TEHNOLOGIA DE FABRICARE SI RECONDITIONARE ‘A PISTOANELOR, SEGMENTILOR $I BIELELOR Gruparea acestor piese intr-un capitol separat are la baza criteriul construc tiv (fac parte din grupa ambielaj), tehnologia de fabricare si recondifionare find deosebiti de la o piesi In cealalta, Totusi pentru exeeutarea diferitelor operatii de prelucrare rimin valabile problemele de baz prezentate in capi: tolele precedente (prelucrarea suprafefelor exterioare sau interioare, a cana lelor, alezajelor, diferitelor giuriri ete.) adoptate la specificul fieedrei piese in parte, 13.1, FABRICAREA SI RECONDITIONAREA PISTOANELOR iii tehnice, materiale, semifabricate Condiié tehnice. Particularitatile constructive sifenctionale impun pentrt fa pistoanelor o inalti precizie dimensional, a formei, a dispunerii reciproce a elementelor geometrice precum sia calitifii suprafelei, Prineipalele condifii tehnice se pot vedea in figura 13.1 Din motive economice de prelucrare, tolerantele strinse ce se impun pentrw suprafata exterioari se obfin prin sortarea pistoanelor pe grupe dimensionale Pistoanele fabricate ca piese de schimb se executi in trepte de reparatii de 1-0,25, ++0,5 sau -+1 mm si se marcheazi corespunzitor R,, Ray Rs. Calitatea suprafefelor preluerate depinde de rolul acestora in procesul functionarii, Pentru suprafata exterioara Ry = 0,6...0,2 am pentru supra- fefelel canalelor de segmenti Ry = 1.4...0.8um; pentru alezajul bolfului 0.4...0,2um. Pe suprafefele prelucrate nu se admit zgirieturi, rizuri bavuri, urme de lovituri sau alte defecte. Toleranta privind masa pistomului se admite in limitele 0,5...2% din masa totala a pistonului Pentru a se putea realiza imperecherea pistonului cu boltul si biela pe grupe, acestea se marcheaz& prin poansonare sau Vopsire, indieindu-se pentru Pistoane semnul grupei dimensionale, de masi si de alezaj pentru bolt. In condifiile tehnice se mai preseriu : profilul pistonului in plan longitudinal si transversal ; tratamentul de protectie ; conditiile de marcare.Fig. 13.1. Desenul de execute at unui piston de m. Materiate, de alum pe care le au intifrietiune Dupa conti se impart ind (ilumin) si ali, pe haza de sil tectice. Propri 13.1, iar prine’ Proprietafite i | i | 5 i Aliae [an pe bast | c de cupra | 1 | u In fara_ no STAS 201-77. Semifabricate tn cochilat sau me prin sinterizare ¢ ‘Turnarea in bilitate deoarece mecanicd si eres! prevad adacsuri pistoanelor cu foMateriale. Avind in vedero conditiile de functionare ale pistonului, aliajele de aluminiu s-au dovedit ca fiind cele mai satisficdtoare, datorita calititior Pe care le au: conductivitate termicd ridieali, densitate mici, proprietati antifrictiune superioare si uzinare usoar Dupi continutul elementului de aliere, aliajele de aluminiu pentru pistoane Se Iinpart in dou grupe : aliaje pe bazd de siticin grupa Al—Si—-Cu—Ng_ Ni (siluinin) si aliaje pe bazd de cupru Al—Cu—Ni—Ng (aliaje ¥), Dintre aligjele Pe baza de siliciu pentru pistoane se utilizeaz aliajele eutectice si hipereu, tectice. Proprietatile acestor aliaje si domeniile de utilizare se daw in tabelul 13.1, iar principalele caracteristici se dau in tabelul 13,2. Fabetat 19.2 Proprietifile aliajelor de aluminiu pentru pistoane si domeniile de utilizare aio | Proprietalt gf domeni de utitizare caracterirea7h printe-o fluditate micd 9h tendinta de a forts Hisar sale ak entree lous ee ee aa ceca | In fara noastra materialele pentru pistoane sint standardizate in "AS 201-; Semnifabricate. La executia pistoanclor semifabricatele se obtin prin lurnare {in cochita sau matrifare ; unele inceredri se refer la realizarea semifabricatelor prin sinterizare din pulberi de aliaje de aluminiu hipereutectice. Turnarea in cochile (v. subcap. 6.2) este procedeul cu cca mai mare aplica- bilitate deoarece se asigura o structurd cu granulatie fina si caracteristiel meca. nice ridicate, Precizia semifabricatelor este mai inaltd, calitatea supratetelor este mai bund, ceea ce determina miesorarea ida surilor pentru prelucrarea mecanicd si eresterea coeficientului de utilizare a metalului ; in acest caz se previid adacsuri de 0.8...1,2 mm pe o parte. Procedetl permite turnarea Pistoanelor cu forma calotei complicata (cazul motoarelor cu injectie direct’), 523aluminin pentr 13.2. cizia dimensio Abateri limita =-0,03 mm ; rile la deschiderea admis’ depisirea Abateri de la p inaltimii axiale ja pind la 0,02 mm j se admite un voa 1 aceleasi di Referitor la (1,6...0,8) zm fata cilindricd ext Duritatea segs 112 HB. Etangeitatea la gmentilor ; pent Executia s laritatile constru Materiale. Pent inalti rezistenta I: cu materialele ceili turile inalte de fu) Ja impact ; cond: 1 care si it impuse. In fabrica fizeaza fonta cenw grafit lamelar (alia modificata cu struc nodular (aliaté sa favor bila si prop puse.se objin adecvata (tab. Ofelul'se utilize lare mai ales pentr care sint, in ge de ofel carbon sa lul 13.5). Pentru ¢ ofelul de arc.yyeatpe Yoruus9) 9yETEAINPwOD * xy axeztysoure op fAErETe9 at coganduny By ayees £8 OVEOEPEE aoyuwoant revondosd yung oureroyas 36 apeosnos EDEL Friyioudosd oycovgetan welder mepustades qousyent nswed 2022 TC yuo what nape op oxfouny somds wtpuos 9 aun ypuo “UZEL LTE SVIS + quay ayenean 6 yunpos my aewsm naod fee : ae g zee) 8 Aan a a Ele) =e ls ge| wll tear ane 3 ale Ta) i Hee) kl) f ge) 28) ale] ae| ei i: Bo eel ee pee eel rete alate i Ae alee aleeas e |bjg8s Ei si [titee ie s| |EESE | 8 \=|s8e 228\2| alg Tl leew fl Frere) FL cole & & sexlt| 2(s| SESE \F me 4 2 a| stile i coe i elea8 cat 3 at (TRL a) Vel BES: Z 8 gasle| gli” 2|e g\z| 1b ils ee q\e esele| 3[e| 2 Bees ah BELL ay azsls| sleiseeele % if i e523] \2\4eE2 6 Z (eae Ee LY) Ee BEL Ee e alge \BS8|2 glg\~= |g\*| 2” 28 |slbse Peel Ta soratene or sH2 PEED, sony inane fet A sev