METODICA PREDARIL-INVATARI ISTORIEL didactice adecvate, 3. Proiectul de lectie dezvoltat cuprinde toate ¢lementele componente ale partii_introductive clementele parti referitoare la desfigurarea lectei succesiunea evenimentelor de parcurs si timpul afectat acestora, succesiunea elementelor de continut, activitatea profesorului de predare sau de organizare, activitatea elevului de invatare, strategii didactice folosite de profesor si de levi. Profesorul consemneazi atét intrebarile profesorului cit si raspunsurile elevilor la toate etapele fiecirui tip de lectie in parte. Desfigurarea lectiei traverseazi si momente imprevizibile, ceea ce determing modificari inerente proiectului de lectie. De aceea, o temeinica pregitire a lectiei - din toate punctele de vedere - "di intreaga libertate si spontaneitate propunatorului, comportandu-se in orice moment al lectiei potrivit personalititii sale". Proiectul de lectie dezvoltat este cerut rar pentru a fi scris, mai ales pentru studentii practicanti si pentru profesorii incepatori. El se desfagoara oral. Exemplele prezentate au valoare doar de orientare de cum ar decurge oral lectiile. Nu este obligatoriu ca proiectul de lectie dezvoltat si capete fntotdeauna forma unui document scris. Supraorganizarea - indiscutabil - poate deveni foarte ugor 0 frani in manifestarea creativititi metodico - pedagogice a profesorului care are de finut lectii,."O organizare pind la extrem ascunde pericolul de a se ajunge la 0 actiune mecanica, ce conduce la stereotipizarea si sablonizarea comportamentelor pedagogice"®. Profesorul trebuie si-gi.planifice la fiecare lectie "un timp de rezerva" pentru rezolvarea unor probleme ce apar spontan fie {in activitatea de predare, fie in munca de invitare, fie in claborarea unor strategii didactice ad-hoc; cerute de crearea unor situatii neprevazute. Proiectarea, tinerea si reglarea lectiei in functie de evaluarea fecaltatelor scolare reprezinti un act de creatie complex care vizeaza pregitirea de specialitate gi cultura generalZ, puterea de decizie, intuitia, imaginatia, ingeniozitatea, sensibilitatea i inventivitatea personala a profesoralui 4. Forme de Organizare a Activitatii Instructiv - Educative Extragcolare (Conexey Activitatea in afarii de clas& gi scoala, prin care | incredere si de stima reciproca, in care s& se imbine se asigura contributii importante la optimizarea Procesului de instruire si educare a elevilor, se concretizeaza in mai multe forme si anume: cercul de istorie, excursia, vizita, concursurile si olimpiadele, aniversarile unor evenimente din istoria Romanilor si din Istoria Universal. Aceste activititi completeazi ceca ce au studiat elevii la istorie in scoala, folosesc ‘in mod util si plicut timpul din afara orarului scolar al clevilor. O bund organizare si desfigurare a cercului de istorie, a excursiei si vizitei, a concursurilor si vizionarii spectacolelor cu continut istoric, confectionarea unor mijloace de invayamant gi utilizarea celor din cabinetul -de istorie, dotarea coltului muzeistic, intalnirii cu vet doilea rizboi mondial sau cu participangi la revolutia din 1989, cu personalitati cultural - politice et tot atitea activititi conexe. Ele oferd ocazii de completare gi aprofundare a culturii generale si de specialitate, de formare ‘a caracterelor oneste si ferme, a sentimentelor si convingerilor. Un rol hotirtor il are si crearea atmosferei de intelegere, de 177 armonios odibna activi cu convingerea utiitlti acestor activititi, petrecerea plicut& a timpului liber cu participarea benevold, cu seriozitate, cu tragere de inima, cu folos in atingerea obiectivelor pedagogice stabilite Planificarea judicioasi a _activitatilor extragcolare, odati cu planificarea anuali gi trimestriali, are rolul de a evita supraincdrcarea elevilor gi de a conjuga echilibrat toate formele specifice de studiere a istoriei in gcoald si inafara ei . #).Cereul de istarie y fntre activitatle in afard de clas’, cereul de istorie ocupi un loc de seam’, avand’ o valoare instructiva si formativi deosebiti. Desi munca elevilor din cere este organizati in afara planului de invayamant si a programelor scolare, totusi cercul de levi, prin programul siu, este strins legat de procesul de invatimant, Sedintele cercurilor de elevi pot deveni arena unor discutii libere, uneori controversate, pe marginea materiei, predate. Elevii pot pune intrebari, emite pareri proprii, pot faceGHEORGHE TANASA completiri. Ei au privilegiul si arate ce au citit in afara manualului, ce au auzit gi ce au vazut la radio - televiziune sau conferimte publice, se pot obignui cu argumentarea logica si interpretarca corecti a faptelor. in rezumat, in cadrul cercului de istorie, elevii au posibilitatea si adnceascé si si amplifice cunogtingele primite la orele de curs si si le descopere infelesuri noi, sa le incadreze fn ansamblul cunostinjelor pe care le au, si-si insuseasca tehnicile de cercetare proprii ale stiin{ei istorice, si-si formeze deprinderi de investigare si si elaboreze referate pe teme de istorie, si colectioneze documente sau vestigii arheologice in vederea cunoasterii istorii locale, si culeagi marturii orale de 1a participanti la evenimentele istoriei contemporane, si organizeze un colt istoric sau muzeu scolar, concursuri si sirbitorirea unor aniversari ale istoriei nationale si universale, 0 atenfie deosebiti se acordi recrutirii membrilor cercului, din proprie initiativa, dintre elevii care au inclinajii, chemare spre istorie, interes deosebit pentru cunoasterea gi intelegerea ei. Pentru aceasta, profesorul trebuie sa cunoasca bine pe elevi, ivelul lor de cultura generald, aptitudinite lor. ‘Activitatea cercului se desfagoara pe baza unei tematici adecvate, stabilita din timp, care si se caracterizeze prin varietatea si bogitia subiectelor, corespunznd dorintei si nivelului de cunostinge ale elevilor si axéndu-se pe probleme fundamentale ale istoriei. Tematica cercului trebuie si rispunda interesclor si preocuparilor_membrilor lui, incurajeze cunoasterea si cercetarea istoriei locale, domeniu in care pot fi aduse contributii originale, coneretizate in scurte comuniclri referitoare la monumente, locuri sau’ case memoriale, strizi, institutii ete: din comuna, oragul sau judetul natal. Pentru a nu supraincarca elevii si pentru a nu Ie tipi timpul de pregitire la celelalte discipline de invitimdnt, profesoru! programeazi judicios sedintele cercului, asiguré operativitatea gi calitatea deosebitd a activitatilor care s& antreneze, prin reconstituirea stiintificd a faptelor istorice, gindirea istorick si si sensibilizeze inima elevilor, atat prin patosul evocérii cat si prin emotiile declangate de contactul direct cu vestigiile trecutulu. Membrii cercului pot fi organizati pe dowd icluri: un grap de initiere in activitatea cercului, cuprinzind elevii din clasele a V-a, aVI-a - din ciclul gimnazial - si a IX-a gi a X-a - im clasele liceale - gi col de al doilea grup care defiigoaré 0 activitate de 178 cercetare si elaboreazi lucrii stiintfice, cuprinziind elevii din clasele terminale ale celor doug cicluri de invayimant Activitatile organizate si desfigurate in cadrul cereului se caracterizeazi._ prin _varietate, functionalitate, atractivitate, caracter stimulator. noutate*. Cercurile de elevi constituie sirse de stimulare a capacititii creatoare, mijloc de initiere a elevilor in munca de cercetare’*. Pentru a realiza aceste obiective, este necesar si se stabileasc’ din timp © tematicd care si {ind cont nu numai de particularitatile de varst& ale elevilor, ci si de specificul scolii si al localititii in care se afli. La 0 scoali, in cadrul tematicii imtitulate Zona Tg. Frumos - vatri striiveche de istorie se imbini {storia locelé cu eca nationala si universald, actiunile teoretice cu cele practice, aplicative. Astfel, au fost intreprinse cercetiri arheologice de teren, . sub indrumarea profesorului Boghian Dumitru, pentru depistarea obiectivelor arheologice si etnografice, valorificate, partial, in Repertoriul arheologic al Judetului Tasi; s-au format deprinderi_ pentru prelucrarea, conservarea muzeistic’ a descoperirilor fn cadrul laboratorului de atheologie si a muzoului scolar al Liceului Industrial Tg. Frumos, judetul lagi; membrii cercului au fost invatati si intocmeasc’ fige bibliografice, figele necesaré intocmirii referatelor gi comunicarilor stiintifice. Din inifiativa cercului de istorie au fost organizate sesiuni de comunicari $i referate ale elevilor pe tema Din istoria tinutului natal cu participarea elevilor de la cercurile similare din jude. : ‘Activitatea cercului poste fi popularizatd prin publicarea unor comunic&ti in revista scolii, prin serierea unor articole 1a gazeta de perete a cercului de istorie din scoala. sau publicarea lor in presa local, organizarea unor concursuti etc. Rezultatcle muncii cercului de istorie trebuie valorificate si in cadrul lectiilor, stimulindu-se ‘material si moral membrii cercului care _obtin rezultate deosebite, chiar si cu .ocazia festivitatii sfargitului de an scolar. Reamintim c& membrii cercului pot fi $i fondatorii coltului muzeistic din cabinetul de istorie. Ei adund, selecteazi, ordoncazi si pastreazi mécturiile de .istorie locali in locuri special amenajate. Inc din clasa a V-a se poate dezvolta la levi pasiunea pentru colectionarea de izvoare dintre cele. mai variate, cum sunt: imagini (vederi, ilustratii din reviste etc.) informatti cu privite la evenimenteleMETODICA PREDARII-INVATARI ISTORIEL trecute si prezente, comentarii pe marginea unei atari fapte. Asemenea preocupari dezvolti spiritul analitic sicritic, cultiva interesul pentru documentare, pentra conservarea monumentelor si izvoarelor istorice. Cercul de istorie se infiinteaza la nivelul scoli. Numérul membrilor poate fi intre 30 - 40 elevi. Dac fnscrierea este voluntari a acelor elevi care manifest interes si inctinatii pentru cercetarea _istoriei, participarea la toate formiele de activitate din cadrut cercului este obligatorie pentru toti, Sedinta de constituire trebuie temeinic pregatité, ea reprezentind prima impresie a clevului despre cercul de istorie si trebuie si rménd in minte toati viata. in gedimta de constituire se d& elevilor si completeze un chestionar care cuprinde urmatoarele punet 1, Ce probleme de istorie te intereseaza in mod deosebit? 2. Ce tema doresti sa tratezi in cere si sub ce forma? 3. Ce activitati practice propui sé se organizeze cere? jn acesti sedinti, in condica cercului se consemneaza: 1. Proces - verbal de constituire, cu semnatura tuturor membrilor; 2. Lista membrilor cercului de istorie; 3. Planul de activitate pe anul scolar fn curs. Sedintele cercului se tin in cabinetul de istorie jn ziua stabiliti, la o ori precisii. Unele gedinte pot avea loc si la alte obiective cultural istorice (muzee, monumente, arhive etc.). ‘Alegerea unui colectiv de conducere compus din 3 - 5 elevi, dintre cei mai activi si mai pasionati Dinire ei se alege responsabilul cercului. Profesorul trebuie si-i convinga pe elevi ci cercul de istorie este al lor si ci ei sunt aceia care trebuie si-i asigure prestigiu, perspective si 0 traditie in scoala. Cercul de istorie poate organiza trimestrial emisiuni speciale cu titlul: "Va informim" sau "Stiti c& ...". Cu ajutorul profesorului, cercul_ poate organiza convorbiri cu personalititi din diverse domenii. Cu prilejul diferitelor aniversari, cercul de istorie poate organiza, intr-un cadru_ fest simpozioane, sesiuni stiintifice, concursuri "Cine stie cistiga”. La sfirgitul anului geolat, cercul poate organiza exporitii cu realizari din activitatea desfiguratd. Cercul de istorie poate organiza si vizite, excursii, vizionari de filme, spectacole etc, in cadrul santierelor arheologice pot fi recomandati membri ai | cercurilor de istorie. b) Exeursia Este una djntre activitatile extrascolare freevent folosite pentru cunoasterea trecutului local, national si chiar a unor zone de pe diverse meridiane ale globului pe baz de experienta directa. Deosebit de fcace, excursia cu caracter istorie se poate ‘organiza in toate localitatile {€rii, pentru cd nu existé palma de pimint romanesc care sa nu aib& mirturii | ale trecutului dintre cele mai semnificative. Excursia, temeinic organizati si pregatita, creazi o atmosfer’ deosebit de favorabila instructi¢i, educatiei, formarii complete a personalititii elevului. Preferinta pentru excursie, ‘participarea lor masivi sunt argumente suficiente pentru a demonstra c& clevii sunt insetayi de a cunoaste cat mai multe lucruri noi in mod direct, c& se simt deosebiti de satisficuti si bucurosi de a-si petrece timpul in mijlocul frumusetilor naturi, c& traiese simtiri dintre cele mai intense in contactul direct cu tezaurul de valori al fnaimtasilor, ci, in acest cadru, prieteniile si colegialitatea cunosc noi dimensitini. Excursiile dezvolti increderea in marile posibilitati ale omului, formeazi constiinta rispunderii gi demnitatii umane™. Excursiile pot fi clasificeate tnand searma de mai multe criterii: dupa sezonul in care se organizeazi: excursia de iarni, de primivarl, de vari sau de | toamna”; dupa mijloacele de transport: pot fi gmupate in drumetii sau cu trenul, cu autobuzul, cu Dicicletele etc.; dupa loe si durata: excursiile pot fi locale (2 - 3 ore) sau pe o durati mai mare si pe un traseu mai lung, depigind granitele judetului;, dup’ obiectivul general si dupi obiectivele concrete: excursiile - lectie, care igi propun dobiindirea de cunostinte, aprofundarea cunostintelor, sistematizarea, recapitularea si evaluarea cunostinjelor (premergitoare unei teme, in timpul desfaguririi ei sau finale); eu caracter sportiv si recreativ; dupa treptele de invitimant, in functie de particularitiqile de varstd ale elevilor practicanti: fn clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, fn cadrul cirora se imbina cunoasterea perceptiva cu ‘cunoasterea rafionali; in clasele gimnaziale, cind se aprofundeazi, se sistematizeaz’ si se imbogijesc cunostintele, priceperile si deprinderile elevilor; in clasele liceale, cfdnd se recapituleaza, se apreciaz’ $i se corcleaai cunostintele de istorie cu cele de la alte discipline de invayimént. Excursiile se fac cu aprobarea consiliului pedagogic si a consiliului de 179GHEORGHE TANASA. in timpul excursie pot fifolosite toate metodele -| multe etape: pregitirea excursiei, desfigurarea de invatimént, ins& observatia, comparatia, invatarea | excursici, sistematizarea cunostiatelor, valorificarea Prin descoperire, problematizarea, demonstratia, | ulterioara a‘ realizirilor excursiei, concluzii, tema interdisciplinaritatea se situeaza in prim plan. pentru acasd, in desfagurarea unei excursii se disting mai ii” 1. Data si durata excursiel si 7 iunie 1995 2. Tema ‘Monumenteleistorce, culturae, turistice din nordul Moldovei 3. Traseut: Iasi - Harliu - Suceava - Botosani - Ipotesti- M-rea Dragomirna (Suceava) - Stupea - Solea - Arbore - Radduti - Putna - Marginea - M-rea Moldovita - Voronei, M-rea Humor - Ciprian Porumbescu - Pascani - Ruginoasa - Iasi 4: Tipal excursie excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul Moldovei in cadral Istoriei antce si medievale a Rominilor 5. Clasele: a Vila, a Xba 6. Obiectivul general: Dea reconstitui, de a recepitula, de a aprofunda si de a evalua momentele semnificative| ale Istorieiantice gi ale Moldovei medievale in context! Istoriei Romnlor 5 [sore universal; de ale cultiva pretuirea si dragostea de frumos fati de monumentele istorice| si culturale viitate, fath de obiceiurile si traditile poporului nosinu, fat de morala cresting romaneasc $i ati de natura Pate 7. Obiectivele operationale: La sfarstul excursiei,elevul: * sh indice pozitia itinerarulu in zona de nord a Moldovei, desprinzind conexiunile dintre mediul geografic si om; * St comunice, folosind diverse metode si mijloace de invatdmént, fondul generel de cunostinte privind sermificaie,| Particulartailesi impertanta principalelor monument istoice, de cultura vsitate; = 58 analizeze aspectele etnogratice si folclorice de pe parcursul excursiei, evaludind valoarea lor itoricds = si explice, prin exemple, in ce consid stilul moldovenese, comparindu-! cu alt: stluri cunoscute, plasind in timp gi spatiu “epoca lui Stefan cel Mare"; * si denionstteze capacitatea de a intelege, de a compara, de a distinge particulariitle si clementele comune ale ‘monumenteloritorie si culturale; = si aprecieze morala cresting romiineasca si frumuseile flora si faunei acestei pati’ tii; = s8 valoritice intra si interdisciplinar conginutul informatiilor istowsce, ctnogratice, folclorice, geografice, geologice etc; = sisi exprime opinia privind tezaural national de valoare mondiala din nordul Moldovei, integrand istoria patie in contextul universal; si motiveze de co cunoasterea si ocrotirea monumentelor istorice, folclorice, etnografice, ale mediului inconjuritor reprezinta indatorieielementare ale fieciruifocuitor al fa i I PREGATIREA EXCURSIEL 1) Anuntarea excursiel. Cu cel putin dous siptéméni inainte de data efectuirii ei, este anuntatd excursia pe care }o vor face elevii fn nordul Moldovei: . 2) Pregitirea elevilor pentru accastd excursie se face in cadrul unei lect sau intr-o seding& special de instructaj [cu care ocazie profesorul arata scopul excursici,traseul cu punctele cele mai importante, Se precizeaz8 materialele necesare| fiecdrui elev pentru activitatea desfaguraté (caietele de note, creioane, pixuri, stilouri), pentru cazarea pentru o noapte| la motelul Putna sau la internatul unui liceu, de pe itinerarul excursiei, precum si echipamentul adecvat acestei activitat Jextrascolare. Elevii sunt insotiti de profesorii de istorie, de asistenta medicalé din coald care va avea asupra ci trusa de| prim ajutor, de profesorii de sport si de geogratie. Se stabileste mijlocul de transport - autocarul -, pretul biletelor, banii ecesari pentru cazare, pentru vizitarea monumentelor de cultura, pentru mici cheltuili si pentru hrand., Profesorul si Jelevii, pe baza hirtii fizice a Romanici, fac, cu ajutorul semnelor conventionale, descrierea generala a "Nordului /Moldovei", o tocalizeaza in cadrul har{i patriei, precizeaza formele de relief, oragele si localitatile eu rezonantd istori dar si economico - administrativa si delimiteazd itinerarul excursiei: Lagi - Halu - Suceava - Ipotesti (Botosani), M-rea |Dragomirna (Suceava), Stupea - Solea - Arbore - Ridiuti - Putna - Marginea - M-rea Moldovita - Voronet, M-rea Humor, Pascani, Ruginoasa - Iasi. Se precizeazi ca in prima 2i se parcurge traszul pind la Putna, unde vor poposi o| 180METODICA PREDARU-INVATARI ISTORIEI fpoaptc. A doua 7 se continu itneraral anuntat. Elevit sunt impari{i, dup inclinafiile pe care Te au, dar si dupa| preferintele lor, in cinci grupe, fiecareia dintre echipe repartizindu-i-se si observe si s4 noteze, pe lng cunostintele de| istorie gi informatile referitoare la: 1 - frumusetile naturii; 2 - etnografie; 3 - obiceiuri, tradifi; 4 - literatura, folclor, muaic&; 5 - credinte religioase, morala crestin romdneasci. Folosindu-se albume, vederi, diapozitive sau fragmente din Hilme didactice, profesorul trezeste curiozitatea, interesul pentru a lua contact direct cu frumusetile naturii, cu valorile monumentelor istorice din aceasta parte a {Srii. Se aminteste cd informatiile dobndite in timpul excursiei vor fi valo fin cadrul unei lect de evaluare - recapitulare. q 11 DESPASURAREA EXCURSIEI La durata gi la ora fixata,elevii se aduna fn curtea gcoli. Se face prezenta, se verificd costumatia si se deplaseaza a autobuz. Se anunt itinerarul istoric, cultural, folclori si etnografie din prima zi: lasi Tg. Frumos - Harlau - Suceava ~ Botosani - Ipotesti- M-rea Dragomiraa~ Rédduti - Putna 1 | Praseul lagi - Tg. Frumos _|- Pornim din oragul care a dat patrimoniului naional inestimabile valori material si spirituale si a inscris in istoria tarii pagini glorioase, ramase durabit i i consifinta poporului® a { - Str. Pacurari ~ Casa Tui I. Negruzzi, casa lui Octav Bancila - Prigoreni Morméntul eronicarului fon Neculce. - Tg. Frumos = Casa tui G. Ibrdileanu. neoliticd, stafiune ce a dat nume intregii civilizaié din mileniile IV = Ul .e.n. civilizatia Cucuteni 4 - Cotnari ~ Localitatea cu vesttele sale podgorii si monumente istorice de mare prestigiy is impresionanta cetate hallstatiana, ridicata in pragul sec. al TV-lea f.e.n., resediny i H Z [rascal Tg, Framos - Harliu |- Livesi gi vil, Localitatea Biiceni~ Cucuteni, pe dealul Cetuia, vesitaajezar i i unui. sef de trib traco-get; ruinele curtii domesti, Academia latina infiinat de Despot Vods in. anii 1562-1563: satul Cirjoaia unde se pot vedea vestigil odului cu arcade din timpul tui Stefan cel Mare. | > Harty = regedina de ristrit a Tarii Moldovei, cum spunea mareleistoric N.torga , = Ruinele bisericii "Sf. Gheorghe", ctitoria lui Stefan cel Mare (1482); 7 Biserica "Sf. Dumitru", eitorie a lui Petru Rares * 3 |Traseul Harliu - Suceava |- Devenit incd in a doua jumatate a sec al XIV-lea resedint®principala a domnilo} = Oragul Suceava Jmoldoveni, a jucat timp de noua veacuri un rol de prim rang in istoria Motdovei constituind astfel, un simbol al gloriei stribune. Voievozi ai Moldovei, precun} An Petru I Musat, Alexandr. cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares si altii a - jinzestrat Suceava cu numeroase constructii care, in permanenti, trezesc atij teresul specialistului, cét si pe acela a simplului amator de istorie gi de art medieval roméneasci. 4 - Cetatea de Scaun - La marginea de est a oragului strijuiese ruinele Cetatii de Scaun, de atitea or De asediatd, dar niciodati cucerita de osti strine. Impunitoarea cetate a fost ridicaty in timpul lui Petru T Musat, de catre mesteri autohtoni, terminandu-se in timpul 4 iui Alexandru cel Bun si triind perioada de glorie in vremea iui Stefan cel Mare| are a intarit-o; astfel fncit a rezistat numeroaselor atacuri dusmane. - A fost prima catedrala mitropolitan’ a Moldovei. Aici erau “unsi*, *miruiti” - Biserica Mirduyh [cum se spunea, domnii Moldovei. Acoperigul biserici este din ceramicé smaluita : care realizeaza un frumos aspect policrom. a -Este cel mai impundtor dintre monumentcle de arhitecturd religioas4 medieval] =~ - Biserica Sf. Gheorghe |A fost indltaté de Bogdan al Ill-1ea gi Stefan cel Tandr, in anii 1514-1523”. Este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeani dit [Suceava. Decoratia turnului clopotnité imbind elementele de traditie goticd = Ministirea Zamea mai is 181GHEORGHE TANASA Til SISTEMATIZAREA CUNOSTINTELOR - Ce itinerar am parcurs in cele dous zile? - Ce obiective istorice si culturale importante am vizitat? Prin ce se concretizeazi fiecare dintre ele? + Revedeti notitele, reamintti-va informatiile dobindite, impresiile ficute, invajimintele desprinse si sistematizati-le pe lurmatoarele probleme: + istorie + geografie + etnografie si folclor = itera = muzicd ~ puncte tristice, a. TV VALORIFICAREA ULTERIOARA A EXCURSIE! Dupi excurse se recomand o sour indnire a participanilorin cae si se discute mateifee aiunate,eventalele eajonsuri si recomandiri pentru vitor. Exist diferite forme de valoifcare gi fnalizare a eunostintelorpriceperion 3 aeprinderitor, in lecti sit activity! exrasotae, in lectia de recapitlae,cleii vor valorifiea excuria tn revolvatea Jurmatoarelor teme: 1. Indicati pe harta de contur a patriei (Fig. 1) itinerarul parcurs in cele doud zile si precizati monumentele istorice si Jeutturate vizitate. 2. Completati dreptunghiurile din Fisa nr. 2 (Fig. 2) cu trasiturile caracteristice ale principalului monument cultural - istoric vizitat, 3. Elaborati o comunicare intitulata: "Ce am invatat din excursia ficut’ la monumentele cultural istorice din nordul Moldovei*. Cele mai bune comunicari vor fi notate gi afigate la gazeta de perete ¢ cercului de istorie din scoald. V CONCLUZIT. TEMA PENTRU ACASA Folositi, in pregitirea lectici de recapitulare, si informatie obandite in timpul excursiei ©) Vizita Este forma conexi de studiere a istorief prin deplasarea organizati la un obiectiv istorico - cultural cu. scop instructiv - formativ. Vizitele cu caracter istoric sunt planificate atunci caid este intocmiti planificarea anualé si trimestrial& a materiei in asa fel fncat ele si nu rapeasci din timpul liber si.pentra invitare a elevilor, si nu coincida cu alte activitat-si si nu dezechilibreze bugetul de timp rezervat pentru ficcare obiect de invagimam. Vizitele parcurg aceleasi etape ca si excursiile si se pot desfigura premergitor studierii unei teme, in timpul studierii ei sau in faza evaluarii si recapitularii acesteia. Astfel, Ia clasa a V- a, inaintea predari - inviirii lectiei introductive gi a temei Vida oamenilor in epoca pictrei sia metalelor. Destrimarea societitii primitive, se viziteazi muzeul de istorie judetean, acordindu-se 0 atentie mai inare sililor cu exponate din preistoria ‘umanititii, pentru a se face distinctie dintre epocile istorice, epoca pietrei, epoca metalelor si pentru ase explica periodizarea epocii pietrei in paleolitic, mezolitic gi neolitic in functie de tehnica de faurire a uneltelor. Elevii claselor a VITI-a si a XUi-a pot vizita Muzeul Unirii din asi in timpul predarii temelar Unirea Moldovei cu Tara Romanease’. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) si Deceniul estructurdirii nationale (1856 - 1866) (clasa a XII- a), Dupa recapitularea -temei Lupta pentru ‘menfinerea fiinjei statale in epoca medieval. - Permanenti a istoriei noastre, se poate organiza 0 vizita la muzeul de istorie judetean cu elevii claselor a Vila si a Xia, rezervindu-se un timp ‘corespunzitor prezentarii exponatelor privind evul mediv romanesc. Li se cere elevilor s& integreze elementele de istorie locala fn problematica planului de recapitulare a temei mentionate. De fapt, aceasta poste fi gi lectia de evaluare care se va desfigura in ora urmatoare.varea roovit @® MANASTIREA wD CAMPULUNG MOLDOVENESC Selrocu, ‘ORAGOMIRNE! wilnal eMinescu ITINERAR iasi - HARLAU-BOTOSANi- IPOTESTI-DRAGOMIRNA ~ SUCEAVA- RADAUTF-PUTNA MARGINEA-SUCEVITA-MOL- OOVITA-VORONET-HUMOR PASCANI-iASIMETODICA PREDARU-INVATARI ISTORIEI 4) Vizionarea spectacolelor inspirate din istoria national si universali {in clasele primare, gimnaziale gi liceale, elevii iau cunostinté, prin intemediul textelor literare cu continut istoric, cu-evenimentele importante care {nfitigeazd fapte de eroism savargite in Iupta pentru apirarea fiinjei statale, pentru unire, independent’, progres, democratic. Asemenea opere si texte cu caracter narativ, care evocd timpuri si actiuni trecute, contribuie 1a adancirea informarii elevilor, Ia formarea sistemului de notiuni referitoare 1a ansamblul domeniilor care privesc _societatea omeneasci, la imbogitirea universului interior si fngelegerii sensibilitatii umane in cele mai variate moduri, la concretizarea abstractiunii ce vizeazi sensul duratei in mintea elevilor. Expunerea orali sau is a spectacolelor inspirate din istorie constituie cel mai simplu exercitiu de cristalizare a notiunii de timp, duratd istorica, atmosfera epocii si, totodati, de dezvoltare a capacitatii de exprimare verbala. Pe de alt parte, elevii trebuie sa fact distinctie intre expunerea stiinfificd a faptelor petrecute gi trite intr- © anumitd perioada de timp si expunerea literard, cu ajutorul imaginilor artistice, a aceloragi fapte istorice. Acesta este si motivul care impune mai inti pregitirea elevilor pentru vizionarea unor piese de teatru sau-a unui film, prin explicarea sintetici a continutului acestora si prin reliefarea unor detalii sau secvenje cu semnificatii deosebite pentru spectacol. Un al doilea moment il constituie discutiile purtate dupi vizionare, care si fic axate pe constatarea impresiilor privitoare la realizarea artistic regizorala a spectacolului, pe reliefarea unor eventuale neimpliniri, prin distingerea adevarului istoric de fictiune. Educatia estetic’, dezvoltarea imaginatiei gia spiritului critic, adancirea simului de observatie se situeazd in primul plan al vizionatii spectacolelor si, faptelor de inspiratic istorica, cum sunt: Waterllo, Ultimul act al lui Musolini, Ecaterina Teodoroiu, Columna, Mihai Viteazul, Procesul de la Nirenberg etc. ¢) Intalniri en personalititi cultural - stiintifice si politice intainiri cu veterani din cel de-al doilea rizboi mondial, cu participanii la revolutia din 1989, cu autori ai unor lucrari de istorie de prestigiu sau cu seriitori care s-au inspirat in operele lor din istoria patriei sau din istoria universal s. a. care au o influent instructiv - formativa important asupra elevilor nostri. Prezenta invitatilor si cunoasterca directa, din manturiile lor, a rezultatelor cercetarii gi creatiei constituie surse de mare forgi cognitiva $i afectiva din care elevii pot desprinde pilde de reflectie, dar si modele de munci sustinutd, de abnegatie si de daruire, exemple demne de urmat. Bare cabinetului de istorie cu mijloace de infiyimiint éontécffonate sau procarate dé etevi* Antrenarea élevilor in procurarea unor izvoare de istorie locala si in confectionarea mijloacelor de invapimant - scheme, schite, diagrame, grafice, hirti istorice ete. -,. sub indrumarea profesorului, contribuie la dezvoltarea interesulwi acestora pentru cunoasterca istoriei. Aceste materiale sunt folosite in lectii chiar de ctre cei care le-au strans sau le-au confectionat, avand astfel ocazia si fie evaluate mu numai rispunsurile date, ci si eforturile depuse pentru ca mijloacele de invatimant si indeplineasc& indicatorii de calitate ceruti si pentru folosirea lor cu pricepere pentru realizarea predirii ~ invaQirii in Conditii, cat mai bune. Satisfactia muncii este si mai mare atunci cand profesorul apreciaza ca, prin modul exemplar de intocmire a materialului didactic si prin utilitatea izvoarelor istorice. culese, acestea indeplinesc toate conditiile pentru a intra in zestrea loacelor de iavatimant din dotarea cabinetului de istorie, care vor putea fi folosite gi de generatiile ce vor uma, # Concursurile si olimpiadele. Concursurile si olimpiadele sunt forme de co.upletare, de imbogitire, de aprofundare si de consolidare a cunostintelor de istorie locald, de istorie nationala si de istorie universala, particularitate a concursurilor este ci cle se pot organiza pe baza parcurgerii unei minime bibliografii privind istoria localé, nationala sav universal. La ele participa cei mai pregititi, cu chemare spre cunoasterea si intelegerea faptelor istorice. in alegerea temelor pentru concurs se are in vedere ca ele si porneascd de la 0 motivatie de inalta valoare civic’. Ele si fie consacrate cinstirii, cunoasterii, consolidarii si aprofundarii, . unor evenimente istorice care au puternice efecte pe plan emotional, contribuind la dezvoltarea sentimentelor