opera JOANA DRAGOMIRESCU MARDARE 4 © Deserierea CIP « Bibliotecti Nationale « Ron _ SEBEOR,THOMAS A. N*ionsle a Ro Sere cl: 0 introducere in semigt eS / Thomas A. Scbeok; trad: Sorin Marculescu. ~ Bucureyts Humane Rod niet -s0-0184-5 NS:AN INTRODUCTION To SEMIOTICS University of Toveno bres, sity OF Toronte Press: UHUMANITAS, 2002, pereru peezenia verune rontincascd IN 973-s0.0181'5, NOTA TRADUCATORULUE i | Traducerba de fad realizat ini-o pli etapa pe harap sei ei 1994), a fos revizuita si completats (cw exceptia ndicelai) in conformitate cu text edie’ atI-a Semnelor, dia nb spravgheres autor puiistin dts de 22 decemrie 2001, 126 21 dupa stingerea sacdin viag ‘Gum ne nu exist oterminologieromneases unitard in ‘ater lf semiotics disciplia vast, inglobind sctwaloence Jptrengs Iomnes vale x patronind ramu (sosiosemiotia, biosemiories,zousemiotic tosemiotin, _Qimosnioid a) am sing newiasa eg uo aso lui propyi dar motivaze, cred, delogica text nit total edie de vaiantele existent i Hrcrarira ro neat cle specalate, orginal tradusa. Caz el rma eloc- ‘estar putea bundoars take, pram eimen al Boral peitciahroken/rype, echivalatwneor! pad acum, sub ial cag rns aconct) cate ear referat dupa multe ezite,s4 propun ea echivalent pos a mortal nna ok dee saa, Scnrentiip. Alteor, tn eazul cteailor terminologace tno vereettor (deca, Charles Morr) am somites pa += pisimpla termenit:yuamors > naman, tdentifiors > identifon’ Sie: Amconsemuatwtdesunasceste sium precum st acle care le rani aiy,indicind i texmnenul origina Inco iat tamer elev nga ‘come (eng. toons sgn) jrespeetty sen eug.tom, SM.paey sarees ‘© INTRODUCERE IN SEMIOTICA 43 definit semiotica, asa cum procedase gi (he Locke 22 senoves fnaintea Ivica doctrina* despre semine (Peirce 1958/2:223) Covintul doctrind n-a fost utilizar de catre Peitte in sensul sau religios, ci mai degraba in acceptia sa findamencala de sistem de principii”. In urmatoarele capicole fvomn intiini pe mulyi dintre fondatorii moderna tesrisisentnelor. Aci © de ajuns si spunemcd tofi au Iucrat in cadrele dczvoleate de cdtre Saussure si Peirce, 1 Definirea semnului | Definiti data de exere Saussure semnuluadeschiscalea pe {are investigajia semioticd aves at se angsjeze in prin jun, tate seca al XX-lea. Fl La defini ca pe o form alk tek (1) din ceva fie ~ sunete, tere, estar eee cece ceel a numit semnificentul; si(2) din imaginea sau conceptual Incare trite semifinal ~ceen ce ola aumit ermndio ‘ul. Rela care se eres ine unul i celablea murnico ape Seomnifictie, Sausoue a considera clara cnt some cant 9 semmnifieat este ung arbitra pe care oamenitq/seu Societe au stable dupa vox Pema ange scopal, els argumentat ct ny esta nici un mtouy evident pentru a foo, 8 sicem, ere, om sau arbre (fr) pentra descr 10 planta arborescenta” Intradevar, arf pun fi walfoee Grice semnificane bine format din once limbx un semnii cat ine formate acela care extecompatiblcu ipl de se. ted orrograficsfonologic sau de alr fel earactertic pena cod decare tine (ere este bine format in englests sb, ha), Peirce numiesemnifeantol representamen (Iter ev ‘ace joncdrolul de a reprezenta), forma inevent stravegis fizices reprezenttn proprin rise (utlizareasunetelon nigie eiabila a semnabului ‘Un exemplu de semnal este exelamatia ,Start!" sau, al~ ternativ, descarcarea unui pistol pentru a da pornirea init-o curs atletis (Jansare convengionala vs declansaeor mecanic). “Termenul reprezints un loc comun in studile despre conn cates animals (Burkhards 1967, Sebeok 1968, 19722: 135-161), unde este adeseori vtlizatimerschimbabil un factor 200%" imiotie rar define, ecaleree(digplay) (de ex, Smith 1969: 405). ‘Simptomul Simptomul este un semn compulsiv, automat, non-arbitras, astiel ineitsernificancol este cuplat ew semnificarul sub for SASE FELUKI DE SEMNE « rune! legécuri naturale. Séndrortnd este 0 configucasic ve ‘élementact de simptonte cu un designat stabil. Ambii serten ‘tu, dar nuin mod exelusiv, conotagi medicale tari (Ostwald 1964) asf, se poate spune prin extensie metaforica: gap nitia antropologici modezne a fost wn simptom al colonials: ula" samd ‘O caracteristica a simptomelor este ed denotaile lor sim in generediferite pentru expedior (acca paciental — simp ome subiective") #1 pentru destinaear (adies medicul — simmptome objective"). Intro fericitsformulare alas Barthes {1972: 38), slesymptme, ce serait le rel apparentou Frappe réel* (pentra uncle implicagi freudiene ale acest 0b Serial, veri Brown 1958: 513 gi Keeskemeti 1952: 6; ir pentru abordarea semiotic8 in acest domenit veri Shands 1970 si Ruesch 1973). E.interesant de notat ca subtililogicieni de la Port-Royal facenu distineyia dintre simptomele sobigewite” gi ceea co rmedieitnumeau ,semne vitale", pe baza unui criterin esen ‘almente caattady (Amauld si Nicole 1816 1662) Cu ake ‘sivinte specficarea ,compulsiy, automat este supusi unel ‘alnad probabilistic deoarece deqidenotatia unui sraprom ctotdedunaechivalemta cu cauza luide lsursa, unele simp. tome siht efectiv conectate cu 0 conditieantecedenta (ard sic ofrdoiala, in imp ce legieure ali simptomecurstarea de luerdei precedents este doar presupuss eu grade difeite de protiabiicare Semjotica — referind-se tn cel mai impuriu uz la pre~ ‘cuparle medicale pentru indica sensible ale unor sehim~ bassin font copula omenehe-—consteia una din se tre ranjurt ale medicine grecesti. De vreme ce simptomele se numdrau printre cele mai simpurit seme idemtifeat, ele ons o eategoreintoricete importa pont orice investigatic asupra ineeputurilor teoriei semnelor, de pills gindires unar medic ea fiziologiseal Frasistraros (319"250 Cr) anatomiseul Herophilos (335~280.Cr.} i epicurian70 SEMNELE: 0 INTRODUCERE IN SeMIOTICR Sceraratiepr fe tc) erat set at Wath teh oan, pt cence eect Pepe pe aera eee ee Fee aa nsec er Peco ee ent ee eo rrp ae Rue ae Racin et teen aa shank (1925: 337-55). . mE peer te ce oeree oe eee eras Se celeeeenenan Pence ese ee Eoiteettirenmie rere Seas ee ee eS een ee ee a ees liens eee ete Sie ee eee ene eee ealecitnetabes Jn fapt, nici nu ¢ nevoie ca destinatia si fie aera i ee eee eee oe eae SASE FELURI DE SEMNE n vicai animale incerspacific, ci apr cell inteaspeifice ‘Sinueciana pepasajecum af observa i pourvi cireis erecta aceesorilor dermice, lao ari de vertebrate, aeate artune reflex, independent de vom aceasta segue Ccebule prvi stunc elnd se produce sub influent furit Shu fle nu cao puters Gobadits in vederen snus anomit rane ches un reultar incidental sel pin tno mare mae furs alsenzorni sect: Reculeael in isu care este incidental, poate ficomparat ca tanspicagia abundenda de termine de soplcile user suv ale groare™ la cameni (Dar win T872 101) Asmenca sip inane mae ale otf lee percepute i pusein aplicare a animale domenice recut et sell (dupa cum confers episod ut Flans Eels att de cunogeut in itcoriapaibologi poner care erst leigee 196?) stro sere de ale stat care limba ojo fide fape nicl au poate juca gn rol de medicre In eeusa perspectiva snot globelt mine, apadar, te tes potrviecarea oparinia inte simpcom qisemnestesi- milaet cu cea dine bemnal sem, qt anuone cea dntre 0 ‘ogorie marcas (speca) gio eategorie nemareae (gen) Talc deenonas crest proupunem ofoncys sep tome invarishl morbidas dopa com s remareatcu acuitate ‘epaul (1972: 196) tebuat scence so semionca a ai estate sclucies, combi sn care se poste obserea cura rgonismol ezine”, aya 2icind,sinyptome de bine. Aste, \Ganeficaresexchava sinptomatologi cu mosologia poa- sete rea deta , f TDe aotat ct Buhler (1954: 0.1) scala termenul de .Symprom™ cudows cvinteaproggesinarime. .Anzeichen™ Fitettcum? 9 ch alti claifies elec toatesimpromele ca eo subspecie a nderurilor,descon cu clit precum verglexue sncoajsenre™ sai" indewsni por neingenpionale” Gskobson 1970" 10) Difculate legars de acca supestie Steck lncal meng ss ena larg vorbind, 4 orenta= Fiqined— inr-an model comunicatonal continua se ©72 SEMNELE: O INTRODUCERE TN SEMIOTICA problema complicaté gi controversatd (Meiland 1970). fn Sensul de ,autoconstiing2" — aja-numita wteleologie eubiec- tivi — noyiunea poate fi decisiva in definires sistemelor antroposemiotice si caracterizeazi cu deosebire limba, dar nu este deloc adecvati analizei zoosemiotiee, unde introdu: erea ci poate avea efecte de-a dreptal ridicole. O diseutie zai aminuntiti despre intentie iese din vederile capitolului de fatd (vezi Sebeck 1973). +, Ca toate seninele, simptomele pot figura deopotriva in Sistemele paradigmatice sin langucile sintagmatice. Cerce- {ares rolului anterior a fost pins in prezene rudimencars, el finsd va deveni mule mai bine injeles acum, in era tehnologiei caleulatoarelor. Concatenarea sintagmatici a simptomelor poate fi de doua feluri: si le numim locale ss eemporale. O Snag locate atv siete minanch de poem “manifestace simultan, de pilda de-a lungul unos regiuai dite- ‘ie ale corpulul umn. Aste, parsmetsi operatvi de baza dintr-o procedur3 chirurgicali por presupne o electrocardio- ‘grams, o clectroencefalogramd, capacicatea cardiac wensivnes YYenoasa centrale, rensiunes arterials perferies comperstara rectal yi respiratia, roare monitorizate i interpretate sin- ron de citreechips medicala prezenea, Sintagms temporala | presupune intris informationale din aceeagisursi, dar lain- suecesive fixate de-a hungul axel temporale, Astel, liger (1968: 144) relateaza e3 excremencul giralelor este eee ‘observasic auditiva in gridinile zoologice ea indi- a ‘continu al stirii de sinaeate a animalului: sin mod ‘ciderea fecalelor trebuie sA produca un sunet for ie", relaceazi el, dar .dacd excrementyl este evscust funi amorfe", paznicul este alertat de posibila existen- sunei conditi patologice. car putea dovedi foarte instructv si explorimsmai profund idei rodnice precum interactianea dincre paradigm 8 gi dintre axa sirmultaneitigi si cea a succesivit SASE FELURI DB SEMNE » lie eel lingvistie asa cum, la prima impresie, pare afi simpto- snatologia (Celan si Marcus 1973). Eseul hui Barthes din 1972 ste plin de sugestii, dar, ia esenta, aceasta lucrare trebuie sk astepte progresul considerabil al semiotisii pe un front molt mai Ine Teonul Sespune c& un semn este iconic atunci cind exist simila- tia topologies inten geouificane ¢ deooeale ae fa aricolul siu «Ona New Listof Cargories" Peirce ga pu bese entra prna our tind fadampenal acum Fame si lokils obtnat chester Plan dedenno (ann rm Kosten ch aropresente"): (a) semanas (Ultensse) Ger men pe carci sbandonat cui in benefit le eo) sau Tales cde scape en beecals oper eaplkcamioos hr ans calitte"(b) indie nies) a elector taap u obictle lor comet ne corerpendsont tapes $i(@) sombolur (cate sne sons eu mele generale) oa “ecleal cor ema! in eatin eu obietle lor este o ealtte Ztrbules" gf pe care ulsenor aves se romeaset claws (leit, cesces inseam conven, obiceut sau dip naterale al serpretannulu sou care dade domeniul ter pee ee “Malti, Perce distin ei aublase de con: masini, diggrant oeafore. Notianca de con care ete HRT. absent nseanga proceslu platoniian de mimes fipecare Arron langitco spat asl nce, dino Sibeare prepouderent pnuale gah junga' imbues te treaga experientscopnivag epstemologet a for sopes net analizelaborioave in diversele ei vartetati «i mnanifestiri ord inal sbpia ele Canround toons lice nenrent ie soluble. Tile ear consinud ste uncon septs cc ‘loses wo ecm gal pete tae sosendee io asics imitindurse do la sforavizuals) au fost staat doo investiga cepiona de lene cena at Bao (19020) /74 SEMNELP: © INTRODUCERE IN sEMTOTICA si. rexpectiy, a lai Wallis (1973) Cie despre seorn diagrame- Jor, eta fostadussinprim-plan de proprille cercetir senio- fice ale lui Peirce git foseszent revSrsta de Zemai (196!) Roberts (1973) in eiteva dinereramiieatile sale de mare suverguri, care includ weoria modeend a geafur lor. fa cel vrivest, Peitee nua urmarit mai fndesproape vechial pro- cedeu ctoric al metaforei dupa ce a subordonai-o eorect, Jlista sa de caregori iconulut—in pod obsess aT Morar (1973: 17) cum ed ieonbl e mai degraba o sinecdocd decir o metafori Funegile ieonie ale imi au fost stadie destul de aminungit (de ex, Jakobson 1965, Veleso 196, ‘Wescont 1971). {tn ciuda irecaturi vaste in contious crstere tn genere uli, care ne adincesce ijelegere con, starme mai mul te probleme teoretice serioase. Dou dictre le — si le na- anion chestionea simetvei i chestiunearegresiei— meres ic éel putin seuna zabarae alecle sine diseunate devise Leo (19728; 197-230, 1972b)fnti-o maniers constant inreresant dar neconcladenta, Cit despre Walls (1973: 482) x fie ex cazhedra com form uzaniei 8 wrelatis de reprooncare cate nonsimetricd ‘un semn iconic sau un semn conventional indeperlen reprezintsroprezemtatul dar nu savers" Or, incantanetl forograic al une reproducers dupa o pictur faimoast cer, La Cioconda este un semn iconie stu o imagine faportet copia cae devine astiel denotaul (sau teprezen- tatul, da care ee a fnafi ua sen iconic in rgport p= ‘etal original expus la Luva, denotatul cis dar i aceasts rictord este un sem jeonie fm rapore cu movelol vi Leo ftardo, doamna eunoscuti ca Mona Liss, denoratul st. In sceasti suecesiune diaeronics, prima fost Mans Lita, spot pportteruf ei apoi reproducerea ncestia 9 inalmence'ofo- tografiea acestea din urmi, De nota ins ca nimi din de finigle iconicitage nu pretinde impunerea vrevnul tip de priociaceeronologickdefinita ul Peisce vorbegte despre SASH RELURE DE SERN *s 1 simpla comunitate intro anus caliate™ farce pro Jona deschiderea acest: sottom numa! de o similar Moyles anindoun aces pu seaplca de reed regreav sf progresi. Papol ca scibuim o suesestane Eemporal eal cnte sernilca 9 semnificant fe onre dhore convene nemotivata? Dilicuatea ar pura fipeseme revolvact precum urmesz4: sk presupunem ol un persona) Convemporan renumit a ice pape, oleate eunorcut Ssacum le este major caroline — doar dap fotogra- iintorcns dupé ali reprezentare plastic, dar ca intro buoa Lajang wad in carne oejes acl pil papa in earne fioase av deveni pentru mine .semaul eonic” im apare cu Engines sa ce mul familar, denoearal stu fvogeatic st Itogeatc. Aceasts problema tv lee strsina nei etoloilor. ‘Ant Lorenz (Introducer Ia Wickler 1968: XI) se ref fea cain observigi sa poriitearia forma copite cal Sinatra mage sae peas pte dae tuum urma intiphrita pe cae olasd este 9 o imagine acopt = Dasha pes donc eer ec Uaufeste o proprietste caacteristcsindippenabilaaiconilor, inc cu cereeudine sigena mpl va ereut ncorporse in versiunile revieute le definiilor existent. ‘Cit despre amestoures problem «regres, so exem- plifca prin urmritoarelesfe poate spune despre oft ck Este un semn conic hn sport cu ama e dact exist o ain inttatetopologick inte ceca seemaificang, yi mamma ei deno- fatal aceltseeoateacarten, festa poste fuca de asemene2, fyi firs nda, intro mat mies masora oll unui semn Ini pana pena are cine a ° toate ridle$ mergind sinal deparce, pentra toate mara ferle come vercbratel, aga mal depart, gaya mai depat- tevine-o nsf regresie cre denouate wot mal gencralzae “ainl numeroate exemple de sconetatef senso ai anal Scbeck 196h; oL4 4 won) smpicind vewalmente wate anulele disponibile-- chimes audiiv sat vial, PunctiaSEMNELE: © INTRODUGERE IN SEMIOTICA 4 sn nem dim nt ne Hal de ube de alarmares furnici Pogoncosrmes bad: dack pric eeamenings colonia este momertan, semnaiul dori de Feromon eliberaia—se estompeact rapid gi last netulburaet ceamai mare parte acoloncisdimpotriv, daca pericope 2 substanga se rlapindeste implicind un numa cot mai are de furncilurdtoare- Sem ert iconiein msara in Gare el varies in proporgieanslonga eu creteres au din fara stimulilor de perce (Sebvok 19723: 99 urn). inkl reaping ilosrenes fungi conicd + unui semn audi. Aste) onses Spilomyia arnifera iw. destayonra un rt al bitalor din pide 147 de bars pe seunds cit dmp board in vecind- tates viesii Dolichovespula arenaria (cu eare seamana Mule ca model colornic). Deoarece acsasttviespe shoal £4 1250 de back pe secun, se presupune i cele dou’ su- ete de shorsnt ndicernabie entra ripitoar, a piste fare se hrfnsc cu aussie astiel inde in eroare (ebook ras seaum) : fine un exempla elegant (chiar dacs unos contcover- sat) de segment comportimental complex cares evolu, ‘4a zicind, cftre functia de semn iconic vizual este descris (iafie de eke Kloft (1959): parte posterioars a sbdome ‘lui une afie si ririnnrtepiciomrclor sale posteioare onstituie, pentru o fares Iuertoare, un veicul semi com | Piss semanificind capul altel furnicthnpreuna cu iyi Eranceale Cus evince poate pune funica dens tlie ssemanaren{cnremiores posteBonrtn asled cele Rotated (extremstacesfrontals.a une furic sachonessa Wp bean seca ifcenayn ais irucara poids trina iors unetfigs Co subrpecs s somaulu conic). © Seapane despre un semn ci este indexical in misura in are fPminificaneal eis exe coneiguu cu semaificarl sau ets un SASE FELURI D5 SEMNE 7 cantonal acetal. Termenul contiguse nu cebu interpre- ‘Gtneapirat teal inaceanta defini ca altura sa ain- ‘eat aplel, Steaua Polark poate fr considera de etre orice imintean dept wn index pol nor cers, tm potida Insel dlstange implicate. Contguiatestrebuiegindis mat grab prin juxtapunerea clases a principal chele din de- fini iconulu,adicdsimilaciates..Contiguu a fost ales dltzoried Walia sale stotdominante, Gnd ecuplat cu oth nile tp-multedomeni ale investigatielineleccule, dela ‘magia homeopatict or magia de contagiune pind la poetica fi reories (sate or text, mecaford ox moni) pllo- Kopin gestalt (actor de similaritate vs factor de premieni- tate [Wertheimer 1923:304-311}, nerologie Gpotera tui Jakotnon si Luria despre ipurle polare de afzie rest, lingvstiea de trade saussuriand (axa paraligmaties ox 23 Srtagmatics, oportie vs contrast) ete "Notiones de index sli Peirce a fost inet wotodatd rodnict, dupa cum asublinist pe bund dreprase Wells (1967) Semele lu indesicale au ava parte de cercsiare tents din parte ctorva dinte ee! mai proeminengifilozof ai vremit Foust iniferent daca cleat cachet cadet eocentrice (Ruzzell 1940), cuvinte reflexiv-ocurengiate (Reichenbach 1948), exprestindericale(Bar-Fllle 9984) eeu alifl (Gale 1967) In acl tip, dele Peirce su strcturat cone tile corvaingvisfn sensu e teoriagramatcalastrebute Sisncluda insfera el oeories converse ged] anumite rellett despre deitca refering pronominal alestuicse S parte a acelei cord (Fillmore 1972: 273), Desctie este ‘an fenomen bine cunoscut ingvitilor (Fei 1944, Bursill TIL 1959), mai ea seamd sub forma de sft —un mt juste forjat de Jespersen tn 1922 (1964), acini kee a fost dezvol- {at rine lis de Seartevan (1947s 138 tur.) Takobson (943) pitndeosebi Fillmore (1975) in sdanirabila serie de Aticole consacrateorientii spatial, temporale, discursive siancorati deicie-sociale a enuntulor m sjumea raia"> /78 SEMNELE: 0 INTRODUCERE IN SEMIOTICA Jnl din cl ml memeraile expla sl Pete aminteste et urma de pagi pe eae a gisit-o Robinson Crusoe jnsnisip ea pentru el index nei anime faptr.Intr-un mod menor ghar vast anor wemenes ive xe Spirits peste noapte de animale de toate soiuile, pe routs fata piminelineonjarton, ligind dre ume ade o men savarietate, adeseori de o miraculoasiclartate™- Aesste .po- ‘eft scrise in codull urmelor de pai impun o sdetectie de teren si au fost stralucie descifrate de nacuraligti de teren experimentay de talia unor Emin Tinbergen (1967:5); Imeticuloasele lor fotografi de urme i amprente zugravese ‘un uimitor etalaj de serine indexicalein sensul cel mai literal Himai nemijloct ‘Mimica buzelor yuguiate, u2ual prince indienicuna din Panama, aga com este analizats de Sherzor (1973), ofers un exempts elegane de integrare cslruralsintrun uni sania ‘mene unifica al waui index verbal cu un index non-verbal. Deserierea Ini aratt torodact cf, dact indexul consticuie 0 egorie marcata in aponitie eu eminul gestia burelor prac {et de indint eunaranine nemarain func central ic index in opoziti cu formele eoncrescente care au dobin~ dic semnifieati periferice. ‘© mica familie de pisisi picaride cerofage, 0 specie co- uni ce poartk numele guingfic de Indicaror indicator (n0- ‘men est omen?) sint vestitele indicatoare de miere. Aceste lsiri au dezvolta o remarcabild relate simbiotic& cu uncle ‘mamifere — bursueii melivoris pavianii si oamenii — prin ‘wilizarea unc legdtuci pur indesicale: it cAlavzese sinbi- Contin vecinstatea cuiburilor de abine silbatice. Calduzirea ete preponderent delofonic’, ia es intr’ inst gi clemente de~ loropice:« partes indicator va veni, 4 zicem, Ia persoand sn cind va fi urmata, darin cea mai fhare parte ‘va mentinein afara vederit urmarizorul. Des Asimpului ~zborul sau in picaj este evident, cu penele codale larg des- fagurate, indicatorul de miere ,) vdieS™ mai co seama prin sase mELuR! DE imermediul une seri repetitive de aote gungurta care scad cnatate numa cind pastrea vede sau aude suri 9 Datind albiacle, ale ctrorcuibury, frp, coneinie Gnas (Eriedrnane 1955). “Teoria exploatsl surselor de brani de cite albina mi for Apmis) font escis (Fisch 1987) examoata Adc mero! oament de ints printe ere at semlotciens ligt See indeobe ch dak sures de rant erat Eeparte deo utd de men, dansul ca ondulare pari pos- loco ssilomentiel eases pe lagh ate afoenan, Gincegia dvs cx punet de eferia Rind welirat soarcle Or, dha slbina dancetes pe o supeaat rizontal,desipurares ‘ansulucrimite direc ia el", cu ale cavintesemnul este todoccal (rtmul indict dseays iro mandersanloagas Erie mal lnlepiceatt efits cw att mal pine rote re danstl trun tmp dat) Dack ined dansul ae loe pe supra faerverticalt aun! fagore apa cur, de reg se era ble ia stupul intoneces — arin! ydansatoaren transpune Cinglatlsolac tn nghial gravitational acd meral ere d= rijat in sus, inseamnd ca hrana se aflé in directia soarelui, dact tac inj in prten opusdsoarelu dct Ia 60 in tinga ver= ela 0 in sings soarel, aga mai depart) (Fesch 1967230 unm) Dacke implica un fagareverdel cu alte éavinte atanei Gnd este folost an unghie raportarela grax ‘irate cu indiayiede orienta, sem incerenra «mai fun Index: acum devine predominant aspestl lui simbobic. MINE 7 Simbolul Un sema lipsiefie de sii 1, fie de contiguitate, ein ‘mai cu o legitunl conventionals intre semnificantal lui ide~ hnotate, si cu o clasé intentional pentru designatal sit, se ‘numeste simbol, Trasatura ,legatura conventionalk" —acel (earacter atribuit™ al lui Peizee —este introduss, fireste, pen {ua distinge simbolul aie de semnul iconic, efrside index, pecind trasatra ,intensiune" e necesard pentru a-{ distinge80 SEMNELE: © INTRODUCERE IN SEMIOTICN ume. Opozitia logics dintre intensiune (numitd uncori si ,intensiune obiectiva" gi descori seomprehensiune") gi cextensiune afost schijat3intr-un numar gio varietate deru- ‘antd de modalitagi— incepind din anul 330 .Cr si pind in prezent (Carnap 1956: 18, Stanosz. 1970). Pencruseopurile rezente, o clasi definitdintensional este una definita prin utilizarea functiei propoziionale; denocatele designate snt definite in funcyie de proprietiile impartasite de membrii acelei clase si numai deci, indiferent daca proprictaile acestea ‘int sau mu cunoseute (Reichenbach 1948: 193). In zermino- logia lui Lewis (1946: 39) intensiunea se referi Is sconjunctia tuturor termenilor, fecsre dintre ei trebuind si fieaplicabil in toate cazurile cind ar fi aplicabil termenul dat" ‘up’ cum se stig, .simbol" este termenul cel mai abuziv ‘ntrebuingar dintre cei discutayi aici. In consecints,tendinta a fost fie de a-l supraincizca in mod grotesc, fie, dimpottiv’, dea-l reduce la tiputi mai generale de fenomene comporta ‘mentale sau chiar la o nulitate absurds. Citeva seurte exem= ple ilustrative referitoare la ambele tendinte vor fide ajuns Aicis cle sint menite pur si simplu sa sublinieze nevoia unei ‘mai mari clarificari concepruale ulterioar ‘© generalizare nejustiticat de excesiva si o aplicare mule _prea largi a conceptului de forme simbolice marcheaza seric~ ‘multora dintre epigonii lui Ernst Cassirer sau ale celor influentagi indirect de filozofia lui (Sebeok 1973a: 189). In santropologia cultural, un caz semificativ in acest sens este Leslie White (1940: 454), care seri odati: ,Comportamen- ‘ul uman este un comportament simbolic; comperamentul simbolic este comportamentul uman. Simbolul ¢ universul ‘omenirit... cheia citre aceasta hime i mijloacele de par- sdeipare la ea sintinsusi simbolul.* Accazes hiperbola a fost reflectat, in esenta, in punctul de vedere imbratigat de citre fondatorul Societayi Internationale pentru Studiu Simbolu~ tilor gi propagat astel de el (Kahn 1969), SASE FELURI DE SEmNE a Postivit psitologulei Kantor (1936: 63), .termenul de simbol este cut sa suplinessed orice e ural de paboley, sinstimul. Ne puter pe bund dreptateinteba ce de rig ih eredundana prinre specialise a seine cove Dei termenul einelus famines uta loser all Cherry (1966: 300), cl este umaidec urmat deaccarc dard retractare: .ln cartea de fati evitam pe cit posibi ter menul de simbol La deep vorbind, lingvigt cu cher ‘xcept de ex, Landar 1946, Chao 1968), cu manifesat mereu tends de a evita vermemul aceste ‘Un umar de importante subspeci de simbolur cirorinsemoiat semis fot teal coc ‘nina mal mule sau sai putin th ural som el payin ‘nenglelacontemporand. Aufl de torment subordongt ea ‘poritaintensivne includ: alegori usmnal, area dea, Isc, devin (i heraldic), emblema, tnsipie, mares “gai (Gdn epeset casio neni 1963: 142). 9 os Stanincim oseura privre doar aspra unui dere ce ia—embleria ltmpede, de la bun incepur ek diauibua isieste cu necsiate ai limad dete cea a'superorton, tal sit nemujloci: ate, se poste spune ca secca go canal sfc sintbol fe einblema paral somone Sarl if al Pasinuli dae muse postespunees FLO coe 0 emblerd chimiad. ee ‘i ‘Unmind 0 propunere avansiti de David Efron i 1941 (1972), Eman gi Friesen (1969:59) au ecntrodr reset ‘acnetiuies de emblemas Eniblemeee deosshese de ele ma mule dine elev comport ‘neste non-vesbale malin pin i dense pin teas oe co Somportémentul verbal contin #intenionnate, Pnblesele Sinracele ace non-verbal care as oeansaie verbal dee defn de diction, constind de ies! Tnt-un cuvint sas lout ae osteo propose, Actsta defini anu teacaicwesbat nensbleney82 SEMNELE: 0 INTHODUCERE IN SEMIOTICK bine eanoseuc de oat toi membe uns grape al un clase seu ulmi. Qameat sine sprospe cotdsnuna congien de wal em ‘Mlomelor,adia stu clad fotos o emblem’, « por repets ded lise ‘ceresto fas eh wor asumna lopunderes eomustasionals pent ce. ide ects eb nt serene te scene coma arama cae ets eer ber peer eee caer ira teenelesletieneta See as Pees areas UGA eee wt ati oe Pee eat bec abreeee teeters ie ieee ts rece sae Sos Slee eter acetate ope arene Sen Gas sara es eee sn pectonatal ears nace IEG ae eatin sue tte i cree sa Seep ee eee eens pig eens inate ria ay ronnie ge SSG ori Ssh eerste cera er See locos eaaie Tie Sale Se meres FASE FELURI DE SEMNE % See ota Sep cen Pryce ener pane gs poetgt slated ae Setar neglanelie eval eet imi (0 ois a eae evecare See cea enn cen eet Huis tellin) ‘Mra crater Seer aot pia eee soled eate onde at Bo i agente Smee sje phate er det cree (pidae-lor. Ints-o specic de diptere din aceasta familie, mascu- Sirsa ainhdee tance re oe Pie er ererra aa Sen ser tee i aeterzo mee Pipe sec ied dae ane ec eee Numele Semnul care are o clasi extensional pentru designatul su ‘senumeste nume. Conform acestei definiti indivizi deno- {afi printr-un nume propriu ca Veronica nu au aici @ pro- petave comund atribuit lor in afara faptule i tog raeprond [v,Weroniea”. Definiia extensional unei clase este coa data pria listarez numelor membrilor sau prin iodicareafieeSrak tmembra exccesiv" (Reichenbach 1948: 193)s at aga cum 4a spus Kecskemeri (1952: 130), ,considerse in termen tensinii sale... un nume este doar un spatia liber, act nts ‘exist gi pind Gd mu este furnizati o descriere ceferiwoare64 SEMNELE: 0 ENTRODUCERE IN SEMIOTICA ia acelayi obiect*, s4 zicem Veronica cu niframa”, Sfints ‘Veronica ete (vezi si Sorensen 1963). ‘Cind semnificatia unui semn permite doar un denoras se pune ca este singular. Semnele singulare,inclusiv nuruele proprii, apartin unui mod de semnificare pe care Morsis (1971: 764i urm.)le-a denumit narmori eng narors), ware sinc simbolurilingvistice". Numoriisine membri a aceleag fami de semne, auinite ,identifior,cirea it apargin alee doua subcategorii: indicatoris, perechea non-lingvistick « snumorilor; gi descriptor, yindentifior care descetu 0 poz tie", In terminologia lui Fusserl (1970:341 giurm.),numele tunel persoane ede asemenea in miod normal univoc(eindsu- tg), deti se poate intimpla s3 fic gi plurivoc (mebrdeutig) Tradiviit mani sine ideneificag cu ajatoral aumorilor ste ‘abil verbal, sé nicer un mume personal sa (in Statele Unite din 1935) on umar unic de inregistrare pentru asigurari so- Cale; i cu ajuorul unci mulgimi de indicatori non-verbal, smuijloacele prin care pot fi precis recunoscugi 9 persoani Sau un corp neinsuflent, chiar si in exzurile cind persoana finceared deliberaes3 induc in ecoare® (Wilder si Wentworth 1918: 5). Este bine stu c& toate animalele emicun flax continau de sidentifion”, adicd afar, identificindu-le sursa int-una sau mai multe moduri: tn ceea ce privegte specia, tarea re~ produetiv, pozitia in spasu sau mp, rangelins-o ierarhic Socials, dispozitia momentand si altele (Sebeok 19728: 130) fn plus, cele mai bine organizate societay de vertebrate pot fideosebite printe-o unica trisitura ait de predominant prin onsecintele sale incit celelale earacteristci par a decurge din ea. Wilson (1971: 402) observ, in vreme ce face 0 dis~ Linctie capital intre socieayle impersonal aleatuive dein- scete, pe de-o parte, # societigile .personale” intinite la piste fi mamufere, pede alta: acest aeibut este recunoayteres Ienseitt individuals earacteriicA exrcurilor relay estrinse ‘cusocializare pe termen lung a tinerlor care presupuine jocul SASE FRLURI DE SEMNE. 85 sisi are drept corolar un fualt grad de cooperare mutual insindal adulylon. Fleeare membra al nef stare soclexii sintreqine cite o relatic particulars ou fiecare dintre eeilali ‘membri" gi prin aceasta ajunge of le fie cunoscut tuturor ce Iola ca unie. Cuplati cu efoftusile dea stabil giintretine ‘rejeatianecesari de legicuri ,personale™ atic de diverse exis- tidezvoltares unei forme intime de convunicare, ce include cou necesitate utlizacea semaelor de sustinere adecvate: at fel, notiumea de ganicitate" jmplicd manifestarea indicator: Jor sau, in terminologia lai Gollan (1963: 56), .plicatelar de identificare™, Literatura despre comunicarea vertebratelor ia drept si- gar — cel pugin ex hypotbesi — faptul cd indicatorii(adied ‘nurmele lor) sine universal Incorporagi in toate mesajele pisk tilor gi mamiferelor (Smith 1969, 1969b). Thorpe (1967) ‘aardtat ed atunci cind partenerul ¢ absent, pasirea rimasi Singuri ve utiliza sunetal rezervat in mod normal pentra pat tener, ca urmarea ci parzenerul citat se va intoarce cit mai repecie cu putinga ca si cind ar fi serigar pe name. Exemplele specifice pot fi inmmultite pornind dela numeroase vertebrate, incluzind eanine $i feline, primate (Lawick-Goodall 1968, Rowell 1972) i muamilere marine. Succesiunile de clicuri la balenele individwale sin chiar mengionate ca ysemnaturi™ (Backs si Schevill 1966), prin analogie evident’ cu aga-n- site striluri-signaturi” ale pis Despré fiinga, comportamencul sidevenirea semnelor Capivolul de ex discutat despre ojumatate de duzini de ‘els posible ers cpa cum se poste conta empl, pre ‘alesalfnere componentele senmnificance yi semnalicate ale ‘cmmul despre amumire probleme asaciae definigilor Cletbelomt ea eanis namnirars hy care tomex pot peu rolincihiicare lor Discutn a orentt spre fa ea ste fort unit soma, adic8spee staal ss durable in