Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Parte001 PDF

    Uploaded by

    Diana
    12 views45 pages

    Original Title

    parte001.PDF

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views45 pages

    Parte001 PDF

    Uploaded by

    Diana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 45
    Copyright © BREN, 2000 Toate drepturile sunt rezervate edituri Adresa: EDITURA BREN Str, Lucdcesti nr. 12, sector 6 Bucurest TeVFax: 2.23.43.47 6.37.21.55 Referenti intici: Prof. univ. dr. tonel Achim Cont. univ. dr. Acsinte Dobre Bun de tipar: 15.03.2000 ISBN 973.9493-55-6 IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r CUPRINS + INTRODUCERE = a COMUNICAREA CA RELATIE DE PUTERE v ERSUADARI s Lt NS: CONVINGERE SI 2. TRANSHR DE INELULNUA INDIVIDUALA x 3. PROCISE DE INELUENTA SOCIALA. Cy CAP. I, PARADIGMA PUTERIT COMUNICATIVE. 32 M a ” 0 44 4.3, Transfer de imagine, 46 COMUNICARE VERBALA PRIN DIALOG... SITUATIA DIALOGALA > MENTE DE STRATE ALOGALA 3 LIMBAJUL DIALC CAP. IV. DISCURS $1 FLOCVENTA. | DISCURSUL CA TRIADA. 6 IRIORATORICE 4. CARACTERI 5, PXORDIUM ENTIAP 2 ___Fnosorie sr com RRODUCERE 3 n 78 INTRODUCERE oratoricojuriica a) 5 diplomatic, . se ‘Aceasth huerare propune ~ ca perspectivi de analiza sa cS cireuite profesionale sii argumentative 5 | prelegerilor universitare este, prin excelent oe ; | ample resurse in materi de reflect ILITATE. n : ° 7 incitantA gi atractivé a universului comunicarii | Scopul central al prelegerilor este acela | asistenth informationalé pentru un ansamblu de probleme deschise care jin @ oferi momente de Cr. 7 na ria ~ discurs al unci seri celebre. ns ria ~ discurs in momente exceptional 13s PROFESIONALE SI INSTITUTIONALE ALE CAR i printr-o structurd deschist, nnn 6 sl | 158 | 78 gi se stimuleal un valorifica ace! talent so INTENTI sarcinf specifies de Iucra eficienti “instructori de ap CAP. VI. COMUNICARE EXTRA-VERBALA $I COMPORTAMENT ‘COMUNICATION, In onganizarea tem: 71 Temele abordate ¢uccesiv, pe pa 3 comund, participarea If un atelier de sbi ATT -un proces dinamie si complex. 177 in demersul nosira pentru o expuncre sistematic’ a 179 | tchnicilor de . teoriei discursul losofici _timbajul persuadare 5.8 FILOSOFIE $1 COMUNICARE Obiectivarea gindirii comunicationale in forme ale tehnologiei informatice crear noi spatii de afirmare pentru umanitate. Prolegerile pe care le oferim ateny continuare @ lucritilor noastre consacrate omunicri ‘+ Paradigmele comunicdt lucrarea de Fata se constituie wunicare subiectivd, pentru imagine convingatoare ni plan, Fn aprobare, un 2. Convingerea - termenul provine din limba latina: “convinctio” ‘compus din opuna argumentele sale; victoria in convingere - este o viel nunjarea la propria teri: momentul deliberitii este redus la * unica si obl 3. Persuadarea - termen ‘compus din: “suadere™ a sfituis vine din limba tatind: “pers “per” - prefix cu rolul de a sugera ideca de infiptuire, de eplinire; - urmaresté acelagi scop ca si convingerca; + prin sugestie. . + Iasi, deliberat uneori po de ansamblu pe care il produce expozeul red re depasest arele prihologic pentru a + in persuadare. obligatia de a te su ine dreptul de a te supune (persuadar Persuasiunea ca intenjie de aci Punctul de vedere sau de a-i impiedica influenjata de o serie de factori pune (specifics convingerii) preia alt punct de vedere este Fostire asupra "a transmiterii_ idk argumente este accea in diferite moduri a nice. Actorii bul verbal intr-o competitie, Persuadarea este o intera cipal nu in sau gerea adversarului inuare procesul de influenta la nivel individu: ard care vizear’ dominarea subi de comunicare 1 -subicet 2) cat sia discursel riu). se Fealizeaca sau mai exact. se doreste a se realiza in transfer 2) auditoriu; in am ‘influentator”. Inf of lao si is care aceasta persoana partici ie prezenté sau la evenimente ‘at urma s& participe. Influer # determina 0 alté persoand siti se conformeze. fie pur FILOSOFIE SI COMUNICARE Influenta care pos in faptul e& nu in forma extrema a per fidem facere): partener (disimutind. ea pri b) influentarea afectivi (=a © sperantei nercalizarea cvent fi succi sere defavon si bea, nu cau partener prin: dea bea - este influc realizarié le generate in ca lille determinate de nerealizarea pe care le-ar putea avea din fist i ani, mai usor decit ar suti ca mine pentru ai pune pe platou...” {n termeni expusi anterior, e regisesc urmatoarcle situa ~ influenfatorul (Figurativ dialog cu pescarul ici destrame acestuia speranja in s © prinderi ‘ntireasci temerea fafa de insatisfctile pe care le-ar aves prin prinderca pedtigoruh DQ COMUNICAREA CA RELATIE DE _PUTERE seductle: partenerului i se comunici dorinja de a vedea realizat un eveniment in care sperd si giiseascao ph intimidare: partenerului i se comunicd frica de # vedea ‘ealizat un eveniment de care se teme cf ar genera nepliceri obligate: interdictle: partenerului i se prezint& dezavantajele pe care le-ar avea violarea sfituire: partenerului i se prezint avantajele reali aciuni; * ne-sfituire: partencrului i se comunick decavantajele realizarii unci ‘4.3, PROCESE DE INFLUENTA SOCIALA La nivel orii care afirma existenta. a trei Drocese de influenta social determinate de comunicare (H.Kelman): 1. cont 1. Conformarea reprezinté acceptarea influenfei in speranja obfinerii unui rispuns dorit de la la situafia cand un subject particip& ta actele de comunicare gi adopti un comportament inspirat de o altk persoand sau de un grup. De remarcat faptul ci stat icarea cit si conformares cexprima faptul cd schimbarea sau influenta sunt legate de o sursi exterioara si depind de sprijinul social. 3. Internalizarca se prezentate anterior ca o sc etsoanei care accept pentru c& 0 considers uti izeazA spre deosebire de‘cele dou situatii bare congruent cu sistemul de valori al fluenja: subiectul adopt pozitia comunicatorului in solujionarea unei probleme sau pentru ci este FILOSOFIE $I COMUNICARE ca sa personall sau ceruté de p prin comunicare atinge faza de schimbarii pe crit jonale, in special sub influenta unui expert lerpreta ca 0 apropiere mai marcatl de ii raspunsul sunt cale rmatici de fond disponi Persuasiunca se poate in cadrul cAreia mess esenjei problemei gi “Communieation”, London, New-York,1994) 48) puterea recompensatoere: b) puterea coercitivas ©) puterea referential: 4) puterea legit ) Puterea coereitivi se bazen SH fie pedepsit de agent (cor incercarii de influen legerea specificului comunicdrii in care apar aspecte referenfiale sunt necesare dou categorii cu rol explicaiv “grup de refer © “sugestie de pres PERE care declara pe un ton de confiden ‘Dacé tu sti sé dizolvi fxul $i sd faci dizolvatul sa zboare, Jar apoi si fixezi in praf ceca ce zhoaré, Tu ai de ce sé te consolezi judeca drept “anormal urs asupra metod SEA ‘Confesiunite’ ty) poate deta “Existentd gi ncant™ ca pe un roman, Un crestin se poste “Tatil Nostru care esti in cen Dar aceste cuvinte ar avea 0 sav panteist. Daca biologi oane nu virears insi, toat folosese persoana a singular in ho “Majestatea Sa e servtil” sau “Execlenta Sa doreste si dea peveapsa REA CA_RELATIE DE _PUTERE lenta, o pastrare a distantel si undeva departe, deasupra... esa unei persoane folosind “tu’'sau “Dvs.”, eva decat o conventie revocabilé FILOSOFIE $1_CO} Capitolut 11 PARADIGMA PUTERI COMUNICATIVE IL]. COMUNICARE STIMAGINE wunicarea ca proces d influcnya poa dintre imaginea despre sine si puterea ci feleass prin dinamica WV a ncesteia in iverscle strategii inter Cercetarile de psih autoconservarea ‘cufionare ale subiectului uman, in ci prima lege a viet despre sine prin final 2 “person: mea despre sine si sentimen fi separati de ura fay deal 1996), este ad imaginii” pe care @ avem ccare va rispunde sale despre si despre el se afl in rape transmitere - receptare a me: Eu, cel care ed eu c& sunt; (versiunea mea despre mine) + Eu, cel care cred ed tu credi edt sunt: (vesiunea mea despre versiunca ta despre mine) % Eu, cet pe care niet eu nici tu mul stim, (versiunea ascunsa) En, cel care tu crezi e& sunt (versiunea ta des ) En, cel care tu cresi c@ eu ered ct unt: (vers fa despre versiunea mea despre mine) Aceasti sintezi_a imaginii despre sine prozenta in comunicarea intersubiectiva o corelim cu teoria oglinzilor din procesele toc Exist douittipuri de oglinzi eu Versiunea despre mine generati despre noi pe bava modului in vvedem noi ingine. Ele reflecti versiunea mea despre versiun mine, adicd “Eu, eel care u crevi c& su Actele de influent prin comunicare necesité injelegerea nev evaluare prin raportarc la imaginea exterioard astfel cd imaginea proprie este © imagine reflectati fata de partenerii de procese comuni Projectarea asupra oamenilor-oglinzi a propt 4.2. PROVOCAREA PUTERI COGNITIVE Comunicarea ca relatie de putere o discursiv al influe le pe care o roastre sentimente despre tera a compertament ICATIVE 20 _ oven com ea. Magia cuvintelor celor cu sufletul bogat in imaginatie a avut ce gener aceasti a umand este puternicd atunci cind formulea7s si de diamant si fora atunci a puterii pe arte deriva ca o consecinja absolut a general. Cuvant fort, asemenea unor paradi este puterea minfii si a prin cuvaint: caracterizate prin taria mesaje ‘este creatorul acestui cu negajia Logosul” - gandirea, mintea subiec fiat in comuniune cu afirmatia si in divergent jelor (prin rationamente corecte formal si lei strilucite) sau - post lanfurilor argumentative” invingului rial, prin tat cu forja necesard distrugeri 1S) COMI NICARE 2 influentei prin comunicare confine genera vedere 1. Puterea cognitiva comunicationala Este exprimata prin metafora dominant-cognitiva “rajionamente de fier si de diamant” ca premisa majora si prin ideca ruperii acestor leg Premis& minord intr-un rationament in care concluzia exprima victoria, puterea, for giindire, ca forma rational, discu acelora care se impun prin comunicare injeleas’ ca act de re a ide’ ‘care a impus exere! Maiestria int rnumeroase ale gindi diamantului au fost o corecti s-a obec conceput ca un elem exe Grecii au creat gindirea care nu se poate elibera din lanjuri formulate atunci in Elada: paradoxul, sofismul, aporia, dite acestor rafionamente este eterni, pe cimpul de bitaie ceoncepte ele rimn in permanent recese se menjine pentru a sublinia - intt-o interpretare usor ju de excelent reptul de autor” in exc a mini) si ordinea gramal 2. Puterea socialé comunicationals Socrate: “Diseursuri iscursurilor in agora reprezenta pentru zel, nu pentru scla tun exereitiu de putere, o manifestare a democrajiei ateniene. Auditoriul era 2 PARADIGMA TER COMUNICATIVE cera importanté pentru expriménd o structurd invinge atunci cand va bate ceasul lor forme incitante cu care mintea umand si se riz ‘discursurile pentru zel” ale atenienilor Pledeaza ctem ca un exercitiu de putere neinvinsé intro evi a analizei proc: tere, corelat cu imaginea despre iunea mea despre mine)” generar pulerea coy argumentele de fier si de -0 slredeleasc’, $8 Can ERI COMUNICATIVE de forma 3. a seri care singure, 5.8 publicat editia princeps # poeziilor eminesciene, a fost un ish at ““Mecena al culturii romaine” pentru o jumitate de secol: j 6.1 fost constient de acea “puter precumpanitoare” a ideilor din 113, INGINERIE $1 IMAGINE ISTORICA n Antichitatea greack 3.1. Imaginea inginer lc esenfiale sunt: | vorbeste pentru a spunc ceva; * retorul vorbeste pentru a se auzi vorbind: © timbutul pentru a vorbi constructor de masini ca nevasti pe fica acts unet de vedere vor ape! acestui ceavinte; vorba oriunde si Din cele cinci variante de imagine, adicd tipul “Ev, cel care tu crezi c& st . prin scurtul, dar ic8 contureaz un "Jui Platon nu permite real se reduce de fapt la un monolog. C nificatia acordatk ca Troiei, visul ar daruri”, arma de onstruct punctul de vedere Ja maretia si siguranja Romei si a provine! participa prin 7 le din 172i si pentru side _PARADIGMA UTERI]_ COMUNICATIVE + arhitect este aproape o “in for din Damase sau Vitruviu au intrat nu numai 1m Apol oria universala. Roma iubest indra gi astizi de construc Hadrian cunoscut pentru gustul siu rafinat si arhitect, Hadrian s-a implicat in mod act -constructor in cetura” al tui Vitruviu, in acest intr-o viziune enciclopedic&: “Si fie in goomettie si putin de de astronomie si astrologie’ Roma Antick este po7i osebit jucat de ingi ini. De si aiba cunostinje juridice si no} yerului-constructor a, te considerata o valoare: insusi imparatul iubeste 0 ‘asomenea profesie, Comunicarca este guvematai de puterea recompensatoare a administratici imperial, 3.3. Imagine si comunicare in Evul Mediu Semnificativa pentru relatia de pu inginerului constructor in societatea comunicationali esie situatia lcd francezi. In plan istoric se FILOSOFIE_SI_COMUNICARE dezvolta orase ci are expresie capaci Hacaguri de cult sunt aprevia ipensate. Tipul de comunicare este gavernat recompensatoare acordatd. inginerici aflatS in “slujba” tui Dy Catedralele sunt adevarate bijuterii de arhitecturd, sau preludnd ‘metaforicd, sunt o “muzicd incremeni in Evul Mediu se armonizcaz dows in situatia de catedrale, si anume: Constructor recunoseute gi re 1 care ered ed su (versiunea mea despre 2.Ew (versiunea ta despre mi 1 care tu erevi ci sunt imaginea ca v privilegiile puterii Inginerii aveau posi scl salariale gi puteau dicta proy i si inalt la catedrala ora Biverich si inginerit construct puterea religiousd, i se desfasoard sub egida uteri recompensatoare. Evidenja puterii revomper teracti comunicationala poate fi caracterizata prin: construit. tedrala. Notre- arhitectului Jean de #inserierea numelui constructorul ‘Anonimatul este de neconceput, astfel ci ta Dame din Paris exista Chelles pe © lungime de 8 metri (marturia pentru onoarca acordats poste fi pe transeptul sudie: “Mesterul Jean de Chelles care a inceput accastd lucrare in a doua din idele Junii februarie 1258" ‘© un alt argument de 0 excepfionala importanja pentru puterea de ‘comunicare definuté de ingineric, pentru imaginea dominanta in inscriptie cu nume! astizi FULOSOFIESI_COMUNICARE A 3.4, Comunicare si imagine in Renastere si sculptor renu aliora despre sinc, “Eu, cel care Mesajul “omului plex si i personae despre sine “Eu, ¢ ist a fost mai ica (vederea binoculara, 34 _ __PARADIGMA PUTERI_COMUNICATIVE fa tumea creatorilor. Da Vinci au exist pentru representanlii Academici neoplatonice din ismului grec, climiné sau indepartears ar putea avea alti solujefalte problema dati, subiectul S; proiecteazit mental si provizoriu o anu cordine a argumentelor ce urmeazi a fi avansate; nu este obligatoriu ca ca si utile, ferind dialogantul de functie de obiectival concret_urmitit vi la Sri Lanka, pe tema 56 NICHRE _FERALA PRIN faptul ci a invest iar tu (S2) d s investi tivel constructive 3) Principiul i Conform acestui principiu, subicctul S) ar trebui si tui anterior depinde nemijlocit de rezerva de ivei poate fi si 0 opinia avansata de S2 cu prete ive are, care es terior, cf gi prin insusi © dat cu respingerea rep! ste, in fapt, un feed-back (conexiune inverst: di a 4) | namie mu incape concret VERRALA PRIN DIALOG firul este IIL} LIMBAJUL DIALOGULUT intr-o acceptiune ampla, limbajul constituie un sistem de semnc i prin de-semnarea , evenimentel © Cuvintul este umbra faptei (Demoerit ); 9 ¢ imposibil si cunosti oameni Neagoe Basarab); + Taceres es Mai bine pierzi un pricten,deca mare poem al unui popor (L.Blaga); este arhiva istoriei...Jimba este pocria-fosiki (R. ssurinta? Incepe prin a-fiinvata limba je mai mult decat sabia (Anton Pann), u sens si semnifi te, fapte: ia este obiectul de refering’: mai exact. este vorba de acele cuvinte-nume care redau obi COMUNICARE VERBALA PRIN DIALOG gul a inregistrat 0 evolufie structural succesiv pe Capitolut 1V RS $L ELOCVENTA, IV. DISCURSUL CA TRIADA sul est Tati cteva exemplificiri aparfina ‘Arhitectura este muzic& increment ‘© “Hristos a inviat fiindek Spartacus a fost réstigni ‘un termen utilizat igi poate modifica sem ‘unuia dintre interlocutori. In teoria ‘exemple: capri, vazi $.a.) flirt a preciza de la inceput semnificati lor. Preceptul voltairian - de a-f! defini termenii - este fundamental pentru eficienta gi normalitatea dialogului. Acest dialog trebuie si confetite numelor contrar,dialogul cu sens se néruie intr-o sumii de doui monologur fea in specii este op HAIDROS" drept 0 astfel inet si nui serie ccetitii prin faptul cd are v i 0 nou triads ice discurs va confine descr a sufletutui prin eel uunu —omogen; 2. orice discurs se va ocupa de sufletul; le argumentirii, Acestea c argumente care st ¢ combatere cu dovezi, nu inspai nu risul fai de adversar prin cauzeis 4) 0 singura marturie firs martori este st chiar adversarul) ea dialectic’ magistrala a

    You might also like