In fig. 8.23 este aratat’ alcituirea recomandata pentru ancorajele pe rea zeme ale armaturilor riglelor de cadre din aceasti categorie, comparativ ca cea uzuali pentru riglele cadrelor neparticipante la structuri antiseismice Fig. 8.25, a, reazem de capit; b, idem, cind barele de la partea superioari au diametre diferite de cele ale barelor de Ia partea inferioara sau cind, datorité latimii mici a stilpului, solutia (2) nu asigura o suficienta ancorare a barelor in nod (tinind seama de posibilitatea ca deformatiile post-elastice in armiturd si se extind si in inte- ioral nodului, ceea ce poate provoca o deteriorare a aderentei in poriunea respectiva, lungimea de ancoraj se considera de Ja axul stilpului pin’ la extre- mitatea barei de armatura) ; . reazem intermediar; de, idem pentru cadre neparticipante Ja structuri antiseismice Q 428 Bare inclinate Pe linia cerintetor de reducere a consumului de manoperi 1a montajul armaturilor, tendinja actual este de a se desfiinta sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare inclinate, realizindu-se ori de cite ori este posib armarea transversal numai cu etrieri, La carcasele sudate nu se folosesc in general bare inclinate. In cazul armirii cu bare individuale formind carcase legate cu sirma, se pot folosi bare inclinate, avind de regula unghiul de incli- nare 45°, cu respeétarea urmitoarelor reguli — Se vor mentine drepte pini la reazeme $i se vor ancora dincolo de rea- zeme ca bare solicitate la intindere cel putin o treime din armiturile din cimp, dac& nu intervin alte conditii care si dicteze necesitatea mentinerii unui mumir mai thai fe drepte pind la reazeme: momente incovoietoare pozitive importante in zoncle de reazem sau a riglele eadrelor participante la structuri antiseismice, conditiile ardtate mai inainte cu privire la raportul minim admis fntre cantitatea de armatura de la partea inferioara si cea de la partea supe- ricer’ pe reazeme. — Nu so admite folosives de bare inclinate de tip ,flotant” ca in fig, 8.24. 2008 oy t ~ Fig. 8.24 Fig. 8.25 — Daca barele inclinate rezult& necesare din calcul, prima secjiune de Inclinare incepind de Ja reazem va.fi dispusi Ja cel mult 50 mm distant de la marginea reazemului (fig. 8.25). Distanjele pink la urmitoarcle sectiuni inelinare se stabilesc pe baza verilicarii la fort tAietoare, respectind condifia cao fisurd inclinata si intersecteze totdeauna armaturile transversale nec2sare pentru praluarea fortet tietoare in sctiumea respectiva, cw Iuarea in considerare a prevederilor din schema de calcul 6.0. Se recomandi ca, indiferent daci barele fnclinate rezalta sau nu necesare din calcul la fort tuistoare, distanta intre prima si a doua sec{inne de inclinare incepind de la reazem si mii fie mai mare Aecit iniltimea grinaii. Rofecitor le stabilirea sootiunilor de inclinare vezi §: Paragrafal 8.6.9. « 86.5. Entreruperea armiturilor longitudinale drepte si tnclinate © bara longitudinala care se intrerupe sau se inclin’ trebuie s& riming tiv cu intreaga ei capacitate de rezistenf’ pind lao distant egala cu cea h/2 ticolo de sectiunea in care este integral necesara din calculul la moment Bicovoietor in sectiuni normale, De aceea, pentru stabilirea sectiunii de unde poate intrerupe sau inclina o bara este practic ca in locul diagramei infagu: fitoare a momentelor incovoietoare maxime si se raporteze pozitiile armalu {filor la o diagrami de momente ca in fig. 8.26, obsinut& prin corectarea (di B *"tarea") diagramei infasuritoare a momentelor maxime, prin deplasarea absci- ‘selor ei cu f/2 dinspre punctul de moment maxim. 429Fig. 8.26 8.27, a sib sint definite condifille care determina poate fi fiona dag intreupil 6 bard im aport cx tingrama de memente Incovoietoare, iar in fig. 8.27, ¢, pentru o bara inclinat’, punctul de unde poate fi intrerupti in raport cu secfiunea in care este neces A teen in rap fiunea in care este necesara din calculul la for{& ® “ 1 ? ch ! i I I < ct Cl Vue! 4 ia tal 5 y tem ty ee ert eee bththmte a 5 Fig. 8.27 1 — sectiuuiea in care bara este integral necesari din calculul Ia incov fn raport eu diagrama de momente wdilataté" ca infig, 826) 0 ‘IT — secfiunea in care, in raport di in raport cu aceeasi diagram& de momente dilatat’ bara nu mai este necesara din calculul la incovoiere (momentul incovoi é prclunt integral de rata barcor din secfane) nc senenmeovoietor este Jr.yy — distanta intre sectiunile I si 11, masurata fi . i IT, ‘misurata in proiectie pe axul grinzii, pe Iungimea cireia se admite c4 aportul barci intrery Erie thar Ge lo salctares maxing pint ia'zaros were Oe Tungimea de ancoraj necesari conform paragr. 8.3 1; distanfa de la sectiunea J pini la se{iunea de inclinare a barei: 1. portiunea dreapt& de la extremitatea unei bare inclinate, care trebuie ‘sh fie'egalt cu cel putin 10 d in zonele comprimate, respectiv 20 d in zonele in care pot apirea i eforturi de intindere; w* fangimnea total de la sectiunea [pina la extremitatea barei Sectiunile de tipul J pentru fiecare bara care se intrerupe sau se inclin& ‘se determin’ in modul urmator (fig. 8.28) He, ap (0 ber) Ma |Meap (bare) 12. ¥ Fig. 628 in sectiunea de moment maxim se determina momentul capabil, cu armitura efectiv prevazuta ; Se admite in mod simplificat ca aportul barelor 1a momentul capabil si fie considerat ca proportional cu numirul lor, daca diametrele sint egale, sau ‘Gu arlle scetiunilor lor daca diametrele sint diferite (aceasta presupune admis Sproximafia ca. braful de pirghie z al eforturilor interioareramine practic caistant. independent de cantitatea de armaturd si de pozitiile barelor, pe primul sau pe al doilea rind) A,fo_ bard) A, (total) sau, pentru m bare de diametre egale: Maap(o bard) © ~ Mas Meap Meap(o. bard) = ™ cu aceasta simplificare, momentele capabile in sectiunile cu mai pufine bare se pot determina impirfind ordonata 32 din sectiunea de moment maxim {in parti egale (daca barcle sint de acelasi diametru) sau proportional cu arile secfiunilor barelor dack sint de diametre difetite; “— ducind din punctele respective linii orizontale, la intersectile acestora cu diagrama de momente dilatata se gisesc sectiunile de tipul I pentru fiecare bard sau grup de bare. Sectitinea de tipul II pentru 0 bark coincide cu sectiunea I a barei incli- nate in pozitia urmatoare th fig. 8.29 este dat un exemplu de stabilie a portiilor punctelor de intre- rupere a barelor drepte pentru armaturile de pe un reazem al unei grinzi con- ‘tinue fara bare inclinate. Grinda este armat& pe reazem cu 4 bare de diametre cegale, din care doua se prelungese pe toatt Iungimea diagramei de momente negative, iar celclalte dou se intrerup intr-o sectiune intermediara, Pentru barele intrerupte, lungimea I cu care trebuie prelungite dincolo de sectiunea I Va fi cea mai mare dintre J = Irn gil = le 43)Lisgrona inf Hate | (= la) Fig, 8.29 In fig, 8.30 este dat un exemy in i lat un cxemplu de stabilire a pozi unctelor de incli- nate de intteupae pnt bare inciate ae veel grgi cinpin remote la este armaté in cimp cu 5 bare de diametre egale, din care dow’ ramin es er athe Ins dus Seetne ©) : a big, 8.30 Pentru bara (3), extremitatile A si B ale portiunii inelinate trebuie s& fie situate: A in stinga sectiunii I gi B in'stinga sectiunii H. Punctul C de intre- Tupere a barei trebuie sd satisfac in plus condigia h + he + = TA + AB + PMS 1, La fel se procedaza si pentru barele (2), pentru care dack lstimen Jeazemului este prea micé, lungimea /, necesara se poate realiza prin intoarcerea Ja 90° in jos a barelor, ca in figura. ‘Dacd pozitile Darclor {nclinate, stabilite inifial pe baza calculului la forts thietoare, nu satisfac relatiile din fig. 8.27, a si b in raport cu diagrama de Homente incovoietoare, modificarea punctelor Jor de inclinare poate necesita Drestructurare a intregii armari a grinzii, cu schimbarca numérului. si diame- trclor barelor longitudinale, eventual si a etrierilor (redistribuirea fortei taictoare Intre etrieri si barele longitudinale inclinate). 8.6.6, Arméturi longitudinale de montaj Ta partea superioari a grinzilor, in zonele und nu sint dispuse arm&turi longitudinale de rezistenfa, se prevad armiituri de montaj, cite o bari la fiecare colf de etrier. La grinzile ca inal{ime peste 700 mm se prevad pe fefele laterale arm&turi de montaj intermediare, la distante de cel melt £00 mm pe indlfimea grinzii, Tegate intre ele in sens transversal prin agrafe, dispuse din doi in doi etrier ‘Diameirele batelor de montaj vor fi cel putin egele cu cele minime din tabelul 8.13 5i cel putin cgale cu diametrul etrierler (jn cazul carcaselor sudate, al barelor transversale) Tabet 815 ] Diametrele minime (fa mm) ale barelor de monte) peateu armataeh dia carcase: Porifia armBturilor | Modul de exceutie Tmonsie | fe | os bs pare ee | poe = + petit i ‘pe feele Iaterale ale grinrit 8.6.7. Armituri transversale tag Caress legate cu sem, dismetrele minime admise pentru etrieri int: — 1/4 din diametrul maxim al armiturilor longitudinale; T @ mm pentru grinzi cu h < 800 mm; = 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm, La carcasale sudate, la stabilirea diametrelor barelor transversale, pe ling’ ifiite de rezisten4 la fort taietoare, se va {ine scama de posibilitatea fealizhrit unui regim corespunzator de sudare si de necesitatea asigurarii indeformabilitatit carcasei in timpul transportului si montajului, precum si in timpul betondrii grinzii, Diametrul minim admis: 4 mm 433.