totald.

te realizao cdptugire
Se verifici menfinereaprotezeiin
timpul diferitelormigcdrifunc[ionale.Se
sd zAmbeascs,
sd vorcere pacientului
in
beascd,sd rAddgi sd mimezefluieratul.
se fac
cazulin careprotezase desprinde,
retugurile
necesare;
in felulurSucciunea
se controleazd
mdtor:
distaldse verificdexerci- inchiderea
cu indexul
tAnd presiunioro-vestibulare
aplicatpe treimeaincizald
a feteipalatinale
a incisivilor;
vestibulard
se
marginalS
- inchiderea
din
verificdprintrac[iunicu pulpaindexului
vestibuaproapein aproape,pe marginea
larda protezei.
Desprinderea
cu ugurin!5la aceste
manevrearatdloculundeprotezanu are o
se
inchideremarginaldbund.Corectarea
poate realizaprin cdptugirimarginalecu
acrilatautopolimerizabil.

Fi7.9.71a, b

Dacdfrontalii
suntprealungi(preavizibili)se pot ajustamarginileincizale,[inAndcont gi de dorintelepacientului,
dar
este bine sd se amAneacesteretugurio
momentcAndcrispareamussdptdmAnd,
culaturii
diminud
saudispare.
Se examineazdaspectulsanturilor
periorale
gi conturulbuzeisuperioare.
Dacd ganlurileperioralesunt preaintinsegi
proeminddin cauzamarbuzasuperioard
ginilorpreagroaseale protezeiin aceasta
grFoNATIEI zond, se poate reducegrosimeaacestor
FrzroNoMrEr
o) CorurnoLUL
acrilatului;
pozitiagi marginiin limitarezistentei
Se observdforma,culoarea,
primdeprobefonetice.
Se efectueazd
respectarea
vizibilitatea
frontalilor
superiori,
in armonia
criteriilor
esteticegi incadrarea
(fig.9.71a, b).
faciald
a pacientului
Gontrolul simultan al celor doui
proteze
vERTtcAn) CorurnoluL
coMpoNENTEt
LE A RELATilLORTNTERMAXILARE

Se verificddacd DVO este corectd

observAnd
aspectulfizionomicAi utilizAnd
testulluiSilvermann.
DVOse poate
- in cazulsubevaludrii
prin cdptugire
incercao redimensionare
indirectd,
realizAndu-se
o indl[arede ocluzie de maxim1,5 mm. Pesteaceastdvaprotezei;
loarese indicdrefacerea
DVOcu ma- in cazulsupraevaluarii

xim 1,5mm se poateincercao remodelare

morfo-funclionald
a suprafetelorocluzale
ale din[ilorlateralipAndla obfinereaDVO
corecte.Pentruo diferen[dmai mare de
protezei.
1,5mm estenecesard
refacerea

cauzaindoiriihArtieila acelnivel).Pentrua
nu indepdrtainutildin din[iifrontalise recopentru
manddutilizarea
hArtieide articulatie
fiecarehemiarcadd,hArtiafiind introdusd
numaiintre din[iilaterali.Rapoartele
dintre
gi prininspec[ie.
frontalitrebuiecontrolate
e) GorurnoLUL
oRrzoNcoMPoNENTET
intrucAtse urmdregte
in
o echilibrare
TALE A RELATILORTNTERMAXTLARE
centrictotdeaunahArtiade articulafiese
in RC punesimultanpe ambelepa(i. DacdhArtia
Operatorul
conducemandibula
gi veriticdaparitiacontactelor
multiple,si- se punepe o singurdpartepacientul
va fi
gi stabileTntrearcadele tentatsd ducd mandibulade partearesmetrice,simultane
artificiale;
pectivd.
Pacientulnu trebuiesd inchiddgura
risculsd nu inchiddin R.C.,
singurexistAnd
c) CorurnoluLFrzroNoMrc
ci in pozitiain careprotezele
se angreneazd
Se realizeazdconlrolulfizionomical
cel mai bine,atuncicAndrelaliamandibulo- ambelorproteze.Pacienfiiconstatdastfel
maxilard
incorectgi acest mult mai ugor eventualele
a fostdeterminatd
modificdriale
lucrunu a fostsesizatla probamachetelor.
facial,culoarea,formagi aranconturului
man- jamentul
in cazulin care la conducerea
Pacientii
dinfilorartificiali.
trebuie
dibuleiin R.C. apar contactepremature
prevenificd aspectulfizionomic
este influcareimpiedicd1.M.,pacientul
esterugatsd
entatde crispareamaximda musculaturii,
spundpe ce partele simte.Apoicontactele
gi cd aprecieprotezei
in momentul
aplicdrii
prematurepot fi decelatecu hArtiede artirea fizionomieieste bine sd se facd la
culatiesaucu ceruriindicatoare.
aproximativ
o saptamAnddupd aplicare,
Corectarearelatiilorocluzalese face
atuncicAndcrisparea
dispare.
prin ?ndepdrtarea
din aproape?n aproape,
pe carese observi conde pe suprafefele
o) CorurnoluLFoNETrc
tacte premature,folosindpietre de mici
Se verificdexistentaspa[iuluiminim
dime n siu n i .
vorbire. CAnd pacientul pronuntd
- in montarealateraldnormaldcuspizii de
dinfiisuperiorigi inferiorinu
palatinali
superiori; ,,mississippi"
de ordinulI suntcuspizii
intreei.
lateraldinversdcuspizii trebuiesd se ciocneascd
- in montarea
Se verificddacd se respectdlibertainferiori.
linguali
de ordinulI suntcuspizii
in fonalie.Pala propulsia
Corecliileocluzalese fac repetatpA- tea mandibulei
nd la obfinereaunei intercuspiddri
corecte cientulnumdrdde la 55 la 65 - dinliifrontali
inferiori
nu trebuiesd atingdfala palatinald
a dinlilorlaterali.
superiori.
Dacddintiiau fost montatidupdteh- a frontalilor
Se verificdpronuntia
siflantelor:
nica Gysi?ntredinfiifrontalinu trebuiesd
gu- dacdfonema"S" are o emisiune
existecontacte(inocluzie
sagitald).
Dacdse folosegtehArtiede articulafie ieratdinseamndcd frontaliisuperiorisunt
prea vestibularizali
sau frontaliiinferiori
,,inpotcoavd"pot aparepetede culoaregi
pe dinliifrontalicaresuntartefacte
(apardin prealingualizall

- dacdfonema"S" are o emisiuneca

un "zezeil",frontaliisuperiorisunt prea
oralizafi.
in acestcaz se pot realizaretuguri
ale felelorpalatinale
ale dintilorfrontalisuperiori.
Dupd retugurilerealizatein cadrul
etapeide adaptaremecanicda protezelor,
suprafeleleprelucratetrebuienetezite,iar
suprafelele
externeale protezeitrebuiedin
noulustruite.

- senzafiade vomdpoatedispareda(gendrops);
cd sugetio bomboand
- in timpulacesteiperioadepot apare
punctedureroase
in gurd;
nu
- dacdavetisenzatiacd mAncarea
are gust consumatimAncdruri
sau bduturi
calde,cu aromdgi mirosmaiugorsesizabile (maicondimentate).
Cumtrebuiesi mdncaticuproteza:
- taiali mAncareain bucdti mici, cu
ajutorul
cutitului;
- incercati sd mestecatiTn ambele
pa(i in acelagi
timp;
- dacd mugcalicu dinliidin fa!d,protegi gingiile;
zelese vor migcagivorfi afectate
lipicioase;
- evitatimAncdrurile
- dureazdun timpsd invdfafisd mAncati cu protezele.Niciodatdnu o sd fie la
fel de bineca atuncicAndaveatidintinaturali!Avelimultdribdare;
- mugchiitrebuiereeducali,astfelcd
in finalvor "[ine"gi ei proteza;
- limbaigi va gdsipAndla urmaloculei.

RECOMANDARIPRIVINDUTILIZAREA
PROTEZELOR
9r TGtEN|ZAREA
pacientulcd tratamenSe avertizeazd
tul nu se incheieo datdcu aplicareaprotezelor.
pacientul
Mediculinstruiegte
in privinAvAndin vederecd
[a utilizdriiprotezelor.
instrucliunile
sunt numeroase9i edentalii
totali sunt de reguld persoanein vArstd
este recomandabil
ca la sfArgitulgedintei
pacientului
de aplicarea protezelor
sd ii fie
inmdnatun set de sfaturiscrisepe care le
poateconsultala domiciliuori de cAteori
Vorbireacu noile proteze:
estenevoie.
- citificu vo- dureazdsd vd obignuili
Pacientultrebuiesd foloseascdproce tarepentrua scurtaaceastdperioadd;
tezele,sd tolerezeeventualele
durerigi sd
- repetalicuvintelepe care le pronunse prezintela controldupd 24 - 48 ore de
taticu dificultate.
protezelor.
la aplicarea
lgienacavititii oralegi a gurii
- curdfali9i masatizilnicgingiilecu o
tNDtcATilPENTRUPURTATORil
DE
periuldmoale;
PROTEZA
- frecafiprotezelecu o periemoalegi
in etapade adaptareimediati:
cu sdpunobignuit;
protezele
gurd
in
din
- nu scoateli
- nu folosiliniciodatdpastd de dinli
primefe24 ore,deoarecemediculstomato- pentru a curdfa proteza,deoareceeste
log vd va programain ziua imediaturmd- prea abrazivd;
toareceleiin careau fostgataprotezele;
pro- estebineca in timpuligienizdrii
de "gurdplind"9i cregterea teza sd fie [inutddeasupraunui recipient
- senzatia
vortrececu timpul;
salivaliei
cu ap5. Daca protezaalunecd,apa va

amortizacdderea;
- l5saliprotezelepestenoaptein una
din urmdtoarele
solulii:
o soluliede curdtatprotezeledin
comert;
o o linguritd
de olet la un paharde
apdo datdpe sdptdmAnd.

guriicu o batisti saucu mAna.

acoperirea
+ nu incercatiniciodatdsd adaptali
sausd reparalisinguriprotezele;
.} prezentali-vd
regulatla medicpentru un controlde rutind(cel pufinde doud
ori pe an).

Protezelenu sunt eterne.La nivelul

oaselor9i mucoaseicontinudsd se produCe putetiface gi ce nu putetiface:
+ nu purtatiprotezeleTntimpulnoplii cd modificdri.
Dacdaveli una din urmdtoadacd mediculvd recomanddexpresacest releprobleme:
n masticalie
lucru;
dificild;
tr mugcarerepetatda obrazului;
o folosilisubstanfeadezive(Corega@
o dificultdli
in vorbire;
- Procter
- BlockDrugCompany,Fixodent@
tr mucoasacresteiedentaterogiegi
& Gamble)numaila sfatulmediculuistoinflamatd;
matolog;
g cAndtugifisau strdnutatiprotezele
o disconfortprodusde purtareaprose pot desprinde,ceea ce poate crea o tezelor;
r.
n fisurila nivelulcomisurilor.
situatiejenantd,care poatefi evitatdprln

CAPITOLUT
10

PITIIH PR||ITII
$TO]IIAI||
GT
IOIA1
1AEIIT]IIATUI
Starea de sdndtatea mucoaseiTn - Inaintarea in vArsti diminua atdt
generaldcAtgi cea locald.
reactivitatea
relaliaproteze- cdmpproteticreprezintd
o
problemdcare depindein principalde doi
ceeace ducela scddereaposibilitdtilor
factori:
de apdrare9i adaptare.
1. Pe de o parte, proteza care
Factorii Iocali care ar putea
stabilegte
un contactde lungdduratd
9i acoperdzoneintinsede mucoasd contribui la aparilia unei stomatopatii
prin intermediul
cdrorase transmit includ:
presiunifald de care mucoasanu
Autocurdfirea,care'diminuaatAt prin
acoperirea
cAmpuluiprotetic,cAt9i prin
esteadaptatdfilogenetic;
fluxuluisalivar,datoritdatrofiei
2. Pe de altd parte, particularitdfile
scdderea
glandelor
protezei.
adiacent
salivare:
terenului
Din interferenfa
Cregterea
localesub placa
temperaturii
acdstordoi factoripot
rezultaafectiuniale mucoaseibucale,care
acrilicd;
pentru a fi etichetatedrept stomatopatii
Microporozitdtile
acrilatuluicare oferd
proteticetrebuie sd poati il puse in
condilii optime de dezvoltare a
germenilor;
legdturdcauzalScu protezagi eventual
lgiena necorespunzdtoare
chiardemonstratd
legdturade la cauzdla
a piesei
protetice;
efect.
lmperfecfiunile
de execuliea protezei;
Purtareatimpindelungat
ETIOLOGIA
a unorproteze
STOMATOPATIILOR
necorespunzdtoare;
PROTETICE
Pot fi incriminaliatAtfactorigenerali,
Cauzele ocluzale care pot interveni
printr-unmecanismde instabilizare
a
cAt9i factorilocali.
protezei (microtraumatisme)
Factorii generali care trebuieluati
sau prin
suprasolicitarea cAmpului protetic
in consideralie
sunt:
- Bolilegeneralecare ar crea premise
subiacent.
fo(elor
datoritd
pentruapariliaunor stomatopatii
necorespunzdtoare
sunt:
ca mdrime,direclie
sauduratd.
bolile
diabetulzaharal,arterioscleroza.
vasculare, hemopatiile,insuficienla
renaldcronicdetc.

593

dar aceste aspecte nu sunt incd

TEORIIETTOPATOGENICE
suficient
elucidate.
dintre
Modul de interdependentd
factoriigenerali9i localipoatefi extremde - Teoriaalergici. Destulde disputatdin
literatura
aceastdteorie
de specialitate,
diferit,motiv pentru care nu existd un
privinfa etiopatogeniei
suslinecd mucoasabucaldrdspunde
consens in
printr-o
reaclie
de
protetice.
uneori
EREMIAgi colab.
stomatopatiilor
hipersensibilitate
fald de componentele
(1981)citeazdmai multeteorii,dintrecare
acrilatului (monomer, colorant).
:
mentiondm
urmdtoarele
Referitor la aceasta, NYQUIST
- Teoria mecano-traumatici,conform
subliniazd
cd, datd fiindcomplexitatea
cdreia inflamatiacronicd a mucoasei
reactiilor
mucozalece potavealegdtura
purtdtorilorde proteze s-ar datora
protetic,estegreusd se
cu tratamentul
traumelor provocate de protezele
facd diferenfaintre o iritalie locald
prelucrate
gi adaptatenecorespunzdtor.
mecanicdgi o reacfiealergicd,chiar
- Teoria bacteriotoxici,caresuslinecd
dacd s-au fdcuttestede alergie(teste
stomatopatiilesunt declangate de
ln
de contact).El nu a gdsit decAtun
intervenit
dezechilibrul
la acrilat
singurcazde alergieveritabild
microbiocenoza
bucaldla purtdtoriide
in cele 248 de cazuri pe care le-a
proteze acrilice; majoritateaautorilor
studiat.
coreleazd acest dezechilibru cu
capilare
fragilitilii '
din acri lat care - Teoria
existentaporozitdlilor
incrimineazd
tactorulvascularmodificat
oferd condilii optime de dezvoltare
factorilor
localigi generali.
pentru germeni,mai ales cAnd se
subactiunea
interdependentei
produce gi degradarea acrilatului. - Teoria
9i
intercondifioniriifactorilor(EREMIA,
WALKER9i colab.(1982)accentueazd
1981) argumenteazdcd patogenia
rolul patogen al Candideialbicansin
stomatopatiilorprotetice se poate
etiologia stomatopatiilor protetice,
datoramai multorfactorice aclioneazd
Numdrulde coloniicrescutal acestor
gicaatareestedeosebit
de
concomitent
seriei
levuri,titrulridicatal anticorpilor
complexS.
anti-Candidaalbicans,cAt gi rdspunsul
favorabil la
terapia specificd
anti-Candidasunt dovezi clare ale
FORMELE
CLINICE
in unelecazuri.
acesteietiologii
Formeleclinice ale stomatopatiilor
ci
- Teoria chimicotoxicd considerd
proteticefiind extrem de variate, s-au
anumite elemente chimice sau
acrilicar avea incercat diferite criterii in vederea
substante
din materialul
lor.
cavitdtii sistematizdrii
un rol toxic asuprastructurilor
in Clinicade ProteticdDentarddin
bucale.in primulrAndeste incriminat
ENE 1., IONITAS. 9i colab.au
monomerul
acrilic,apoi colorantiietc., Bucuregti
propus incd din 1973 o clasificarea

594

proteticecare line seama

- hipertrofii
gi hiperplazii;
stomatopatiilor
gi
de un ansamblude factorideterminanli
- totale:ce reflectdboligenerale;
- iritaliichimicotoxice;
favorizanfice pot duce la aparitiaunei
astfelde afectdrigi iauin consideralie
atAt
- iritafiitraumatice;
aspectulanatomoclinic
al leziuniicAt gi
- alergii:
momentulaparilieiin raport cu durata
- tulburdri
vasculare.
purtdriiprotezei.
in primulrAndstomatopatiile
Reacfiileimediate
au fost
in funcliede momentulapariliei
Marginale:
clasificate
Eroziunilein situ sunt provocatede
semnelor
clinicefaldde momentul
aplicdrii
protezei.Din acest punct de vedere,al
conformarea improprie a marginilor
debutuluimanifestdrilor
clinice,se poate protezei, consecinfd a gregelilor de
vorbi de reactii imediate gi respectiv amprentare sau a unei. tehnologii
necorespunzdtoare
tardive.
in laborator.Clinicele
in al doilea rAnd clasificarea[ine se prezintdca zone congestivelimitate
seamade topografialeziunilor,respectiv insotitesau nu de ulcerafii.
Durereavariazd
dacdacesteasuntlocalizate
la periferie,
in
de la jendpAndla durereviolentdin funclie
interiorulbazeisau pe intreagasuprafalda
de profunzimea
9i intinderealeziunii,dar
teritoriuluide sub protezS.Aplicarea maialesin functie.
de pragulde perceptie
a
acestuial doilea criteriua condus la o
durerii gi de tipul 'de activitate
=Durerea
subdivizare a reacliilor mucoasei Tn neuro-vegetativd
a pacientului.
marginale,bazalegi totale.
este Tnsolitd de tulburdri functionale
gi uneori
fonatorii,
de deglutitie
JinAnd seama totodatdde agentul masticatorii,
generatorsau favorizantgi mecanismul
de
de sialoree.Adenopatiapoatefi prezentd
precum
gidetipulderegiune
acliune
clinicd cAndleziunease suprainfecleazd.
potapdreain oricezoni de
rezultat urmdtoarea
Eroziunile
afectatd, a
la margineaprotezei,dar mai frecventcu
sistematizare:
1. Reacliiimediate:
urmdtoarele
localizdri
:
in situ;
- liniaoblicdinternd,mai alesin zonaei
- marginale: - eroziuni
posterioard,datoritd dificultdfilorde
- eroziuni
la insertia
protezei;
delimitareexactd a limitei cAmpului
proteticla acestnivel;
- eroziuni
in situ;
- bazale:
gi
- in dreptul trenurilor gi bridelor
- alergice
- totale:
nedegajate;
chimicotoxice.
- Tndreptulcresteizigomato-alveolare;
2. Reacliitardive:
- la zonaAh datoritigravdriiexagerate.
- marginale: - ulceratii
de decubit;
- hiperplazii;
Tratamentulconstd in depistarea
- bazale:- leziunieritemato-congestive;
- ulcerafiibazaletardive;
leziunilor,contrareperarca
lor topograficd

AO A

pe protezegi reducerea
din protezdla acel
(dacdestecazul).
nivel,urmatdde lustruire
Aceastdtehnicdeste departede a fi
perfectdin sensulcd reducerea
din acrilat
nu se face cu destuldprecizie,datoritd
faptuluicd ulceratiaeste insolitd gi de
ceea
fenomenecongestiveperilezionale,
ce uneoriil determindpe practiciansd
reducddin margineaprotezeimai mult
decAteste necesar.Mai trebuiespus cd
utilizareacreionuluide anilind pentru
reperarealeziunilornu este lipsitd de
nocivitate:anilinafiind un toxic celular
ingreuneazdvindecarea.De aceea se
gi
recomandd
marcarea
zoneiperilezionale
nu a ulceratieiin sine,cAt 9i indepdrtarea
riguroasda urmelorde anilind de pe
mucoasd,odatd retugulterminat.Proleza
apoi perfect.Se asociazdgi
se lustruiegte
(aplicarede
un tratamentantiinflamator
Plak-outGel - clorhexidinddigluconat
0.2%).
Bazale:
Reactiile imediate bazale sunt
a fefei
consecutiveuneirealizdriinadecvate
interne a protezei (porozitdlii,rugozitdti
trangantela limitazonelorde foliereetc.)
sau configuralieineregulatea cAmpului
protetic(exostoze).
clinicprin
Se manifestd
ale mucoasei
eroziunicu caractertraumatic
de sub baza protezei.Tratamentuleste
marginale.
identiccu cel al leziunilor

rispuns la agentulcare actioneazddirect

chimico-toxic.Apar mai ales dupd
acrilat
cdptugirea protezelor cu
prin metoda directd gi
autopolimerizabil
in specialdoi factori:pe de
suntincriminati
o parteexcesulde monomerliber9i pe de
altd partetemperaturadegajatdin timpul
reaclieiexotermede prizd a acrilatului.
prinhiperemia
intregului
Clinicse manifestd
jugale,
cAmpprotetic,
uneorigi a mucoasei
Pacienfiise
labialegi chiara comisurilor.
plAngde dureriviide tiparsurd.Exceptional
manifestdrile
de tip alergicpot imbrdcaun
tablou de veritabil goc anafilactic.
Tratamentul
imediatd
constdin suprimarea
Localse recomandd
spdlaturicu
a protezei.
solulii antisepticeslabe (cloramind3o/oo,
permanganat
de potasiu17o,colutoriicu
fenergan100mg 9i glicerind
30 g). Pe cale
generaldse pot administra
?ntihistaminice
dacd se bdnuiegteo reacfie alergicd,
vitaminoterapie
etc. in printranchilizante,
cipiu se vor evita cdptugiriledirectegi in
consecinld
se va preferametodaindirectd.

Reacfiiletardive
Marginale:
Ulceratiilede decubit se datoresc
atrofiei cAmpuluiprotetic ai infunddrii
consecutivea protezelor purtate timp
indelungat.
Se manifestd
clinicprinulceratii
insofite sau nu de edem, care se pot
momentTncarepoateapdrea
suprainfecta,
9i adenopatia.Spre deosebirede cele
marginale
imediate,
tardivepotfi
ulcerafiile
Totale:
Estenecesar
de falsemembrane.
Se declangeazddatorite structurii acoperite
chimicea protezelor.Se pare cd aceastd si se facd un diagnosticdiferentialcu
malignecarepot apdreala nivelul
reacfieestemaipufingi in modexceplional leziunile
mucoasei
bucale.
un rdspunsalergic,gi mai degrabdun

BURKET a alcdtuit un tablou

comparativ
al semnelor
cliniceprincarese
diferentiazd
celedoudtipuride leziuni:
Leziuni de decubit:
- Tumefactia
tindesd fie edematoasd
sau
fermdcAndestemaiveche.
- Maifrecvent
in zonacanindla maxilargi
in regiunea
la mandibuld.
anterioard
- Fdrdmirosfetid.
- Flordmicrobiand
moderatd.
- Adenopatie
moderatdgi inconstantd.
- Absen[adiskeratozei.

prea
(scurtarea
zonarespectivd
marginilor
parliald).
gi cdptugirea
lungisautrangante
Bazale:
Leziunile eritemato-congestive
se
datoreazdporozitdtilorprotezeigi igienei
necorespunzdloare,
cAt gi imperfectiunilor
de ordinocluzal.Pacientulva 11 instruit
cum sd intre[indigienacorectda protezei.
iar relatiileocluzalevor fi perfectate.
Ulceratiile
bazaletardivese datoreazd
mai ales unor dizarmoniiocluzalesau
marginiiritanterezultatedin folieri,linii
americane
saucamerdde vid.
Hipertrofiilegi hiperplaziilebazale
tardivecelemaifrecvente
sunthiperplaziile
papilareale palatului,'
datorateaspiraliei
provocatede o camerd cu vid. Aceste
leziuniimbracd uneori forme clinicece
pretindintervenlii
chirurgicalb.

Leziuni maligne:
- Consistenfd
indurate.
durd,marginile
- Localizare
la oricenivel.
- Halendfetiddprezentd.
- Flordmicrobiand
abundentd.
- Adenopatierelativ constantd,chiar
durd.
- Frecventdiskeratozd.
Totale:
Reac[iile
in cazulin care prin examenclinic
tardivetotaledatoratebolilor
existd suspiciunea
aparin generalin:
unei leziunimaligne, generale
mai alesin celedin grupa
este imperiosnecesarsd se recurgdla - avitaminoze,
(citodiagnostic, B ;
examenecomplementare
- a n e m ii;
biopsieetc.).
Hiperplaziile
marginalese datoresc - diabet;
actiunii iritative in timp a marginilor - afectiunihepatice(hepatitdcronicdgi
protezei. Se manifestd prin forme
cirozdhepaticd):
renalecronice.
anatomopatologice
diferite: papiloame, - afec[iuni
pot fi
Leziunile
Semnele
tardivechimico-toxice
epulidesau chiar epitelioame.
obiective
in generallipsesc.La examenul datorate detergenfilorfolosi[i pentru
obiectival fundurilorde sac se observd igienizareaprotezei,utilizirii cronice a
in vedereaamelioririimen[inerii
formafiunitumoralealungiteTn.formd de
adezivilor
bureletcu localizarevariat6.Tratamentul protezei etc. Tabloul clinic nu este
trenant.
darareun caracter
constd in excizia formatiuniitumorale alarmant,
protezeiin
Stomatopatiileproteticetardive cu
urmatdde biopsiegi modificarea
caracteralergicsuntgreude diagnosticat.

este pozitiv
Se considerdcd diagnosticul
cAnd apar gi leziunide vecindtatesau
cutanate,
cAndtestulde contactestepozitiv
prezentd.
gi eozinofilia
tardivetraumaticese
Stomatopatiile
nera[ionale
a for[elor
datoreazd
dispersdrii
pe cAmpulprotetic,ca o consecinfda
imperfec[iunilor
bazale,darmaialesa celor
de naturd ocluzald care conduc la
darcronice
de micdintensitate
traumatisme
ce determindfricfiuniintrefa[a mucozalda
protezeigi cAmpulprotetic:leziunileapar
de reguldla distantade sediulcontactului
prematur 9i la prima vedere par
inexplicabile.
Echilibtarea
ocluzaldcorectd
- maialesrealizarea
intrel.M.
coincidentei
gi R.C.- facesd dispardleziunile.
cAndse face
in cazultuturorsitua[iilor
o protezaremobilizabildpe un teren
deficitar, in afard de conceperea gi
executareaireprogabilSa protezeieste
indicat sd se instituie un tratament
profilactic care constd in: tratamentul
(A. B.
generale,
vitaminoterapie
afectiunilor
picante,iritante,
alimentelor
C), eliminarea
privindigienasistemindicaliilor
stabilirea
pacientului
cd
convingerea
aticda protezei,
este necesarsd se prezinteperiodicla
control.
Din punctde vedereclinic,leziunile
suntde la eritemla veziculegi
elementare
Mucoasade sub protezamobild
ulceratii.
cu aspectneted
devinerogie,tumefiatS,
sau granular gi dureroasd. Rogeafa
strictla
mucoasei
esteintensdgi localizatd
(fig.10.1).
nivelul
cu proteza
contactului

Fig. 10.1.Alergiala monomerulrezidual

primaral acestorleziuni
Tratamentul
trebuie bine directionatpe eliminarea
materialului
agresor.
se vindecd
in cazurile
simple,leziunile
in aproximativ
7-14zile.
Hiperplazia epitelio-conjunctivd:
sunt
Hiperplaziile
epitelio-conjunctive
cronice
reactional
faldde irita[iile
rezultatul
largi,
exercitate
de marginileneregulate,
uneoritdioase,ale unor protezevechi,
iritative.
Apar sub formdde
neechilibrate,
franjuri,pot fi hiperplazii
unice,bifidesau
multiple,situatela nivel mandibular,la
nivelul fe[ei vestibulare,gi exceptional
lingual,iar la nivelmaxilaraparin dreptul
(fig.10.2).
vestibulului

Fig. 10.2. Hipe rplazie epiteIioconjunctivd datoratd

marginiIor neadaptdrii marginale a p rotezei totale

rard,
Candidoza
oraldesteo afecfiune
O formd particulardde hiperplazie
este creastagingivald apari[iaei fiind intotdeaunalegatd de
epitelio-conjunctivd
balantddatoratdac[iuniiiritativeprelungite prezenlaunor factorilocalisau generali
a protezelortotale cu stabilitateprecard preexistenticare lavorizeazddezvoltarea
gi anume:
verticalegi orizontale microorganismului,
care,prin migcdrile
- igienaoralddeficitarS;
inegalda
exagerate,
dargi prinrepartizarea
presiunilorprovoacd, pe de o parte, - iritafiilocalecronicedatorateprotezelor
mobileincorectadaptate;
resorbfiacresteiedentategi, pe de alta
parte,proliferarea
epitelio-conjunctivd. - modificdri importante ale florei
microbiene
de
oraledupdadministrarea
Examenul anatomo-patological
(in speciala celorcu spectru
antibiotice
hiperplaziei
araldcd nu
epitelio-conjunctive
largde acfiune);
existd modificdrila nivelulcomponentei
- vArsta(noundscut,vArstnici);
osoase.
Tratamentulhiperplazieiinflamatorii - tulburdri endocrine (diabet zaharal,
Addison)
hipoparatiroidism,
maladia
dupd care
constdin exciziachirurgicald,
;
(congenitale
sau
proteticdeste refdcutdconform - displazii
oraleepiteliale
constructia
&
dobAndite);
noii situa[ii clinice sau vechea lucrare
protetica
esterebazatdpentrua se oblineo - deficiente imunologice congenitale
(candidoza muco-cutanatd cronicd
retenfiegi o stabilitate
adecvatd.
familiald,sindromulenbocrinopatie
Dacdprotezatotaldesterefdcutdsau
candidozd);
recondilionata,
leziunea
nu mairecidiveazd.
RegresiacompletdapareTntotdeauna - deficienle imunologice dobAndite
(leucemii, limfoame, chimioterapie,
dupaconstrucliauneialte lucrdriprotetice,
transplante de mdduvd osoasd,
reacfia inflamatoriescade in intensitate
sindromul
SIDA).
imbundtdtind
clinicd.
astfelsituafia
Din punct de vedere clinic
in concluzie, linAnd seama de
potenfialul de malignizare,examenul manifestdrile
sunt variate. intAlnindu-se
formeacutegi cronicecu diferitegradede
histologic
se impunede fiecaredatd.
severitate.
O clasificarea candidozelororale
Candidoza cronicd atroficd (stomatita de
este:
protezd)
1. Candidoza
acutd:
Candidoza orald este o infectie
a. pseudomembranoasd;
produsdde levuridin genul Candida,al
b. atroficd.
cdrui principalreprezentanteste Candida
2. Candidoza
cronicd:
albicans.
a. atroficd;
Candidaalbicansse gdsegtela nivelul
b. hipertroficd/hiperplazicd.
cavitdfii orale in stare saprofita la
3. Formemuco-cutanate:
50%din populafie.
aproximativ

a. localizate(oral, fafd, scalp,

u n g h ii );
b. fa m il i a ld;
- asociate.
c. sindroame
Candidoza
cronicdatroficd(stomatita
de protezd)apare la vechiipurtdtoride
protezemobiletotale.Caracteristic
pentru
aceastd formd clinicd este predilectia
pentru mucoasa palatinS.O posibild
Fig. 10.3. Stomatita de proteza asociata cu depozite
explicatie este aceea ce, presiunea
de Candida albicans [www.hivdent.org]
negativa creatd sub proteza maxilard
excludeanticorpii
salivari,
de altfelprezenti
in aceastdregiune,fapt care favorizeazd
inmullireagi cregterea
microorganismului
(f i g .10.3,10 .4 ).

,,

..... ".'\.,...
-::..,:..
,"'.
'\"
*-.

-!

ll:
i't
r ,'

," tn.:

.IF }* :"

,.

./

t
s:

' .t' ffik

Fig. 10.4. Cultura de Candida albicans

[www.botit.botany.wi sc.edu]

Simptomelesubiectivereprezentate
de dureregi senzafiide arsurdsuntTntAlnite
mai ales in timpul perioadelorde
potsd
exacerbare,
dar zoneleeritematoase
persistepe toatdduratapurtdriiprotezei.
pozitivse punepe baza
Diagnosticul
testelor clasice gi a examenuluiprin
imunofluorescenld.
Tratamentul
afectiunii
constdin:
- refacerea
lucrdriiprotetice;
- mentinerea
igieneioraleriguroase;
- cldtirioralecu solufiede Clorhexidind;
- toaletariguroasd
a protezei;
protezelor
- indepdrtarea
in timpulnoptii.
in concluzie,stomatitelesunt procese
inflamatoriiale mucoaseicavitdfii orale
putAndfi provocatede foartemulte'cauze
(infecfioase, toxice, iritative, alergice,
nutrilionale). in stomatite, leziunile
anatomo-patologice
se manifestdin mai
multe stadii, afectiuneaputAnd sd se
opreascdla unul din ele, in func[iede
gravitategi de tratament.
Primulstadiueste
cel eritematos,caracterizat
de hiperemie;
apoi apare stadiul exudativ cu
degenerescenlaepiteliald,exsudalie cu
false membrane sau cu membrane

601

adevdrate;un stadiumai avansateste cel

in careaparleziunile
ulcerativ,
de necrozd
tisulard; in unele cazuri se ajunge la
distracfiiprofundede tesuturi,cu fenomene
gangrenoase.
generalecare
Tratamentul
afecliunilor
predispunia stomatopatii
proteticeestede
competenfa medicului de medicind
generald.
in cazul unei stomatopatiiprotetice,
mediculstomatolog
va trebuisd acfioneze
etiologic in
funclie de
formele
anatomoclinice
descrisepentrua elimina
toti factoriiiritativi,traumaticietc., ce sunt
imputabili executiei protezelor gi
modificdrilor
in timp,atAtla nivelul
survenite
bazei protezelor.marElnilorlor, cAt gi ia
nivelocluzal.De o deosebitdimportanfd
in
succesulterapeutic- dupd Tndepdrtarea
factorilor cauzali - este iigurozitateagi
ritmicitatea
igieneiprotezei(altfel'existAnd
riscul reinfectdriimucoaseivia protezd,
microorganismelor
in
datoritdsupraviefuirii
porii rSginii),alternareaunor pauze in
purtareaprotezelor
gi uneorigi un tratament
medicamentosstabilit in colaborarecu
medicul dermatolog,mai ales pentru
cauzelerebelela tratament.

CAPITOLUL11

MOIITR]IE
IB||RDIHTTRAPTUIIGT
]t Httltr TOIAlA
prothesid'(in literaturade limbaenglezd),
PE DINTI
SUPRAPROTEZAREA
(in liteNATURALIIN CADRUL
,deck prothesen"gi ,,coverdenture"
ratura germand),,,proth6secomposite"gi
EDENTATTET
SUBTOTALE
GENERALTTATT
9r TERMINOLOGIE ,,proth6seamoviblecomplAtd'(in literatura
este o metoddde francezd).
Supraprotezarea
Agadar,ca definilie,supraprolezarea
subtotale
sau
tratamentspecificdedentatiei
totale, caracterizatdprin confectionarea reprezintdun procedeude restaurareprosubtotalesau totalecare
uneiprotezetotale,cu sprijinpe creastagi teticda edentatiei
dintiirestanlisau pe implanteprin diferite constdin realizareaunei restaurdriprotetisisteme.Astfeldintiirestanli(sauimplante- ce care pe fafa mucozaldincastreazdo
le) care retenlioneazd prolezapot fi utilizali partea dintilornaturalisau a implantelor.
se oblineo restaurare
izolali(sistemecu capse,magnetisau te- Prinsupraprotezare
mobildde celemai multeori prelescoape)sau solidarizafi(bare cu cdld- proteticd
reti). Prin supraprotezare
se obfin restau- vdzuti cu sistemespecialepe dintiirestanli
rdri proteticecu mentinere9i stabilitate sau pe implante,astfel imbundtdtindu-se
gi retentiaprotezei.
stabilitatea
multsuperioard
uneiprotezetotaletradi!io- sprijinul,
Supraprotezarea
ca plande tratament
nale.
pe dinfinaturalise reunegtemanoperespecificeparodontale,
in supraprotezarea
pdstreazdcu precddereriddciniledentare endodonticesi protetice.Dacd dinfii repen- stanlinu sunt suficienlica numdr,pozitie
iar coroanele
lor se reducepigingival,
pentrua oferisuporteficient
tru ca bratulde rezistentdsd fie mai mare sau stabilitate
unei RPF sau RPM,se poateoptapentru
decAtcel de fo(d.
(overdenture)
Acest lucru nu inseamnd
defi- supraprotezare.
Supraprotezarea
negtede cele mai multeori o protezdcu cd orice dinte restantpoate fi pdstratin
Fiecaredinte va
sprijinmixt muco-ososgi dento-parodontal vedereasupraprotezdrii.
Existdsitualii trebui evaluat cu atentie, tratat corect
sau muco-osos
9i implantar.
apoi preparatin
(cAndse realizeazd,
agaziselebare lungi, endodonticAi paradontal,
pe mai multidinli,dispugifavorabil)
cAnd vedereasupraprotezdrii.
Supraprotezarea
se poate realizape
sprijinuldevineexclusivdento-parodontal
Termeniicaremai pot fi stAlpinaturaliacoperitisau nu cu capemesau pur implantar.
sau nu cu sistemespeintAlniliin literaturade specialitatesunt talice (prevdzute
,,overlay denture" gi ,,superimposed ciale)saupe implante.

pe implanteeste in- filor edentalitotal la ambelemaxilareinSupraprotezarea

dicatdla pacienliia cdrorprotezdtotaldnu tAmpinddificultdli
de adaptarecu precddea dat rezultatele
scontate(a prezentatun re la protezelemandibulare
ei se adapteapersistent
gi mai ales o stabilita- zd mult mai repede gi ugor la
disconfort
indoielnicd).
supraprotezele
mandibulare
te gi menfinere
stabilizatecu
Ratade succesa implantelor
mandi- doudimplante.
in concluziesupraprotezarea
reprebulareeste intre 90 si 95 %. Reugitalor
esteinfluenfatd
in mod negativde calitatea zintdo alternativd
de tratamenteficientda
necorespunzdtoare
a rezerveiosoase,de edentalieisubtotalesau totalecu rezultate
pentrupacient,avAndca obifumat, de antagonigtireprezentAnd
RPF multumitoare
funcfionali
sau RPFI.Ratelede egecsuntsemnificativ ectivmenlinerea
unorparametri
mai mari la nivelulmaxilarului
decAt la majori(reducerearesorbtieiosoase,menmandibuld.
tinerearezerveiosoaseexistente,mentineRealizareaunei RPFI necesitd6-8 rea 9i stabilitatearestaurdriiproteticegi
implante.
unuicoeficient
ridicatde eficienld
Ca alternativd,
se poaterealizagi pdstrarea
pe 2-4 im- masticatorie).
(mobilizabila)
o supraprotezare
Supraprotezarea
esteo soluplantecu bildgi capsesau bard9i cdldreli. tie de restaurare
proteticdcare trebuieexpe implanteoferdo tinsddatoritdconfortului
psihicAi masticaSupraprotezarea
solulieproblemelor,,traditionale"
ale eden- tor optimpe care-loferdseniorilor,cdrora
vielii.
tatuluitotal,dar la ora actualdnu poatefi le sporegte
calitatea
consideratd
un tratamentde rutinddatoritd
AVANTAJELESUPRAPROTEZARII
costurilormari. Tratamentulconventional
pe dinfinaturalipreSupraprotezarea
de bundcalitatecontinudsd aibd un prozinti o seriede avantajeatAtpentrupacicentmarede reugitd.
lmplantologia
a schimbatopliunilede ent cAt9i pentrumedic.Conceptele
actuale
proteticipresupunpdstrarea
tratamentTncazul edentatieitotale.Astfel de restaurare
sutede mii de edentatitotalgi-auimbund- ultimilor
dintisau rdddcini
tratabile
sprea fi
t5!it calitateavie[ii,scdpdndde cogmarul utilizateca sprijinal unei viitoareproteze
protezelor
mobile.Aceste concepteau generatnoi
instabilitdlii
totale.
in trecutlipsade adaptarela o prote- posibilitati
de reabilitare
oralda edentatiilor
zd totaldera atribuitddoarfactorilormorfo- subtotaleprinintermediul
supraprotezdrii.
logici(cAmpuriproteticedeficitare).
Astdzi
Superioritatea
acestuiprocedeufatd
poate fi siso seriede cercetdriau confirmatfaptulcd de protezareaconvenlionald
prin:
adaptareagi acceptareaprotezelortotale tematizatd
resorbfiei
accentuate
se datoreazdin egali mdsurdfactorilor - prevenirea
9i conpsihologici.
tinuea crestelorrezidualeprin pdstrapacienliloredentafiparlial
rea unordin[isau riddcinirestantecare
Majoritatea
vor intArziaprocesulde atrofie;
solicitdrestaurdriproteticefixe 9i doar dupd discufiigi explicaliimultipleacceptdso- - pdstrareapropioceptieiparodontalea
pacienlutiilemobilizabile.
Degimajoritatea
dinfilorrestanli,care controleazdprin

603

vArstnici,
cdrorale oferdo perioaddde
intermediulunor mecanismereflexe
trecerela protezarea
totale;
functiiloresenlialeale SS:
exercitarea
in protesupraprotezelor
masticatie,deglutitie,fonatie,inclusiv - transformarea
ze totale este ugoard,oferind astfel
cele nervoase de stereognoziegi
avantajelesimilareunei protezetotale
topognozie;
imediate.
dintii mentinuli ca stAlpi pentru
constituiestopurivertisupraprotezare
MENTINEREA
OSULUIALVEOLAR
calepentrubazaprotezei
;
prin cregtereastabilitdfiigi sprijinului
Osul este permanentmodelatprin
supraprotezei se reduc solicitdrile procesede resorbliegi apozilieosoasd.
ocluzale (verticale)asupra suportului Numeroasestudiiau evidenliatcd pierdereadintilor,
in specialla mandibuld
accelemuco-osos
subiacent;
fortele orizontalegi de torsiunesunt reazddramaticprocesulresorblieiosoase.
Astfel,dupd25 ani,reducereaosuluimanmultdiminuate;
condifiimai favorabilepentrudetermi- dibularin zonafrontaleestede 9-10 mm,
narea gi inregistrarea relatiilor in timpce la maxilarestede doar2,5 - 3
DVOdupd mm. AcestestudiisuntTnconsenscu cerintermaxilare,
cu menlinerea
cd dupd
ceterimaivechi,careau evidentiat
supraprotezare;
frecvenlamai scdzutda leziunilorde 7 ani ratade resorbfiealveolarila maxilarmandibuld
estede 1:4.Agadarosulmandidecubit;
eficientamasticatorie
a supraprotezelor bular este mult mai susceptibilla atrofie.
este net superioardprotezelortotale Alte cercetdriau fost efectuatepe doud
grupuride bdrbati,care mai aveau dinli
:
datoritd
traditionale
tratamentului
o transmiteriimixte a forlelor de naturaliinaintede efectuarea
masticalie(dento-parodontale
9i protetic. Primul grup a beneficiatde
protezaremaxilardtotaldgi supraprotezare
muco-osoase);
Pacienliicelui de-al doilea
o menlinerii
superioare mandibulard.
9i stabilitdlii
grupau primitprotezetotaleatAtla maxilar,
protetice;
a restaurdrilor
Radiografiile
cefalomemai ugoard cAtgi la mandibuld.
acomodarepsiho-corticald
psiho- triceefectuatedupdcinciani au evidenliat
mixt;avantajul
datoritdsprijinului
osoasdin planvertical.
tutu- gradulde resorbfie
logiceste subtilgi real (pierderea
resorbliaosoaLa cei supraprotezafi,
ror dinliloresteo experientd
traumaticd,
a cresteialveolareera de
chiargi un singurdinterestantla man- sd mandibulard
dibuldpoate determinaun prognostic numai0,6 mm din indllimeaverticaldin
zona frontalS,in timp ce la grupul cu
psihicmaifavorabil);
mixtreducesolicitarea
sprijinul
[esuturi- protezaretotaldresorbliaa fost de aproximativ5,2 mm.Pierderea
osoasdla maxilar
protezei;
lor moisubiacente
reprezintdo solutie a fost similardla ambelegrupuri.Acest
supraprotezarea
mai acceptatd,
atAtdin punctde vedere studiu evidenliazdcd rdddciniledentare
medical,cAt gi din parteapacienlilor restanteintArzieprocesulde atrofieal cres-

telor,nu numaiin strictalorvecindtate,

ci gi
(fig. 11.1a, b). Mai
in zoneleadiacente
mult,azi se gtiecd implantele
se comportd
la fel,
ca gi dinlii,prezenlalor intArziind,
resorbfia
cresteloralveolare.

tezei totalesuperioare
sunt din[i naturali.
de o
Jesuturilede sprijinvor fi ?nlocuite
creastdfibroasd.Aceastdsituatieesterelativ comund,in practiceaproximativ30%
din pacientiiedentatitotal la maxilarmai
posedddinli frontalimandibulari,
cu sau
fdrdo PPM.
De-alungulanilor,maimultiautoriau
propus diverse metode de mentinerea
crestelor reziduale: utilizarea dinlilor
neanatoformi,
controluldietei,tehnicispeciale de amprentare.Cu toate acestea,
fenomenele
ce apardupdpierderea
ultimilor dinti nu pot fi contracaratedecAtpe
termenscurt.

Fig. 11.2.Reprezentarea
schematicda pierderii
osoasefrontalein ind$imela mandibulaedentatd
subtotal(a) sau total(b).
Fig. 11.1.Resorb[ie
dramatid a cresteialveolare
edentategi mentinereaindltimiiprocesuluialveolarde
dtre doudrdddcini

S-a sugerat cd sensibilitatea

proprioceptivd
din spafiulperiodontal
aclioneazdca un semnalimpotrivasuprasolicitdriifiziologice,
reducAndastfelremaniereaosoasd.
Dificultdlile
de adaptarela protezele
mandibulare
sunt mult mai mari decAtla
cele maxilare,
ele accentuandu-se
cu vArsta.La mandibuld,
creastareziduald
trebuie pdstratdpentrua asiguramenlinereagi
stabilitateaprotezelorla vArsteinaintate.
Creastaalveolardmaxilardestesusceptibiprold la atrofiemarcatddacdantagonigtii
605

Se gtiecd osulalveolarestemenlinut
dacd sunt pistrati dinti sau rddicinisinStoase(fig.11.2).Existdnumeroase
cazuri
cu resorblieosoasd accentuatdin zona
prinedentafii
laterald
vechi,spredeosebire
de zonafrontalS,undemai persistadinligi
unde creastaeste neresorbiti.Prezenfa
acestor dinti, viitori stAlpi pentru o
permitetransmiterea
supraprotezare
mixtd
gi mucoa forfelorocluzale(dento-osoasd
osoasd),ei menfinAnd
o formdadecvatda
cresteireziduale(o indllimegi un volum
maimare).
Menfinerea
osuluialveolarin jurulrdddcinilorrestanteestedependentd
insd de

parodontale
gi a rdddsdndtatea
lesuturilor
in sine.
cinilor
PASTRAREA FEEDBACK-ULUI
SENZORIAL
Pe lAngdpdstrareaosuluialveolar,
rdddcinilerestantepdstreazdgi receptorii
parodontali.
Succesulsau egeculuneiproteze totale este dependentde integrarca
feedback-ului
senzorialgi de rdspunsul
motor la desfdgurarea
mastistereotipului
cator,in funcfiede informatii
de la receptomucoasd,
rii din ATM, mugchi,ligamente,
dintigi parodonliu.Extracliadintilorva deparotermina pierdereaproprioceptorilor
dontali,iar creastaedentatdnu va putea
oferiacelagifeedbacksenzorial.
ldeeacd intensitatea
de la
aferenlelor
parodontaleste mai
nivelulligamentului
pulpareeste
maredecAtcea a aferenfelor
pe animale,la care
sustinutd
de cercetdrile
s-a extirpatpulpagi nu s-a observatvreo
nervos.S-a evischimbarea rdspunsului
dentiatcd atAtdintiivitali,cAtsi cei devitali
sunt capabiliin aceeagimdsurdsd detecminime.
tezesolicitdri
senCele mai frecventefeedback-uri
zorialedentareconstau?n:
- controlulforfelormasticatorii;
mdrimiigi texturiiobiec- recunoagterea
telorplasateinterdentar;
a mantridimensionald
- congtientizarea
dibuleifatdde maxilarin timpulmigcdrilorexcentrice.
Feedback-ul
senzorialdetermindin
distincte:
timpapari[ia
a doudfenomene
praguluiminimde solici- recunoagterea
tare;
gi diferenfierea
mdrimii
- recunoagterea
particulelor
plasateinterdentar.

606

Receptorii
de la nivelulligamentului
parodontalau o mare capacitatediscriminatorie legatd de solicitdri.Cercetdripe
paroanimaleau evidentiat
cd ligamentele
dontaleale caninilorprezintdcei mai mulli
mecanoreceptori,
deci acegtidinli sunt cei
mai activila stimulimecanici.La om, s-a
evidenfiat
cd, in ceeace privegteabilitatea
de a discrimina
diferitegradede solicitdri,
existddiferenfeminoreintre caninigi incisivi.
Diferitestudiiau ardtatcd dinliifrontali pot detectasarcinide 1 g, in timpce la
nivelullateralilor
sarcinaminimdtrebuiesa
fie de 8-10 g. Alte cercetdriau evidentiat
cd minimulde greutatedetectatde un purtdtorde protezdtotaldestede aproximativ
premolar).
125g (lanivelulprimuldi
Sensibilitatea
la solicitdrilelaterale
estede 2- 5 ori mai maredecAtla celeaxiale,degiunelestudiinu au pututevidenlia
intrefo(ele axiale
o diferenldsemnificativd
9i celelaterale.DupdOgata9i colab.evitarea acliuniiddundtoarea forlelorlaterale
(maialesin supraprotezare)
esteesentiald
parodonpentrua prevenisuprasolicitarea
talea dinlilorstalpi.
Receptorii
individuali
sunt mai sensibili la fo(ele lateraledecAtla cele axiale,
ceeace inseamndcd existdun mecanism
de protectiefata de forfele nocive,care
previnepAndla un anumitpunctafectarea
Astfel intensitatea
tesuturilorparodontale.
rdspunsului
acestorreceptorieste depena stimulilor.
dentdde directiade aplicare
Purtdtorii
de protezetotaleau un prag
Prezenladintilor
crescutde sensibilitate.
restanfi(stdlpi),oferd o capacitatediscrimai mare
minatoriein timpulmasticatiei
chiar la forle mici. Dupd supraprotezare

chiargi coordonarea
la forfe marieste su- tdtisensibilitatea
neutactild9i performanla
perioard.
(pacientulva fi capabilsd
romusculard
Pentrua determina
abilitatea
subiecfi- exerciteforfemai mariin timpulmasticaliei
lor in detectareadiferenfelor
de grosimea gi va aveaun controlmai precisal acestounor particuleaplicateintre dinlii naturali ra).
De asemeneadeoarecemarginile
sau artificiali,
s-au folositsArmefine sau
foliimetalice.La purtdtorii
de protezetotale protezeinu trebuiescextinsepAndin funcapacitateadiscriminatorie
in detectarea durilede sac vor aparemai pufineleziuni
particulelor
(fig.11.3).
foartemici a fost de gase ori de decubit
mairedusdfatdde cei cu dinlinaturali.
Dar
au existatgi studiiin carenu s-ausemnalat
intre celedoudgrudiferenlesemnificative
puri,argumentAndu-se
recepcd pierderea
torilorparodontalinu a avut o importanfd
cruciald in abilitatea discriminatorie
sugerAndu-se
cd mugchii
suntcei carejoacd un rol majorin abilitatea
de discriminare.
Comparativcu dentalii,purtdtoriide
protezepot detectamai greu particulele
fine gi modificdrile
din texturaalimentelor
protezelorreduce
masticate.Instabilitatea
gi mai mult aceastdcapacitatediscriminatorie.Se parecd la supraprotezali
capacitata discriminatorie
este mai maredatoritd
protezei.
stabilitdlii
Fig. 11.3.Leziunide decubitmaiputinedeoarece
MASTICRE$TEREAEFTCTENTEI
CATORII
Pdstrarea
feedback-ului
senzorial,la
pacientiisupraprotezali,
oferdgi avantajul
uneieficienfemasticatorii
crescutefatd de
purtdtoriide protezetotale convenlionale
(ligamentul
parodontalreprezentAnd
doar
una dintreverigilefeed-back-ului
senzorial).
Dacddinfiisunt menlinulipentruo
protezava aveao
viitoaresupraprotezare,
stabilitatecrescutd,iar prin transmiterea
dento-parodontald
a fortelor,se va imbund-

607

marginileprotezei nu trebuieextinsepAndin zona

de mucoasapasiv-mobild:a) protezdtotaldtradi[ionald,b) supraprotezd

REDUCEREA
TRAUMEIPSIHOLO.
GICE
Legatde factoriipsihici,pierderea
ultimilordinli restanlipoate fi o experienld
pentruunii paciemotionalddevastatoare
enti.Astfeluniipacientii
igi exprimddorinla
de a pdstraultimiidinti restantichiardacd
din punct de vedere proteticacegtianu
prezintdvaloare.
Oricumpierderea
dinlirepreultimilor
zintd o traumdpsihologicd.
Foartemulfi

pacientinu acceptdtratamentul
cu proteze
totale.Faptulcd se pdstreazdunii dinti,
chiardacdacegtiavor fi acoperilide o protezd,diminudstresulgi permiteo acceptare mai ugoarda planuluide tratamentiar
maiapoia protezei.
in concluzie,menlinereaunor dinli
sau rdddcinisdndtoase
din punctde vedepdstreazdosul
gi endodontal
re parodontal
alveolar,cregtefeedback-ulsenzorial,imgi ajutd
bundtdfegte
eficienlamasticatorie
pacientulsd acceptemai ugornoileproteze.
Supraprotezaare o stabilitategi remaibinesolicitStentiemaibund,transmite
rilela nivelulfesuturilor
de sprijin,realizdnd
un controlimbundtdfit
al funcliilorSS.
DEZAVANTAJELE
SUPRAPROTEZARII
in cazul supraprotezdriiavantajele
predomindfatd de dezavantaje,
care sunt
legatede pretulde cost gi procedeelede
realizaremai laborioase
ale pieselorprotetice.
Metodaeste cronofagd,mai scumpd,
necesitdo seriede manopereadifionale
9i
pentruanumiti
reprezintdo contraindicalie
pacienti.
ControlulplSciigi igienabund sunt
acoperd
esentialedeoarecesupraprotezele
Tn totalitaterdddcinilerestante,gingia gi
SSMSS,uneledintreacesteafiindadevdde bard
rate depozitede placd(sistemele
cu cilSreli)maialesdacdsuntconfectionate incorect.Dinpdcatepacienliicandidatila
nu exceleazdin igienabusupraprotezare
cal5, de aceeaeste necesardo explicare
procedeului.
atentda conlinutului

Costul acestor piese proteticeeste

destulde ridicat(fa!ade o protezdtotald)
datoritd manoperelorendodontale,parodontalegi a prepardriirelativlaborioasea
rdddcinilor,
care trebuiesd aibd un prognosticbun pentrua justificainvestiliamaterialSnecesard.
apar mai
Cu toatecd supraprotezele
voluminoase
in cavitateabucalddecAtprotezeletotale,suntmultmai fragile,o mare
partedin volumfiindocupatdde sistemele
in plus,pacientul
de menlinere
a acestora.
crestindesd foloseascdforle masticatorii
senzocutedatoritdpdstrdriifeedback-ului
gi stabilitdtii
rial gi a sprijinului
crescutea
acestor restaurdri.Astfel supraprotezele
la fracturddecAt
sunt multmai susceptibile
protezele
totalegi de aceeatrebuieconfeclionateastfelincAtsd rezistela fo(e mari,
avAndgrosimireduse.
DINTRECUTUL
SUPRAPROTEZARILOR
Primeledate clinicecAt 9i conceptul
de supraprotezare
au fost prezentatein
de
1861la Congresul
Mondialal Dentigtilor
cdtreButler,Robertgi Hayescare au prezentatun studiuclinicpe 12 ani.
incd din 1896americanul
Parrgi mai
tdrziu?n1906Gosleegi Gilmoreau elaborat 9i perfeclionatideea realizdrii unei
protezdrimobilizabile
cu mijloacespeciale
de menlinere,sprijingi stabilizarerigidd,
plasAndintr-obregdedentatdo bardmetape
patrulaterd
lica(laTnceput
apoicilindricd
secfiune),avAnddrept scop unireaprin
lipirela extremitetile
ei proximale
a elemende
telor de agregarede tipul coroanelor
invelig de asemenea metalice. Peste
aceastdpatriceau aplicatgeile protezei

mobilizabile
in carese aflauagazigiicavaleri,executalidin sArmdelasticdsub formd
matricispede bucld,ulteriorutilizAndu-se
cialece prindeau
baraconjunctoare,
asiguprotetic.E.
rAndastfelretentiaansamblului
Dolder,profesorde proteticddin Zirich
(reputatspecialist
in sistemede menlinere
gi sprijin),insugia demonstrat
dezavantajele acesteimetode,ardtAndcd restaurarea
funclioneazd
ca o pArghiede gradul2, periclitAnd
dintiistAlpimaialesdacdparodonliul lor estedejaafectat,motivpentrucare
a sustinutnecesitateaamputdriicoroanelor. Astfel s-a ndscutsistemulDolderde
ancorarerigidd (bara Dolder),compus
dintr-obardovoiddfixatdpe douddispozitiveradiculare
de obiceipe doi caninimandibulari.
gi descris
in 1902Peesoa prezentat
pentru prima datd sistemultelescopicin
America.in Europaacestgen de protezare
mobilizabild
a fost introdusabiain 1927de
cdtreHAupl.
Peste 100 de ani, prin anii '60
supraprotezarea
a inceputsd fie privitdca
in 1969
o modalitate
viabildde tratament.
Morrow9i colab.publicdarticolecare funprincipii,conceptegi tehnici
damenteazd
specificeacestuiprocedeu,iar Tn 1970la
intdlnireaanuald a ADA dr. Charles
Bolenderprezintdmodalitdtile
de tratament
prinsupraprotezare.
in prezentsupraprolezarea
este un
procedeuterapeuticintensutilizatin ldrile
industrializate
datoritdavantajelorpe care
le conferd,
condar din pecatein RomAnia
ceptulterapeuticnu prea este folositdin
PPMcu crodiferitemotive,preferAndu-se
getecarenu suntmultmai convenabile
ca
pre!gi nicimaibune.

609

SELECTAREA
PAC|ENTTLOR
Degitratamentulprin supraprotezare
prezintdavantajeaproapepentrutofi pacientii,trebuiesd linemcontci purtarea
unei
implicdmenlinerea
supraproteze
uneiigiene oralecorespunzdtoare
mai alesin ceea
ce privegtesupraprotezain sine, dinfii
stAlpigi mucoasade sprijin.Dacd igiena
este necorespunzdtoare
dinfii stAlpi vor
fiindastfelcompromis.
ceda,procedeul
Reabilitarea
SS prin supraprotezare
impuneanumitecerinfepacientului,
referitoare la ingrijirea protezelor,a dintilor
gingivale
gi a mucoasei
stAlpi,a lesuturilor
adiacente.
Factoriirelevanliin selectiapacientilorsunt:
VArsta
Pacienliitinerice prezintdedentafii
nedatoritdcariilorsau parodbntopatiilor
controlate, pot
de
beneficia
supraprotezdri,
dacd pot fi recuperafiun
numdrminimde dinli.Acegtipacientiprezintdtotugiun risccrescutdaci igienalor
lasd de dorit,beneficiile
vor fi de scurtd
duratd.Pe de altd parte,pacientiitineri
care necesitd restaurareaunor defecte
congenitale
sau dobAndite
ale structurilor
maxilare9i la caremdsurilede prevenire
a
pierderiialtor dinfi sunt necesare,reprezintd deseoricandidafila restaurdriprin
supraprotezarc.
VArstnicii
trebuieurmdritidacd sunt
in menlinesuficientde abiligi cooperanli
gi dacdsitualia
rea uneiigieneorodentare
clinicdse preteazd
uneisupraprotezdri.
Stareagenerali
Supraprotezdrile
nu suntindicatela pacienlicu afectiunidebilitante,
undetratamen-

de
tul medicalse intindepe o lungdperioadd
pacientului
timp,iar cooperarea
estenesigurd. Handicapul
mentaleste de asemeneao
Handicapul
fizicnu esteintotcontraindicafie.
deaunao contraindicalie,
dacd se menline
pldcii
controlul
bacteriene, iar
poatesd ofereo solulietesupraprotezarea
rapeuticd
stabile.
AvAndin vederecd in majoritatea
cazurilorse impunetratamentul
trebuendodontic,
ie evitatecazurilein careacestanu estereaIizabiI datoritddiferitelorafecfiuni generale.
lstoricuI tratamenteloranterioare
Se referdatAt la calitatearestaurdrilor
paproteticeanterioare,
cAtgi la capacitatea
cienlilorde a menlinestandardul
de igien6.
Egeculrepetatde realizareal unorrestaurdri
pe termenlung,in antecedente,
reprezintiun
semnalde
alarmd.
cu
Nu trebuierealizatesupraprotezdri
sisteme specialedecAt dupi ce ne-am
reugita tratamentelor
convins de
gi parodontale
endodontice
anterioare.
Atitudineafafd de actul terapeutic
Pacientultrebuiecongtientizat
asupra
roluluisdu in reugitatratamentului,
careTn
acestcaz necesitdviziterepetategi cheltupacientului
treieli in plus.Necooperarea
buie privitdcu precaufiein cazuldeciziei
pentruo supraprolezare.
vom aveain vedere:
in concluzie
- acordulpacientului;
- cu cAt pacienfiisunt mai tinericu atAt
rezultatele
suntmaibune;
adecvatal igieneiorale;
- standardul
- succesulterapieiendodonticegi parodontale;
dinlilorrestanti.
- topografia

TNDTCATTLE
9l
coNTRATNDtCAT|LE
SUPRAPROTEZARILOR
Pdstrareaunordinticu potenlialde a
fi folositica stalpiin cadrulsupraprotezdrii
trebuieavutdin calculde fiecaredatdcAnd
se ia deciziade a extragedintiirestantisi
confectiona o protezd totald. Astfel
va reprezentao tranzitie
supraprotezarea
bundspreedentatiatotald.Pe lAngdaceste indicafiigeneraleexistdo seriede situatii clinice specifice in care conceptul
supraprotezdrii
areo valoareaparte.
Protezatotali unimaxilari
Dacd pacientul este de exemplu
mai
edentattotalmaxilar,iar la mandibulS
are cAtivadinti, care Se mentinca atare
(sau sunt acoperilide RPF) acegtiavor
prea puternice
transmitefo(e masticatorii
gi
protezeitotalemaxilare,
destabilizAnd-o
generdndsindromul
combinat.
S-auobservat de asemeneaatrofiimari gi rapidepe
creastaedentati a maxilaruluiin dreptul
acestordinfi.
Complicaliileamintitepot fi evitate
prin coronoplastia
acestordinfigi confectiAceastava duonareaunei supraproteze.
ce la o atrofiemai redusda cresteiedentain limiteacte, la o presiunemasticatorie
ceptabileasupracrestei9i la o distribu[ie
maiomogenda forfelor.
Indica[iile
:
supraprotezdrii
- edentaliesubtotaldcu 2-3 dinti restanli
pe arcadd(fig.11.1);
- dinfi restanticu valoare parodontald
micd,deficitparodontal,
eventualugor
mobilidar care nu prezintdinsuficienfd
parodontald
majord

cu cat pacientuleste mai tAndrcu atAt

rezultatele
suntmaibune;
edentaliiintinse,subtotale;
(palato-schizis)
defectecongenitale
sau
dobAndite(statuspost extirparede tuplSgiimpugcate);
mori,traumatisme,
(fig.11.4a);
hipodonlii
uzuridentare;
distrofiiprimareevolutive,active sau
progresive(dentinogenezd
imperfectd;
hipoplazie
de smalt;
la vArstnicicu dificultdfide adaptare
neuro-musculard.
CAnd cdmpul protetic(atAt componentadurd cAt gi moale)nu corespunde
unei protezdriparlialemobilizabile
optime
sau cdrnddinfii prezenlinu sunt dispugi
pentruo RPF putem
convenabil
topografic
incercao supraprotezare.
Este preferabil
sd avemcresteedentateinalte,late,rotunjite, orizontalecu resorblieredusd,bolta
palatindmediecu absentatorusurilor,
zone
fireascd,mucoabiostaticecu conformafie
sd sdndtoasd,rezistentdcu rezilientdnormaldgi o limbdin pozifieintermediard
cu
aspectobignuit.
Supraprotezarea
este indicatdfrecprotetice
ventla mandibuld
undecAmpurile
suntdeficitareprin excelentdgi rareoripot
fi realizateprotezetotale cu o stabilitate
(fig.11.1a, b).
convenabile
in
Se recomanddsupraprotezarea
anumitedefectecongenitale,
ca de exemplu palatoschizis-ul,
dupd extirpareaunor
tumoride mezostructurd
sau de plangeu
bucalcu pierderiosoasemasivece necesitd realizarea
de epiteze,dupdtraumatisme
saupldgiimpugcate.
in anumitesitualiidefectulosospoate
fi atdrtde mare,sau morfologialesuturilor

atAtde nefavorabild,
incAtnu se pot realiza
prin prosolutiiterapeuticesatisfdcdtoare
cedeeleconvenlionale.
Se poateapela la supraprotezare
in
hipodonlii,
in cazuriclinicecu uzurddentard accentuatd(prin eroziune,atritie sau
abrazie),in distrofiiprimare(amelogeneza
gi dentinog
enezaimperfectd).
Prin supraprotezare
se evitd gocul
psihicpe carel-arputeadeterminaproteza
totaldsau dificultdlile
de adaptaredatorate
unuireflexde vomdexagerat.
Supraprotezarea
este indicatdpentru
prevenirea,,sindromului
combinat",
caraclerizatprinatrofiacresteiosoaseanterioare
maxilare datoritd presiunilorexagerate
exercitatela acestnivelcu aparitiacrestelor
balante, hip6rplazia papilard
inflamatorie,
extruziadinlilorfrontalimandibulari.
Se utilizeazdcAndbe doregteconservareacresteloralveolare,fiind dovedit
faptul cd la pacientiicu supraprotezare
atrofiacresteialveolareeste de 8 ori mai
micdfatd de cei protezaficu protezeconvenlionale.
La vArstnici
careau o staregenerald
alteratdgi nu ne permitefectuareaunor
gedintede tratamentlungi,este indicatd
supraprotezarca
directpe resturileradicularetratateendodontic
Ai/saupe dinfiidevitalizalirestanliamputalicoronar.in aceastd situaliedintiiau doarrol de sprijingi de
mentinere
a cresteiosoase.
pot fi
Contraindicatiile
supraprotezdrii
generalesau specifice(parodontale
sau
endodontale):

Contraindicatiigenerale:
gravecagectizante;
afectiunisistemice

bolimetabolice;
entitdfimorbidedegenerative;
severe;
anumitedisendocrinii
unele afecfiuni ale SNC (boala
cu heAlzheimer);
vasculare
accidente
miplegii
sauparaplegie;
boligravecardiovasculare;
vdrstnicicare nu acceptdnici un fel de
protezare,practicianulneputAndcolaboracu ei.
Gontraindicatiiparodontale:
mobilitatea
dentardde gradul3;
defecte osoase 9i/sau ale !esuturilor
moi care nu pot fi corectateprin procedeechirurgicale;
pacienficarenu menfino igiendbucald
corespunzdtoare.
Gontraindicatii endodontice:
fracturaverticalda rdddcinilor;
perforarea
mecanicda riddcinilor;
Palazzi);
resorbtiainternd(granulom
ace ruptein canal;
fracturiradiculareorizontalemult sub
nivelulcresteiosoase.

ALEGEREADINTILOR
STALPI
Oricedinterestantpoatefi utilizatca
dacd indeplistAlp al unei supraproteze,
negtetreicondifiiimportante:
- sd nu aibd carii Tntinsede colet sau
subgingivale;
- pe cdt posibilsd nu prezinteinsuficientd
parodontald;
- sd nu prezinte mobilitatepatologicd
gradulll).
(maximum
avansatd
Se poateopta pentrupdstrareaunei
pa(i din coroanele
dintilorcAndspaliulprotetic este extins.Dacdacestaeste redus,
se menlindoarrdddcinile.

Resturileradicularese prepardastfel
incAtsd se oblindo suprafatdocluzalda
in formd de dom cu o porliune
stAlpului
centraldplandsituatdla 2 mm pestenivelul
gingiei.Marginilegingivaleale preparaliei
gi situatela nivelulsau putrebuierotunjite
gingival.
nivelului
lin deasupra
Rolulprincipalal stAlpiloreste de a
asigurasprijinulprotezei.Dacdse doregte
retenfiesuplimentardpreparareastAlpilor
se modificd in vederea receptdrii de
SSMSS.
AlegereastAlpiloreste dictatdde numdrulgi poziliadinlilorrestanfi.Din punct
dentar,caninii
de vedereal prognosticului
caniniigi
9i premolariiprimi mandibulari,
incisiviimaxilariau cea mai marevaloare
proteticd.AlegereadinfrlorstAlpitrebuiesd
aibd in vedere: statusurileparodontalgi
pozitiadinteluipe arcadd,inteendodontic,
gritatea
modalitatea
structurilor,
protezei9i costurile.
retenliondrii
Statusulparodontal
StAlpultrebuiesd aibd o implantare
gi un parodonliusdndtosdacd
acceptabild
se opteazdpentrupdstrareaportiuniicoronare.in acestcaz solicitirileaxialevor fi
considerabile.
Dacddinteleprezintdo mobilitaterein vederea
dusd se practicdcoronoplastia
gi imcregteriiraportuluirdddcind/coroand
plicit a scurtdriibraluluide fo(d. Degi nu
este o reguldgenerald,se considerdcd
dacd1/zdin rdddcindeste implantatiin os
au fosttratatecorect
9i pungileparodontale
dintele poate fi folosit ca stAlp in
De asemeneaorice afecsupraprotezare.
(pungdpatare gingivaldsau parodontald

mai bunda forlelormasticarodontald

maimarede 3 mm)trebuietrata- gi o distributie
prepardrii
torii.
td anterior
stAlpului.
Integritateastructuriidentare
Pozitiadinteluipe arcadi
Dacd un dinte va fi folositca stAlp
Dacdeste posibilse opteazdpentru
stAlpisimetricibilateral,
care asigurdpaci- trebuiesd fie indemnla cariesau sd fie
entului confort mdrit gi eficienld corect restaurat.Orice obturafienecoresDacddin
masticatorie
trebuiereconsideratd.
iar protezeimaximumde sta- punzdtoare
la fracturS.
cauzalipseide substan[dnu se poateobtibilitategi rezistentd
rotunEstede doritsd existeo bregdde mi- ne formaidealdde domcu marginile
nim un dinte?ntrestAlpipentrua facilita jite situatesuprasauepigingival,
dintelese
igiena.Dar dacd stAlpiiprezintdpierderi va acopericu o capd metalicdpentrua-l
pronun[ate
de substan[dse pot folosi9i Tn protejade carie gi a facilitaigiena.Dacd
grupuricontinue
pentrucregterea
retentiei. este necesarse executd gingivectomia
pentrua plasagingiamarginald
la
Caniniisunt idealica din[istAlpipen- stAlpului
tru supraprotezare
deoarecesunt printre un niveloptimpentruigienizare.
Din[iicu cariiradiculare
sau cu pierultimiidin[ice se pierdpe arcaddgi au o
rdddcindlungd gi voluminoasd
ce nu potfi corectateprin
de Jormd deride substan[d
Dacdapar tehnicile
descrisemai sus nu vor fi folosifi
ovoiddpe sectiunetransversald.
problemelegatede o inseraredificilda pi- ca stAlpi.
pesteboselecanineproemieseiprotetice
I endodontic
nente,se pot reducegeilela acestenivele Tratamentu
Majoritatea
tdrda se periclitaretentiarestaurdrii.
din[ilorstAlpinecesitdtraAstfeltrebuieluati in
Degi molariioferd un suportoptim, tamentendodontic.
gi considerare
reufactoriice pot compromite
tratamentul
endodontic
estemai laborios
Tnsdse poatesectiona gita tratamentului(tratamenteanterioare
cronofag.Ocazional
procesecarioasece
un molargi pdstrao singurdrdddcindca necorespunzitoare,
au dus la obliterarea
canalelorradiculare,
stAlp.
in gener.alincisiviicentralisuperiori afectdriperiapicale).
La pacienfiiin vArstdrestaurdrile
coincisuntalegiin compara[ie
cu cei laterali,
sivii inferiorise folosescdoar dacd sunt ronare anterioare,abrazia?mpreundcu
pulpard
ultimiidinfirestanfipe arcadd(neutilizarea procesulfiziologicde TmbdtrAnire
considerabild
a volumului
lor ar duce la realizarea
uneiprotezetota- duc la reducerea
fafa sistemului
canalar.Dacdapoziliade dentile) iar premolarii
secunzisuntselectali
camerei
duce la obliterarea
de primii dacd se indica tratamentul nd secundard
formeide dom nu
De asemeneadacd existdgi pulpare9i prepararea
endodontic.
caninica stAlpise va puteapdstrao igiend provoacdsensibilitatesau expunerea
se- pulpard atunci indicatiapentru terapie
mai buni prin folosireapremolarilor
dispare.TotugistAlpiirdmagi
astfel endodonticd
cunziin loculprimilor,obtinAndu-se
iar la aparitiaprivitalitrebuiemonitorizali,

melorsimptomese va efectuatratamentul acestesituatiise reducedin geauacorespunzdtoare

canalar.
acestorzonesau se renuntdla
stAlpulrespectiv,
se extragedintelegi se
Prezentaproeminentelorosoaseasocia- remodeleazd
creasta(dacdastfelse obfine
protezdrii).
o situatiemaifavorabild
te dintelui
Hiperostozele
sau boselecaninepot
(fig.11.ad).in
interfera
cu inse(iaprotezei

Fig. 11.4.a, b, c) Numdrulgi poziliape creastda dinlilorsau a rdddcinilorrestantece vor fi tratate

osoaseprezente,inainteaalegeriistAlpilorgi design-ul
endodontic;d) . Estenecesardanalizaretentivitalilor
Analizaretentivitdlilorosoasegi a designuluiprotezeiin funcliede acestea.
supraprotezei.

Motiveeconomice
Cu cdt sunt folositimai multi dinti
stAlpi,trebuieefectuatemai multe tratagi probabilrefaceride
menteendodontice
bonturi,ceea ce cregtepre[ulrestaurdrii.
De asemeneagi SSMSScrescconsiderabilcostultratamentului.
Terapiaprin supraprotezare
se adreseazdmai alesseniorilor
cu veniturimedii
cazurilor
sau mici,astfelcd in majoritatea
designulprotezeidevine un compromis
614

intre indicaliile
diferitelor
sistemegi tehnici
materiale.
9i costurile
Totodatdin alegereastAlpilor
trebuie
in funcliede
sd linemcontde antagonigti.
acestaspectplanulde tratamentva avea
miciparticularitdli.
Clinicade ProteticdDentaradin TArgu-Mureg
a elaboratun algoritmcare ugureazdevaluareadintilorrestanticandida[i
pentrustAlpiin vedereasupraprotezdrii.

Acestghidde evaluareia in considerare

6
parametrii:
- numdrulgi pozitiape creastareziduald
a dinlilorrestanli(se acordd10 puncte
pentruincisivi,
50 pentrucanini,20 pentru premolarigi 5 punctein cazulmolarilor);

situalia clinicd a unitd[ilor dentoparodontale;

statusulradiologic
al dintilorgi parodon!iului;
gradulde mobilitate
dentard;
caracterul
antagonigtilor;
DVO.

Fig. 11.5.Zonelede repartizarea dintilorrestan[i:A) la maxilar;B) la mandibuld

ln
funclie de situalia clinicoradiologicd:
- se scade50% pentrumigrareadentard
pentrumobilitaverticaldsau orizontalS,
te dentardde gradul ll, dacd arcada
dentard antagonistd integrd sau
protezatdproduceefectede versiunea
dinfilorurmatede o mobilizarea acestora, procese carioase sau obturafii
cervicalecare pot duce la fracturadintelui;
- se scade25ohdacddoar pe radiografie
ldrgit;
se observdspatiulperiodontal
- se scade40/" in cazulresturilorradicunefavorabilS,
larecu implantare
dar tratabile endodonticin situatiacAnd nu
suntgi alti dinti9i doar30% dacdsunt
prezenli9i alli din[ipe arcadd;
Caniniise considerda fi Tn zona 1,
premolarii
in zona3, gi
Tnzona2, incisivii
molariiin zona 4 (cu punctajeleamintite
maisus).

Celemai bunesitualiisuntTnordinea
(fig.11.6):
descrescdtoare
.
4
in
zonele
1
2
dinli
9i (2 de o parte2
de alta);
- 3 dintiin zonele1 gi 2 (2 de o partegi 1
de cealaltd);
- 2 dinfiin zona1 (canini);
- 2-3incisiviin zona3;
- 2 dintiTnzoneindepdrtate(zonele3 gi
4).
Existdgi alteclasificdri
9i impdrtiriale
cdmpuluiedentat,dintreacesteaputAndfi
amintitdcea realizatdde Korberin funclie
de repartiliape zone a dinlilorstAlpicu
punctajul
aferent:
cu sprijinbilateralter- bregeintercalate
minal- sprijincvadripodal,
n = 44
- sprijin
terminaldunilaterald
- edentafie
n = 20
tripodal,
- sprijinbipodal,n
- edentaliibiterminale
=36

stAlpiunicisau grupde stAlpi- sprijin

unipodal,
fl = 10.

Fig. 11.6. Diferitesitualiide edentaliicu punctajeleaferentedupefi 0) a) 140purtde,b) 120puncte,

c) 100puncte,d) 30 puncte,e) 15puncte,f) 55 puncte

coNExruNr|NTRE|NFRA9r SUPRASTRUCTURA
pe dinfi natuin cazulsupraprotezdrii
raliinfrastructura
estereprezentatd
de parti
din coroaneledentaresau de rdddcinile
acestora.Dacdse folosescSSMSSacestea vor face legdturaintre infrastructurd
(dinli sau rddEcinileacestora)9i suprastructurd(protezain sine).
Dacddintiisau ridicinilelor nu susfin
SSMSSsau sunt doar acoperitide cape
metalicenu se poatevorbidespreo conein sine,
xiune infrastructurd-suprastructurd
acesteaoferinddoar un plus de stabilitate
supraprotezei.
9i menlinere
RADICULARE
BONTURILE

616

ldeeautilizdriirdddcinilor
din[ilorrestantipe arcadaparfialedentatdca suport
al supraprotezei
a apirut dupd studiilelui
Dolder,care a ardtatcd amputareacoroanelorclinice9i folosireaca suportdoar a
riddcinilormicgoreazd
bratulde forld care
aclioneazdasupra structuriidentareresin timpa restaurdrii
fiind
tante,longevitatea
astfelasiguratd.Acest concept,dezvoltat
de Dolderin cazula doi caninimandibulari
restantia fost extinsgi este folositla ora
actualdin cazul oricdrordinli restanfipe
arcadd, contrar conceptului terapeutic
vechi,care presupunea
acoperirea
dinlilor
restanlicu coroanede Tnvelig
9i protezarea
cu o protezdparlialdacrilicdcu crogetede
sdrmd, concept cu mulli adepli in tara
noastrdgi la ora actuale.

Bonturile
radiculare
tratate
endodontic
corectgi cu un sistemparodonpatal integrusau care au fost recuperate
rodontal pot fi folosite ca atare in
pot fi acoperitecu cape
supraprotezate,
metalicesau pot servica suportpentrudiverse SSMSS,cu avantajelecare derivd
lor.
dinfolosirea
Ceamaisimpldgi cea maiieftindmetodd de supraprotezare
este folosireardddcinilor dentare ca atare, tratate
endodontic
Ai obturatela nivelulcavitdtiide
accescu o obturafiede lungdduratd.Se
pot folosiin acestscop amalgamulde argin t,CISsa uRD C(fi g.11.7).

Fig. 11.7.Bonturiradicularerestanteobturatela
nivelulcavitdtiide accescu amalgamde argint,
folositeca suport in supraprotezare

Pe lAngdsimplitateacest concept
are gi dezavantaje:
dentinacoronardsau
radiculardrestantdfiindexpusddirectmediuluibucalse poatecariagi/saufractura,
chiarin cazulintre[inerii
de cdtrepacienta
uneiigienebucalecorecte.
CAndapeldmla
acestprocedeu
noiimpregndm
bonturile
cu
azolalde argintgi hidrochinond.

Conceptul
se contraindicd
dacd:
antagonigtii
suntdinlinaturali,
deoarece
risculde fracturdverticaldal bonturilor
neacoperite
estecrescut;

617

cAnd nu se poate obline o suprafatd

perfectlustruitd;
dinliistAlpiprezintdcariiradiculare
importante;
pacientul
estebruxoman.
ApelSmla aceastdmetoddcAnd:
se doregteevaluareaunordintistAlpicu
probleme;
situalia financiarda pacientuluieste
nefavorabild;
se agteaptd stabilireaatagamentului
gingivalin urmamanoperelor
de chirurgie muco-gingivald;
ca solulieinterimard
in supraprolezarea
imediatd(pAnala stabilizarea
crestelor
edentate);
dacd DV a spaliuluiproteticnu permite
altdconstrucfie.

CAPELEMETALICE
Pentrua protejabonturiledentaresau
radicularerestantegi a oferi un plus de
protezeise pot folosicapemetastabilitate
licede acoperire.
Dacd Tndlfimea
bontuluirestanteste
pentrua oferiretenliecapeide
insuficientd
acoperirese poate folosi gi agregarea
intraradiculard
tura capeicu un dispozitiv
n a t( f ig .1 1 . 8a , b , c ) .
Vomacoperibonturilecu capein prezenlacariilorradiculare
saucAndnu putem
preparadinliistAlpisubformdde cupold.
Dacd pacientulprezintdpe arcada
antagonistidinfi naturalisau dacd este
bruxoman
se indicdutilizarea
capelorpentru a asigura longevitatearestaurdrii.in
aceste cazuridatoritdfortelor masticatorii
nu vor rezisconsiderabile
dintiineacoperili

ta in timp,se vor uza,fisurasauchiarfractura.

Fig. 11.8.Variantede agregarea capelor:a,b,c)cu agregareradiculard;d) cu agregarestrictcoronard. Se obserudcd degilungimeapivotuluiradicularnu trebuiesd fie prea mare, folosireasistemelor
antirotalionaleesterecomandabild(chiargi pentrupozitionareain vedereacimentdrii)

in cazul folosiriicapelormetalicecu
cupole,fig. 11.8
agregareradiculard(tip
a,b,c)tratamentul
endodonticeste absolut
necesar.Capelediminui risculde fracturd
radiculard.
Daci sunt bine lustruiteele diminudrisculacumuldrii
de placd.indllimea
2mm pescapeinu trebuiesd depdgeascd
te gingiaadiacentd.
Rolul major al capelormetalicetip
cupoldeste de a protejacreastaedentatd
de fo(ele verticaletransmiseprin intermediulbazeiprotezei.
Dacd se folosesccape metalicecu
agregarecoronare(tipdegetar,fig 11.8d)
cregteconsiderabilretentiagi stabilitatea
protezeiiar tratamentul
endodonticnu este
intotdeauna
necesar(maialescAndterapia
se impunela persoanein vArstd).Dacd
capelevor acoperibonturicoronarerelativ
inalte, existdpericolulperturbdriimontdrii
dintilorartificialiai protezei(mai ales cdnd
DVOesteredusd).

618

CAPSELE
Sistemele
de capsesuntla ora actuala cele mai accesidle 9i mai simple
in cazul
SSMSSfolositein supraprotezare.
respectdrii
strictea etapelorclinico-tehnice
de realizare,acestesister{reoferdsucces
pe termen mediu 9i lung, dezavantajele
folosiriilor fiind uzurauneoriprematurda
componenteiretentive,ceea ce implicd
costuride intrefinerecrescute,dificultatea
in
igienizdrii
corectegi faptulcd inlocuirea
caz de nevoiea patricei(carede cele mai
multeori face corp comuncu dispozitivul
estedificildsau chide agregareradicular)
ar imposibild.
SistemeleBREDENT9i RHEIN83
suntcelemai folositein Clinicade Proteticd DentardTimigoara.Capsele Bredent
1,7 resin douddiametre,
suntdisponibile
pectiv2,2 mm iar RHEIN83 producedoud
diametreale bilei de retenfie,1,8 gi 2,5
infemm. Se preferdde obiceidiametrele
rioarepentrucd celemarinecesitd
un spaliu proteticcrescutin planvertical.

Fig. 11.9.Supraproteze
mandibularepe doudSSMSStip capsd:a) Supraprotezdfdrdscheletmetalic;b)
inglobareaunui schetetmetaticin bazaprotezeiprevinefracturaacesteia,degicregtecostulgi timpul
tratamentuluidatoritaetapelortehnicenecesarerealizdriisale.

FirmaBREDENToferdtrei nivelede
retentiepentrusistemele
de capse:galben
- retentienormale(medie),verde- retentie
reduse,rogu- retentie
RHEIN83
crescute.
oferdgasenivelede retentie:alb- retentie
standard,roz - retentiescezute,galbenfoartepufinretentiv,verde- retentieelasticd, auriu - rezilientd,argintiu extra
rezilientd.
Ca
un
aspect practic al
pe capse gi in generalal
supraprotezelor
pe SSMSSse recomandd
supraprotezelor
inglobareain bazaprotezeia unuischelet
metalicde ranforsare
care previnefractura
bazeiprotezei,mai alesin dreptulmatricei
SSMSS.
Variantaetalon de realizarea unei
supraprotezepe capse este edentatia
subtotaldmandibulard
cu cei doi canini
restanfipe arcadd.Dacdprocedeele
istorice de protezarepresupuneauacoperirea
gi focaninilor
cu doudcoroanede Tnvelig
losireauneiPPMAcu crogetede sdrmdca
gi tratamentprotetic,astdzise considerd
cd
terapia indicatd este aceea prin
Aceastaoferdmultipleavansupraprotezd.
gi estetice.
funcfionale
taje,biomecanice,

FolosireaSSMSSde tip capsdpresupunemultipleetape clinico-tehnice,

cu
multesursede erori.Pentrusimplificarea
procedeului
radiculare
existddispozitive
cu
bild de retentieprefabdcate.
Unuldin sistemele disponibile este RHEIN 83
TITANIUM
PIVOTBLOCK,la caredispozitiveleradiculare
s0ntfabrioatedin titan,iar
matriceaeste similardsistemelor
mai sus
Dispozitivele
radiculare
amintite.
suntlivrate in trei variantede lungime(7,9 gi 10
mm), iar sistemulpresupuneprepararea
radicular
restantcu o frezecalibrabontului
(MOOSE
td la dimensiunea
dispozitivelor
BUR). Dupd elaborareasupraprotezei,
in
gedintade inserarea acesteiase lixeazd
gi ultela bonturileradiculare
dispozitivele
rior matricele in prolezd cu RA
Procedeuleste simplu
autopolimerizabild.
gi reducecosturilegi mai ales duratatra( fiig .1 1 . 1 01, 1 . 1 1 ) .
t a m e n t u lu
O problemd
in cursulplanuluide tratamentprinsupraprotezd
estecAteSSMSS
se vor folosigi cAtear trebuifolositede fapt
atunci cAnd pe arcaddsunt restanlimai
multde doi dinti.Selectiaeste valabilain
cazul oricdrorSSMSS,nu doar in cazul
sistemelor
de capse.Preiskel
considerd
cd

gi
suprastructura
un SSMSSpe fiecarepartea arcadeieste retentiaci doar slabegte
protezei
sd fie
de ajuns.Alte radacinirestanteexistente faceca igienagi intrelinerea
Folosi- maidificila.
se acoperddoarcu capemetalice.
rea mai multorSSMSSnu imbundtdfegte

:
. -::::,:::.-i:rr]
l::-;-':=

Fig 11 10. M.1.,?, 55ani. Edentaltetotaldmaxilaragi subtotalamandibulard:a) edentaltesubtotalamandibulara cu 3.3 gi 4.3 restanli pe arcadd; b) cAmpulprotetic edentat total la maxilar; c) din[ii restan[rdupd tratament endodonticAi prepararea specifica pentru acoperire cu supraprotezd;d) sistemul RHEIN 83
TITANIUM PIVOT BLOCK: freza calibratd la dimensiunea dispozitivelor,dispozitive din titan cu lungime de
10 mm, elementelede reten[redin materialplasticroz (retenltescdzutdpentru a nu suprasolicitaraddcinile
restante) gi matricele metalice de inglobat in baza protezei; e) prepararea radiculard cu freza calibrata; f)
verificareaadaptarii dispozitivelor.(ColecliaClinicii de Protetica Timigoara)

Fig 11.1 1. M.1.,Q, 55 ani continuare: a) porliunea intraradicularaa dispozitivelorse sableaza gi se creeazd
ganluri de retenlie cu un instrument diamantatpentru turbina, pentru cregterearetenltei dispozitivelor;b)
amprenta finala cu lingurd individualaperforatd in dreptul dispozitivelor;c) proteza finalizatd cu ldcage in
dreptul dinlilor restanli; d) dispozitivelefixate , matricele de retenlrepregdtite pentru fixare cu ra in baza protezei gi proteclia bonturilor cu discuri din material plastic care previn blocarea protezei pe cAmp; e) matricele
fixate in baza protezei; f) status clinic final cu restaurarileprotetice pe cAmp.

621

cu cei doi caninirestanli:a) Variantaistoricdde

Fig. 11.12:EdentaliesubtotaldmandibAlard
protezare,cu acoperireacaninilorcu coroanede invelig@nadescimentatd);
b) AcoperireabonturilorradicuIare restantecu doud capeprevdzutecu stAlpcu bild, cu agregareradiculard.

BARELECU CALARETI
Barelecu cdleretiau fost cele mai fope dinti
IositeSSMSSin supraprolezarea
naturali
in secolulXX, atuncicAndpe arcada dentardmai existaudoi,treisau patru
din{i restanti.De obiceibara se solidarizeazdla capelemetalice(cu agregareradiculara)
de pe dinliistAlpi,ceeace necesitd un ax comunde inserlie,sau se poate
folosiun sistemde ingurubare
atuncicand
nu se poategdsiun ax comunde insertie.
folosiriisistemelor
Avantajele
de bare
constauin faptulcd solidarizeazd
dintiireprotezelor
stanti,iar retenliagi stabilitatea
sunt cele mai mari dintretoate SSMSS.
Degidin punctde vederemecanicsolidarizareastructurilor
dentarerestantegi redulor este indiscutabild,
cereamobilitdfii
din
punctde vederebiologicsistemele
de bare
nu suntcelemai inofensive
SSMSSdeoarecesolicitduneoridintiiin ataraaxuluilor
de insertie.
folosiriibarelorse referd
Complicatiile
la necesitatea
unui spa[iuproteticcrescut
in planvertical,ceeace face uneoriimpomalor gi la acumularea
sibildproiectarea
cea mai imporsivd de placdbacteriand,
tantddintretoate SSMSS.De asemenea
622

pe bard 9i
optimizareasuprastructurilor
reparaliile
sunt relativdificile9i uneoriimposibile.

TELESCOAPE
Dintresistemelede telescopare
noi
apreciem cel rhai mult telescoapele
galvanoformate. Degi
sistemele
galvanoformate
presupunmultipleetape
clinico-tehnice
9i au un pre!de costcrescut
oferd numeroaseavantaje.Stabilitateasi
pe elemente
reten[ia suprastructurilor
galvanoformate
sunt excelente,confortul
pacientului
estecrescut,necesitdinterventii minimepentru optimizare,igienizarea
este facild, iar asociereadesignuluide
in regiunileedentateale arsupraprotezd
Tndreptul
cadeicu designul
de protezdfixd
dintilorrestanlioferdavantajeestetice.
Folosireasistemelorgalvanoformate
presupunepreparareadintilorrestantiin
chanfrein
sau cu pragrotunjitla nivelulzogi acoperirea
nei terminale
lor cu capeprimaredin aliajenobilesau nenobilesau cu
capeprimaredinoxidde zirconiu.
MAGNETI

Sistemelemagneticeoferdo retenlie
mai slabdgi sunt cel mai putinfolositein
lara noastrd.Singureleavantajeale acesredusda dinfilorstAlpi
tora suntsolicitarea
gi ugurinlain inserfiagi dezinse(iaprotezei.De aceeain cazulunordinlicu valoare
parodontaldredusd se poate recurgela
pentrua nu-isuprasofolosireamagnelilor
licita.Colectivulcliniciinoastrenu are experientanecesard
in acestdomeniu.
Dintii care se mentin pentru
supraprotezare
trebuiesd fie intacti,corect
restaurati.
toateprocesele
Se indepdrteazd
carioasegi se inlocuiesctoaterestaurdrile
idealdse face
vechideficitare.Prepararea
preparaliei
sub
supragingival,
cu marginile
formdde cupold(la resturileradicularela
unde nu se utilizeazdsisteme speciale)
sau subformdde degetar(cdndse doregte
men[inereacoroanei)cu suprafetelecdt
mainetede.
Trebuieindepdrtatetoatepungileparodontalemai mari de 3 mm. Tratamentul
parodontaltrebuie
finalizatrapid pentru a
puteaapreciasuccesulinainteaefectuirii
preparafiilor.

abc
pe dinliistAlpi:
Fig. 1| .13. Folosireatelescoapelor
a) dintelenepreparat,b) dinteleacoperitcu capa
primard,c) inserareaprotezei.

623

abc
Fig. 11.14.Folosireade capsetip bild:a) dintele
nepreparat,b) dispozitivulcoronoradicular,c) inserareaprotezei.

tr

abc

im1

Fig. | 1.15. Dispozitiveradicularecu capac:a) bontul radicularnepreparat,b) bontulradicularobturat

pe canal,c) insertiadlpozitivuluiyadicular
cu capac.

Se va aveagrijdca protezasd nu se
gi
extinddpe procesulalveolaral caninului
De asesd nu acoperebridelegi frenurile.
meneanu se vor montadintila nivelultupiriform.
maxilaregi pe tuberculul
berozitdlii
Dintii pot fi utilizatiizolati,acoperiti
sau neacoperili.
Se pot confectionaDCR
sau solidarizacu capac,de sinestdtdtoare
te cu bare (de ex. bara Dolder).Pe acegti
dinli preparalise pot atagadiferiteSSMSS
(capse,telescoape,
magnefietc.).
Dupi fixareaelementelor
din faza anprotezatotald
terioardse confectioneazd
(fig.11.16).
conformnormelor
tradilionale
De cele mai multeori acesteelementese
proinserdrii
abiain momentul
cimenteazd
tezeipentruca aceastasd igi mentindpozifia fald de elementelede ancorarede pe
model.in cazcontrarputemaveasurpriza

ca protezasa nu mai poatdfi inseratdcorectpe cAmpcorect(de exempluin cazul

bareloracestease fixeazddoarin momenprotezei).

tul inserdrii

a
Fig.11.16.Etapealeconfec[iondrii
uneiprotezeancoratdpe capse:a) cAmpuledentatpartial,b) amprenta
cu gablonuldeocluzie,d) probamacheteiproterelaliilorintermaxilare
cu linguraindividuald,c) inregistrarea
zei, e) restaurareafinald.

fdrd sissupraprotezarea
se realizeazd
Etapelece trebuiescparcursein cagi stabilizatemespecialede menfinere
zul uneisupraproteze
sunt:
gi
re (pe bonturiradiculare
de exemplu),
- examinarea,
stabilirea
diagnosticului
prinaceastaobfinAndu-se
gi
succiunea
a planului
de tratament;
parodontal
- tratamentul
o bund inchideremarginald.Pentru
al dinlilor;
SSMSSse pot utiliz?diferitedispozitive
- tratamentul
endodontic;
de transferlivratein cadrultrusei;
- preparareadinlilor stAlpi: reducerea
suprafetelor
ocluzalegi a feleloraxiale. - se toarndmodelulde lucrupe care se
va confeclionagablondlde ocluzie,iar
Dinliise prepardsub formdde cupold
cu acesta se vor inregistrarelaliile
cu zona lor centraldla o distantdde 2
gingivald;
intermaxilare.
Bordurase va modela
mm de marginea
dacdnu se
astfelincAtsd se incadrezearmoniosin
acoperd cu cape se vor obtura cu
cavitatea bucald (fdra sd se
amalgam,
CISsauRDC.
preamult);
supracontureze
- amprentare:,De obicei se utilizeazd
va realizamareversi- - ?ncontinuare
tehnicianul
silicon,alginatsau hidrocoloizi
cheta protezeicare va fi verificatiin
neretentive
se pot
bili.UneoricAmpurile
matecabinet,urmAndca pe baza ei sd se
amprentacu ZOE. VAscozitatea
confection
eze prolezaf inald;
rialuluide amprentiasigurdcomprimarezilienta
rea mucoasei(compensAnd
Existd gi alte tehnici in cazul
acesteia);
imediatesau pentrutrans- se toarndmodelulde studiugi se con- supraprotezdrii
feclioneazdportamprentaindividuald
; formarea unei proteze pa(iale in
cu ea se va lua amprentafinald.Daci supraprotezd.
in cazul protezelorimediateetapele
se va
este necesarlinguraindividuald
succesiune:
adaptain cavitateabucaldcu ajutorul au urmdtoarea
unormateriale
termo-sau bucoplastice. - tratamentendodontic
Aiparodontal;
pentruinregisimportantd
Aceastdprocedurdeste utild mai ales - amprentarea,
trareacu preciziea gantuluivestibular
in cazul unui cAmp pe care

624

ce determindrealizareacorectda ver- - dacdgauaprotezeinu va acoperio zond maximalS,

vestibular
santului
al protezei;
dacdocluzianu estecorectbalansatd,
sau dinfiinu suntplasati
- inregistrareaocluziei 9i a relaliilor
protezeiva
intermaxilare;
in zonaneutrald,mobilitatea
irita[esuturilegi suprasolicitarea
stAlpiculoriidintilor;
- stabilirea
preextraclionale
lorva ducela pierderea
lor;
- sunt utile radiografiile
pentruestimareacorectda cantitdtiide - uneoriesteposibilS
oblinereaunuiversantvestibular,
mai lungsau mai scurt,
os dinjuruldintilor9i decia feluluiin cafdrd modificarea
re se prepardmodelul
conturuluicresteirezide gips;
duale,in specialla mandibuld,
dar gi la
- analizasitualieidinlilorcare se menlin;
maxilar dacd osul alveolar prezintd
ei pot fi migrali,egresali(pozilialor nu
retentivitdli
vestibu
lare;
trebuieneapdratredatdde dintiiartificiali). Observafiiletrebuiesctransmise - uneorimediculpoaterealizasingurmachetacu dintiianterioriTnconcordanld
tehnicianului
dentar;
paciencu situaliaclinicdgi doleantele
uneicheivestibula- esteutildrealizarea
tului;
re caresd ghidezemontarea
dinlilorar- cu cAtse menlineo cantitatemai mare
tificiali;
de fesuturiin zonastalpilor,
cu atAtpro- pe model se seclioneazddinfii ce urtezava fi maisubtiregi se indicdfolosimeazdsd fie extragigi se reducedin
rea de rdgini mai rezistente(,,highindllimeacresteiosoaseatAtcAtse esimpact')sau armarealor (de exemplu
timeazdcd va fi ea in urmaextracliilor;
cu plasedinfibrdde sticld).
- dinlii care rdmAnse modeleazdla forTransformarea
unei protezepa(iale
ma 9i mdrimeadoritd,ce va trebuicopiin supraprolezdse poate realizaatAt prin
atd gi la nivelulcavitdliibucale;
- se prepardintraoraldintiicare se men- metodadirectd,cAt gi prin cea indirectd.
tin, se obtureazdcoronargi se trecela Metoda directd presupune urmdtoarele
etape:
ilor;
efectuarea
extracti
- idealeste ca a douazi pacientulsd se - amprentdcu protezaparlialdin situ gi
prezintepentruadaptareaprotezeicu
careva rdmAnein amprentd,
rdginiacrilice.Pentruaceastase pot - se preparddintii,
efectuaorificiipe versantullingualce - se exprimdacrilatalb in amprentdla
niveluldepresiunii
ldsatede dintegi se
vor permiterefluarea
acrilatului;
se izogi muagteaptdpolimerizarea,
iar apoi se deleazdcu vaselinadinfiiartificiali
pune 9i acrilatroguin amprentd9i se
coasapacientului.
exSe Tndepdrteazd
inserdpe cAmpulproteticpentruca fata
cesulde rdgindde la marginigi din ganmucozalia protezeisi urmezeforma
gi se verificd
ocluzia.
turilegingivale
crestei9i a dintilorstAlpi.
Degiacesteasuntetapelede realizaprovizorii,
re ale unei supraproteze
se pot - se adapteazdgi se inserdprotezain
cavitateabucald.
faceurmdtoarele
mentiuni:

625

Metodaindirecti presupune:
amprentacu protezain situ,
amprentaarcadeiantagoniste,
inregistrareaocluziei,

realizareaprotezeiin laborator.

Schematizatsuccesiuneaetapelor
terapeuticecuprinde:

pentru
- Amprentarea
maxilardgi mandibulard
giinregistrarea
relatiilor
modelede studiu
intermaxilare
pacientului
in vedereaintre[tinerii
- Instruirea
igieneiorale
- Tratamentpreprotetic
modelelor
de studiugi a moi - Confectionarea
delelor
duplicat
i
modelelor
in simulator
i - Montarea

I - Reexaminare
provizorie
| - Protezare

protetice,
restaurdrii
designului
- Planificarea

- Montarea
modelelor
in simulatol
- Realizarea
saua
capelorde acoperire
SSMSSdupdcaz
- Lingurd
individuald
adaptiriicapelorsaua SSMSS
i - Verificarea
i pe din[iistAlpi
relaliilor
intermaxilare
i - inregistrarea
pestecapeleprimaresau
i - Supraamprenta

, _SS-lllSS_
i
I

gi a
adaptiriicapelor/SSMSS
i - Verificarea
metalic
i scheletului
relaliilor
intermaxilare
cu ajutorul
- Tnregistrarea

i p el3|i9
_s_9l91-e"lelq

- Fixareacapelor/SSMSS
- Inserarea
suprastructurii
privindigienizarea
- Instrucfiuni
- Controlperiodic

modelelor
in simulator
i - Montarea

I
J

I
..J

EVALUAREA
CLINICAA
SUPRAPROTEZELOR
factorde menlinere
Cel mai important
pe termenlungal rezultatelor
oblinuteprin
supraprotezare
este pdstrareaunei igiene
corespunzdtoare.
Dacd nu se asigurdnu
buncontrolal pldciiapareboalaparodontald gi cariiledinlilorstAlpi.Acesteasuntcele
doud mari problemeale purtdtorilor
de
Posibilitatea
supraproteze.
de afectareparodontaldeste legatdde igienadeficitard
gi/saudesignulinadecvatal restaurdrii
protetice.Astfelun studiuefectuatpe o perioaddde 47 luni pe un lot de 50 pacienli
restaurafiprin supraprotezea indicat o
prevalentd
iar 8
de 30% a boliiparodontale
dinfi au prezentatleziunicarioase.Majoritatea dinfilor stAlpi folosili ?n
supraprotezare
se pierd datoriti afectdrii
parodontale
consecutive
uneiigienedeficitare. Afectareaparodontald
este mult mai
gravdcAndse folosescSSMSS(adevdrate
rezervoare
de placi). Oricumretractiagingivaldeste prezenti in toate cazurilece
depdgesc
3 anide supraprotezarc.
Alt studiuefectuatpe 17 pacienliarati prevalenlacarieila doar5'h la pacienlii
tratalicu gel floruratgi de 20/. la cei fdrd
aplicarede fluor.De asemenease gtiecd
afectarea
carioasdaparela scurttimpde la
inserareaprotezelor,
ceeace implicdo igiend deficitardsau un design incorectal
pieseiprotetice.
esO altdproblemda supraprotezelor
lor la fracturS.Fractura
te susceptibilitatea
bazei protezei este mai frecventd in
pe sistemespecialegi in
supraprotezarea
situaliilein care datoritdatrofieiosoase
distalemarcate,protezaigi pierdeadapta-

rea pe cdmp.In acestecazuriaparegi suprasolicitarea

dinlilorstAlpi,cu mobilizarea
gi a mucoasei
lorconsecutivd
cresteiedentate (cu hiperplazia
sau retracliaei consecutivd).EsteastfelimperativcontrolulperiodicAicdptugirea
repetatdabazeiprotezei
pentrua evitacomplicaliile.
in concluzieexistd doud probleme
majore asociate purtdtorilor de
primase referdla afectarea
supraproteze:
parodontald,
gingicareincludehiperplazia
vald sau retracfiaacestuilesut,impreund
cu pierdereasuportuluiosos (datoritdinprotezei),
stabilitdfii
iar a douavizeazdproceselecarioasece pot afectadintiistAlpi.

MASURIPROFILACTICE
LA PUR.
TATORIIDESUPRAPROTEZE
Dacdse doregteun succesal terapiei
prinsupraprotezare
(subaspectuleficacitda asimildriipsiho-corticale
!ii func[ionale,
precum9i a toleranteibiologice)
atuncitrebuieneapdratluatecAtevamdsuri:
- realizareade intervenfiiterapeutice
gi/sauchirurgicale
conservative
asupra
parodontale
componentei
de invelig;
- conservarea
osuluialveolar;
- consolidarea
dintilorrestanti;
- realizareaunor preparatiidentarecorecte
adaptate metodei de
supraprotezare;
- respectarea
fazelorde laborator;
- fafa mucozalSa supraprotezei
sd nu
traumatizeze infrastructura dentomucozali;
- indicafii
in vedereauneiigieneriguroaperiodise gi a efectudrii
unorcontroale
ce.

veolare,diminuAnddin mobilitateaunui
dintecare a fost supusmult timp fo(elor
laterale.
Recuperarea resturilor radiculare
Realizareade interventiiterapeutice conservativegi/sauchirurgicaleasu- pentru extinderea sprijinului mixt al
pra parodontiului.
va limita infundareabazei
supraprotezei,
se referd protezei9i deci va preveni gi rezorbtia
in generalacesteintervenfii
gingivitelor
gi parodontitelor osoasdconsecutivd.
la tratamentul
prezentein momentulprezentdriila trataRealizareaunor preparafiicorecte
ment.De celemai multeori suntsuficiente
efectuarea detartrajelor supra 9i adaptatemetodeide supraprotezare
Toate preparaliiletrebuie realizate
subgingivale(eliminareafactorilor de
fiemicroiritatie),
chiuretarea
lesutuluide gra- astfelincAtsd respecteparticularitdlile
parodontale
cu cdruisistemin parte,forfelesd fie transminulatiede la nivelulpungilor
in axuldintelui,sd nu
sau fdrd efectuarea
unuilambou(in func[ie se in modfiziologic
Tndepdrtarea
sau inlo- lavorizezeretenliade placd gi sd permitd
de situatiaclinicd)gi
igienizarea
Orice comugoardulterioard.
incorecte.
cuirearestaurdrilor
promisva duceulteriorla scurtareaduratei
de viald a stAlpilorgi la egeculconsecutiv
Conservareaosului alveolar
protetice.
Pornindde la ideeacd osul alveolar al restaurdrii
se nagte,triiegte gi moareodati cu dinRespectarea
fazelorde laborator
din[iscopesteconservarea
fii, principalul
Realizarea
tehnicdtrebuiesd respeclor in sine.Astfelprimamdsuri luatdeste
efectuareaunor radiografiiale dinlilorpe te toatefazelepornindde la turnareamode ocluzie,
caresd se poatdevaluanivelulgi calitatea delelor,realizareagabloanelor
ambalareaacestora,alegeosului.JinAndcontde vArstamediea pa- a machetelor,
gi materialelor
sintetice,
turnacienlilorcare se preteazdla acest trata- rea aliajelor
metaliceprecum9i a
liza rea componentelor
ment 9i de atrofiasenildfiziologicd,
ale sistemelorspeosoasdcare afecteazdtreimeacervicalda diferitelorparticularitdfi
in timpuletapelorclirdddciniise considerda fi normald.Desi- ciale.Erorisurvenite
potducela egeculintregiiprogur, afectareaosoasdpoatefi corelati gi nico-tehnice
cu afectiunigeneralede tipulosteoporozei ceduriterapeutice.
gi diabetului,
sau
scopulfiindindepdrtarea
Realizareaunui raport netraumatic
corectareafactorilorlocalice au favorizat
intre fata mucozalda restauririi gi sublizaosoasd.
stratuldentargi muco-ososal crestelor
paroPentrumenajarea
componentei
Consolidareadinfilor restanti
se pot efecPentrubonturilepreparate,iniltimea dontalegi a gingieimarginale
cu ajutorulunei freze,sau
optimdestede 2 mm deasupracresteial- tua despovdrdri
In celece urmeazdvom detaliaaceste aspecte.

PacientulAD, in vArstade 54 ani diagnosticatcu edentaliesubtotald,clasaa

V-a Kennedymaxilardgi clasa a Vl-a
s-a prezentatin
Kennedymandibulard,
Clinicanoastrdcu doud protezdrimixte,
din punctde vedereal
necorespunzdtoare
precumgi din punct
realizdriitehnologice,
de vedereal stabilitdfiigi a capacitd[iide
funcfiilor sistemului
refacere
a
stomatognat.
Pacientulprezinti un cAmp protetic
Indicatii in vederea unei igiene rila nivelul
neuniforma
cu resorb[ie
guroase gi a efectudrii unor controale deficitar,
cresteimaxilaredin cadranulll, cu tuberoperiodicede rutini
lgiena gi controlulpldcii bacteriene zitdlice prezintdun reliefgters.
a stAlpilor
suntfactoricheiede menfinere
deoareceacesteapreunei supraproteze,
vin aparilia bolii parodontale.De aceea
pacientul
de nbcesitrebuiesd fie congtient
tateaefectudriiunui periajcorectal dinfilor
protetice,care peste
restan[i,al restaurdrii
noapteva fi depusdTnsolutiidezinfectante
trebuiesd
specificeacestuiscop.Pacientul
revindperiodicla vizitede control,pentru
evidentiereaprecocea eventualelorproprotezei,
bleme. Deseori destabilizarea
la timp, poatesd ducd la feneobservata
tisulard.
nomenede hiperplazie

cu acrilatacolounde
eventuale
completeri
este spaliuin exces.Zonelein caretransgi
pareacrilatulprotezeidupddespovdrare
addugarede acrilatalb,suntzonede presiune care trebuiescindepdrtate.Dupd
fiecareretugbazaprotezeitrebuielustruitd.
De asemeneasunt necesareretugdriperimodificdrilor
cauza
din
odice
continue.
osteom
ucoasef iziologice

Exemplificiriclinice:
Posibilitdfide protezareoverlay
utilizind ramforsareacu plasi metalici
protecli| la
bazelorprotezelortotale Fig. 11.17. Aspectulaplicdriicapelorde
Optimizarea
nivelulmaxilaruluigi a protezdriiconiunctela nivel
Tqi regdsegteoportunitateagi . in cadrul mandibular(CazuisticdClinicade ProteticdDentard
protezdriioverlay,alternativaterapeuticd
lagi)
preven[iei
fenomenede succesin teritoriul
Unitdfilerestantece au fost menfinute
lor de resorb[ie9i atrofie,inerenteevolufiei
pe arcadaau fost reprezentate
de 1.3,1.5
proteticeedentate.
cdmpurilor

629

gi 1.6.(fig.11.17).S-aefectuat
functional,
cea maimarepartea
tratamentul modelului
de
asociindu-se
cu elementul
corectendodontic,
s-au preparatpo(iunile egecurilor
ce survineulterior,avAnddrept
coronare specific, urmAnd prepararea basculare
clinicdegecul.
in vedereaancordrii
lojelorradiculare
cape- finalitate
gi-a urAlgoritmul
clinico-tehnologic
lorde acoperire.
mat succesiunea
fireascd,machetelein
La nivel mandibular
s-a recursla o
protezaremixtace a reunitsolidarizarea cazulcelordoudprolezdriau fost modelate
la nivelmaxilarredAndcu
conjunctd a elementelorrestante cu corespunzdtor,
foneticd
multdfidelitate
zonelede articulare
prolezarea
amovibild.
hipertoni- ( f ig .11 . 1 e ) .
Estenecesarde mentionat
intAlnitdla nivelulmugcitateamusculard
cachilorridicdtori,
aspectclinicimportant,
re corelatcu faptulcd maxilarul
antagonist
este protezat mixt, exercitAndo for[d
multmaimare,a pledatpentru
masticatorie
re alizarea unei protezdri acriliceramforsate
p ri ni n term e d ipula
i
l semetal
i c(fi
e g.11.18).

Fig. 11.19. Machetele in ceard, cu dinli

Dupdrealizarea
tiparului,in etapade
introducerea acrilatului,plasa metalicd
intre doua
interpunAndu-se
este pregdtitd,
straturi
de acrilat.
in acestcaz clinicdigitaliilepe care
le-a prezentatplasametalicddatoritdpreFig. 11 18.Adaptareaplaseipe modelulfunctional;
la stazen[eicapelormetalice
au contribuit
modelul func[ional al maxilarului antagonist
in timpulinserdrii
acrilatubilitatea
acesteia
il detineadap- lui, stabilitate
Un rolfoarteimportant
men[inutd
de altfelgi in tima plaseimetalicela nivelul pulexercitarii
tareajudicioasa
fo(ei presei(fig.11.20).

Fig. 11.21.Aspectulfinal al protezeitotale (din cadrulsolulieioveilay armate cu plasd metalicd

Fig. 11.20.Pregdtireatiparuluiin vedereaintroduceriiacrilatului

Aspectul
finalal protezei
refacein mod
pacientului,
versantul
armonios
fizionomia
vestibular
al protezeiconstituind
un suport
eficient
suportAnd
al pd(ilormoi,pacientul
cu 20 de ani in urmdo chistectomie
in zona frontald,
a fostanevoa cdreicicatrizare
ioasd,pentrucd pacientul
nu a fostcooperant in ce privegtepurtareaobturatorului
(fis.11.21).
persoandpublicaactivd,a
Pacientul,
fost multumitde refacerea
finali, in timpul
perioadei
de dispensarizare,
a fostevidenfunctiilor?ntr-oproportie
te recuperarea
destulde mare(fig.11.22).

Fig. 11.22.Aspectul final al protezdrii overlay la

pacientulA.D.

631

Posibilitdtide optimizareutilizind
elementelespecialede mentinere,
sprijin9i stabilizare
Pacientul
1.2.,TnvArstdde 54 de ani,
s-a prezentat
acuzAndperturbdri
ale funcA fost diagstomatognat.
tiilorsistemului
nosticatcu edentatiesubtotaldmaxilard,
clasaa Vl-a Kennedygi edentatiepar[ial
redusdmandibular5.
proteticmaxilara
La nivelulcAmpului
gradull, respectiv
fostidentificat
lll la nivelul unitdtilorodonto-parodontale
restante,
reprezentate
de 1.3,2.2gi 2.3(fig.11.23).

la 1.3 respectiv
conservatoare
2.3 de gangren5,urmatede tratamente
endodontice
corecte,acest aspectfiind verificatprin
intermediul
radiografiilor
de controlretrodento-alveolare.
prinreduUlterioramputdrii
coronare,
cereapArghiei
extraalveolare
s-a ob[inuto
reducereconsiderabild
Dupd
a mobilitatii.
vArsteipacientului
corelarea
cu stareageneraldbund,fdrd a eludacomportamentul
neuropsihic
al acestuiaconformcdruiaindepdrtarea
ultimilor
din[ide pe arcadamaxilard ar insemnao gravd mutilare,un
gi inutilitate,
semnclarde batrAnete
a fost
aleasdpentrumaxilarsolutiaproteticdde
protezare
overlay.

Fig. 11.23.Situalia clinicd iniliala (Cazuisticd Clinica

de Proteticd Dentara lagi)

preparate,resFig.l 1.24.Aspectulsubstructurilor
pectival aplicdrii dispozitivelor
corono-radiculare

Gradullll de mobilitate
de la nivelul
2.2 asociatcu resorbtia
verticalS
a suportuLa nivelmandibular
solutiaproteticd
a
lui osos a avut dreptconsecin[d
extractia
de protezarea
conjunctd.
acestuia.Au fost realizatetratamentele fost reprezentati

In aceastdsituatieclinicdam utilizatelementespeciale
de mentinere,
sprijin9i stabilizare,reprezentate
de capse(fig.11.24).
gi
Au fost preparatelojeleradiculare
segmentele
coronarein mod specific,un
accentimportant
a fost pus pe prepararea
paraleld
celordoicaninirestanti.
a lojelor
Dupdrealizarea
coronodispozitivelor
radiculare
de
clinico-tehnologic
algoritmul
realizare
a protezeitotalea urmdritetapele
deja cunoscutecu mentiuneacd ?n amprentafunc[ionald
au fost pdstratedispozitivele metalicecorono-radiculare,
aspect
absolutesentialatingeriiexigenteiacestui
(fig.11.25).
tip de protezare

protezeitotale corespunzdtor
capelorde
acoperireerau plasateldcagelespecifice,
in acestcaz remarcdm
elementele
componentestructurii
de boneattachement.
Sistemul de protezareoverlay la
acestcaz clinicconducenu numaila prevenireasindromului
de resorbliegi atrofie
men[inerii
sprijici gi in cadrulaugmentdrii,
(fig.11.26).
nuluigi stabilitatii

Fig. 11.25.Aspecteale componentelorprotezarii

overlav

de cazurileprezentaSpredeosebire
te anteriorin carela nivelulfeteiinternea

Fig. 11.26.Aspecte finale ale protezdrii overlay cu

sisteme speciale de menlinere, sprijin gi stabilizare
in cazul pacientului LZ.

tolerantd
moi;
scdzutda [esuturilor
parafunctii
proPE IMPLANTE
SUPRAPROTEZARE
ce duc la instabilitatea
Experienfa
tezelor;
clinicdne aratdci o serie
de edentatitotal nu-gifolosescprotezele. - apreciereanerealistda condi[ieide
edentattotalprotezat;
Un astfelde egecnu poatefi pusmereupe
seama mediculuigi uneorinici chiar pe - reflexede vomd exagerateTn contact
seamapacientului.
vieliipacienticu pieseleprotetice;
Calitatea
lor care nu se pot adapta situalieide - intoleran[apsihologicda protezelor,
protezattotaleste profundafectatd.Rezolchiardacd acesteaau o stabilitateacvarealor necesitdeforturiimportante,
ceptabilS.
atAt
De obicei,astfelde pacientisolicitd
din punctde vederetehniccdt 9i psihode implantegi ulteriorprotezecu
emotional.De multe ori, acegtipacienfi inserarea
fiindclasificafi
suntrespingi,
drept,,imposi- sprijinimplantar.
Indicatiade inserarea implantelor
bil de tratat"Faptulcd ei nu pot fi rezolvali
reprezintd
o frustrareatAtpentrumedic,cAt dentarela edentatiitotal trebuiestabiliti
gi pentrubolnav.
cu mult discernimAnt9i atenfie,deoarein trecut, lipsa de adaptare la ce se adreseazdde obiceiunor vArstnici
protezarea
totaldera atribuitddoar factori- careprezintdadeseorio patologieasociatd
lor morfologici(cAmpuriproteticedeficita- (boli cardio-vasculare,
labiliosteoporozd,
re);astdzi,o seriede cercetdri
au confirmat tate psihicaetc.).Nu este corectsd sddim
faptul cd un astfel de comportament
se in sufletulacestorbolnavisperan[aunei
respectiv reugite prin protezare implanto-purtatd,
datoreazdgi factorilormorfologici,
psihologici.
cAndei nu au o rezervdosoasdsuficientd
generaleabsolmplantologia
multterapia sau prezintdcontraindicafii
a influentat
edentatieitotale.Sute de mii de edentati lute.
Protezelecu sprijin implantar retotal gi-auimbundtdfitcalitateavie[ii,scdprotezelor clamdo seriede intervenfii
pAnd de cogmarulinstabilitatii
in
traumatice,
totale.Vom cdutaca pe parcursulacestui urma cdrorase inserd?n organismcorpi
capitolsi descriempe scurtce trebuiesd strdinicare pot fi sau nu acceptatide cdtre
gtie un practician,
oriundear profesa,de- acesta.Mediculva trebuisd explicepacienspre protezareacu sprijin implantara tuluicd acestgen de terapieestede durati
mai lungd,cd solicitimult rdbdareagi cd
edentatului
total.
Pacientiicare nu pot suportaproteze- existdgi risculunornereugite.
Inserarea
le mobilesau se adapteazd
foartegreu la
de implantenu esteo terain mulde caselede asigurdri
aceastdterapie,prezintdunasau mai mul- piesuportatd
particularitati
(45):
Drepturmare9i aspectete [dri dezvoltate.
te dintreurmdtoarele
le financiare
in mod reatrebuiediscutate
- cAmpuriproteticedeficitare;
- coordonareinsuficientd
a musculaturii list.Cu altecuvinte,o deciziepozitivdse ia
multmai greudecAtatuncicAndse practisistemstomatognat;

ce reabilitdri protetice traditionale.

Edentafiatotalese poaterestauraprotetic
prin mai multetipuride protezecu sprijin
implantar:proteze parfiale fixe, proteze
parfialemobilizatede cdtre pacient(sau
doar de cdtre medic), proteze mobile
prin
(supraproteze
menlinutegi stabilizate
gen bare).Mabutonisau pe mezostructuri
joritateapacientilor
protesolicitdrestaurdri
tice fixe gi doar dupd discufiigi explicatii

multipleacceptdgi celelalterezolvdri.
Mulfipacienfiedentafitotalsolicitdinserarede implantela ambelemaxilare,
dar
majoritatea
?ntAmpind
dificultdti
de adapta(in anul
re cu protezele
totalela mandibuld,
1990in Germania
s-auinserataproximativ
74.000implante;10% dintreacesteaau
fost situate interforaminalla mandibulS
pentrustabilizarea
protezelor
totale).

TabelulA.
pentruinserarea
chirurgical
Contraindicatii
sistemice
absolutealetratamentului
deimplante
Stareasinitd[ii

Riscasuprastirii
generale
de
sdndtate

1. Infarctmiocardic
recent
2. Protezdvalvulari
3. Tulburirigravealefunctiei
renale
4. Diabetsever
5. Osteoporozi
secundari
generalizati
6. Alcoolism
cronic/ sever
7. Osteomalacie
avansati
8. Radioterapie
hormonale
im9. Tulburdri
portante
10.Dependenld
de droguri
11.Tabagism
cronicsever

Severitatea
complicaliilorimediate

pe
Prognostic
termenlung

++++

++

++++

++

++++

++++

+++

++++

++

++++

+++

++++

+++

+++

++++

+++

++++

++

++

++

++

TabelulB.
Contraindica[iisistemicerelativeale tratamentuluichirurgicalpentru inserareade implante
pe termen
Prognostic
Riscasupra
pe
lungin absentaunui Prognostic
stdriigenerale
Stareasinitilii
diagnostic
termenlung
Ai
de sinitate
tratamentcorect
1 .S |D A
2. Corticoterapie
indelungati
3. Tulburdri
alemetabolismului
P-Ca

++++

+++

++

+++

+++

++

+++

635

4. Bolihematopoetice
5. Tumoribucofaringiene
6. Chimioterapie
7. Tulburdri
ugoarealefuncliei
renale
8. Bolihepato-pancreatice
endocrine
9. Tulburdri
10.Bolipsihice
11.Stilde viati nesdndtos
12.Tabagism
13.Lipsamotivafiei
14.Plande tratament
incorect

+++

+++

+++

++

++++

+++

0
0

+++

+++

+++

0
0
0

++

+++

++

+++

0
0

++

++

+++
+++

Numdrulde + reprezintdseveritatea
prin imcomplicaliilor
asociatetratamentului
plante:de la mai putingrav (+), la cel mai
= prognostic
grav(++++),.0
incert.
Contraindicafiilegenerale care vizeazd inserareade implantela edentalii
generale
totalnu diferdde contraindicatiile
(13,19,24 etc.).O menfiuale domeniului
ne specialdestecea pentrufumdtori,care
de aceastd
in anumitetdri nu beneficiazd
terapieprin legislatie.Desigurexistdcontraindicafii absolute - tabel A. (bolnavii
gravd,cardiopatii
decomcu hipertensiune
pensate,diabeticii
bolinsulinodependenfi,
navii cu neoplasmecare sunt iradiafisau
etc.)dar
supugiunorcurede chimioterapie
gi contraindicalii
relative9i temporare(tabel
B).
Dacdinvestigaliile
clinicegi paraclinice ne oferdobazd de discufii,vom trecela
a statusului
clinicAi radiologic
o examinare
local.
toPentruMishgi Judy(29)edentafii
tal potfi impdrf[iin patruclase(fig.11.27):
A. Rezervaosoasd,atAtla maxilarcAt
pentruinseragi la mandibuld,
se preteazd

oJo

+++

+++

reaoricdrui
tip de implant.
B. La ambelemaxilarepot fi inserate
implanteintraosoasede tip rddicind cu
fiind
dimensiunimai reduse,prognosticul
mai rezervatdecAtin cazul diviziuniiA.
Autoriirecomanddcregtereasuprafefeide
contactdintreimplantgi o.s,prin inserarea
maimultorimplante
C.Ofertaosoasi existentdface posiin zonafronbild inserareala mandibuld,
tald,a unorimplanterdddcindde dimensiuni scdzute.La maxilarnu este posibild
inserarea
de implante
endoosoase.
D.Situatiaclinicdeste contraindicatd
Ele se pot totugiinseinserdrii
implantelor.
ra, doarin asociatiecu intervenfii
de adilie
osoasd.
implantelor
Valoareagi rdspAndirea
dar
endoosoase
esteunanimrecunoscutd,
existi studiicarearatdcd acesteanu pot fi
inseratela edentaliitotal din clasa D sau
pot fi greu inserate,in acesteconditii.Se
implantele
mai poate apela la
intracorticale
sau transosoasubperiostale,
maisus amintitdnu
se,de careclasificarea
tinecont.

FI-&mm

-J;;
d'\*--

&"-*

"-O:$/

H>5srn

r(

lFimm

-*lI -r!mm

Fig. 11.27.Celepatru clasede rezervdosoasdcarese preteazdla inserareade implanteendoosoase

dupdMish(29).

Edentafiitotal sunt un grup de pacienli mai apartedin punctde vedereal rezerveiosoase.Atrofiagi resorbliaconstantd a crestelorrezidualei9i pune pregnant
amprentape tipulde implantpotrivitpentru
proteticda unui edentattotal.
restaurarea
(36) menfioneazd Fig. 11.28.Procentulde pacienliedenta[itotalcu
AstfelH. Spiekermann
diferitetipuride rezervd osoasdinterforaminard
cd 30% din edentaliitotalcare se prezintd
verticald(48).
gi solicitdinserarea
de implanteprezintdo
rezervdosoasdslabd,50%vin cu o situafie
Pacientului
cu edentatie
totaldi se pot
acceptabild9i doar 20% delin o rezervd
inserapracticoricetip de implantedentare
pentru aceasta
osoase corespunzdtoare
in funcliede situafiaclinicd.Astfelputem
terapie,care nu puneproblemedeosebite
(implanapelaatAtla implante
endoosoase
(fis.11.28).
gi/saulame,de stadiulI sau ll),
te rdddcind
implante
submucoase,
subperiostale
etc.in
ceea ce privegteimplantele
endoosoase,
ele se preteazda fi inseratecu precddere

b5/

in regiunile
frontaleale ambelormaxilare,
aceasta deoarecela maxilar,odatd cu
pierderea
dinfilordin zonade sprijin,plangeul sinusuluimaxilarse apropiemult de
coama crestei.iar la mandibulSdatoritd

proceselorde atrofiegi resorbtie,nervul

dentarinferiorajungesd aibd rapoartede
vecindtate cu coama crestei edentate
mandibulare.

Fig. 11.29. Diferitestadii de atrofiegi resorbliea crestelorrezidualela mandibuld(21).

in situaliilecAnd implanteleendoosoasenu mai pot fi inserate,se poate

apela la implantelesubperiostalesau
(fig.11.29.c).
submucoase
AtuncicAndsituafiaclinicdo permite
(fig.11.29a,b) vom preferasd apeldmla
implanteendoosoase,
atat la maxilarcAtgi
la mandibuld.
Aprecierea
exactda rezervei
se poate
osoasepe o ortopantomografie
face confeclionAnd
un gablondintr-omasd
plasticitransparentd,
caresd includddoud
bile metalice(fig. 11.30).Acestprocedeu
ne ajutd sd apreciemmai exact rezerva
osoasdgi sd stabilimcu precizieloculde
inserare
.
a implantelor
in funcliede situaliaclinicd,atunci
cAndapeldmla restaurdriproteticecu aju-

638

torulimplantelor
endoosoase,
suprastructurileproteticepotfi protezefixesau mobile.
Tn situaliacAndpacientulsolicitdnefixdse poateapelala
conditionat
o rezolvare
inserareaa 4- 6 implantein zona frontald
gi interforaminalS
maxilard
la mandibuld.
partialefixese vorTntinde
Protezele
de
obiceipAndin regiuneaprimuluipremolargi
pot fi prevdzutecu extensiidistale.DacdrezeNa osoasdne permitesau pacienliiacceptdo intervenlie
de sinusliftse vor putea
inseraimplantegi in zonelelaterale,suprain acesteregiuni.
structurile
extinzAndu-se
De obicei insd, in restaurareaproteticda
preferd
se
edentatiilor totale,
pe doudsau patruimplante
supraprotezarea

laambele
maxilare.
sistem
de fra-gi suprastructurd.
Maialesla mandibuld,
Celmaifolosit
ancorare este bara de conjunctie aceste mezostructuritrebuiesd respecte
(mezostructura)
(fig.11. 3 1 ) .
intrein- cdtevadeziderate
carefacelegdtura

Fig. 11.30.Apreciereaoferteiosoase:a - g.ablonradiotransparent

ce includebilelemetalice,pe model; b imaginea radiograficd.

Fig. 11.31.lnserareaa doudimplanterdddcindin spaliulinbrtoraminalla mandibuld:A. Liniacare

B.
unegteceledoudimplanteextremesd nu fie dispusdin afaraarculuicrestei(c estecea mai nefavorabild);
(bineinleles
Barasd fie cAtmaiintinsd,adicdintreceledoudimplanteextremesd fie o distanldcAtmai mare
atAtcAtne permitesituareatopograficda celor doud orificiimentoniere,situallab fiind mai favorabilddecAt
a); C. Bara de stabilizaretrebuiesd fie perpendiculardpe bisectoareaunghiuluiformatde prelungireacelor
doud cresterezidualegi sd aibd o lungimede minimum2A mm @2).

639

lmplanteleintramucoase
iN
sunt butoni
TIPURIDEIMPLANTE
UTILIZATE
cu bazainclusdin protezegi cu parteaacTERAPIAEDENTATIEI
TOTALE
(fig.11.33).Aceasta
in terapiaedentaliei
totaleputemape- tivdsituatdintramucos
la la mai multe feluri de implante: din urmi este situatd intr-o cavitate
intramucoase,
intracorticale, intramucoasd
cdptugitd
de un epiteliunorsubperiostale,
(fig.11.32).
mal.
intraosoase
9i transosoase
lmplanteintramucoase

**M**W
lamfl

radacina

Fig. 11.32.Reprezentare
schematicda unorimplantece pot fi utilizatein edentaliatotald:a - subperiostale;
b - endoosoase:
c - transosoase.

Fig. 11.33.lmplantintramucos:a - schem.aimplantului,b - fa[a mucozalda uneiprotezemaxilarecu sprijin

pe implanteintramucozale
(17).

edentaliilortotale cu proteze implantopurtate.Indicafialor majord gi prioritard

vizeazdedentaliile
totalela mandibuld,
dar
se pot practicagi la maxilar.
lnserareaimplantelorsubperiostale
se executdde obiceiin doi timpi:amprentarea substratuluiosos (tehnicddescrisd
pentruprimadatdde cdtreBerman)urmatd
lmplantesubperiostale
(3).
implantului
Introdusede Goldberggi Gershkoff in altdgedin!5de inserarea
lmplantelesubperiostale
(16),in 1949,in SUA,au reprezentat
au avut o
multi
ani modalitateade eleclie in terapia perioaddde glorie(1955- 1965),dupd

Se pot folosiatAtla maxilarcAt gi la

mandibuld.
o
Acestedispozitiverealizeazd
oarecarestabilitatea protezelor.Se pot
exisdispunemai multeastfelde implante,
tAndcazuripublicatecu pestedoudzecide
asemenea
dispozitive

640

Inilial, implanteles-au turnat din

care au fost oarecumpe nedreptabandope care le adu- Vitalium,apoi din Vitaliumcu stAlpidin
nate datoritdprejudiciilor
ceau patuluiosos (in principalosteolizd). titan gi ulteriordin titan.Au fostTmbundtdAzi, cu precddere
in marilecentrede im- lite tehnicilede amprentare
a patuluiosos
plantologie
de determinare
a RC
americane,
ca gi in Angliaau receptor,procedeele
fost reluatestudiileasupraacestuigen de pentruca de la inceputsd se poatdplasa
implante,modificateconform rezultatelor stAlpiiviitoareisuprastructuri
in pozifiioprecenteale cercetdrilor
din domeniulfiziolo- timegi maialesla inaltimipotrivite
cu spagieiosoasegi al biomaterialelor.
Relansarea [iul proteticexistent.StAlpiiinifialipot fi
implantelor
din materialplasticsau din
subperiostale
a devenitoportund confecfionafi
gi datoritdlimitdriiselectivea implantelor metal;dupdadaptaregi paralelizare
se pot
in principala fost modificat turnadin aur, din titancu diferiteangulatii
endoosooase.
designullor tinAndcontde atrofia,diferitdla (care se fixeazdprin ingurubare)sau se
(cen- utilizeazdaga-zigiistAlpipe bild prin ingumaxilar(centripetd)
fatade mandibuld
supraprotezelor.
trifuga).Conectoriicarese prezentauTntre- rubare,pentruancorarea
Datoritdprogreselor
cut sub formdde baresemirotunde
sunt la
din domeniulimplantelor
gi a,,osteointegrdrii",
oraactualdsubformdde bareplate.
endoosoase
A. Schrdder gi E. Popa citeazdca- celesubperiostale
au pierdutteren.in ultizuri de edentafiirezolvatecu implante mul timp se observdo relansarca acestosubperiostale
careau rezistattimpde pes- ra, ele prezentAndu-se
cu'designmodificat
( f is .1 1 . 3 4 ) .
te 25 de ani(31,34).

Fig. 11.34. lmplantesubperiostale:

a - designvechi(26);b - designmai nou (32).

Indicatii(14):
cAmpuriproteticedeficitare,
cu atrofie9i resorbfiiimportante(rezervdosoasdcu
indllime
de 8 - 13mm);
grosimeavestibulo-orald
a crestelor
reziduale
multredusd;
nu potfi
oriundeimplantele
endoosoase

641

inserate;
ori de cAteori pacientulrefuzdgrefede
laborioase;
adi[ieosoasdprinintervenfii
rezervd osoasd in regiuneafrontal5
puternicangulatd(undeanumitetipuri
perforeazdin
de implanteendoosoase
lojasublinguald).

Contraindicatii:
generale(diabet,tulbu- contraindicafii
rdriendocrine
etc.).
- indllimeaosoasdsub8 mm.
Avantaje:
- restaurareaproteticdse realizeazdrelativ ugor;
- se evitdde celemaimulteori elementele auxiliare,deoarecese folosescbarele,carese toarndodatdcu implantul;
- costurimedii(comparativ
cu implantele
endoosoase);
- implantelesubperiostale
se pot incdrca
mai devreme(6 - 8 sdptdmAni)
decAt
(4 - 6 luni).
implantele
endoosoase
din ultimele
deceniimenlioCercetdrile
neazdnecesitatea
extinderiila maximuma
implantelor
caretrebuiesd se
subperiostale,
pe suprafefe
cAtmaimari.
sprijine
importanfa
extindeJamesa subliniat
pAnd
rii bazelorimplantelor
subperiostale
la nivelullinieiobliceexterne.Bodinegi
Wakay (4) au insistatasupra pozifiondrii
implantelor
barelorcaresuslinextremitdlile
in zonacanind9i molard.Cranin(11) folosea barede intinderemare,de la molarla
molar.Misha extinsdesignulbarelorpAnd

cu 6 - I
aproapede ramurileascendente,
in ideeaoblineriiunei
stAlpiperimucozali,
dispersdri
a fo(elor.
Pe termenlung,Bodine(4), evaluAnd
rezultateleunor implante subperiostale
(1952- 1971),relateazdcdt22 o/"reprezintd
egecuridupd 10 ani. Yanasegi colab.(44)
au evidentiato ratdde succesede 79%dupa 10 anigi de 60%dupd15 anipe implantele subperiostaleinserateintre 1971 gi
1984.
cu deStudiimai recentepe implante
maibundpe
signmodernaratdo stabilitate
termenlung Benjamin(1992)a raportato
ratd de succesde 98% Tn782 cazuri(2).
Mish (1999) raporteazdsuccesein 95%
dincazuri(29).
lmplanteintracorticale
Denumirea
lor maicdrectdar puteafi
de implantesubcorticale.Dupdridicarea
suprafataosoacorticaleise amprenleazd
sd descoperitd.
lmplantulse confectioneazd
Tn laboratordin titangi se inserdintr-unalt timp.
Corticalase reface gi acoperi implantul
( f is .1 1 . 3 5b )

Fig. 11.35.lmplantsubperiostal(a) 9i intracortical(b)

in lara noastrd,E. Popaa fost primul

care a publicat date despre implantele
(31).
intracorticale

lmplanteintraosoase
lmplanteleintraosoase
sunt cele mai

des utilizate in protezarea cu sprijin

implantar
a edentaliei
totale.Acesteimplante
resse inserdin grosimea
oaselormaxilare,
pectiva cresteialveolarereziduale.
Suprafa[a lor poatefi netedd,prevdzutdcu depresiuni,orificiisau sablatd,tratatdcu plasmdori
acoperitdcu diferite materiale(HA, TCP
etc.).
Dinpunctde vedereal designului,
distingemimplantesub formi de ridicini
(root form implant):guruburi, cilindri,
hibrizi(intreceledoudforme)gi lame.Toapotfi de stadiul1
te implantele
endoosoase
sau de stadiul2. La ora actuald,se comercializeazdzeci de sisteme,fiecare avAnd
propriiiarcelede stadiul2
trusechirurgicale
propriicareincluddispozisistemeprotetice
niciun
tivede transfergi stAlpi.Nu detaliern
sistem,deoarecescopulprezentului
subcapitolestedoarde a informapracticienii
asupra posibilitdtii
la
de inserarea implantelor
edentaliitotalpentrua rezolvaunelecazuri
nu
dificileundeprotezeletotaletradifionale
dau satisfacfie.
Desigurcd fiecarecaz prezintdparticularitdtile
sale clinice,schemele
unicede tratamentnu se recomandd.
Cu
(38) a enunlat
toate acestea,Spiekerman
opt conceptede tratamenta edentaliilor
patru
totaleprinprotezecu sprijinimplantar:
gi patrula mandibuld.
la maxilar
Concepteleau in vederecAtivapagi anume:
rametriconstanti
a) conditiilemorfologice
specificela
maxilargi la mandibuld;
inserate;
b) numdrul
de implante
c) sprijinul mixt al protezei
termenvalidatde citre AcademiaAmericanide
lmplantologie
in anul'1988.

643

(implantar9i muco-osos)sau exclusiv

implantar.
lmplante transosoase (implantul
transmandibular)
O metoddcare se recomandda fi
practicatd doar de cdtre chirurgii
maxilofacialieste gi cea a implantelor
transmandibulare.
Procedeula fost lansat
in 1976,Tnsituatiide atrofiimarcate.Autorii
au finutcontde faptulci implantele
de adisubmucoase
lie gi in generalaugmentdrile
nu sunt adaptatepentrureceptareaunor
forle mari.in acestsens,a fost dezvoltat
procedeul
in discutie,careare urmitoarele
indicatii:
- atrofieaccentuatd
acresteirezidualela
mandibuld,
clasaD Mish- Judy;
- osteoporozd,
asociatdcu creastdrezidualdatroficdla mandibuld;
- mandibuld
cu atrofiegi fracturidsociate;
- dupdegecuricu diferitetipuride implante.
Procedeul
sub anestese desfdgoard
zie generaldsau local6,dupd o prealabild
sedarei.v. Se practicdo incizieelipticdin
regiuneamentonierd,
de-a lungulmarginii
bazilare(2,5- 3,5 cm) urmatdde hemostazd gi disectiaregiuniipAndcAndse evidentiazd marginea
inferioard
a corpuluimandibulei pAndin regiuneapremolard.Scheletul
perforat,dintr-unaliaj specialse fixeazdcu
un gurubcentral,careva ajutagi la orientarea acestuia. Se inserd guruburile
transcorticale
de fixare(7,10, 13 mm),apoi
implantele
transosoase.
Acesteafixeazdo bard de conjunclie
peste care se realizeazd
(mezostructura)
protezamobilSprevdzutdcu sistemede

gi stabilizare
(fig.11.36).
mentinere
Sistemul TMI (Transmandibularlmplant)descrisde R.l. Fonsecaesterealizat
din lmplantor,un aliajde Au - 70"/",Ag -

gi Pt - 5o/o.Areo struc12,8o/o,
Cu - 12,20/"
turd microcristalind
cu o biocompatibilitate
verificatd,suslinutd de rezultateclinice
(14).

Fig. 11.36.Sistemultransosos:a - schemdgi b - imagineradiograficd(14)

SistemulTMI poate fi practicatcu

succesgi la pacientiisupugiradioterapiei
(35),precumgi ca mijlocde imobilizare
9i
contenliein fracturide mandibuld
asociate.

duald(2 mm)pentruigienizare;

CONCEPTELE SUPRAPROTEZE.
LOR CU SPRIJINIMPLANTARLA
MANDIBULA
se referd
Conceptelelui Spikermann
la rezolvarea
edentafiilor
totalecu implante
La mandibuldsunt descrise
endoosoase.
patruconcepte,
dintrecareconceptulI pare
astdzidepdgit.
I (fig.11.37)
CONCEPTUL
medie
- se indicdla pacienfii
cu resorbtie
sau mare a crestelorreziduale(inaltiFig. 11.37.ConceptulI Spiekermann
la mandibuld
meacrestelor
de maximum10
edentate
(38):infrastructurd
- 2 implanterdddcind,
mm);
mezostructurd
- bardfixatdcu guruburi;cdldrelulse
- se inserddoui implanteendoosoase
includein protezamobild.
pozitionate
interforaminal,
de reguldin
zonacanind;
- tehnicse realizeazdo supraprotezare
printr-obard
- acestease solidarizeazd
(cu cdldretiin baza protezei)cu extinperpendirotunddsau ovalarddispusd
deremaximdpe componentele
cAmpucularpe axulde inserfieal implantelor,
lui protetic,astfelincAtsprijinulprotezei
distantatdconvenabilde creastarezisd fie mixt,muco-osos
cu ancorarepe

implante;
protezapoate suferi o rotaliein jurul
axuluiconstituitde bara care solidarizeazdimplantele;
conditiile
de igienizare
suntfoartebune,
prinmobilizarea
pieseiprotetice;
necesitdun numdrredusde intervenlii
chirurgicale,
estesimplu,relativieftin9i
imbundtdlegteevident menlinereagi
protezei
stabilitatea
;
se impune o dispensareactivd gi
reoptimizdri
repetatedatoritdsprijinului
mixt.
ll (fig.11.38)
CONCEPTUL
se indicdpe cresterezidualemaiinguste, arciforme,
cu atrofiemedie;
presupuneinserareaa 3 - 5 implante
interforaminal;
implantelorse realizeazd
solidarizarea
cu o bardde secliunerotundd,ovalard
sau dreptunghiulard,
care acoperdimplantele
gi bregeleinterimplantare;
mezostructuraeste reprezentatdde
bard 9i de mai mullicdldreliinclugiin
protezamobild;
supraproteza
are o menlineregi stabilizarebund9i nu basculeazd;
sprijinuleste mixt, extindereaprotezei
pe cresteleedentaterdmAnela latitudineamedicului;
ea poatefi mairedusd;
conditiile
de igiendsuntfoartebune;
necesitddispensarizare
datoritdsprijinuluimixt.
- 4 implante
infrastructura
rdddcind;
- bardfixatdcu guruburi;
mezostructura
treicdldrelifixaliin protezamobild.

645

Fig. 1l.38. ConceptulIl Spikermann

la mandibuld(38)

CONCEPTUL
lll (fig.11.39)
se poateaplicapacienfilorce prezintd
cAmpuriproteticecu oferteosoasebune interforaminal
9i cresteatrofiatein
zonelede sprijin;de obiceibolnaviiopineazddin startpentruprotezecu sprijin
implantar;
se inserd4 - 6 implanteendoosoase
interforaminal;
implantele
se solidarizeazd
Tntreele cu
o bardcareprezintdde o partegi de alta cAte o extensiedistald;bara se fixeazdla implantecu guruburi;dacdimplantelesuntde stadiulI barase poate
confecliona
in laboratorgi ulteriorlipicu
un GISla stAlpiiimplantelor;
se confec[ioneazd
ulterioro supraprotezd
cu sprijinimplantar
sau o protezeparliald
fixd mobilizabilir
de cdtrepacient.in cafortedrul acesteirezolvdri,transmiterea
lor se face exclusiv pe implante.
Supraproteza
este prevdzutdcu butoni,

bucSldrelisau magnefi,are o stabilitate

gi nicinu suferdrotatii.
nd,nu basculeazd
infrastructura
este formatddin 4 - 6
implante;
- bardcu extensiidistale
mezostructura
fixatdla implante;
cincicdldretifixafiin protezamobild.

Fig. 11.40.ConceptullV Spiekemann

la mandibuld(38).

Fig. 11.39.Conceptullll Spiekermann

la mandibuld(38).

lV (fig.11.40)
CONCEPTUL
se poateaplicala cAmpuriproteticecu
ofertd osoasd bund gi relatii
intermaxi
lareacceptabile
;
se inserd4 - 6 implanteendoosoase
interforaminal;
cu o bard;
implantele
se solidarizeazd
o protezi partiali fixi cu
se realizeazd
extensiidistale,fixatd la implanteprin
de cdtre meingurubare(demontabild
dic);

646

acestgen de protezi parfiali fixi este

gi
cunoscutin literaturaanglo-saxond
sub numelede ,,puntedupi model
scandinav"(vomreveniulteriorasupra
ei); piesaproteticdse realizeazdastfel
la dorintanecondilionatd
a pacientilor,
caresolicitdcaracterul
de fixitateal protezei;
acestgen de protezdeste mai greude
gi
igienizat(se impunedispensarizare
profesionald);
gedinte
de igienizare
infrastructura
formati din 4 - 6 implante;
(fixatd
protezaparliali fixd demontabild
priningurubare);
la implante
implantar.
fo(elese transmit
exclusiv

caretrebuiesd linemcontin protezarea

cu
superior.
sprijinimplantar
a maxilarului

CONCEPTELE
SUPRAPROTEZE.
LA
LORCU SPRIJINIMPLANTAR
MAXILAR
Fald de mandibuld,realizareaprote- zelorcu sprijinimplantarla maxilaruledentat totalestemaidificilddatoritduneirezerve osoasedeficitare,atdt calitativcAt gi
cantitativ.
mineralal oaselor- BMC
Continutul
(bonemineralcontent)este mai scdzutla femeidecatla bSrbali.Modificdri
importante au loc mai alesin primiicinciani de la
menopauzd.
La maxilar(fatade mandibuH) apare o diminuarea trabeculdrii sponginoasei,
iar la nivelulcompacteipogi diminudri
rozitdfi
de volum.
Agadar,pacienfiitrebuieinformaticorectasupraganselor
diminuate
de inserare
la maxilarfaldde mandibua unorimplante
le. Datoritdatrofieicentripete,la maxilar
apar,Tn cadrul protezdriipe implante,o
foneticegi igieseriede dificultdfi
estetice,
nice.De multeori,se poateintAmpla(dacd
pacientulsolicitdneapdratrealizareaunei
proteze partiale fixe gi nu o
supraprotezare)
ca o seriede viciiestetice
sd poatd fi camuflatedoar de o epitezd
gingivald.
foselor
Nu trebuieomisdproximitatea
nazale gi a sinusurilormaxilare pneumatizate,careadeseorilimiteazdgabariteconle implantelor,
cu urmdribiomecanice
Plastiile
secutive.
de adilieosoasdgi intervenliilegen sinuslift cer eforturiatAtdin
parteamedicului
neficAt gi a pacientului,
indintotdeauna
acceptate.
vom descriecele
Ca gi la mandibuld
patruconcepteale lui H. Spiekermann,
de

647

CONCEPTUL
| (fis.11.41)
se recomandda fi aplicatin cazuride
atrofiimarcateale suportului
ososmaxilar, cAnd retentiaunei protezetotale
tradilionaleeste total compromisd,iar
tehnicilede augmentare
osoasdrefuzate;
se inserddoud implante,de obiceiin
regiunea
canindunde,de celemaimulte ori existdun segmentverticaloptim
de os (intrefoselenazalegi sinus);
pe cele doudimplantese confectioneazd o bard cu profil dreptunghiular,
ovalarsau rotund,carese solidarizeazd
prin ingurubarela cele doud implante
de stadiulll. Dacdse folosescimplante
de stadiull, barase va'fixala stAlpiprin
lipiresaucimentare;

I Spiekermann
Fig. 11.41.Conceptul
la maxilar(38).

rezolvareaproteticeeste reprezentate
de o supraprotezi cu. extindere pe
toati suprafatade sprijin a cAmpului
edentatultotal maxilar;
protezamobildva fi prevdzutdcu unul
sau doi cdldrelicare faciliteazdmenlinereaei, dar carenu se vor puteaopune unor migcdride bascularegi rotatie
Tnjurulunuiax frontal,de aceeaacest
concepta pierdutastdziterenin favoareacelorlalte;
pacienfiirezolvafiastfelnecesitdo dispensarizare
riguroas5,
igienizarea
fiind
dificilS.
ll (Iig.11.42)
CONCEPTUL
in zonafrontaldpAni Tndreptulpremolaruluiprim,in funcliede situaliatopograficda sinusurilor
maxilare,
se vor insera3 - 4 implanterdddcinS;
de obicei
lungimeacelordoud implantecare se
inserdde o partegi de altaa spineinapoatefi de 9, 10,11 mm
zaleanterioare
iar a celorlalte
de 11 - 13 mm; Acegti
pacienliau o rezervdosoasdcorespunzdloareuneiatrofiimedii;
implantelese solidarizeaziprin bare
care la rAndullor se fixeazdprin ingurubarela implantele
de stadiulll gi prin
cimentare
saulipirela stAlpiiimplantelor
de stadiull;
in
suprastructura
este o supraprotezd
carese fixeazdcdldreliice contribuiela
gi stabilitdtii
imbundtdfirea
menfinerii
;
protezaare un sprijinmixt gi poatefi
fenestratd;
dispensarizar
ea esteobligatorie.

Fig. 11.42.Conceptulll Spiekermann

la maxilar(38).

CONOEPTUL
lll (fig.11.43)
se inserd4 - 6 implanteTnzonafronta
prim,in
l5 pAni in dreptulpremolarului
funcfiede ofertaosoasd;
prin bare
implantelese solidarizeazd
prevdzutecu doudextensiidistalede 6
premolarului
- 10 mmin regiunea
doi;
supraprotezaare sprijinpur implanta
fiind rdscroitdcomplet;are o stabilitat
mare gi poatefi igienizatdcorectfiind
mobilizabild
de cdtrepacient;
sistemulde menfinereeste realizatde
cdldre[ii
inclugi
in proteze.

Fig. 11.43.Conceptullll Spiekermann

la maxilar(38).

Fig. | 1.44.ConceptullV Spiekermann

la maxilar

(s8).

lV (fig.11.44)
CONCEPTUL
intr-unprim timp,se insere6 - 8 imCONEXIUNIINTRE INFRASTRUC.
planteendoosoase
(infrastructura)
;
TURA, MEZOSTRUCTURA
$r SUgi
implantelor
dupd osteointegtarea
PRASTRUCTURA
demontareaguruburilorpermucozale,
posibilitdPentrufacilitarea
inlelegerii
protezd
parfiald
fi- !ilor de conexiuneintre infrastructuri,
se confectioneazd
o
xd demontabild;
mezostructuregi suprastructuri trebuie
suprastructura
este reprezentatd
de o enunfatecAtevaconsideralii.
protezdparlialdfixd (de obicei model
Infrastructuraeste reprezentatd
de
guruburi
scandinav)
care se fixeazdcu
implantele
endoosoase,
carese afld inclula implante;
De-alunse in grosimeaoaselormaxilare.
suprastructura
transmiteforfe exclusiv gul osteoacceptdrii,
implantele
de stadiulll
maximd; poartdgurubulde acoperire.
implantar,
avAndo stabilitate
lmplantele
de
acesttip de suprastructurd
se realizea- stadiul| (deschise),
pot fi prevdzute
cu un
zd in funcliede rezervaosoasdgi dorin- gurub sau prezintd stAlpul confeclionat
carere- dintr-obucatd cu implantul.$urubulde
a pacientului,
!a necondifionati
fuzdsupraprotezarea;
cu extensia
acoperire
se inlocuiegte
ulterior
profesionald
igienizarea
se efectueazd permucozald
(exostructura)
sau direct(mai
periodic
de cdtremedic.
rar)cu stAlpulimplantului.

649

Mezostructurain proteticafixd este

constituite din stAlpii implantelor.in
protezarcatotald hibridd,stdlpiisunt solidarizalicu o bare,caregi ea facepartedin
(fig. 11.45).Aceastdbard
mezostructure
cu doudfunctii:pe
esteo piesdde legdturd
iar pe
implantele,
de o partesolidarizeazd
de altd parte,contribuiela conectareasuprastructurii
de infrastructurd.

proSuprastructuraeste restaurarea
teticdpropriu-zisd:
o supraprolezd,
o protezdparfialdfixd,mobildsau mobilizabild.
intre implanteleizolatesau sotidarizate prin mezostructuregi suprastructuri se pot realizadiversetipuride conexiuni: butonii de presiune,cilirefii, magnetii,coroaneletelescopate.

suprastrudura

exostructurd
(extensie
permucozali,
gurubde
vindecare)
gingie
infrastructurd
...corticali
osoasi

unuiimplantendoosos;b - butonde
Fig. 11.45.lnfra-,mezo-gi suprastructurd:
a - schemacomponentelor
gi
proteza
presiuneca modalitatede conexiuneintreimplant
hibridd(17).

Barelepot fi pe sectiuneovoidesau
rotunde.Giliretii prezintdo diversitate
mare,fiindconfeclionati
din metalsau mase plasticespeciale.in ultimultimp,s-au
impussistemele
Bredent(Senden)
cu diferezili'
ritegradede fricliune,corespunzdlor
enteimucoaseice acoperdcresteleedenmixt).Barelepot
tate (in situatiasprijinului
uni doudsau mai multeimplante.Uneori,
ele se pot elaboragi subformdde extensii
distale.

Butonii de presiunesunt elemente

de conexiunela carese apeleazifrecvent,
mai ales cAndse realizeazdconexiunipe
implanteizolate.Ei mai sunt cunosculigi
sub numele de atagamenteunitare de
presiune.De obicei,patriceaesteingurubatdla implant(fig.11.45b), iar matricea
trebuiesituse includein protezd.Patricea
pentrufacilitarea
igienei.
atd supragingival,
inversd:
Existd9i sistemecu o conformatie
patriceaesteinclusdin protezdgi matricea

se situeazdTnimplant(subformauneicavitati).
Sistemeletelescopateoferdo retengi se folosesccAndbarele
lie imbundta[ita
nu pot fi realizate,
de obiceicAndimplantele rdmAnsolitare.
Nu avemexperientd
cu atagamentele
magnetice,
caresuntfolositecu predileclie
in fixareaepitezelor.
Protezele
cu sprijinimplantar
trebuie
igienizate
riguros.Prognosticul
lor estefavorabil,mai ales la mandibuld.
in timpul
nopliiele trebuieindepdrtatedin cavitatea
bucald.Pacienfiipurtatoride supraproteze
cu sprijinmixttrebuiedispensarizali
atent,
deoareceriscul de supraincdrcare
a implantelorpoatecregtein timp,datoritdatrofieicrestelor
reziduale.

PE IMPLANTE
SUPRAPROTEZARE
PROTETICAFI.
SAU RESTAURARE
XA CU SPRIJINIMPLANTAR?
Majoritatea
suprastructurilor
cu sprijin
implantarle edentatultotal sunt de tip
Existi insd multi pacienli
supraprotezare.
caresolicitdprotezeparlialefixe,
Tnurmacdrorase va luadeCriteriile
ciziaalegeriiuneiadintreceledoudmetode
de tratamenttrebuiesd ia in considerare
urmitoarele:
1. numdrulminimde implantesd fie de
preferinld
patru;
2. distribufia
implantelor
de-a lungulcrestei sd se realizeze
uniform;
3. pacien[iimai tineripreferdRPF pe implante
cu
in
comparalie

651

4.

5.

6.
7.
8.

supraprote
zdrilepe implante
;
nu existdun protocolchirurgical
standardde inserarea implantelor,
datoritd
variatiilorindividuale
ale rapoartelor
sinusuluimaxilarcu creastaedentatd
pentru supraprotezarea
pe implante
calitateaosuluipoatefi mai;slabddecAt
pentruRPFpe implante;
supraprotezarea
restaureazimai eficient esteticagi fonalia;
versantulvestibularal supraprotezei
oferdsprijinpentrubuzegi obraji;
supraprotezele
maxilarepot fi rdscroite
palatinal.

Protezeleparfiale fixe (punlile)cu

protetisprijinpur implantar
suntrestaurdri
ce dificile,uneorigreude realizatla edenradicalde protatultotal.Elese deosebesc
tezeleparfialefixe agregatepe stAlpinaturali.
in tratamentul
maxilarului
edentatprin
RPF pe implante,pot apare cAtevaproblemecarepotfi evitatela supraprotezirile
pe implante.
DintreacesteacelemaiintAlnitesunt:
gi inclindri
1. divergenta
axelorimplantelor
sprevestibular;
2. efectulde dintealungit;
3. spafiiinterdentare
largi;
4. incongruenfd
intrepoziliaimplantului
9i
pozifiadintilorartificiali
(32).
Estesuficientsd aborddmdivergentele de opiniiprivindextensiiledistaleale
protezelor
pentrua
cu sprijinpur implantar
inlelegeevolutiaconceptelor
de elaborare
a acestuigen de restaurare.
Se gtie ci in
edentatiiletotale se inserd in spatiul
(la mandibuld)
interforaminal
9i intersinusal

(la maxilar),un numdrde 6 - 8 implante, 1986(33).Rezultatele

lui Strub(40)publipestecare se realizeazdo protezdparliald cate in 1989 au readus optimismulin
fixd prevdzutdla cele doudcapetecu una aceastd directie.Una dintre concluziile
- doudextensiidistale.Tnpeninsula
Scan- unanimacceptatea fost lungimeamai rela maxilar(10- 12 mm)
dinavici,extensiile
distaleau inceputsd fie dusda extensiilor
practicate
in anii 1960ca metoddstandard fald de mandibuld,
unde se acceptddin
in edentafiiletotalela mandibuld.
Tn zona raliuniale calitdliirezerveiosoase,extensii
vide influentdgermandgi anglo-americand,chiarde 12 - 15 mm. Dateinteresante
acestconcepta fost acceptatabiaprinanii zeazd gi apreciereapresiunilorcare se
1980 din raliunibiomecanice,
esteticegi exercitdasupra acestor extensii.Astfel,
ale rezerveiosoase.Degi Carlsson9i co- dacd atAtla maxilar,cAt gi la mandibuld,
lab. (1989),Lindhegi colab.(1989),pre- restaurdrilesunt protezeparlialefixe cu
acestea
cum gi Owall9i colab.(1992)au argumen- extensii(cu sprijinpur implantar),
tat acesteconstrucliiproteticepAnd prin pot receptapresiunide la 42 la 412 N cu
2000,ele au fost privitecu rezervegi dato- valorimediide 143N.
ritd rezultatelorlui Randowpublicatein

Fig. 11.46.Tratamentul
cu sprijinpe patruimplantesoedenta[ieitotalemaxilareprintr-osupraprotezd
prin RPFcu sprijinimplantar.De remarcatdesignul
lidarizateprintr-obardgi al edentatieitotalemandibulare
gi esteticamai apropiatede naturala supraprotezei
maxilare(28).

favorabild
moi
a fesuturilor
Conturarea
periimplantare
cAmp
de-a lungulintregului
edentatpoatefi o sarcinddificilde realizat
in cazulRPFcu sprijinimplantar.
in special
in cazul crestelordeficitareexistd riscul
gi
intunecate
aparilieiambrazurilor
cervicale
a efectului
de dintealungit.in acestesituafii,
estetice,
estede preferato
dinconsiderente
supraprotezare,
al cdrei versantvestibular

652

inldturd inconvenientele
amintitegi oferd
sprijinadecvatpentruparlilemoi- fig 11.46
(22).
S-a constatatcd, in unelesitualii,bapotimbundtdti
zelesupraprotezelor
fonalia.
Astfel,ele prezintdun avantajfatd de RPF
pe implante,care uneoris-au dovedita
perturbavorbirea.
Un inconveniental supraprotezelor

pe implanteeste risculaparitieihiperplaziilor gingivalesub bazeleprotezelor,

mai
alesin cazulcelormaxilare(22,25).
Conformunorautori(24,30,38, 43)
rata de egec a supraprotezelor
maxilare
20
este surprinzdtor
de mare(aproximativ
'/. din cazuri).Acest lucru a fost pus pe
seamapozitiondrii
incorectea implantelor
atuncicAndofertaosoasdera insuficientd.
Altminteri,
s-a observatcd dacdimplantele
sunt corect pozitionate,tesutul osos
periimplantar
rezistdla presiunileaplicate
de supraprolezd,
chiar in cazul unor resorbtiisevereale crestelorreziduale(27).
in cazul folosiriiunor supraproteze
pe doudimplanteinseratein
mandibulare
zona interforaminali,
s-a constatato resorbfie osoasd mai accentuatdin zona
posterioard
(19).
a crestelor
edentate
Dacd o protezdtotalSmaxilardare
contactocluzalcu o supraprotezd
mandibulard,impactulnegatival transmiterii
fortelor citre osul maxilar(resorbtieosoasd)
va fi mai reduspredeosebirede situaliain
care la mandibulS
existdo RPF cu sprijin
(20).
implantar
Concluziileunui studiu, realizat de
Schmittgi Zarb,publicaterecent,pe tema
alternativelorde tratament in cadrul
protezdriipe implantea edentalieitotale,
au fosturmdtoarele:
1. Supraprotezdrilepe implante?gi
dovedesceficienta9i uneleavantajefafi
de RPFcu sprijinimplantar.
2. Sistemul de bari gi cilireti s-a
dovedita cregtestabilitateala forleledislocanteverticalegi orizontale.
3. Datoritdcregterii stabilitifii pro-

653

tezei in zona anterioari, segmentulposterioral protezeia fostcapabilsd rezistela

o incdrcaresporitdcu 30%.
4. Investitiain timp 9i bani este mai
redusdin cazultratamentului
complicaliilor
apdrutein urma supraproteziriidecAtin
cazulRPF cu sprijinimplantar(acesteobservatiidiferdde celesusfinutede Davis9i
Watson,Waltongi McEntee).
5. lgienizarease poate efectuamai
prin sisteeficientin cazulsupraprotezdrii
mulbardgi cdldreti.
6. Jesuturileperiimplantrenu rdspund la acfiuneapldciibacterienein acelagi mod in care il fac tesuturile
periodontale.
Nu s-au gdsit corelatiiintre
gi
modificdrile
moiperiimplantare
tesuturilor
osteointegrare.
S-a constatatcd, la mai
mulfi ani de la inserareaimplantelor,
nu
existi corelatii intre eg6cul implantului
gi indicele de placi, cel de s6hgerare
gingivali sau un alt indice de afectare
parodontali.
7. Calitatea osului periimplantar
pare si fie asemindtoarein cele doui
situatiide tratament.
8. Un pacientcu rezervdosoasdsuficientde bund pentrua i se puteainsera
implantein vedereaunei RPF cu sprijin
implantar,
ar puteafi candidatfdrd probleme la un tratamentprin supraproteze
cu
sprijinimplantar.
in acestesitualii,decizia
de tratamentse ia in funcliede preferinfele
pacientului,
calitateaigienei,cerintede orfinanciadin esteticai psihic,disponibilitdti
re.
mai
9. Sunt de preferattratamentele
pulininvazive,mai ieftine,mai putincomplexegi tot atAtde eficiente.

din implantese observi vreodistan!5intre

Particularitifi de reahzarea sche- scheletgi stdlpulanalogde parteaopusd,
letului metalic la o protezi partiali fixi
sau la nivelulaltui implant,inseamndcd
(demontabili)pe implante in edentafia adaptareanu este pasivdgi necesitdsegmentareascheletului
si sudarealui ultetotali
me- rioard.
Pentruconfecfionarea
scheletului
guruOperatiunea
fizionomice,
in labose repetdstrAngdnd
talicai a componentei
parteaopus5,
pa(i gi verificAnd
bul celeilalte
ratorexistdmaimultetehnici.
urmAndo altd verificarein urma montdrii
- turnaredintr-obucatd;
pe fiecareimplant.
Dupdadaptarea
- lipirea convenlionalSsau sudarea gurubului
(eventual cu laser) componentelor corespunzdtoare
a scheletului,
se poatetregi intermediari); ce la montareatuturor guruburilor.Cu
(elemente
de agregare
- sistemeCADiCAM (frezal computeri- toate cd o astfelde gedinfdde lucru este
cronofagd,
zat);
trebuieparcursd.
in mod normal,procesultehnologic
- electroeroziune;
- combinareametodelorCADiCAM cu al protezelor parliale fixe cu sprijin
implantar
in edentalia
totaldnu diferdmult
celede electroeroziune.
restaurdri
fixetradiaceloragi
Cu toate posibilitatile
oferitede pro- de tehnologia
cedeelemoderne,tehnica standard ritionale.
gi
Pacientiicu crestedtrofiategi cu pomAne la ora actuali turnareascheledoar Tn
tului dintr-o bucati sau mai multe bu- sibilitSlide inserliea implantelor
la mandifrontale(interforaminald
citi;toate metodelemoderneau fost dez- regiunile
pot prezenla maxilar)
voltatedin dorintaobfineriiunei adapteri buldgi intersinusali
pasive a scheletuluimetalic,ceea ce la ta exceptiiin ceea ce privegtedesignul
procedeulde turnaredintr-o bucati este scheletului
metalicAi realizareaacestuia.
La refuzulpacientului
in ceea ce privegte
mai dificil de realizat.
sau o protezdfixd mobiliAdaptareascheletuluitrebuiesi fie supraprotezarea
pasivi (passivefrf).Nu estepermisdnicio
zabild,lacaredin motivefizionomice
trebuimperfecfiunedeterminatdde modificdri ie atagatdo epitezi gingival5,existdposivolumetrice
sau vreo bascularea scheletu- bilitatearealizdriiunei RPF demontabile,
lui. Pentrucontroluladaptdrii
se pot utiliza ancoratd prin guruburi la infrastructurd.
chiarguruburidin aliajenobile.Procedeul Toatdprotezapa(ialdfixdestesuspendatd
de verificare
a adaptdriipasive,cunoscut9i pe intreagaTntinderegi la verificareaei
sub denumirea
de testul Sheffieldse exe- trebuierespectatdordineade strAngerea
cutd la inceputcu un singurgurub.Se guruburilor
,,incruce",dupd planulpropus
pentrutoate
cu valabilitate
strAngeprimadatd gurubulcel mai distal de BrAnemark,
pe o partegi se verificdadaptareaRPFde implantele.
Dupd verificareaadaptdriipasivepe
parteaopus6,iarapoipe restulimplantelor.
pe unul model,se evalueazdscheletulin cavitatea
gurubului,
Dacd,dupd strAngerea

testulSheffield.
bucald,repetAnd
$uruburile
se strAngpAndse simteo anumitdrezisteno adaptareoptimda scheletuld, realizAnd
strAngelui,dupdcarenu maiesteposibila
rea mai multde un sfertsau o jumdtatede
nu este
rotatie.Dacdadaptareascheletului
satisfdcdtoare,
acesta se segmenteazd.
pe imvor fi fixatecu guruburi
Segmentele
planteTnpozifiafinal59i apoivor fi asamblateintreele cu ajutoruluneipastedin popentru
limeri auto- sau fotopolimerizabili
machetelor(Palavit G
confectionarea
Dupareactiade prizda polimerului
Kulzer).
de fixaregi schese vor desfaceguruburile
pentrulipiresau
letulva fi trimisin laborator
clisudare,dupdcarese repetdverificarea
nicd. Pasul urmdtoreste reprezentatde
cu ajutorulcheaplicarea
dintilorprefabricafi
ii vestibulare,
sau placareacu diferitemateriale,putdndu-se
eventualverificadin nou
in continuarese finalizeazdluexactitatea.
(8).
crareain laborator
ordinea de strAngerepentru
5 implanteeste:
0

02
01
3

0
10
3

1 -1 -2 -3 -3
pentru
ordineade strdngere
6 implanteeste:
00
2
0
04
3
0
01
56

l -2-3-4-5-6

Fig. 11.47.Vederevestibularda unuischeletmetalic ce urmeazdsd fie placatcu ceramicd(RPFmodel suedez).Se observdlipsade substan[dmucoosoasdcaretrebuierefdcutd.

Tnainte
de ardereaglazuriise impune
o noud verificarepe cAmpul protetic,
guruburile.
fixAndu-se
Dupdcoreldrile
de rigoare,se definitiveazdplacajul
ceramicprinardereaglazurii
pditilemetalice
gi se lustruiesc
neplacate.
pe infrasLa montarea
suprastructurii
a
ordineade strAngere
tructurdse respectd
guruburilor
anterior.
descrisd
Din aceastdprezentare
sumardfdcutd se poatelesneintelegegradulridicatde
complexitatea RPF cu sprijin pur
implantar.
De aceea,nu trebuiesd ne mire
anumitecosturi,care de foartemulteori
sunt motivate.Desigurcd reugitelein
protezarea
a edenfixdcu sprijinimplantar
la
contribuind
tatuluitotalsuntremarcabile,
Dar sd nu uitdmcd gi
faimapracticianului.
gi de eletrebuie
suntrdsundtoare
egecurile
sd ne ferim,adicdfiecaredin noisd facdce
gtiegi s5-gicunoascd
limitele!

suedez"placaLa RPFdupd,,modelul
jul ceramicva trebuisd restaureze
9i deficitotale
in concluzie,
terapiaedenta[iei
(fig.11.47).
tul muco-osos
prinprotezecu sprijinimplantar
trebuiesd
tindcontde urmdtoarele:

apreciereacorectegi realistda stdrii un astfelde caz este O-ringulce permite

generale
infundarea
a pacientului;
distalda protezei.
Pentruca o astfelde restauraresd
corectd(dacdse
,,citirea"
9i mdsurarea
poatetridimensionali)
in mod
a rezerveiosoa- poatdfi inseratd9i sd func[ioneze
ideal,cele doud implantetrebuiesd aibd
SE;
posesia
intreele,perpenuneitehnicichirurgicale
bunegi axelede inserfieparalele
pe planulde ocluzie,
potrivitpentrufie- diculare
alegereaimplantului
sd fie pozilicarecaz;
onate la acelaginivel fatd de planulde
pacientul
trebuiesa aibdrdbdare,
deoa- ocluzie9i la aceeagidistantefata de linia
rece acest gen de terapie este de mediand.
Dacdangula[ia
esteseverS,este
posibilca una din matricileprotezeisd nu
lungi durati;
alegereaceluimai potrivitconcepttera- angrenezein patriceasistemuluispecial.
peuticpentrufiecarepacient;
De asemenea,
esteindicatca axulimplanputemascultadorinteleimperioase
pe planul de
ale telor sd fie perpendicular
pacientului
(deoareceel plategte)dar ocluzie,astfelTncAtsd permitdinfundarea
nu trebuiesd ne ldsdmcondugigi do- geilordistale,iar bra[ulfo(ei sa fie perpenminatide pacienlii
in plus,oeoacu preten[ii
exagera- dicularpe axulimplantelor.
rece cele doud implantesusfin fo(ele
te, fdrdacoperire
din parteanoastrd.
intrelinerea
lor peruneiigieneoralecorectegi ocluzale,
esteindicatdpozitionarea
pe planulde ocluziepentrua
a protezeiimplanto-purtate
estedecisi- pendiculard
vd pentrulongevitatea
minimiza
restaurdrii.
transmiterea
forlelorla nivelosos.
Optiunea1 de tratament:doud implanteindividuale,pe care se monteazadoi
Optiuni de
tratament prin stAlpicu bild(fig.11.48).
supraprolezarein cazul tratamentului edentatieitotalemandibulare
Supraprotezareade tip 1 (OD-|)
Aceastdoptiuneeste indicatdcAnd
factorulcel mai important
costulreprezintd
in acest
din punctde vedereal pacientului.
pacientului
caz insd,dolean[ele
trebuiesd
fie minime,
iarvolumul
osossd se incadreze in diviziunea
A sauB.
in acestecondiliise pot inseradoud
implante
rdin pozitiile
B 9i D. lmplantele
mAn independente
unul fatd de celeldlalt
nefiind conectateprintr-osuprastructurd.
Cel mai utilizatsistemspecialutilizatintr-

oJo

pacien[ilor
doleantele
sunt minimegi
suntlegatein principal
de reten[ie;
pacientuldoregteo protezdnoud g i
mai mult
este dispussd investeascd
decdtin cazuluneisupraprotezdri
de tip
1.

Fig. 11.48.(dupa Misch,2007)

Supraprotezarea de tip 2 (OD-2)

A
doua optiune pentru o
pe implante
mandibulard
supraprotezare
estemai frecventutilizatd
decAtOD-1.lmplantelesunt inseratein pozitiileB gi D gi
prinintermediul
conectate
uneisuprastructurifdraextensiedistald.Fo(eletransmise
[esutuluiososin acestcaz sunt mai mici
decAtatuncicAndimplantele
suntindepenimplantelorse face
dente. Pozitionarea
dupa aceleagi reguli ca 9i Tn cazul
supraprotezdrii
de tip 1. Celedoudimplante nu trebuiesd se afle in pozitiileA gi E,
a forfelor
datoritdmoduluide transmitere
intr-unastfelde caz gi datoritdflexibilitdfii
crescutea suprastructurii
datorateunei
ideald a
lungimiexcesive.Pozitionarea
este de
implantelor,
in sens mezio-distal,
B gi
intreele (pozitiile
14-16mm distanta
BD
D ).
Fig. 11.49. (dupd Misch, 2007)
Selectia pacien[ilor pentru o
supraprotezare
de tip 2 se facedupdurmdtoriifactori:
Supraprotezarea de tip 3
- condiliile
suntbunepentrua
anatomice
in acestcaz,lreiimplante
suntinserapurtao protezdmobildclasicd;
te in pozi[iileA, C gi E. O suprastructurd
- formacrestelordistaleeste de "U" Tnfdrd a avea
celetrei implante,
conecteazd
laterald9i un su- extensii
torsgi oferdstabilitate
celuide-altreilea
distale.Inserarea
portexcelent;
implantmdregterigiditatea
bareide 6 ori.

Prolezarealizatdpe o astfelde suprastructurd nu trebuiesd angrenezeunghiurile

suprastructurii,
deoareceva rezullaun ansamblumultprearigid.
- Dacdse doregtefolosireaunui sistem
specialde tipuluneibarecu cdldre!,bara poateconectaceledoudimplante
din
c
pozi[iileA gi E pe fa[a vestibulard
a
(dupaMisch,2007)
Fig.11.50.
acestora,
iar pe cel din pozitiaC pe fala
linguala.
Ca rezultat,
se poatemodelao
pe direc[iade rotabardperpendiculard
Supraprotezarea de tip 4 (OD-4)
ca sistem
[ie.TotugialegeraO-ringurilor
in cazul celui de-al patruleatip de
gi stabilizare
specialde mentinere
oferd
supraprotezare
sunt necesare4 implante
o mai mareflexibilitate
in realizarea
dein pozi[iileA, B, D, E. Avantajulprimaral
signuluibareigi pozifionarea
ei.
unei astfelde soluliieste reprezentat
de
- Bara de conectaretrebuie modelatd
posibilitatea
de a realizao extensiedistald
paralelcu planulde ocluzieiar sistemede pAndla 10 mm de fiecareparte,dacd
le specialetrebuiesituatela aceeagi
factoriide stresssuntminimi.
permite
?ndl[ime.
O astfelde pozitionare
O extensie"ascunsd"este prezentd
rotatiaprotezeiTn jurul lor. in cazul
prinsupraprotezare.
deseoriin restaurdrile
acestuitip de supraprotezare
nu este
Adevdrataextensieeste determinatd
din
admisdfolosireaextensiilor
distale.Topunctulde infundareal protezeigi nu de
tugi, dacd dimensiunea
verticaldde
extensia
barei.Acestpunctse afldla cAtiva
ocluzienu permitepozi[ionarea
sistemilimetridistal de extensiegi reprezintd
melorspecialepe bard,acesteapot fi
extensia"ascunsd".De fapt, dacd atagape fata distalda stAlpilor
conectate
din
mentelesunt prea rigidesau sunt plasate
pozi[iile
A 9i E.
incorect,prolezapoatefi rigidaiar extensia
se intinde pAnd in dreptul trigonului
OD-3A
retromolar.
Pentrua reduceaceastdextensie,
ansamblul
bard- protezdmobilitrebuiesd
permitdinfundareadistalaa protezei.De
aceea,pozi[iagi tipulde sistemespeciale
OD-3 B
folositesunt de maximdimportan[a.
Cel
mai utilizatsistemspecialeste O-ringul
deoarecedatoritdformei gi pozitieisale
Poasigurdcel mai maregradde libertate.
zitiileidealepentruO-ringuri,
intr-unastfel
fi

658

:1

specialeoferdretensistemele
distribufiei,
protezeimobile.
fie gi se opun migcdrilor
uniDe obicei,4 O-ringurisunt distribuite
distal
form(doudanterior
9i doudposterior,
CAteo bardHaderpoatefi
de ultimiistAlpi).
plasatddistalde ultimulO-ring,pe fiecare
in gedinfain carese inseraproextensie.
tezain cavitateabucald,se pot folosidoar
BaraHaderpoatefi folositdca
O-ringurile.
o solutiede rezervd,pentrucazurilein care
stAlpulO-ringuluicedeazdsau dimensiunea verticaldnu permitefolosireaunorOringuride profilmare9i astfelexistdriscul
repetateale supraprotezei.
fracturilor
Trebuiefinutcontde faptulcd, protepermanent
suntsolicitate
zele mobilizabile
de fo(e variabileca inlensitatesi directie
Supraprotezarea de tip 5
de tip 5 (OD-5)pre- caretindsd le dislocede pe cAmpulproteSupraprotezarea
pe tic.
supuneunireaa 5 implantepozifionate
Astfel supraprote=ai"avariazdde la
locurileA, B, C, D, E. Designulacestuitip
unuinumarde minim2 implante
se incadreazdTnclasa aplicarea
de supraprolezare
RP-4,deoareceprotezapoatecrea o ex- pina la 4-6 implante,numdrulfrecventre(fig.11.51).
tensiedistaldde pAndla 2.5 ori dimensiu- comandat
acestlucrufiindun
nea anteroposterioard,
Indiciicei mai utilizatiin aprecierea
dezideratin cazulin carese doregteredusdndtate a
cereapierderiide tesutososin zonaposte- stdrii de
fesuturilor
periimplantare
sunt:
rioardmandibulard.
adAncimiigantuluigingiuneiastfelde - determinarea
Estepermisdrealizarea
val;
extensiidistaledin trei motive.lmplantul
gingivale;
din poziliaC mdregtesuprafatade contac- - nivelulclinical insertiei
permite addugarea - nivelulde sAngerare;
te implanto-osoase,
provocatd
la examinare;
gi reducerisculdegu- - sAngerarea
unuielementretentiv
de placddentard.
gi cregtedimensiunea
an- - indicele
rubdriibonturilor
implantului
este cel mai
Mobilitatea
i.
a angrenajulu
tero-posterioard
in mod normal,4-6 elementeretenti- importantfactor de control al mentinerii
lmplantul
in designul
bdrii.Sistemele sdndtdtiitisulareperiimplantare.
ve suntincluse
gi
fiziologica
specialeutilizatein mod obignuitin astfel dentarnu prezintamobilitate
La implantele
de cazurisunt O-ringurile9i barele tip este clinic imperceptibili.
lor precumgi al dentarecAt gi la din[iinaturali,centrulde
Hader.Datoritdnumdrului

stAlp
de caz suntpe fatadistalda ultimului
gi TntrepozifiileA-B 9i D-E.O altd solulie
in dreptulpoziO-ringul
estede a poziliona
[iei C, deoarecein acestcaz nu existdnici
un implantin acestloc.CeledoudO-ringuri
pe cdnd
protezei,
distalepermitinfundarea
O-ringulanteriorpermiterotirearestaurdrii
inspre incizal.Bara de conexiuneoferd
suport implantar incepAnd din zona
premolardspremezialgi stabilitate
in sens
oferdretenlieadecvatd.
lateral.O-ringurile
anterioaCAndsuntfolositedoudO-ringuri
re, acesteavor fi fie mai micica dimensiune,fie cu o reten[iescdzutd.

rotatieal migcdrilor
la 2-3 mm
estelocalizat
sub creastaalveolard.
Acestpuncturmeazd o migcarede tranzi[ie
in sensapical,cu
pierdereosoasddeoarecerdsucirea
apicald creeazdo distributie
inversda solicitdrii.

lmplantele
sindtoasesuntimobilechiargi
in prezentapierderiiosoase(radiografic)
dacd o cantitatesuficientd
de os sustine
implantul.

Fig. 11.51.
Aspecte ale supraprotezariipe implante

oou

O pierderemedie de 1,5 mm din

margineaosoasdse producein primulan
dupd aplicareasuprastructuriiprotetice,
urmatdde o pierdereosoasdverticaldmedie de 0,2 mm/an,dupdprimulan. Pierderi
osoaseprogresivecare depdgescaceste
limitepot indicao viitoarepierderea implantului.Radiotransparenta
din jurul implantelordentarepoateobiectivao infeclie
sauegeculosteointegririi.
pe implanterepreSupraprotezarea
de tratamentin terapia
zintdo alternativd
edentatiei totale sau parliale, fiind o
protezaremobildcu mijloacesuplimentare
de retentie,respectivimplante.Pacienlii
care beneticiazdde acesttip de protezare,
atAtcosturi
care este complexd,ineluzAnd
suplimentare
chirurgicale
cAt gi intervenlii
trebuie
fatd de protezareaconventionald,
sd fie corect informatiabuprabeneficiilor
pe care1e ridicd
dar 9i asupraproblemelor
apaSdngerarea.'sAngerareapoatefi de- acesttip de tratament.De asemenea,
pacientului
asupra
informdrii
clangatdmecanicAila examinarea
lesuturi- re necesitatea
tratamentnou introdus
lor sdndtoasesau poatefi simptomulprin- apliciriiimplantelor,
gi de carese leacipalal uneiinflamaliigingivalegi se poate in practicastomatologicd
la respinreferitoare
produceinainte de instalareasemnelor gi tot felulde ,,mituri"
pacientugerealor.Tot in cadrulinformdrii
histologice
de inflamalie.
SAngerareala examinareeste sem- lui sunt mentionateaspectelelegate de
nul unei resorbtiiosoasesau a unui gan! dispensarizarea
9i igienizareapacientului,
acestuperiimplantar
a spontand care trebuiescadusela cunogtinta
adAnc,sdngerare
se producein faze avansateale pierderii ia.
lmplantele
suntde maimultetipurica
implantului.
cu indicaliigi tehnici
radiologici
de evaluarepot design9i dimensiuni,
Parametrii
terapeutic. adecvate.Celemai utilizateimplantela ora
evaluasuccesulsau insuccesul
Radiografiile
sunt utilizatepentrua deter- actualdsuntceletip gurub,corespunzdtoaosoasda cres- re rdddciniidentare.Utilizareacea mai
minaindllimeagi densitatea
implantelor pentru
relalieifunctiona- frecventd a
obiectivarea
tei alveolare,
totaldeste la mandibuld,
le dintre implant,bont 9i suprastructura supraprotezarca
a 2 sau 4 implantela nivelul
cu aplicarea
proteticd.

Verificarea relatiei fesut gingivalimplant

Estemetodacea maiprecisdpentrua
Aceastd
determinadistrucliaperiimplantar.
examinarese utilizeazddoar atuncicAnd
se obiectiveazd:
- modificdri
ale gingieidin jurulimplantului (inflamafie),
(radiologic),
- pierderiosoaseimportante
- mobilitateaimplantului,
- durere,deoareceacestprocedeufolosit
de rutind poate compromitelegdtura
slabddintreimplantgi gingiefavorizAnd
de-a
a floreimicrobiene
o caledeschisd
in os.
lungulimplantului
ganluluiperiimplantar
din
AdAncimea
jurulunuiimplantsdndtosestein mediede
in timpalevalorilor
1,3-3,8 mm.Modificdri
de mai sus pot indicao activitatepatologicd.

661

cresteidin zona frontala,intre cele doud

gdurimentoniere.
Adeseorisuntempugi in situatiain
care,ca profesionigti,
alegemcea mai bund solutiedin punct de vederegtiinfific,
printr-oindicaliecompetentd
a tratamentului pentrupacient.Din punctulnostrude
vedere,acliondmin beneficiul
acestuia.Pe
de altd parte, nu producemun beneficiu
real pacientului,
intrucAtprescriemun tratamentpe careacestanu il poateurma.
Unuldin celemaicomune,,mituri"
este cel legat de faptulcd respingereaimplantului
estesimilardgi
de cdtreorganism
are consecinlelerespingeriiunui organ
AcestardmAneun mit, intrutransplantat.
cAt trebuie precizatfaptul cd un organ
transplantat
conlinedestulde multdinformafieantigenicdce poatedeterminarespingereaimunologicd,
fald de implantul
dentargi in plus,organultransplantat
trebuie sd funclionezenormal,similarunui
organpropriu,in timp ce pentruimplantul
dentar,funclionarea
se rezumdla a sta pe
loculsau gi/saula a sustineo lucrareproteticd. Eventualul
egecestedatorat,cel mai
frecvent,nu respingerii
ci igiorganismului
protetice
enei bucaledeficitare,Tncdrcdrii
gresite,etc.
Un al doileamit estelegatde procedeul implantului
ca fiind unul extremde
dureros.Trebuieprecizatfaptul cd intervenfia chirurgicaldse desfdgoardsub
anestezielocald, disconfortul/ durerea
la
moderatputandsd apardpostinterventie
2-3 ore, dar se poatecombate
aproximativ
cu antiinflamatorii
9i antalgice.lmpactul
estetical unuizAmbetpoatefi sursaacceppersoanei,a stigmatitdriiI non-acceptdrii

662

zdrii sau chiar a discrimindrii,

fala fiind
adeseaprivitdca o veritabildimaginea
De multe
unei,,cdr[i
de vizitd"a individului.
ori, pacienlii
chiarcer acestimplantdentar
tocmaidatoritdavantajelor
esteticepe care
le poate oferi prin naturalete.Pe de altd
partegi prejudiciile
gregeli
unoreventuale
pot aveaconsecinle
extremde importante.
Deoarecein cazulimplanturilor
dentarenu existdcementsau inse(iea fibrelor
epitelialela nivelulimplantului
endoosos,
perimucozald
etangeizarea
este extremde
importantd.Dacd aceastdetangeizarese
pierde,pungileperiimplantare
se extind
cdtrestructurile
osoase.De aceea,se pune o intrebareextrem de pertinentd,9i
anume
,,este posibild sigilarea
perimucozald,
in cazul implantuluidentar
endoosos?"
Dacdaceastd,,sigilare"
nu este posibild,singurabarieid,care complegingivallAngd
teazdinvaginarea
epiteliului
osul crestal,va fi reprezentatd
de tonusul
fesutuluigingival,prin fibrelecirculareale
moi supracrestale.
Astfel,Gould
fesuturilor
gi colab.insistdasuprafaptului,
cd celulele
epiteliale
de suprafata
titanu,,seatageazd"
lui implantar,
la fel cum se atageazd
9i de
dintelenatural.
Totodatd,Schroedergi colab. (citali
de Mish)au observatfaptul,cd la nivelul
unui implantdentarinseratintr-ozond cu
mucoasdcheratinizatd,
existi un semnde
la o suprafaadeziune
a celulelor
epiteliale,
td de titan.
Astfel,ratade supravietuire
a implanpe o perioaturilordentareosteointegrate,
dd de timpcuprinsdintre5 gi 12 ani,pentru
maxilarestede aproximativ
84h, iarpentru
mandibuld
de aproximativ
93%.

TotodatA,
acelagiWennstromestede 6. ratade succesde 85% dupa5 ani de
la incdrcareaproteticda implantului
pdrerecd, prezentamucoaseicheratinizadentargi de 80% dupd 10 ani de la
te, degi este de dorit, nu este neapdrat
aceeagiincdrcareproteticS.
esentiald pentru pdstrarea etangeizdrii
Acestecriteriisuntmultmai drastice,
perimucozale.
cu cele enun[atein anul 1978
Studii recentedemonstreazdfaptul, comparativ
factor etiological pierderii (Conferinlade la Harvard:lmplanturile
cd principalul
gi
gi Risc- Schnitman
margina- Dentare:Beneficiu
din[ilor(in cazulparodontopatiilor
respectiv:
le),dar gi al implanturilor
dentare(in cazul Schulman),
periimplantitelor),
este placa microbiand - ralade succesestede 75% dupit5 ani;
- mai pulinde o treimede os pierdutdin
dentard.
jurulimplantului
dentar;
marCa gi in cazulparodontopatiilor
de 1 mm sau mai pufinin
ginale,semneleperiimplantitelor
sunt de- - mobilitate
dentar;
oricedirectiea implantului
scriseastfel:
- lipsaunei infecliievidentein jurul imgingivald
marcatd;
- inflamalie
plantului
dentar.
- pungiperiimplantare
adAnci,cu atrofia
estemai
cd'inflamafia
progresivd
S-ademonstrat
a osuluialveolar
9i pierderea
gi colab.)
evidentdgi mai rapidain jurulunuiimplant
(Lindquist
cri- dentar,comparatiycu dinlii naturali.lmSmithgi Zarbpropunurmdtoarele
dentareprezintdo barierdde [eterii,pentrusuccesulunui implantdentar planturile
compasuturinaturalemai pufineficientd,
osteointegrat:
la testarea rativcu dinliinaturaligi de aceeaopunreimplantului
1. lipsa mobilitS[ii
infec[iilor.
zisten[5redusdaparitiei
clinicS;
radiotransparenle
2. lipsa
unei
periimplantare
apreciatdpe o radiograExemplif
icdriclinice:
in incidenta
corectd;
fie,executatd
cu
1. PacientaM.E. diagnosticatd
a osuluimai micd
3. o pierdereverticalS
de 0.2 mm pe an, dupdprimulan de edentafiepa(ial redusdmaxilardclasa I
gi edentalie
total5
Kennedy,
cu 2 modificdri
dentar;
functionalitate
a implantului
plurifactoriald,
cu
de etiologie
a disconfortu- mandibulard,
4. lipsadureriipersistente,
func[ionale,
evolufielentd,complilui sau a procesuluiinfeclios,datorate tulburdri
progi generale,
sau legate de prezen[aimplantului ca[iilocale,loco-regionale
gnosticfavorabilprin tratament,netratat
dentar;
implantului
sd nu impiedice (fig.11.52).
5. design-ul
Boltapalatindeste ogivald,simetricd
realizarea
unei restaurdriproteticefixe
gi verical,cu 4 perechi
din punctde in plantransversal
sau mobilesatisfacdtoare,
vedereal fizionomiei,
atAtpentrupaci- de rugipalatine.
Vestibululoral mandibulareste liber,
ent,cAtgi pentrumedic;
patologice.
suplu,fdrdformaliuni

663

Se observdplicialveolejugalegi fren
labialsuperiorsub[iri,cu inse(iejoasdin
raportcu coletuldintilor,
unicd.

Arcada dento-alveolardmandibulard
este edentatdtotal, creastdedentatdreclasaB Mitch.
sorbitd(clasaV Atwood),

Fig. 11.52. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Examenul
ocluzieistatice9i dinamice - Sinus maxilarin raportcu structurile
dentarede vecindtate;
aratd o gravd alterare a parametrilor
resorbitd
de absentaunitdtilor - Creastaedentatdmandibulard
ocluzalideterminatd
(clasaa C Micth,clasaa Vl Atwood).
odonto-parodontale.
Examenulcomputer-tomografic(fig.
Exameneparaclinice:
Prin intermediulortopantomografiei11.54)permiteapreciereaoferteiosoase
mandibularesorbiti,
necesareimplantdrii:
(fi g .1 1 .5 3 ) :
se observe
creasta
subtiri,discontinui,
- Resorbtieosoasd alveolardmaxilard cu trabecula[ii
resorbitd,
sub[iatd.
rdddcinii); edentatd,
clasall- lll (2/3dinlungimea

Fig. 11.53. (CazuisticdDr. N.Forna)

11.54.(CazuisticdDr. N.Forna)

ln ceea ce privegteelaborareaplanului de tratament,s-a avut in vedere atAt

profilactic,
curativ.
principiul
cAtgi principiul
profilactic
a urAplicareaprincipiului
mdrit atAt profilaxiagenerald(vitaminotehniciide
explicarea
terapie,psihoterapie:
pacientului
in vegi pregdtirea
implantare
de implantare),
interven[iei
dereaacceptdrii
locald:
cAt9i o profilaxie
- specificd:
stdriide sdndtate
asigurarea
la nivelul[esuturilor
odonto-parodontald

cu care va veni in contact direct

implanto-protetici,
viitoatearestauratie
unuimetabolism
asigurarea
;
nespecificd:
carea avutca gi obiective
iritative
de la nivel
indepdrtarea
spinelor
gi
local,educa{ie
sanitardcu explicarea
insugirea
uneitehnicicorectede periaj,
gi periaj,tratament
antiinflamadetartraj
uneiape de gurdcu
tor, recomandarea
efect antiinflamator(pe bazd de
0,1%).
clorhexidrind

Principiul
curativa avutca gi obiectiv
parametrilor
restabilirea
optimifunctionali
(refacerea func[ionalitdtii sistemului
stamotognat: masticatie, deglutitie,
fona[ie),
relafiilor
ocluzale
dargi restabilirea
afectatede edentatiela un niveloptimprin
alegereacorectda solulieide tartament.
planului
de
Ca primpasin elaborarea
pacienteii s-a amprentat
tratament,
cAmpul
protetic,amprentipe bazdcdreias-a realizat modelulde studiugi s-a stabilitpozifia
implant(la egalddistancorectda viitorului
faptulcd,
ta de din[iivecini,fiind cunoscut
pe mijlocul
implantul
trebuieamplasat
crestei,la 2 mm de dinfiivecini,gi la 3 mm de
implantul
vecin).Pe modelulde studius-a
realizal machetaradiologica,care permite
vizualizareape ortopantomografie
9i computer-tomografie
gi
a pozilieiimpalntului,
totodatd,contribuiela determinarea
corectd a dimensiunilor
acestuia.
de
Un urmdtorpas a fost reprezentat
realizareamacheteichirurgicale,
macheta
ce va juca un rol deosebit in etapa
propriu-zisa.
implantara
S-a trecut apoi la pregdtirea
preimplantard,
pregdtirece a constatin
detartrajgi periaj profesional,refacerea
obturafiilor incorectr ealizale,indepdrtarea
proteticefixeincorectadaptate.
lucrdrilor
Dupaasanareacavitdtiioralese trece
Pe
la etapa de pregdtireproimplantard.
ortopantomografie
se determind,cu ajutorul riglei specialedimensiunileviitorului
implant(gtiutfiind faptulce, mdrireape
Aceeagi
1/10in valoarearealda dintelui).
gi pe computerdeterminare
se efectueazd
tomografie(cu deosebireacd, pe CT se

666

reald a implantudeterminddimensiunea
lu i) .
Protocoluloperatora presupusparpagi:
curgerea
urmdtorilor
1. Anestezia:
contde zona
finAndu-se
in care se va interveni,s-a efectuatanestezia la spina Spix, asociatdcu apunctia
pentrunervulbucal.S-a utilizat
vestibulard
Ubistezinforte, cu adrenalind,care sd
poten[ezeefectzulanestezicului gi sd
dimunueze
sAngerarea
gi
2.
Incizia
decolarea
mucoperiostald:
incizia,intr-osingurdmanevrapAndla os, s-a efectuatin mucoasa
fixd,pornindde la nivelulpremolarului
34,
papilarinterdentar,
pe muchia
intrasulcular,
crestei,ajungAngpAna,'lanivel distalde
molarul44, la nivelulpapileiinterdentare.
pe
Se asociazdgi 2 inciziide.,,descdrcare"
versantul vestibular gi lingual, de
aproxiamtiv
2-3 mm. Cu decolatorul
se decoleazdspre vestibular9i spre oral, din
aproape in aproape, lamboul mucoperiostic,tdrda sfacelasau delabramucoperiostul.Se fixeazdapoi lamboulastfel
decolatcu fir de sutur6,pentrua evidenfia
cAtmaibinesuprafata
osoase(fig.11.55).

Fig. 11.55.(Cazuisticd
Dr. N.Forna)

pentruviitorulimplanttrebuiesd
3. Se verificddin[iivecini9i creasta traiectului
planulmezio-distal.
alveolard: se indepdrteazd tartrul respecte
, de asemeni,
subgingival
de pe fetele aproximaleale
dintilorvecini;de asemeni,se controleazd
dacd nu existdsemne de afectareparodontaldla nivelulacestora.Se regularizeazd creastacu ajutorulfrezelorde acrilat
(fi g .11.56).

Fig. 11.57.(CazuisticaDr. N.Forna)

frezelorcu
Se treceapoila utilizarea
dimensiuni
din ce in ce mai mari,pAndse
doritd,gtiut
atingediametrulgi adAncimea
fiindfaptulc5, diametrulfrezeitrebuiesd
implantului.
fie egalcu diametrul
Dr. N.Forna)
Fig. 11.56.(Cazuisticd
gi montarea
implantului:
5. Tarodarea
4. Creareaspaliuluipentruviitorulim- se alegetarodulcu dimensiunea
spirelor
plantcorespunzdtoare
dintelui33 : etapa identicdcu cea a viitoruluiimplant,se inadaptdriimache- troducepriningurubare
debuteazd
cu verificarea
in canalulcreat.Se
tei chirurgicale,
dupd care se trepaneazd introduceimpalntul(tip implant:ALPHA
cu ajutorulghidului BlO,SPI3,75x 'l1,5mm),se spaldcu ser
osulin loculdeterminat
chirugical,
sub irigareacontinui,pentrua fiziologicpentru a indepdrta sfacelele
asiguracontinuardcirea osuluicu necroza osoase.
(fig.11.57).
secundard
de
6. Se efectueazdradio-viziografie
Se incepecu lrezade trepanatcorti- control,care evidenliazd
inserareaimplanfreza tului la distantdde elementele
cald,sfericd,dupdcarese folosegte
anatomice
inili- de vecindtate
(corticala
subfirede ghidaj,carecreazdtraiectul
din[ilorvecini,paal al viitorului
spa[iupentruimplant.Odata chet vasculo-nervosmentonier,canal
- fig.11.58.
ajunsd in tesutul osos spongiosfreza mandibular)
in mo(operculde
oprindu-se
avanseazd
cu ugurinld,
7. Se aplicdobturatorul
mentulcontactului
la
cu osulcorticalbazal.
vindecare)
caretrebuiesd fie pozifionat
Pozi[ia,9i mai ales,direcliafrezajului nivelulcorticalei
osoasesuperioare.
contde pozilia
in os se va facefinAndu-se
8. Se reaplicdlamboulmuco-periostic
protetice.Pozi[ionarea gi se sutureazdin
pozi[ienormald.
viitoareiconstruc!ii

gi antiinfla- lare a giurilor mentoniere;

9. Se prescriuantibiotice
astfel putem
matoriipe o perioaddde 5-7 zile.
clasificapatul oso ca fiind de clasa D M I T CH9 iJ UDY( f ig .1 1 . 5 9 ) .

Fig. 11.59. (Cazuisticd Dr. N.Forna)

Fig. 11.58.(Qazuistica
Dr. N.Forna)

Unuldin obiectivele
educatiei
sanitare
Cazclinic 2
bolnavuluiin
Atrofia gi resorbliaosoasd marcatd il reprezintdcongtientiz.area
atAtla nivelulcadranului
doi cAtgi la nivel legaturdcu stareade sdndtategeneraldgi
miritd mai ales locald.Pacientultrebuiesd fie
mandibular
determind
o instabilitate
mobile,acestafiind motivul congtientde faptulcd edentatiaeste motiaprotezdrilor
principalcare ne-afacutse ne indreptdm vul pentru care functiile sistemulu
nu mai pot fi realizatecu acepe implan- stomatognat
atentiaspre o supraprotezare
gi ugurintain comparatie
cu
turi,terapiecareva faceca viitoareacon- eagieficacitate
dentatd.
struclieproteticd,degiva fi tot o protezare perioada
Ca urmarea acestuifapt,necesitate
amovibildtotald,sd fie de o calitatenet
unuitratament
corectprotetictresuperioard,
deoareceunuldintreparametri instituirii
pendeosebitd
cei mai imporatan[i,
9i anume,stabilitatea buiesd fie de o importantd
protezeipe cAmp,va fi ridicatdla standar- tru pacient,caretrebuiesd fie convinsde
se pot
prinaplicarea
de superioare
unuinumdrde faptulcd numaiprinterapieproteticd
patruimplantein zonainterforaminald,
im- restabiligi reabilitafuncliileatAtde impororo-dentar.
plantecare vor mentineprolezape cAmp tantealesistemului
Oricarear fi solufiaaleasdde cdtre
fdcAnd posibilarealizareacu ugurinf5a
mediculstomatolog,
in cazulnostruterapia
functiilor
sistemului
stomatognat.
aceastatrebuiesd fie
in urma analizeiortopantomografieiimplanto-proteticd,
in fata pacise poateobservaatAtla nivelulcadranului binejustificatdgi argumentata
cAtmaibundcu
su- entuluipentruo colaborare
doi cAtgi la nivelulcresteimandibulare
portul osos deficitar,distan[amicd intre acesta.
plangeul
maxilargi muchiacressinusului
tei,apropierea
de muchiacresteimandibu-

t)o tt

prininterventia
generali:
la nivelulcresremodelanti
Pregdtirea
Cuprindedoud etape,ambelede o telor obliceinterne,atrofiamarcatdde la
pentrubunadesfSgu- nivelulcresteialveolaremandibulare
face
importan[d
deosebitd
protetipurtareauneiconstruclii
protetic.
imposibild
rareulterioard
a tratamentului
AvAndin vederecd una din etapele ce amovibiledeoareceaceastanu poate
terapeutice
constdin interventii
chirurgicale reface decAt morfologicarcada dentard,
fiindgreude atinsdatoritd
destulde ample,pacinetultrebuiesd fie funcfionalitatea
a protezei.
analizalgi din punctde vederepsihic,pen- lipseide stabilitate
problemede ordin
nu a putut
Situatiaclinicaa pacientei
tru a evitaeventualele
psihologic.
fi rezolvatdprintr-oterapiesimpldproteticd
poatefii realizatdprindi- datoritdlipseide suportososastfelincAtsPsihoterapia
feritemetodefie ele medicamentoase
sau a realizalo reevaluarea cazuluiclinicpenterapeutice.
tru gdsireauneialtevariante
doarverbale.
Singurulneajunsin ceeace privegte
in ceeace privegtestareageneralSa
faptul terapiaproteticdera reprezentatde lipsa
trebuiesd mentiondm
organismului
cd nici o interventiechirurgicaldde stabilitdliiprotezeitotale mandibularein
critefiilorde intocmirea
ambulatornu se va realizadecdtdacddin urma reaanalizdrii
punct de vedere generalpacientuleste planuluide trataments-a enunlatun nou
plande tratament.care
are labazd terapia
echilibrat.
O variantdviabild gi
Cu referirestrictdla cazulprezentat, implanto-proteticd.
a siabilitalii
un accident foarteeficientdde imbundtd[ire
degi a existatTnantecedente
ischemicla nivelcelebral,pacientase aflS unei protezetotalelil reprezintdaplicarea
pe o substructurd
de tip implantar.
intr-o situa[ie generaldstabilizatdastfel acestuia
Deciziaurmdtoare
a fostde aplicarea
incAt nu existd nici un obstacol?n calea
carevor rerealizdriiinterventiilorde augmentarea patruimplanteinterforaminale
cAmpuluiproteticsau a realizdriiterapiei prezentaun suportextremde eficientpenproteticd.
tru viitoareaconstructie
implantare.
Intervenlia
de aplicarea
chirurgicald
unoretaunuiimplantimplicdsuccesiunea
Pregitirealocali:
pe clinicefoarte bine stabilite.in urma
Pregitirea nespecifici
clinice9i paraclinice
efectudrii
examenelor
Pregitirea specifici: S-a realizato
gi dimensiunile
celor
interven[ie
chirurgicald
de augmentarea s-a ales pozitionarea
pentrua imbu- patruimplanturi
sd fie aplicate.
ce urmeazd
suportului
ososmandibular;
protezeimobiles-a interIntervenfia
chirurgicald
de inserarea
ndtalistabilizarea
venit pentru regularizarea
cresteioblice unuiimplantare loc sub anestezielocald.
mai
internebilaterale.incercareade a mdri Existdinsd 9i cazuride intereventii
protezeitotalenu a fost un suc- amplecaresuntprecedate
de o anestezie
stabilitatea
ces,deoarecechiardacda fostindepartatd generald.
protezeitotale
una din cauzeleinstabilita[ii

Dupd anestezieincizia este primul

timp operator.El constdin inciziapropriuzisda [esuturilor
muco-periostale,
careeste de preferata se realizala distantade
locul de implantare,atAt mezial,cAt gi
distal, astfel incAt dupa decolarea
mucoperiostului
sd permitdo expunerea
osului cAt mai favorabild prepardrii
neoalveolelor
9i inse(iei ulterioarea implanturilor
(fig.11.60).

Fig. 11.60.(Cazuisticd
Dr. N.Forna)

Se recomandd
ca inciziasd fie continud, in acelagitimp, sec[ionAndu-se
atAt
gingivomucoasa
cAt gi periostul.Pentru
va fi Tn contact
aceastavArfulbisturiului
este
directcu osul.Uneoriinciziaorizontald

completatd
de unacu doudinciziiverticale
de obiceivestibulare,
care faciliteazd
expunereacAmpului
pe carese va interveni.
Accesuladecvatestefoarteimportan
pentru inserareaimplanturilor.
Pentru a
asiguraacestaspectinciziava fi mai lungd
in sensmezio-distal
decAtlungimeaosulu
receptor.
Acestlucrupermiteca decolare
mucoperiostului
sd se faca mai ugor,fdrd
traumatism
excesiv.
Deoarece
suntdissurselevasculare
pusein sensmezio-distal
de-alungullinie
de incizierelativpulinevasevor fi secfio
natein timpulrealizariiincizieiiar sAngera
reain plagdva fi ugorde controlat.
Este recomandabilca decolarea
mucoperiostului
sd se realizezecu blAnde
moi.in timpu
!e fdraa traumatiza
fesuturile
decoldrii
trebuiesd fim atenfica decolatoru
sd rdmAndtot timpulin contactcu osulsub
periost.
Urmdtoareaetapd este marcarea,
aceastaavAndrol de ghidarea instrumen
Forarea
tuluide frezajin etapeleulterioare.
se va executacu o frezd sfericdnumitd
frezapilot(tig.11.61).

osoase.Tarodarease poate realizaatAt

manualcAt9i mecanic.Esterecomandabil
tarodarea
ca pentruo mai maresigurantd
sd se facd manual,lentgi cu rdcireexternd. Pentrutarodareamanualdin regiunea
frontaldmaxilard
se folosegte
cheiatubulard. in celelalteregiunise folosegtecheia
clichet(fig.11.62a, b,c).
Fig. 11.61.(CazuisticaDr. N.Forna)

Dupdpunctarese va realizaopera[ia
osos,operatide forareprimarda [esutului
unece se va realizacu un burghiueliciodal
cu diametrul
de 1,5mm.
fordriiprimareva fi veDupdexecu[ia
rificatpartalelismul
cu un cui de paralelism
relizatdin otel inoxidabil.
Paralelismul
se
verificaintroducAnd
cuiul?n orificiulfrezal
cu axul
anterior,
axulcuiuluifiindcomparat
vecinisaucu axulunuiimplant
deja
dintilor
inserat.
se
Dupd verificareaparalelismului
primare
procedeazd
la ldrgireaneoalveolei
operatiece se va realizacu ajutorulburghiuluielicoidal,
a pdrlii
darcu un diamtreu
activemaimaredecAtanteriorul.
Alezarease realizeazd
cu un burghiu
specialde formauneispade,prevdzutcu
rdcireinterndgi alcdtuitdin 2 segmente:
parteaactivdcu diametrude 2 mm gi coala piesaunghi.
da adaptabild
Tarodarea reprezintdoperatiunea
executatdanteriormontiriiefectivea implantuluigi constdin realizarea
filetuluiin
tesutulosos. Tarodulprezintdla partea
activdde formaunuisuruntrei canalelongitudinale
necesarepentruformareadintilor agchietorigi la evacuareaeschilelor

o/ |

Fig. 11.62.

Montareaimplantului
primelorspireale imDupdinfiletarea
inaintede montareaimplantuluialcheiade fixare
veolatrebuiespdlatacu jet sub presiune plantuluise indepdrleazd
pentruantrenarea
gi eliminarea
tuturores- din materialplasticai se inserdcomplet
in urmataroddrii. implantulfolosindcheiaclichetsau piesa
chilelorosoaserezulatate
Dat fiindfaptulcd implantuleste steril;in u n g h i.
Dupdindepdrtarea
adaptatorului,
damomentul
fixdrii,mAinile
medicului
nu treva fi incdrcatimediatse monbuie sd vind in contactcu suprafataim- cd implantul
in cazulnosplantului
princontaminarea
deoarece
sa se leazdgurubulde cicatrizare.
pot aduce prejudiciimari osteointegrariitru insd, avAndin vedere cd incdrcarea
proteticdeste foarte solicitantd,urmAnd
(fig.11.63).
ulterioare
aplicarea
uneiprotezetotale,s-adecisla a
protetic
temporizaaplicareatratamentului
astfelincAtla nivelulimplantului
s-a montat
gurubul de cicatrizare urmAnd ca
neoalveola
cu implantul
sd fie inchiseprin
realizareaunei suturi mucoperiostale
cu
fire separateatraumatice
in scopulprotejdrii implantului,
carenu trebuiesd comunice
procesulu
cu mediulbucalpe tot parcursul
de osteointegrare.

Fig. 11.63.(CazuisticaDr. N.Forna)

I
@

*sIE

Fig. 11.64

Fig. 11.65

Datdfiind situafiaclinicda pacientei lizald se poatetrece fdrd doar gi poate la

ea etapelorprotetice.
noastre,s-au inseratpatruimplantede tip r ealizar
O primdetapda terapieiproteticecu
ALPHA_BIOSPl, implantece reprezintd
corespondentele unitdfilor odonto- suport implantar esje procedeul de
parodontale
acestaconstdndintr-o inci3.2, 3.3, 4.1, 4.2, gi a cdror decapisonare,
gi
de 3,75 mm zie la loculin carea fostaplicatimplantul
dimensiuni
au fost:diametrul
gi lungimede 13 mm. De asemenea
dupd descoperireaacestuiain cavitateaorala.
maiexistdo pea fost ne- Ulterioracesteioperatiunii
inserarea
celorpatruimplanturi
cesar augmentarea
suportuluiosos prin rioaddde repaosnecesardpentrua se pucu granu- lea realizao cicatrizarecorectda tesuturiaplicarea
uneigrefede BIO-OSS
lor periimplantare.
Acestlucrueste ghidat
latiide 0,25-1mm.
la
unorcapede cicatrizare
Urmeazdo perioaddde repaos,timp gi de aplicarea
in carepacientase prezintdla medicpen- nivelulporfiuniiintraoralea implantelor,
tru verificdriale situatieiclinicepentrua cape de cicatrizarecare vor fi mentinute
timpde doudsdptdmAni.
evitaoricecomplicafie.
periimplantar
Dupdce epiteliul
s-a ciDupa cele gase luni de repaosurstructurd
etapd calrizal creeAndu-se o
meazdetapaproteticdpropriu-zisd,
carecuprindeo seriede subetapespecifi- asemdnatoaregingiei, se vor aplica
protetice
fiecdrui
corespunzdtoare
bonturile
ce uneiterapiiproteticeefective.
Procesulcomplexde osteointegrare implantin parte.
Urmeazdetapa de amprentareprelicelorgaselunide reare loc pe parcursul
paos.Etapaproteticdnu poateincepede- minarda cAmpuluiproteticTnvedereareaamprenuneiradiogra- lizdriiprotezeitotale.inregistrarea
cAtdupdce, prinintermediul
nu se verificdintegrarea tei preliminase face cu o portamprentd
fii panoramice,
in funcfie
pieseiimplantare
in patulososrestant.Da- standardurmAndca in laborator,
un
im- de dateleclinice,sd se confectioneze
cd acestlucrua avutloc Ai stabilitatea
plantului
ososesterea- modelpreliminar
la nivelulsuportului

Dupd modelulce a fost confecfionat

preliminare
in urmaamprentei
se va realiza
o portamprentdindividualdcare dupd ce va
fi verificatdgi adaptatdTncavitateaoralaa
pacienteiva realizao inregistrare
mult mai
protetic
in
fidelaa componentelor
cdmpului
vedereatransmiterii
de o
acestorinforma[ii
importan[d
Tnrealizarea
struccovArgitoare
turiiproteticein laboratorul
de tehincddentard.

Fig. 11.66.(CazuisticdDr. N.Forna)

Pentruinregistrareaamprenteifuncliindividuale
onalela nivelulportamprentei
cu
se realizeazdorificiicorespunzdtoare
loculin caresuntplasateimplanturile.
Orificiiin carevor fi plasatebonturilede transfer, cu ajutorulcdrorase vor transmitein
laboratortoatedetaliilenecesarein legdtugi orientarea
implanturird cu pozi[ionarea
lor in cavitateaoral5.in laboratorca gi corespondente
se vor monta
ale implanturilor
la nivelulmodelului
de lucruanaloageale
implanturilorastfel incAt suprastructura
proteticdsd fie realizatdcorect pentru o
perfectdTncavitateaoralda
adaptabilitate
pacientei.

Fig. 11.67.(CazuisticdDr. N.Forna)

Tnregistrarea
funclionale
se
amprentei
realizeazdcu ajutorulunui sistemmodern
gi utilizAnd
de amprentare
un materialde
amprentdde ultimdgenerafiedin clasa
polieterilor.Noul materiallmpregumSoft
pentruamestecaremapualda fost folosit
pentrutehnicade amprentare
intr-unsingur timp,acestmaterialavAnddoudtipur
de vdscozilale,alegerea.unui sau altuia
depinzAnd
de particularitatea
cazuluiclinic
gi solutiaterapeuticd
aleasd.
Materialulde amprentdpenta este
asocihtcu echipamentul
de malaxareautomatd pentamixTM, ceea ce permite
gi dozareaomogenda mateamestecarea
rialuluide amprenti. Acest materialde
in caamprentda fost folositpreponderent
zul prolezariipe implante.in cazulutilizdr
procedura
Pentamixului,
de lucruesteielarezervele
de materia
tiv simpld,se introduc
Tn cartug, se introduce cartugul in
Pentamix,se aplicdvArfulde amestecare
se fixeazdvdrfuld amestecaregi cartugu
in Pentamix,se dozeazdmaterialulin lingurade amprentare.

Malaxarea
se realiinaltgradde fidelitate.
de 23. Proprietdlile
zeazdla o temperaturd
tixotropice
determindo mare ugurinlain
estepAna
folosire.
amprentelor
Stabilitatea
la 14 zile,ceeace poatepermitecolaborareacu laboratoare
de tehnicddentardaflaeste
te la distan!5de cabinet.Materialul
hidrofil,se acceptdun cAmpproteticugor
umed.
Pentamixului
au fost
in cazulutilizdrii
atAttehnicadirectdcritgi cea indiutilizate
rectdaloritmulcliniccapdtAndvalentede
particularitate
solutiafinalaa fost
deoarece
reprezentatd
de terapiaimplanto-proteticd,
o
etapeleclinicegi de laboratorsolicitAnd
mareprecizie.
cAtmaicorectdgi
Pentruinregistrarea
fidelda amprenteise aplicdmaterialde
amprentdcu ajutorulseringiiBayardcare
Mateesteincdrcatdcu materialpolieteric.
rialul de amprentdeste aplicatatAt in
portamprenta
individuald
cAt 9i la nivelul
proteticin specialin vecindtatea
cAmpului
gi la nivelultuturorldcagurilor
implantelor
existente.

Fig. 11.68.

inregistratd
astfelse trimite
Amprenta
Aspecteale Aparatuluide malaxare in laborator
undein funcliede acestase va
automatdPentamixgi a materialu' realizaun modelfunctionalpe care se vor
lui lmpregnum Penta Soft (fig. modelaatAt scheletulmetalical structurii
1 1 .6 8 )
proteticecAt gi viitoareapiesd proteticd
impregnum t o t a a
Compozitiamaterialului
( f ig .1 1 . 6 9 ) .
l m o v ib ile
cu rol
pentasoftinclude
sulfatde aluminiu,
de agentde retractie(indicatin prepardri
de inaltdexigentd).
este
Un aspectdeosebitde important
reprezentat
de faptulcd dozarea9i malaxarea pot fi controlateprin intermediul
pentamix-ului,
cu
la amprentdri
ce conduce

#
er

675

acestlucrutrebuiesd urmdrimpagiifiregti
gi cunoscutipentrurealizarea
unei proteze
totale.
prelimiDebutdmcu o reamprentare
proteticedentattotalmannarda cAmpului
metalidibularpe careavemfixatstructura
standard
cd, cu ajutoruluneiportamprente
in laboratora
in vedereaconfectiondrii
modelului
de lucrupe care se va modela
individuald
caresd
ulterioro portamprentd
inregistrezecu fidelitatetoate detaliile
cAmpuluiprotetic,in zona interforaminald
gi in zoneledistaleundenu s-a intervenit
prin terapieimplantardastfelincAt orice
pentrucregtedetaliuestefoarteimportant
*
proteze.
primarea viitoarei
reastabilita[ii
individule
Cu ajutorulportamprentei
1'r
tr-f
se va inregistrao amprentdfunctionald,
,,,,*
X
dupdcarese va turnaun modelde lucrucu
.j#
ulterior
Fig. 11.69.(CazuisticdDr. N.Forna)
ajutorulcdruiase vor confectiona
inregistrdrii
machetele
de ocluzienecesare
gi adaptarea
structu- relatiilor
Dupaverificarea
gi a detaliilor
mandibulo-craniene
metalicein cavitateaoralSa in ceea ce privegtemontareadin[ilor.Tot
rii scheletice
putemconcluziona
pacientei
cd unuldintre modelulfunc[ionalva fi utilizat pentru
a fostrea- creeareamachetei
celemai stringente
dezideratele
in cearda viitoareiprolizat deoarececu ajutorulacestuisistem tezetotalemandibulare.
metalicancorateficientla nivelulimplantuneunadin condi[iile
rilora fostindeplinitd
cesareca viitoareaprotezdtotaldsd fie in
gi cAnd
pacientului
acord cu necesitdtile
spunemacestlucrune referimde fapt la
stabilitateamult imbundtatitacu ajutorul
iciu"protetic.
i "artif
acestu
Pentru a Iinaliza terapia implantoproteticdpe care am initiat-otrebuiesd
gi
realizdmgi piesaproteticdpropriu-zisd,
anume,protezatotaldcare va fi sustinutd
metalicd
de barecaresoiidaride structura
Pentrua face
zeazdcele patruimplanturi.

*d

ErD

E*

ub

construcMacheta
in cearda viitoarei
in cavitateaorale
[ii proteticeva fi verificatd
gi oriceneregularitate
?nceea
a pacientei
se va corecta
ce privegteadaptabilitatea
din timp,inainteca sd se realizezeproleza
f in it a( f ig .1 1 . 7 0 ) .
A.1.,65 ani:
3. Pacientul
Urmdtorulcaz cliniceste ancoratin
gi a
pa(ialintinsemaxilare
sferaedentaliei
(fig.11.71).
totalemandibulare
edenta[iei

Dr.N.Forna)
Fig. 11.70.(Cazuisticd

Fig. 11.71.(CazuisticdDr. N.Forna)

ot

CAmpulproteticmandibular
este ca- ar fi pututconducela un confortal pacien
racterizat
negativi, tuluiin situatia
uneiprotezdritotaleclasice
de indiciclinico-biologici
gi diferitegrade (fig.11.72).
oferindun aspectneregulat
gi atrofie,situatieclinicdce nu
de resorbtie

Fig. 11.72. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Protocolul
etapele
operatorurmdregte
lorlogicd.
in succesiunea
dejacunoscute,
Se incepecu frezade trepanatcorticald, sfericd,urmatdde freza sub[irede
ghidaj,creindu-seastfeltraiectulini[ialal
(fig.11.73).
viitorului
spa[iupentruimplant
poziliei
Se are in vedererespectarea
proteticegi a planului
viitoareiconstructii

mezio-distal
in vedereapoziliondrii
traiec
implant.
tuluipentruviitorul
Respectarea
tipului de
succesiunii
frezd,coroboratd
cu principiile
biomecani
ce guverneazdterapiaimplanto-prote
au creat premiselesuccesuluiterapeuti
transformAnd
edentaliatotaldin edentali
subtotald.

Fig. 11.73.(CazuisticdDr. N.Forna)

4 2 -3 ,7 5 x 10;41 -4,2Ox 10;31 - 4 , 2 0 x 1 0 ;3 2 - 4 , 2 0 x 1 0

Fig. 11.74.(CazuisticdDr. N.Forna)

procAmpului
a fostreprezentatd siuniledictatede arhitectura
Solutiaterapeuticd
de 4,20x 10,caunuiimplantavAnddimensiu- teticau fost reprezentate
de aplicarea
nile3,75x 10 la nivel42,pentru41 dimen-

680

(fig.11.74).

32
re s-au utilizatgi pentru31, respectiv

#g
Dr.N.Forna)
Fig. 11.75.(Cazuisticd

urmdtoare
Etapeleclinico-tehnologice
tipulde amcunoscut,
respectdalgoritmul
prentareutilizai a fost reprezentatde
portamprenta
deschisd,iar materialulde
(fig.
utilizata fostde tip polieteric
amprentd
rela[iilormandibulo11.75);inregistrarea
borcranienes-a realizatprin intermediul
durilor
de ocluzie.

681

finalaa reunitca elemenProtezarea

patru
sprijingi stabilizare,
te de menlinere,
aplicatip capsd(fig.11.76),
atachementuri
te atAt la nivelulcelor patrustructuriimmobiplantare,
cAtgi la nivelulconstructiei
le .

Fig. 11.76.Aspectulclinicfinal(CazuisticaDr. N.Forna)

prin
Reabilitareaimplanto-proteticd
pe cele patru elemente
supraprotezarea
implantare
a condusin modcertla ob[ineinrea graduluide confortal pacientului,
dispensabil
unui mod de viatd sanogen,
prin materializareacriteriilorbiologice,
gi esteticece au stat la baza
biomecanice
(fig.11.76).
deciziei
terapeutice

T.V.,55ani:
4) Pacienta
Pacienta a fost diagnosticatdcu
(fig.11.77),claedentatie
totaldbimaxilard
gi clasaa ll-a
la nivelmaxilar
sa I Sangiolo

682

claSangiolo,alternAnd
cu caracteristicile
la nivelmandibular.
seia lll-aSangiolo
CAmpulproteticmaxilarestecaracte
pozitivila
rizal de indici clinico-biologici
nivelulsuportului
mucoosos,
ce oferdcongi biomecanice
ditiilebiologice
optimepentru o protezare
totaldclasicd.
CAmpulproteticmandibularse remarcd prin prezenfaparametrilor
clinico
negativi,
reprezentati
biologici
de zonelede
resorbtie9i atrofie,markeriai instabilitS
protezdrii
totaleclasice.

Fig. 11.77.Aspecte clinico-radiologiceiniliale (CazuisticaDr. N.Forna)

clinica fostutiliin cadrulprotocolului

etazat ghidulchirurgical,
secventialitatea
peloroperatorii
in totalitate,
fiindrespectatd
paralelismul
rigurosla niveasigurAndu-se
la niveamplasate
lul celorcinciimplanturi

de indici
lul zonei frontale,caracterizatd
cu valoriin sferapozitivd,
clinico-biologici
comparativ
cu zonelelaterale,caraclerizate de resorbliegi atrofieaccentuate(fig.
11.78,11.79,11.80).

Dr.N.Forna
Fig. 11.78.Cazuisticd

Fig. 11.79.CazuisticdDr. N.Forna

32- 3,30x 11,5;3 3- 3 , 7 5x 1 3 ;3 4 - 4 , 2 0x 1 1 , 5

Fig. 11.80.CazuisticdDr. N.Forna

Au fost aplicateun numdrde 5 implanturi,

fiinddictate
dimensiunile
acestora
de parametriice caracterizeazdcreasta
Astfel,
edentatd
evaluaticlinicAi radiologic.
la nivel32 a fostaplicatun implantde di-

685

m e n s iu n3i , 3 0 x 1 ' 1 , 5la

, n iv e l3 3 a f o st
aplicatun implant
de dimensiuni
3,75x 13,
iar la nivel34 un implantde dimensiune
4 , 2 0 x1 1 , 5( f ig .1 1 . 8 0 ) .

3 2 - 3 , 3 0x 1 1 , 5B io c o m
33 - 3,75x 13 Seven
3 4 - 4 , 2 0 x 1 1 , 5S e v e n

42 - 4,20x 13 Seven
43 - 3,75x 13 Seven

Fig. 11.81.Aspecte radiologice finale (CazuisticdDr. N.Forna)

Etapeleclinico-tehnologice
sunt gre- tament din cadrul reabilitariiimplanto(fig.11.82).
fate pe algoritmul deja cunoscut, protetice
in acordcu principiile
de traderulAndu-se
,:,,:,,.,.
.:..
.::::
.::.

686

J>t.

*'.
%

trs&

!*:

*1!

t:i.{f
,FF
'a

Fig. 11.82.CazuisticaDr. N.Forna

So l i d a r i za re a
ce l o r 5 e l e me n teim - avandun plusde confortprintranspunerea
practicea principiilor
pla n t a r ep r i n i n te rme d i ubl a re i o fe rd un
de tratament(fig.
plu s d e s t a b i l i ta tep ro te ze ri i ,p a cientul 11 . 8 2 ) .

.,,

.t,::a:
=,l!F=
l

.i:"
.
,..:.,,'.,''

_;_::::,f'
-..

687

Fig. 11.83.CazuisticdDr. N.Forna

Reabilitarea
edentatiei
totales-a realizatprinintermediul
clasice
uneiprotezdri
pe imla nivel maxilarsi supraprolezare
plante
mandibular,
la
nivel
redimensionAndu-se
etajul inferior si
realizAndu-se repozitionarea cranio(fig.11.83).
mandibulara
Trebuielinutcontde faptulcd, protepermanent
zelemobilizabile
suntsolicitate
gi directie
de forle variabileca intensitate
caretindsd le dislocede pe cAmpulprotetic.
A.1.,63 ani:
5) Pacientul

Fig. 11.85.CazuisticdDr. N.Forna

Pacientulse prezintdla cabinet

stomatologic
deoarece
din punctde vedere
functionalaparateleproteticepe care le
Fig. 11.84.CazuisticdDr. N.Forna
purtaerau nesatisfdcdtoare.
Dupd analiz
Pacientul este diagnosticat cu clinicegi paraclinice
pentrua enunlaun
lll-a
edenta[ietotald maxilard,clasa a
plande tratament
s-auavutin vedereatA
mixtd,care a de- criteriul
Sangiuolo,
de etiologie
(indicii
cA
biologic
clinico-biologici
evolufunctionale
severe,
terminat
tulburdri
si criteriul
socio-economic.
locomplicatii
tie lentain timp,ce prezintd
caleqi loco-regionale.

s-a
in etapade tratamentproprotetic
incercat pozilivizareaindicilor clinicobiologici
cAtde multposibilprinaugmentaproteticedentattotalmaxilar.
rea cAmpului

Acestlucrua fostposibilprintr-ointerventie
vestibua ganturilor
laborioasd
de adAncire
lare,pentrua mdripe cAtposibilinaltimea
gi latimeacresteialveolare
restante.

F".

t_ r*,- :

Fio. 11.86.CazuisticaDr. N.Forna

Pentrua realizaun sprijineficient

proteticd,
pentruviitoareaconstructie
s-au
de tip MIS BIOCOM,
aplicat4 implanturi
care vor inlocui unitdtile odonto-

689

p a r o d o n t a1
le. 1 ,1 . 3 ,2 . 2 ,2 . 3 ( f ig .1 1 .8 0 ) .
implanturilor
a fost mai marein
Diametrul
zona caninilor(4,20)gi mai mic in zona
cu difrontaldundes-auaplicatimplanturi

ametrude 3,75;3,50.Lungimeaacestora
va fi foartemica(8-10mm)deoarcesuportul osos restanteste diminuat,stabilitatea
primardfiindasiguratd
?n zonaprimardde
osoaspinanazaldanterioard,
condensare
sd a cdreiprezentda fdcutposibilaaplicareaimplantelor
la acestnivel.
JinAndcontde faptulcd atrofiagi resorbfiacresteialveolarerestanteera mult
mdritd,datoritdpierderiicu mult timp in
gi a
urmd a unitdtilorodonto-parodontale
purtdriiuneiprotezeincorectadaptate,
dupd ce a fost realizatdaplicareaimplantelor,
(1.1,1.2.2.2)a fostnecein zonafrontal5
sardaplicarea
de BIO-OSScu granulede
sd
0,25-1 mm,grefdce va reugila rAndu-i
mdreascapatulososce va suslineulterior
inserate.
celepatruimplante

amAnareainstaldriistdriide edentalie
totald.
La toate acesteatrebuie addugatd
naturalifa[d
sensibilitatea
tactilda stAlpilor
psihologic
de implantegi ascendentul
asupra pacientului
care nu devineedentattotal.
Coroaneletelescopatese preteazd
bine la terapia cu sprijin mixt (dentoimplantar)
deoarece
solicitdrile
unuiimplant
corectosteo-integrat
este comparabilacu
ceaa unuidintesdndtos.
prin cape
Pasivareasuprastructurilor
galvanoformate
(gi capeprimasecundare
re metalicesau ceramice)se preteazdcel
mai binein conceptul
cu
de suplimentare
implante
natuiali.
a stAlpilor
Supraprotezdrile
cu sprijinmixtpermit
multmai bunpfa[d de RPF gi
o igienizare
lasdloc
la nivelulstdlpilor
oricecomplica[ie
gi reoptimizdri.
MOBTLI- unorintervenlii
TMPLANTURT
$r PROTEZE
Oriceseniorcu o pensiemediepoate
ZABTLE
irueOerurATilLE
dar
sd-gipermitdinserarea
a 1-2 implante,
SUBTOTALE
in urmdtorul
deceniula noi,nu va
Conceptulde sprijin mixt (dento- niciodatd
pentruinserarea
a
implantar)al PPM sau supraprotezelor aveaputereafinanciard
este astdzi o realitateclinicd (Hopp, 6-8 implante.
Hug gi colab.au ardtatcd sprijinul
Lehman,Mengel,Richter,
Wenz, etc).
Suplimentarea
stAlpilornaturalicu mixtin primiidoi ani nu prezintddiferente
fatd de sprijinulpur implantar
sau exclusiv
implante
areurmdtoarele
obiective:
pe stAlpi cu
- transformarea
Tn dentar din supraprotezdrile
unuisprijinpunctiform
sprijinliniarfrontal,al unuialiniartan- bile.
gen[ialintr-un sprijintriunghiular
Sonnenschein
sau
9i colab. recomandd
pe cAt posibil,a zonelor
poligonal;
neacoperirea,
- reducereasolicitdriidinfilorstdlpi re- peridentare
cu RPM,pen9i periimplantare
inmul[irea
anaerobilor.
tru a preintAmpina
stanfi9i a cresteloredentate;
protezei;
Luzzigi colab.au relatatcd restaurd- optimizarea
retentiei
princonexiuni
telescopate,
- prelungirea
de supravieluire rilemobilizabile
termenului
pe arcaddal stAlpilor
la pacien[ii cu boald paradontald
naturali;
(inflamatorie)
au generato pierderemai

OYU

fa[dde cei supraprotezali

totalimandibulari
pe implante(resorbfia
estemai micdla ultimii de-a lungula 5 ani cu aproximativ
1mm).
infaceo observafie
in 2005Mirijitski
din[iinaturalirestan[ialdturide
teresantd:
un singurdinte.
stdlpilornaturalicu implantestrategicepot suportao PPM cu
Suplimentarea
9i cu mai
implantein edentafiileproteticeintinse liniefulcrummult mai favorabila
De
gi utilizarealor intr-o reabilitareproteticd pufine elemente contrabasculante.
esteo op[iunete- asemeneaprotezanu mai necesitdcdptutelescopatd
mobilizabild
Adellgi colab.9i Schierano
gi de succes,sustin girirepetate.
9i
rapeuticdpromitdtoare
de intindere
A., WenzH.J. colab.afirmdcd Tnedentatile
recent(2007)Sonnenschein
mare,in5l[imeacresteloredentatese pdsK.M.
9i Lehmann
in
lreazdmult timp,chiarse remodeleazd
jurulimplantelor
osteointegrate.
in cazul resorbliei accentuateeste
CRESTEEVOLUTIARESORBTIEI
spedportulpregdtirii
CU necesarsd subliniem
LA PACIENTII
LOR REZIDUALE
prin diferitele
tipuride
cifice,materializate
TMPLANTE
$l PPMS
Este doveditdresorbtiaacceleratda grefe utilizatein, vedere.aredimensiondrii
(G.
crestelorrezidualela pacien[iiprotezalicu cresteiedentate,prevalentmandibulare
2009).
PPMS. Afirma[iaeste susfinutdde mai Khouri,
multestudiicareatestddiferen[emariintre
atrofiacrestelorrezidualea purtdtoilorde
Adifia de grefe autogenela nivelul
Noi am obPPM fala de cei neproteza[i.
marginiialveolaremandibulare
servatcd resorbfiaosoasdestemai redusd
Esteindicatdin cazurilede edentatie
gi la pacintiiprotezafi,care nu-gifolosesc
de resorblieaccentuape ani- totald,caraclerizate
protezele.
experimentale
Cercetdri
gi atuncicAndexistdriscul
continudexercita- td a mandibulei
malearatdcd presiunea
acesteia.
re- fracturdrii
determind
td de protezeexperimentale
tehniciisunt determiDezavantajele
sorbtiievidente,cAndforteledepdgescun
elemente:
anumitnivel,gi ca osul resorbitnu se re- natede urmdtoarele
realizdrii
a 2 situsurioperamodeleazd
clinicchiardaci protezeleau - necesitatea
torii;
fostindepdrtate.
protezelor
timpde 6-8 luni,
Sennerbya remarcatcd resorb[iadi- - nepurtarea
pAndla vindecare;
minudin zonelelateralela pacientiiedenpe doud - posibilitatearesorbfieigrefei.
tatitotalprotezaticu supraproteze
:
intrebeneficiiletehniciienumerdm
interforaminale.
implante
mandibulei;
rezistenfei
in 2003 Kordatzisa demonstratdife- - cregterea
ren[e intre resorbtiacrestelorla edentatii

restranseosoasegi de atagamentdecAt
pe 27 PP
RPF.intr-unstudiuretrospectiv
telescopate,autorii mai sus mentiona[i,
relaleazdcd din 78 din[i 9i 71 implante,
intr-unintervalde 6-93luni,a fost pierdut

691

le fac parte din lumi diferite.Tocmaide

(mai
aceea conexiuniledento-implantare
ales cele rigide)nu sunt acceptate,mai
multsuntcondamnate.
Conformadepliloracestui curent,
cei citiva dinti prezentipe arcade(chiar
lor nu este compromisd
dacd implantarea
ci doarafectatd)trebuiescextragideoarece
aparfinde trecutuldentaral pacientului,
in locullor se vor inseraimplante,
carereprezintdprezentulgi viitorul pacientului
respectiv.
Chiardacdnu suntextragiei nu
pe implanvor fi inclugiin cadrulrestaurdrii
te.
Punctual,
acestconceptnu se potrivegtetuturorpacientilor
deoarece:
- nu toli acceptdindepdrtareaultimilor
dinlinaturalicu implantare
bundpe capropriul
patrimoniu;
re-isocotesc
- costurileunei restaurdriproteticecu
sprijinpur implantar
suntincd mari,chiproteticd
ar gi in fdrilebogate(asistenfa
Fig. 11.87.Aspecteale prelevdriigrefelorosoase
pentrumajoritatesau pentruminoritade la nivelulsitusurilorextraorale(CazuisticdDr.
te);
GeorgesKhoury)
- in practicd,la vArstnici(gi nu numai)
pe implantein caSupraprotezarea
funclioneazd
o ecuatiein care efortul,
drul edenta[ieitotaleoferdcadruloptimde
costul 9i beneficiulpe termenlimitat
pierdute
prin refacerea
functiilor
reabilitare
trebuiesccorectevaluate;
Tnal cdrorarealesteticagi funcfionalitatea - intr-oedenta[iesubtotaldcu dispunere
joacdun rol deosebitde important,
cu propunctiformd
sau liniarda stAlpilorrefund impactasuprapsihiculuipacientului
stanti,scopulprincipalal planuluide
(JeanPaulLouis,2008).
tratamenteste refacerea sprijinului
Este cunoscutconceptul adoptat
tripodal diagonal,sau liniar frontal
de majoritateaimplantologilorde vazi
prininserarea
de implante.
conformcdruiadintii naturaligi implante-

indl[imii cresteigi a contucregterea

ruluimandibulei.
Aceste beneficiijustificd utilizarea
in cazulmandibulei
foarteatrofiate.
tehnicii

692

CAPITOLULL2

MOBI1T
PROIHTT||R
RT||PIIMIIIRTA
fionaldgregiti)sau de laborator(deterifunclional)
orareamodelului
;
pentruprofilaxia
sensibilela
fesuturilor
presiunimasticatorii
la caredespovdrarease facecu materialereziliente.

Protezelepartialmobilecare au pierdut adaptareape cAmpulproteticdatoritd

atrofieiosoase sau au suferit accidente
(fracturi,fisuri,rupereacrogetelor,
desprindereaunor din!i),pot fi refdcutefuncfional
proteticedenumite"recondiprin intervenfii
tiondri".
Recondifiondrile
se realizeazdprin
doudmetode:
protezelorpartiale;
- cdptugirea
pa(iale.
- reparafiaprotezelor
PRoTEzELoRPARcAPTU$TREA
CU MATERIALE
TTALEACRTLTCE
RIGIDE
Prin cdptugirese intelegeaplicarea
pe fata mucozalda protezeigi pe marginile
ei a unui materialacrilicin stare plasticd
prin care se obtineo readaptareintimda
bazeila cAmpulprotetic.
Indicatii:
- atrofia avansatd a zonei de sprijin
osteo-mucoaseprodusd intr-un timp
protezei;
maiindelungat
de la aplicarea
(fig.12.1);
protezasuferdo infundare
la o promenfinerii
- pentruameliorarea
tezdsubextinsd;
- Tncaz de instabilitate
cu bascularepe
un torusproeminent;
- in cazulprotezdrilor
imediateurmatede
alveolare;
resorbliirapidea proceselor
func- in deficien[ele
clinice(amprentare

Fig. 12.1.infundareaprotezei

Contraindicalii:
migrdriale dinlilorstAlpicdtre spaliile
punctelor
edentatecu pierderea
de contact;
inflamaliaparodontald
avansatdcu mobilitateadinfilorrestanti
;
dezechilibruocluzalcare nu poate fi
corectat;
dintiilateralimontaliinafaracrestei;
DVOsupraevaluatd;
protezecu reparafiimultiplegi dintidegradalianatomicAi cromatic(estepreferabilsd se faci o protezdnoud).

Obiectivele ciptugirii protezelor

parfialacrilice:
- imbundtdtireamen[ineriiprotezeiprin
cregterea adeziunii gi folosirea

retentivitd[ilor;
pe dintii
obfinerea
unuisprijinechilibrat
restantigi suportulmuco-osos;
stabilizareaprotezeiprin frAnareadeplasdrilor
orizontale
;
prin redisprofilaxiadento-parodontald
a fortelorde presiutribuirea
echilibratd
pe dinfiirestanfi.
ne masticatorie

Tehnicide ciptugire
CdptugireaPPA se realizeazdprin
doudmetode:directdgi indirectd.
in ambelecazurimaterialul
utilizatesDuracryl@
te acrilatulautopolimerizabil:
HeraeusKulzer.
Spofa,Paladur@produsul
sduGC
FirmaGC recomandd
Reline,un acrilatcu formulachimicdmodifiin cabinet.
catd,numaipentrucdptugirea
Cdptugireadirectda protezeiin cavitateaoraldse face in cabinetde cdtrememedicald.
diculdentistajutatde asistenta
Avantaje:
- se efectueazddirectpe mucoasdfdrd
folosirea
unuimodel;
- rapiditate- se realizeazdintr-o singurd
fazdclinicd;
- economie- se consumdnumaimaterialedincabinet.

Dezavantaje:
existdrisculde iritafiipe mucoasaorald
datoritd monomeruluidin acrilatul
gi a reaclieiexoterme.
autopolimerizabil
Acrilateleautopolimerizabile
de ultimd
generalie(GC Reline)prin modificarea
chimice,
scadacestrisc;
compozitiei
protezeinu se face la
dacd dezinsertia
in spafiile
timp, acrilatulpolimerizeazd

694

interdentarecaren-aufostobstruate
in
prealabil.
Timpioperatori:
igienizarea
lui protetic
cAmpu
;
pentrua-l
vaselinarea
dinfilorartificiali
protejaTmpotriva
acliuniichimicea acrilatului,
in timpulpolimerizdrii;
acoperirea
dintilorartificialigi a versantelorgeilorcu o banddde leucoplast;
prinfrezarea unuistratde
indepdrtarea
0,5-1 mm de pe fata internda geilor
gi de pe marginile
geilor;
acrilice
badijonareacu monomera suprafelei
frezate;
aplicareape zonade lucru,a unuistrat
de acrilatautopolimerizabil,
cAndacesmaterialuta "setragein fire";grosimea
lui trebuiesd fie cevamai maredecAta
materialulu
i indepdrtat;
piotezei?ncavitateaorald
introducerea
gi aplicareape cAmpulprotetic,dupd
carese exercitdpresiuni
digitaleugoare
pe porfiunea
a protezei.
supracingulard
Pacientulnu inchidegura (metodade
"cuguradeschisd");
cdptugire
urmeazdmigcdrilede modelarea marginilorprotezeica la amprentafunclionald;
inaintede
Protezava fi mobilizatd
prizacompletda materialului,
profitAnd
de starea de plasticitatea acestuia
pentrua evita retenlionarea
fo(atd a
protezeila niveluldintilor.Ca mdsurd
(rede precaulie,spaliileinterdentare
Tnprealabil.
tentive)
trebuieobstruate
polimerizdrii
gi scoatedupdterminarea
rea din cavitateaorald,protezaceptugitd se pdstreazdcAtevaminuteintr-un
povas cu apdcaldd,pentrua definitiva
limerizarea.

martestulde rota[ieal protezeiestepozitiv;

dupd prizacompletda acrilatului,
ginileprotezeise prelucreazd
prin fre- - se indepdrteazd
un stratde 1 mm acrigi lustruire
provizorie.
lat de pe fafamucozalda protezei;
zare,glefuire
- se introducereaproteza in cavitatea - se aplicdin zona distaldun strat de
Stent's sau Kerr, care se ramolegte,
orald;
prolezase introduce
in gurdgi se ageaocluzalda protezei com- readaptarea
portdtreitimpide lucru:
zd pe cAmpulprotetic,
undese mentine
guriiin RC;
cu o ugoardpresiune
migcdexecutAnd
- inchiderea
rile ca pentru amprentafunctionald.
- indepdrtareaeventualelorpuncte de
Dupa priza materialuluitermoplastic,
contactprematur;
lM gi implicitreechilibrarea testulde rotafietrebuiesd fie negativ.
- restabilirea
ocluzale;
dizarmoniile
ocluziei.
- se indepdrteazd
se aplicdprinpensu- in final,protezase trimitein laborator - pentruamprentare
pentrulustruire.
lare pe fata radiatda protezei,un strat
de ceard bucoplasticd.se introduce
protezaTngurd9i dupdaplicarea
corecCdptugireaindirectd a protezeise
td se Tnchide
in lM; '
face cu ajutorullaboratorului
de tehnicd
dentard.
- timpde 5 minutese fac migcdride modelarede cdtremedicAipacient;
Avantaje:
protezei'cuamprentain
materialul
esteomogen, - indepdrlarea
- dupdcdptugire
ceard se face numai dupd rdcirecu
fdrdporozitdli;
apd,apoise trimitein laborator;
- nu existdriscde iritatiepentrumucoasa
pot fi
in loc de materialebucoplastice
bucald;
de
de sintezd(siliconi
se poaterepeta utilizaligi elastomeri
- faza clinicd(amprenta)
medie).
consisten[d
in cazde nereugitd.
-

Dezavantaje:
dureazdmai mult prin solicitarealaboratorului
de tehnicddentard;
pacientulrdmAnedisfuncfionat
cat dureazdtazelede laborator;
consummaimarede materiale.

Ciptugireaprotezelorcare restaureazdedentatii termi no-termi nale

(clasaI Kennedy)
Timpi operatoriin metoda"cu gura
1999)
inchisd"(lonescu,
Fazaclinicd
se constatdnecesitatea
cdptugiriicdnd

Fazade laborator
Pentru evitarea fracturdriiprotezei,
ambalareain chiuvetdeste inlocuitdcu
folosirea
unei"presede cdptugire".
Timpide lucru:
dupd
- turnareade gipsdur in amprentd;
prizagipsuluise toarndsoclulmodelului;apoise fac retenliipe bazasoclului;
- aplicareade gips moale in jumdtatea
pestecainferioard
a preseide cdptugire,
re se ageazdmodelulcu protezaavAnd
in sus,astfelca dintiiarsoclulmodelului
tificialisd se acoperecu gips cam 1/3.
Dupdprizd,soclulmodelului
se gipseazd

preseide cdptugire
Folosirea
elimind
la bralulsuperioral presei9i se strAng
guruburile;
fazade ambalarein chiuvet5,deci procecelordoudjumataliale pre- deule mairapid.
- desfacerea
Fa[dde metodadirectdde cdptugire,
intr-oparteva fi
sei dupdprizagipsului;
acrilatuluiautopolimerizabil
iar in cealaltd- modelul polimerizarea
cheiaocluzald,
protezade se face tdrd porozitdli,
fdra monomerrezicu proteza.Se indepdrleazd
reacfieiexoterme
pe modelcu atentiepentrua nu fractura dual gi fdrd consecintele
de polimerizare.
modelul;
de pe protezdmateria- se indepdrteazd
gi resturile
CAPTU$IREA
CU MATERIALE
lul de amprentd
de gips.DaREZILIENTE
cd mediculnu a Tndepdrtat
un stratde 1
Indicafii:
geilor,operaliava fi fdmm din acrilatul
- substratulmuco-osossensibil la
cutd Tn acest moment de cdtre
presiuni
masticatorii;
technician;
- leziunide decubit;
- agezareaprotezeiin cheia ocluzaldgi
- inflamafia
a
dureroasdgi mobilitate
fixareaei in pozi[iecorect6cu ceardde
|ip it;m u co as ei c eac operdc res t e | e a | v e o | a r e ;
- masticalie
dificild.
- se izoleazdcrestelemodeluluicu un
Captugireacu materialereziliente
material
de izolat;
. S ep re p a rd pas tedeac ri | atpoate f i: t e m p o r a r d s a u d e f in it iv d .
mucozald
a
autopolimerizabil;
suprafafa
Ciptugireatemporari
protezeise pensuleazdcu monomer
Se recomanddpentru condi[ionarea
dupdcarese aplicdpastade acrilatatAt
din zona de sprijinmuco-osos.
pe supafalamucozala
cAtgi pe model;
fesuturilor
lent
folositeau o vAscozitate
celordoud ju- Materialele
- se practicdasamblarea
matafi ale presei de captugitgi ,se progresivd. Se prezintd in formd
pulberegi lichid.
strAngguruburile.
Surplusulde aoilat bicomponentd:
Denumiricomerciale:
Hydrocast,
Coe
se indepdrteazd;
- introducereapresei intr-un aparat de Comfort,GC SoftLiner,Viscogel.
Tehnica:
metodade cdptugire
directd.
polimerizare
la temperatura
de 39' C
Duratd:1-2sdptdmdni
dupdcaremade 15timpde 30 minute,la presiunea
gi devine
terialulTgi pierde elasticitatea
25 psi;
celordoudjumataliale pre- granulos.
- desfacerea

se id u p d p o l i meri z areaac ri | atu lu i; S e Da c d S e in t e n [ io n e a z d in lo c u ir ea

scoate proleza,se prelucreazdgi se acestui materialcu acrilat autopolimerizabil,acestlucrutrebuiefdcutinainteca
lustruiegte;
provizoriu
sd-gifi pierdutproprieTn cabinet,protezava fi echilibratd materialul
talile.
ocluzal.
' Efecte: proprietdtilevAsco-elastice
refac[esuturile
traumatizaale materialului

696:

'
-

:
.

'

te, le relaxeazdgi le modeleazd,permifAnd astfelo noudcdptugire

cu materiale
de duratd.

protemodificdrile
in timp ale cAmpului
tic datoratepurtdriiprea indelungatea
protezelor;
deficientele
de laboratorcare scad rezistentaprotezelor;
diferiteaccidente.

Giptugireadefinitivi
La acesttip de cdptugirese apeleazd cAnd indicatiileardtateanteriorsunt aceleagi,darcu semneclinicefoartesevere.
Modificirilemorfologiceale cdmTehnicade ciptugire poatefi:
pului protetic
ca
- directd,in carese folosescmateriale
Modificdrile
morfologice
ale cAmpului
Simpa@(Kettenbach)sau Mollosil@ proteticsunt reprezentate
de schimbdrile
(Detax)sau
de volumgi formdale substratului
osteo- indirectd,folosindmaterialesiliconate mucospe care se sprijindproteza,schimgen Molloplast-B@
(Detax),
etc.
bdridatorateatrofieiosoase.
Consistenta
elasticda acestormatein edentalia parliald, modificdrile
presiunile
rialeamortizeazd
asupracAmpu- cAmpului
proteticdupdaplicarea
PPAconlui protetic,permildndo bundmasticafie.
stau in pierdereaintr-[n timp relativscurt
Totugi,materialele
reziliente
au gi de- (1-2ani)a dinlilorpe cares-auaplicatcrofecte,ca rezistenlamecanicdscdzutdgi un getelesau a unor dinli care prezentauin
grad crescutde porozitate,
fiind expusela momentulprotezdriimobilitate
de grd. ll.
infiltralii
microbiene.
Reparareaimplicdin acestcaz inlocuirea
Numaio igiendbucaldriguroasd
asi- pe protezda dinlilorextragigi aplicarea
gurdo utilizare
maiindelungatd
a cdptugiri- unor crogetenoi pe dinlii care limiteazd
lor descrisela acestcapitol.
bregaedentatd.
REPARATTA
PROTEZELOR
PART|ALEACRTLTCE
parfialacrilicepot suferiacProtezele
cidentegi deteriordri
carenecesitdrecondiliondriprindiferitemoduride reparalii.

proRezilienta
neuniformd
a cAmpului
tetic,asociatdadeseacu un torusproeminentcarejoacdrolulde punctde basculaprotezelor
pe linia
re, determind
fracturarea
medianS.

parlialedatoritd
infundareaprotezelor
Cauzelecare determini deterioriri atrofieicresteloralveolaredetermindapariuneiocluziineechilibrate.
Prezenta
unui
ale PPA care impun necesitatea lia
planulde ocluziestadintecaredepdgegte
reparafiei
bilegteun contactprematurin momentul
Principalele
cauzecareduc la neconmasticafiei.
fiindputerForfade masticafie
cordanteintre protezelepartialacrilice9i
nicd,aparecu timpulo fisurareurmatdde
cAmpulproteticsau la deteriordri
ale protefracturareaprotezei.
zelor care necesitdreparareaprotezelor
sunt:

697

Deficientelede laborator
Deficienlele
de laboratorse referdla
unelegregeliin timpulexeculieitehnicea
protezelor
carede scadrezistenlaprotezei
gi consecutivse producefracturarea
acesteia.

dinlilorlaterali(premolari,
molari),fac
sd apard basculareaprotezelorsub
efectulfortelormasticatorii
ce se exercitd in afara poligonuluide sustinere.
Fracturarea
aparede obiceiin zonele
de minimdrezistenld,
undebazaprotezei este mai subfiresau undeocolegte
dinfiinaturalirestanli;

Deficienleate bazelorprotezelor:
a torusului
- foliereanecorespunzdtoare
palatinsau a diferitelor
Deficienteletehnice referitoare la
zone proeminenteale cAmpuluiprotetic.Lipsatotald crogetele de sArmi duc la deformarea,
a folieriisau o folierenecorespunzdtoa-rupereasau aplicarealor in altd parte a
re ca plasaresau grosime,fac ca pro- dinteluidecAtcea destinatdprin specificul
Astfel:
in jurulacestorpunc- crogetului.
tezasd basculeze
- Tntimpulconfecliondrii
crogetului
se
in timpul
te nefoliate,fracturAndu-se
in acemaimultde 1-2Tndoituri
efectueazd
masticaliei,
la presiuni
mari;
- grosimeaneuniformda bazeiprotezei. lagi loc, ceea ce poate produceruperea
mache- acestorachiar in timpulexecutdriisau in
Uneori,in timpulconfecliondrii
de cdtrepacient;
tei din ceardabazeiprotezei,nu se ve- timpulpurtdrii
- ?n timpuldezambaldrii,
cAndnu se
rificd grosimea machetei.Zonele de
din
trecerede la o grosimemai marela o executdo degajarecorectda crogetelor
grosimemai micdsunt portiunile
unde tipar,se producedeformareasau chiarruDe aseme- perealor impreundcu porliunidin acrilatul
apar fisurilesau fracturile.
nea, insuficientaingrogarein dreptul invecinat.
exageradinlilorrestanlisau rdscroirea
Accidentele
td a bazeiprotezei,pot fi cauzafractuin timpuligienizdrii;
rdriiprotezelor;
- fractura
indesareagi - eforturile masticatorii nejustificate
- deficienlelede preparare,
(spargerea
polimerizarea
nucilor,roaderea
oaselor);
sldbescrezisacrilatului
crogetelor
de sArmdprinfunctenla bazeiprotezeigi provoacdfractu- - oboseala
mai alespe dinfii
rareaacesteia.
lionareaindelungatd,
cu convexitdliaccentuate,determind
neglijentd
din
a protezelor
- indepdrtarea
poateduce la
rupereaacestoraprinpierdereaelasticitiparedupdpolimerizare
tetii.
fracturareabazei protezei,necesitAnd
reparareaei inaintede a fi aplicatdin
Tehnici de repararea protezeiparcavitateabucald.
tial acrilice
Protezelemobilepot fi reparateatAt
Deficienfeprivind montareadintilor
in laboratorcAt gi in cabinet,inlocuirea
artificiali:
unuidintesaua unuicrogetfiindo operalie
in speciala
- montareaTnafaracrestelor,

698

ce se poateexecutagi de cdtremedic.
in laborator,
indiferent
de tipulde reparalie care se executd,prima operalie
protezei.Foarteadesea
estedezinfectarea
protezele
vechi,purtatemulliani,suntimpregnatecu resturialimentare,cu tartru,
infiltralii
microbiene
etc.,ceeace pe lAngd
aspectulinestetic,reprezintdgi surse de
infeclie.
protezeiparlialacrilicese
Reparaliile
potgrupaastfel:
- reparareabazeiprotezeifracturatesau
fisurate;
pentruinlocuirea
unordinfi;
- reparatie
pentruinlocuirea
crogetelor
de
- reparafie
sArmd;
unuia sau a mai multor
- completarea
dinti;
- completareabazei in cazul extractiei
dintilordistali.
Reparatia plicii protezei partial
acrilice
Aceastd reparatiese poate executa
atAtin cabinetcu ajutorulrdginiloracrilice
(de ex: RapidRepair@
autopolimerizabile
DeTrey),cAtgi in laboratorcu ajutorulrdginilorautopolimerizabile,
subpresiune.
Reparatiaunei fracturi simple cu
doui fragmente
Tehnicareparafieila o PPA este urmdtoarea:
- cele doud fragmentede protezd,bine
uscate,se coapteazdcu multdatenlie
astfelincAt
de-alungullinieide fracturd,
fracturate
suprafelele
sd vindin contact
intimfdrdsd aparddeniveldri
sau spaliu
intreele;
prin lipire
lragmentele
- se solidarizeazd

699

provizorie
cu cianoacrilali.
Solidarizarea
se poateface gi prin picurarede ceard
de lipitde-a lungullinieide fracturdgi
prin aplicasolidarizarea
fragmentelor
rea gi lipireade bete de chibritpeste
dinfii artificialiai ambelorfragmente.
Acesteprecauliisunt necesaredeoarece orice deficientdin cooptareafragmentelorcompromite
totalreparatia
sau
chiarproteza;
protezeise toarndpastdde
in interiorul
gips,realizAnd
astfelun modelcareva
mentinein pozitiecorectd fragmentele
pe toatddurataoperaliilor
urmdtoare.
dupdprizagipsului,
fragmentele
de protezd se indepdrteazd
de pe modelcu
multdatenfiepentrua nu deterioramodelul;
fragmentele
Tndepdrtate
de pe modelse
pregdtescin vederearetenlieiacrilatului,astfel:
- cu ajutorulunei pietre montatela
piesade mAnda motorului
suspendat sau cu o frezdde acrilatse creeazd intre fragmenteleprotezeiun
spatiu de 2-3 ffiffi, indepirtAnd
cianoacrilatul
sauceara;
- dupdce acestlucrua fost verificat
pe model,se reducedin grosimea
fragmentelor
de protezdo zondde 5
-7 mm paralelcu liniade fracturd.
Aceastdsubfieretrebuiefdcutd la
ambele fragmentesau dacd sunt
mai multe,la fiecarefragmentin
parte in dreptulzonei de fracturd.
Spatiileacestease creeazdpentru
zoneilucioasea acriladesfiinlarea
tuluice s-arputeaopuneuneireactii
de polimerizare
eficientda acrilatului
cu carese executdreparafia.
$lefui-

recomandd
ca dupdintdrireaacrilatului
rea fragmentelor
se mai face 9i cu
protezasd fie tinutdin apd calddintr-o
scopulde a realizao grosimesuficiin felul
oaldsub presiune10-20minutepentru
asigurAnd
entd a acrilatului,
gi a mdri reprotezei
a definitivapolimerizarea
acestarezistenla
;
zistenta
- pe zonelesubfiateale fragmentelor
acrilatului;
se creazdcu ajutoruluneifrezeo fisu- - zona unde s-a efectuatreparaliase
prelucreazd9i se lustruiegte,
dupd ce
rd retentivdin formd de coadd de
protezaa fostindepdrtatd
de pe model.
rAndunicd,
de Y, T, etc.UneoriretenliiletrebuiecreatechiarsubdinliiartiReparafiaunei proteze cu fracturi
ficiali.in acestecazurise va evitademultiple
forteriorareadintilorgi schimbarea
Dacd existdfragmentemultiple(3-4
mei acestora.Cu toatecd solidarizalor
noucu vecheaprotezd fragmente)gi separate,reconstituirea
rea acrilatului
suntnecesa- se face in acelagimod, dar operatiaeste
se facechimic,retenliile
re pentrua mdrisuprafatade contact maidificild.
gi a creeacondiliide intrepdtrundere,
Reparatiaunei protezela care unul
Tnfelulacestao mai mare
asigurAnd
protezeireparate.
din fragmentelefracturates-a pierrezistenld
dut
modelul se izoleazd cu o substanf5
Dacdfragmdntul
este de dimensiuni
lsodent)
alginicd(Pectizol,
;
fragmentele
astfelpregdtitese reageazd mici,se executdo amprentdcu materiale
pe modelcu grijd.intreele existdacum elasticepesteprotezaaplicatdin gurd.
Dupdturnareamodelului,
fragmentul
un spaliucare ar puteasd derutezela
pe mo- lipsdse completeazd
cu acrilatautopolimeaplicareacorectda fragmentelor
rizabilpe model.
del;
se umecteazdcu monomersuprafetele
Reparatiaunei protezefisurate este
carese vor lipi;
unei protezefracturate,cu
intr-un godeu se prepard acrilat asemdndtoare
(roz sau transparent) exceptiafazei de coaptare fragmentelor
autopolimerizabil
in cantitatesuficientd9i in momentul carenu maiestenecesard.
cAnd a ajuns Tn stadiulde plasticitate
Reparafia pentru inlocuirea unor
optimd se introduceTn spatiul dintre
fragmente,cu un ugor exces.Se pre- dinti
Repunerea
unuidintepe protezdeste
seazd cu degetelepentrua completa
in doudsituatii:
tot spaliul,modelAndin acelagitimp necesard
a. dintele este numai detagat de
astfel incAt pasta de acrilatsd fie la
acelaginivelcu suprafalaprotezei.Pre- bazaprotezei,dar intact ca formi
Tehnica:
siunea aceastase mentinecontinuu
pAndin momentulintdririicompletea
- dintelese repuneTnldcagulsiu pentru
a-i verificapozifia;
Unii autori
autopolimerizabil.
acrilatului

700

se indepdrteazd
dintele,se creazdretenliiin placdgi pe fata oralda dintelui
(dacdestedin acrilat);
- se umecteazdzonelede placd gi de
dintece urmeazda fi solidarizate;
roz
- se prepardacrilatautopolimerizabil
sau de culoareadinteluigi se introduce
in zonelede retenliecreate;
- dinteleeste pozitionatcorect;se preseazd cu degetelepdnd in momentul
polimerizdrii
complete,modelAndconcomitentexcesulde rdgindcu un inin monomer;
strument
umectat
- se prelucreazdgi se lustruiegtezona
afectatdde reparalie.
Operatiafiindfoartesimpld,se poate
executa9i in cabinet.
-

b. dinteles-a pierdutsau este deteriorat

veci- dacddintelelipsdestein imediata
ndtatea unuidintenaturalexistentsau
dacd este vorba de un premolarsau
molar unde realizareacontactuluicu
antagonigtii
trebuierealizatdobligatoriu,
cu un silieste necesardamprentarea
con chitos (Zeta@plus - Zhermack,
Optosil@
- HeraeusKulzer,Silaplast@
Detax,Dentaflex@
solid - Spofa)peste
protezaaplicatdin gurd (pentrurelafia
cu vecinii)in ocluzie(pentrurelaliacu
antagonigtii);
solidard
cu proteza,se ume- amprenta,
zegtegi se toarndun modelin doud
etape.in primaetapdse introducepasta de gips in interiorulprotezeigi se
realizeazdun soclu cu o prelungire
distald,undese creazdo cheiede angrenaj.Dupdprizagipsului,
se izoleazd
din nou gi se toarndgips in amprenta

70',1

prelungitpestecheiade
antagonigtilor,
angrenaj.Prin demularese obfineun
modelsolidarcu protezagi modelulantagonigtilor;
Tn locul unde lipsegtedintelese va
adaptaprin glefuireun dintede acrilat
existentin laboratorsau confec[ionat
specialdupdforma,mdrimeagi culoarea corespunzdtoare.
Adaptarease va
face in raportcu dinfiivecinigi antagonigti.Operaliileurmdtoaresunt identice
cu cele descrisela reparaliaunuidinte
existent.
Reparatiapentruinlocuireaunui
crogetde sArmi
se ia o amprenti.cu silicon chitos
(Zeta@plus - Zhermack,Optosil@
Heraeus Kulzer, Silaplast@
- Detax,
Dentaflex@
solld- Spofa),care va reda
formaanatomicd
cu fidelitate
a dintelui
pe care trebuie realizal crogetul de
sArmd (mai ales fala sa vestibulard),
precumgi procesul
gi fundulde
alveolar
sac vestibulardin zonavecinddintelui,
undese va implantacoadacrogetului.
Amprentase ia peste protezaparliald
aplicatdin gurd.Amprentaastfeloblinuti estesolidardcu proteza;
gi se
modelulse toarnddingipsobignuit
demuleazdavAndgrijdsd nu se fracturezedintelepe carese va executacrogetul;
protezase indepdrleazd
de pe model,
iarin loculundecoadacrogetului
va pdtrundein placaproteticdse creeazdcu
o frezdun ganfde 4-5 mm. De obicei
coadavechiuluicrogetdetermind
exact
loculundetrebuiefdcutganlul;
dintr-osArmdde wiplaelasticdde gro-

simeadecvatd
situatiei
clinice(0,6- 0,8
prinindoirecrogetul,
mm)se realizeazd
adaptatintimpe dinte.Coadava fi plasatd in ganful creat specialin acest
scop.Pentrua-i asigurao poziliecorec- te pe modelin timpulaplicdrii
acrilatului,crogetulse lipegtecu ceardpe dintelede gips;
solidarizarea
crogetuluicu protezase
face aplicAndin ganlulin care s-a plasat coadacrogetuluia pasteide acrilat
autopolimerizabil
ce se preseazdcu
degetele
in momentul
intdririi;
prelucrarea
zoneirespecti- 9i lustruirea
ve se fac obignuit.

Completarea
unuiasau a mai multor dinfi la o protezapartialacrilici
in acestcaz estevorbade o reparalie
undes-auextrasunulsau maimullidintigi
caretrebuieinlocuiti.
Tehnica:
- imediatdupdextracliesau dupdcAteva
zile,mediculva lua o amprentd
cu proteza parfialdin gur5,care sd cuprindd
dintiivecinidacd existd,creastaalveolard proaspdtedentatd,fundulde sac
vestibular
Amprentase
9i antagonigtii.
ia cu materiale
in timelastice(siliconi).
pul amprentdrii
se va aveagriji ca proteza sd fie aplicatdexact pe cAmpul
protetic,iar materialulsd nu pdtrundd
intre mucoasdgi protezdpe toatd suprafalainternda protezei;
- modelulse toarndTndoud faze. Prima
partea modeluluiva cuprine.partea
in-

702

ternda protezeigi cAmpulproteticproas

pdt edentat,iar
a douapafteantagonig
Modelulse realizeazd
cu cheiede angrenaj;
protezase scoatede pe modelgi i se
creeazdretentiiin dreptuldinliorextrag
ca la oricereparalie;
se aleg sau se confectioneazd
dinliide
acrilatgi se probeazdin spatiulrdmas
liberdupd extractie,fixAndu-se
cu cea16. Montareadin[ilor se face tinAnd
gi de
seamade cerinlelefizionomice
angrenarea
cu antagonigtii;
se realizeazd
o cheievestibulo-ocluz
din gips,careva asigurapozifiacorectd
a dintilor9i modelarea
corespunzdtoa
a por[iunii
vestibulare
a geiiin momen
tulindesdrii
acrilatului;
se izoleazdmodelulgi cheiavestibulo
ocluzald;
se prepardpastade acrilatgi se aplicd
in porliuneadintre din[i (pozifionafi
in
cheie)9i model,in dreptulextracfieirecente;se preseazd
cheiade model;
protezase prelu
dupd polimerizare,
creazdgi se lustruiegte.

Completareabazeiin cazul extractiei dintilordistali

Dacd este necesardextracfiaunu
dintedistalgi/sauedentaliadevinedin late
rald terminald,placaproteticdrezultatdin
urma reparafieitrebuiesd acoperecorec
tuberozitateasau tubercululpiriform in
formare(fig.12.2).

Fig. 12.2.Completareacorectda pldcii in regiuneatuberozitdlii

In toatesitualiilein caretrebuierepareguli:
rateo vor fi respectate
urmAtoarele
- reparafiilese executdrepede,pentrua nu privapacientul
de protezdmulttimp;
vechilorrapoar- se va evitamodificarea
te ale protezeicu cAmpulprotetic;
- acrilatulaplicattrebuiesd conferepro-

703

tezeisuficientdrezistenldgi durabilitate
Tntimp;
Tntimpulreparalieise va evitaaplicarea
monomeruluide acrilat autooolimerizabilpe dintiiacrilicideoareceii fisureazd.

Sibliugr*Ile 0AF- fi*12

'1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8"
9.
tS.
11.
1P.
13^
14.
15.
tS.
17.
18.
1S"
?0.
tl.
22.
23.
24.
25.

Ande$*ofiS., JohansonS^.Aftxtrfirnfi., Hdwardson

$,- Glan&P"0,, LalssonK. fampanson*f tir*
preparafibnnn ffie stmpfom* *idry rnautfr.
efibcf nf ffre f6g6gd*xtregf sslin{rff,anda methitwlulo,se
1995;
t2.
Gerodcntolagy.
a majoraraldlsease
entity"J ProsthDent1971;26:22:6.
AttwaodD.A"Red#c#sn
of resrdaalrdges;
BabbushC.A. Mueosa/nserfs; a tachniquefar thaafropfricalveolarndge.J Sral $urg 'l97$l 34:
$1?.
Barret,$. C., HainesR. W. $frcfurc af the mouthin fhe mandibularmolarregiarand ifs relati*nto
#redenturc-J Fr**th Senl lg$g; lt: S35"
assessrnenl
af camplete
denfuresprrlduce;d
$ctrwaraW.D.
Theguatitative
BarsbyM.J.,
HellyerF.H.,
ialsnafories.
Britkfr*ent J, 17S,S1*$?,1995.
Syeomrnercialdentsf
S*sker R"M., SavenpsrtJ.S., TOMLINH.R. PrasfilBfi'c#ssfnenf sf'sdsflf*tails pstisnf. Slackwell/Munsgaard,
fourthEd.,2002
dentureprcscription*an
British
BaskerR.M.,OgdenA.R.,RalphJ.P. Gomptata
auditof pefformance"
1993,
bentJ, 174.978-"S4,
Bsudet*Fo,mrnel
M.,AlbujsssnE., Kemeny,1.L., FalvardF., *istori J.Sil.,Fray*seirl"F.,$auyeeieS.
Earfyd*nfeftussin $jdgren'ssyndrome.
firal SurgOralMedOralPathcl1994178: 1s'f.
Bnylinkfi.J., Wergmdal
J.8., YamamoiaK., l$anzkeE. Sysfemicfa*fsrs in *Jrr*olarh*ne /o$s,J
Prasth+t
Fent,'i974;3'l:4SS.
BeginM., HahrM" Gausesda detaitlance
du joint velupalatin-mayene
d'y remedier.Le Caliiersde
Frathese
19S3;43:S3.
Begin,M., Rahr M. te jornf relo-patatinen pmffiesecomplefemaxiilaire"Le Sahierede Frcthes*
1983;43:55.
BenjaminL. t*rug fftenn relrcspecfry*sfudies of fiheCI scan, GA#/CAM,nn* sfegl* sargey FtrA
OentClinNorthAm 1992;3S:??.
caatedsubperiosfeatimplants.
Eerkowitz8.K.8.,MoxhamB.J.A l6xtbaokof \lead andNeckAnafamy.
Chicago,YearSaokMedical
Pub.,1988.
BetrnanN. *n inrplenffecinig** for Ml lowerdentures'SentDig 1951;S?:438.
BlorkL.$, M*s*ufarfpnsian
in de*tararsn$frilf#CIff,
J FroslfietDent,1952;?: 198.
BlomM., LundbergT., Dawidson{., AngmarB. Effecfson iocal bodyfluxof auupuncforc
sffrfiLdafisn
rsed fc fi'edtxs/,iostorr
is in pafienf$*ufferrlg frnm $jdlgrren'$
syndmme-J firat Rehab'l$$31?S.
BodineR.L. Iwenfy-fivayaaraof experience
implantdenturc,J Oral lmplant
wrlhfhe subpenosteat
10 7 8 ;8:'124.
with the mss*sfrucfsre&er.The
BodineR.L., VakayL.R. Rfgidrfyof mplanf derturs subslrucftrfiF
Jcurnalof Prasthet.
Dent,tg?S;
3$:S8.
Ed.M*rineasa,
Timigcara.
lgg$.
edentalieitotale^
BorlunCristina,
BratuD. Prolez*rea
8o{un Sristina,Uram}uculescu$., Negru{iuMeds.indr.eprlarde
/ucr&npracfrce,
LitoUMFT,1$9S.
*Zahnd.ratlitlteFroflrsf*,
tssttger-Ha*pl-Kksten
Fandt.,J.A Ba$hVedag,Leipzig,1SS1.
Foucherf,*, A uitical analyoleof mrd-cenfuryimpession f*cfiniqaresfsr fuil donfirss. J prfi$thet
Eent1,1951.1:472^
31;,
BoucherC.O,Sompletedenturernpresoions
Sespd*pan fft* a#aforrry
of f*e moufir.JADA,'1S44;
"i1?4.
TheC. V" MosbyCornp."$aintLouis,1S70.
BoucherC.0, ,$wenson's
cofipletedentures,
ScucherL.J.,RennerF.R.andcCIf,Ireaffienf of paftiallyed$nfu/o$spa#anf*,
Ed,C"V. MasbyCnmpany$t" Louis,Torcnto,London.1S8?,

ES. BoucherS.O. Fundamenlefappfi?ecfifc ffie pra$lern*ot'impm*sronsforcompleledpnfures.0"Fra*t..

1 $ 5 8 , 8:1 fi 2.
Tinugoara-1S3.
27. Br*tu *^" $tancu#h. #ervuffaffal.SdituraFixeN,
re*faurdriprofefis*peimpla*fe.CursUMFT,lgg$.
28. Frstu D. trlofiunfdeinplanf,ologrieoral6pf
2S. EratuD., FetzenW",Br*tu M",RaminuM. P$nfeape impfanfe,Hd.Heli**nT*rnigocra,1$S6.
1$9S.
Ed.Heliccn.Tintiqoara
30. SratuS., Fabricky[4. $isfemeintegraleeramice.
Ed^Helicon,
Edi$a
l,
Timigoara.
199S,tSBSp$,lilcrar*
gicolab"
vol"
ln
ll,
lll,
D.
tL,feferiefe
dsRfar6"
31. Eratu
Marinessu".
distins&cu Preffiiul AcademieiRom*ne,Gheorghe
3:. Srat* D., SalojoardCarmen,LsretterM.,ficse*cu Dians,RsminuM., Uram- Tucuk*cu$. Jldafen'a
"19$4"
Tirnigoara,
fisrt?isddenfgr$.frd. l-leliean,
denfsreIn Jefrorafondde
edanfa{ieitc{af*"
$., Sezale tlinit* $i feftnicee/e prufiezdnT
33. Bratu D., leremiaL., Urarn-Juculescu
EdituraMedicsl$,ZSilS.
$. Seferminan{iifunc{ianaffai $sfem$lufsfomafograf.i*
34. Bratu S., leremia L., Urarn-Tneutrescu
manuscris2003
2006.
lfxe,EdituraMedicelA,
cfihfcpgrf*finieealeprotezdrii
35. *ratu S",Nu*sbaurnR. EaeeJe
greustedt
E*.
G",TaegeF., WeiskopfJ. FrnfefischeSlomefologte.
A., LenzE, Musi]R., $taegernann
36.
JshannAmbrosius
Sarth,Leipzig.1S81.
8arth,19?8,
JohannArnbras{us
WerJcsfa*onde.
A", Lenr E. $fomafafogische
37. Sreugtedt
*
Advise*JrcfAl?, 8DA [-ondon,?00S"
Inf*cfionf,onfrsflr denfrsfqy,
38. SritishCIenlatrAssociation
S9. SuckleyG.A. Diagnas#cfacfamin the cftarnsof irrpmssi*n materialand mef.fioss.J Prosth"Dent
1 $ 5 S. 5;
14 5 "
R., $chlailhl1^ lvsltar pr*thettksysfe*,
8.J., $cheibtich-Rasehke
4CI. Siichel R., Frick H., l-{einenberg
1
$S0.
A6, $chaanlLichtsnstein,
lvCIclar
1988,3'lS* S10.
cursLito UMFtr49i,
4'tr. BurluiVgicolab.Fra{stfcafrentarf..
Verlag Neuer Merkur,
42. Saesar H.H, Sre Ausft#dungzum Zahntechsi*ecBand $ Totalprothesen,
M{rnchen,'1993.
43. Campb*ll R" L. A eampar*tivesf*dy of fhe rcsoryffonaf tha aiveol*r'rfdgesin denturewearetsand
n*n4enturc wfst?rs.JADA,1960;Sil: 143.
af lawerdenftrebases.J, Proslh.Se*t",1S5J,t: 662.
adapfeffon
44, Carfile*.F" Fvncfrbnal
rn osseolnfEgmled
denfa/implantfrsafman{
45. Clrarisson8". CharlssonG.E. Frosfilodon$ccomplfcafions
InfJ OralMaxillnfa*
lmplsnts1*94;9: 90.
4S. ffhen M" Ralrabifityof lfie farreapalatinif.ardeterminfngffie posfenorbalderof the maxillarydentare,
af Prosthel.
Sent.,1$80,43: 133.
TheJar"rmal
J ProsthetSent"1975;33:
47. Ch+nM. Reliabiffyof tlts for/s&palatiniin cornplef*denfareprost&adan#cs.
504.
matenals.The Journalcf Fr*sthet.
48. fflark R.J.,PhilipsR.W.FJowstudiesaf cerfarndenfsf#'npressfan
ilent.,19S7,7:25$.
1996.
dentarlfofald"Sd.Cerma,Sucuregti,
49" Co*a 1",$pringD., GocaV. Prurfezalea
Dent.,
15
Frosth.
1965S03.
denfilrelmpre*sfonaJ.
S0. ColletH^A.Conrplefe
Fifthedition'1986'
51. Oqmbe.C"fVsfesan defifalmsfenafs.
pfi)tsfieg
1S7S^
denfar$.d. Medlcal5,Suouregti,
$t.
$2^ Co*taH",HneL., Dumitres*u
and +arspnpfcmsesssclafedtvifftdisfu$atedfuncti*nsof fhe LJtf.J,,JA,DA
53. CostenJ.B. lVeurulgfes
1$36;1S7:2S2.
se*ondeditisn-Mosby,$1"Louis,t9$$.
54^ CrsninN.A.Aflas*f OruJlmplantatagy,
Trane$ac Siomater1$7S;?, 35-37.
barsubpenbstealimptant.
S$. CraninN.A.TheSrua$rsdafe
sfabifeafioo.Orel
inserf.
a
melhsd
af maxillarydenf{,tre
intramacesal
The
SS. eranin N^4.,CRAhllN$.L"
Charle*0" Thomas,$pringfield,1S?0.
trnplant*logy,
57. ffutrighi *.", BrudvikJ.9". Gay W.F., $elt*ngW.J. Iissse Frps$#reu*der oompfefernaxiilar
35: 160.
Sent.19?S;
denfures.
TheJoumatof Prosthet.

5S'
$9.
6*.
Sf .
B?"
H3.
S4"
$.
66.
S7.
SB.
69.
?0.
71.
72.
73"
74"
?5'
7S"
77"
78.
79.
8S.
S1.
8?.
S3.
84.
85.
8S"
8?.
88.
$9.
$s.
91.

Davis S^ J. I*e Gnfisai lmp*rtanceaf fhs P*sfenbr Falefsl Seaf Ar**. J New Jeraey Dent Aes,
$Hmffisr
tS82;S4* SS.
D*nenH.E.firpressionsfarfultdenfina*.J" Frnstfr.Bent.,1S$?.B : ?BA.
De*.ierdins
R.F.-TSLMANS.E"fiofegyendmnnagel"*enf
of *yperr*osrlerRrcs$acre{ying f*e residuel nUg*.J FrosthetA*nt, t$f4, S?:S1S.
SevinR. lntrsduction
a l* rusflt*dep$*nefique.A*tr"lalites
SS- t$63, S2:101"
SevinR. la concepfianartistiquo
d# fforlfSrs
sntsrieirre.
desder.ds
ft.F.D'CIdnnto
$tamai,1g$1.
p&oneflauc
DevinR. fieeducptian
ef esfe#,#ve.
Act odonto$tsmal,1$s3;sl.
ilevin R"$eneseencp
ef prafftesede*tairetotele.Act Odsnto-$tcmat.
1$?S;1S3.
DevinR., KleinP. Fsycfir'eiwe
*t piezagrafie.
Act.Odont-Stomet,
1g?4.
*onciu V., DavidS., P$trapcu1.,$erb lt., lrinaE*nciu* Fmfeaafafaf6.Ed. Fidactic6gi pedagcgies
R.4.,Fucuregti,f gS4.
DubrulE.L" Sichera*dfitr$rul'sOralAnatamy,
Ith Ed.,$t^Louis,lshiyakuEr*roAmerica,
Inc.,t$88.
ilun*an J", TaylorT^ Teachingen ab$rvialedimpmssira fecfindglre
for complotedentures{fi eft uft*
dergraderale
ds$fetcrnnsu/urn.
TheJpurnalsf Frasth.CIent",
vol.85,No.12,2e01:1?1.
EdwardsL.F"Ihe ed*nfulousmandible.TheJournalof Prosthet"
Dent"1$$41
4: 222.
HdwadsL.F.,floucherC.O.Sruafomy
of fhe mouffiin rct*tianto oomplaledenfur*s.JA*A, 1$41:?$l
33 1 .
ELKhodarylt"M. fffecf of *ontp/el+ denlureimpressranfecftoiguesa ffie *ral mucssa*J Frosthet
Dent",1985,
53:543.
Eflinger#.W. Minimizing
prinbt*msin nakingacompfefelowerfmpressions.
J Prosth.ilent.-1$73.f,O:
553.
Enel-. Ampre,nfe
tn edenfafra
Nofafd.
Ed.*dedicald,
frucuregti,1920.
HneL., Pop*viciC. f,denf*fiafotpJ6.Clinhdgifrafarnenf.Our*l"M^F"Bucuregti,198?.
Ene 1., PopoviciC. f;denfafiafofa/s- ctinicdgl fraiamenf.Curopentrustudenti."Litagrafia
l.M,F.,Bu*
curegti,19S8
Fishf;.W.Fnncrples
of fultdenturvprosffrosfs
tg?S.
{ed.4}:StaptesPressCc"Phit*detphia,
FishW. An a*afysisaf the stabitizing
facforsin fultdenturvrcnstru*tionBritDentJ, 1g$1;10;?Fg.
FishW. fttnctp/esafFu#DenfffsProsf*esrs,6*Ed.,StaplesFtres$.
Londan,t$64.
FisherR.D. Fundanrenfa/ruies for makng frlf denfire irrpressions.The Joumal of prosthet.Dent."
19 5 1 ,1:135.
FfeeaeL", LlntonF., DudleyR.N.Rapid eliminalion
af a hypera$ivegag refex.TheJournalaf Froslhct^Dent.,198S,S0:415.
Fcnsecsfr.J. Gra/andMaxillafacial
$urgery,vol,?,pg"1?6,W.B.$aunders* Fhiladelphia,
London,
etc.?000.
FonsecaR.J.Reconstruclive
andlmplant$urye4y"W"8"SandersCompany,Philadelphia,
!000.
Fornt N.. V, Burlui.tlinim Sr ForapiaSden*afieigi a Prerdenide $*bsfanfd Maxila-Facial*,frd"Apallonia,lagl,t998.
FornaN., V. Burh.ri.ClinicalGedde- Llnesand Pinciplesin fiie Therapyof PaftialExtandedEdentatian
- #urebsokfar EnglishLanguageStudents,2001"
Fomal'C.Evafuarea
Sfdnide $dndtafeAfe*fsteprlnEdentalis.
EditursSerniurg,lagi,?00?.
FomaN,,AntoheM. ftea$dfiareaPierdodtarde
$r.r*sfanfd.
fidituraDemiurg,Iagi,l00l^
FornaN. Irafpt de protetic#Senterd,Editura"Gr.T.popa",
2009.
Foma N" Qral Rehabitit*#onbelwesn Realityand Paradrgrm,Rerrist* Medico-Chirurgicals,
f,S0S
Vol 1l*, Nr"3.
{Aprilie-lunie)
FonlerJ., Tanoura
K. fssenflals.of DentalTehnalagy"
Quiniegsenss
Fubl.Co"inc-,Chicago,London,
Ferlin,'19S7.
Frank R.P,,Anelysr;s
of pressuresprodr,rcedduring maxittaryeden*Gfaas
finpresslanprocedures.Th*
Journalcf Prosthet.
$ent.-t96S,t2:400.
FrenkR.F.C*ntml[ingprgssirresdunngaaffipletedenturernpr*ssfcns.
DCNA,1g?S,t4:488.

707

prncedure.J Prosth"Sent.,
t$S8,??:400.
Frank*wine*.A, B*lesS.G.An iprprcssrsn
'1173.
fur complefedenfures.JASA,tg70-8G;
Freemgn$.P. fmpressions
Friedman$. f;dentcJo*rs
impressicnpmeed{rresfor maximffrnretsrtfiot?end sfab#ify.J. Fra*th. Dent.
19 5 7 , 7:14 .
g$. Gerlng fl.A., KundsrtM. Aflas de m&diainsdcntairc* Fraffidsefofele e{biofe falals el cffrposffe,
19S?"
Flammarion,
S$. Galdbergtd.l",S*rsilkaffA. Ifie implarf l*werd*nturu. ilent *ig. 1S4$;5$; 490.
Wien- M{inchen*
8d.2, 2. Aufl., Urbsn& $chwsrzenberg,
S?. Ff6uplK. le*&uctl der Zahnheilkunds,
Berlin,1953.
gS" l-iayakawal, Fnnnplesandpracfic*scf ctmpl*fe denfarps.fiuint*ssensePubli*hingC*. Ltd^Tokyo,
?G01
gS. Hearthwellfi.M" Carnp*risonof impressronsmade rn perforafedand nonperfomf*drin!*ck trays.
19?2,27: 494.
J.Prosth.Dent,
1SS" Herbst F. nis Hersfc#rng ysn Sxfensfonspref*ese$*nf*r Ven+erdtrng von Adfteseal ale
Munchpn{n $c}irateazur praxis des Zahnarztes,8d"2,3 Aufl. Sanaechewski,
*,bdruckmataraf.
Grafelfing,19S4"
19S1.
S Aufl.l'lanser,Miinchen*WienJSI" flofmannM" Isfale Fmfifesennecf?derfi All-*ratVerfahren"
vol.ll, ed.4" QuintesseneVerlags-GmbH
1*2" HchmannA., HielsherW. t*ftSuc} der Z,ahnteah*ick*
Serlin,20S1.
103" t-lromagqaA. CIie Oserlldclrengesfeltungtataler Fratftesen.Dtsch.Zahn$rtxekalenderCarl Hanser
Verlag,M$nch*n,1950.
JS4" Hiie S", BerteretcheM.V" les exfradcsprnffretrgu*sen proffresea$oinf* fofale. RdJeef reaftsafion
Act.Odonto$tornat,19$Il 177rtTS-101.
cfinrguas.
des aften Menscfi*n. In : SchSn,F, (Hrsg"}:Frotetiehe
1SS^ Hupfaufl-. Ole pro{efscheSefrandlungr
1$73.
Ausle$e,3. Aufl.Htithig,Heidelberg,
Mtinchen,1$91.
S Auffage.urbanund$chwarzenberg,
1*$. HupfaufL. {Hrsg}.Iofe}profhesan.
[,t,V.
fotal6.
A"spec{eclinicegi fr*faEdenfafia
1S7" Hutu F.. PdunaMihaela,BodnarV", Sonstantinescu
tS$S'
menf.Ed.Didsstic6gi Fedagagic*RA, Bucuregti,
Ed. $ignala,
de axaminarein prefeficadantard..
Metadologie
Meda.
108. leremiaL., Srstu il., Negru{iu
Timi6oara,2000.
Univ.Press",Tg-Mureq,1999.
1S$. leremiaL., ChirilaM.B.Geranfopmfeft'ce,
tt0. lspires* M., LeuculiaI" Iefiniceexecrlf*nigut*zelornub#e.Ed. Didacllcfi,Bucurepti,19SS.
Hd.Didacticd,Bucuregti,1973.
"!11. lspirescuM., Perja1.,Leuculial. Tahnicaexeeerf*nipr"ot*zel*rmohila.
The
Jcurnal
sf Frosthet.Dent",2S0'0,84:
ftnalimpreesfcn.
tte. fuanhaeJ.R. $rnrptemethodaf baxinga
$t.
**.
&4.

444
I I t.

end cenfirtbralationrecw* {ecftniquefor com'

ttS. lzharul HaqueAnsari.A sna appointmenflrnpresstaru
promisedcarnptefe
dantuf*paflenfs.The Journaltf Prssthet"Dent.,vol"78,Ns3, 1997:820'
sfage.The
't14. frharul HaqueAnsari.Esfablisftfng
fhe posleriarpel*fel seaf dunngttha finalirnpressron
320'
No3,
1S97,
Dent.,vol,78,
Journalof Frosthet.
rf}os*
f i5. J*cobs R., $chotteA., vsn Steenhergeil., QuirynenM., Naertl. Fosfanarjawbonereso4plion
'1992;
3:
$3.
CIral
lmplants
R*s
C{in
cvedenfirrcp"
seornfograledimplanf-sarpporfes
in pafienfowith mandibular
ione resorpfi"on
D",Nys M",NcartL JlfaxJJary
t't$" JacqbsR., van $teenberghe
orfxedprasf#ese*.The Journalof Prosth#t.D*nt.,f S9S;7S:135.
imp/anf-suppcrfedoyeridenfures
rsv,sw *f fhe fsclnrs lnvcfiredt* uornplefedenfurs r+ten*o&
117. JacobsonT., Krol A. A cnnfernpor&ry
The Journalcf Frosthet.Sent.,1983,4$: 5.
stabi/rfyand*upporf.PartL Refen#sn"
reuiew af the fsctols invalv*din cornplefedenfurcreCen$on,
T.,
Krol
A"
A
conf*nrp*rcry
ItS. Ja*obeon
stab@ andsupporf.Pad It. fa$#rfy.The Journalof Prosthet,D*nt., 1$8$,4$:t$5.
119. JaaobsonT., Krcl h. A contemporaryr*view cf f*e f*cfors invofrredin c*n'p/*fe denftre rsfefifisn,
support"Partflt"$upp*rt,TheJournal*f Frssthet.D*nt^,19fl3,49r90S.
sfafiitrTyand
Sc/ltrhg,SilJ S+oks,199$.
Senf#tssPro,blem
12*" Jagger*", HanisonA. Gonrplefe

irnptranfdeoignissed en pen-implanffisme ftefi*viCIr.NY J Ssnl 1$S$l

iZ1. Jameeft.A" $6bper.rosfeal
53;4S7.
it2" JsmiesonCh.A carpl*te #*nturerrnpmss/*nf**finrgua"TheJsurnalof Frosthet.frent.,1S54,4117.
in 39f consecufivleyins*rfed fxed pr*sf*esss suportedby &ra'
tA3. Jent T. Fail#r*eend compficafrCIns
trornffie trne of prasfftesesplsrs'fl?efitfo ft}s
nemer*implanfsin edentulssjaw*".a sfr;{y of fireafrnenf
frrstannual*aokup Int"I Srel idaxiltofaclrnplants1S91;E:??0'
qporf" Clin
in ffie edenlulosmari/la.A fwe-yearfotatu-up
Ind" JemtT. frx*d irnpla:nf-sffpporfedpmsftpses
Rest9$4;5: 142.
Srallrnplantes
ClinOrallmplantsRes 1$'93;4: 1S7.
upper.l'aws,
frefifrnenfin resorbedesenfu/+c
tg$. .lemtT. tfi?ptsfif
imptsrlfs
on osseofntegmfed
rnea*uemelrfs
vivo
Joad
1ZS" Jsmt T., fiarls$onL., BossA", Jorneu$L. tr
ssppor$ngfxed or refl"cvableprasfh+ses;a camparativepdof s{udy"lnt J Oral ildaxillofaclmp}ants
19 9 1S:413.
;
,lt?. Johnson0"1",HoltR.A.,Suncanson
pefafe.JADA1$SS;113:'35.
J.R.llri,Conlaursof ffteede*fuJaus
Quintessnrtz
Prsf,?esen;Zannsrejrss.
IZg. JohnssnD,L., $trattsn R.J. Grundlagendes lmrausneftm0aren
19S3.
Tokia'
de
Janeiro,
Vertass*Gmbfi,Herlin,Cfricagc,Lundon,Rio
untercr lclalprofiesen im
1?$. J0de H.il. Anafamische{./nfersucfiufigefirlser Fx{ensionrrndglir:cf,keifen
Fa$mOeZ1973;*S: 486.
retramalaren
am unferenfofalen Eainelss#" Han$er,Miinchen1g0. Jlide H,fr" ,}fe Gesfel{ungrefi$ffiolarcrFJdigref
Wien,1975.
Profefi*.3. ,4ufl"DeutscherArteein dia Zahndrrtffcfie
t3l" Jtide H"S.,Kiihl W., RossbachA. Einf{thrung
.:
Verlag,K$ln,1985.
1&2, KamtjaY. OmfAnafomy;S AnatornCo.Tokyo'1969'
t95S;t1:784^
A. lnnen-undAussenventfl*Zzr
133^ Kantorowitr,
derfofalenPloffese',t^ AufI.Sarth,Leiprig,1965'
Grundlagen
134. K*mnyl. Sfe;clinisclren
of ffie Po$ferisrFalatal$eet tF Ccmpla{eDenfums,SingDentJ 198* I'
1IS. HengS.E. Ifre Srgnlficance
1:21 .
136. Keng $.fr., Sw R. The rctationaf the vihratinglin* ta fhe fevea patatinisndsofr palateconfosrin
AustBentJournal1983;28, 3,: tSS"
edentalauspafi*Rfe,
JADA,1981,103:590.
mavable#ssile$'.
of un*upparted
137. KhanX.,Jagger*J., $hay J. lnlprassicns
n maxittairepar bfocsos$6r^traflagdnrgreset imptantsfr*nsdoires.Le
t n$. Khaury,Searyes.ffeconsfff$fJo
Jul-2010
FilOentaire,
1gS. KippaxA., WarsonC..t.,Ha*kerR.M.,Fe*tlandJ,E. llaw wellare completedenfures*opied?Bri{i'eh
DeritJ19S8,tgS,1lg-133.
J Prosth.Dent,1955,5:739.
'14*. Kleinl.E, Camflefed*nfurelnpressiontecfinrgce.
pirysialo$ic
for complete
deof4res.TheJaumaiof Pros'
pdmary
impressiona
of
defemrinanfs
141. Kieinl.E.
thet"Dent.,1*S4,$1:611.
paffent J.
142. KnightJ"$. Fabncatiofio{ a sfablerecordbass /or sever* fissus{rndercufsift tfie &d$t}tulous
sfFrost.Dent.tr999,S2r485.
alrucfirresof tho edentulousffiouth.Paftt, Maxillarybodsraraas
14g. Kslb Fl"R. t/ana#tsdenf1.pp-iirnrting
J Fr*sthetSent,196S;'t6;19{..
't980' ?4:97'
14,A.KoranA - fmpressionmslenelsfor rveordingfh* denfur*-Seenhgm{rcosa'SSNA,
York,t9$5.
$tuttSart-trlew
FrottreirhG. ThiemeVerlag
149. K6rberX. Zahnsrrfticfte
,4ninnovntivremady.Cancer
14S" Kusl*r il.L.. RamburB.A. Ireatmentfor indiationisducedxerosfomie,
nursi*g1$9412:191.
14?. l-allich8.. ALLEGREp. FOinfsparffcuf*ner*de l'amprainlesecondeir*au rnaxillaireinferieur AnnalesOS,1$fi$,26:13S.
20'Fd. Srooklyn,NY,1S54.
148. LandaJ. S, Frae#cafFtrtfSenfureProefftesie.
London,Sentatitemecf interreptKimptan,1954'
IdS. LandaJ.$. Practlc*ffultd*ntureprcsfh*ses.
'15$. LeeJ.H. Ifie formof denfuresu&*e. SentPract,1$$7;10:318'

709

151. Lej*yeatrx J. Ptoffles* oanrp/efe.T*me l: exarnsr"ttliniqae, ff,ffitrrrisuxef t*chnique d'empreicfe*.

Pcrie,Mslpine,tSTS,
1S?. t-ejoye*uxJ. ffesrnes awyliquea prfse refafidee"Teclrniqueed'uf#isefib*en puffieses arneyi*/es^
traris,Malnin*,1STS.
t$3" Lejoyeux,J. Proieeafof*I*"f;d" M*dicnl*,flucuregti,19S8.
154" Lejoyeux,J. Fraitemenf
de fledienfafi*n
fofafe,c*urs de qr*fn*me srn+. Malcin,s$.fr.ed.,Pafis,X$7S,
lSS^ LerchF. Sie fcfelep,ofhefihfruint**s"Berlin,1$86.
1S$. LevtnB. 6un"enft*ncepfsof lingualfrangedesrgn"TheJournalof Prosthet.$ent.-l$St, 45: 242.
tS?" l-svinB. fnnpressinn
forcomBfef*dentums.
Quint*ssencePuhli*hing*n,, Chic*go,1$84.
t$8. LevincM. J. &evefqprnenit
CIfaftificiatsalivas.Crit revsral biolmed;1$$3:4.
15S" N*inkowt-.1., ,4bele T.l'1,, Barfield S.J., at al. fi{ultffrJ$ularbi*secfianalinferlo*fng maxdlnry
rrbpenosfealinrpfanfs"
J frrol lrnplant19S1.{7: 29.
1$fi. LcganT.H.Pdncrpl*sirtyolvedin impressionrna*ing.The.loumalof Frosthei"Fent.,tr973,29: S94.
161. Lcty$.,LatyC.,l'ltieO.lesm$sfifuf*salitrathe.
LesCahiersdeprathese
1S$S;101:1$.
1$2. Lcuis,JeenPaul.les c*ndificnsd* succSsen ptrf&Sse*dioinf6compldf*.Froth6ss- lggs
163. Lundqvist$, Lchmender-Agerftov
A., HaraldsonT^ Spee*#boforeand affer{rcafmenfwiflrSrrdg*so*
oseeofnfegrafed
rnptarfsin fneedenlfilos*pperjan ClinOralfmplantsRes 1S$2;3: $T.
1S4. Luthra$"P. Measuremenf
&asalseaf for dpnfirres.J. Prosth.D*nt.. I $7S,
of flte 6r$t *f thema:xillary
30;25.
165. Lye, T.L. ?he srgnilicanceof fovea palatiniin conrplefedenftru prs$ffrodortic$.J Fr*sthet ilenl,1s?Sl
33: f;il,*.
16S. Marlteiwicz
W. In alprethetik
BisicaGmhh,Eielefeld2000.
in n&uenfiimensr:on.
167" MarmsurD., HebertscnJ"H,Ihe use cf surallowing
in makingcontp/eleJswerdenfure
impressions.
..f,
Prosth.Dent",1968,19:!SS
168. MartoneA. L. Clrnicalapficefionsof coneeptsof functianalanstomyand sp,ec$scienoef+ conrpiefe
denturaprosfftodonfiaPart Vltt. The finalphasesof denf$rucanstructisnJ PrasthetDent,19S3;13:
204.
1SS. MartsneA.L.Anafornyoffhe moufltandm{afedsfn,lsftrs.FartVt.Ihe diegnc*ficp&ase,
J Proeth*t
Dent"19St;12:817.
'17S. MartoneA.L. Fffecfsof compiefedenfrresnn fgcialesfheflcs.J FrosthDent,1964;14:t31.
171" Martone,A. L.Anafornyaf faciatexpressionendltepnrsfh dcnfibsrgrufbance.
J. Frosth.Sent.,12.
1020,r$62.
tIz. MarxkorsR,, MeinersT" Iasche*0u6hd*r Zahndrztli*han
Wprkstp#kuffds.
Ed. Carl HanserVerlag
MfinctlenWein1988,33-50.
173. Mc Arthur D^R.*fanagementaf the mucalabialfald wften deueioprngimplessi*ns for cnrnp/efede*firrcs.J FrosthetDenf,198$,53:62.
174. Mc CordJ"F.,GrantA. A Clhical Gurdefo Comp/eleOenlureFroefJ're#cs.
EDJ Boaks,20S?.
175. Mc Cord"1.F.,
making.BritishDent.J., vo|.188,No.9,200S"
GrantA. Impression
17S, Mc CordJ.F.,GrantA. Ieftnrbalaspeufs
of oampletedafitureconsfnrcfion,
BritishDent"J., vol 1S9,no.
2, 2000;71.
177. Mericshc* $tem R" IrpafmenfCIufcptaes
with implant-supported
syerdenfarss;Sllhicefcansrder:afib$*"
TheJcurnalafPrnsthet"
Dent.vol79: 1,
178" MillerT"H"Obfatningthe Posterior
Palafaf$eaf TheJc*rnalof Frosihet,Dent.l$S,4;
51: 717.
17S^ MilligenJ.il. Moyementaf mandibularst,tlcldurtngnormaliongre and rnoufflmoverne*{s.J, Frost"
D*nt.1972,f,7:4.
ilentSIin NorthAm,1964;11;S63.
180. Miflsap*"H.Ifteposf*nbrpalefalseei
arvafarramp/efedenfurcs.
181. MishC. Cantemporary
imptantdenfisfry.Maby-yearSook,1993.
182" Mchl N,F", Drinn*nA.J. Anafamyand pfiysblogyof ffte edsnf{rlo{r$
mouflr.Sssen#afscf S*mp/efe
SenlfirsPrusflrodcn#cs,
?mEd.$, Winkler,edltorLittleton,MA,F$G pub.,198&.

C*ntplef*den{ures,2'" Ed.,$sint tcuis, the *. V, Mosby

tSS, NagleR. J., Sear*V. l-1.Ilerr{rneprosfftefics.
Comp.,1962.
1S4. NaylerW.F", RernpalaJ. D. Ffte posfenor palatalseel ffs fcrms and f#nefi*ns ?. Slbg*esis^
Quifliess*nc*cf EentalTechnottsy,t9$6t7,1G:41?^
1*$. NaylorlS.F., $teph*n* V.A. lsrsffon and ft*nsfar of ffie Vi$rafing#ne; Ctinicatand {"a*oreforyl*cfi1986,10,9: 557.
af EsntalTeehnalalgy,
niqu*s*Quintes*ence
The Jo*rnalof Frosthet"Sent^,
on ffi* fr*w af alginafrcs.
f 8S. lrleaforl, FrankH. If* *ffeof of fempennfure
1953,3:814.
187. NegucioiuMaria^#dentafiatotali*Gl[nic* gitratament.Cursl-ito!illF Cluj-Napo*, 1S99.
D*nt frlin NorthAm, 19S4:1'!:$S9.
oralffssrre$"
t8S. Neu,feld
J. O. Senfinesandffmir*npporfing
Corina,PdcopNicoleta,]irnea M. fdenfafiCI
189, Nussbaur$
R^,BirigLigia,Jiv**e*cu Anca,hridr*Huleanu
t$$S.
Ed.EurabitTimigoare
tofafsEitrafamer?fuleipr*fefic.
and sufje-cfireef#cacysvsltrs#onof vannss
1S0. SlesonH^,AxellT., CarlggonH., BogentoftC. Ohjenlrue
palyner-basedse&vs
Rea
1S$$;
10'{:37.
$c*nd
J
trent
su$sfifufes.
zun frehandlungdes el1$1. OshornJ,F. Sre ,4fveplanxfensions-P{a#ik
fl} fueueOperafionsrerfahren
Quintessenr1985;3$:$.
veal$ren
l{ofapsesund dergratartigenAlveofarfortsa*zaffiopf}ie.
"1S2.Page1"1.L.
Muoosfatics*.{pnhcrplenola fecfiiqre.Chicago,HarryL., Fag*, 1$4$"
1SS. Pelmqvint$., $cnd*ll K., $wark S. frrpknf-supportedmaxitla4yoreridenfures:oslcomein planned
*rd emergenryss$ss.tntJ OralMaxillcfaclrnplants1994;9: 184.
J FrosthetDent,
1S4" Farkinwn C.F. $imi/en#*sin resaplion paffernsaf rnaxiltaryand mandihrderndges.
1978:33:59S.
Verlags-Gmbh,
19S0.
Bsrlin4hi*ago-Tokio,
1S5. Fassamonti
Quintessenz
Ginc"AfJesd+r lafa/pro$refik.
posfenoars
profef,eres
tdfa/S
in
1$6. Pf,una Mihaela, lonesou il{" Ccrectifudineainclrldentfpalatinale
Bucuregti,
?, 1n- 12, tSS6.
Arta$tamatalogicfr,
supenoar.
197. P$una fi4ihaela,Fopovici *. Va#efifale Jimifeidisfale a cdnrpufufprafefic,sdentef tatal naxilar,
2g - 30 sept.t9&9.
M.Ap.N,,Timigoara,
Sornuniesr*la a X-aSsnsf$luirea medicilarstrrnatclogidin
prusffia*'i*,JADA
point
full
of
vrbw
af
denfure
The
ffre
n?sxif/s
frarn
ths
C.
of
1gg. PendeltsnE.
anatony
19:543.
193?1
JADA,19$1,43-t: 1.
1S9. PendeltonE-S-Cficngesfnffie danturcsuppor$ngffsa&es.
gS0. Phi{lipsR.W.$&rhne/sscfenseof denfalmeterials{ed"7).
1973.
W.8. SaundersCo.,Philadelphia,
J ProsthetDent,1SS7;
follomngto*fft axtracfiorl.
nesoryllon
J., MasslerM. ,Alueolarndge
201, Pietrokowski
17:21"
0*. FfeasureM"A.lr*pres*ionpr*ceduresfor sfabrlify*f compleledenfures"$ent. Clln.ltlart.Arn.,1964:
$53.
2S3. Popa 8., UilalA8., Marcu li,l.,\lasifu|&J., Fopa V., $afta M. $e/f Fvaluationrega#l"ngmelafic
pe#*mmdby meansaf an odginalpraoedlna.
TimigcaruMedieald$uppl.
nubpen'n*faf
implantati*ns
1984:73.
J" Frosth.ilent",1$S3.3:4S4.
orpr&pagsnda.
204" Fo*er.C.G.Muorsfafcs*panac,e
205. FoundE^tef's be yo*r gulde.J. Fr*stlret"Sent.1977,3n,$: 482.
edenfa^
F. Soncep,fii
f.nprofeaerea
F",NegucioiuMaria,Da.ibukat
?08. Prelipcesnu
Firnefodbialfunc{ianale
|lerfotn/a.Ed.Dacla,Cluj-Napoca,'1986.
2fi7. RahnA., l-fearfuellCl-i"Jr. Iexf$*ck of OcrnpJ*feSenfares.Ed"V, Lea & Febiger- Phiiadelphia
l-ondon'193.
irt
*08. RandowK., GlanteP"S", Z5ger L lec}lnicaf farl{lmssnd sorlla mJ*tedcllnr'calcarnpfiba#ons
exlensivefxed prosffrod*nfinc,*,An pidemi*fogr*sfucy af long*ffrern o{inicalqualtty.Asta CIdont
$*andf9$0.44:241.
2SS. R$ndaguL Frofezedenfcrs.Ed.Medicslt,Fucuregti,vol. ll, 1$S4.
19S3.
310. R$ndagul. I*finologieproferalord*nfare.Hd.Medical#,Bucuregti,
gi rnoFrle.in : Manualpentrulice*le
2t 1. ftAndngul.- BcnciuV. Iehmqaexecuf$niprofore/nrrnobi/f:ab#e
Ed.Didactic#gi pedagegicfi,
Bucureqti,1g$t^
de cpe*ialitate,

711

212. R*ndagu 1., *cneiu V., $eib H., *avid F.. El$naru *. Mnfenatefojosife tn f*ftnofogiaprpfe:etsr
deotars.IMFSucureqii,1985.
?13. Rh0adsJ.H,,RuddK"ft.,Mcrcn R.M^DentatLabantaryprueedurea
h/tosbyCemp$t. Loui*,1$S$.
2'14. Roherts A.L. Frinoipf*s of full denfurs irnpresslonmaking *nd flreir applicatrbnrh pracfice.J
Frosth.D*nt.,
1$S'1,
1: 213.
?1$. R+mfnuM., Bratu D., Fl*rila 2., NegruliuMeda, faneg6., Lakato*$. ildaterfaledenfare:fioff#*j
feoreficegi *pficafiiclinice.Hd"frrurnf,f. Timigoara,2003
?1s" frcmtauM", Bratu D., LakgtoeS., Flori{a7.. Palimerizarea
in $fonfotosd*,Fd. Srumar,Timigaara.
3*Sil.
21V. RgminuM., BratuS", Uram-fuculess,!$", MunteanuM., Fabrickyltrf.,Cofojaar$Sarmen,Negrufiu
Meda, Bratu Eil{. ,4paraf*f dsnta-maxilar. Date d* mo$*tqie func{ianaldctenic6"Ed. Helicon.
Timigaara,1997.
2't8' RogiuR., G&|f;lanD. Sd*nfafiafotaf${cfinicdgf fenapfe}.
Sum p+ntruatud*nliiFa*ult&gide stomatotogie,Timigoar*,19SS.
f1g. RuddK.B., MorrowR"M.Frenrediratbn: an aid in obtainingaccu,.f,fcampt*tedenlurcimpressions
The,laumalofFrosthet.
Dent.-19S7-18:8S.
22#. $aizar F" Iralteme*f de I'edenta#onfofsle;elsnrenfs
prac*ques.Ceurs,Clichy,Firis. 1$64.
22'r" $angiuoleR., MarianiF., MichelJ,F., $anchezM. les edenfafrons
fofa/esbimaxijaires.
Ed. J. Frelat.
Pads,1980.
222* S#b$dugluliane.ptofess to:tale.S#tnfg,erfr{E tefinicfr"EdituraDacia,ffluj-Nep*ca,1S95.
?2S. $chlssser R.O. Advanfag$of cto$ed mauthmuecleaclron far cerlainsfeps of impressronfakrhg.
;
JASA,'{$31,
f S:l$il,
224, Schreinemakers
J" frie logikin dar Totalprafhefik
Quintess-,
Eerfin,1S?S.
228" Schreinemakers
J. La logiqw enprofftesewnrplete"Ed.G..r.il. Tholenfrl.V.-Utredrt*
FapBas,"1964.
32S. $chreinemakers
J. I"a/agrquaen proffesecornplere,
Ed.G. J. &ThotenN^V.. Utrecht,1968.
2f7. $chroederA., $untler F", KreaelerG. Orals lmptantalogie.
Georg Thieme,$tuttgart- New york,
1$98.
228. Schroeder,H.E.friferentiationofHumanOralSfna*ffedEpiffieiia.
Karger,Baset,19S1.
g2g. $chroeder,H" H. Ora/eSfru*,furhlofagre"4
Auflage,G. ThierneVerlag,$tuttgart,19$2"
230. $chunnacher
G, H. A,nalalmie
f6rfi,ah*-m:ediciner.
3*Auftage,HfithigVerlag,Fteidetberg,
1977.
231. $earsV. l-t,* Frfncrio/es
tar
and technics oompletedanturesconsfr.rc{ion.Mosby$t. Louis1$49.
?3*. $hapiro H.H.,4na{cmfcslrucfureswhichlirnit #re &orrdsrsof artificialdenCures.
New York CIentJ 1g47:
1$:13S.
233. Sictrerl-{.,DubrulH.L.
SftEd.$t. Louis,C. V. Mcsby,19?8.
SraIAnefomy.
234. $ifvsrman$. l. Senfffreprosffieeisand flre funcfrianalanatomyaf the maxito-facialefructures.The
Joumalof Prosthel"Fent.195$;El 30$.
2$$, $ifverm*n S. l. D,imensfons
and dtsplecemenfpafferns af tha posfenor pafatatseal" Ihe Jaumatof
FlosfheL0enf.,1971,25,S:470,
236" $irnmondsC.R.,JonesF"M.A variationin wr*plat* mandfsularirrpression
fonn rc/afedfo an enomalyof fftemylahyoidmuscle.J. Prosth.Dent.,1975,34: 384.
237. $indet* Federsen$"- SsskerH. Ilte tran*mandibular
implantin the inadiatedmandible.Sral Surg
triagn1991tff,41.
238. Skinner8.W., PhillipsR"W. Ifie screnceof dentalnrafenals.Sth Ed. Philadelphia,
W.B. $aunders,
196?.
ft39. Smatt V., Briere M., Cornehise-Drouet
F., MeugeyN", Rabin hil. AppmclreftrorapeafEueue la
pasFradtqre.
x#rosfcrni#
Frcfhese reservo,iref .G/ande sa/ivaire a*ificislla". Hev Stomatal Chir.
Maxillstac1989;9S:3lg.
?At. Smith D.S.,ToclsonH.L. Ona sfep bonCarrl,oldingof compJefadarrtureimpressionusinga palyather
iimpresslbnmafedat
"1.Prssthet,Dent.,1$79,41:347.

712

A4j. $FiekennannA., l*van+vic S.A.- fiichter E.J. Implanf - prasiheffefreatmenfc*rcepfs f*r f*e
in Sral, CIrth*Psdicand Maxilofaeia*
edenfulorsjaw. tn LaneyW., TolrnanD.f,- Tissue*niegr"atlon
19$2.
QuintessSerfin,
Reconstruction.
24?" $piekermannH. Erieiss/egnBlnnfefeftir unb*zakrrfeKiefer in lafal prcf.fiescnder Hupf*uf, urhan
ftdilnchen'!
9S7,*57-3fi2"
$ahwaaenherg,
10 GeorgThiemeVerlag,$tutt$art* N*w Yorh,
243" $pierkermannH, Far$nf/arttender t"ahnmpdizin"
tgs4.
144. $preng fi*. Ser Kanabdruclc.Frakliscfte Gru*dlagen gar fra,inereficfienprct*efik. 2 Autlt. XJrtr*n
1932
Eerlin*Wien"
$chwarzenburg
JAFA,1975,$1: tS37'
impression*qafenals.
denfurr*
e4$. *tarke E.$. A llisforiceligyiewaf tompleLe
'R.K"
implant uerng drrecf $c*e
su&periesfeel
unilat*ral
Sfefas of flre ll/'**sated
?4S. $tobaugh
DentClin NprthAm 19$2;$6; $?.
impressions.
Z4V. $trubJ. R., Tiirp J. C., Witksw*ki$., FliirzelerM" S., KernM. proftlsfikSandli, ftuifit*$$sftuVerl*g*Gmbl-lBerlinChicago,vol 3, 19$4.
?48. $iruh J.R., Linterl-{-,Marinnel}oC.F. fisiraff#tefionof partieilyedenlulouspetiensuslngcarlfiJe**r
studyInt.J Feriodontal,t$8$; 9: 3S5.
Sndges.A retrospective
Z4g. Strub "j.R.. Witkoweki$., frin*ele F.T. #*gass le srats InrpfanfoJryteaus profefi*e*e &c f
Ver{agGmbH,Berlin,1S S.
Quintcsene
farfrll denfures.JADA,1$$3,ZS:1S?S"
?S0. $wan*ont!|.G"A*atomyin retati*nfa edenfslcusimpressions
lSt. $wenscnM^G.CompiefeOeRfrffes^St.Ls*ls,0.V.Mosby,t$S4:39*S0,21$*27S,3S9-4S4.
2Sf. Tabakl-",Levinehrl.J.,Mandet1.S.,Ellison$.A. RoIeof sa*vatymuein*in pr*C*efio*nf f*e or*f **vr'fu:
J OralPathal1982;11:1.
mmplefes.lncrnenceesr d#
253. Taieb F., CarpenlierP. I-'envron**menfartat*miquedes pre,ffreees
41.
1992;177:
Act Odonto-$temat.
**n*eptiondes eppsrsiis^
$:*f
254. TakamataT., $etros .i"J.FesindenfuresSsses:mvfewa acc$ftcyandnteffiods*f p*lymerizafiet?"
!,
5S5-5S1.
1989,
J Prasthod.
Sudapest1$90.
EgyetemiNycmda,
Fcgpdfldsfan"
?$$. TiborF., tmra$", Mikl$sK^Kirnllraf
pasfion*f ff;econdylesil'*f#e
af lfreferminalrofafibnaf
ZgS. TrspozzanoU.R",Lazzari,il.fi" Ifie physiatogy
Dent,1965;15:419.
TMJ.J Prosthet
of lmmpre*ianfecflnrguesin FutltrenfinsFrnsfftests.Int DentJourn1$SS;tr:
ZST. TuckfieldW .J. Revr'ew
11 2 .
Zg&. Uram-Juculeccu$, lnsfrumerrfe,diqpozifiv*pf apana{ein labaratowlde fehricd dentsr6' Ed' l'lelic*n"
Timigoara,199S.
tn tiaa' s&age
sea* vanbft'affs
25$, UrinlandR. S", YoungT. M. Maxlaryeomplefadgnfirr*posfen^urpa{afai
256?9.
S:
1973,
and lwation TheJournalsf Prosfhet'Ssnt^,
J. ProthetFenl., 195?,2: ?$.
nra&ing.
260. DeV*n M,M,Sasispnnciplesaf lmpresslon
fis*ues for compfefedenfires, J Praslhet
Ifie
nsfure
of
s*pporfing
D.E.,
Soucher
L.J.
261. van $cotter
Sent,1$S5;15:?8S.
ps$fe$.J Progth.Dent.,
19$S"
AS2. VieiraD.F.Facforsaftectingfhe seffingaf zin*oxld-e*grenofrmpresst'on
g't

A6g. MssinkA.. HuisrnanM.C.,'$- GravenmadeE.J. Conslrucfisnof an artifi*ialrs*ervojrin an existinB

naxillarydenfure.J ProslhetEent.19SS;56:7il-74.
TheJournafof Prosthet.Sent','1976,3$:
?64" WalshJ,F, Muscle* formedcomplsfernandrbutardenf*rc*.
254.
of Frasthet"De*t.,t$73. 30:3SS.
pr.acedures.
TheJour:nal
imprcssron
2$S" WalterJ.S. Somposrte
Terapi*mnz*pfa.fiuinteesVerlags- GmbH,
V"R. Imp/anta{pro#retisctre
2$S. Websr H.P., fr*orrkmeyer
Berlin1999,
andMssnsfsfor $fi*dents,Ed a
267" Wilsonft^J.,M*nsfietdM.A.,F{eathJ.R.,$penceD. &nfa' ]recfinal*gty
1$87"
h4elbeume,
Edinburgh,
Bnston,PaloAlto,
Oxfsrd,N*snd*n,
Publications
8-a,Bladnsell$cient*'fic

713

2SS; Winklsr $. F.ssnffe/sof Srfipiete Senf{res Frasft}ads$frcs.Saundsrs, Fhitsd*lphia* Lsnd*n *

Toronto,lS?*.
?SS" Wira J., JAg+rl{. Magnefuerankarangen
lffiplatttatga*rdgffFrhfsridpnotftes*n.
Qgintees,t$$t; 1*.
31'
27G. WiskottA,.Labaratsryprocedurcsandclinicalimpticatians
in the makingof casts.Quintessence
1gSI
l 8:18 1 .
271. YanaseR.T", BodineR.L., Tom J.F. et al. fhe mandibularsubpedosfealimplantdenture:A
pncspacflrre
eurvivalsfudy,The Jqurnalaf Prosthet.Dent.tgg4l71: 369.
g?g. EarbG. A, Itre edenfofs.rs
miliou.TheJCIurnal
*f Fr$thet. Sent.19$3;11:25?"
273. Zarb G.A.,Achmitt A" tmplarrfpruslhodonficfreafinenfnpfionsfor fbe eOeniulospatient.JOral Rehrabiltg$ $ ;22:6S 1.
274. Iarb G.A., Bolenderl-,C.-GunnarE., Cartssan.Souchels ProsftrcdonticTreatmentfor Sdenfu/o*s
Psdents.Eleventhedition,Mosbya HaroourtHeaithScieneesCornpany,$1.Louis,PhiladetphiaLandcn,$ydney,Toronto,1997.
275. Zarb G.A., $chmithA. Tfreedenlulouspredfutment
ll: The longitudinalelibctfyenessof implant'l?7:
Assac
suppoffedovardonlures.
Amer
Dent
19$S;
S6.
J
276. ZarbG.A",$chmlttA. Osseafnfagratian
far edarlypafienfs:the Torontosfudy"The Joumalof Prosthet.
CIent.'t9$4:
72:5S$.
277. ZimmerLD.,ShermanH^An analysisof the developrneftt
of completedenturaimpression
techniques.
J. Frsstet.Dent,'l
$Sll.4S:t42.

714