VALERIU BABARA Doctor tN DREPT DREPT INTERNATIONAL PRIVAT CHISINAU 2002Prezentul curs de Drept Intemational Privat este conceput cao sintez a princpiilor fundamental ale dreptului international privat. Pentru ilustrarea unor aspecte examinate in cuprinsul acestui curs se fac referiri la legislagile recente de drept international privat. Totodatd, avind in vedere ca in cazul raporturilor de drept iternafional privat se aflé in prezenté reglementiei apafinind difertor tai, adic& conflicte de leg si conflict de jurisdic, sed soluia problemelor ridicate de aceste raporturi juridice se di potrivit unui anumit sistem de drept, pentru facilitarea aprofundiri unor aspect se fac referri bibliogaficeprivior la oateria examinatd ‘Angajamentele internationale asumate odati cu admiterea Républieii Moldova in Consiliul Europei constituie un pas important in perspectiva aderarii la Comunitatea Europeand. Ar fi necesar de menfionat ci aceasta presupune, totodat, alinierea [egislatei noastre la legislaile europene de profil si asimilarea disporitilor norma- tive din cuprinsul Conveniilor europene ratificate de Republica Moldova, Dezvoltaea sinfeidreptului international privat devine astfel prioritate pentru cercetarea stiinifica juridica, asa dupa cum cresterea ponderii acestei materi ca disciplina de stadin devine o priortate pentru invatimantal superior de specialitate. LLucrarea de fai a fost claboratain primal rind pentru da satisfacjie unor scoputi instanfa competent este strié seu hotirea judecdtoresacé, ori arbitrla, este 5 peonunatd in srindtate nt-un raportjurdic pot fi unul sau citeva elemente de extrancitete, 3. Obiectol dreptului international privat Prin nofiunes de obicet al rami de Arept se inflege real sociale care sunt reglementate si apirate prin intermediul normelor juridite. Avindu-se in vedere cele menjionate, obiectul dreptului international privat, ca ramurd de drept, este constitu din aporturjuridice de dept civil in sen larg adicd de drept privat, cw elemente de extraeitate CAPITOLUL I DOMENIUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT 4, Definitie. Domeniul dreptului international il constituie insttutilejuridice care formeaza ramura dreptului international privat, constituind principatele materi de studiu ale stiini dreptotui international privat. 2, Conflictul de legi- in doctrind se considera e# materia esentiald dreptului international privat il constitu conflictele de Teg. Conical de legi este situajia cid, privitor Is un raportjuriic eu element de cextraneitate, existé posibilitatea de af aplicate dou sau mai multe leg care eparin unor sisteme de drept difeite, Sp-gare acest raport are legiturk prin intermediut elementului de extancitate. Acest Coit apare situa cind inte leper sesizata ina solutions ligt, adie’ legeaforulu (ex for $i eyea stir, cu eare report are legituri prin elemental stdin, asfetorcare din aceste doua fei este susceptibilé de a cirmui raportul juridic respectv. In acest caz, instanfa sesizaté este push in situatia dea desemna legeaaplicabil ‘in ceea ce privetsconflictul de lei se ulizeazs si denumirea de conflict de legi in spato, in seqpal deosebirii acestuia de conflict de legi in timp, cre itervine inte dova epi ce se sueced in timp si care presupune interventia principiuhi neretroactivitilegilor. in accasté ordine de idei ar fi de remarct, 8 conflict de legi este 0 nofiune specifics dreptului international privat avandin vedere eX acest poate apirea numa in dontenjul raporturior eu element de extraneitate care constitue obiectl dreptulu international privat, iain anumite condi gi limite admiindu-seapicatea leg sirdine Conflitele de legi nu pot aplzea in raportuilejuridice care apartin ator domnenii, de cexemplu penal sau finaniar fn car legea stein poate faplicall. De exemple, 0 infractiune sivargitt pe teritoril R Moldova va fi sanctionaté potcivit dspozitilor Jogi penale ale R Moldova, flr‘ seine scura de ctafenia inftactorlu Referitor la denuinirea de conflict de legi, au fost aduse unele obiectii in sensul aceasta a-ar fi corespunzitoare, devarece pestrs o persoani neinifitl in mater se poate eres impresia cl ar fi vorba de legi care apain unor state diferite gi care ar pretinde a fi aplicate,atflc& pnd la urms shui 2 in favoarea ceei mai puternice. Iasi, in realitate instenga se corjduck de legea proprie din eae face parte si norma confictualiceindieSlegea aplicabilé(legea forului sau legea stdin). Astfel, into alare situaje nu este vorba de nein conflict. Noyiunea de conflict de legiexprima numa o indoialé ce stiruie fn cugeta interprtulu, ofupta psihologic intreratiune care militeazd pentru aplicarea uneia din leg 3. Conflctut de jurisdicti. Conflict de jurisdic desemneaza totaitatea ‘onmelor drepulu udiciarcu element de extraneitacavanducse in vedere c privitor ytsasots, Dreptinerationl priva, ed. discs x pedagoics, Bucwreys 1976, 921-2. ‘ny Loussoutr, PBourel, Droit international pie, Press, Pais, 1980, 9.39. 5la raporturilejuridice eu element strain pot apaea lig care ajung in fata instantelor judecatorest sau abitralepentrua fi solfionate. Unit autori, referinda-se la normele de proceduri in litgile privind raporturile de drept international privat, susfin ©& acestea pot fi clasificate in tei categori principale: 4)_nonne privind competentajurisdictionald in dreptul international privat, Aceste norme reglementeazi conflictele de jurisdicti, care, aldturi de confictul de legi, formeaza principalele domenii de sedi ae stiingei dreprului international privat ') norme privind procedura propriu-zish(procesele de drept intemafional privat). ©). norme privind efectele hotitiilor judecitorest si arbitrale strline. Normele cae solujioneaz& conflicteie de jurisdici sunt de drept material avind in vedere ca acestea se aplica direct raportulu juridic, prin aceasta deosebindu-se de normele conflictuale care indic& numa legea aplicabila. Aste, instanfa isi determing ‘competent in slufionarea unui lig de drept international privat potrvit normei Juriice propria fel, procedura si efecelehotiririlorjudecstorestistrine sunt supuse legilor propri, adica leg foruui — 4. Conditia juridicd a strdinutu.Alaturi de conflictl de legis conflictl de jurisdic, drepulinternajional privat mai cuprinde o institu important’ ~ condita jurdi a strinuli, care poate fi definité ca totalitatea normelor uric prin cae se determins drepturite si obligate pe care le pot avea strdnil. Aceata condiie intereseazi,agadar,capacitatea de folosin a straint in mod specific, normele care reglementeaz& condiia juridic.e stSinoli in Moldova sunt norme materiale. Astfel, condi juridit tinului est fntotdeauna supusi legii materiale in calitate de lege a forului, adic legea locului unde se afl strdinul Ize condita jurdid trainaui confit de leg exist olegitrt care const inaceca, e numai in misurain care se recunoastestrfinuli un anvintdrept se poate pune problema confictuli de lei. Raportaldintreaceste dows nofuni exe dirt dupa cum este vorba despre persoana fica sau pereoana juridid, La oricare dntre pesoane s-r refer, aceastélegturdpreznté urmitoarele consecint: a) referitor Ja ordinea in care.se invosa. Problema privitoare la conditia juridica a stekinului se invocsSnfotdemuna inaintea conflctului de lei. Numal daci se recunoaytestdinilor un anumitdrept se pune problema determina legii plicable raportului juridi eu element de extranctate +) referitorla legea aplicabils. Orice stat este indreptait sk reglementeze, in virtutea suveraniti de care dspune,intraea,gederea iesireasrnilr de pe eritorul su, precum si stabilies dreturilr gi abligatilor cele pot avea. Prin urmare, continual capaci de folosnt a strinilor se tabilete de stat pe terior ‘lruia se gisesc sani, iar nu de statu ciruia ei aparin prin cet drept al statclor nu lita posbilitatea incheieri unor convent intemaionale privind condita juriica « strtnitor, avind ca temei respectl reiproc al Areptuilor suverane i intereselor staelorcontactante "Dragos-Alexandru Sitar, Dept international privat, ed, Holding reporter, Buca, 1996, p.3031, 6 Regimal juridical strSinului a ajuns la un astfel de nivel de deavottare, inet in prezenl se recunoasteo anumita capacitate de folosingstrinior. in multe state regimul juridical stranilor este aseminitor sau apropiat, determinat, inte alee, de diviziunea international a munci si, deci, de relile economice imernaionae. Conca juridics a strSinulu, des este reglementatéexclusi de norme materiale, este oinsttutiecare aprtine deptlui international privat, pentru cel puin urmatoarele considerente: + are legiturd cu conflictul de lei; ate lepiturd cu procedura de drept nternajiona privat, sina drepafu international privat este tm masurds8asigure un studi untar al institujie condiieijuridice a stfinulu, instituyie care in elementele ei componente, poate face obiectul de stud ial altorramari de drep, de exemple, consttuional sau adminstrativ Cu toate aceses,o parte dint doctrinariapreciza cB, desi condita juries strlinului nu aparine dreptului intemational privat, totus se studiazl la dreptul inernaional privat gi aceast matere, care intereseazd indeosebi dreptul comerjului intemational®. in sprijinul teorie, potrivit crea regimul juridical striniloraparjne drepului internafional privat, subscriem opiniei dommului academician lon P,Flipesc, care consider cd exist olegitur’ dintre condita juridicd a stedinuui si conflotl de leg, care const in aceca, numa in mBsura in cae se recunoage strinului un anumit rept se pune problems confictlui de leg. Datoritéacestei legit, studiul condi juridice a stBinuui se face in cadrul drepului internafional privat incr-o manieré majortaa,autori francezi considers i ei e& deptul international privat cuprinde $i conti juridie8 a strdinului® ‘Autor englezi, dimpotrivg, sunt de parere cf materia nu aparfine dreptului international privat. {In ceca ce priveste cetienia, exist controverse in sensul dac aceasta fine sau na 4e domeniuldreptuluiintemaional privat. De exemplu, in doctrina jurdie france28, cetifenia face cu preponderenta obiectul de studv a singe! dreptutu international privat, De aceeasi pérere sunt i uniiautori romini, care considera c& in cadrl condife jurdice a strinuluitrebuies inchuse si normele privind regimul uric al ¢etieniei, dar uma in mésurain cre sunt privit prin prismadrepturilor i obligor strainilor in aceasta materic”, Inst, opinia majoritara este in sensul c& studiul cetatenie’ in aparfine dept interiagional privat, mentiondndu-se ci dept international privat cetifenia constitu un crteiu pentru determinazea leg aplicabile, cum a i de exempl, materia stiri capaci persoane’ fizice. Ins acest fpt nu trebuie si ‘Todor R. Popes, Dept international privat, ed, Romel, Bucuresti, 1994, p36, on P Flies, Dept nernafona privat, vl, ed. Actami, Bucuresti, 1997, p30. (1 Baio PLagarde, Droit ternational pve, vo, Pati, 1970, pA RH. Graveson, Confit of Laws, Private International Law, London, 1974, p18. ‘mpLereboursPigeonnire, Y.Lossousm, Droit intereational priv, Dall, Pais, 197, p19-23. ‘Dragoy-Alexandra Start oct, 9.32 Tom BFilipese; op et, p32; Tudor T: Popes, op si, p36 7constituie un argument pentru inctuderea materiei cetifeniei in cadrul dreptului intemafional privat, deoarece ar inseinna c¥ toate criteriile de determinare @ legii aplicabile ar apartine acestei rainuri de drept. Totodatd, legitura dintre cetatenie si conditiajuridied a strainului nu se opune studierii acestora in cadrul unor discipline diferite, Astfel, cénd se face referire la cetitenie, urmeaza si se faci trimitere la ramura de dreptin care est studiaté aceastinstitutie,avnduse in vedere c& cetfenia este insttutie de drept public care reglementeazi raporturi dintre persoama fizid $i stat, prin intermediul normelor unilaterale, find studiate in cadrul dreptului constituional sau al dreptului international public, | | | | t CAPITOLUL IV IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT 1. Notiunea si particulartitile izvoarelor dreptulul international pri Privitor i aces subiect se impune precizarea cA, spre deoscbire de dreptl international public, ivoarele dreptului international se clsificd in inteme si internationale in ceea ce priveste izvoarele interne, acestea isi glsese explicafia prin faptul ch biectul dreptului intefmafonal privat il constituie raporturilejuridice cu clement de exiraneitate, care se tabilese Inte persoane fizice gi juridice simu intre state in calitate de subiecte de drept ce actioneaza jure imperii Aste, statu reglementeaz& ietiunile la care participa persoanele fizice si persoanele juridice eare-i apertin. Dar, in reglementarea raporturilor cu clement de extraneitat, in multe cazuri, sunt interesate subiecte de drept apatinind mai multor state gi; prin aceasta, gi statele respective. Din acest punct de vedere, mijlocul cel mai util pentru claborarea normelor de drept internaional privat este acordul dintre diferte state 2. Invoarele interme. Principaleleiavoare intemc ale dreptuluiintemafional privat sunt actele normative, care se subclaificd in doua categori ‘A. I2voarelespecifice ale dreptului international privat contin, in marea majoritatc, rorme conflictuale sau materiale, destinate reglementiri raporturilorjuridice de drept international privat. Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care contine norme confictuale in diferit sisteme de drep, il constituiclegile privitoare lareglementarca, raporturilor de drept international privat”. ‘Norme materiale sunt cuprinse in mai multe acte normative care consttuie, in ‘mod preponderen,izvoare ale dreptului international privat, precum Legea R. Moldova cu privire la sttutul juridical cetifenilor strdni si al apatrizilor ain 10 noiembrie 998 - ; - B. Izvoarelenespecifice sunt acele acte normative, care interesexzi, in primul rind, alte ramuti de drept, dar care conjin si norme (conflictuale sau materiale) de rept intemational privat, cum ar fi, de exemphu, Codul civil al R Moldova (ari.596-603). Avand in vedere cd legislaia R Moldova a evoluat, necunoscdnd o dezvoltare fireased i autentict.adreprlui international privat principal avor in aceasta priving& imine, deocamdati, Codul civil din cuprinsul carviainstanfle tebuie si deduc, prin interpretare, solufiile corespunzitoare. In aceasta ordine de ide, devine imperios necesari adoptarea unui izvor specifi de norme privind solujionarea conflictelor de legi cum ar fi, de exemplu, o lege organicd privind reglementarea raporturlor de ‘rept international privat. ‘stil, in R Moldova majorittea principiilr existent sunt de facto nescrise, autor si pracicieni find pusi in situatia de ale deduce prin apelarea la princpiile generale ‘De exomph, a Romina ~ Legsa nr105/1992 eu pivice ls relementaresraportuilor de deept iterafional pian Aust Leges Federal cu privte a rept iteafional privat din 1Sian.1978 9sled adept compara in mater sl prepilin aca rtinind conscrabilin un fat de ole evolu Tn ees mater pe plan train “hand in vedere ampesce menonate, nega Repost Mldov, ipsa vnc! tg ere a replete reporurl de dept neuronal privat redomind tevoatl espe le depts international privat Din erat clegre menjontm umdtowel ce normale: 2) Consitaia R Moldova din 29 lie 198, mooce 3} Coda in 26dec 1964 Til VI Copacatajurii acter sin Si persanelor rd cesjesie. Apia lepr civil ale stately sive gia fratcor nena ) Codd proce evil din tune 1965 ~ Til VL. Dre proseduae Gre lcerienr si sl persomelor rt cei’ Aciuninentate Stor sotine deepal odectorey | bourse santo de decal Sutine, Gaal ineajoale ; 4 Diteteace nonnative saci caecprind i dipoice interesezt dep Front piva stevortn de nel nome de ep aterilp tai tx len de extent, dine care mend Coat ami : 5 Logan eu prvi lsat ui al cetenr stn a pair in Moldova dn 10 noembse 1994 «Logan cu pvr ln ctenie in nel 991 1 Leger prvind investi stane dnt april 992 1 [genni demir din ail 334, 1 Leger cu prvi la propre din 2 lanuarie991 1 [egenen prvi la avin din lic199. Naloare lic a practicii judiciare si arbi ae oe Patan ie bal en ever de drept ia RModove eta ce mu snseatad neste oll ceatr al acestei practic eare contibue prin dferite forme Teerlasjenren acti Bra wsi vor de drs menindid in acess Sion at 1 in Colul de procedd ci Aa ncavind value de precedent nefind obligor din puncte vedete {wie practajudcet resin importa cra ce pte errr nore, Sedrep ines pita ‘seme Priors imporanajriicla pactc atbial, de mejont pe lingh camera de Comer, Industries RMoldovafuncionach Caren de A Intemational care solutioncaza diverse litigii privind relatiile comerciale internationale. Curtea de Arbitea} interpreteazi dispozitile cuprinse in legislayia R.Moldova, care telomerase ccomonice exterels ae cps prom ei juice din R Moldova, precum si persoane fizice si juridice striine. Din acest punct |de vedere, se aprecue cl prction Cr de Abia] conus ierpreares 9 concoiea ouuor conficel le R Moliov in domenil acs rele ‘Siualsuclr in dep nteratonl pa Practice fndomeriademonstent eerie d comple ar legs exsefa sncacor ee newbil. Extent acer ane, gaan legal, na pate 0 'un motiv pentru refuzul de a judeca un litigiu ajuns in faa instenfelor judecdtoresti saude arbitra. n acest sens, apelnd la dreptul compara este concludenté prevederea art.3 din Codul civil roman care stabileste 4 “judecitotul care va refuza de a judeca, sub cuvdnt ci legea nu prevede, va putea fi urmirit ca culpabil de denegare de dreptate” Lacunele existente in legislatie vor fi completa prin analogia leg sau a dreptulu Astfel,potrivit art.11 alin.6 din Codul de procedura civila al R-Moldova, in cazul proprietatea > contractele; raporturie de familie. {n acest fel normele conflictuale pot fi grupate pe categorile de norme corespunzitoare raporturilor eu element de extraneitate, care pot forma obiectul ) Leitua normei conical, parte a nome’ conflctal in cares confine sola Tnconcluzie, se poate airma ci toria califcdri duplex causae nu ofer spunsul la intrebarea de ai dup care lege se face caliicarea in cazulin care cofinutl de fap al raportuluijuridicare legturk cu doud sau mai multe is. aceash situate ari ireascd intrebarea: cre este lex causae hii care se va face ealiicarea? In acest sens, dack ¢ sb facem efrire la dretulengle, im putea mentiona cn acest sistem dedretse consideré se face ealifiareauneianumit cringe lege, ea find o cndife de fond dupa legea personaliafecraiso, nim ce calificare condi de forms se face dup legealocului incheieticistor (lex loci celebrarons), nclusiv admiterearetrimiteri® ins sola exe diel dacdlegea personal a vitorilor soi mu este cea englezi, iar cBsitoria se incheie in staindtate sf caificareas rican fa instanlorengleze™. Tacais ope pT ‘ston PFlipesey, opct,p10S. ‘idem MRL Graveson, Conf of Laws, Private International Law, London, 1974, p.255. "Ion P. Filipescu, opi .106, or4. Teoria caliicitil autonome: in doctid se mai fcereferie sla tora calif autonome, Aceasateore resupune c nstanaseszatiasoluiona un tig alificl noviunilefoosite de norma conflictual in mod autonom, adicd fra atibui sensul pe are aceste noivn lsu in legea material inter, Contintulnoyiniorfolosite de norma conflictual nu poate fi acelasicu contnutel notumilorfoosite de lege intern, care sunt diferite in legisla dfeitor state. Cu alte cuvinte, soap aesti calificri este dea atibai un confnut comun, pe ealea compari acestrcalificari, reaultind ocalifcare care reprezinl o generalzare a calificiriloracceagi noun {In contnuare se impune precizarea ci aceasté treorie a calificri autonome are tangente cu teoria formulaté in materia dreptuli comerfului intemational, in sensl ci istana de abitaj poate plica un sistem autonom gi anafional penta solutionarea conflctelor de leg. ‘Aceastéteorie a caifcirii autonome prezint interes sub aspectul cf consttuie 0 critic a teoreicalifictri dup legeaforului. Astfl, ceasta indies, ck inunelecazur confinatu unei nofiuni nu corespunde eu coninutl aceleasinofiuni din legisla, inter si deci calificarea dup lege forului nu poate i accepatainfotdeauna, pentru nacest cezsearati denser dine sistemele de rep, dar nus soluta confit de Iegi. Sclutia conflictului de legi se gaseste doar in norma conflictuald a sistemului de drept a instan(eisesizate, ior prinipiiconPictuale de aplicae universal sunt foarte putine fi mu exist unanimitateasupra alii lor Apelnd la studi! drepului compara, este de remareat ck acesta face refer I dcosebirle care exist intr sistemele de dept, darn gi fell in care pot fi rezolvate. De exemphi,consimtémantulpirintlor la eSsitoria copilor poste fi eificat co 0 conditie de fond sau ca una de forma pentru incheierea cisitorie, dar studiul omparativ nu ne ajuti la efectuarea califidriint-un caz eoneet, deoarece conta. de fond ori conti deform pent incheiereacasitorei nu pot fi ealifcate in aya fel inctt uneori, dupa exz,s8 euprinds $i condi care tn alt sistem de dept sunt diferte exemplu in dept foruli condita este de fond, iar in drepal strin este condita de form’ sa invers si deci nu exist o notiune a conte’ de fond care 38 euprinda si condi deforma dupd un at sistem de dept sau invers" 5. Calificarea dupa proper lav. in doctrind mai exista si teoria calificdrii dupa proper law cate este aplicaté in dreptul englez. Sensul acesteia consti in accea ci egea dupa care se face calificarea depinde de la cazlacaz, in raport de partcularitatle ccauzei, apreciate de instanta de judecati. Dar $i in aceasta metoda se admite c8, in ‘general, calificarea se face dupa lex fori, ceca ce inseamni cd instanja de judecata poate califica si dupa lex causae™. Concluzionand privitor la teorile de calificare dup metodele enuntate sa putea afirma ci calificarea potrivit unui singur criteriu nu este posibilz™" si aceasta pentru problema interpretarii normei conflictuale este complicata si complexa, Desi dem. pil? ‘ova se vee ta. capil}, setiunes Hl, Meta proper law ‘L.A Lum, Mejunarodnge ceasiae prove, Mosk, 1970, p.263, 68 majortateaautorlor se éxprima in favoarea califiiri porivit igi frulu,totod se firma cd efectuareacalificdii dupa un singur eriterix nu este posbi, pentru una si aceeasi notiune nu se caificd in toate cazurle dupi legea forului sau dt Jegea stdin competent ‘Astfel, dacd‘o norm conflictual ar indica c8 momentultransmiteri dreptlui propretateasupra unui bun se determing dup legea situajei bunulu, notiunea “rep de propretate” asupra bunurilor situate fntr-un stat poate avea injeles difert de cee ofiune fn al sat, Prin urmare, aceeasinogiune nuse cafe in toate cazurile, pote [egiiforulu sau potrvit legi suaine competent. in une situa, calificarea se f ip legea forulu, iar in altele dup legea strain Desi existd mai multe opiniirefertoare la solutionarea conflicului de califici totus, dominant rimine sola efetuii calficiri dupa reguileinstanteisesiz {n solutionarea conflictului de lei, adic lex fori ‘Acestprncipiu este utiliza de etre intanfle sompetent ale ajorittistael desi in legistaile acestora nu intotdeauna existd o norma juridicd care ar © sceasia®®, Referindu-ne la legislgia R Moldova, a ide remareat ck asemenea prevederi exists, adica prevedes privind egulile de efectuare a calificri in drepulinternaio privat. in acest sens, este imperios necesaré adoptarea deere legiuitoal R- Molde 4 une! legi onganice privind replementarea raporturilor de drep international priv {in euprinsal cireia s-arreglemente si efectuarea calificiti Sepa) an eps Torn nc 105/192 sable heal cd teria ei pial devinde de eine eure fe thane! niu rp so apo jr i comida calf jr sit degre oCAPITOLUL It CONFLICTUI. IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE 51 RETRIMITEREA Sectiunea I Preciziri prealabile 1. Confictut in spativ al normelor conflictuale si notiunea de retrimitere. in materie 4edrep international privat, rebsie si avem in vedere cin conf e lei este posi ‘rn ne eile mterale ale diferitor ps dari ine sstemele de dept confictuale. In situate edd ssteele de drept in prezent contin norme conflictuale care au puncte de legéturddiferite,putem spune e& ne aflim in prezenta unui confit al nonmnelor conflictuae in aceast ordine de idei se impune precizara cf acest conflict al nomelor -conflictuale poarti denumirea de ‘conflict in spatin al normelor conflictuale”, deoarece nomele confictale din sistemele de drept in prezenfa cocnistl. Acest conflict se “ Argumente invocate impotriva ret 1. Norma conflictuald aplicabila solutionsrii unui conflict de legi apartine sistemmluj_de-drept al forului- Astfel, prin admiterea retrimiterii se ignoreaza Principial consacrat deja in materia dreptului international privat, potrvit c&ruia se aplicd norma eonflictualé a forului si nu norma conflictual stind. 2. Argumentul cereului vicios. Dacd trimiterea dispusi de norma conflictualé a forului se referd la intregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie facut, de asemenea, la intregul sistem de drept al forulu, inclusiv la normele sale conflictual. {ntr-o atare situate, normele conflictuale ale forului ar dispune o noud retrimitere la Jegea strdind, privitt din nou ca un sistem integral de norme juridice, iar normele conflictuale ale acesteia din nou ar dispune o trimitere la sistemul de drept al forului, roi imemationlprive, Precis, Pats, 1998, 275. ‘Jon .Flipesco, opt, p126 ‘wD Francestais, a ove durenvol eles confit de systemes en rit interational pie, Pais, 1958 (ciatdupt fon PFilpescu, Dept interayional privat, vole, Acta, Bucuresti, 1997, p.126) ‘Y-Loussouar, PBoure, opt, 7.290. lon PFilpesc,opcit, p29. naflindu-se astfelintr-un cere vicios, int-un sofism firé echivoc, un dute-vino Piré nici un punct de oprie, De altel, aceasta situatie poate fi aceeasi cand retrimiterea ‘este de pradul Il si se aplicd o lege a unui stat terf™. 3. Admiterea retrimiterii instituie © nesiguranta si o incertitudine in sojutionarea conflictelor de legi, Din acest motiv unele conventii internationale nu admit rerimiterea. De exemplu. Conventia de la Roma din 1980 privind legea aplicabilé obligafiilor contractual, prin disporitiaat.15 stabilestec8 aplicarea legii ‘oricdrei tri indicate n conventc, inseamnd aplicarea leg in vigoare in fara respectiva eu exceptia regulilor de drept international privat. 4. Argumente uilizate pentru admiterea retrimiteril, dar invocate impotriva ei. a) Insituatia cénd otege srdind nu este aplicabila intr-o materie in care ea insig se declard necompetent atunci nici legeaforului nu trebuie aplicataint-o materie jn care ea insdgi se declard necompetent, pe motivc& aga a dispus retrimiterea Astfel, ceea ce este valabil pentru legea stréina trebuie si fie walabil si pentru Jegea forula, iar admiterearetrimiterit ar insemna cé legea forului cedeazi in {oa lexi stiine, Altfel spus, aceasta ar insema c& instanta localé asculta de Tega string, b) Este inadmisibi c&instantatrebuie s4judece ca si cum s-ar judeca ia fara unde se cere executarea hotérrii, avindu-se in vedere c& acest hicru nu intotdeauna «ste posibil. De exemp, n unele cazuri nu se cunoaste dinaint care este aceasta {214 arin unele situafi potexista mai multe fri unde se poate executa hotirares, ‘Asif a fine seama de locul executiiiunei hotirar in determinarea competentsi legislative ar insemna adoptarea uni solufii nelogice, deoarece acest loc este Intimplator si nesigur. Totodat, se araté cA a lege compctenta egslativa de competenta judecttorease’, ar insemna adoptarea unui procedeu invers celui normal. ©). Teoria instanjeisesizate (foreign court teory) nu solutioneaza aceasta problema in favoarea retrimitri, deoarece ea num schimbi datele acestei, adicé punctul de plecare este leges str in loc de lexea forului 4) Printrimiterea dispusd de norma conflictual a forului s-ainfeles aplicarea legit strdine,faptiealizabil in cazu! acceptri retrimitri €) Dupi cum se mentioneazi, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de dreptin unelecezuri, darn altele areca rezulta schimbareareciprocd a soluilor. De exempl in materia succesiunii mobiliare a unui cetiteanfrancez domicilat si decedat in Belgi, daca am presupune ca cele dous sisteme de dreptinldnurd retrimiterea sau o accept, rezultatele s-ar prezenta in felul urmator: 1) in situatia cand sistemele de drept francez si belgian inlaturd retrimiterea,judecitorul francez aplicd legea material belgian, deoarece succesiunea mobiliara este ‘ign Flipseu opi, p19; Tudor R. Popescu opt, p74 ion P. ilipest, opi p20, idem. p12 8 supusd legit domiciiului defunctulu, iar jadecitorul belgian va aplica tegea material fancezd, deoarece succesianea mobiliaré este supusd legi nationale a Gefunctului; 2) in situyia ednd sistemele de drept francez gi belgian acceptd retrimiterea, judecdtorlfrencez, gindnd seam de norma conflictual belgian’, ‘aaplica egea material france, iar judceStral belgian, tndndseama de norma conflictual francezi, va aplica legee material belgian. Astel, dupa cum se bserva, rezatatuladmiteri retrimitrii duce la solufi eciproc inverse decétin cazul cénd nu se admite retimiterea. 4 In-ecea ce privest retrimiterea de gradu I, in cazul cand legea statu text se declaré necompetent trimitind la legen altui sat, ar acesta procedeazi in acelasi rod, s-tr putea face inconjurul lumii fir. a putea determina legea competent fin unele cazuri, legen statului ters poate trimite Ta lege statlui indicat inifal de norma conflictual a foruui Int-o stare situate egea apicabild mu poate fi Seterminat. De exempl, int-o problemi destatt personal, norma confictualé 4 forufu, pentru un cetjean englez domicilat in Belgia, rime la egea nafionalé 8 persoane, adic ta cea englef, eae retrimite la legen domiciiuiui, adie la cea belgian. Legea belgian retrimite la legeu englezs, care la findul ei declaré ompetenta lege belgiand®™. Aste, tntr-o aemenea situafie este imposibila ) _stabiirea legit competente Secfiunea 1V wzurile in care nu existd retrimitere Retrimiterea sa impus datorta sensului acordattrimiteii pe care Iegea forului 0 {ace cu privire la legea strlind, in sensul ca trimiterea poate fi infeleasi ca otrimitere 1a iniregul sistem de deept str, De aceca, de cite ori o atare interpretare nu este posibil, mu poate exista retrimitere. Retrimiterea mu este aplicabilé in urmatoarele cazuri a) Cid competenfa legi striine se slabileste de cdtre partite contractante in temeiul principiului autonomie} de voinj, este de presupus c@ acestea au convenit si se refere la dreptal material al ria carci lege au admis-o pentru a cdrmui raporturile juridice si nu la fatregul sistem de drept, care prin normele sale conflictuale ar pputea duce la repercusiuni imprevizibile ale unei teorii la care acestea nu au Infeles si se rfere. in acest sens, Conventia dela Haga din 15 iunie 1955 asupra legit privind vanzarea internationald de bunuri mobiliare corporale, in at.2 si 4, ‘undid principal desemnaii de cdtre parti a legit aplicabile, exclude retrimiterea De asemenes gi alte conventii internationale evitd retrimiterea. De exemplu, in art. al Conventiei de la Haga din 16 iunie 1955 pentru reglementarea conflictelor de Jeg intre lezea nationalé gi legea domiciliuli se dispune: “Cand stat in care persoana interesatd isi are domiciliul prevede aplicarea legii nationale, dar statul, al c&rui resortisant este aceasta persoah, prevede aplicates legit domiciliulii, orice stat contractant va aplica dispozitile dreptului inter ale legii domiciliului igen. B