Acoasti editie a fost publicaté cu sprijinul Central Buropean University ‘Translation Pi Center for Pul Budapesta, 1 AMR, Radoliffe-Brown (1681-1955) ~ celebru antropolog Befe Avprodat enttopologia sola Ganbrid ingham, Pretoris Johannesburg, Cape Town, Sydney, Yenching, Chicago, Oxford, Sao Paul Alexandria, Manchester gi Grahamstown, Renumele su i-a adus un numir AR. Raddliffe-Brown ~ Structure and Function in Primitive Society © 1979 by Routledge & Kegan Paul Ltd, ‘© 2000 by Editura POLIROM lagi, pentre presenta traducore Bditura POLIROM Iasi, Bedul Copou nz. 4, P20, BOX 268, 8600 Bucuresti, B-dul L.C. Britianu nr. 6, et. 7 ‘Dit onlg. (eng): Structure and Functin in Primitive Society ISBN: 978-683-490-5 1, BvansPritehard, EE, (gre) sass AR. Radcliffe-Brown STRUCTURA SI FUNCTIE iN SOCIETATEA PRIMITIVA Eseuri si discursuri Cuvint inainte de E.E, Evans-Pritchard gi Fred Egan ‘Traducere do Roxana Calineseu gi Liliana Ciobanu Harhas POLIROM 2000a8 STRUCTURA §1 FUNCTTE IN SOCURTATEA PRIMITIVA sau generala a acestel relatii, soparata de varictiile ex: particulare, desi jinind seama do aceste variagi. — Aceasta distincfie importanta intre structurd ca realitate eoner ofeetiv existenta, ce trebuie observat direct, si forma structural ceen ce deserie Incratorul de pe teren — a mai ic pe teren — ar putee fi facuta mai d daca ne gindim la continuitatea structurii sociale in timp, o contint {ste care nu e statics, exm este acsoa a une’ ci : ‘inamicd, cum este cea a structurii orga 1 in a ea unui corp vin. tangal viefit unui organism, structura sa se innoieste mere mod similar, viata social reinnoiegte constant structura so ‘moctte anu emigrare, Suvin elaito ever dusmani sau dupmanii i pace, devenind prieteni opi struchara efoetivi se modifica in acest fel, forma struct gonerala poate rimfine relativ constanta pe pe: mai scurte de timp. Astfel, daca vizitez 0 qi revizitez dupti zece ani, voi afla od an murit, efi s-au naseut ; mem: ou zeee ani mai bitrini, iar relatiile dintre ei s-ar putea s schimbat in multe feluri, Cu toate acectea, a4 puton deseoperi SSpurile de relay pe care le pot observa iferd foarte pun observate ea zece ani insinte, Forma struc -2 modi get a structural s-2 modi Dar, pe de alti parte, forma structurald se i ; rte, forma structurall se poate schimba ~ treptat,alteori relativ brass, cam se intimpld in revotuts i Tn ca Hiri militare. Dar chiar gi fh eele mai rovolutionare schimbari, menfine un oarecare grad de continuitate a structuri, é ‘Trebuie sX spun citeva cuvinte despre aspectul spatial al sociale. Rareori gisim o comunitate care sa fie absolut izolaté, wp contact eu exterioral. {n acest moment al istoriel, te sociale se intinde fn intreaga lume, fara sii existe solufie de continuitate in vreun loc. Apareastfel 9 dficultate pet zy cred ed socologil as luo ex adevirat fn consderace, dif lefini ce se infelege prin termenul ,o societate”. Se vorbe sient deapr socitat ea i a ieosebite - ea, de exomplu, atunci cind . i se spune c& un organism. Este Imperial britanie 0 60 socitifi? Este un ast chinezese 0 soviet DESPRE STRUCTURA SOCIALA a9 Daca Indm orice loealitate convenabila de o mérime potriviti, putem studia sistemul structural aga cum apare acesta in gi din rogiunea respectiva, adied reteaua de relatii care leaga locuitorii tre ei gi cu oamenii din alte regiuni. Astiel, putem observa, descrie sicompara sistemele de structurd sociald din oricite localitati dorim. Pentra 2 ilustra sensul celor spuse, m& voi referi la doua studii recente de la Universitatea din Chicago: unul asupra unui sat japonez, Suye Mura (al dr, John Embree), iar celdlalt asupra unei comunitati franco-canadiene, St. Denis ( dr. Horace Miner). ‘Strins legata de aceasti conceptie despre structura sociala este nofiunea de ,personalitate sociala” ca pozitie ocupata de o fiinté 1r& social, complexul format de toate relapiile ste deopotriva un individ si o persoand. Ca individ, este un organism biologic, ocolecyie formata dintr-un numar mare de molecule orgs in cadrul cdreia, atit timp oft acoasta persist, au loc proce: ni gi reactieni Biz { psihologice. Oamenii ca indivizi sint obieete de studiu pentru fizio- Jogi 9i psihologi. Fiina umand ea persoand este un complex de rel " Este cotayean al Angliei, sof gi tata, zidar, membru al anumite congregatii metodisto, alegiter intr-o anumita cireumso fie electorala, membru al sindicatului siu, aderent al Partidulai Laburist gi aga mai departe. Remarcaji ed fiecare dintre aceste deserieri se referd la o relatie sociald sau la un loc in structure sociala, Remarcati, de asemenca, c& o personalitate sovialé este ceva ce se schimbai de-a iungrul vietii perscanei. Ca persoana, fiinja umank este obiect de studiu pentru antropologul social. Nu putem studia perscane decit in funofie de structura social, si nici nu putem stadia Structura sociala decit in fumetie de persoanele ce constituie unitayile care o compun. Dacd mi-ati spune cB un individ gi o persoana sint, 1a urma urmei, acelagi lueru, v-ag eminti de creaul crestin. Dumnezeu este trei persoane, dar a spune ci El este trei indiviai inseamna a te face vinovat de o orezie pentru care au fost oameni condaranati la moarte. Dar incapcitatea de a distinge individul si persoana nu este numai ‘erozie religioasd ; este mai réu decit atit ~ este 0 sursd de confusie fn. gtiinea. ‘Am definit de-acum suficient, sper, confinutul subiectului a ceea der ea fiind o ramurd extrem de importanta a antro- trebuie adoptatd decurge imediat din ‘si combine studiul intensiv al socie- stomolor structurale observabile invA 180 STRUOTURA §1 FUNCTIE IN SOCIETATIEA PRI comparatiei este indispensabild. Studiul unei singure societsti p furniza materiale pentru studiul comparativ — sau poate prileju formularea de ipoteze -, care necesita apoi a fi verificate prin ri el na poate da rezultate demonstrate, Prima noastra sarcina, desigur, este de a invita oft mai mult despre varietatile sau diversitatile sistemelor structurale. Ac presupune cercetare de teren. Multi autori de deserieri etnografics genul de sarcind care necesita cooperarea a numerosi cereetaio cred casi pot numira pe degete pe cei implicati activ in ea momentul de fafa. Cu toate acestea, cred ed se faee un o astfel de mune nu produce rezultate spectacul asupra aeestui subiect in mod sigur nu ar fi niregul formate pind cind nu s-a realizat un progres ¢ol in privinga clasificarii sistematice a lucrurilor pe care ante gi animale intr-un caz si substante chimice in celt area si clasificarea diverselor sisteme structurale, exist gi un Giziologic. Aici problema este: Cum persista sistemele struct Care sint mecanismele ce mentin existenja unt sified gi exista o analogie r structora social, Tn coea ee numese agadar fxilogie socal ne 9 de strustara socials, cide orice tip : semanificativa intre structura org: DESPRE STRUCTURA SOOIALA 1st structura social, adied referindu-ne la modul in care depind de sau afecteaat relatiile sociale dintre persoane si grupuri de persoane. ‘Aici nu pot face mai mult decit si ofer citeva exemplificari. concise ale injelesului celor enuntate. O limba este un ansamblu coerent de cadrul unei anumi i de vorbire. Existenta unor comuni caractore ale structurii soc! limb’. Dar daca ne ‘anumite limbi ~ fonol: forme foarte similare de structura social gi Jimbaj, sau ‘nei forme particulare de structuré sociala cu u - comunitate este Intot- interaefiuni indepartate dar acestea par a fi de mici importanfa. Asti general al limbilor poate fi realizat ew folos ca 0 independent a stiint limba este lu abstracfie de structura social a comunitagii in ca Dat, pe de alté parte, exist anumite caractere ale istoriet tice care sint conectate in mod specific eu structura sociald. Ca exemplu de fenomene structurale poate fi dat procesul prin care latina, din limba unei mici regiuni din Latium, a devenit limba unei parfi considerabile a Europei, ‘i multe limbi celtice ; gi procesul contrar consecutiv prin eare latina a scindat in mai multe forme locale diverse de limba, eare au deve- nit in cele din urma diferitele limbi romanice de astazi. extinderea limb ea unui numar de comunitati separate intr-o singuri comunitate de limbi gi procesul invers de ati de limba sint fenomene ale struc n care, in societétile avind o considerare mai intii limba deoarece lingvistica este, wologiei sociale care poate fi studiatt cu cel Ja.structura social, Exist un motiv282 [STRUCTURA $I FUNCTIE IN SOCTRTATEA PRIMETIVA, caror determinare ne poate farniza legi care vor fi in mod specific legi ale lingvistici ‘S& lum fn considerare, foarte pe scurt, alte ramuri ale antro- sociale. Dac sale pe 0 perioada, s alocare a acestor activitati, 0 persoana facind anumite Jucruri, alta ~ altele. Aceasta alocare de activitati, echivalenté cu ceea ce se numeste uneori di important a stracturii so deoarece adue un simplu : cind un indigen australian se duce la vindtoare, el furnizeazA carne nu numai pentru el si pentru sofia si copii sai gi, de asemenea, pentru alte rade, cfirora este de datoria Io si le dea carne atunci cind are. Astfé activitatilor, of 510 repartitie a gratificatiilor ee resulta de aici, si un fel de mecanism social relativ simplu sau, uncori, foarte complex — prin care sistemul functioneazi. ecanisin ~ sau anumite aspecte ale lui ~ constituie subiec- ntereseazti de tipurile 5i cantitafile de bunuri produse si felul in care acestea sint distribuite _ adied fluxul lor de la o persoand la alta sau de la o regiune la alta) sido modul in care sint utilizate. Astfel, ceea ce se numese inatitutii economice se studiazi extensiv, ficindu-se abstractie~mai mult sau mai putin complet - de restul sistemului social. Aceast metod farnizeazd cu certitudine reaultate utile, mai ales in studiul so tatilor moderne complexe. Punctele ei slabe ies 1a iveala imediat ‘inceredm si o aplicam la schimbul de bunuri in ceee ee numim socie tati primitive. Mecanismul economic al unei sceieti}i apare daci oste studiat in relafie eu structura gocisla gi ansambluri de persoane. Pentra economigti Canada, potlasch- © programaro a DESPRE STRUCTURA SOCIALA 189 sistemul economic este privit ca mecanismul prin care bunurile de iferite foluri gi in diferite cantitati sint produse, transpartate, transferate si utilizate. Pe de alta parte, sistemul economic este privit ca un ansamblu de relapii intre persoane gi grupuri eare men- {ine si este menfinut de acest schimb sau cirealafie a bunurilor gi serviciilor. Din acest ultim punct de vedere, st i raport cu comportamentul reciproc al persoanelor relafionate. Ce urmare, forma unei structuri sociale trebuie descrisd prin modelele de eomportament Ia care indivizii si grupurile de indivizi se confor- meaz in legaturile dintre ei. Aceste modele sint partial formulate de reguli pe care, in propria noastra societate, le deosebim ea reguli de etichetd, de morala gi legi. Desigur, regulile exist numai prin recunoasterea lor de citre membrii societAtii; fie prin recunoasterea verbal, atunei cind sint afirmate ca reguli, fie prin respectarea lor fn comportament. Aceste dou moduri de recunoastere, aga cum. cereetitorul de teren o stie, nu sint acelasi lucru si ambele trebuie uate in considerare. ‘Daca va spun cd in orice societate regulile de eticheti, de moral si legea fae parte din mecanismul prin eare unui anumit ansamblu de relatii sociale i se mentine existenfa, presupun ci aceasté afir- ‘matie va fi receptata ca un truism. Dar este unul dintre ecele truisme pe care mult despre societatea umand £1 accepta verbal, ignorindw-l totugi in diseut ligele lor descriptive. Esentialul nu este ed exist reguli in orice societate, cic eeea ce trebuie sil eunoagtem pentru o intelegere ified este toemai modul in care aceste lueruri funefioneazi in general si in cazuri particulare Sa ludm in considerare, de exemplu, studiul legit. Dacit veti exa- mina literatura despre jurisprudenta, veti afla ci institutiile legale int studiate ~ in majoritatea lor ~ ficindu-se abstractie, mai mult sau mai pufin complet, de restul sistemului social din eare fae parte. lé, metoda cea mai ienta. Datele cu care a opereze yj4 sint evenimente care au loc in sfers imentele pe care corcetitorul considera astfel ca dat184 ‘STRUCTURA $1 FONCTIS IN SOCTETATEA PRIMITIVA mecanisrmului prin are se menfine o anumité structura soc Sistemul de legi al unei anumite societati poate 6 inyeles pe dep! doar daca este studiat in relafie eu structura social ~ gi invers, ingelegerea structurii sociale necesita, printre altele, un studiu siste- matic al institutiilor legale. Am vorbit despro relatii soeiale, dar pind acum nu v-am dat 0 ‘pe care le consideram inten- $ionate. A vorbi despre un interes implied un subiect, un obieet gio elatie intre acestea. Intotdeauna eind spunem cd un subiect are un, anumit interes pentru un obiect, putem afirma acelagi lucru spunind — c& obiectul are o anumit valoare pentru eubiect. Interes gi valoare: sint termeni corelativi, care se referd la cele doua parti ale unei laritatea intereselor, ci se bazeazi fie pe interesul reciproc al persoanelor una faja de alta, fie pe unul saa ‘mai multe interese comune, fie pe 0 eombinatie intre cele dout idaritate sociala spare cind dowd pe soane sint interesate in obfinerea unui anumit rezultat si coopereaz. ‘in acest seop. Cind dowd sau mai multe persoane au un interes comun. pentru un obiect, se poate spune despre acel object ci are o valoare social pentru persoanele astfel asociate. Atunci, daca practic membrii unei societifi au un interes in respectares legilor, pu spune c& legea are o valoare sociala. Asadar, studiul valorilor socia in acest sens face parte din studiul structurit sociale. Tocmai din acest punct de vedere, intro luerare timpurie abordat studiul a ceea ce, in mod convenabil, pot fi numite val rituale, adiea valorile exprimate in ritualuri si mituri. Poate din nou un truism s& spui cA religia este liantul care fine societat ‘unit. Dar pentru o infelegere stiingificd, trebuie s& stim cum geste acest lucru, ceca ce constituie an subies multe forme diferite de societati. jegdturi eu caree eniaasupra. Inert DESPRE STRUCTURA SOCIALA 185 Din punctul de vedere pe care am incercat pe seurt sil daseriu, institapiile sociale ~ fm sensul de modalitit tipice de comportament — conetituie mecanismul prin eare o structura socials, o rejea de relatii ‘mentine existenta si continuitatea. Hit si folosese ter- menul ,functie", care in ultimii ani a fost atit de utilizat ~ gi gresit utilizat— intro multitudine de sensuri, dintre eare multe foarte vagi. In loc sa fie folosit ~ aga cum ar trebui folosifi termenii st pentru a ajuta In exprimarea unor distinctii, ol este wtilizat acum pentru a confunda lucrari care ar trebui si este adesea folosit in locul euvintelor mai obignuite ,utilizare’, cop” fi sinfeles”. Mi se pare mult mai convenabil si mai de bun-simt ~ gi Inult mai erudit ~ sa vorbim despre utilizarea sau utilizirile unui topor sau tirnicop, despre injelesul unui cuvint sau simbol, despre scopul tunui act logislatiy, decits4 folosim cuviatal functie® pentra un termen tehnie foarte util $i, prin analogie cu utilizarea fa rospestiva, ar un mijloc foarte convenabil de a exprima un concept important in stiinga soeiald. Aga cum m-am obignuit sa folosese acest cuvint, ag defini funejia sociala a unui sociald laa ctror existenja gi eontinuitate i tribufie. In mod analog, intr-un organism vin, fun batdilor inimii sau secrefia sucurilor gastrice este re! structura organicd Ia a cdror existenfa gi continuitate contribuyia. In acest sens sint interesat de Iueruri ca funcfia social ne sau a ritualurilor fw profesorul Malinowski, nici profesorul Lowie nu leg aceasta prin antropologie fanctionala logie sociala ~ exista oa treia, ecreetaroa proceselor prin care structurile sociale se schimba, a modului prin eare noi forme ale structurilor capata existen}i. Studiile modificarilor sociale in societt -au limitat fn mod aproape exclusiv Ia un tip special de proces de schimbare, si anumo modificarea vietil sociale sub influenta sau dominajia invada- torilor sau euceritorilor europeni. De curind a dovenit o moda printre unii antropologi sa trateze Schimbérile de acest fol in functie de ceen co se numeste ,contact cultural”; Prin agest termen putem infelege efectele unilaterale sau r dintre dou’ societiti, grupuri, clase sau186 STRUCTURA §1 FUNCTIE IN SOCIETATEA PRIMITIVA al XIXlea ~ o influenja pronuntata a gindirii germane asupra Asemenea interactiuni sint, desigur, o trasitura sociale, dar nu implic’ in mod necesar vreo schim- bare claré de structuré cociala, ‘Modificirile care au loc la popoarele neinstruite din Africa sint de un tip cu totul diferit, Sa ne gindim la o colonie seu posesiune afri- can a unei nafiuni europene. Exist o rogiune locuitA initial de airicani, cu propria lor structur’ socialé. Europenii, prin mijloace -e sau de fort, igi stabilesc controlul asupra regiunii, In cadral a cea ce numim un regim ,colonial”. O nowt structuré sociald ia numar de europeni ~ fun cianti gi uneori colonisti ‘tie si eeonomica in care it infuonja dominant constitaie dese forte ‘ tu Himbieferito,cbcearl p meduri de ving diferte ica aosamilul de idei si valori diferite. Un termen potrivit pentru societati acest fel ar fi 8 i 2” ; sa sugerat gi termenul de societati sietate compozita este Uni ie de Sua, on structure of plied qf sconnmiesapette 9 lg populatie cuprinzind vorbitori de engleza si afrikaans de descendenfa | european, aga-i »oameni de culoare” din Cape Province, descen: gett ee ayes Eh hotentotilor, hotentot ype Town, descendenti din locuitori ai Athipelagului Malaya, hindugi gi mahomedani din India gi descendenti oe a aeaeciaae tribal Bantu care constituie maj schimbare din cadrul acestora este o sarciné complexa si dificila, Incercazea de ao simplifca apr 2 acjiune intre dowd saw mai m a metoda sugerati d Malinowsid in Introducerea sa la Memorandummul XV al Institutl Intomational pentru Limba si Cultura Africana despre ,Metod nu este interactiunea intre culturile brit hot DESPRE STRUCTURA SOCIALA 187 Din pacate, pentru studiul stiintific al societatilor primitive in conditiile in care ele nu sint supuse dominatiei unor societafi mai ia aceste societati compozite ~ nu avem aproapo deloc informatii istorice autentice. Nu putem studia, ci doar face speculafii asupra procesclor de schimbere desfagurate in tre- cutul despre care nu avem nici o marturie. Antropologii formuleazi ipotaze eu privire la modificarile din trecut in societitile aborigenilor loeuitorilor din Melanesia, dar asemenea specu lafii nu sint istorie gi nu pot fi de nici un folos in gtiinté. Pentra studiul schimbérilor sociale in alte societiti dectt cele eompozite la care ne-am referit trebuie si ne baziim pe lucrarile istoricilor care au pornit de le marturii autentice. Sintefi la curent ef in anumite cercuri antropologice termenul ,antropolog evolutionist” este aproape o insultd. Totusi, el este apli- cat f4rA prea multi i Lewis Morgan este numit , dogi a respins teoria evolufiei organice, iar in privinta societat ei fn progres, po care Il conespea ca amoliorare materialA gi moral constant a omenirii, de 1a uneltele de piatra noprelucrata gi promiscuitate sexuala, la motoare cu aburi ii din Rochester, N.Y. Dar chiar gi antiovo- Tutionigt Boas cred in progres. Este convenabil, cred, s& utilizdm termenul de progres” pentre procesul prin care fiinjele umane objin un control mai mare asupra ‘ului finconjurdtor prin lirgirea cunoa; imbunatatirea tohnieii prin invenfii gi descoperiri. Modul prin care acum putem Gistruge din aer pérti considerabile din orage este unul dintre ulti. mele rezultate izbitoare ale progresului, Progresul nu este acelagi Tucru cu evolutia social, dar este strins legat de aceasta, Evolufia, aga cum infeleg eu termenul, se refer in mod specific la un proces de emergenta a noi forme de struetura. Bvolugie organied are dou trésaturi importante: (1) in cursul ei, un mic numir de tipuri de organisme au dat nagtere unui numér mult mai exe de structuré organica s-au imple, Degi nu pot atribui un sau evolupie @ lufia sociala e: pologul social ar trebui si o recunoascd gi sé o studieze, Ca gi evolu poate fi definita prin doud trasiituri, A existat un proces {intr-un numér mie de forme de structur& sociala, au aplirut multe forme diferite de-a | storiei — adied a existat un diversificare. In al doilea ri wplexe de structuri soci ‘mai sim