Capitolul 1 VIATA UNET IMPARATESE IN. BIZANT ' Jn partea cea mai retrasi a palawlui imperial din Bizanj, dincolo de silile de gandi si de apartamen- tele de receptie, fn mijlocul gradinilor pline de umbri si de ape curgitoare, care formau tmprejurul ei, dup €um spune un cronicar, ca yun nou Eden", ca pun alp paradis*, se ridica Jocuinga pamiculari a impira- silor greci din Eyul Mediu, yd Descricrile scriitorilor bizantint ne ajar si acum si ne inchipuim ce era accasti elegantd i somprioasi Jocuingi, infromuseqati din epoca in epoca de_mai mule generatii de principi si unde, departe de 2po- total familie aeplacerle cerononiaulut, Baste, reprezentantii lui Dumnezeu pe pimfnt, giscau ri gazul si rédevin’ oameni. Peste tot se aflau numai marmore pretioase si mozaicuri strilucitoare. In sa~ Tonul cel mare al Palatului-Nou, construit, de impi- ratul Vasile I; tn afar’ de colo fn care marmorele verzi alternan cu agatele rosii, vaste com- mitii — monumente ale picturii profane, care mu Frau de Toe dispretute de macstrl bizanting, aga cum se crede — reprezentau pe suveran tronind in mijlo- cul gencralilor viowriost i povesteau glorioasa. cpo- peo a domnici, ,ealizirile herculeene ale basileuhui, ‘€um spune un autor contemporan, erija sa pentru fe- asricizea supusilor, truda sa pe clmpurile dé lupti, vie~ yore, davute de Dumnezev". Dar ma alt camera imperiala de dormit era, se pare, 0 minune. Sub pla- fonul inalt, presirat cu’ stele de aur, unde stralucea, pictatd in mozaie de culoare verde, ‘crucea, simbolul Inintuirii, 0 decorayie somptuoasi"impodobea toate pargile vastei inciperi. Pe pardoseala pavati cu mo~ zaicusi, un medalion central reprezenta un pun, cu penele'de un rosu aprins sien colturi patra. vulturi — pasirea imperiala — eran infétigati in cadre de marmori verde, cu aripile intinse, gata si-si ia zbo- rul. In partea de jos a pereilor, tablete de mozaic al- cStuiau o ghislandi de flori ; mai sus, pe fond de aur strilucitor, alte mozajcuri reprezentau, ta costume de ceremonic, iatreaga familie imperiali : Vasile agezat pe un tron, cu coroana pe cap, lingé el sotia sa E: ochia si imprejurul lor, aga cum se pot vedea in mi niaturile gterse ale unui. frumos manuscris din Biblio- teca Nationali, fii si fiicele lor, finind in mind caryi, pe care era scriso semtinge pioase din Sfinta Serip- tumré ; seriosi, tori ridicau miinile eXtre semnul_ mit tuitor al crieii si inscriptii lungi, sipate pe pereti, chemau asupra dinastiei binecuvintarea, diving si, im- plorau pentru dinsa promisiunea impirii Dincolo, fn apartamentul numit al Perl mera de culcare, de vari, a suveranilor, cu bolta de aur sustinutd de patru coloane de marmori, cu stu- caturi_impodobite cu mozaicuri reprezentind scene do vinktoare si din care, din dout piri, se ajungea, pportice, in_ricoarea gridinilor. In apartamencal care se numea Carian, dooarece era zidit in intregime din marmori de Caria, era camera de dormit iarna, ile violente care suflau dinspre Ma era garderoba impiritesci, pa- vati cu armor albi din Proconezia si decoratit in fntregime cu picturi reprezentind imagini sfinte, Nici 18 era_mai ales camera de culoare a impiritesei, minu- nati incipere, a citei pardoseald de marmord pirsa 90 livadi smalyard cu flori* si ai cirei pereyi, captu Siti eu porfir, eu roci verzi din Tesalia, cu marmore albe din Caria, ofereau 0 combinatie de culori asa de frumoasi si'de rari, fnctt sala fusese numiti sala Mousikos sau a Armoni ‘Apartamentul Jubicii si al Purpurei, in care traditia obignuise si se familie} imperiale, care, se numeau, din firogencti®. In sfirsit, peste tor se putea admira’splendoarea usilor de_argint sau de ivo- iu, draperiile de purpuri alunecind pe vergele de argint, tapiseriile brodate cu aur, pe care apireau fi- guri de animale fantastice, policandrele mari de aur atimate de bolta cupolelor, mobile preyioase, fin in- cerustate cu side, fildes si aur. elt sea ocuingd mireaya, fn mijloal ung, cor le cunuci si de femei, departe’ de pompa plictisitoare a coremonialului, departe de frimintarile capicalei, triia in pacea linigtiti'a gridinilor inflorte, in preaima murmurului cla al fintinilor, aceea a cirei viata ap vrea s-0 descriu aici, gloria purpurei, bucuria lumii", cum_o aclama populatia Constantinopolului, foarte credincioasa si foarte fericita Augusti, basilissa care iubeste pe Hristos", cum 0 denumea protocolul, cu un cuvint, impariteasa Bizanqului. . u Cunoagtem, de obicei, sub o lumink destul de ine viaja pe care 0 duceau suveranele imperiului grec din Orient. Printr-o incongtienti’ reminiscent a idcilos, care, in Grecia antici, in Rusia Evului Me- ddiu, tn Oriental musulman din toate vremurile, au de- wtterminat conditia sociald a femeii, impiritesele bizan- tine au fost considerate ca niste minore eterne, trlind mereu rotrase, inchise sever in apartamentul femeilor, pizite de aproape de sabia eunucilor, neadmigind in apropierea lor dectt femei, ,birbati fard barbi", cum 8 2icea in Bizany gi preoti biteini, aritindu-se in public umai la foarte rare ceremonii gi atunci sever voalate, spre_a se ascunde de privirile indiscrete, avind curtea lor feminin’ despiryitd cu gr de accea a basileului, trkind, intr-un cuvint, in accastl socistate cresting, Deyi @ foarte rispinditd, accasti idee pe care ne-o facem despre viata imperial nu e mai putin contes- tabili, Putine state au dat femeli mai mult loc, i-au acordat un rol mai considerabil, au asigurat 0. mai largi influengé asupra chestiunilor politice si destine- lor guvernisii, decit a facut imperiul bizantin. Acesta esta, cum sa’ remAtcat cu bund dreptate, ,zunul din caracterele cele mai izbitoare ale istoriei grecesti din Evul Mediu Nu numai ci muhe impiritese, prin prestigiul frumuseyii sau prin superioritatea inteligen fei lor, au exercitat asupra soyilor 0 influent’ atotpu- ternicd: aceasta ar dovedi putin lucru, cici wate sultanele favorite au ficut la fel. Dar in monarhia fondati de Constantin, aproape in toate secolele isto- rici sale, s-au intilnit feme] care sau au domnjt prin le insele sau, mai adescori, au dispus ta mod suve- ran de comand gi au creat impirati. Nimic n-a lipsie stor prinfese, nici pompa ceremoniilor pr se manifest strilucirea excerivari a puterii, nici actele solemne de autoritate, prin care se atesti realitatea lor. Pind si tn viata intimi a gincceului, se regiseso uurmele puterii depline pe caro 9 exercita, in mod le- gitim, 0 impiriteast bizanting ; iar in viata sa publici, * Rambend, Inepiacrces Orient, Reoue des dews monden 1891, vol Ty p. 829, 1a jn rolul politic pe care il recunojteau toyi birbati Limp su, aceatl puter apare si-mal, cla. $i de aceea, pentru cine vrea si cunoasc’ si si injeleagy so cioratea si civilizatia Bizantului, sint lucruri destul de noi, poate, de invitat din viaja acestor pringese in- depirrate gi uitate. Mm Th apartamentele vaste care formau locuinja im- peril femeilor, impirsteasa domnea ca 0 suverani absoluti, Ca si iempiratul, ea avea, spre ao, intovis Tigi 1 a0 servi, numerosi servitor Hi servitoare. demnitari palatini, In fruntea casei vale se alla ipeteic, sau mare macs, ge suprem al. samba nilor, referendari, usieri, credinciosi numiti tn. sere vicial personal al’ b i care, ca si halebardicri si protospitarii care vegheau asupra persoane! sale, crau aleyi cu -gejii dintre eunucii palatului- Pentru serviciul mesei, fmpiriteasa avea, ‘ea si impiratul, marele sau maestru al mesei gi marele siu paharnic. In frumea femeilor sale se afla marea masses a pal tului, de obicel decorati cu marea demnitate de pats Gian cu centuri (zost2), care conducea, cu ajutorul protovertiarului, nenumirata acmati a doammelor de ‘onoare, a cameristelor sia domnisoarelor de compa nie, De obicei, impiravul avea griji si aleag’ el tnsoyi persoanele care trebuiau si fie in serviciul Augustei mai ales isi rezerva privilegiul de a acorda marci maestre a palatului insignele demnititii sale si de a Primi omagiul noilor domnigoare de onoare. Dar celor + Denier de a carta biant whi. x ere porta sabia Implra- a9mai multi din servitorii gineceului imperial émpiiri- teasa le didea in plus oF iavestiturd. special, ea af arate ci tori acegtia fi apartineau ei. Si, desi in ziua instalieii lor, imbricind costumal oficial al stujbei tunica aurici, mantia alba, pilaria inalié in form de turn, propoloma, de care atima un lung voal alb, femelle imparatesci erau ingtiintate de citre cape cf trebuiau si aibi teama de suveran gi si-i pisireze oeredint sneer, puiem crede 0 dad admis in camera imperial, itau repede de impirat, pentru a nu semai gad dedi la suverana lor, Siguri de fidelicatea supusilor sii, fmpiriteasa, in terioral gineceului, era stapina pe toate actiunile sale si, dup caracterul si tomperamentul siu, ea se folo- sea do accasti libertate destul de donsebit. Pentru multe din aceste frumoase printese, grija de toalete era una din ocupatiile lor principale. Se spune ci Teo- dora, cocheti si rafinat’, avea o grij extrem de fru- aseea sa: caf ibn obra, ouihnit a incintor, gi prelungea somnul pink tirziu, citre amar; ca Siest plsteze stelluciren gf prospetimea tenului, cea bal Tung dese i pliceau splendoarea costmor de paradi, strdlucirea lungilor mantii de purpuri vio- leré brodate cu aur, bijuterile sclipivoare, pietrele pretioase si perlelo ca stia ci frumusefea ¢ cea mai huni garantie a puterii sale, Altele erau mai simp'e giteali. Zoe, in afarX de marile ccremonii ale curtii, niu purta deci rochii usoare, care_ se potriveau bine ea frumuseqea sa blond; in schimb, ea avea gust pentru parfumuri si cosmetice si apartamentul siu, fn care vara si iarna ardeau focuri ce serveau la pre~ pararea pastelor si aromatelor, semiina oarecum cu un laborator de alchimist. $i altele, in sfirit, disprequind grija de elegansi, preferau, cum spune un contempo~ ran, i se impodobeasci cu strilucirea virtutilor lor 100 si considerau usuratecS yarta cosmeticelor, scump leopatrei*, Unele, ea Teodora, credeau ci 0 masi frumos ser~ vitd e unul din prerogativele netlespirtite de puterea supremi ; altele cheltuiau pusin pentru cle tnsele gi sen plicere in strings ban in Tei, Mute erav pioaso : in exercitarea credingei, lunga gedere la picioa- rele icoanclor sfinte, convorbirile grave cu calugiri renumigi pentru austeritatea lor, umpleau numeroase ‘ore din viaja unei impiritese, Multora le pliceau si Titerele, Ele stringeau in jurul lor un cere de literati, care compuneau pentru dinsele Iucréri in prozi sau fn versuri, gi care crau risplititi din larg 5 cltcodati chiar, unele din aceste suverane, ea Athenais sau Ev- dochia, nu disprejuiau serisul gi mai ales pringesele din dinastia Comnenilor au pistrat reputatia meritata de femei instruite, erudite, si savante. Altele se amu- zau cu glumcle bufonilor gi ale mimilor i chiar marea ‘Teodora, aya de inteligenti totuyi, se distra chteodati, organizind cu geniul sdu natural de punere in sceni, jesea in detrimentul oaspetilor sii, petroceri de un gust destul de indoielnic. In sfirgt, intrgile de corte side dragoste luau multe din clipele existenei acestor Yomei si faceau din gineceu un loc primejdios chiar entra impirat, . Nu trebuie fst sf credem c¥ o fmpliriteast bizan- tin’ isi {mpirjea tot timpul intre evlavie, toalete, re~ coptii, banchete si serbiri. Preocupiri mai inalte au tulburat adeseori mintea multora din aceste suverane aide multe or inflena ginecelu a resin supra ri, Augusta avea averea sa personal, pe care © administra cum vrea, firk si consulte sav si insti 4e7e pe basileu ; avea politica ei personald si nu rarc~ politica era in dezacord eu vointa pringu- Dar, lucra si mai curios si care surprinde pain fntr-o monarhie asa de absolut, in multe cazuri im- 101pliratul diidea de buni voie puteri depline basiliss si adescori nu stia nimic din ceea ce se petrecea in apartamentele sale, Astfel, gineceul adipostea mistere cludate side temat, Cind Antim, patriarhal Constan- tinopolului, fnvinuit vehement de erezie, fu chemat fnaintea conciliului, excomunicat de citre biserici si condamnat la exil de citro Justinian, el isi gist azil chiar in palat, in apactamentul Teodorei. La inceput, lumea s-a mirat de disparitia brusci a prelatului ; pe urmi, [-a uivat, crezindu-l mort. $f vimirea fu_mare cind,'mai tirziu, Ia. moartea imparitesei, patriarhul fu gisit in fundul ginoceului: el petrecuse doisprezece in accasti ascunzitoare discreti, Fark ca Justinian Si afle ceva gi far ca Teodora — lucru si mai admi- abil poate — si fi widat vreodari acest, secret. Tot in gineceu s-a fesut conspiratia, a cirei victim’ 4a. fost impiratul Nichifor Phocas. Firi ca basileul si_fi binuit cova, Teofano putu si-si primeasci com- plici, si introduc in apartamentul femeilor pe con- spiratorii inarmagi i sii ascund’ atft de bine, incit atuneicftd pringul, fagtiingat in ceasul suprem pr te-un bilet oarecare, despre complotul care-i ameninta vias, ondonf of se scoroceasc gineceal, nu se deo: peri nimic si crezu ci ¢ 0 mistificare. Dou ore mai tirziu, pe o noapte furtunoasi, yeful conspiragiei era ridicat fntr-un cos de richiti in’ apartamentul imp’ Hitesei gi basileul, surprins in camera sa fri apirare, idea, cu craniul sfirimat de o formidabili loviturd de sabie si.cu trupul ciuruit de eini. Desigur, din aceste fapte exceptionale niu trebuie si tragem concluzii prea generale. Dar ceca ce ¢ it~ init mai semnificatiy, este ef intre curtea masculing a impiratului si locuinga suveranei nu se ridicau ba- tiere de netrecut, cum se crede prea adesea. Dupi cum femeile Augustel primeau din mfinile basileului, in prezenfa tuturor birbatilor de la curte, investitura 182 damnit lor, tot asa basilissa admitea fn apartamen- tele sale particulare pe mulji demnitari inal, care niu ficeau de loc parte din categoria siguri a” ,ofi ferilar f%rk barbi* si chiar eticheta, acca etichets bizantind care ne ¢ aricati atit de riguroasi si de virtuoas’, dleschidea in unele vile solemne, larg, aproape indiseret, usile gineccului, Cind, ‘dup trei zile de la cisttorie, noua tmpiri- 4easi icgea din apartamentul nuptial, spre a-gi lua baia fn palatul Magnaur, curtea si orayul intreg se insira fn gridinile pe care le stribatea cortegiul. $i cind tre- ssa, procedati de servitori care duceau man le de baie, cutiile cu parfumuri, Hidipele si vasele, excortatd de trei dame de onoare, care fineau ia miini, €2 om simbol al dragose, mere roi nerutate_ cu lagnete mecanice ciatau, poporut aplauda, co- cian spuncay nfadeivina si mari denis tari ai statului o intovirigeau pe suverank pind la incratea Dill gio ajtepma In us a 50 conduc din ‘now, cu pomp, in camera nuptiald, Cind, dupa ‘citeva luni, impiriteasa didea un fiu basileului, dup opt zile de la nasterea copilului curtea intreagt defila pe dinaintea lehuzei. In camera de culcare, impodobits ci accasti ocazie cu tapiserit brodate cut aur si strilucind de luminile nenumfratelor candelabre, tindra femeie sedea culcati. intr-un acoperit cu cuverturi de aur 5 Tigi ea se afla lea- Binul, in care dormea tinirul mostenitor al tronului. Si rind pe rind, cipetenia introducea la Augusta pe ©amenii curtiiimperiale, apoi, dup rangul lor ie rathic, pe soils marilor demnitari ai curti, pink gi Be viduvele fall functionarsi in slit toatl ‘aristocratia imperiului, senatori, proconsuli, patric, ofitert de tot fells si fiecare, prosternindust fnaiae tea suveranei, fi aducea felicitiri si ayeza lingt pat tun mic dar pentru noul niscut. 1a ~ Pigurt bizantine voltProcum se vede, acestea mu-y de Toe obiceur de harem $i in faqa unor astfel de spectacole se mai poate oare vorbi de severa izolare a gineceului si de nneinduplecata eticheta a ceremonialului bizantin ? v Dar viaya_unci_impiritese bjzantine nu se petre- cea fn intregime in cadrele stricte ale apartamentu- Tui siu_ particular, Protocolul insusi fi rezerva un loc in viata public’ si fixa, ling’ basileu, rolul siu in pompele oficiale sin guvernarea_monathiei ‘Se cunoaste importanya pe care-o aveau ceremo~ nile de la cure fa. viata unui impirat bizantin, Una in lucritile cele mai curioase care-au ajuns pink la noi, din aceast epoci indepirtati, una din ‘acelea care reinvie mai bine inaintea ochilor nostri aspec- tele ciudate si pitoresti ale acestei societiti_ disp ute, Tratat despre Ceremonii, compus de impira- sul Constantin al Vili-lea citre jumitatea secolalui al X-lea, e consacrat in intregime descrierii procesiu~ nilor, serbisilor, audizntelor, banchetelor, pe care 0 cetichets apasitoare si neinduplecatd le impenea impa- ratului ca pe una din datoriile sale, Desi si asupra acesici chestiuni, a si asupra altora care privese de aproape Bizangul asa de pusin cunoscut, se sivirgese grave erori $i se exagereaz mult mai ales greutatea pe care_ceremonialul 9 punea pe —umerlipringului — Sfinul Ludovie sau chiar Ludovic al XIV-lea se duceau desigur mai des la biserie decit un basi lex — e totusi adevirar ci aceste pompe oficiale con- stituiau o parte din meseria de fmpirat. Ori, fmpi- riteasa lua parte Ia ele intotdcauna. ,,Cind nu existé Augusta, zice un istoric bizantin, este imposibil st se at celebroe serbiie si se dea banchetele presrise do eticheta.* Astfel, fn viata publici a monarhiei, impiriteasa fyi avea roll i oarecom partea sa de reglitate, Mal ine Ui, innpratal fi Lisa et aproape toath grija pry fe- minine a curgi. La siebitorile Pastlor, cate oliiau in basilica Sfinta Sofia, in timp ce basileul primea pe inaltii demnitari ai imperiului, care veneau respectuosi dea sirutarea picii, in. amintirea lui Hristos in- viat, in galeriile marii biserici, care era rezervate sui mai femeilor, impiriteasa ayezati pe tron, incon- jurata de sambelani si girzi, primea si ea, in acccagi ordine ierarhicd in care birbaqii lor treceau prin fava jimparatului, pe sogiile inalyilor functionari, pe toate cele cérora’funcyiunile sotilor le dideau un rang la cures a sad pe rind, cote veneny ip costune de remonie, cu propoloma pe cap, impodobite cu mi- ‘suri si bijuterii de aur, s-o imbragigeze pe Augusta. incetare, solemnititi noi aduceau la. picioarcle impiritesei acest stralucitor batalion feminin, In no- iembrie, Ja sirbitoarea Brumaliei, veche reminiscent a unei siebitori pigine, in apartamentul de purpury, imparateasa impirjea femeilor de la curte stole bogate dle mitase gi seara, in vastele saloane oficiale, ea le in= vita Ta_banchete somptuoase, unde cintareyii de la Sfinca Sofia si de la Sfintii Apostoli executau poeme compuse in onoarea Augustei, comediangii si bufonii curtii distrau adunarea cu glumele lor, reprezentantii circului si unii din cei mai inalti demnitari ai Statului executau, spre sfirsitul mesei, inaintea impiritesei si-a ‘oaspetilor, un dans cu faclii, grav si domol. $i atunci cind pringese stedine vizitau palatul din Bizany, tot ea ajuta pe impirat la recepyiile care se dideau, Ca si basileul, ea Je acorda audienge; le invita Ia ban- chete, impreund cu femeile din suita lor ; Je coplesca 185 1eu daruri si cu atengii. Prin aceasta, ea participa oare~ cum Ia politica extern’ a monarhiei si de bundivoinga primirilor ei atimnau multe succese ale diplomayiei im- eriale, P Dar protocolul nu limita numai la receptia.femeilo rolul oficial al basse. Adgscori ea ajuta in mod mai direct pe sowul siu fmpiratul. In ziua de Fh ea primea impreuné cu dinsul. La. dineuril ayeza cu el la masi, printre senatorii gi inal nari onorai a lua parte la bancherul imperial. In sfie- sit, obligats de etichetd si ia parte Ja toate aclama- Ui ritual cy care poporl oblmua ol salute pe prin adescori celebrati chiar in poeme scrise in mod spe~ ina, ea. nu se fia de loc of se arate in de basileu. In Hipodrom, in zilele ma- arse, in faga Palatului Sacru, cind se sivirgese ‘anumite ceremonii politice de mare’ importanys, mul- mea cinta astfel:“lmpliratiincoronai de Dumne- zou, aritagi-vi impreund cu Augustele“, sau: ..Pe- feche prota de Dumnezzu, basil. si't glove a purpurei, veniti de luminati pe selavit_voytri seliti inima poporului vostra, sau ine : ,Araticte, in piiriteasi a romanilor* ; formule care ar fi total li site de ingeles, daci impirateasa nu sar fi aritat aceste zile in loja circului sau in balconul palatuh ‘Obiceiul cerea asa de puyin ca impiriteasa si se mir- gineasci a sta in interiorul resedingei imperiale, ci de multe ori era vizutd in public, firx ca impiratul 5-0 fntovarageascd. Astfel, se duce fri el la Sfinta Sofia fin procesiune solemn’, fi face intrarca in capitalé singuri si pleack si1 intimpine cind el se imoarce Gints-o expeditie militar. Accasta pentru ci — i faptul explici marele rol politic pe care ea a putut si-l joace asa dz des — basilissa bizantind era ceva mai mult decit tovariga si asociata basileului, Din 186 ziua in care se urca pe tronul lui Constantin, ea poe seda, in fiinga ei, toati plenitudinea autoriigii suves rane, v i, tn Bizany impiratul nu-si alegea sot Pringul descoperea’pe cea pe care trebuia $0 ia de foal priatr-un procedeu mai original si destal de ., ind impiriteasa Irina’ vru si cisitoreascd pe fiul su, Constanin ca wimise fn intel imperineae geri insircinayi'si descopere si si aduck in capi Gele mai framoase fete din monathic. Cx a iinies alegerea for si pentru ca sarcina sf le fie mai ujoary suverana avusese grijd si fixeze virsta si talia pe trebuiau 5-0 aibs candidatcle fa mina badkahie Gong mirimea pantofilor pe care-trebuiau sii. incalte. Inarmati cu aceste instrucyiuni, tximigi pornird la drum timpul eilitoriei ajunseri inte-o seard fnte-un sat din Paphlagonia, Vizind de departe 0 cast mare gi frumoasi, care plirea ci apartine unui proprietar bo- Bat, x hotisiri si ceark gizduire peste noapte, Dar © nimerira ru: omul care locuia acolo era un siint si tot impirtind de pomani siracilor, se ruinase com= plet, Totusi, el f¥cu 0 primire deosebity mandatatilor impiratului si chemind pe sotia sa fi zise: ,Pregh- testenne o cin bund !* $i fiinded ea rispundea foarte fncurcati :*,Cum sf fac? Tu ai condus aya de bine ‘asa, incit nu mai avem nici o pasire in curte', sfin- tul rispunse: Du-te, aprinde focul, pregiteyte su- feageria cea mare, ageaci masa cea veche de fildey¢ Dumnezeu se va ingriji si avem ce minca*, Dum- 187rija, ft Et la sfirgitul mesei, nezeu avu grit, tn adevies si pe 2 oaspetii, foarte mulyumiyi de felul cum fusesera_ pri- tine, fntrebard cu bunvoingd pe batrin dspee far i aaa ictal ok eleven Local tes bee in W- See ee ais Sumele impart facoronar de Dumnezeu, sini le ardyi exclamar’ atunei mandatari, ici basileul a ordonat si my cimind nici o fat in iimperia pe care noi si n-0 Ti vazut" Ele apirard 5 rau incintitoare ; si mai ales una din ele, Maria, avea, virsta cuvenita, talia doritt i piciorul Sonar, . nintati de descoperirea lor, mesagerii Luar cu ef spans aon [2 Constantine Grn de a fete mai erau adunate, toate foarte frumoase si cele mai multe de fami nobile si bogate. Din. accast cauzii, aceste ister Pee se uitau Ja noua venits matic carat prey cm ara ce ac prea aie inte. wvacdelr sale: “Bateae” Bie “epromiaume recpreek Aceea Uintre nol pe care Dummezeu 0 va alege Si domncase¥, si se insircineze a se ocupa de soarta eae a fica unui strates, fi rispunse cu trufie :,,O, eu sint cea mai bogati, din cea mai bun’ familie si cea mai oats foe nota et inptrata mia ha de sai, Wok fate sac FE saogy care naw > cit chipul fromos, poteyi renunga a orice sperant Se ingelege de la sine eX aceasta fing dispreqwitonre fa padepae pentru omplil stu, Cind candidal s BRT es inpettscs a ful fa pri Meee tert at Tanwar, dong i Bask pera aooga anel Te Mari npr, Ec moms a UPS Peay putea arkta fnck atten povestiri assminatoar, fell obigoah in cae 9 alegen imp thteasa,Bizaagului, dack nu se intimpla mai simply ca printul si se indragosteascé de vreo aventurier’ 188 frumeasi, cum a fost cazul lui Justinian cu Teodora. Din aceasta se vede, in crice caz, ci basileli nu yineau brea, mull Ia nobleje i fo Fmd frumoas i pirea totdeauna ci ‘poate fi o impiriteast potrivich In schimb fst ceremoniile solemne care inovardqeat incoronarea si cisitoria erau de ajuns spre a da viitoa- rei impiritese un caracter cu wotul now si a face dia fata Siraci din ajun o fling supraomeneasci, incar- nare vie a puterii si a divinitiy Nu voi descrie in detalii “mireyul ceremonial — tone aceste solemnitiqi bizantine se aseamini oare- cum in monotona lor miretie — prin care tinira fe- meie, cu fruntea voalatd, introdusi in salonul eel mare al Nogusaion ui ea imbrieat de pirat eu bla mida de purpuri, binecuvintacs dinainte de patriarh si incoronata de basileu cu coroana de care atimnau diamante, nici receptia de curte care avea apoi loc in bsrica Sfinclul Stefan din Palt, nich 39gceste gi rolul pe care ele I-au jucat si prin aceasta me- for interesul noste. In istoria unei societayi disparute, ceea ce trebuie si atragi_mai cu seamé atenyia nu sint faptele mari de arme, oricit de pitoreasca, ar fi povestirea lor, nici fevoluyile din, palat ori din cazirmi, oricit de tragic ar fi tabloul lor. Ceea ce trebuie si ne trudim si des Goperim deoarece ne nvayi multe, sint multiplele,a5- See eee allie, este (elul deosebit de afi i de a gindi, sint moravurile gi obicciurile, este, intr-un cu vine, civilizagia. In toate aceste domenii, viaya unei impiritese bizantine ne aduce poate unele informayii obs gi dack se adauga faptul cX pe ling’ aceste por trete de suverane, unele femei sau uncle burgheze. bi. Zantine ne sint 31 ele destul de bine cumoscute spre a Fe Tepitig st le descriem, poate cititorii vor considera c& incercind si punem in cadrul lor i: storic aceste fix guri de femei, pentru 2 reconstitui mediul in care au wait, n-am facut un lucru ieutl. Din a= cercetiri, fin apareny putin cam personale, se vor desprinde 0 radia eekeralf ql eiteva tablourt destal de vik si des- al de pitoresti despre aceasté societate bizanting, aja Ss dadepdetaed saya de puyin cunoscutd. Capitolul ll ATHENAIS t Ta 7 funie 421, preacucernicul. tmp i azunci n vito de"aproape dputaee te ae hee eGsitorie 0 tink far¥ originark din Atena, unde tatil «iu era profesor la Universtate. Digind, ea se con Eeti M ereinio, spe ge patent pe ronal stantin gin acelasi timp, in. ciua bocezali. i schigae nele Trumos de" Athenas ex nunele mot Potrivit unci fmpiritete si mai crestin, de Evdechia, "Cum se ficuse aceasl eiotores desl de sore ztoare, intre mica provincial obscurd si storrotae il basileu? Explicaia e simpli, ciel ¢ 0 cai in dragoste, a cdrei romangioasd poveste au istoriit-o, cu multe aminunte, eronicarii bizantini. Din viua in care tinal Tendove ans Ia vrsa Basis, gindise si se ingoare. O necdjea pe sora sa mai mare Pulcheria, care-l crescuse si care guverna imperial in fnumele lui $0 gribea sil caute © sone: Pune fl ie teresa daci ea va fi de familie gobi sau dacd va bogati 5 ins voia si fie frumoast, de o frumuseye abe golucd, cum nu mai vizuse Bizanqul pind atunc, Palcheria ea si fie pe placul tindrulu educa tn toact lumea, Oriental, fink st giseascdperfecyunea doe 1th fmpreund ‘ca ea, Paulin, prisenul din copie rie st confidental prinjuli, cduta de asemenea, end 195© imprejurare neasteptaté aduse in calea Jor frumu- setea visa ‘Un profesor de la Universitatea din tena, Leons tius, avea doi biieti si o fata. El era bogat ; dar ina- inte de a muri, printr-un capriciu destul de ciuds Lisi intreaga avere fiilor sti, Valerius si Gesius. ,.Fii- Gel mele iubite Athenais, seria el fn testament, porun- cesc si ise numere o suti de piese de aur. Ea va avea, spre a se descurca in viaya, norocul siu, care © mai mage decit norocul tuturor celorlalte femei.“ In zadar Athenais se ruga de frayii sii si-i dea partea care i se cuvine din mostenire ; ea trebui si pirascasci deci casa pirinteascd i se adiposti lao sork a mamci sale, care o lui cu sine la Constantinopol, unde locuia inca una din mitusi, sora lui Leontius. Cele douk femei o Indomnars pe’ iors fat sf ear sprig palatlt contra fratilor sii si ea obyinu o audienyé la Augusta Pulcheria. Athenais avea douizeci de ani. nu hat de frumoash destal de foal si admicabil Beuta tun par blond si ondulat fi incadra fata ca 0 aureol’ de aur si scotea in evidenta stralucirea tenului ; avea Ochi frumosi, inteligenti $_vii, care se plecau in jos ‘cu modestie, un nas grec si un mers gratios si nobil. Pe Tingi acestea, ea vorbea frumos gi expuse minunat obiectul cererii sale. Pulcheria entuziasmata, fu cuce- rit naidecit, Ea puse fetei citeva intrebari asupra familie, asupra viet sale din trecut si indats alergi Hf spund fratclul ef ce minune descoperise Teodosi, foarte migcat si indrigostt numai dupa ae cum sora ui bo descrisese pe Athenais, 0 rugd pe August. sii Ite tora pe Gnara seduedtoares w ascunrinduse ups o tapiserie, impreun’ cu prictenul siu Paulin, as- SORE Ga "He introdusifrumoasa -solicitatoare y fata Tien foarte mute Taj Paofiny tar impsratul se fadre- Fost de ea. Citeva siptimini mai tirziu, dupi ce pa Sfarhul Awcus o-insrul asupra soigietcreyine #0 196 purificd in apele botezului, Athenais-Evdochia deve- a jiapicioeasa Be anqului. lochia dl veste nicl de loc uyor de opus a ee eae al Vi-lea apar primele trisituri ale acestei istorisiri romanyioase, peste care a brodat inci fantezia seco- lelor-posterioare. Istoricii contemporani ai tinerei im- paritese nu cunose nici unul din aminuntele descrise aici, Un singur Iucru doar poate fi repinut cu sigu- Fang ; ec noua suverand se ndscuse ateniand si pigind Eee outs framoast § petect instruité. Aceste dhrior de aif: petors mote Bee aoe ie repede ie dinastici ; si se injelege, pe de alti arte, ci Pulcheria, stipina pe putere si cu geija de ry piers 08 bueean ea ea ee ae. noua sovig o Se datorita ei. fu naga, voi si fie mama ei adoptiva si putu astfel si read 4 nimie nu se-va schimba in BalatulSacru In_momentul in care Athenais-Evdochia devenea tovarisa lui Teodlosic, palatul imperial din Bizany yea. infdtiare ciudats. De sapte ani, guverna aici 0 inks femele ea suverani : era sora mat mare a basi- leului, Pulcheria, care avea atunci douizeci si doi de Inteligemta, energicd, ambitioasi, aceasta era, prin esenya, o femeie politic’, Devenind sef al familie, prin moartea, Jai Arcadius, ea fusese tutoarea fratelui siu minor si in 414, la virsta de cincisprezece ani, luase tidlal de Augusti, titlu care-i consacra puterea. Dori- toare de a se devota in intregime acestei sarcini si poate cu grija de a nu imparyi cu nimeni puterea, la gaispre- vece ani ea jurase ci nu se va mirita niciodati si-n oe acestei_promisiuni dirvise basilicei Sfinta So- ia o masa de aur impodobita cu pietre scumpe. Foarte pioasi, ca impusese cusyii obiceiuri noi si fcuse din palat o adevarati ministire. Sub influenta patriar- wthului. Atticus, cele doui surori ale Pulcheriel, Arca: dia si Marina se hotirisery i ele pentru celibat, dup exemplul sit, $i deoarece anvurajul acestor,pringese Pioase se modelase dup chipul lor, locuinga imperial Fisona zi gi noapte de cintece sacre gi de slujbe reli- sioase, In locul ceremoniilor strilucitoare, al costume for splendide, al aclamayilor vesele gi al defilécilor mi- Iitare, nu se auzca decit monotona psakmodiere a sluj- belor si nu se vedeau decit hainele inchise ale preoyilor 1 cilugirilor. Curijat de curtezanii corupti cate- Seconorau, seorganizat in aminunyime prin sfaturi Serioase sf sfinte, palatul prea cu torul innoit. Dis- rejuind luxul, toaletele, trindavia objgauita rangului lor, prinyesele lucrau, yeseau si Coseau pentru saraci f damulyeau in jurul for pomenile gi faptele bune. Pul- Theria funda biscrici, facea dacurl mircje spitalelor $f azilurilor ; surorile’ sale o imitau, Si un suilu adine de pietate, de mild, de renunyare la lume strabatea gi Snoafleyea,’ marile apartamente, odinioar’ pline de in- wigi, ale Palatului Sacra, . ‘Palcheria il erescuse in acest spirit pe tinirul Teo: dosic, Ea insigi foarte inviqad-— cunostea greaca, si fatina, lucru destul de rar in acea epoct — fl incon tase de profesor! distinsi si de tovarigi aleyi cu gilt Prinjul profiea de lecyile bune pe care le primi, ici fnte-adevi era un tind foarte savant. Iavajase greaca @ latina, astronomia, matematicile, istoria naturalt si Fned multe alte lucruri; desena si picta sii plicea sf fmpodobeasci,, ca miniaturi. frumoase, “manuscrisele pe care le stipinea, Avea gust pentru lectacd si iyi al- EXruise o biblioteed bogaté; seara fi plicea si lucreze pind tirziu, la lumina unei lampi, pe care o inventase Singur. Pentru: toate acestea, el sia meritat numele de Taoie Caligratul, pe care i ba dat storia, Dar Pole cheria veghiase mai ales asupra educayiei morale a fra- telui stu, El era foarte credincios, cinta cu plicere im- uri, impreuni cu surorile sale, posteg foarte regulat de dou ori pe siptimin’ si aprecia discutile cu teo- ogi. In sfirgit, Pulcheria insisi fi, dxduse lecyit de ‘utd: fl invitase cum trebuie si-si poarte un impirat égstumul, cum si primeasct lumea, cind trebuie si ‘imbeasci si cind si ia o infitigare ‘serioasi si grav’, pe scurt, tot rafinamentul re care ceremonialul fl mpunea unui basileu, Agq se face cin momentul cX sitoriei, Teodosie era. tin tinar frumos, de talie mijlocie, blond, cu ochit negri, foarte bine ciescut, foarte poli- tos, blind, uman, binevoitor, putin plictistor st pe- dant. In ce priveste exercitile fizice, ii pligea numai vinitoarea ; fard multi energie morala, el nu simyea nici 0 atractie pentru bitilii sf rizboaie. Tubea viata de interior si prefera si stea mai mult in palat ; fiind slab do caracter, era supus tuturor influengelor. Pe scurt, era un impargt, congtiincios si medioceu, bun poate pentru o epock de liniste, dar eu totul nepowrivit pentru secolul tulbure in care traid Ce avea si devin Athenais, intre cumnata sa ener gick si sorul sfu slab? Nu trebule si uitim ci si ca fra o femeie savanti. Cind se miscuse, patria sa Atena era incl marele oras universitar al Orientului elenic, cel mai frumos muzeu al Greciei antice, ultimul azil al literelor pigine. Fiici de profesor, tinira fati pri- mise, natural, 0 editcatie incomparabili. Taal stu preda retorica ; el i-a Ficut cunoscute capodoperele iteraturii antice, Homer gi tragicii, Lysias si, Demos- tene ; 9 invita dup’ cum se obignuia in gcoli, si im- provizeze in mod strilucit pe o tem’ dati, si aleitu- asc versuri frumoase, si vorbeasci cu eleganyi. Pe de alti parte, fu inigiatk ti misterele filozofiei neopla- tonice, ai cirei reprezentangi ilugtri fuseserd primigi in Atenas cunoscuse, de asemenea, astronomia si geome- ‘ria si pe toate Ie stipinea cu o egal perfectiune. Ea plicu Pulcheriei prin inteligeng’ st arta sa de a vorbi 199si se poate crede cX La fermecat pe Teodosie atit prin vtiinga, cit i prin framuseyea sa Athenais primise 0 educayie complet pigini si luse teul de crestinism eu care patriarhulimpodobise su- Hletat proaspotl consertite nu alterase de foe ive turile pe care le primise in tinereyea ci, Astfel, in cercurie simase credincioase idelor voehi, “cletorta siniull fmphrat cu ateniana aru ca 6 vitoie a piginismului sau, tn tor azul, ea 0 promisiune de to- Fecanta. $i, in adevar, impliiteasa ‘edimase, mal inti asa_cum fusese fiiea lui Leontius. De altfel, cu tot caracterul siu de capital cresting, Constantinopolul din seeolul al Vlea réminea inci profund impregnat de amintiri pigine. Impotlobit de Constantin gi de ur- masii sii cu cele maj admirabile resturi ale templelor ¢ putea vedea in piote sien palate capodope- tai ilustre ale sculpturii_grocesti sien. acest ncomparabil zeii decronayi pireau ci-si pa trea inci prestigial si gloria. La curte, cu tot aspec- tul de pictate si de bigotism, multe ceremonii $i multe serbiri pistrau amintirea tradigilor pigine j si eu toate i multi oameni credinciosi consideraw ea un pacat de niciertat cultivarea Gravilor sia Muzelor, poezia nu cra rotusi de loc exilati din palatul imperial. Exdochisi fi pliceau versurile gi le compunea cu plicere ; ca gisi fn jurul ei oameni care si impirtisease’ si si Incura- jeve aceste gustari. Una din primele sale Iucriti, dupa storie, fu compunerea, in versuri eroice, a un: poeme asupra rizboiului cu persii, care tocmai se ter- minase victorios, Nici nu putea face ceva, mai bun spre a plicea lui Teodosie si a cfstiga total dragostea studiosulai sku soy. Cind ila sfirsivul anului 422, ii ai miscu si o fetitd, ea fu prequitd si mai mule; la 2 ianuarie 423, basileul fi acordi ca dar de Anul now titlil de August, care o ficea in mod oficial egala 200 Palcheriet. Si-n intimitatea menajului imperial, influ- ‘enta tinerei femei asupra slabului siu birbat incepu a reste progresiv. Se poate crede c& ea nea fost striink de fondarea Universitit’ din Constantinopol, creat in 425 ‘ares: manifest intrun: mod foarte curios, prepon- derenta acordati culturii grecesti, In timp ce treispre 2ece profesori fuseserd insircinayi cu predarea limbi i Titeraturli lating, cincisprezece predau limba si li feratura elenich; fu creatd 0 catedra de flozotie 4 Samenii cei mai eminenti ai epocii, dintre care_uni Crestini de dati recenti, fusesera chemati sX ocupe func~ tiuni in noua Universitate. Totus, e util si atragem atentia ef dack aceasti creayie"si importantd acordatk literclor sint earacteristice pentra gusturile timpului, noua instituyie avu in ansamblul siu, mai ales dato- siti locului subordonat pe care-I detinea filozofia, un ¢aracter mai curind crostinese si cX era hiriziti, fn in teayia fondatorilor sii, si fack concurenti Universi- i igine din Avena. Acest Iueru arunci 0 lu- care se sivirgea pe fncetul in sufletul imparitesci Evdochia, ‘Triind in mijlocul unci curyi eredincioase, ea sufe- ea pe nesimpite influenta celor piosi din jurul siu. Cisitoria sa putuse si apari ca o vietorie a piginis- molui 5 in realitate, fnsi, mu fcuse nimie in favoarea yechilor sii corcligionari si in anul 426 impiratul Teo dosie, reinnoind prescriptile edictului contra cultului zeilor mincinosi, declara solemn ci era convins ci nea mai rimas’pigini". Mai mult chiar, ca 0 adevi- rati bizanting, Evdochia se pasiona pentru discutiile teologice. Cind, in 428, Nestorius, patriachul Con stantinopolului, incepu si rispindeasci erezia care-a pistrat numele sfu, cind ambitiosul Cyril, patriarhul ‘Alexandriei, dezlanyui un conflict ingrozitor in simul biscricii orientale, mai mult din gelozie impotriva unui 201pentru ortodoxie, Evdochia se spre a sustine pe patriarhul capitale Impotriva duymanilor sii si ca sil fmpiedice pe n astimpiratul urmas al lui Athanasie, si cucereasci, su biserica Tui, primatul asupra ‘tuturor, episco- piilor orientale, Dar mu numai prin faptul e& a lat arte la certurile religioase episodul acesta arunci 0 oint‘curoast anupra caracterufot Evdochiei el ne ‘mai aratd inci un lucru, trecerea din ce in ce mai mare a tinerei femei si neingelegerea crescindd, care-o des- irjea de Pulcheria, Insurind pe fratcle siu, voluntara August nu, inte- Jesese si renunye la puterea pe care Téodosie lisase fn mfinile sale, Dar oricum ar fi facut, incet, incet, se ridica ling ea steaua Evdochic), Ea adusese in preajma pringului pe rudele sl prietenii sii proteja pe Paulin, maestrul de ceremonii_s{_pe egipteanul Cyrus din Panopolis, ciruia, ca si ei, fi plicea literatura si ficea versuri; isi avea lingugitorii si partidal ei la fate i nu se ma temea 60 ffrunte pe cumnata st Dincolo de zidurile palatului se auzea murmurul acess tor surde neingelegeri si intrigantii Incercau si profite de ele, ridicindu-le pe cele douk femei una impotsiva alia? Cu deosbire Cyril elura of profite sore al combate pe Nestorius in acelasi timp, el Scria pe de © parte impiratulut si sotiei sale si pe de alti parte Augustei Pulcheria, pe care-o stia ostila rivalulut siy $i pe a circi influent asupra slabului basilew conta. Si desi Teodosie dojenise, in termeni foarte ener necuviinga acestui demers — ,Credeai — seria el pre~ latului — ci nu ne infelegem, soyia, sora mea st cu mine sau sperai ck scrisorile Pietiwit Tale vor arunca discordia intre noi — intimplarea dovedi — cu toate aceste protestiri — ci Cyril previzuse bine lucrurile. ‘Teodosie, dup ce convocase conciliul din Efes, cu ho- tirirea nestrimutati de a] susjine pe Nestorius, se 202 Wisi pink La urmd inf il, de giligla cilugirilor din capital, de. suges fnaltilor funcfionari cumparayi de patriarhul dia Alo- xandria si mai_ales de sfaturile Pulcheriei. Adunarea din anul 431 foregistr® victoria Alexandrinilor si triumful energice Auguste. Aceasta insemna pentru Evdochia o setioasi infringere : mai tirziu ea trebui si sufere si mai mult consecinjele acestor nein de corte si ale luptei pentru influenga in care se jase, 1 Despre acest amestec in acelasi suflet al amintirilor ia oF ereytng cre consti toemai trisivura caracteristicd a’ personalitigii Ath nav Evdochiei, gisim o interesant mirturie in cate toria pe care 0 ficu impifrateasa la lerusalim, in anul 438, In 423, curtea din Constantinopol primise 0 vizied importanti. Sora lui Honorius, mitusa lui Teodosie al I-lea, celebra Galla Placidia, siliti si piriscasci alarul din Ravenna, venise cu fiica sa Honoria si cu ful siu Valentinian si ceari azil in Bizang. Un pro- iect de cisitorie fusese pus la cale intre copii impe- riali, mica Evdochia care se niscuse recent gi Cezaral de cinci ani, pe care moartea lui Honorius il Ficuse chiar atunci'mostenitoral imperiului din Occident, iat Teodosie al Ii-lea nu crujase nimic pentru a face si fie recunoscuti, in Italia, autoritatea viitorului stu ginere, sub tutela Gallei Placidia, Patrusprezece ani mai tirziu, in anul 437, proiectul visat odinioar’ de- venea o realitate. Athenais-Evdochia dorise intotdea- tuna, cu ardoare, aceasti unire, care trebuia 5-0 aeze 208pe fiica sa pe tronul Occidentalui si promisese, dack dorita cisitorie se va realiza, si se ducd in pelerinaj Ja Terusalim, cum fcuse odinioari Sfinta Elena, spre a mulyumi fui Dumnezeu chiar in locurile unde Die vinul sia Fi murise pentru omenire, De asemenea, poate bucuroasi si uite durerea pricinuiti de pierderca ‘unui copil iubit, impariteasa pleck la drum spre Ora- sul Sfint in anul 438. inerarul cilivoriei o duse mai intii in Antiohia. Jn, acext ras plin ined de tradiile monument cculeusii antice, toate aminticle tineregit pigine se dese teprari in suflotul suveranci, Cind fi palatal senate Jui, stind pe un tron de aur strilucind de pietre scumpe, a primi pe functionarit si reprezentangii cetiti, ate- nriana, amintindu-yi de lecyile tatalui su, improviza © striluciti cuvintare in onoarea orayului care 0. pri- tea Fciod aloe Ta Simpl indepiia cin co- lonitle grecesti duceau prin tot, Arhipelagul, pind la Girmurile Sic, civilzatiaelenica gesiispedei dise cursul citind versul lui Homer : Sint mindra ed sine din rasa si din singele costru*. Oamenii din Antiohia rau prea culti, prea Ffamiliarizayi cu literatura, ca si niu salute, cu un entuziasm nemisurat, pe o pringest ce se dovedea a fi legaté de cele mai pure trad ale clenismului. $i ca in zilele frumoase ale Grec antice, senatul municipal voti’ in onoarea sa o-statuie de aur, care fu pusi in sala de gedinge, iar pe o stels de bronz, agezati in muzeu, se eternizé amintiea vizi- tei imperiale. Acestei viziuni ew totul antive, sederea Ia Terusalim i se opune ca un contrast irbitor. Ferusalimul era un oray prin esent&-crestin, plin de amintirile cucernice ale Mintuitoralui cilugiri si cilugirie, aco- perit de biserici si ministiri, zidite pe toate locurile sfingite de trecerea lui Hristos, Evdochia petrecu aici 20 tun an fntreg, ocupati si fact fapte bune, si si dea exemple de cucernicie, vizitind Iocurile sfinte, lind parte la inauguriri de biserici, impirtind darari bo- gate sanctuarelor celor mai venerate, In schimb, ea primi relicve protioase, o parte din oasele sfintului Siefan xi Tamarle pe care le purtaseodinioard apo tolul Petru. Cu multi euviosic ea aduse Ia Constant nopol acesie daruri si le asez cu solemnitate in ora toriul Sfintului Laurengiu. O parte din ele furd luate de acolo de ea pentru fiica sa scumpi, a cirei amintire inspirase si intovarisise aceasti cilitorie. Jumatate din lanqurile Sfincului Petra furd a Roma tineret impiritese Evdochia care zidi, pentru ca ele si pistrate in interiorul ci, biscrica San-Pietro in Vin- cali. Dupi citiva ani, Athenais-Evdochia trebuia si se fntoarcx la Terusalim si de data aceasta pentru tot res- tol vietii_ sale. In anul 439, cind se intoarse fn capital, basilissa era in culmea gloriei, Pica ei era miritata cu un im- pirat; ca insisi stribituse Orientul cu toata strihi~ Cirea regalé, in mijlocul aclamayiilor, Se pare eX atun s-a crezut capabila si intre mai pe fat decit altidard fn Jupti cu binefcdtoarea sa deveniti intre timp ri- vali in influengi, Augusta Pulcheria, Cel putin se vede cf intre anii 439 si 441 prictenit sft cigtigh din ce in ce mai mult trecere in palat ; prefectura pretoriului din Orient fu dati protejatului siu Cyrus din Pano- polis, un literat si un poet, pe care cultura sa cu total cleniei il apropiase de mult de suverani s un astfel de om nu putea nicidecum si plack Pulcherici si par- tidului situ de credinciosi si faptul ci I-a impus protec siei lui Teodosie fu un triumf pentru Evdochia, Incu~ rajati de acest succes, ea indrzni mai mult. In acest timp, in Palatul Sacru, eunucii eran stipini pe voinga 205slabi a suveranului ; Evdochia se fngelese cu favor wl_de atunci, Chrysaphius, ca so indepirteze defi pe Pulcheria din afaceri : si 0 clip se piru ci reusise. Augusta fu silitd, si piriseasci curtea ji se re trase in resedinta sa particulard s dar, dind impresia ch abdicase, Pulcheria nu renynta de loc Ja lupti. Prie- Xeni sai ortodoesi, ingrijagt de nowa intorsiturd a ly crurilor, de influenta oamenilor politici ale earor ide Ii se pireau prea libere, aveau s-o Fact pe Evdochia si pliteasct scump efemera sa vietorie. Povestea ciderii salz nui mai pugin romangioask decit cea a urcirii pe tron. Paulin, maestru’ de cere ‘monii, era marele favorit atit al printului, eu care se Jucase in copilirie si a cirui fncredere 0 cigtigase, cit si al fmpiratesci, pentru a cirei eisitoric pledase cu toati puterea. In ziua nungii, imparatul i alesese pe el ca paranimf #, si de awuncf fu incdecat de onoruri ; admis in intimitatea suveranilor, pe care-i putea vedea fn voie oricind, influenga sacra puternich in palat Ori, Paulin, era frumos, elegant si cu infStigare mindri si se spune c¥ fcuse impresic chiar si asupra austerel Palcheria. Adversarii Athenaisei se gindiri si tragi fo- oase din toate acestea ; devotamentul pasionat pe care macstrul ceremoniilor it arata bastlisei, priete- nia foarte reali a imparStesei pentru el, deveniri arme fn miinile lor, capabile si destepre gelozia lui Teodosie si Si provoace cea mai deplorabilé catastrofi. Cronica povesteste cx impiratul pleci intr-o zi ta biscried. Paulin, bolnav, se scuzase ci nu poate Is parie la procesiunea solemn’. Pe drum, un corsctor prezenta imparatului un mir din Frigia, de o mirime neobignuité. Teodosie ii cumpar’ si —- find mere in~ "Tink amie ab gine, merge co acesia 8 aduck ‘drigostit de soyia sa — il trimise Evdochiei. Aceasta, la rindul stu, il trimise tui Paulin, ca un semn de prietenig; si maestrul de ceremonii, ‘nestiind de unde avea impirateasa acest fruct, gindi cf era un dar care at putea si placi impiratului si oferi mirul lui Teo- dosie, Prinyul, destul de surprins, indatice ajunse in Pala o chemi pe ippirateasa sro ine pe neapep- tate: Unde e miful pe care” yi lam trimis ?* syL-am’mincat", rispunse imprudent Evdochia. In nu. ‘mele mintuirii eterne, Teodosie o roagi stiruitor si spund _adevarul ; aceasta persisti in afirmatile sale, Atunci, scotind fructul de sub mantic, basileul il arati ‘mincinoasei sale sotii. Urmi 0 explicayie violent. Fu= riog, gelos, imparatul se despirgi de soyia sa; cit des- pre Paulin, cizut in dizgrayie, fu indepartat de la curte $i putin dup’ aceea, fu asasinat din ordinul prin= tului, 1a Cezareea in Capadocia, unde fusese exilat Ce fond de adevar contine aceasti povestire ? $i ai © greu de spus ceva precis. Informaiile cele mai vechi pe care le avem despre aceasti intimplare au sint decit din secolul al Vi-lea, iar contemporanii n-auy_stiut sau n-au spus nimic. Piri indoials, Evdochia nu. cra vinovati decit de imprudenta 5 mult mai tirziu, fiind pe patul de moarte, inainte de a apirea inaintea lai Dumnezew, ea juri ci in intimplarea cu Paulin era absolut nevinovata. Dar incidentul care aprinsese cu atita furie gelozia lui Teodosie nu fatirrie si aduct dizgratia suveranei, Duymanii sti exploatari cu di contra ei acest fapt, ca si-si recapete influenta saupra spiritului fmpiratului. Dupi Paulin, Evdochia view cazind in dizgratie alt prieten, pe Cyrus, Atunci, sim- tind ci locul ei e pierdut, aproape certati cu birba- tul-stu, izolata, suspectati in propria ei casi, indignatd de calomniile ce se rispindeau pe socoteala ei, revol- tatd pe drept cuvint de asasinarea odioasi a Tui Pau- 207Tin, ca ceru lui Teodosie permisiunea de a se_retrage Ia Terusalim. Impiravul consimgi si poate chiar el a Sndemnat-o si ia aceasti hotirire. Pentru femeia atit de iubita odinioars, el nu mai_simyea decit-uri, bi- nuiali si pisma, Se despiryi [iri greutate si pentra totdcauna de aceea pe care 0 adorase atit de mult. Evdochia pleci in oragul sfint prin anul 442 91 tri ‘olo optsprezece ani, pink Ia moartea sa. Acest slirsit ist si melancolic al existengei sale pare si fi alterat fn mod ciudat caracterul pringesel. Parisind —oragul Constantinopol, ea sperase s& giseasci lingx mormintul lui Hiristos uitarea si pacea ; dar pind si in exilul ine depirtat ura dusmanilor ii'o urmirea, biauehile so- sului su ii tulburau odihna. In anul 444, doi din prie- Xeni sii, preotul Sever si diaconul Ioan, pe care-i luase eu sine din Bizant si care aveau o mare influent’ asu- pra sufletului siu, furd denuntayi impiratului, care did ordin si fie arestagi si ucist. Revoltata, impari- teasa Ia rindul ei se rizbuna prin singe : Satumninus, guvernatorul Terusalimului cizu sub loviturile asasi nilor plititi de ea. Apoi, sufletul sku pasionat cxutd alte cai de actiune, pentru a-si potolt nevoia de a wii si de a face ceva. Ease devork credinyei, trai printre cilugiri gi asceyi si se Hist ispitita de cea mai mistick formd a dogmaticii crestine. Mica pigini din Atena se arune& in brajele monofiziqilor, care in acest timp, in frunte eu Dioscor din Alexandria, izbuteau si facd si uiumfe doctrina lor in conciliul din Efes (449) si impunecu lui Teodosie voinga lor. A crezut ea oare ci wecind de partea acestora se va rizbuna intr-un fel pe impiirat, pe Pulcheria si pe partidul vinovat de dizgratia sa ? Se poate. In orice caz, ea se arunck cu disperare in Iupt si puse in serviciul prietenilor ei toati influenga pe care o mai avea si toatd averea. Si chiar atunci cind conciliul din Calcedonia condamni) 208 formal in anul 450, cu concursil winigilor soma erezia pe care 0 imbratisase, ea se inc&pyyin’ inc dinga sa, poate fericit de a face inci opozitic Pul- cheriei pe care 0 ura si care acum, dup moartea lui ‘Teodosic, ocupa tronul ce fusese al ei, abituri de un soy consort. Ea incuraia eu infocare rezistenja dezi- dengilor si aceasta basilisst indemna pe rebeli si lupte cu armele in ming Impotriva trupelor jmparatului. A fost nevoie de insistentele fiivci sale, ale ginereli si de rugimingie chiar ale papel Leon eel Mare, pen- tru ca Evdochia si fie readusi la ortodoxie. In first, ced musteirilor pontifulud si ca si me- rite gloria. eter’ pe care +o promitea, ea intre- buingatoati influenga ce-i mai rimisese spre a po- toli pe cilugirii din Palestina, ridicayi impotsiva epis- copa Tor $i ca sf fntoarch a credina conilvls la Calcedonia. pe ereticii pocditi (453). Dar ficeare an ce trecea aducea bitrinei femei vesti triste, Birbatul siu Teodlosie murise in 450 ; cumnata sa Pulcheria pposase si ea in anul 455 si totusi, nimiz nu se schimbase in situayia ci de impirdteasi exilatd, In Occident, fica sa Evdochia si nepoatele cdzuseri in miinile. vandal Jor, cind acestia jefuiri Roma in anul 435 si una din cle'trebui si se cXsitoreasci eu un fiu al lui Genseric. In Orient, 0 alti dinastie inlocuise pe tronul Bizan~ sului familia lui Teodosic cel Mare. Uitati de togi, Ev- dochia nu mai interesa pe nimeni pe lume. Ea se con= sola, zidind én acest oray sfint pe carc-l iubea, spitale, ministiri, biserici, reparind zidurile cevigi, in sfirsit Find versuri, ultimd amintice a inclinagiilor_lite- rare din tinereyea sa. Astfel, ea muri citee anul 460 gi fu inmormintati in basilica Sfintul Stefan, ridicata de ca si Terusalimul, recunoscitor, didu eredincioasei pringese, care Ficuse atita pentru el, numele de ,,nowa Eleni", 09a Ce ciudat destin acela al Athenais-Evdochici, nis- ‘cut paging la Atena, deveniti printr-o cisitorie, din dragoste, imparateasd in Bizang, moarti in exil la Te- tusalim,'lingdmormintul lor Firion: ca. excel imisticd, cucernied si pasionatd. Prin aceste conteaste ale existenyei sale romanyioase si melancolice, figura sa prezint un interes mare pentru istorie. Aflindu-se Ja limita dintre dou lumi, in punctul de fntilnire a doua civilizagii, confundind in Rina Cs tradi ile mu~ ribynde ale culturii pagine si invaysturile. crestin tmului victorios, pe Iingy aceasta ‘destal de inveligentl si de cultt ca sk poatt injelege evolutia ce se sive fin epoca sa, ea oferd um exemplu eurios si semni cativ de felul cum putsau, in acest secol, si se impace in acelasi suflet ideile cele mai diferite si contrastele cele mai violente, Viata sa ne-a si aritat in ea fuzii tor lucruri aja de deosebite ; opera sa literard : i hit eae Evdochiei fi plicuse totdeauna poezi: domnici, am vazut ci celebrase, toile clstigate de armatele imperiale asupra persilor si poate ci si clogiul fi hiei era de aseme- nea scris in versuri, In ultimii ani ai vietii sale ea se reintoarse spre aceste distractii literare ; dar de data aceasta temele pe care lea tratat sint exclusiv reli gioase, Traduse in versuri eroice uncle parti din Veu chisl Testament, cirile lui Moise, ale lui Tosua, ale judecitorilor si ale lui Ruth $i chiar in. secoltl al IX- patriarhul Fotie, bun jadecitor in materie de literaturd, admira foarte mult aceasti lucrare gio sisea cu totul remarcabild pentru o femeie qi pentru © impiriteasi“, Ea traduse de asemenea profepiile lui Zaharia si ale lui Daniel, in care gramaticul Tzetrés aprecia cu caldurd talentul ,,impicitesei stralucite, al fa timpul in_ versuri eroice, vie~ 20 fngeleptei fice a marelui Leontius*. Ea compuse_ gi Homerocentra sau Antologia lui Homer, in care. in cerci si povesteasci episoade din viaga ui Hristos, Sn-versuri homerice imbinate ingenios. Acesta era, de altiel, un gen de compozitie foarte apreciat in vremea s2 gi incercindu-, ca mirturisea ci nu ficea alteeva decit si continue opera unuia din contemporanii sty episcopul Patricius. Trebuie si mirturisim totusi, dest FEE bien dn ‘seacurile urmitoare ay Hadar foarte mult si aceast oper imperiala, 3 valoarca ci este dest de redusi. Nu giseyty in fond, wich ua‘fel de originalitate 5 cit despre form’, orice ar fi gindlit vdochia si, desi ea s-a Iiudat ci’ a dat armonie po- estitilor sfinte", lucrarea nu Valoreazi mai mul Jimba e banalf si versificatia mediocr’. Singura tris turk interesants gi caracteristi’, fate-un caving, a aces- tei creasii, este efortul de a incadra viaga lui Hristos jp smal fina lal Homer gia Tega in mod dew de ciudat piginismul cu crestinismul. Am avea d un de vorbit despre opera literari’ a Athenais Ev- dochici, dack ea n-ar fi autoarea une} lucriti mai cu rioase: poemul in trei cinturi asupra Sfintulai C3 rian din Antiohia, pe care Fotie il admira mult $i din care ne-aui rimas fragmente importante. ; Dupt legend Cyprian din Anriohia eran mag cian (vrijitor) celebru, Intr-o. zi, un tinir pigin, Aslaidas, veni si ceard sprijinul misterioasei sale singe beso nisl crying i aceasta respingen daz gostea; ca si.0 induplece, au vedea alt mijloe deat of €eard ajurorul diavolului. Cyprian primi si ea i cuce- reasci fecioara, puse la contributie oat puterca say cu atit mai mult zel cu cit el insusi se indrdgostise foarte repede de frumuseyea ripitoare a Justinei. Toate sforgivile vrijitorului rimasera inutile ; demon ch. mati de ol fugir’ din faga semnului crucii facut de nara [ati Aunci, convins de 2dimnicia. stiinyei lui a1vinovate, Cyprian isi arde cirtile magice, imparte ave- rea la siraci si se converteste la erestinism, Indrigosti- tal {rH noroe Feu la fel. $i la sfirsit vrijitorul poctit devine episcopul Antiohiei si sufers cu cura}. mar- tiriul pentru credinga sa, impreund cu Justina. Partea cea mai interesanta a poemului despre care am yorbit pe scurt, 0 ale&tuieste cintul al doilea care cuprinde marturisirea lui Cyprian. In momentul in care se leapida de credinjele sale eronate, ingeleptul agin vrea si-si povesteasci viaya inaintea lumii si si spun’, in faa multimii adanate, tot ceca ce invayase din mesteyugurile magice ale piginismului, toate fap- tele vinovate ce sivirgise cu ajutorul blestemat al diavolilor si cum, in sfirsit, Ficindu-se lumini in sufle- tul siu, fusese Indemnat si se cHiascd gi si se conver- teasci. In aceastd angi expunere, Cyprian explied cum a fost initiat in toate locurile sfinte ale piginismului, la Atena si la Eleusis, pe Olimp, unde muritorii ne- stiunori spun c& trfiese zeit infumurayi*, la Argos Frigia, unde se fnvata arta augurilor, in Egipt si in Chaldea, unde se invaya misterele astrologiet; in ter- meni energici el mirturisea cum s-a instruit in ,aceste Forme trecitoare, imitagii ale ingelepciunii cterne*, cum s-a hranit eu aceasti stiinti antica si nefastd pe care demonii_o imprigtie in lume pentru pierzarea ome~ nirii, Prin dibicia sa blestemata, el a reusit si cheme pe Satana si acesta i-a dat stipinirea asupra lumii si a pus sub ordincle sale armata spiritelor rele. Dar acest Satana pe care-| inchipuia Evul-Mediu in mire~ tia sa intunecatd aminteste mai curind de arhangh: Tul cizut, pe care Milton il va reprezenta in Paradi- sul pierdut. ,.Faya sa — spune poemul — seamini cu © Hoare de aur curat, strilucind de flacira ochilor-lui Pe cap are o diadema strilucind de pietre scumpe. Hi nele ii sint splendide, $i pimintal tremura la fiecare migcare a sa, Strinsi imprejurul tronului siu, o armati a2 ‘de gardi il inconjoard si el se erede un zeu, Kudin dise ci poate si faci tor ce a ficut Dumnezeu si ck nu se teme si se lupte cu stipinul vesnie." Creator al iluziilor, acest Dumnezeu cizut construieste, eu um bre zadarnice, tot ce poate si piarda si si ingele pe oameni, ,orase, palate, yirmuri umbrite, piduri dose, acoperigul drag al casci pirintesti, toate imaginile za- darnice pe care le zarese cilitorii in noapte“, mirajuri “amigitoare, cu care demonii isi bat joc de’ muritori sii duc in iad, Apoi, avem poves J Ampotriva cis Cyprian dedinyuie diavol dup diavol i pe Satana ; totul este inutil. Atunci, spre a 0 invinge, vei ioral mscocet fantome seductoare, ca sf $¢ apro- pie de ea mai usor si ca so ispiteased mai sigur, el in- Sugi se transforma ciad intro femeie tindedy cind ine tr-0 pasire frumoasi cu viers melodios sel schimbi de asemenea pe Aglaidas intr-o pisirici, ca si poatt zbura la iubita Ini, Dar, sub_privisea Tinigtiti. gi cu rati_a fecioarei, pasirca’ mincinoasi cade zdrobitd la paimint, Atunci Cyprian inccarci alte mijloace. Fami~ Ha Jastne exe oplesil de nenorciie gle mai fla rite : ciuma pustieste oragul stu natal ; nimie nu poate ispiti pe neinduplecata fat8. Si in faja atitor falring geri, vrdjitorul neputincios incepe si se indoiascd de el insusi 5 el defaima pe Satana si vrea si rupi pactul care-l leagi de stpinul demonilor ; si el ca si Justina; se apiri acum cu semnul crucii de loviturile necura- twlui, Dar Satana, ironic, neimpicat, iyi bate joc de victima care vrea si-i scape : ,Hristos nu te va smulge din miinile mele. Hristos mu, primeste pe cei care m-aut urmat o dati. $i nenorocitul, ingrozit de iadul etern care-l ameningi, termin mirtucisirea prin aceste cu- vinte indurerate si rugitoare : ,,V-am povestit viaga mea, Voi trebuie si-mi spuneyi dack voi putea indu- 213pleca pe Hristos si dack El va asculta rugiciunea mea . . gies fn acest poem framuseti puternice si reale gi se observi de asemenea toate amintirile literare, foate apropierile pe care le evocd imediat aceastt le tuck Cyprian sf Satana sint Faust gi Mefistofel ; i-n denon seusitoe mind al autrull eres, in Cuvintele trufage pe eare le pune in gura sa, © ceva din arhanghelul fulgerat din Paradisul pierdut. In alta pate, w gindesti Ia. Divina Comedie, in pasajul in Exte Evdochia descrie in trisituri energice viciile pe are splritele rele Te poartd in hime, minciuna gi des- il opine ra, ipoeriia sic, i desigur ef au e mie merical unel Merkel preceg din secalul al Velea, care te face si te gindesti astfel la Dante, la Gosthe, Ia Milton. Purem spune insit acwta omer AtheniEvdochel? No area sa personafi'e mick, deoarece ea n-a reat a Bin feumdasele povestiri pe cae le admirsm, nck d Secolul al [V-lea se ndscuse legenda sfintului Cyprian Gin. Antonia, probabil in Sia gi ea se bucurase de asta sues, ine buf ff exit 0 SESE Eh promt. Aeeastl povestie impateasa sificat-o, ai versificase cargile sfinte si viaya lui Heri tos gf frumuseyea temel pe-care a tratat-o nu dove- deste nimie despre superioritatea geniului si. Ea a avut insi meritul de a o alege gi prin aceasta Iucrarea sa. devine extrem de interesanti pentru diul sufletului siu. Se ingelege ci povestea lui Cy din Antiohia a atras in mod deosebit_pe Athenais- Evdocsia, penteu ef era oarscuim propria pov Intocmai com se intimplase cu vedjitorul, pAringii sti voisera ca ea si inveye ,,tot ce ¢ pe pamint, in aer i in mare*. Ca gi el, ,ea credea ci triieste, atunci cind in adevar era moarta®. Apoi, ca si el, ea negase ,,cre- dinga nelegivitd a idoiilor” si sfirimase yimaginile ae mincioase ale zeilor". 5i, in sfirgit, wo ca el, deveniti acuin cregtini gi pioast, ea era doritoare de a convinge sype cei care se fachind fact la idoli perversi*. Si prin ‘aceasta avem dreptul si exedem eX in inSlpitoarea i3- toric pe care 0 povestea, Athenais-Evdochia a pus ceva din ea insigi. |. Patem spune e& dat 0 scinte- fore de geniu ? Nici aceasta. Aici, ca sin alte lueréti forma — care singuri-i aparyine — este medioer’. Dar ‘opera isi pistreaza tot interesul, pentru psihologia ero nei noastre, Din ziua fn care erestinismal.o converts pe Athenais, el fieu si. dispar repede din suflewsl Siy'coate frumusetile antichititii pagine si tor Farme- cal amintrilor din tinereye. Atena,” Eleusis, Argos, twate aceste locuri stinte in care triise cel dintii ani, - nu mai eran de acum fnainte pentru ea dectt Heasu- rile zeilor mincinosi. Stiinya cu care fusose nutritd i piru o iluzie a demonilor ingelitoris cele mai fra- moase legende eu care fusese leginatx eopiliria sana mai erat in ochii ef decit ,povesti de femei bitrine". wAh! imagini curate si frumoase, adevirati zei yi ale. Wirate zeipe, tremurayi — a seris Renan fote-o pagina celebri din Sfintal Paul. Cuvintul fatal ¢ pronumtat t inteyi idol. Gregeala acestui evreu urit si mic va fi sentima voastri de moarte." Crestinismul viewo- ios © transforma de asemenca intro. singucl 2i pe Athenias. Pata savanti de altidati, filozoafa pigind ‘nu mai fu dectt foarte eredincioasa impiriteask Evdo- chia; si eind se desteptau in sufletul ei uncle ecouri obscure ale culturit clasice, etnd din educagia sa cle-. nick igi. mai amintea de cultul formei si de Homer, poate ed se temea si mu cedeve inci o dati iluziilor ademenisoare ale Saranci sau poate, punind aceste pres tigii pagine in serviciul gloriei divine, se gindea, mai curind, ca 0 bunt cresting, ef Je sfingea. 85 — Figuct bizantine vo.