
ficat de inapoiere.

Istoricii il impart in palru etape, cAci un an a tost

numeroase annistilii $i pici provizorii.
inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal
ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili
cepe pnn

cite Adunarea convocaei de impdrat si clt

populaliei
nujoritar reformate. Scandalul iz
mullumirile
de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al
talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. inrre timp
acesia, moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F
Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui, i
porul luteran, urmaS al husililor. primii reformali ai Eurcpei,
digneaza. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i
imperiali de

componentelc, precum $i emanciparea lor. Dezast total

beli. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). cehii
sd devini catoiici sau si plece, orasele protestanie se clatj
pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a
iriervenliei lui Cristian al lv-lea, regele Danemarcei,
Suediei reformate- impreunh cu Maximilian, unchiul lui F
care esle personajul cheie pentru imperiali. cei doi decid
measca un personaj nult discutat ulterior, pe Wallenstein.
conducitor al annltei. Dar acesta incepe si se certe cu lezul
acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. Certuri intervin
casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace
favorizeazi din nou pc imperiali, la Liibeck (1629.), dar
evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor.
Perioada suedezi, 1630-1635. il aduce ir sccni pe
lav Adolf, regele Suediei, peDtru carc clementui religjos este
lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla
burgica. l,eul rorduhi este viclolios, comandanlul imperlal
moare, Wallenstcin este rechemat. dar Sj Gusla! Adolf e
truntea cavalerici sale. Oxenslienr. cancelarui suedcz - cun

Pdtrca

t lll-a

Diplonlalie

283

ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: ,,St $tii, fiule, ce

lnlelepciune carmuie$te lumea" -, ia fraiele (regina Cristina
fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia- Nici
asasrnarea
noul !urrrPtu
comploi rr
norocoasd. !ct'
DeSi uuur
)ania
suedezd
sueoeza
nu e norocoasa.
Si asan'L4,!4
lrlpanra
spape
cu
noi
ajuloare
pur
impenali,
ii
la
incercare
lenstein
lW
regleimpun
noi
poloneze,
i;i
revin
imperialii
italiene
9i
,
$i
lri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah.
tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: .,Si ru se pennite ca cei din Casa de
Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes
ilor, cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui
xirnilian al Bavariei, care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla,
cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau
$i ca! bani dau francezii. Dar ace$tia pomesc spre Rin,
thrd Lorena $i cele,.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia,
sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a ,,Edictului
l.r Nantes". RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este
onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice
Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti'
uri de Spanja, Provinciile U te (Tarile de Jot, Portugalia. Sai .'loscana. Mantua, Cantoanele elvetiene, Florenla, Franla, Im_
ritl1, Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern)
Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i
tisfacliile Franlei si Suediei. dar diplomatul a remarcat altceva
Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn
rlutul iuddic, relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu
ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). Acolo fuseseri recunosculi
lhrln de catolici doar luteranii, acum sunt incluii $i calvini$ii
nA

I copil) ;i

trparx(ul pierde. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin

flrLrd directe cu pulerjle slrAine. El va fi supus Djelei care .uunll
orizont.parlamentele. Camera imperiale are acela$i numir de
1)lici ti dc reformali. De fapt, Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici, sis@mrl se aplatizeaze, lirile se consider:i egale in

tlrfptur.
A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde
lr. .r. p||r Jrrncrr.ltrle.or'r.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a

284

Jocun pe scena

lunii

Panea a III-a. Diplomalie

crau. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pnn foametea

de canibalism, prin migraliile, epidemiile, dezastrele
(se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia
gradarca agriculturii, distrugedle ora$elor. pentru a intm
mai pa$nice, cu institulii $i structuri mai ajezate.

Diplomatul ia in mana opera colegului stru de

tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj
publicat de Grotius ln 1625, in timpul rizboiului de 30
Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi
drala de acolo. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni

layden, Olada em ln ptni lnflorire, iar avan$lui

pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. i
Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind
beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele
ry-ba, pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini

spadolilor. Frarcezii

ll retn,

vizAndu-i calitaFle $i

panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. Are educalie

literaturi

Si matematici, $i chiar versuri. Cand le scrie,

obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare
rare a jugului spaniol. Are titlul de istoriograf al Olardei.
Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda.n la 1602) li
Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas
ghez- Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor
In plin avanl. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase
cartea o ajuta. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng
geseau locurile ocupale de oiandezi, ace$tia ii citesc di
ceea ce suslinuse juristul. Arc 9i necazuri acest om ,,pe care

ti

Sena

il privird drept

minune a

iirii

batave

fi

Cunea

asocie ca minishu", cum scrie pe mormantul sAu- Ele lin de

iDtema intre calvini$ti, cand

prirlul Mauriciu de

Nassau

jdeile descentralizatoare ale lui Grotius ,,dezintegranfe"

9i
damnd la inchisoare pe viatd. Solia il scoare de acolo in lada
ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Regele

o pensie $i in 1635, la idceputul periJadei franceze, il gisim

sador al Suediei la Curtea Franlei. Va lucra cu s6rg la
alianlci franco suedeze. in ciuda imensului succes al ca4ii
care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i
se tipiresc 46 de edilii, din care 30 in lalind), dupi zece ani

285

lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia, pleace in Olanda, dar corabia naufragiaze.

Tn slujba Suediei e

ius e salvat, dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de

dir Westfalia.
Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius
un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.
de Belli, Ayala, Pentilis sau Suarez, verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht; ,,Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli
Bsle dreptul intemalional laic, modem $i rafional, care va opune
Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului.

Pan.a a III-a. Diplonalie

Capitolul 5
De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia, istoria relaliilor
diplomaliei inlrd intr-un figat nou, in care va rdmane
secole. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si
temaional- Dreptul iniemational, cu nunai 24 de aoi rnai
este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.
antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai.
Ca orice sistem, cel internalional este in primul rand
compusA din puncte $i linii. Punctele sunt statele, definite
printr-o organizare adecvati $i care au autoridli, legi,
monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e, dupA ce i-au impozi
meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar
narhie sau republici. dar regatele predomind in secolul
male de ducate $i pincipale. Liniile sunt indispensabile

mullimea staaelor sA devini sistem. Ele reprezint; i

statelor, care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau
categoria picii inre toatc schinburile economice, comerci
carea de fonduri, persoane. cooperirile mulliple, cun] sunt
dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. A doua in
boi, care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti
$i devastator decat rizboiul de 30 de ani, nlai convenlional
ori pur demonstrativ.
Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Ei au
manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr
elevata,
funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. ceea ce ie
mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin.
Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a
diplomatice. Evenimenrul urndtor dupi 1650, dupi Wesrfali
ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815, care
mal lui Napoleon. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i
zguduie structura nobiliara a srarelor, rccand puterea pdturii
delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice, tehnice $i

287

ice, burghezjei. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament, pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem; Revolutia americani instaureazi in
I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si

ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand,,regal" pdn termenul nou,r.Ialional".
mol lansat este ince un sistem de state regale, dar treptat de
un sistem de state llafionale, unul sub care este peryetuat $i

oclionat insu$i statul component.

llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a
inilor, idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare.
sti revolutie ,,culRrrah" are un considerabil elbct asupra
ralitdlii, atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Revolulia industri.are ili are Incepururile inainte de 1800. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice, dar dupi aceasti dati,

;i cdilor terate.
Evolulioni;di au suslinut ci natura nu face salturi. in schimb, in
ia societililor, oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce, saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se-

Necolul telegrafului

l), constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci, intre modnrile de

ife $i de viali. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati
lia umaDe. Diplomalji le simt, le inleleg, le discute hainte de
ini, s a produs revohlia $tiiDlific6. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Ea furnizeazi energia pent r
Luminilor. de care e legate organic.
Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice, a lui Copernic,
ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl
rr,um in 1530, inacceptabili pentru Biserice, ce lua ca bazi
lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. Dar o dati cu dcscoperirea Americii;i cdlitonile lui Vasco
Gama. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre

ap

e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin
)loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex

in

lb2O

ln

1609 Kepler enunld legilc sale confonn

)rurea Universului.
rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. vileza unghiuldri a
netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare, iar in
1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor'

288

JoLuriDe kend

lunti

Pa,lea a III-u. Diflotnalie

Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe, protejat

ratului Rudolf al IHea, la p|aga, ca Si Kepler, care eta n
cian impe.ial. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i

t^imosul siu .Dralrg, ce anunli opinii contrare doctrinei aris

icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la
k)g), Inchizilia il convoact, il aresteazd, il pedepse$te se rccite
psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani, il pune sA se de-

Tablele Rudolfiene (1627) in triinF, acestea conlinand

donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom, ir

mijlocul ce facilita calculul, logaritmii

(1614-1620r.

lui

Napier

$i
r

in

acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler, catileo i

un telescop mult superior celui folosil de olandezi, iar in
mdtor, 1610, descopcrd patru sateli,ti ai lui Jupitet faptul
are fale ca Luna. a carei suprafal"a e dez\dluila
faptul ctr Soarele are pete.
Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. Regii, prinlii 9i
(cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi
servatoare propdi. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat .de
pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman
structie a fb(urilor militare, iar Ifonado da Vinci fusese
numai pentru pictura sa, ci $i pentru inovatijle sale rchnice
ulice, un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n

valora cat zece ambasadori. Dar $i ideile lui calileo ci

nurnai lentilele !ale. Ele sunt lbrmulate cu griji, pentru a
ranja Biserica. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor

$i
de natud matemadcA, spunea el, Dumnezeu fiind supremul
Sr cleator

al acestei lumi armonioase. Igiie narurii sunt

limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce
canicii sunt descoperite in acest secol, Dumnezeu este
analogic drept un ceasomicar suprem, care a pus mecanisrn
mii inJnrscare. trind ti paftnrut universatirArii ;i permanentei
1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate (
parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului)
$i
pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine
mase, ci de lungime, variind proportionai cu rddicina ei
prccum si leeile milrurii proiecrilelor. ceer ce Inrere\a
vremii. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul
se

anunla epoca friintei experimentale.

289

Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I<

Sfantul Oficiu decretase la 1616: ..Ideea ce Soarele e imo
centrul Universului e nebunA, filosotjc fals5 $i complet
nd contHi Scriprlrrii Sfinte." De aceea. cand la 1632 calileo

prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. Descartes

plin de team6, $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de
iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: ,,Nu poate fi opinie
gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii,
care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific ifi pierd viala Giordano
combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna.
mcdic si teolog. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti
t553.

C.rlendfful secolului XVtr. considemt Marele Secol in domeniul

ii civilizatiei, este, in ciuda obstacolelor, pljn de nouteli Se
lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. nu muk duptr

ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma

(1600),
ln Florenja (1651), Royal Society la bndra (1662), Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne,
nlcini intrc savanti o licea neobositul
prin
de
Ia Galileo la Hobbes.
pe
corespondenli,
toli
savanlii
lcgand
gazelor, lui Hook li
in
fizica
(n.
enunln
lcgi
1627)
Boyle
Roberl
perioada: (knsi,
in
aceea$i
a
elasticitSlii
mai
scufiA
lege
cea
ltparfine

extinderea esie proporlionali cu fo4a), Ireuwenhoeck

11632-1723) pe6ec!,oneazd microscopul, urmat de anatomia microt opici, Torricelli inventeazA barometrxl, Cuericke exploreazi vidul,
Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor, alchimia p5$e$te spre
rhinrie prin Boyle fi olandezi, Harvey descoperi circulalia sangslui:

ir rlr:

lNa o succesiune de evenimente paraleH

!i

independente de calenda-

rul istoric al rdzboaielor, pe care diplomatul o reie$te intens. inccr_

sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi
pa$nice a oameniior $ societiiilor'
interacliunii
le
incoroDarea secolului o face Newton, p.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia, ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea
Veciitor t \ti Darwin. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla
rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau ,,netoda lluxiuniloi'.

chd

290

Jo.ui

pe sceha

lunti

Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a

e supus, derivata functiej drumului fiind chiar viteza
ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple:
era derivata a doua. Peftru coryurile cere$ti, o lege si

fiei universale, exprima forta prin masele co+urilor ti

tantelor dintre ele. Mecanica cereascd era elaboratd
(,,vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de
pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru
nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i
astizi numeie, iar mai tarziu prezenla unei pjanete
lbst demonstrati pe aceeaji cale). Influenta sa asupra
considerabili, iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui
Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i
avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb
Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m
naturii $i materiei, societ;lile sA nu reu$eascl si rezolve pr
cle o complexitate mul! mai redusi, cum ar fi solulionarea
I
pa9nici a unui conflicr, fird sA se scufunde periodic in abisi

!rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6..

ditorii au preluat tena. Politica devine obiecr atenr de
ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9), autorut l"dldrftal
este pesimist (Iono rrmini lupus).. Locke (1632 1't64), lrl
al politicii, inspir5 pe Voltaire; Monresquieu (1689-1755
L'esryil des lois ,i analizeazi grandoafea $i decadenta I
Roman. cu leclii pentru contemporani, pentru ca mai apoi
reclacteze, la 1795, proiectul unei peci eteme.

Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We,4alia.

examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Starele
eljberale de inveligul superior inperiai sau papal, dar nu di
structun de garantare a pbcii. Ele se dedau vechiului ioc de
titi, gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su
lur. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .ub lillul ab
lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin
mo$tenire, fire incuviintare papali. Esie de renarcat ci
ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici,
dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin, un
cian al monarhismului telnperat. aurorul cirtji Rprlticd (157
Franta, sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le
care domne$leiDtre 1643 $i 1715, ilustreaziin modpatetic

Panea a III-a. Drylonalie

291

rcgim. Sub el, $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll

ilcena europeafld. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln
ba unei politici externe dinamice. Dar stilul ei are preculsori,
I. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da
si vini ia curtea sa, a anunlat trdsatun persistente de ele_
tla, merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine, nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn'
iDtahiri la ved, spectaculare. cu regele Angliei, din care nu iosc
mic. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d unde
hrleresat sA angajeze trupe. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i
francez si-i recruteze. in materie de inovalii, se atri'
c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel din
ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat ,,balanla puterii", ln
un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot
ni o ameninfare, in speld Spania qi impara$l Cand regele An'

ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia, Ecaterjna de AmgoD'

lui Carol al Vlea, Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i
nrite ambasadori in Anglia. Dar ceea ce realmente prefigureazI o
snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de
Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii
rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman
Mrgnificul. Francisc, afla! in inchisoarea spanioli, ii cere ajutor'
N0 dispera, ii respunde acesta,,.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i
rrhia e la bnu". Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. DupA un
hlr(rt cu Poa a. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit.rte, apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european,
{cel lcnelian. Timp de trei veacuri, Franla va avea o preponderel{!
ro crci.rli $i culturali in lrvant. Noua institulie este aceea a ca_
legilor
Iilulaliilor, conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i
0(o0ure, ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez.l.
{l.rta lh00 u gasm .n lloarc. de/!aluind loal,i mollenrrea l5'atA. ln
tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I, aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie
liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca
hri le sdsim in scricrile lui Sully, minislrul care a adminisiral in
Ir rernarcabil economia. in menoriile acestuia. intitulate P/ircibotare potn'
iit. apno liei statuh.ti, scris: ,,Si cauli sA stabile$liura
parle:
Du
alragi
vilc l)ennu s|atol t6u". iar in altd
,,Si
$i ostilitaputerile
"
aici a lbst
De
proiecle
depi$sc
cale !i
Lr,r iepotolite prin

292

Jocun pe scend tunii

construita a$a-zisa teorie a ,,botarclor naturale,', in cazul

Pirineij erau un r6spun. r elariv clar penDu sud Si.penlru re
Spania. La vest Allanticul. dar It esr era oare Rinul?
Richeiieu, in rizboiul de treizeci de ani, da). La rord'
complica din cauza mosteni.ii burgunde $i a celor $apte
care vofueau unele france/a. allele flamaDda. Daca Fian
vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata, ,,ura $i ostilitatree
nilor ar fi provocaut. dar pericolul exisra pentru cA. credeq
,din p6cate, regii Frantei au o vanitate care este nui
pentru Franla decat toati ura strdmosiloi,, clsim la Henri
practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n
privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). lncearctr
dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.
)cotu tranceze e iluskara de un exemplu. Un diplomal fr
vremea lui Henri al IVJea, mediaziln numele teselui francl
inlre francezi Si prjnNl de Orania, ddr ambele palii nu accep
motive politice $i de prestigiu termenul de ,,pace,'. Medi;
utilizat in locul ,,pAcii" exprcsia ,,armistiliu de lunq, durat!'f:'
Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos:
Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC
dinlilor Richelieu ti Mazarin. Richelieu aju;ge secrehr de sl
1616. Devenir prim-minisrru ln 1624, duc; o poliricl de
zare a aulofiLarit de qtal. neurralizea/: marea nobilime si
!ea-zA.panidul huphenol. \4arii de Medrci. pfotecroa.ea sa. in
spre HaLrsbLIgr. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.
Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp;czinra busola dipl
nei \rle: ..raison d eut . Esre condus e\clusiv dupa jce.r cri
Dintr-o_dati, factorul crediDlei in retaliite dinFe atare
$j_a pii
rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai, it
rirl sau biserice.c. \u lu Jecizi rizborul, ci bumneTeu Bpuum
luunl, setl Dei e$se stdtuds, rezuma un consijier ifrperial gAnd
lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it ."Llre
insd pe Richelieu. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA
matene cle stat cine are puterea are $i dreptul, i4r cine este slab
nlai cu greurare incearca se nu fie vinov;r in ochii rnajo.irAFi
mii". Kissinger scrie ce dace ,,in evaiuarea unrn om de stat, atrn
rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test, Richelieu
si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n
deme". Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de
gur Dn exemplu_

293

llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca, ceea ce a

Dus aliante cu olandezii, cu Fotestanlii djn Gemania' cu
rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_

lului de 30 de ani de Suedia, in 1835. Richelie introduce o di_

nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective
teme; lung, eliberati de considerente ideologice, doctrinare sau
nlimentale. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un
lnister de Exteme din 1626. Richelieu inlelege rmponanla de a

r o opinie publica favorabile politicii

ul polilic de popularizare

ti

sale El utilizeazA

pam_

propagandd.

Mazarin, cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu, e chemat in

lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Un an mai 6rziu deviDe
al Consiliului de RegenJ6, la moatea lui Iruis al XII-lea

ambasador strlin, i se pregrtea 'dosarul" problemelor, panl la

icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came'
lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_
ncrea de tedlorii pe cale diplomatice, aqa cum se
tratate
in acelasi
erau
economice
Relaliile
Strasbourg-ului.

larea
lDirit de Colbea, care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru
h
ir'rteresele comerciale din kvant, consulii de atunci raportand
Come4ului'
Finanlelof
la
Ministerul
ti
Amiralitale ca ti
Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali
csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. Cunosc6rd inftangen
sa
din partea coatiliei spaniole 9i austriece, fmncezii sunt nevoili

oear; un a-rmisliliu. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la

l'laea. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indepli-

fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil

remas
insi ca un caz de autosacrificiu inpus
pe$onal.
A
prestigiul

rrca-sca misiunea. care

in

aceeagi perioatli, franceza devjne limba cancelariilor' limba

po
diDlomadcA prjn excelen{i. Ea ramane pentru mull timp intr-o
a'llba'c
relegramele
pinh
in
lq24
RomiriJ
ln
z'iie or.rrlegiara.
,h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.ru reda(la e In limbr fiance'/a

'

I
294

Joturi pe

scena

Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.ai es;

regelui. inllorirca S(otri cla.rce de lirerdlur;. a anelor
$i iol
bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc
ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles
Richelieu. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele
nor i-a inocular-o. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l
ia<c; mai depane. lntar ,Jnr ralboaiele punale tara folo\
rc!
mul,este rizboiul cu Otanda (1667-166b), care ob[ne Fla
produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_
Rdzboiul
$i
intre
1679, Franla obline Franche-Comt6, dar t$i
$i
-1672generala.
du$mxnia
Razboiul Ligii de la Augsburg se temil
Pacea de la Ry.wick { togT).
re,,boiut pagubjror de
Spanrer care trne lreispreTece'arani (e lermin; In 1714.
conflrplul de.-.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational!
canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a
)anselor de reu;ita. ufl
cul suars de avanlaje $i costuri, pe care rostirea cuvanului
rr]r:rr, uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. nu e in r
si ie expljciteze. A doua imprejurare in care nu se reg;se$te
liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu; de la Nantd
1685. de carc cdrdinrtii probabr' nu . af tr arins.
ti care a pro,
F-ranla un nou cxod al hughenolilor
Sj o inamicilie crescuii a

nrloi de ja noro

iie.t.

Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. abia in cel

concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. as(encrLnea
ei
mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei.
Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva
'pecilice in ponjerLJ .ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor
..o pnrra prFrroa\a mo lrt; intr_o mare de argint..(shale.pear,

dr\Llru
ensleTr

Partea

tutnit

IarA d( tumultuoa\r \cen; eurcpel)nr rau aelerminar

\: c.rllj\e drre entd.pe.rticA raLa de on.c prorc(r unrtical

de pildi aljanlele, de pe contjneD.. Rizboiul de 100

de ani. porni
pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor
rormande
brctone (1337-1453), a nurcal o invariantd istoricn in relaliile
xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Trepta.. ea Inipo a,,;
N,e,i nilF tle care
oetrnea rI| Frdnla. utlir.ut rmleu rrind p.nul aadi., rc\ritUr,
in t5:
PanA ia l6OC, Anglia se afla in urma Franrei
$i econonricesre
depatiii de Tarile de .tos. ,,Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei
lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.,,(Th

l-a. Diplo'nalie

295

rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. ca aliat secuftlar

dL$rrranilor $i rivalilor Franlei, in prjmul riind Spania Dar o noua

lio niscuti lot din insuldritate, care-i insPiri vocalia de putere

linrnte a mAr or, adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe
ul p1an. Cand hvincibilc Armada, flota spaniole a lui Filip al
I, statura Angliei
'lcr, csle distr si in 1588, sub regina Elisabeta
) in aceste doui jocuri de putere, unul pe connnentul european
lhLrl in competilia penm celelalte continente.
l)c$i in matene de legituri diplomatice, ceremonial $i protocol,
glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. cotitura o face la lntreteiere de secole. Pe plan teoretic, la
li5 apare canea lui Albetico Gentiii, judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus . Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle

ilor, pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol,

a participat la complotul in favoarea Manei Stuat, ter_
[a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. Mai mu]te
rlri apar dupd aceaste dati in Anglia, conlinand lndrunfiri pendiplomali.
Dupn Elisabeta, dinastia Tudorilor,

atit de bogat[ in schin$nri

oricc (reforma, rizboaiele, literatuta cu Shakespeare, $iinla cu

Droon), se vede confruntati clr du$manii ei, Stuarlii scolieni La
1603. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei
ll Angliei. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici
ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P,flamenl
lunrcs t persecuta pe puritani, care iau calea Americii, unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. Nu depane de washington, vizitam
l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I, un alt Stuart, doNle$te din 1625 fari sA lini seama de
|ulament, pani in 1&0. in acesl an, conflictul izbucneste din plin.
Prdamentul (care va fi numit ,,parlamentul cel luDg", 1640-1653)
qc impune prin.uraj ri
fr-.r funnaL rrupe proprir. In care lrepldt

.ompete{i Cromwell. Razbojul civil line pane in 1649, cand

(lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat. E prinrul tege al Europcj

u re-$i pierde capul in revolulic- Cronwell devjne lord-protector al

l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care
lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Moarc in 1658. Dupi 1660,
Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe
rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in
sliNii, iimp de trei ani. hcob al lea produce asenenca proteste

.locLri pe scena

296

l nii

Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i

i688 are loc,,revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i
\uprematia prin Bill of Rrghl.. inrr-ade!ar. rprodpe in
col se dezbate in Arglia, surd sau explicit, problema t
libertitilor, ca $i a bazelol unei societe,ti emanclpate' teorellc
rate de Hobbes $i Locke.
Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl
cinev;a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td
consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei
spunand cA nu ; riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit
D;esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James ['
iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI
regele. Simqindu_se influent, Gondomar declan$a-se conflictel
ciiere qi ptotocoi, neadmi,rind sn fie irecut dupl amba
francz, sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond
gele pefiecea ore lungi de disculii, de necorceput cu al,ti an
Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca
clsitoreasci cu fata regelui Spaniei, ce ftebuia si
anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba!
ii stimula doriniele
$optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului'
si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se
prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la- Madd
ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le
Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla
zilele;oastre, istoricii adepti ai principiului etic vor se'
teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten

retizat $i aplicat, in special SUA $i Anglia, afiflnand

coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b!
ri.a mai putemici ce r;b;ia desci
"
"p.r"r""
iala pe Henfic al VII.rer al Anglieicare re la\a pictgl
minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S
cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de
lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.l/ie
gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa'
Woisey, un Richelieu al ADgliei, il caracteriza. dupe
(
acesl principiu. Un autof din secolul XVII, william
qi
fl
lnlre
Spania
imagi;ea Angliei ca limba a balanlei

i" lii*

Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de

dupi l6118. extinderea coloniilor devine tema e

Partea

9llt

a.

Diplowlie

irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i

29'/

ln

lumina

nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat.

$c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defavoarea celui mai putemic, dar

ti shbirea unui concurent in lupta

colonii.
Fntru
..Politici mobilA, chiar inconstant, prin esenta ei ti care putea sA
I'nri pelfidi, dar care reugi de la inceput", scria Andr6 Maurois ill
lNlond Angliei. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln
| 7 | 2. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al Spa(1701-1714), Franla ar putea sa,$i asigure dominalia Spaniei
$i

Americij Latine, iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza

cu Franla. ,,Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.
l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de
l{:Lstadt, in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi, l$i
hrge trupele din lnrena, in timp ce Anglia ia cibraltarul, $i pe
rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. Acest
)i se termind in favoarea Angliei, care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord, insuleie din
c tr supremalia in Indii- Pand la rdzboaiele mpoteoniene si
l8rcsul de la Viena, Anglia i$i continua o ascensiune consrant5
:icnli, iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in
&colul XIX.
l{ intretiierea cu secolul XIX, aproape doui decenii, pana in
, figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam
- {iul- Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de
lltor, arbitru sau aliat, omul cu baianta inceatcd sA izoleze
lu, cintand o alianti cu Rusia, si iftA.easc; Prusia, tot in denlui Frarlei, sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei, sn iimiteze influenta francezA in Olanda, se impace
cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi
lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare.
pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica
I loionialista a Angliei. Prima esre folosirea integrali a unei
r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare
li, In prinele cuceriri coloniale, diplomalii au fbsl surctasali
hr8rlri paraleli dc nisionari. Fera ca ea si fie dizolvati, in
(lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali

298

Io.uti pe tcena tunlii

ile special fomate in acest scop, cum este Compania Bt

InJiilor Onenrale, tondara

160n.

Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce

ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. autorul celei
poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti, uluitoarei
ploare Si rapiditate. Diplomalia se constituise mai demult,

al m lea, cnenzul Moscovei, care a unificat reqatul si s-ai

complel de mongoli, stabileqte relatii diplomatrce cu
siate euroEene si asiatice. A a\,'ut schimb de soli cu
maniei. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.

di ceremonialului prin care se urmdrc$te

giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic), devenit mare
(1547), care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea
Un personaj cultivat, bun diplomat $i abil srrateg (
neau ,,Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. Ordin-N
care considerA Departamentul ca ,,ochii intregii Rusii Mari'l
menirea de ,,a llrgi statul in toate direcliile, de a apAra
in toate !5rilc". Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij
se retrage la o manistire, Il urmeazi un om de aceeati
atenlie se

A.S. Matveev.
Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la
lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al
maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Tarul Alexei

patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru

exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. Patri
semnaleaza pc nelericitul moldovcan, candidat la donxrie,
care Stia latina $i grcaca. era foartc cultivar Si vizitase I
(Stockholm, Berlin, Va$ovia, Stettin. Paris) $i sludiase la;
grei(rsia JiI Con\ranrinopol. E.le cr tr cJIr in /ilele
prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Nu se put(
comandarc mai potrivi|a. Ceiitoria in Occideni o intreprii
lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan, care ciura ali
..runul Cum
polrira Ponri ;r
'pera sj pi rcdobandedsca
putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de
jansenisti de la Pon Royal, dacii n-a. fi plrtut disc ta cu l
blema libcrului arbitru ;i a predcslinirii dac: ccrcurile i
ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35
luJrer/a .ub rn{ru.rrunilc l0r M.rl\ee\ ir e proren,r al tl

Paftea a ltl-.L

Di\lonalie

299

D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. Acesta nu

oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing

1722). Ajunge dupi un an, in mai 1676, la Pekin, iar in iulie
loc primirea. Luni intregi, la voievozii de pe Naun, s au purtal
xrlii protocolare, pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere, pati de fugi, schimb de darud.
lite de clinezi biruri etc.) cu denmitatea tarului. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere, suspiciuni reciproce- M;lescu
nraterie de protocol; panA fi suita sa se disociazd de pozi
lui, iar el o cearta. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu:
Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie, Rapa ul oJici\l
[d nu numai infornalii precise, he4i $i sate, dar $i pagini fasci
rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute
Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. Milescu e acuzat de ma_
$i abateri, {:lar sub noul lar Fedorov, cand elevii sii devin iDflui, e rerbililat. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in
lrp.lnia Azovului. Milescu moare la 1708l;ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu, Matveev fiul, ca
nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda, !ar5ln care Petru
Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_
lur

ir

,i

il: rn lar pe cheiuri, collvcrsand cu mariD.rrii fi ficard planuri

floti puiemici. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel
rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. In
iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P.A
rlsloi. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte
rlru o

curlca sa. cu regim de extfatedtorialjtate, pc fostul domn al Mol_

|vri, Dimitrie Canternir, autor Istoriei Imperiului Otoman Si

^I carel nume e consilier penlru
ru bru al academiei djn Berlin, pe
penhu
alaceri orientale. Matveev e
0r ra $tiinlei $i educaliei 9i
rlrrl ambasador ]a Londra, unde se produce un incident diploma

l( gmv. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Englezii i$i

l I scana de eroare, dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. de des_

ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul
hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice, prima de acest

tfn din legislalia internd

vrelnei lin-

llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru

rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin, Orlov ti

300

Jocuri pe sceM lumii

Potemkin ii continue strategia. pe timpul ei se semneaze

mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk
(drumul spre Constantinopol devine deschis pentru
se$ti), p.in care se stabilegre principiul trecerii iibere
$i
rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra.
Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl
mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand;e cere Dt
societatea. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor
de a deveni ,,suverani lumini$ti,'. La cunea Frinei iftahim
maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca
Intreline, ca $i Frederic al Il-lea al prusiei, corespondentd

fi d Alemben. Cu colecljile ei deruile lui touis al

acesta mlrea t Cabinet du Roi. Dupi modelul Mariei
impAr6teasa Auslriei, reoanizeazd lnvxfime ul primar o
riu din Rusia in 176J. Conducea o revisra polemica. Toate cl
incoronare i$i scriau coresponden(a. chiar Si cea privala. in
taire

francezr, deveniti limba oficiaH a Europei, incd din 1714j

Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl

iianceza, la Rasradr, cu lruis at XIV{ea. pana $i turcii
$i
scriau in francezA documentele. Trianorui de la paris
Ermitage ul de la Petersburg. in 1772, despolii tuninali nu
decidA ,Rusia. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. Cu
lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia
sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i
la titlul de suveran luminat, nu o va impiedica pe Ecarerina'i
priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx,,embite
spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie, pe cdj
trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Ipocrizja era la ordirca zi
se reflecta $i in conduira diplomalilor. Curierii sunr jefuili, c
pondenla furatE, iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I
Limbajul pe care ti I insu$eau ,.despolii tuminali,, em cel a
rentului Luminilor. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice,
a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Droducand
voare rard in lumea adslocraticb, dar $i in public. Daci
atracria o concliluiau telescoapele. r(rm moLJ rra a erpeo
electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Dt
Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa
todt' a ideilor simple ti clare, cercclatorii s au grupal in j

Parrea a

IIl-a.

Diplonalk

3O1

n care in\pi.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti
pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului
r

lti

lcsnay, autolul influentului Tablou economic la i758), sub Louis

XV tea ur alt minisiru, Turgot, rezuma liberalismul enunFnd

laire. tait!?. pa\sct. in l17o aparc^ E eu a:upta

iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith, adevaratul ptuinte al
care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile
nancipaloare ale Luminilor'
Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51, scoasa de D'Alembet
Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire, Montesquieu 9i
. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor, intrat in istorie sub
de ,,filosofii" satl ,,enciclopedi$tii" secolului voltaire este
depate cel mai popular dintre ei, cunoscut 9i tradus in toate
l0lFrile continentutui, respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra
lkaniei, a despotismului, a intoleranlei. Era anticlerical l6ri rezerve
lacraser I'infame!)-ktoi.c, romancier, filosof, e1 este conside t un
Dfecursor al Revolutiei. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr,o\rl

Lai,scz

i0ti, manifestand o formd bhndd, gencroase $i optimistA a credinlei

il Fiinla Suprem[. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca

lriqcarea pietista. Iezuilii. varful de lance al extremismului catolic,

crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei
Ca Si revolulia ttiinlifici. Luminile nu au cunoscut frontiere

$ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir'

cngleze). Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Redacinile
[ ]e merg pana la Refomi, dar Grotius, Spinoza $i P fendorf (in
donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt
$liilpi. in Geffnnia se numiri hibniz. kssing, Mendelssohn,
l.lerder. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5, cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria.

Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei

ru fost considerabile. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a
$usline interacliunea pa$nica a popo.felor.
DacA ar

fi si

alegem

dirtre diplomali un simbol al epocii,

Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei

n i potrivili, e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a
li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[.

302

rcilculul in[inilei
Polihr(Ior, el e magi'rral ca matemalician
n
i i *i' t .,'| .. ewr on '.'
l iJ,li

rli'i.'
Tij'il':'*': :l:;":;
.r
;H5"H ";;; '.file4a* aiunge
:_:."I"'$t:.:i
t"",1:,]l:,':1,:;P::1
5rudiile la LerpTig rr
....^,^-"-" r
''
arrtiotomane
i"l"t"i'," ,ili" i.i' o'"rectul Lrner.erpediLii
*"I1'
i"""t" p"

a; r" *t1

.u bibliotecar
.nnui* ^'",,r.,

i
il"";',"d.

:J"::;';.^i"

Capitolul6
Imperii $ natiunr

"

,o^'J1:e.:,il:,'n'":.lt:a
Ia ducele -de Bruns wick APoi

casa lur e reconsrrtririi

au to'r

c'"'

jT''-

l:::

:::l
nu numur cuvinrere ' d/'

';;;;.;;'"'
r""i','' :t "" I "L"il:::?":::"li
ili"ll'lJ'li'1;;;,
i]nu cu
un'"r'"ta "r' sa, rege toncepre si *
;:"1,il.;
chimzi.
ii*'.,,.,-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata
Ia umanitadi
tl;lll,i
::ff ;1":'li:'.i.;.il;JiJunirore

U;**m*#+*rffi

nnffi[t*t**lw
r$$*tru*****ffi

$;.1$'1ffi $,*'''.';lr****

l*-$**$t*'*.1ffi
:"i'""1::ii",""

..,one ii,,r,nse pc inlil:1".fii]i:':,,]|Ji;

,,.ii" i""u,r,n p'un.,. t"l

l:i:l:j

p'*iT:':,; :l:".
i,;;i;:l[,t"*-

i:"xT: Hlii"l'.11"',.

n^" a;""

104

'

Jocuri pe sLena

lunii

boaie (1689-l697, 1'7D2-11 15, 1144 1748, l'151-1769) pe te

americanpenrru lfnloirr ;ulon a,e. in 1785, Jeiler\on dc\rne
patru ani ministru la Paris, unde consrari cu rristele ci in
uitimelor zile ale regalitdtii el ,,era cel nrai de jos $i obscur di

fegul trib dip]omatic". John Adams, viitorul pre$edinte, e

ministru la londra in acela$i an. Trei pirinli fondatori ai SUA
astlel $i bazele diplomaliei amedcane.
Revolulir amencan; e.re concorn ent; cLr rilboiul de i
denli, dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin
rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil
S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i
ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj
era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor.
tionanentul corect, claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit
tic. numeroasele referinte la cultura andci. h scrieriie fil

juridice sunt insi impresionante. Rezultarul esre ti el uimitor,

primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne.chir-brt; pand a7i. in
borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext
lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili
in pnmut rand. noui.rar \i-a afiilal rellI\i. hF de lo. e
teristicile sistemului eurcpean. Recurgerea la rdzboi, cucerire
teritorii sriine, posesiunea de colonii, utilizarea forlei, alil
balanta de putere, intervenliile militare. toate erau condan
scnenle. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer.0 \rngurt idee
mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii
carc cuprindea frdtia oamenilor. salvarea lor dc opresiuDe $i
natie, dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. Dar nici
tatea cu cei ce lupt, pentru drepturi inaljenabile ru infrangea
cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot
fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei, spunea pareric
Adams, va fi $i inima Americii, cu binecuvanhrea 5i rugnci
.,Dar ea nu va merge in !tui siriine, in cAularea uror mon$tri ce
buie distrusi."

Treplat insi, principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli

ferit amendiri. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a
preiurifilor, ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A
$i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. Cind mai
Jefterson vine in tsianla, se indepirteazi de senrimentele caldd
lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare

Pa,lea a III-a. Diplonati.

305

Amcricii fala de Franla $i Anglia, care ar rrebui se se macine intle

Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. ln

0le-

linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. Sratele

Unite ale Americii, care la independenJi llu ocupasefi decat un
liagment min$cul din suprafala de astazi, redus la o fasie de pe
(oasla Arlanricului. s-au m;nl fie prin cumperarca de rcriloiii
(Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i), fie prin destrdmarea
inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi-

oul pentru Texas. Cucerirea ,,Vestului Silbatic', s-a Drcdus Drin

c\rerminarea indienilor. hsre unul dtn paradoxunte aci,.tor lupralori penrru libefta(i. care erau in acelari ump. ca yi locuirorii Aterrei. proprietdri de sclavi. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine, as0uns6 in doctrina Monroe, nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr
scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_
nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri.
Pana h Revolulia americanA, diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil, preot Si soldat, iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. In America nu exista aristocratie. iitlurile
robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte,/i. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je,AvarS e. In ceea ce pri!e$te preorul.
Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa. dar siatul devine laic. Multiplicjratea bisericilor
rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo pentru dominalie sau amestec
in treburile siatului. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald, impreuni cu neirlgridita libertate de a alge $i practica o rcligie.
IDtreg secolul unnetor, SUA respecta principiul neintervenliei.
Lr sfar$itul secolului insi, sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo.ial, America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. La I898, cu pre$edintele Theodore Roosevelt, apare o
noua rcndin{, durabilS a Amerjcii musculare, care in slujba ideijor
nobile fblose$te fo4a. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din
1904 cu poza sa osti$easd, conducard in frunlea trupelor o sarie
,le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. ta \farril;l
fizboiului, SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie
(Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico,
Guam). Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj
(le diplomat
$i uneori va ie$i in fa!;In iradilja diplomaliei americane, Theodore Roosevelt esre oro
r. _or)islul )c.lI reali\re, de Injruire i\cusiril 5r ,ie aDtrcdre r tonr

306

ameninlirii cu fo4a. Ceea ce i-a permjs si recurgi la

brul pute.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in
boiullri ruso japonez la 1905, rol pentru care a primit
sau a

Nobel pentru Pace.

Celallrlt pol, al $coiii liberale care dd prcdominanF

dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w
Wilson, care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul
Mondial, s-a aftturat alianli tranco engleze $i a contribuit la
acestcia- Pasjunea cu care W. Wilson s-a consacrat unei pAci
o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti
al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri
Franklin D. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al
Rizboi Mondial. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor
infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani, care au
intrarea Americii in Liga Naliunilor.
Pand astazi. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson
vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu
curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia
Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi
delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri
inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale.
eveDirnentele din septembrie 2001, apare o noui versiune a

nistralici republicane consnnd din impletirea elementului

docrina lui Wilson, avard o putemica cololature de

bine $i riu), cu elen

putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. in plus, n
posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii
laterale (Wilson $i F.D. Roosevelt) o esentiali revizuire in
prefe.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge
gioasA (cu o lran$anti divrziune
diviziune intre

utilizarea fo4ei). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li

pus in umbr5, ca ii un alt element comun inhibator al celorl
curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale,
acesrea. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd
Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent
telegerca diplomaliei americare-

Alir ca olgini ,Luminle). crr ii .a acror'.au obrecrrve.

lutia francezl seamini cu cea anericann. Ambele erau
liare $j antircgalisle, dar penlru anefcani atal regele cet ti

Partea

1-a. Dtptotnalrc

307

grau englezii de peste ocean, in timp ce liancezii aveau peste ei

rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i
desfiinteze la propriu, recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante, dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu
predicatori $i nu cu preoii, francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. Metodele au fost deci diferite. Dar esenta
0omune s-a manifestat in multe privjnle. Se recurgea de o pa(e
de afta la un drept natural imprescriptibil. Dovada sunt DeclarEiile

l)repturilor Omului. Revolulionarul american Tom Paine lucra la

lcxlul declaraliilor la Paris, urde se simlea acase. Obiectivul unei
Lcpublici laice, conduse dupd principii ralionale de justil.ie $i echitatc, {le o clas6 populdri $i productjvA, deparaziBtA de nobillme Si
uler. se regisea in ambele locuri. $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. Rbzboirl, cucedrile $i dominalia erau
pr.rse pe seama regimuriior criminale apuse. Dar realitllile externe
lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti, Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie
lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. ln ciuda inferioritd
lii, ca qi americanii, ftancezii au victorii militare. La Valmy (1792),
l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa-

l(ia, inspjrend pe Goelhe: ..Am fo$ $i eu acolo."

in dcsf:surarea rcvoluliei, peni Ia teroare, doue curente i$i dis'
pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Mai taEiu.
oonfliclLrl jzbucnette intre Danton, care cere incetaiea terodi $i
Rolrespierre, care o ata6. Mai mult interes penlru diplonalie eesim
||r Danton, ins5rcinat Si cu apararea extema. La 1793, Danton i$i
l)trfde capul, acuzat de tradare $i de infiangerj. La 9 Thermidor an
11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar),
llotrespiene pierde puterea, estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo
|rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Fervoarea rcvolutiei
c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD, impolriva Auslriei (canlpania din Italia), ceea ce
sllri pdoritatea militare fi rolul amutei, din senul cifeia se ridici
1|r lan5r dpjtan de arlilerie, Napoleon. Tot sub DirEitorat aparc un
t)0,sonai ilushx al diplonraliei, Talleyrand, care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Prin
{lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl, Napoieon prcia
lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. lnpotriva

308

Partea a III-a. Dblotnalie

in 1798 a doua coalirJe

Austria, Rusia $i Turcia, ultima speriatd de prezenJa
Egipt. Sub Directorat se produsese un act de resocotire
plilor imunitnfii, cand austriecii ucid pe rrimi$ii
gresul de la Rastadt, ce lntmnea diplomati pentru a dez
rele Sfanului Imperiu Geman.
Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad.
pentlu lumea europeanA, Cu toate rezervele $i
excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin, ea a rArnAS
de inflexiune in istorie, prin lovitura dati sistemului ab
serbarea bicentenarului ei. in 1989. evaiuarea s-a fecut
Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Pentru
fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Diplomatul
obligalie, un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre
loate camcteristicile sunt sau masuabile, sau vizibile.
[e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg
schimbarea. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent
mat, Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca
tabilit5tii. Cand se introduce conservatorismul sau
pericolul schimbarii violente iese la ivealr. B o lego
din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr
ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii
volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor
Ele sunt implozii de sistem, rez.rllat fatidic al mi
in societate, i nu explozii montate din exterio.. in
franceze, undele seismuiui au fost propagate de riz
oniene, chiar daci ele expnnau aspiraia de
Frantei se formeazi

tmpirat.
Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al
puncLale dc Inagrsrrarele lur Io,vrruri mrlilare.

sfinlefte rezulrateie,vicronrlor oblinure ti

viitoare. IatA o succinre ti elocventd cronologie.
Alpii, coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci
1800. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Pace
ventie seffeta (1801)- Pace cu turcii (1801). Paco
Amiens (1802). Napoieon imperat (1804) $i rege
Si a treia coalife cu Austria.
Inlelegerea .I rur(ii. prct cu ru\ . \rcrnna i
Ulm. Intrarea in Viena. Victoria de la Austrhlz

Alianla anglo ruse

&ll

309

(1805). Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei,

Dalmafiei,
smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta,
germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. Turcii 11 numesc pe Napoleon ,,Padj$ah al Franlei, aliatul cel
i vechf' (1806). A patra coalilie: Anglia. Rusia, Prusia Victoria
la Iena impotriva Prusiei, iffarea in Berlin. Victone impotriva
0ilor la Friedtand. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala
Spania (1808). Victoria imlotriva Austriei, Wagram (1809)
la Schdnbrunn. Punct culminant al cucerfilor euopene
810). CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Faza finah. Cearta
Polonia cu ru$ii. Invadarea Rusiei (1812); infrengerea. A
coatilie: Anglia, Rusia, Prusia, Austda. B66lia natiuniloi la
so austriece

pzig. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814)

C vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a
lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori, ci adminisprinli Fi plotectod. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela,

Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl

ministru. Napoleon continua sa elibereze ,,republici suroti" (in_
Elvelia), ocrotindu-le de monarhii lacomi, pe care ii lovea
ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive, timp de
doud decenii. in jocul acesta, Napoleon a sfa$it prin a-9i
coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada,
$ in olanda, J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Napoleon pracdce un stil brutal, jignitor Si
in!!tor. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie
dcslac, repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice
sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au
It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in
!l Frantei ca el.
Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post, Talleyrand,
i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr
,,inceputui sfar$itolui"). tqi oferA serviciile de consultant se
ftnldratului Rusiei. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ:
dc loialitate, venalitatea. cameleonismul sau capacltatea lmen
I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli
ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn
dlrt)ii ciderea lui Napoleon,lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii
\rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca

I
310

Jocuri pe stena

Pdrtea a

tunii

epi'cop. regahlalea. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar,

vorbe$te, a rAspuns Talleyland. ,,Eu am observar
doar ca a
ghinion celor care m.au neglijar.. A devenrt
mrnr\rru de
sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai
ce
imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre
vrena rnn acecl ( ongrcs. diplomarja de\chJde o noua
,
istoria eii Diplomatia multjlaterali, ce va fi reluata
cu ze1
viitorul secol.
Congresul d la viena fucepe in toamDa anului 1814.

uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat

de
lor comun, Napoleon, $i care vroiau acum si redistribuje
rea-lui. intronind o nouA ordrne. Balurile serbdnJe
Si
s_au
r:uai Lncelarc. ..( ongresul dan,ea,,a..\e \punca in
epoca.
exuberanta
victo.ioasi existau interes; diferire. anim(
susplclunl. ^sa
tn centrul atenliei stitea Mettemich, cancelarul
$i geful diplomaliei austriece, ajuEt de consilierul siu
dlptomat versat el insu$i. Metternich ela pnvrt cu neit
Alexandru I, larui Rusiei, care il considera inrrigant
$i mi
Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. Anglia, Ar
Franla li pandesc fiecare gest, suspecrand;l ca vrea
sA se
tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat.
Anglia era I

tata de.lordul Casrlereagh, minisrrul de exteme_

Nici acestj nu

in ochii urutui un om de incledete, dar mai putin odios

d

Metterrich, era penhx Alexandru,,un pedant rece

Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.ur cor. Ja. panrrura!
scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In ,ceni cerind .chrmbari
p(oceduri. De ce doar patru puieri convocatoare,
cand au fostr
senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate
$i Spania, pot

galia )i Sucdi". De.e in p.oiictul Je Drurocol \crie..aliari...

ceer
e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn
comitetul
stans d conducere. Talleyrand a identificat mArul
discordiei: i
lra taruluj dc a ?;stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja,
carc I ocltJ'e de ta renagere, tur \ pot<on lr
elmnd tsnser
..|nncrprut tegrrimiralii . cunfo n c,illr.r nimcni nu ivca
dreprul
rne\(,,e rctto.ii pe cirre nu,e no\cda rrjrnlc Je l7o).
Ascunzb
Lrr \e.lun, ur. Drin.ipiu d." iu,tilie rt\o.Jl Lie
cei pr(/enli rmpotri
lui Napoleon in anii cuccririlor sale, Talle),rand apara
acum i
tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne
ale celortalri.

III-\.

Dit

loma[i!

3l I

('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. pertrtr

lonrich erau ri;uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era
pulin rcaliste qi profunda. Cel mai bine se inlelegea cu
ercagh, ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. dar mai
, l.,.chema de irr.re.e a lui Ale\andru. qce\la \e simLtd bine in
I central. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre
umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul
la
lntro pentru cafenele). ca rispuns la prezenla lui Napoleon
Sa"\onia,
scova. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde
zAld de colaboralionism cu Bonaparte, P siei. Nici rufii la Var_
ia. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria
se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar
stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul
ilor in-Balcani, la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere
vrlA a vremil, A0glia, judeca totul in lumina asigurarii ciilor de
municalie cu Orientul $i lndia- lar in E ropa n_o interesa decat
pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda,
puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor
prefigurate
in
ncgocie ]l} de la Viem'
sult
XX
seiotutui
flicrete
printre stanci Dar orica6
naviga
de
a
diplomatului
destinul
Estc
ramanei loc $i pentru
teriloriale'
de
targuielile
era
abso$iti
nrcryie
voia pace'
0 rJ;ocupare mai large. Europa era situl5 de rizboaie Sj
oiicate ;fisi ar li tesut Metternich, in competi,tie cu Talleyrand,
Elilsim la el ;ferinle aproape Profetice la ,,intercsul comun", la
grar,,nr.u u ma.. entiiate unita de acesl interes. Mettemich se
fu$rc se faci pacea in 1813, cand Napoleon ru cra complet infrant'
li lace o vizi6 in iunie 1813, ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei, conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august, suspendarea operaliunilor miljtare). dar
lcon rc1uzd-

Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i

lrica de revolulie. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_
rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre
vulnerabile
puteri
se
marile
toale
1?89,
Stiau
volLrtie. dupi
iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui
Uetternich, cnt $j al lui Castlereagh- Solulia a fost aceea a unui
cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei
rofmale, Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda'
Ihnovra, Piemont, Toscana ti Roma, coasta dalmati $i Carinthra'

I
312

Joctn pe scend lumii

Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia

Westfalia, Saxonia $i Bavaria, Elveda $i nordul Italiei,
rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul, se asigura

dia, Veneia $i Coasta Dalmati, prusia se inregea cu

nu cu Saxonia) $i Magdeburg, polonia cobora panl h V

Capitolul 7
Modernitatea

Frica de revolutie a fost mai eficieDta. Congresul a

AlianF care a durat trei decenii, fiind o prob6 rcnurcabi

bilitate, alt termen cheie ai lui Menemict, care a veqheat
onarea aliantei- O fofdreati conscrvatoare a controlat
butind toate incercirile de revohb sau liberalizare.
bot de inamic em un tanAr studios, pletos, romantic,
eliberarca nalionala. la regim conjdrulronrt. la
$i care nu putea

fi dec& un iacobin supravietuitor

sau unl

tist deghizat. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat

diplomatic. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel
col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Revolutia din lg4g
aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul
iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre

energia iDnoitoare a societitii, reprezenrati de rinerii

cauzelor nationale.

l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa, trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea
icreflor. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in
rul acestui secol in Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu
lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri; unjversite! humliene, mul6 cerctare stiinlificA, urbanizare, condifi sanitare
nitilite, productii nari $i bogale, uzine, transporturi 9i comurtii. olel si chimie. circulalia bunuilor si capitalului. Cand se
ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din
de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor,

toali globalizarea sa.

Un scriitor irancez din acest secol XD{, Alphonse DaMet, il
mcite ,,secolul stupid", eticheti mull citati. Nu este oare mai
rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Inlre puterile
ale vremii, in secolol XVI au existat 26 de rizboaie;in secolul
II, 14 razboaie Gau 17, daci luim separat cele patru faze ale
,boiului de 30 dc ani): in secolul XVm, 10 Fi in secolul XD<, cel
pid, doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX
tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie.
,

cu

Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale, fruct al

trn,r reiSluiii burgheze $r democratlce. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt;ta. Sl constituie Belgia (1s30). in noti-, N**du
""
dcsprinde de-Danenrdvi; daara'rnenEEe$aia la suedia pani in
1905. in timp ce Finlanda, ducat autonom rus, deviDe republica in
tlcpeodenti abia

in

1919.

Toate imperiile (Anglia, Austri.\ Rusia) rhman in tuncliune

I'llni in secolul urmetor, supuse insa rcstului decisiv al modemizd
rii.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de

311

Jocui pe scena Lunii

Parka

ecoromie. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a

avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor
de vad- I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al
cu Germania, unificatd de mena folle a p siei milirariste.
nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau
spiritului de intreprindere, a libeftifi de gandire $i a preval

gii, prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii

periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq
acoio
ele sunl in fapt imperii burgheze. intre e)e nu sunt, de rt
boaie mari in acest secol. Foamea impedah de

li

potolita de cuceririle coloniale. Ele absorb toata enersia disr

a manlor puteri. Chiar sr impenile lu.reaza .u mioruure

timpi: conservatori ;i liberali. in Anglia reginei Victoria,

vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul

nral ce conlinea India, iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol
apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.
In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar, care pare
cos unora. cu rizboaie puline, profurd in materie de procese
la capitolul spectacularului sti un
iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii
lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii); pe scena
ci jnlemd, diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l
in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor
dm metrDpoli. iar f'e planul docrrinelor, ideologii scriu el
$i
citette. In realitare, secolul acesra aduce un salt considerabil in I
pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de
carc Si dephseri umane, de capiraturi
$i bunuri. Telegratia,
rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor
r
Prin lunclia sa eminenri de ing.ijilor al retelelor societililor u
reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. diplomalul a
actor cople$it de griji $i sarcini. De aceea mAfturia lui e D
Dennu de\l;)urrrcd e!( in enlelLrr )r a
lrcceseJur i.torice.

nldiifl

Pe.cenn lumii. acrorrlnari

^
rnnu\

irn..ei

mo5tcni!i drn.ecolul

tntct fdrrr cne t\nglja) |I d

a (\r(
pL (r(J
c,re p.
erel uornlnan
dominant;
m.ri brnc Je n .Jl; de r|i. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun

en^glezi em moneda de

(l

riani"

referinli. O donmie lungi a tqfGi V

), nnperEieasi dupA I 876, ,r dat numere oe !,epoca

unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i; apo

83 7- I 90 I

IIl-a.

Diplamalie

375

tcrii industriale, maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i

sler. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er
flanentara c;nsolidald. care dadea un rol crescut societalii ti asi'

habqi
creainiljativa
rrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile
pol00r;ale principalilor lor rivali. Un numer mai marc de oamed
endiploma.tiel
lllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale
Dupi
persr'lenle
llt/e, dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc
lr'r lirrn Piriri ca.,lereagh. marele inamic al lui Napoleon de la
carma diplomaFei engleze
(:{-nurEsuf-d6-livna;-frmeazi
\pureJ
opiniile sunr mlri
(.,lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la
sa
nu 'e rmP ice in carmba'adon

rr stabilitatea, in timp ce militarisnul prusac, adslocralia

id

trin:effipe

1\ri rird inleres imedi.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l.oduc 5i

;n .fi;[-.lipro1u,i.a
l;,,,;i;;.;;; ;; ;;;;; ;"
i

ii",, .i'i;t..',

tLrlui

r-u*'.;;.r

i''pc-r{eitat dr,pa I qo'/: c? speciarrare

la-imo-

Civil Service.

Felul neostentativ $i abil, cu o masivi recurgere la diplomalie, a

in_
unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si
hegenonii
rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud

(ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).

,. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar, cea a lui

,"i:;
4x;#1,':;l;:;:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':f
ca
bafonul
austriace,
[lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc
Ncumann sau contele Buol

lr ,r/ul

Frcnter. Ll.rpa-IgLkJrand. diPlomdrra tePublicrnr in

-.r;e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir

(;uizot. si a ljlerelor, ca Lamartine. I)upe reslabilirea imperiului
sul Napijjiiiiii ai iti:iea, care Anauce personal politica extem6,
nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur'
z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global,
tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads
t;atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov, ce se distinge la Conuresul de ia Paris, pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i
;uDrinde De la miilocul secolului pe N D. Kisseleli la Paris, Menyiiov la loarte, Biumov la Londra, Mevendortf la Viena, Budberg
ir Bcrlnr. Diplomalii ru$i, ]a fel cu !jirul de generalj, cuprind
IrLmcroase nulne slraire.

.*a'qtl*f

I
316

Jocuri pe sce a lumii

Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem

idenrilical. Angl. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort
lrolul srimrorilor. dar ii Jrnii teresue de acces. in special
Ttrcia de[nea Si una ti alta, era deci esenlial,
care se temea ca mo$tenirea ,,omului bolnav" si nu
la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. Aceasta o fxcea
soarta Balcanilor.
Franla avea aspiralii in Africa, dar ajtele mai
ropa, urde locarul de nelini$te se afla pe Rin, ra granlla
nia, iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie
Italia cu pdoritate
Rusia, cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti
dou, sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .rn sud_est,
CentralS. In plus.
plus, panslavismul
panslavi\mul pe care
jncurara o desen
care il incuraja
tectoa.ea popoarelor din Europa de Cenlru,i Sud_Est.

inrr. acesr. put..,

opu." in au,"uu
Anglia versus Rusia, Franta ve$us Gennania. Mai exista
cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o
exisLau inrere.e

absolutA. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica

era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli
$i si_i lii (
tensiunile bilaterale. Era un teren propice unei coreg;afii
u' o" r"i, sau cvadriluri pentru faceiea ei

liT;:Ti"1"*o"t

rup(rc a c(hitrbrutur ,c inramptd In limpul

^.Prim.a oe l. I85J-t85b Trrut
Crimeci.
Nic"tae r dcctan*io
plomatici care a fost premergtbire rizboiului, propundnd
un panaj al mostenrfii rurce)ti. Inlf-un momenr neootfiir.i.
l,irff,gF;ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in:

era nesocolrla

polilja trance,,:. impfc.rti in froGlare.r iiadili

locurilor sfinte. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti. N

tand rzultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc
olenei de catre Angra. care rn:ti mcnriona ca ni. i l-rarra. nici
rna n
te crte de o a.emened il|telegete oildteralb, Menl
amba.rdorul ru.. pre,,inlA un proiecr d< con,cnr,e ru.o-ni
toate pretenliile carig;iia;de Rir-sjei, mA
tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. lln apiaitd liireresanr,
sizand ezitini tn-euviin-I enEE?., airba-{adorul Srratford Canr
trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i, cu o
modificarc: in expresia ,.dreptut ae a tnci propuireri,' gur

tliie

*1.

a Sev

: "j:l';*",1"" J:"';:'ft J#ffi 1l'l;

:;.*;*m:tif darorir'
spnjinului ce r-l acord; ucir

"
ff;i',i i" l";;i-;;,iv. incturnd
Rusia. d:llf.P,Il::-g-!il:'"]l

ir*"rr. i"r1'

.i'.r

pureri.

l'Jln"Ji'J:Tff [[,",iliJ.iH.ll;illf iiiilil;;;;;;'

ii','ff '
lll ll ;,n::lt ffi;: fl ;,H"';;l";i: :'"T'" ii,'i!l
p'*1" oi" c"r.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea.lrr
irL
't ;Ji.""
ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.r.f"turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele
"""1"
i"]" *ni* oooor*r"
:fi ;
ll::l',,iltH.n'::*i:i'T,'ill's,,ili1i::i;i'#;"11fr
noi
nariuni
ed lor In fa\ oarea unor
i"".'i"io.r;i..i
" i"l"i, ;;,; a.r...br
t,_+"ry+.f*i#**l#,ii"',li
jrff
:,+:TJii,tl"##,:{ft

;fffi

$di5+jtf

;iillXli#iT*@""..*.,*,i;1ilffir'.1su68,.:Resa'|ul
j
ii
jkl#-a

YH##ffi
l "*n; ;:,:;:1 l"!1l fi

|; :H':X#

,x l i

o d,mrn.iune

i: rttr,. F L i:l tiT

ltn ::,x'il:ilil, :' :;l:;:':il;lll'1'.1""1'' "'..,.,,d,,, c, eer/a
l

ParPa o III-u. Di,lotnatic

318
legdruri cu cei ce. a\emened,ur. lupl6 penlru,dealuri
Alege arena internafionale ca rcren de actiune.
Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este
pentru penoada aceasta, Romanul ardelean face parte dilr
revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848, se inroteazd
mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860, iar dupA ll
cdpitan in armara nordista a lui Lincoln, unde avanseaz, la
generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de
cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. A fbst numit consul Ia
unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Ur crucifA
can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz.
Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin
lele .rl:iine. unde praclic:i u diploma!ie ./uan! td teirc, t1rtr

tare oficiali, anticipfud dezvolriri performante ale di

secolul XIX. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre
bitilei pentru opinia pubtici. Brarianu la tnndra s;rie
ft-1\ cu reguladute nolile de.prc l6rile RomAIe, la
veac. Ei viziteazi personalititile vremii, le dau albume cu
$i informalii despre lArile lor. Nici o oponunjrare Du e pi
clusiv aceea a lojilor masonice.
_ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc
din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli,
mare, nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor
predominante din secolele anterioare.
Unificarea Germaniei. al doilea eveniment carc sclrr
aparilia Italiei harta polilici a Europei, se face dupi alt al
plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. in.uc a soci
captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o
militari- Eroul sdu principal este Bismarck. Et reu$e9te sI
rizboiul cu djplomalia imperiilor, ajungand ca la sfer$irul
sului micul regrr al Prusiej, prezent in arena europeani de la
si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner

B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p(

i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. rdaplrnd regull

,
crrnrsre

r.

lanlei la aspiraliilc sale. Manuitorut ciasic al batanlei ie i

afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare
nu se potnveau pentru Prusia, care prin dimensiuni fusese,
nina atuncide altii pe canllrr.
_ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. A p:strat regu
Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. D;r in pluJ a

119

de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil, convingan

i ca are interele comune cu ele. l-e folosea apoi, pentru a le pi_
I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea.
Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa, patronaii de Prusia

Alrstria. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. Dimpotriva, Prusia a vrut si devind ex
acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.mani de supremalia
iace. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. Cum
avea acela$i d$man, Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_
Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri.
Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra
nrdniei. Bllra-rcl a:real un preludr; in care a a;r Auslria drepl
[cned. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei
IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Acescar.
prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem'
i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii
Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut
oca un conflict cu Austria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. In l8ob Au$ria este int irNa

s+lqrllc Pnr..t-J,pi.i-c!c,:rc,ii,Ji,s,li*lElElne/ulrdrLl: /
ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. ceea ce ia pennr' lJi /

mari- Acestia nu puteau inlelege ,,marele plan". Austria nu ue

huir .i raman. inamica, La.i acum rnarnic,rl. plngiF{-der-e.lte
ljrJn:a,-Prele\rul rarboiului . u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu
riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle.n ld
lrurul Spaniei, pe care Napoleon nu o accepta. De$i candidatura a
lost rctrasi, Bismarck a starnit nandria francczi, pubficand 9..]!9!g
tr mi din care, prin modjficirile lui, rezulta ci un reprezertant
iranc;;fusese jignit de regele Prusiei- Napoleon al III lea a declarrt rizboi, pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870, o dad

Iui

urL

tfonul. Thiers duce negocieri cu

Bism ck

$i pacea se lncheie cu

'li.rtatul preliminar de la Versailles, care cedeazi Alsacia $i o p4!:e

din l-orettc-rma,-riei. iar drDe'-venrneniditl-niuneidt la F;is
pe Main.
{ii in:buq ;; pacea se delinitivcaza la F.rankfull

321

320

lncoronat la Versailles,
I

in

lara invinsilor, impirat al

Germanii, Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r

nou 9i agresiv. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un
viza un loc special. Acest lucru s-a vdzut in paca de la
1878, carc rcglementa problemele deschise din criza orienta
1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Confljctul
parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde
ruso-turc dil 1877-1878, precedat de o imDresionanre del

p;finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.

tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875.
Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala, cerand turcilor
rcforme, iar a doua autonomie. Alianla celor trei impirali (A
Gemania $j Rusia) stabilit; in 1872, care a rea$ezat calej
dplomatGt

european, in u.ma evenimentelor din 1871, oferea platforma

aclrui comune, Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de

.a. in penpectl.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. care

si.t id rer;nlt?una inffangere. Brslrilrck reuli.e ca ij ci
bilaterdle si Lrbrih: angaiam;nrul aral at Au.rriei car )i rt R
a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul
Germanja va fi atacat;. La Berlin, in 1876, rusii $i austriecii ft
teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. Incurajard de
glia, Iisatd in afara triunghiuhi, Poana rcspinge
clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i
celul celor l5 000 de bulgari), Serbia ii Munrenegrul declare
Turciei. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia, Rusia
rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856), dar rrebuia obrinut
consimtam.intul celorlal{c puteri. Memorandumul de ta Berlin
urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.Ungariar tr de o nouA
la Berlin la care vine corceakov (Rusia). in Asia Cenrrah, Rusia
Anglia erau in conllict pentru Afganistan; cu toate acesrea,.
Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia).
xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Dismeli viseazE la
Consunltnofiol. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rmbrsadorul
man Schmeiniz merge la corceakov, baronul austriac Miinch
Bismarck, o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie

Budapesta, incununatn de protocolul celor $ase puteri, ce va fi

pins de Poarte. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia.
Aceasti schj$
iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi

de

tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult

limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. Iar cele convenite

litatea ambivalenti de a

fi respectate dupi rizboi

sau de a genera

IiAlinjeri $i conflicte noi. in contrast, diplomalia insurgenlilor are

ocou doar in public, dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor
cc fac obiectill tranzac,tiilor imperiale

Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami
Nveranitatea Romaniei, Serbiei $i Muntenegnlui, dar produce o
lhlgarie mare, ifltinsa pane h Egee. Ausfia nu accepE un stat slav
rnre in Balcani, iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Bismarck, carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile
dintre c;lelalte puteri, s-a declarat ,,samsar cinstif', neformuland
nici o pretenlie, dar oferindu-$i bunele oficii. l,a Berlin' ln iunie
1878, se deschide Congresul cu Bismarck, Gorceakov' Beaconslield (Dismeli), Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei, Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. dar spirilul sdu de con'
$ens in problemele mari se menlinea. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei
mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Negocierile la Berlin sunt
$pre, cu amenintiri de ruptu $i impictui. Anglia obline Ciprul'
ia; Auslria Bosnia $i He(egovina. O primi imparlire a teritoriului
turcesc se produce- Romania pierde Basarabia $i ob,tine Dobrogea.
o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5, sub o coroana a
unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina
inte de clderea acestuia. Ruqij accepid o formuH favorabih engle-

zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor, primind accep_

tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central;: Batum' Kars

ii

Ardahan.

Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. caracteristice prin in_

iensitatea ei. a secolului XD{: ocuparea de colonii. care fiind un vast

cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe

aite conlinente, ft,n si deranjeze pe celeialte. Era principala temi a
politicii $i a diplomaliei, care mic$ora interesul pentru teritoriile
eurcpene, in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman.

Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii

srandioase. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii
;rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte
continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari
decat ieritoriul lor european in cazul Angliei, de peste 60 de ori in
cazul Olandei, rproape de 3 ori (Italia), aproape de peste 6 oti
(Germania), de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia)

I
322

Ja&ri pe sc.ni lumii

Anglia esre in fiunlea listei, regina mirilof, campioana

lului mondial, posesoara celui lnai marc imperiu colon
dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc, protectorat
controlul in secolul XIX: canbia, i807; chana (Coasra d(
1874;Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1820; Afganj
rizboaiele dir 1839-I842, 1878-1880; Bahrain, 1820;
britanic (Belize), 1862; Cipru. 1878i Egipt (coprolectorar cu
la, apoi canalul de Suez, inaugurat in 1869. principal ac
1875); l-agos (Nigeria), 1861; Rhodcsia (Zimbabwe), t89l;
nia, 1890; Uganda, 1894; Yemen, 1882; Ceylon (Sri Lanka),
India, dupi riscoala din 1857-1859, devine colonie a
weit, 1899; Oman, 1891;Birmania (Myanmar), 1886; Noua
landi, 1840; Colonia Capului, 1806 Si dupe rdzboiul drgl
Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843, Bechuanaland (Bots
in 1895.
Franta este a doua nare putere colonialA, oientari in pri
spre Africa ti Asia de Sud-Est. Calendarul coloniatismului
in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1893 ii apoi in
Occidentald Francezi; cuincea, 1893; Dahoney (in Benin),
in AOF; Volta Superioard (Burkina-Faso), 1896: Ciad, 1897,
Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF); Africa Cenrrale. 1894-l
apoi AEF; Congo (Brazavillc), 1886; Cabon, 1839; Djibouti, 1
in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor; Senegat (inreriorul
colul XIX), apoi AOF; Maurirania, 1903; Mati (dupA 1880),
AOF: Alger, 1830; apoi Algcria; Maroc, lupta cu Anglia, Sp
Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912; Tunisia, I
Inos, 1893; Cambodgia, 1887, in Uniunea Indochinezi;
ocuparea lreptate, I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. dh I

porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan, 1868; Kjrghislan, I

Uzbekistan. intre 1868 li 1876; Turkmenisran. intre 1869 $i I
Tadjikistan, 1868: cruzia (Ceorgia), par{iat inrre l80l $i I
Baku. l8l3; apoi Azerbaidjan ul de Nord. 1828; ArmeDia,
$i est, 1826 1828; Balumi, Kars $i Ardahan, 1878; Daghe
1826 1828.
Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX,
mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I
$i incepand cu 1899 sd formeze Afi.ica cemann de Est in jurul

Patt?a a

III-I. Dtplonar.

.12

dilor Burundi $i Rwanda, iar pe coasta Atlanticului sA lormeze

Germand de Sud-Vest (Namibia). Regele Leopold al Il-lea
avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair)
ltelgiei
tl
1R85. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea
(1890), de unde incearc5 si ocupe Etiopia,
lflr ir relua avenlura sub Mussolini.

ir

fiti

succes (1896), pen

Olanda, Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii

Africa $i Asia. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd

fiind vastitatea prizii.

acest tablou doui imperii ies din

hfllrea, data

jocul istoric. Prima este

secol ri
lui uzul
(1810-1826).
iar
la
sfar$itul
Latina
intreaga
Americi
ilcrdc
pc
care SUA
Cuba.
r;scoala
din
1898,
dupa
sale.
in
iosesiunilor
voia si o cumpere de la spanioli, izbucne$te razboiul in umra ciruia
S||nia cedeazi Porto Rico, Guam fi Filipjnele Statelor Uniie.
fiilipinele erau ravnile fj de Germania, cafe nu s a ales decat cu trei
tnrrJriJe |r.ule iI lacili.. Al doiled imperiu care di\pired inlr-,r
irg, rie'enr: crr cel otom,r'l. Cr ri tmperiul Spanrol. el nu a putul
procesul chejc al
l$c.r un rol major, fiind incapabil de a participa ia
o derivd
au
cunoscut
Ambele
a]
industdalizirii.
lln.lerniztrii Si

in

Itl)rnia, carc in dzboaiete de independenli de la inceputul

lcnti, roase de tradilionalism 9i marginalisn.

in schnnb, doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate
rrrurcabilA.
Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu
l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului, datoritd concentririi
cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil
$xLrem de sangeros, rizboiul de secesiune, incheial in favoarea
Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i
lllrrcol. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat, iiguri ca
'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca'
tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al
h! nii. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000
Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (,,Vorbelte incet $i ljne
o triitt mare: vei ajunge dePane"). aplicatd de el in Politict: ,,Daci
rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la
vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina
l\4o oe va merge maj depafte." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor Roosevlt astfei: .,Si vorbe$ii bland cand
lx)di un baslon mare."

I
Jocu

pe scena

lunii

Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii, ci bruscA.

!e implineec 150 de ani de cdnd ..\aporut negru. al coma
antrican Manie\,i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul
lot carc Frca captivd Japonia, sE o deschide penlu come(.
zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie:
vesice. \piril japone/ . Japonia a inleFl repede leclia rchno
a moustfle,. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare
$i a ficut asta in scurt timp. Modemizarea iocietAtii carc asirm
ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in
,
istoriei", care la ei numari parru decenii. Astfel cA a 1904 ei ln
trna din marile puteri, Rusia, $i o inving in 1905. Lumea a fost

cle aceasti perfonunF, Un satirist amedcan al vremii

asdel, pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: ,,problema er
atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a, nu noi am inEat,
au ie$it." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari
tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul
lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni;tarosre.
Din razboiul cu Rusia, Japonia intr6 $i ea, istorice$te t
randul coloniali$tilor, caqtigand taiwanul $i protectoratul
lntr-o cart recenti (I/l Clarr, 1998) despre relatiile ameri
poneze, Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln

chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei.

nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr
influenti. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. can
timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub

,,Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia

Arthur. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului

sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena, anunland ie$irea

periului Rus dinjocul politicii globalr. ceea ce se va produce o
cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.
Dincolo de comperilia coloniali, mult nui prolund decat jc
rivalidliioJ $i balanlei europene, avangarda Erilor bogare qi pu
nrce era abso$ir; inh.un proces al modernizirii, bazate pe indu

325
Patea a III'a. DiPlonotie ..
..
l e, iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive'

produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii- Secolul Xlx este secolul

iiintei in toate sensurite, abstracte, pure sau aplicate

aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_

trate de 6auss. Abel, Gaiois, Cauchy, Riemann: algebra $i analiza

constituie

in ramuri definitive

Fresnel $i teoria onduiatorie a

^e
lumidlor, pila luj Volta, electromagnetismui $i telegraful electric'
Iegile lui Ohm, chimia, termodinamica, conservarca enorglet' commecanica cereasca a lui
Dozitia
_Laplace,materiei $i tabloul lui Mendeleev,
teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca

;strofizica, radioactivitatea, razele Roentgen suN nu doar reali;nri izolate, ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui
viitor, unde este greu s, g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se-

li

colului XD(.

Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt

aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi, care stau la baza
flotelor modeme fi a cdilor ferate, urmate de lectricitate $i apli_
catiile ei ln telecomunicalii, iluminat, fiansmiterea energlei Ce
simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison, teleglaful fbra fi! sau

locomotiva? Ultima se naste la 1814. l,a 1830' pe linia Liverpool-Manchester, locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren

de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. DupA 1840, americanii ftIfiec pe

euroDeni cu 4.500 de km de cale ferate instalafi, faF de 3 500 ai
Euroiei. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860, calea ferati ajunge
la Dundre- Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln
schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad, proiect ce iiustra politica sa noui
Dreng nach Osten , spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor'
Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala

negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel; multilaterale, de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea), el trebuia si
fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare

ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire'

r.o'duri. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi, iranzaclii. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va
;emite s6 inleleagi mai bire. si cintireasci fi sd promoveze locrl
;i interesele lirii sale in sistemul international
industriala

Pdttea a 1t|-a. Diplondlic

Capitolul S
Secolul XX
DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. drn po/ilia \a pr
giara oe ob\ervdtor. negociator ri lacrlirator dl reraliilor
din
mul intemalonal, secolut XIX, iata care ar fi bilanJul posibil.
diplomatului are caleva intrebdri: 1. A fost pteoommanr ra:
sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui
leon, rdzboaiele sunt puline, scu(e
ti cu victime reduse_ 2. Ce
canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon

mulrilaterali, insritulionatizari la 1815, rnmine pAM la s

p.actca de bazA a conduirej statelor. 3. Societatea umani a
r
sat? Rispuns: EIIorm. procesul modernizirii
in(
$i
\chirnha tolal viala oamen,tor. Fr se urbani,,eaza, se i
meserii noi. Sfiinlr intlore5tc. aprr icolr pesle tol Elecrricirale.
nun. canalr/are rr rgrend. Fsle se(olul a\;nrului cr\ili,, iei urn
De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui
plat nimic asemdnitor. pentru state, constitutii 1egi. 4.
A fosi
Si
lcrinla rnLrlilar R,ispun.: A e\ijtal. Trun/rtia a avur co\turisoc
ndicate.
tot oameni s6raci, persecutali, discriminali. Di
-Peste sclavia, ca
iost desiiinlati
9i $erbja. peturile sAftce au suferi
metropole, ca 9i ill colonjite indepitare. 5. Cum au evoluar ct
rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea
$i stilurile lor. parte
sanul cultudlor, religiile g ideotogiite nu au inraurit prea
gestiune laicd, rece $i fapdce, ca in alre secole. Dar
e un
marilor ganditori, scriitori $i alljtti.

Acrm. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac(

cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di

secol !1

tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare

ir alianle igide opuse. Sfar$ilul multilateralismului. 2. Ascendenla
0licii rizboinice, a complexului mi litaro-industrial, expansionist, cu
Snndire politicn slab5. Generaliiau cuvantul, diplomatii nu sont as-

oultali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. 3. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu
trxri erau colonii de cuce.it. 4. Scleroz! $i trufie la varf, rigiditate
birocratice la mijloc. oboseah ii deceplie jos. 5- Sistemul fusese
!0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii
tgciproce $i acceptasere modernizarea, ai carei arhitecli au submi
[At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori,0Di. 6. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului, 48lcndenla militarismului, calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie, exprimatA pdn cursa inarmirilo.. Primus inter parctl
Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie, prudenlt 0i
!rjA. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr, o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor eco-

!i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss
|no$i? Da, dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la
l')U7. in reluare, cand Nholac J Iliea al Ru.iei organizeaza ceea
nonrice

cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d la Haga. ParticipA

ini-

linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al

!trrei scop fusese formulat de contele Muraviev, ministrul de xtcrne

al Rusiei: ,,o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd

nu

orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale", inghelare care se

Iplica $i la bugetele militare. Conferinla urma si examineze cum
[.ru pulea obline $i reduced. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de
0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. Totuqi, conferinla a reu$it sa
ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior, legile
!i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la
lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva.
Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. in 1907, cu 44 de
Nlirle. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii
|loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor, limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor, inceperea oslililalilor, drcpturile neutrilor,
rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi,
oire marine. caDlurarea naveLor. aruncarca bombelor din baioaDe

Jotui pe scena lumii

328

Paftea a

$i altele. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a

unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile
stale- In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost
data problema rizboiului maritim.
Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau
dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor, datoritd
lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori
inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. Era ln fond
rca de a re\raura multilaletali\mJl

fi

culumraf $i de

al

f'xa insri

reluati de doua ori in secolul uamator

tema menlne.ii pAcii, la sfadtul fiecirui Razboi Mondial.
malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d
spre conflicte ma.i. dar retine in dosare toate proDunerile care
l;cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. prezenla ne
nu:te a presei $i a socierilii civile, in special a mi$cirii pentru
ce devenise vocale, va reapdrea in viitor cu recurenta.
Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui
nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. in ce

nal, ircercare ce va

sta el? Prima rguli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela
utarea consensului, consularea celorlalli $i respectarea opiniei
valente. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De
unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. in raooG
cu Turcia, Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu
$i este sl

lionati prin rnzboiul Crineei, iar in obiecrivete privind China

mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J

A lreia reguii era libertatea de asociere, bilaterali sau de grup,
cate fbrme erau dorite. cu conditia sA fre defensive $i se asigun
rile in cazul in care erau agfesate. Jocul perpetuu ce angaja toa
sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu
agresive. Acestjoc de se.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri
puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie,
cerea $i desfacerea lor continui, fErd urlnd de rcpro$ ;i de
de ,,trAdare". ,,Iubite vere - i$i scriau inpnralii cand un z
senmat cr un
, sunt $gurciinletegi preocnperile mele."

ir

te

istoriografia neglijeazi caracrerul ,,global" al epocii, vizibil tn

li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu,. ca tr in rranzairiile tinanciare
in eficrrnn rr.lenrulur i.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i
lii formale, vizibile $i sanclionale legat, a$a cum vrea curentul
dominant juridic in secolul urmeror. Baza ei corstd in inalra

petenlA a oamenilor
multilateralismul.

-a. Di?lomafie

329

politici 9i a diplomafilor care au praclicat

Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Prima alian!,

dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat
conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin, din 1 879. Tot in
ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie, Italia se
apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand
Tunisia, la care 6njea. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr,
avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte,
Rusia, jignit[ de refuzul unui imprumut german, oferit fxri intarzi_
ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali, face o
apropier de Franfa, care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892, se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Jocurile nu sunl incheiale. Piesele se misctr. Italia semneazA un acord cu Franla privind
colaborarea in Mediterana, iar impera.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i
In lq0l ,privind Tripolrlaniar. Blocul ausrro german nu pare im
presionat cind Italia, incl membri a Triplei Alianle, anunli cd ntl
afe nici un angajanent de a ataca Franla. Biilow spone: ,,In casitodile fericite, solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale
un strfin."
Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln
toate directiile. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa, Drung n.tch Osten, Kolonolialpolitik qi, obiec
!i\r suprem, Wlrpolitik, constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de
la supremajia mondiah ce o exercita- In I891 se fomeazh Uniunea
pan-gennani, care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si
teza nefasE a supeiorirr,tii germanilor asupra celorlaite popoare
Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de
acesie idei. Dar Anglia nu ieEeainci dir,,splendida izolare".
Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania
Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient,
in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. In
1898, expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea
I'ichoda (Sudan), in timp ce regiunea era smulsd de englezi din
nrina mahdistilor. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE
crocnire prescrisi de legile ililare, dar reguiile diplomatice pre
valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a

330

rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale, care

aceasri dal.i ru foir ioluiordre pa)nrc. in AII i. a de Sud. en
izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. Wilhelm al
ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r
Transvaalul cu mineie sale de aur, ravnite ti de
Rhodes. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j
poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare
rizboiul anglo bur.
In China, multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri
ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau
zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. Dar

fiil

SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina

deschise", conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di
toril sau exclusive fali de terli io matrie de acces in ponuri
taxe (Doctrina Hayet
Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru
Africa ti Odentul Mijlociu. Cu linia ferad spre Bagdad
al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi
blice engieze ameninlarea drumului spre Indii, Anglia
\ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r
mane sunt zadamice. Asrfel ci, dupi ce iau sfer$it c
roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. se
erea anglo-rusi, incurajatd $i de urcarea pe tron a lui
VII-lea. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei
Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin, mai lllt
verul de la Perersburg).

Anglia face pa$i spre Rusia in 1902, iar in 1903 face

\ rzire cu preredrnlele I ranter. cu care scmnea,/:r in 1904
gere (Antanta cordiali). Este inceputul unei aliarle,
!ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi,
francezi). In anii uflnilori, Gennania prcfiti de nevoia
pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia, -in care se
cldu/a anribrildrr.a. Pnn.pfr_inired re\oher Inrro!.ane, o
lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS
prin iare ,e ie.unoi'+re inJepe|Jenlr .ullJriUlflr marocan
larca sulului, precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1
Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907, se semneaza
glo-rus. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze
Fird si existe un tmutl lilateral, acordul anglo-rus lnch

Panea a

-.

ltt

a.

p|Lonatie

X3l

$hiul coalitiei intre Franla, Ang^lia $i Rusia, ce va fi nunitd Trlpl0

Infelegere sau Tripia Antanti. In paraiel. procesul de baza ncllnlt.
litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. in 1908, Anglls
uvea i 2 cui.asate de tip roLl (dreadnought\ ti, Ior arunci, GermAnls
lanseazn 4, avAnd inca 8 ln construclic. CuiHsarul este simbolul

pliticii

globale

urmidt,

de cel de-al doilea Reich.

in 1908 incepe criza balcanicn. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul
Abdul Hamid a Constitu,tiei cu idei liberale. Bulgaria isi declad
lndependenla, iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei, contrar
'li?tatului de la Berlin. Serbia se inarmeaza, ru$ii se pregdtesc sb o
|lpijine, dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza
b0lcanici. precum $i pe cea de la Agadir. unde Franla $i cermaria
aontjnua liligiul marocan.
I)ar Balcanii continua sn fial-b!, dupi ce rurcii ies stAbiti din
firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria, Serbja Si Grecia (1912), care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia, obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti-

nopol. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica, darconferinla

dc la lnndra le bareaza drumul, pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni.r, siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a

tofiilor turce$ti cucerite. Romania inre in rdzboi, balanta se

lirtii in defavoarea bulgarilor, care sunt atacali pani $i de turci,
feiau Adrianopolul. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA
a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla, primii
r(l susliruli de francezi $i gemani, iar ulrimii de ru$i sj austrieci.
It i,||r pier,?;,od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior
hcse de partea Antantei, in limp ce serbii, grecii $i romanii i$i
nrsolidcazi relaliiie cu aceasta.
(

Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre

lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr,. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu
r(lilii inacceptabile; totu$i, aceasta accepld unele clauze. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. La 28 iulie, Ausr a declarli
,ln,i Serbiei, iar apoi intr-o rapidi conragiune, la irceputul ]ui

332

Jotui

pe scena

lunii

august Gennania, Franta $i Anglia se aflau in stare de

mania, incAlcand legile neutrafirelii, a invadat Belgia $i
burg. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era

fixat pentnr infrangerca Franlei.

Dar germanii au fost oprili, $i un lung rezboi de pozitie,
$ee nesf6r$ite pe tot continentul, de la Atlantic la Dardan
ceput. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa
Rarboiul de l0 de ani. Nectar in pnvinra obiecrivelor. inifir
lraLn se
irea Serbieir. fanauc in lupla penlru hegemon
.fpedeps
mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala
micului, extins la dimensiuni mondiale, trena4d luni $i ani fu
lii de relativ echiltbru. incercand s6 disruga resursele i
mai inainre ca cele proprii se fie epuizare, antrenand boli cur
lioane de vrcrime, rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o
nirii care l$i serbase la 1900,in ajun de secol nou, strducitele
riri qtiinlifice, tehnice ti culturale. Sotdalii unor populagii im
hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la
feJa fiitra.lierelor nimicitoarc. O literlturA vasci a descds sl
$i absurditatea .cestui r6zboi. Anali$tii s-eu strdduit s6
cine l-a fuceput ti cine poand vina, peltru a se tfezi cu un
de dovezi ale falimentului raliunii. Citind canea fnrrrjle
Srst a Barbarei Tuchman, pre$edintele Kennedy a spus in
crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c, n-ar vrea ca
s, scrie vreodata o carte despre ,,Rachetele din Octombrie,,,
impresiomt a fost de rolul erorii, accidenrului si calculului r
declanfarea cataclismului provocat de om.
Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva,?ul ce .e ra i E
pia. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar
naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Locul
fietiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler,te mili
Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei, iar Angtia in ajutorul Belgiei.
plomalii, revenindu-fi din evenimentele l?pide, au luat o foaie
hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga
anuntat de impotmolirea de pe Mama. Blocul puterilor
avea circa 120 de milioaoe de locuitori, iar de cealalh Dane Ru
Anglia. Franra. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu.
divizii militare exista insi paritare, iar efectivele putefilor c
erau mai bine echipate $i inshuire. Dar Anglia avea mirile,
rile Si posibilitilile de aprovizionare, precum g o fo4i ec

Diplomaia a fost
considerabild. Cine va caqdga cursa cea lungd?
Alianle suferise
Tripla
consolidate.
trebuia
alianlele
treabi:
;use la
adeziunea'
dadu\er:i
si-au
i5r
care
Llalra.
Romdnia
iierderi:
si
pana Antan
de
lrecul
au
in
lqlb
ullerior.
neutralitatea
uDunlar
)i
greu 9i cu
tei. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu
Alianli ala
mari promi5iuni, Bulgaria SiTurc,a au umplut locul in
Alianla Dupa l9l6' s a
ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld
resurinslaurat o anumita obosealr, datoritA blocadei 9i epuizerii
(lntre
in
1916
l'a
Veldun'
menlinea
se
uzurii
echilibrul
$elor, dar
un
tebruarie $i decembrie), marea ofensivi germana este oprit6:
milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe
azi ln
osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza
Revo]ulia
Fraflco_Germana
Pace
de
o
Academie
varful dealului
an'
rus, destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati
decisive'
proaspele
sale
fo4ele
ii
fu
balanti
SUA arunca
eceeati diplomalie de dzboi ;ai avea de reparal desele neln!n'
Eleseri din interiorul fiecarei laber. Dugmanul era comun' oar
problema
CoDstanli_
in
adversari
doi
mari
Cei
i"r.!eie ..uu atf"rire.
in
nopolului, Rusia 5i An8lia, acum sunt aliali Expedilia englez[
reu$este
cnglez[
diPloma$a
dar
sfidare.
peDtru
nrgi
o
Daidanele este
(Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi
,a o tinir,.utar p"
""".i6
va fi al Rusiei in schimbu!
ConstanlinopolLll
a'in
l9l5:
.
ohciafa
"otaavaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze pentru
unor

imD rirea t;nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de

iri
Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia
Siria'
rezerva Mesopotamia qi Bagdadul, o parle din Arabia' Franla:

Cilicia, pe$ dilr Armenia, Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni'

i
irz"*.. eui-"t, vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei
de note
schimburi
mai
existat
Au
porliuni
din
Anatolia.
s au rezervat
oriu'na,"n'oriit. o.upuL. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)'
in unul Alirntei. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt(liile
Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple

veit lr \prc nofd-esl iar ale

Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei

dominanH, iar Serbia era complet

jediti

i 'e relerla o pozilre

Aceste preocupir; privind punctele geografioe ce fac obiectul

erpansiuniidin morrre 'lraregrce. cine ce ler;l'tii ale Iumii conlro
eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. o Inerodu de arralr/a carc
potenliresursele
incluzand
geografic'
$i
aza imponanta-factoiului
ami
1890
ce
ia
puteri
Dupi
politica
pentru
marilor
econonic
"1,,t

lodn t).

vena lunri

ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor (

miri, porturi), englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi
tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919).
mul riz,boi mondial, geopolitica infloreSre in Germania, dar j
un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic
o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc
cu pioni colorati pe harra lumii, geopolirica cunoatte o resureq
rimp l $i duJ'a Ra,,borul rece.
Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul
reiire din connicr .au de opnre a lui. incepind cu tat5.
sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia, care
in 1916, pand cand blocul germano-austriac publica o
privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.
moment dat, guvemul lui Asquith care l-a preredat pe
orge r c\aminar po\ibilitated unei pac; \eparatc cu Cernunia.
Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916, germanii

Pdrtea a

lll'u. Dipkmalie

335

Tot in ma(ie, la Buftea, se semneaza capirularea Romaniei al cnrei

lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Dar lodele cenrrale
intraseri in defensivd, $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in
septembne), Turcia (in octombrie). E randul Ausrriei, in octomb.ie
)i in trnrl al Cermaniei. in norembrie.
La sfar$itul rizboiului, din hata poiilici arterioard dispA{userA

lrei imperii. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli,

lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat, iar cel geman
ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan.
Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con
Uoversate actiuni diplomatice. Cu ea se deschid noi capitole peturu
diplomalie, intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris-

l lizeaze doua sliluri diplomatice. corespunzand h douE $coli de

hazi ale relalillor intemationale- Mdtilateralismul reinvie de

cA sunt

[(eani dar;. Inclilurionali,/ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. Cele doua $coli sunt metode diferire de a
lcrmina, o dati cu acest rezboi, toate rizboaiele. [n ll noiembrie,
0nunFnd incbeierea armistiliului, prenierul britar c David Lloyd

face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei

liunilor. idr Germania sugereazi, ractic. o conferinti de

Ceorge afirmA: ,,We may say rhat thus, this laleful moming, came
l0 an end all wars", .,rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor"
Cste o lozinca generali.
In lumina celer alte )cuii. a doctnner lutenr. le care u numim
islizi ,,realisti". europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi
p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii, adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.In frunte cD
emenceau, invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor

disputi si inceapA tmhtive de pace. Dupd moa(ea lui

Josef. Czemin, cunoscand inclinaliile ooului imperat spre
din conflict. face demenuri la francezi $i englezi, care se
opozilia ltaliei, cu ochii pe Trieste 9i Datmalia.-in primele
dupa alegerile in SUA, ce nu intrasera inc5 in rdzboi, Wi
se prezentase drepr ,,candidat al pncii", a invitar bel

Fre neutri. Rispunsurile sunt neconcludente. Nota A

vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei, dezme
Austriei priD eliberarea italienilor. slavilor, romenilor,
sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal
ameninteii vaselor americane de cetre submarirele
trnld fusese scufundati in 1916), SUA declari r;zboi

in aprilie, unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane, di

(Thailanda) $i China.
DacA diploma,tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in
spirilul $i metodele secolului XIX, in 19 t7 acesr rdzboi i9i'
fali ade\.rrar5 Em pn.nul r;r/boi LJre :c ducea cu Lr
fere precedent de la Napoleon incoace, prin obiectivele

gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr

toate aceslea, ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. Rusia laristd
noiembrie. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m

ufr la oeputinli, capitularea fiind necondifonatd, impunandu-le

deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei
trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele.
conlrasl cu pozitia europeaDi, Wilson era categoaict ..Rizboiui a
t dus pentru libertatea de via!;. nu pentru echilibre de purere." El
ir o lume ,,in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali,
l, caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul
u, cuvintele cheie erau denocralie, egalitate in drepturi, libetare.
aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate
)lcctiva $i crearea unei institulii mondiale- Doctrina polilic, a lui
/rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul
llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il

336

Panea a

'a.

Diplanalie

33'/

$tiau $i laranii de orice nationalitate. Primele $ase puncte

plomalia dschisd, libertatea merilor, dezamarea generali;
pErtarea barierelor vamale, rezolvarea impaftiald a
loniale, restaurarea Belgiei; evacuarea leritoriului rus $i Liga
unilor- Din aceasti platforma ce proclama principiul
autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard
de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau
nu vrem si-i negAm inlelesele legitime, vrem doar sA accepte
de egalilate intre popoarele lumii... Este 5i poziiia

comenteazi pe larg na$terea diplomatiei dschisc, primul dintre

cele 14 puncte wilsoniene. De fapt. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete
ln termeni felmir ,,DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve ,
care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu
desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor, procedand imediat la
publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu

la Viena

lde

fali

de Franfa invinsd.

Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost

satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. in 1915, crey
colonelului House. omul de incredere al lui Wilson. a cdrui
erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: ..N ar vrex

ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i

angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un
Ideea era noui 9i pentru Anglia, care se indepifta asdel de si
balantei, manevra de ea atat de bine. Cu toati simpatia
pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice
Germania, atitudinea francezi fa!.i de cermania era privita
glezi cu lnfelegere. Chestiunea flotei germane nu se putea
cu iumitAli de misuri. Puterea ei maritimi trebuia redusa la
insi tall dc rn enLjr france/; de a cre, rn regiunea R;nutui o
tampon. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate,
s a opus. imPreunl cu America.
dintele sn propuni

Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor

rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea
Mondial. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate
niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare
mullumire a populaliei. aducand-o la punctul alinierii ei
chemarea fasci$tilor, care promiteau renagterea, ocuparea
important al germanilor fu lume $i rizbunarea. In 1921, re
au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de
arde de dolari, sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq
colului PreTenl la Conlerinri. economr\tul lohn Vaynard Key
pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale
1919. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile.

Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile

cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Harold Nicolson.

flcest prilej). Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. au

lost publicate, producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il,I opinia publicd. Desper,tite doar de doud luni, Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular
izvorat din experienla durd a rdzboiului.
Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care
se ajunge in mod deschis (,,open cownanrs of peace oPenly arriled

flf'), dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA.

Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor
cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn

tlansparenla rezultalelor, ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb

ed ar, ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu
comentanul presei la fiecare pas al siu. El ironizeazi faptul cX la
Conl'erinla ,,wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_
orge $i Clemcncear, ln timp ce un soldat de gardd, cu baioneta

trr

nusi,

se

plimba in sus

!i injos

ca

si previni intruziunea tuturor ex-

pe4i1or, diplomalilor Si plenipoterllialilor, inclusiv a colegjlor pre-

icdintelui din delegalia americantr'. Cu toate ci negocierile au

continuat si fie atat inchise, cat $i deschise, se nescuse o noui perioadn, cea a ,diplomaliei televizate".
Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson, numi $i libe
rnld, jdealiste sau legalisti. se simlea ii in alte delegalii. Nicolson
norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i
'l'ake Ionescu, primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru
sia, Anglia, Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro
rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_
min:fii; primul un participart lajocul de putere (a produs emolii
Lr Cofferinla de la versailles. declan$and o revolti a,tarilor mici),
Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu
rilc popoarelor.
Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a
lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con-

t338

139

Jocun pe scena luDlii

dus la izbucnirea, peste doud decenii, a cehi de_ai

Mondial, incat intervalul di re el9 Du este decat un i
doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.
Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor, crel
mai penlru preinlampjnatea unui nou t6,Tbor? Er a Inceout
truos printr-un accident politic petrecut in SUA, unde parti
publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii
Lig6. Pre$edintele Wilson. taurear al premiutui Nobel in
rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. Liga
nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co
un mecanism cvasi-regional. lovit de incapacjtate. Statele

D*'.nnc, conflictelor

se produc disputele'
aproape nu e)(ista Cand

ff [fi:: ;i;ii''i".i;id;il ;;:]ril'l:i::1fl,:;Tta H#l?.$T;.

ralboi cu iarile

1',:'""""i:';Iffiffii;*eui*'a nu
"a "u '"'*ez'
pasr
l1lilll.l'"
a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul vr nropune ce
,*itii::x.H,
il:T:;1ljil"x;n:in:ul;' T'l;T'l:
fi i;fu

tri*ll'' Lu'ilil'HTii

:;lr$

il"""::T,ilt 11il,3";:ff';T'ffi[. )ln'o '"

ii;i",;;'i;;"-*''|con{'|ru!iar

il":Jf::"x\fi

ff iTffi

'

'ii#'ts'

,j

'orosi'Ie

:'i: ii*T[i:,il:fl,ilf

**l***[t"ffi **
de a elabora doci

ce'mania isi
"" i.-"i t.rr"o"itt"l, "tonuri
i"^"1"i,,]ii'JJ" L.*rno lq2s Franla Belsia si

ir;.':l:ll
:,:llillJ:";"i'{;
a
Lermaniei din lq)t iuccr

,il'li,l[":.""f :'ff
".""1
Lrga':]
locLr
"l-'l-llll'1".i
rr
'n
".16
iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fude:i:#itr]n;:lmlt;i'l;::
le$tr! u'rr !r

intr-adevir, niciodati in istoria ei scuflA, Irga nu a reufr s

depseasci pe un agresor p.in actiune militara colectivi sau sa
garanlii ferme celor \i,,dti. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.

.r^ r^ I

i,ll

complet si ineficienl al sancliunilor economice. in schimb, eio

er a ro.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. re inrr. Lrn (irmar dq
murual apreci. A retorica.
in orice caz, multilateralismul reinvie, se sprijini pe o insritu
proclanrd tiria legii: Ubi societas,l,l te, I.rr diptomalia nulril:
rala inflorcste sub acoperig propriu. Cooperarea internxliolrala
incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu

;"'ii;;

::ll:i::'Jf
sperunra

"t:..T:

.$;":',,Till, :i"+:..J""1';

;ffi

,::l::Tri:t*li).

,eru

precum $i Birourile de cooperare intelectuald (

UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier
OMS ul viitor).
Ca organizare, o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care

cate de la invin$i. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.

Rizboiul nu era inrerzis. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.

?:''li::

semJr

;:jin
i:1*ff:: ;ii:Tll'x'""1iiii
stou^ *t: ;,:,ru:.l;:,
n
a
de
Tltulcscu
F(c meritul lui
;;;.:il;; ;;i, ;, ,':'ll).-,1"i 1.f jl[::"f]J"H'cJ.:

ce\r\i ri

delegali penrru fiecare star mcmbru. Era condusd de un Consiliu

noue melnbri, dinire care cjnci permanenli (SUA. Franla. Mr
Britanic, Italia, Japonia), model peDtru viitomt Consiiiu de Securi
al ONU A\ea si un brou penuu lu,c.d re.r oiilor cotonirlor contir-

^.rrno cilun

""tu:"'*n

l*l_t:l;$':::,:Xl :'p'a:rur qBriand-Kelop. dupa

r*nre' I' s u p'in cate prm rc se
lilLl'X"X,i"ijiii;, t' ";m' iiinsrrumenr
al polrrrcii nalionJle si ca
,,,.".r"" ld rrvbor cr
"i1,i1..
;l t-.fl; li,li",l""',1lJi:ili:'il,",:;:.
;,li:: ;:'i"'-il;p'snrce
uer' "P'''
doar la c'ile
cuise

il"i-i,'

jl"[i,u"li;:::;iJJ]
ol.,l I' i)l l'i\"11,
celur de-ar uorrs"
.

.,'. *nr".

semnli panS in aiuntrl

.r.ra in.l'rsrv cele aqle\oarc'

"'l*i
.:1rc

i". .""i"'""'*'i":: :'.1.t"':'^ll,iliii':l:.l1

ru""*"
f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr

ji':

lllil1*

340

Jo.ui

De

scena lutnii

Parlea a

ramdsese militar, dar dobandise o caracteristici noue care

in cel mai mare g.ad sfela diplomaliei. Devenise un se.ol al
logirlor. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. plimbara
Comisii Fegititoare, temporare $i de expertizi, problema
rii !i proiecrcle de Tralat. inrlegeri. acorduri nu au du\ Ia ni

solutie. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la

legat $i el de secudtate, care h tandul ei nu se desprindea de
blema dezarmirii. Nodul nu putea fi dezlegat. l,a Locarno se ft
un oarccare prcgres. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m
tal. Alii 30 sunt anii cursului nefast. in 1931, Manciuria e
de Japonia, care inghite un teritoriu mai mare decat al
l6rii sale
1933, vine la puter Hitler $i in acela$i an Germania se retrag.
Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati
1934, Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d
relnrumarea. In 1935, Italia invadeaza Abisinia. rnembrtr a
care cere ajutor. ,,Alegeli, spune Negusul, prieten al lui
intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii
marile puted.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl
gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei.

In

1936, Hitler ocupi Re

nia. R6zboiul civil lncepe ln Spania. 1937: Japonezii ocup6 I

gul $i Nar*ingul, Iralia perise$re Liga. 1938: Hitler ocup! A
Se semneazt Acordul de la Miinchen. 1939: Star slovac proman. Ocuparea Cehoslovaciei. pactul Hitler-Molotov. Invazia
loniei. Intrarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia fi Franla

rizboi Gemaniei.
Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. Uime$te li
de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti
na$terea mililara a cermaniei. Mai mult, o adevdra$ orbire li
ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de
gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate

fi

un

de disculie, de acorduri- Aceastd politicd de capitulare a intrat

istorie drept ,,sindromul Mnnchen". Diptomalia germanA era
dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S
mann cateva din tehnicile bismarkiene. Astfet rehnica ,,anestezi

prdzii" practicati de acesrea era fo,ositi. in timp ce

multilaterah stagna, cermania semna cu Arglia in 1935 un
navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. in
filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp.izei fi a
rilor iuli fj nebenuite. Cum se putea ca o Europd inlreagd s; asi

llt"a

DiPlondlie

341

panA
neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de

dtunci, ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de

tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei
'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. llalia fusse desrul de
aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care
vrzibil. dar.rrctaroni
"e
izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_
taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave, universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa
tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei
de maine. DacE anii 20 fuseserd numili ,deceniul hoholelor de ras"
(rcaing twehties) pentru distracliile, muzica, dansul $i pasiunile
desc6 ;ate dupl rizboi, ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii
si sDaimei.
b date cu primele bubuituri, anxietatea s'a transformat ln groa_
gura
26. Sunt anii camuflajuiui, ai adaPostului din pivnird sau din
bombardarnentelor
ai
de metrou, ai raliilor alimentare, ai exodului,

si morhi. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. iar cuventul

- razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. Dulce iellum ineryertis
Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului
pana in I94 |
inglobe^za
;arin l8?l.daraesuar in lql4, Cermanra
Noflegia'
Danemarca,
in sfera sa Austria. Cehoslovacia, Polonia,
Iugos(Paiisul
in
1940).
cade
Belgia, Olanda, Luxemburg, Franla
peninsulele
ce
in
timp
lavi;. Grecia, Romanja, Bulgaria, Fi anda.
Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea- Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l;rudite. Dar in 1940, se izbe$te de un zid in Vest' in 1941
Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Diplomanrl are acase
atlasul si hata. creioane colorate $i har1ie. $tie st facd bilanlul re
surselo; rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant)
Confom tehnicilor sale. nu numere doar divizii (drpe calculul lor
sj dupA calitatea armatei, germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)'

ei estimeazi Dotentialul economic, demografic $i psihologic, stocul

resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae
rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl
rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. care produc pagube inac
ceptabile gemanilor, sili,li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri'
tairii. Resursa umani de cafacter, peneverenld $i sacnficiu e hoti-

I\olrtt t tlt t l)llltttrulit'

Jocuri pe sce a lulnii

340

nou5 care lt
remisese militar, dar dobandise o caracteristice
a'l
in-."ilnui .*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol
Plimbattr
4"i.",'i''"r* .ilitante $i al fanatismului

ii-]i1".,probierna deza
Cimisii pregnitoare, temporare qi de expertzi,
au dus la
nu
acorduri
rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri,

ii

sorriliJ. rr4a.ea

e;ta*e

i;;;;i ;i;; *.,'*".

ifi,*-a"i*t"a"i.

nu agrea mesun care sa o oblige la a

car; ja raodul ei nu se desprindea de

Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo

se

f:

192? e un egec
un o"r..ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln
e ocup
Vanciuria
tal. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl
al
decal
larii sale'
al fuo*L. .rt" iogytlt. on leritonu mai mare
1933: vine la pukr; Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-'
D"r"'.; si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor"

341

$*1ft i1$;
'fm+i*''*".'.i#H$-f

ffi*mffi$ffi

;;"i;;; ;;*

.tepan ab;olut al cermaniei $i anunq dtcl

a
r"inu-"t"u. ln 1935, italia invadeazi Abisinia' membrd
Titu
al,lui
pJGten
uiutot. ,,Alegeli, spune Negusut,
""t"
"u."
i"i* ori""ilpi"r .gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse

ieii, niili J"'r""

r^.iti pu,"ii. d.".ni.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*:

ocupd I
nir"i,iid a""t" r.pet"tl Abisi;ei. L! 1936. HitlerocuPdB
rni"p" in spania 1937: Japonezii
iiu. na"toiut
"iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus
slovac pro""JJNuntinerr,
semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal
ie
."r. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov- Invazia
ioniei. Intiarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia si Franla

iff'*;$*tr#fr:l'**itffi
,it+;{,riidiil +i'fu",fftff;r'l+ f ill

cle(

Gelmamel.
dzboi
_''

un tabto,r diplomatic agitat $i confuz Uimeste

propuseserd s5 nu admiE
de
sj ucliune a ielor ce_$i
"oo.dona."
b"'-aniei. Mai mult,.o adevarad orbireli
"
""qi";;iii*l .." I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de

l"i"tam n

"il'"
". ""*f.r"
pinic:r a problemelor europene.si,ci p:'l1,jl ": lli]
gocieiea
a inlral.in
i" ait.",i", a. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare
gefman' ra gnF
i.lone drepl ..sindrumul Miinchen Diplomalia

-it*es**+*';'
,*t[,*ff*trrl*r^",'r,',t',',1't'"f

:ll:#t*,..l*

lui srre5e;;i; ;" ,; ".," precrs ti p,r'rrase probabil pnn $co.,laane'lezreru

lehnica
mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf,el

Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--clzannarea

un^ acord
ilultilut".da .tognu, C"rmania semna cn Anglia-in 1935
ln propact
komjntern
anti
n"vJ c" poroniu ." "".na in 1936 un
a
pasiunea
surpnzer
9r m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista
si asiste
inreagi
Europa
.ii.. irii .i t"ratolt" cum se putea ca o

nfieit*u*+nffi

342

Jocui

De

Partea a

scena lujnri

ratoare, o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul

1941. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si
lul Mediteranei), care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl
selor rupe ale lui Rornmel. in l9[2, ar:|i]ate\e germane se

molesc la Stalingrad, unde vor suferi o infreneere decisivd

rizboi. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h

tin. In Sahara $i pe Volga, nalura i$i va sp ne cuvanul, nisipur
zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand
itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili

in 1941, o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi

japonez de la Pearl Harbour in conflict, punend sabia cea
talerul coaliliei anti-germane. Este un nou factor isnorat de
mani, care subestimau democralia anglo-saxond plinA de
dicfi qi opinii fragmentate. Este sindtomul persan care a r
capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in
metdie. Nimrc nu d pulut egala randa.ncnlul u/rnelor de avi(
vase de rizboi, rancuri qi anilerie, prse in mi$care de
americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. Din nou,
natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente.
Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung,
clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. Ea aparc. ca rn roarc r
boaiele, cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor,
venirea defecliunilor, consolidarea terenului. Germanii pun pe
Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. N
ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze,
rea, ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia, fiind un
ireversibil.
Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de
pectiva, prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. infii
ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra
scrisd la San Francisco. Organizalia Naljunilor Unire se na9re, ca
$l
Liga Nafunilor. la sfer$irul unui dzboj mondial, incorporand dinl
nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. Ne vom intreba
cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace?
A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in
relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. Diplomatia
muitilaterali, manifestald in reuDiuDi, conferjnle, negocieri, tfarate

I 'a Di,lonalic

343

dcordLrri, retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile'

intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de
Vi_
numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-pnlejul
de
exlerne
mlnislru
liecArui
olednd
zirrra de Selii ie.tate.
rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo

.i

liciale, ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a

une iaolalU si\teflul inlernalional. inmullind pfin codificarea coniinu; r drcprulur Inlemalion.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile
.a sr dreourrile slalelor. Ciri ONU a lust si dm;ne u organizalie
!echiului
eu\emamentrla:l .,dlelor membre. in deplina lrxJrlie a
westfalia
din
Pacea
de
la
funclioneazd
iistem intemational ce
lumea
( I 648). Faplul ;, este comprsi din slate reduce apelul sau ln
internali
ai
vielii
neguvemamentali
ieali, unde existi 9i alli actori
resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut:
ame'le
inlel"icerea
.u\eranlLilii
membre
slalelor
ri
necLul loldl al
:ului in trebuile lor inteme. Adunarea sa Generald, cu cele sapte co_
mitete specidlizate (politic, politic special. economic, social, tutel5'

iuriclic), este locul de confruntare a tuturor Punctelor

{te vederc. de- defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor'
Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului
jntemalionale Toale
de organislnele de expe4i sau conferinlele mari
programe
cu caracter de
sau
hnale
se Gina cu rezolulii, acte
administrativ

Si

recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a

le folosi sau aplica De lapt, ONU este o familie de orgdnizalii tot
s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma'
qu\emamenLrle.

iur. nu."t ,

'ju

UNES(

O pcnrru educalre. >liinE

'i

(ullura OIM

pcnlru munca. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre'

USeR p.n,,u meJitr. Banca Mond;ab si FMI penlrx probleme
linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor'
incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru-

E\te o reLer e;olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de

mii de dinlomati. k crearea ei. ONU avea 5l de membri, in 1978
nu o
atin"ese 150 ri ln prez.nt are 190. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist
dar
invinse'
statcle
primit
la
inceput
recomanda ca model. ONU nu a
qa
univeruali
rreDta! alrroclamat localra
Fri.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline
pnntr o
reteaua de colaborare interguvernamentali, ce se distinge
prin
tehnica
lor,
funclionarii
cunoa$tere atenti a struclurilor si
aborale
domeniului
muncii de echipi, plus cuno$tinlele specificc

.ld

344

Jacun pe

vcM lunii

Paftea a lll-a. Diplonalie

dar. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat

,r pccld! al

l||ror trlalerale. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac

st
mass-media, fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.
insdrudrlof Inari $i maj ale, a celor !echr. Acea.l; bodla a
mult, in cinci decnii, eficacitatea sistemului ONU. De
atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de
\olure au \labjt cu vremea. muLind accenrul pe rctori(i. ccea
atrrs cnlrcarea ONt. ca [iind ,,o finlana de cu;inte...
A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii.

^ interactiunea,
cat
colaborarea, projectele pa$nice ,i normele (
e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. in ce il
suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr
veoere. tn matene de securitale. defecdunea ._a produ\ lmgrc
datd dupe crearea ONU. Carta nu este de vini: un coercnt sistem
securilale coleclirA. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.
Natrunilor. a tost ehboral h rezumar: rLarul care.e con.rder; vi
lrma a unei agresiuni sau siruali. care pune in pencol se.u
Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent; a Con\jliului de

ritate (11 membri inilial, t5 acum), care analizeazi cazul gi

primejdia e confiamata cere llrpe, nave
$i a!,roane de la s
membre, formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie
consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Numai
acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea
carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. Deci t
cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr
cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila
Clnsiliului d Securirare. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA
$
URSS, transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi
cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. in consecinti, ONU nu s_
ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p
cele dou; (uperpulen. Dc aici. acuzrrea ONU Je incapacirare pa
9r
ralizie de c6tre opinia publici_
Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.
unea unui ,,rizboi rece", simbolizar de impa4irea lumii in doue ra,'
oe.e, separate prin ,,coftina de fiet', dupn expresia lui Churchill
(1947\.

Definilia reiinuti de isiorici $i cercetirori,

-in rnenrrlul
cnlecriv erle r,eea ! ur,ei

ato(cuprinzbtoarc.

ca $i imaginea remasd

competirii mitit;re acerbe,i

345

Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste

20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania, imptulind_o, ca $i

irkeaga Europe, in.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub
seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive
intre cele douh blocuri se produc cdze, dar formal superputerile ili
pesteazi distantele. P.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953), unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. Oficial, ea este opri6 de ONU, sub
semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA,
siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .sovietic (ce boicota
temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate, ca protest pentru
neadmiterea Chinei Populare). E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. Esle merilul liderilor daatunci
al lui Truman. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu

McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil

prin acordul de la Panmunjon, Ia care au concurat Stalin $i Mao.
Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze
pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi

rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO.

A doua oar[, peste ur deceniu. Hru$ciov decide si sprijine Cuba

impotriva atacurilor SUA (unele reale, altele potenliale), phsand pe

solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a, organizeaza o blocadi navah
$i se prcgate$te de riposta. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi
mondial, purtat cu arme atomice. Consiliul de Securitate este sesizat, dezbate, ONU intervine prin Secretarul siu Generai, dar solulia
este complet bilaterali, sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe
planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat
vreodati. in afara armamentuhi convenlional, perfeclionat $i el, $i
a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile, cursa se referea la
armele noi de distrugere masivA, in special cele atomice $i in
subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). Tehnica rachetelor ce
purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili, iar cursa s_a extins $i in
cucerirea spaliului cosmic. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca

346

Jocuri

De scena

lunii

Rizboiul rece $i cursa nucle;ri si degenereze intr-o distrugere

sivd, putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob.
$i totusi, timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece, al
dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la
nucleare, ci doar de a le invoca in momenle critice. simbolic.
dul nu a fost scris, dar p.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil,
atestabil.
Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear
rare in blocuri opuse, intraffigenfa ideologici, rizboiul

pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor,

pregetire,
avansat de
stocurile cle arme, miza excesivi pe fo4a,
toricii acesti perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial
cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. Esre existenta
balante a teroni, cum se numea echilibrul nuclear. Acesta nu
strict numeric, SUA avand mai multe focoase rucleare Si
dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre
nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci
de riposti nucleari a celeilalre- Cu alte cuvinte, oricet de nare ar:
avantajui primei loviluri (prin surprizA. prcemptivi, masivi),
lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j
ceptabile. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec
procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin
aspru, rigiditatea

la care lucrau nu numai diploDuli, dar $i pe$oane sub diferi

egide qtiinlifice, depa(amenlale, aparate de politici extemA,
puri de strategie, prospectivd, modelarc. servicii secrere. in pri
rand, antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor
luri ale deciziilor capitale. Sediul principnl era Comiletul de
armare de la Geneva ai celor I0. apoi 18, apoi ldrgit treptal pAnd F
40 de state, care avea exjstenli hibride. Aparlinea de ONU
(sediu, secretariat, rapoarte), dar era crear $i se afla sub co
amedc]nu-so!ieric;. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-.
rentele liben,!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul
nealiniat. Aici, expertji nu erau ocupa,ti arat cu analiza discursurilor
in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public, cal cu
asigu(arca pli4ii opuse, in contacte personalc, infonnale $i confi-'
denliale, iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei
In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir

opusei. Existau $i alte canale. inulnirile mi$carii Puswash. de

Panea a III-a- Diplonalie

34'l

pildl, congresele $tiinifice, vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor, iar
conina de fier ardta ca o cima$d de zale, cu ochiuri mari prin care

circulau indivizi, informalie 5i oficialiteli. Aceeati conini avea

deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului, cu mesuri spcciale
desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici, ce cuprindeau
pAnA $i calculatoare. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne
indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. E adevErat ci in acela$i rimp,
cdEtoriile personale nu erau libere, supravegherca popula,tiilor era
maximi, cu tbrme grote$ti in lag&ul estic, cooperarea era stanjenita, propaganda era zgomotoasi $i absolute ti, dupA cum erai
intr un iagdr sau altul, termend ,,pace" sau cuvannl ,,libeltate" puteau fi subversive. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin, ce se bucura de atenlia $i cooperarea

plifi

de griji a puterilor nucleare.

Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu
once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea, in afara regulilor de
comportament (predictibilitatea jucilorilor, evitarea surprizelor,
sinceritatea 9i increderea), $i anumite reguli in materie de crize ti
conflicte- Chja( daci ele nu au fost explicirc, pot fi reconstitniie din
fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea
subiectelor carc ar fi pulut o genera. b) Urma o intelegere taciti a
dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej
sale, ceea ce nu excludea dorinla ii, pan5 h un punct, contrib lia
ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. Aici intri revoltele
inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile
militarc ale SUA in Anerica Intini. c) Un alt capitol privea o arie
lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen.ti sau penlru a
dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. Cand se recurgea totu$i la
lb4i, se lacea pnn te4i (Angola). d) Atunci cand una din cele doud
superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam,
Afganistan), cealalte pa{e nu intervenea deschis, dar pe alte cei
acorda spnjin (io special arme qi bani). opozafltilor celeilalte super?uteri- Situaliile dc la punclele b). c) $i d) nu insemnau absenla
deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic, sau in cazurile b) fi
c) aducerea problemei la ONU, unde se sf:irSea prin rezolulii fire
uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). Ne apropiem

I
348

Jo(uri pe scena lumii

astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in

decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een.

urmitoare.

O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. inca

minal; de cliseele wemii. pro\ine din lermenul de bipolarira|f,

drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Bipolari;lea nu exi

decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. d(
aliante Si, mai ales, al funclionfuii balantei. Dar lumea politicl
economica era cel purin tripohre.-\leutralismll a fost calea alei
de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6, Asia qi Afiica), c
il_"^"I
!9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung,
1950, Mai larg decat gupul nealinialilor (circ; 40 de
16ri) eralru.
pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O), care, f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. se lndndea pe cele rrei
conrlnente care iormau lumee a Eeia, Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga.rizada Natiunilor Unite.
Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec(
care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(;
Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens
invers $i peste 100 de firi s-au nascut, rupand legetudle cu metropola- Prin dclarafii solemne, invocarea dreptulii intemalional
9i
presiuni insistente, ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe-

ca la sfaritul rdzboiului impe.iile coloniale sA se deschida oricArui

ca prezenli comerciala, economicb sau politice
$i imperialismul

te(

colonial

sA

fie desfiintat.

Atat nealinjalii, car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone,,e ooziiia si cere_

rile. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea

Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo;. Dx, ra_
i ile ,lab dez\olLate au facur gre)eala \a.Si con\Lrme
energia fi influ_

enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini conomic mondiale, care a avut prerenlii excesive, inacceDtabile Denlnr tirile
Jez\ollare. cn cererea uner .l.istenle tinan(iiur.au a unur rranster

Patxea

aIII-a. Di1k Mlie

349

{ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in

trccut. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi, nici un proiect
rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. .rngurul rezutrat riind so
nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile.
In timpul RAzboiului rece, inrr-un pas giga.niic de 40 de ani,
principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. cermania $i Japonia, iti rec4tigau pozilia de puteri economice. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. cetmania a preferal sa devine o putere regionala. ca slalp de bazd al uniunii Europene, dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet, Japonia a rAmas pe duchie de cutit, jucend $i cartea globalitrgii
pJ cea regio_
9i

nale, unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat

pe tinerii dragoni, troile economii emergente ale Asiei, care au s6dt
etapele dezvoltini.
Prin regionalism, tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea, lrl spcial cea econoriici
(Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. iar
prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati).
muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit
rui avansate. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah
constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii, care nu suferd atingere in
ONU. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. prin lra;slerul
ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si,au creat-o.
Nu este atat o cedare sau linitare, cat apiicar-ea unui tip de suvera_
nitare exercitati in comun (rralr). cradul inalt de inreqrare mani
fesrar ir) Inoneda comuna {eLro, sr in lesiclatie de (arre UE esre cu
totul renarcabil, ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale
crarelor. ca apirarca tr politiLa e\temr.

in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute

rilor. .ecolul XX deslalura procr.e isro.rce ca decoton;rrea. oro_
cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre
materiale. In afara ONU, regiooalismul avea $i un succes pelitic ir
procesul de destindere de ia llelsinki. Se consideri cd anii republi
cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr;ar in
1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d deslindere lenri
a unui intreg deceniu. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f.ie
.emnalul aceslei incordan. b, Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua
pozilie americani fati de echilibrul lero i. ,.Rbzboi l srelelor.. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame-

I
350

Jocuri pe scena

Patrea a

lunii

nntarea nucleare. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona

ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca
sa_l (
,i
eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se
sa clea prima lovitura. Noua curse tehnologica a depA$it
lile economiei sovietice, aflara in pierderJ de suflu, ;ar
omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de
eliberare a {drilor din sistemul sovieric. concomitent cu
de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu
fr
Uniunii Sovietice, lx finele deceniuiui
Ultimul decniu. Ca g alte secole, secolul XX se termini
lnte cle termenul calendaristic. Se inclreie ia sfar$itul anilor ,gO,
sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. apartin
mai degrabi $i consriruind puntea spre sec;lul
$i miteniul
in anut 20n0 | inia de\p;nrloare o procu-a un e\enimenr
destrdmarea URSS, dupi qapte decenli de exisrenla
$i de copte$i.
toare prezenld in rreburile lumii. Se incheie Razboiul rece care
dul
rase pahu decenii. Din URSS se desprind l{fstate, iar
din sfera
alte 7 state. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de
d
boaie, in aval sau in amonte. De data acest; lucrulle au ctecurs
re:
lativ pa$nic. Esre merirul lui Gorbaciov $i al
Scolii sale diplomatice
de a.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre
indei
penclenla, care consriruise o scufti reactie initiali. Maj
mulr decat
atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu
,,lagtuul soci.
alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci, ci se reuneste cu cermania,
occidentala. cennania devine, cu cei 70 de milioane de locuitori,
.
un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale, sub priviriie
suspi_
croase ale ma.ilor puteri, care anre.ior ii acceptasefi
de facto di!i_

ziunea, ca o garaDtie a pAcii pe continenr.

!i ;etetalre l;i imbrdF_
$eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Este semnificative diz;tvarea^de carifea a unei federatii, separarea Cehiei de Slovacia prin
buni intelegere. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie;rin
caraclenrl sau vjolenr. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi,
o
dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_
nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie
ernlce sau rdenhtare

Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa

spe$i
ran{d. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi;lui
rece itsese indcpidari, la orizont se intrevedca rein\,ierea

picii

IIt a. Diplutnulie

351

impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii ,,SfarSitul istoriei". ata cum scria Fukuyama.
Dezamigirea nu a incetat sd apari. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. Iugoslavia, care thc se
demult disiunctia din blocul rasAritean, a fost in mod paradoxal cea
care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor,
opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic
Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi, admali de
visul unei Albanii nrari, care se strangi la un loc pe albanezii din
alte rcpublici- In Macedonia, confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut ,ara in continub instabilitate. Faza cea Inai sange_
roas, au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem ;i
intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase, etnice, istodce, te.itoriale si culturale, ducand 1a
silbatice,,cureliri etnice".
Sistemul international a reaclionat in mod impropriu, lent, ezi_
tallt $i eronat. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji, cu
rezerve procedurale complicate: observarea f;ri recurs la arme a
unui almisliliu la cererea pi4ilor. Comunitatea Europeana se afla
abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune
de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli
une. Diplomalia intemalionalb, reprezentad de mediatorii britanici,
folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi, cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei, s-a lrccut.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA, NATO, Europa
$i ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz
boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace, fiapa acum insuficienta
pregatire a iltregului sislem internalionai, a organismelor g]obale Si
regionale, a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte,
firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la
agonie. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis
punea de o capacirate tebnica, $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la
zenit, mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle
intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare ;i inadecvare?
Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult
mai general. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in-

352

Partea a

lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. cu.irca un mi

de !rclime. Tol in Africa au i/bucnir.6,,boriele cr\rle in Si
kone, Liberia, Coasta de Filde$, deschizand un nou dosar
acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd, inecandu_se in anarhie,
)mlte the rogue states (delincvente, Djzerable, supuse exun(
dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru
cini, ca Si pentru sistemul mondial). Un conflict in Congo
1Z
care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste.
milion de \ icume.

Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l,

bubbk econom!, ca.r- Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.apai
ralea lor reala. Tara succesulur. Japonia. e.te lovit;, pcnlru
ca aD
credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei
Coreei de Sud, iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd (
astre tu Ametca Latini (Argentina, Mexic, Brazilia). America
tervine pesre tot $i eviti o c.izA generald, care bdtea la ug. Dar
rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational
mari, unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii
companii profituri in afara eticii c;pitallsre antimon(
transparente $i cu concurenfi loiala.
Dosarele problemelor nerezolvate cresc, de$l capacrtatea cie
a
.
solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. unde
apa
lara
heidului devrne. dupA o iumarare de secot de cri,,a. o
lam c;
prorecl comun. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre

l.rael

paleslinieni, incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate,

trare, fanatism $i violenF.

Pe acest fundal se inal!.d o formidabila stafie amenntatoare:
invierea islamismului extremist opus valorilor, interesuiui
9i p
tiei domirante a Occidenrului, incepanci cu SUA. Esre
culminant al unei mj$ciri crescAnde, care dmp de decenii a
sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor
boiate iri,
petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia
ca intruX
in Africa de Nord (Sudan, Algeria, Egipr)
$i iD alte tiri africane ta;
norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e
sjmpli: corduil
cerea aparyne cterului poljtizar, manifestarea de presrigiu
este ridi:
carea de moschei splendide $i scumpe, iar activiiatea consti
in for_
marea de cadre exrremisre $i milltanre, intr_o jlnensa rclea
bine in_
trctinut; de $coli, situate din inima occidenrului parn
marginile
deSerturilor. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. prima promor,ie
ca_

i;

pabiH si cucereasca o lara $i

occidentului. Acestor teologi

-a. Diplonalie

sA

instaureze o baze de atac impotriva

se alfturA mififarl,tii formaF cu aju-

ti

353

tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii

formand
,,Marcle
zatoare,
duce: la

sovietice,
cadrele noii campanii cu ambi,tii nemasurate: de a lovi pe
Satan", cdpetenia lunii occidentale, cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului, SUA. $i lovitura se pro11 septembrie 2001, tumurile faimoase ale New York-ului
Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de

cad, iar
conditie cultivata (nu $omen mizerabjli, nu prpduse ale s6riciei),
cdlduzili de un fanatism sacralizat. S-a spus cd dupa acest afront
frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte.
intr-adevir, reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. Indignarea
ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei, fdre reinerc, o alianti marc lmpotdva terorismului. SUA ln
irepnnd o intervenlie reu$it, pentru distrngerea talibanilor, suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie, in Afganistan, pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte.nalionali. Regimul se schimbA
intr-un timp record, ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de
sovietici in aceasta Fre. Unneaza atacarca unei alte !iri, Irakul, ce
avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf,
rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la
inceputul deceniului 9. ta al doilea rdzboi irakian (2003), situalia
devine mai complicati. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea
ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in
privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie
cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai
SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a
altor organisme iniemalionale, dar se calmeaze $i[n modts |iwndi
practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune.
Pe plan doctrinar, doui probleme reman deschise: aceea a dreptului
de interven$e, strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare, legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul
suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau
preemptive, la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului, atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega
te;ie. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. ele gasesc un anumit
suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se
afi.ma, de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali
pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.

3-54

_.

.ld.:uti

t! xtz x ttl tti

Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll

ir

l\u h\t
vjziunea globaU,

ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre ,urun

o
ta ro!
::::1,:::,
.r,icre
in privinra di\pa.r,"i .,r,il"""ii.-"*i,]
,;
;l#il";i"l
rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).
acea,la esle lmDroh,
confirmarea roruhi fi p.g**r"i

"",1ii,',"1i-,,,"r'irjii'ijil]
este
copreerroare, rar
il,
lu, ::""::.,1"1i,'111,11,:rna.tionare
{:ieci',va In rrl*,t" pro.... .nr. r,, r"Jii .o",.,u,.u impli
.

rana se rmpune cu evidentn

,_

Rtboi,rl din liban din \ard anulur

200b e\te rlustradv p,

sinseroa.e de ra incepurur secoruru,
)L\r, a

:?:l
::::lll:':
Ir;.-aruri
co'nune (u ri,tlor,et. di" Irrh Afg;;i;an.
i,
;;;;;,

)l'"il'l:.ll j*1.","1,irib,,"i"i
lli.ll,l:, :re.re r00u Je mon i ,. jur id,ce)re
$i

:::111T."
ra-zDot
cu,acest stat.

nu es,e.

;;1;;;;;;;;; :;:;

A efecirat o intervenlie ce viza

unei,grupiri (\tiernr.rc. He./bollah.
care a

::::::l la:-f.":

distruse
comjs.rl.te pro\oc
tuarea unui soldal israerian in cap;virare.

;r1l,ii,f u"#,f :::lr:,,ii:.:ia;rR:'u::;ji:llit

i:;r;.':;:,i: :liJ"il:T::r t:lii:,ti,*ffi

llff

i:lil :i["il1til"";';.filillltL5
:,:'
F,#,,*:11Tdi1,ii:!1
corunjraiea
inremationaii

J;i,",T

i.*"i:*li

ijls^t&i'#:?ffi

[[#

i"',:,1!:
", "rii".^i^ri","i"irJi'il'
senarurui
g.i,::
americar, rceea$i incriminare
:::,::::lTf:
nu se baza,pe fapre. Ant oNu
,oioiiiu,""
"a,5iah pierexr .&;;;;;;;
Nici cer
on"rr, ar exi"tJniei
L_,jry:*,,jj:l:lj1

lii

j:ttili,:ii:lrr
__t"

"'
:iililli l:'iit
'"""" tr:j
'"' "
"lr"*,"
j*timl[: i*:ril I:1llrtia
1i;,,r.rry ;l
ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i",T",,,i:,;l"T"n:,""-li* li:,
;;,r

i#:;,

cel<b'arc u vi. rofiei milirare. Dr...r

j:,ff

ilil :H:l
:r:T"]::iJ!::{L'.f
D],a.even e iJ muttilatcmJ,.m Dafene

:1.;"::..:

94il":'#j

>i o teclre J nepruducrrli_

I lll (

l)lt)h)ttktlit'

355

recursului lu lbrlil, c ignorrrca liEtofilor de lbnd ;i a soluliej

temen lung. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira
paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida, restituire de leritorii, schimbnri de prizonieri, rcluarea negocierilor.
Allii se indoiesc. considerand cd prestigiul $i poliricianismul. iner
lia ccrcurilor militante $i extremiste, ca $i pripastia neincrededi $i
urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea
litigiilor pe cii pa$nice.
Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput
de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice, diplomatul.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt

tilii
de

wfi deloc.
Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort,ei
sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate-

diplonMtic sau

rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic. ircurajate

intr-o societate deschis: schimberii. Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale, inventand
instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii, prilej
ivit inci o datd ]a 1990, cand un sistem mai eficace decit ccl exis
tent putea fi inlrodus. Dacl acest mornent a fost pierdut. altul s ar
putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor
la construirca instiluliilor globalizirii. in cadrul acesteia, negocie
rile, ca urzeali a lcsiturii universale. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.

Partea
22.
23.

35'l

I-a. Dinonatie

*+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r, NY, Modeh Libnry.

Bamril/i,Dini,ii, Phaeni.ia a"d

the

1942.

Phoaicia6.r,hayats,Bei r, 1961.

Bloch, Colsin, noft? ., sa, derrir, Colin, Pdis, 1960.

Evans, C.;

Ne*nhm J-, Di.lio@t de rclalii intefl@liohab, F1irrtu

Universal Dalsi, Bucrreitj, 2001.

26. M^te\. C. HoRa. EncicLopedia.4nrt.itdlii, Ed. Meroni4 BucureqLi, 1995.
27. Pippidi, D.M.,
hoi .respft legatutile Histtiei cu Eetii
epocd
heleki$ica,in Studir Si cercetdrc .le istoie reche, n. |, 1960.
24. H]JJah, Despte ardcolele d.nce, Pollrcm,I^li,2N4.

Bibliografie

$tii

29.

Snero us,The Te.be Cd?sdd, Pm8uin Books, 1982.

*++
2.
3.

4.
5.

.tiplonanc. Ed. Politic4 BucureSd, I 979.

*" Diclonar
Dicrioanri.p dirtotuhq@.2 vot.. Ed f6cu.,\, prn", IaJ2.

1 |

I DtploMt, il|{!

U. Pol,n(r, Burrre)lr. t96a.t981.

::*.H6tolre d4 lelations intematiohdles, piere Renouvln (ed.),
Ha.hetre, Pdis, 1958.
*+* lsbna diplonatiei. Coordonalor V.p. polemkin, vol.,
3
Ed.
Rusa, Bucuref

t- 5 !o1..

n, 1946,1947.

6.

*** I ana

7.

SkdKn, V.M. Hvostov (edilia a doua), Ed. gtiintificA. Bucuresti. t962.

cahieL Philippe- Lp dtoit dtpLoma,iqup tuntenpotuk, tA. Dro/, Cme!!,

diplonaliei. Redacta! de V.A. Zorin, V.S. Simionov, S.b,

Capitolul2

30. +** Istoia

anticd

anho^. l\t,es. L.

d+lafup.

Ii.

pars, | 926.

1,970.

Cler. Eric, Drplrtur, New York, 1974.

V., Candq D.C., Ctves t M., Mal4o. pasihi din tecutLL

10.

/rzdrett,

Hacheu e.

12.

De Laumay,

1994.

IAcryes, Dictidhaire d,histoire conzdporuine,

Edito Seni.e, cenavq 1973.

D.8., Diplotutie. Esen4, metade, Jotue,Mas@\a, 1962.
14. M?Ji\4 Mlrcq. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA, cnglezr

t3. Itin,

Meridime, Bucuregi, 1970.

15. Malta, Mircea D'plDmttt. g.oti
Ed.

Bucurerti, edifia

t970, edifia

16. Vou*r. I'rJq. Url r, I

de

1912

nII

ji in$nulii.Ft
a 1975.

r'a4hp rtotanarqrF.

Molen

Aee.

Paris, 1967.

lz 8ron b clarld .lu Mold Age ldees, fu. Callindd,

Paiis, 1945.
Dlehl, Charles, Bt<artiun. Grqtness @d pclire, Rulgers Universily
1957.

34. Goshol Fregois, lz Mor.n Age, Ed. Hachette, Pdis (d,rrrire der
rclat i on s intm at i ona Ie s, T ore premlet).
35. Huizinga, Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. Uni,\eB, Bucure$li, 1970.
36. Ma.'!hi, CesaE, D4de, Ed. Aiemis, Bucurciti (tnducerea volumulul
Panre, Rizzoli Libd Mjlano, 1985).

37.
,i

lll: Iz

32. Cohen, Guslave,

Prcs,

Ed. Polihcr, Bucurc$i, 1966.

11. Kissinger, Henry, DaloMq, Simon & Schuster, New york.

eetolrale des cirilhations, sol-

L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k, PUF,

33.

8.

genenld d,triirl.i, Cobrdonator Taton, Ren6, vol. I: tni4a

tuedieratn dc Ia angini pand b l45O,Ed. $nin|\ficr, Bucuretti,

31. *** Hisbne

1964.

9.

ri

+*+

Ls.toinrle.,El..lt

Seuil. Pmis,I988.

rusD,

Didactic.i,i pedagogici.

Capitolul3

38. Brion, Mdcel, Machiarelli. Fn. Anenis, Brcun$ti

Amb.,..-.te Bru\e,ter,

17. N,m,\on. Hrold. D,r/oz.r O\rord Un,\e^iLi pre... ta55.

Srtoq. ffr,l.4 C"rd, taDtbaati, p'a.nr.. Lanaon, tqrl
19. To)llbee. Anrold, Ia srande aidtutu de t hurlanna. Ehevier, paris,

frdcezi a ct4ii

Gdie

(Lraduccre din limba

darinae, Machiavel Fn. Abin Michel, Prns,

19:18).

't

39. Burckhadt, Jacob. The Civiliution

Capitold

4r. tnpeyre, Henry. C/u/"s }ui"t, 6t1. PUF. Pdis,1971.

4:. Olf|fa A.. Fpld)kfpa ), /'rr.ru. L.l
r. Br(u -n . torb
4.1. Phl'lppF. AniCne'. r',6' ,! ^' dp la drtLoM\p
F,l Alo r' \4 Lel. Pri.
'r',nr,r..

oJ thz R.nansancc

in hab, Mo.ten

Libray, Random House, New York. 1954.

40. Drimba Ovidiu, Islorid calulii $i ciriliznliei. Civilirclia R?na$EnL
Ed. Sreculum. Ed. Vcstala. Bucurcsli,2002.

20.
21.

+++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations,

Aht4t?,PUF,PMl

\ot. t: Lorient et la

GrDce

t967_

++* Hish)ire CtnA rak des

Ciritisatn $, \ot. U: Ron? et

soh

enpn?. puF,

1963.

Wills, Andreas, Slaatskunr und Diplonlati? det venc.ioner im Spi.8?t

ihtet Gesdn ts.ttdtsb./i.h1., L.ip?lE, 1943-

4lle\Cl\lon,I?s t.,irs "lodemer 1. D. Chtistofie Colohb a Cro tell,

Ed. HacheLte. Pris ( l dne se.and, Histoirc d.s reknioN inuh&ti.,tdtLr).

Parteaa

358
Capitolul4
Hisbne g,imte des cirilx4tio6. tzs XVf d xvrf si?cles. ra Eruna.
mut4tiah inteLtectrdk d. t huhanna L adenent .te ta science nodlne
++*

ctpain

d?

ii

t Lu,otp t^d PLJ| Par.. too,.

**.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD, ediLar

de Fl. Moisil, Dm

ZmfiBcu,

Ed MifenJ. Bucurr!0. 1970.

48 De Balzac, Homr, Car? ina.te Me.liti,Frl_ lJb?fros. Bucuregi, 1975.
49. Ctd,nand,\ie, Fruflla lui Richetid,i Ma.dnn,tul. hnimea iai, l97l.
50. HEb n\on. L. Hdi. Th, Ae" ot R.loMr, ,. Crme r n:verrq ercsq

51.

Ilhaca, 1955.
Marlingly, cdett, n.n/ nvace DiptaM:r,, Balnnote,1964.

|I-a. D|Iondlie

359

68. +++ Two H.gemonies. Britain lW-1914 and the Ukte.lStdtes 1941-2401,
Par ck Kan O Brian, AmandClese (eds.), Ashgale- lnsland,2(P2.
*** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei, !ol.I: 1859 1917, vol. U:
19r rr939, prele(e M. Malita. Ed. Politica" Bucurc i,I967si I9?I-

70. **+ $tiiata contetuparand. SecaLuL al xtx-\.a, \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki, caotdanarot Rcne TaLon, Ed. $dinifica, Bncurcsti, 1972.
l-led.
Nrenea lui Napoleon
11. Colocviul: .Rzldltilz rotuAho ltuh.e.e

al

ir

Academia Romand" Buoregti, 14 ocl. 2003.

12.

Benndei.

Dd, tn.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr,

13. Crankshaw. Edward, The

Fd

oJ the Houte aJ

Ed. Potinci,

Hdb.'ru/s, VikinS PFs,

Gusti, Dinitrie, Sociolagid relaliilot intewfo@le, Opere

CrpilolDl5

75. lorg4 Nicolae, Palrica etunfi a Reselui Canl I, Ed. Caa

52. *+*.Istdia

EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn, Ren6. vol.

ll: ,tlirld

De Id l45A b 1800. Ed. ttiinifice. Bucure$ri, 1970.

-- ftodmd
*+ IIistun.
53.
des cirilisations Iz xVIf siicle (L,epoque

tutuiir.s

| 7 I 5-SanZratE
1 81 5 ), Ed. PUF, paris. 1967.

\. 54- Grotius, Hxgo, Ddpz dr.ptut t'zboiutui ti

55

Ed. $tiintificd. Bncurcsti, 1968.

lurgd. N. nla. A'Ja
4,.a,,.. Bu.

at

pacii

F)u. . q?)

(De

jure be\i

a.

des

pacir),

',p,er
<6. L,vr Corge rzB,?,/pdpt*"t,
dn,.td pui. pri. tqo.,.
Rdn
t
.
Lz
d,ptL,tuk
tl.hcty
a
Hpn',Ir a va eranp\. prr.. o45.
'.
58. Ttt.t Trtlinntt t2' ed'.to tague. ruoge;, Mosco.r.

59. zellcf, cdron. t?i knpJ

no.lemes. a. De

lrui;

XM

'71.

Lr Chute dL se.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt

troisian. Rtpublique.n tran e,Ed. tagues Etrangcrcs. Moscola. 1957.
De Lalmay- Jacqucs, ks sran,l^ onlnv?ts.s le I hisbile tuademe
/789J914, Edito Senice, Gendve, 1974.

78.

Renoulin. Piere, L XlX sia.le- L De llll5 a 1371. L Lrrapz nes

Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. 2. De I87l ii l9l1- L'apas.e.te
L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau, \o1. \, vI. Ed- Hachefie,

79. Tabouis, Genevieve,./,1.s Canbon pat I'M des sierr, Ed. Payo! Pdis.
1938.

/289, Ed. Hachetle,

84.

Diplonatie mt1 kben. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Ed.

Anhur Brc)cha.!turhrcr, Verld! Sryna Cr,, la64
61. D-pui\.Chd e,. Lj tna, ryp tl qtilihrp.t h.t
^n.4t t rr.t,.en dc tr pan,
.ie Weslplulie A l'Acte.t Ats6,/as, pdis. 1989.
62. fusicl- A.df. /a R.'./,r.n lt .aL\? d t rn\h
\Ht.tone
\.,1 ,j), Ed. Hn heu..

plnj
^"r-tc-n,er

6{ \,ul ol

H&oU. Th. ( orer?ss

.r 1r",,.

I n.\ehrt) pdpcibnk\,

Merhu$dr, Lor don, lu(Jl.

66. Oieux,Jean, ra eytun.L, Ed. Potitjci. Bucurc i. 1974.

61

+';+ Hittore

eaninl. des cirilisatioks. Lz Xt).,,,.

l .apansn t eutopaenh?.Ed.pUF, pdis,

1967.

\ia.te_ Lapog,e de

+*a Histonc

8r. Beridee.

Gt,iraLe ler Cililii.riors, vol. VII: r'fuoque contmporaihe.

G.R., Diplatucy Thcary

dtd Pradice, 3i edilion, Plleravc,

D'Astier, Enmanucl, Les Grandt lStuLnE, Chutchi , De GarUe, [iseh

hawt, Khrodllcher),Ed. Gallimud. Paris, 1961.
83. Camp$,Eliza Mica inlelesel,, Ed. $tiinlificd" Bucurcrd, 1968.
Balr, Ceorge W.. i.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. N.\\. Nodon & Co.. New
York,1982.
Czenin, Fedindd, veBailes 1919, Capncom Books, New York 1965.
86 Dobrlni[ An{oly,1n ab46d"n.e, Times Books. Ncw Yolk. 1995.
87. Durcsette. ! .8.. Hntuir. diplonatiqae de t 919 a nas jolts, Ptis, 1966.
88. De tnunnay- Ieques, ,,J srdnrlet @nlroredes .le I histoirc cottanpoE5.

89.

Capitolul7

Ed. PUF, Pdis, 1969

Aus

63. De lnunnay, Jacques. Hi.roirc .le la diptattuti. se.ratc. t9u9 19t4. EnitJ)
servicc, cenele, I 973.
64 M.Cnllough, David, rar,r/ldzm'. Ed. Simon & Schusler, Ncw york, 2001.

$coalelor,

76. Jerourivskaia, E..

Capitolul

***

Ed.

Bucufeqti,1916.

Capitolu! 6
60.

IV.

Academiei RSR, i970.

tank, t 9|I I9.15,Ed.ln\b Sq vice. Genave, lr7r1.

De Lrunnay, Jacques, La stundes.onnavRs rlu tenps pllsert,
1945 t965.Ert Edno-Service, Gena\. 1974.
Fontairc, And6, Hi ron d. ld Et?/rc Jrontu, Pans, 1965.
lrornine, Andf, {r,a.l.' r,ra.. Ed. de la
ECA

Bt,ctriita:

"ri

Sed ulCclir.
- Cofruf c!r6?

$rl

S.nove;rr

Cokt ilcr-

'

Jocu

360
92.

93.

pe scena Lwnii

g:tnh3:. Dq,,.'r&il/s d" t,Eunpe. rrk wla|e .tiptaMtique .n ts3q t

9la1 l,Iat!i, Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at;
P.a.h" On"nt, Ed. Roben LA ton,, PM(, toTb
L.ss 7h" Cold wa,. A i^ i16!1,r. Tne peng!,n prl3,,

94. Caddl.. Jom

95. G@scu.

I@, l|r@l@ Zituktcu.

sc.isul Rom6nesc, Craiov4 1982.

1968.

96. Kufmen, J- CohJercn@ Dipldnac], Ed. Iryden,

97. Ma.Gregor Bums, Janes; Dunn, Su$n, Th" j'hree Roos.rehs,

\4on$l) Pr6.. '001

9ri.

Cuprins

Lna ic'

Cut,Afi inainte

Malski,l.M.. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J), Ed. polilict,

99. Mctllm. David S., Dsa, ,4.er tah. Th. Stdte Depatltueht yeats, Fn. DorlA,
Mead Co., New York. 1976.
l00. McNeill, J R. & WH., Ire Hrmn Web, W.W. Nortor & Co., New yo*,
2003_

Nistase, Adrid. lr'Lola e Titul.scu Coaje,ryorunul n

eA. Monitorul'
"r,,,
Oficial, Buore61i. 2002.
102.?ateson, Th.j Clifford, J.G.t H^gat, KJ. Awli.dh toreiSn potic, sin@

,{

Coheplia jundi.n Ei .{iptohatic4. Fdli

01 .

/o00

Hcarh

r-.. Lcln8ror vd\. Jq88

Piire, lzs .rudr dL XX si?.te, eot_ l: De IgI.t d
&

r03.Renourin,
t945,
Ed. Hachellq Pdis, 1958 (Esidn" des rctdtiol, ihtemationaw. \ot.
VII VII)-

n.trt,pds,1936.

Sajni-Aulaire. cez?re.htt de la paix,Ed.

Shcl]m Davjd, Spector, Ruhania at the peace ConJefthce. A studt of the
Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. Bootnan, New yor]r, 1962.
106. Shibata, Shingo, a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions
on the vietuan Reblutiors, Ed. crond, Amsrerdanl
107 sllrr. \'h"m L. Thp Rr. and rotl rt thr
Ed. sinon &
Schurlcr, New \ orl laoo
106. Stehlin. Pdui, Zn,isndS e pour I hbbne, Ed. taltonr.pns, 1964.
l0o. Trb^u N- Gemve. e. y,n e! rn\ n? susppnv drytotuq,.. bd. Albin M,chet,
104.

105.

1923.
/rxJf,;,,

Pqftex y. genflicte
Capitolul 1. Introducere. Solutii inovative..-......-... ...... . ..5
..... .. . ..... . . . .. .9
Capitolul2. Conflicte violente. ... ..... ....-.
.. .19
Capitolul 3. Teoriile relaliitor intema!ionale......- ...

Redicini.....
Capitolul5. RAzboiul.....

"s.

Bucurestr. 1970

dl,ral

i I 3. Wcstad, Odd Anq Ir?

114. Yakcmtchork, Ronain,

r9l9

./9.19, Srudia

Au

Diplomarica,

Cald Wz4 Canbridge U. pres, 2005.

,'i8n,J de ta secon.te 8uefte hokdiab

xLI|.

1989.

nr.4-5-6.

........

30

-..........38

Capitolul6.Conflicteideltitare...........-.................................52
Capilolul T. Conflicrele secolului XXI .........- ....... .... 65
.17
Capirolul8. Cdile de rezolvare a conflictelor......' . .. . . . .
CapilolLrlg. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea
86
contlictelor_..._..........
Capitolul l0. Concluzii. PersDecdve......-............,.... ..- ..... . . . . .96
Bibliosralie ....................... '
.- . .. .. . . - .- .. .. .- .- I l0

Pdis.1958

Tt'chme, Babaia W, I/,/ata cita.teld. O frescii a tunii diplmtie &nd:

. nta prihrtui r,i.bai hohdiat ( t 890 19tt).Ed.pol1tcd.Buoreqri,1977.
lr LTuro, Consrrntin L, trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. Ed. EnciclopeJicl BuoFt,. iao5.
l'- wenll Alcxmoel. t n ttr,rndpht .ail, pp rlrntut de Ld. pottuc^,
110.

...

Capitolul 4.

Partea

r'a

Negociert

.--- .......1I9
Capitolul l. Ncgocierile.
.....
... ... . .......126
Capitolul 2. Clasificarea !egocierilor...-......-......
Capitolul 3. Modele ale neg-ocierilor bilaterale...-. .-. ... . . . - - 1 32

---..... - 142
Capitolul 5. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T
Capjtolul6.gcoalainovativn_-..._.....-..... - -.--........154
..........--16l
Capitolul T. Calea 2 $i caLea 3 .._.... . . . ..-. .

Capitolul4. Modele ale negocierilor mulrilaleralo

. ...
Capitolul 9. Modele concepruale..................... -.---.....
Capitoluls

Terlii-.....-..

.166

1'72

-!

ri
Joc n

De

sce'u

lunii

Capilolul I L Sriluri de negocieri. Scoli diplomad

Capitolul 12. Negociatodi...............................-.-.-.......................2

Partes a I[-a. Diplomatie

Frltrnolo!

trnNA

BUCUqgtTl
SediulCenn?l irl Salolean!- Comurr.a6a Cort'rhlaf -

f ,6,