Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • AD Smith Nationalism & Modernism ROM PDF

    Uploaded by

    Amelie Jms
    125 views103 pages

    Original Title

    AD Smith Nationalism & Modernism ROM.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    125 views103 pages

    AD Smith Nationalism & Modernism ROM PDF

    Uploaded by

    Amelie Jms

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 103
    Nationalism si Modernism Avind in vedere puternica sa revenire din ultimele doud decenil, cum putem explica astazi fora continua a nafionalismului? De ce ramin atit de mult oameni‘atagati de nafjunile lor? Sint natiunile si najjonalismul fenomene recente seu le puter gsi ri dacinile intro islorie indepartata? ‘Acestea sintciteva din intrebatile adresate in analiza incitanta pe care Anthony Smith © face celor mai recente abordari si teorii ale natiunii i nationalismului. in prima parte a studiului su, Smith examineaza difritele variante ale ,modernismului” si parerile in mod curent acceptate in acest domeniu, concentrindu-se asupra lucrari- Jor unor personalitati ca Geliner, Nairn, Giddens, Breuilly, Andersen si Hobsbawm. in parteaa doua, else refer la critic modernismului sila alternativee prezentate de ei, de la primordialismmul lui van den Berghe sau af lui Geertz pind la abordarile etnosim. bolice ale lul Armstrong sau Smith, precum si la unele contsibuti, pritre care ce! ale lui Seton-Watson, Greenfeld, Horowitz, Connor, Reynolds si Brass, printre al Studiul se incheie cu o scurta anali2é a unor abordati postmoderne ale problemelor identtaqi najionale contemporane, ale genului $i natiunii, ale nagonalismului civic sletnic, dar 51 ale supranayionalismulul 5: globali2ai Nationalism si modernism, primul studiu teoretic amplu pe tema natjonalismulut in ultimi treizeci de ani, constitule un ghid coneis $i echilbrat in dezbaterile, ade- seori confuze, pe aceast prezentind un domeniu bogat si complex, divizat de importante dezacorduri si paradigme rivale. Aceast lucrare plaseaza ferm nafiona- lismul in arena gindiril poltice si culturale curente si netezeste drumul spre un pro ‘res sistematic si concentra intr-un domeniu ce se extinde rapid, Anthony D. Smith este profesor de Etnicitate 51 Najjonalism in caiirul Institutului Eu: ropean de la London Schoo! of Economics. Pintre publicafie sale anterioare se nu mira Theories of Nationalism (Teotl ale nationalismului) (1971, 1983), The Edhnic Origins of Nations (Originile etnice ale nagiunilor) (1986), National dendity (Identitate national) (1991) s Nations and Nationalism in a Global Era (Najuni si nationalism, in era globalizari) (1995) Nationalism si Modernism Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la natiune si nationalism Anthony D. Smith Traducere din engleza de Diana Stanciu Chisindu © EPIGRAF « 2002 CZU323.1 S64 © Anthony D, Smith 1998. All rights reserved. First published 1998 by Routledge 11 New Fetter Lane, London This edition was published within the Translation Project with the support of the SOROS Foundation-Moldova and the Open Society Institute-Budapest (© 2002; Editura EPIGRAF pentru prezenta versiune in limba romana, Lectori: Elena Grosu, Ata Rusnac Procesare computerizati: Anatol Timotin Coperta: Grigore Comienco (SBN 9975-903-48-7 Studentilor mei, de la care am invitat atit de mult Cuprins Prefati Introducere: Paradigma modernist Ascensiunea sdectinul nafonalizmt? o.oo. 6 Ascensiunea sidectinal modemismul? 6 Telur spare er 19 1. Dezvoltarea modernistmului claste... Réidcinie modemismaluicasic. Paradigma modernist clascd a nayonalismut 3 PARTEA Variante ale modernismulut 2. Cultura industrialismulut . Noiune s_naionalis’ a ie agra ssocetaiindustrite 2 Dea cutur .populard la culturd inal’ “4 "Nationa sindustriaism a Notionatism g,cuturé nat 50 Nationalism seducyie publics 3 Nationalism scontizuiate storied 53 Nationaisasirect etic. 57 3, Capitalism gi nationalism ... Imperilssidezvotae negala 60 Populsmstromanat : 63 Dezvotarea ,generatoare de nian ? 3 ‘Bra socal naionaist or Coton ern ° roresionats 2 Siratesiole eter pera alegerearaionala™ % Inueressipasiune : 7 4, Stat gl natiune ‘Sure ale modemismuluipote Stat reexo Natiunea dincoto de sta Nature storanea nersrarala Stat sirdzbot Oteore poled anationalsmulu? Stat socetate—o punte ire ele? dentate sipolties Inuetecualsideotogie najionaita Modemism polit sistoreetica Coneluzie 5. Mesianism politic Religie plea Tineret marginale Cutt, ze celor ri Unnarcoticmitenarist Colonials sintetectu Milenarism siprogres. Religia isonet 6. Inventle gf Imaginatle nnn Inventarea natianitor| Nationalisme ernce sicivice?. Legitur ,protonationale’ Natinea =n yconstruc”? ‘Aimaginanatiunea Preconditistrice ‘Communit dparutu Ocomunitate emaginara? Industria capitalist atiparatulsireprezentarea Sacrifei de mas PARTEAAILA Critici alternative 7. ,Primordialism” gi ,perenialism” Primordial” I-adecvar inclusivs ‘Primordiaisn® I: dat cultural. Critica instrumental. 92 2 85 91 om 96 101 103 104 108 108 109 ut 13 16 10 3 Re 134 17 138 Mm 12 ua 6 8 49 154 159 161 Perentaism” Econtinuitat enicé fa Perenialsm”Itenicitate perend, najuni modeme 169 Psinologia afer etice 13 Niunea imernorala? 14 8, Emosimbolism.. Noun’ .vechisi continue" 78 [Natlunipremodeme? 131 {afionais cultural politic 184 Complexe mits. 138 Uncadualnecesitéiinationale 191 utara si granita 192 Legitimare dubla 194 Emi siemosimbokam. 198 Origin spun de nagiune 200 Eimosimbotisu analizat 203 9. Dincolo de modernism? .. Poliemictate recut siprezent 206 ‘Agenda posinationalé 208 Fragmentare lidentwaqhibride 209 Gensinatiune 22 Liberalism sinapionaism cui sau etic 217 Naionalism siglobalzare. 220 denttate nayionalagisupranationalsin 228 Dincolode modems? 224 Coneluzie: probleme, paradigme $1 protecte Probleme. os 28 Paradise 229 Proiecte 232 Note. 235 Bubiograte 250 Indice 271 14__ Nationalism st modernism cipalilorreprezentanj ai flecdret abordari importante din domeniu, Dac aceasta a presupus tratarea superficiald sau omiterea anumnitor contibuit ~ lucru inevitabil ‘ntun domeniu ce se extinde rapid -, atunci sper c4 autoi in cauzd imi vor ac- cepta scuzele pentru aceste omisiuni si pentru eventualele erori, cu prvire la care Jimi asum intreaga responsabilitat. ‘Aceasta carte se adreseazA in primul rind studenilor incepatori din acest do- ‘meniu, Le datore? foarte mull studentilor mei, care av fucratalaturi de mine pentru aelucida multe dintre problemele abordate in aceasta carte atitin perioadele bune, Cit siin cele mai difcile, pe parcursul numeroaselor si pasionantelor discuti din timpul colocviului cu tema Ethnicity and Nationalism (Etnicitate $1 nationalism) din cadrul masteratului de nationalism, precum si din cadrul conferinjelor si sem: narillor organizate de Asociatia pentru studiul etnicitai si nafionalismului de la London Schoo! of Economies. Lor le dedic aceasta carte in speranja cA vor con- tinua s4 cdutim raspunsuri la numeroasele intrebii ridicate de problemele funda- mentale ale naliunilor gi najionalismulul Anthony D. Smith London School of Economies Noiembrie 1997 Introducere Paradigma modernistaé De la cdderea Bastilie pind la ciderea zidulul Berlinulu, un Girrosu strabate storia lumii modeme. Apairind bruse in Anglia si Olanda secolelor al XVHea si al XVII- lea, acesta este din ce in ce mai clar marcat la sfrstul secolului al XVil-ea in Franfa si America. Divizind si redivizind teritoti si popoare, se intinde pe tot terito- riul Americii Centrale si Latine, stabate Europa de Sud, Centrala, Esticé si Nordic& pind in Rusia, India si Oriental Indepartat, pentru a'si croi drum apoi, sub multe forme, in Orientul Mijlociu, Africa si ,Australasia" in intimpinarea acesti fir osu vin proteste si teroare, rizboi si revolutie, includerea unora si excluderea multora, in cele din urmé, fru! rogu se estompeazi, devine fragmental si se pierde pe ma- surd ce lumea evolueaza, Finul rosu este nationalismal sel este cel care uneste si desparte popoarele in Jumea moderna; desi ia multe forme, rimmine acelasi fir rogu care apare $i dispare: ascensiunea si declinul natjunilor $i nationalismulu Istoricii se pot contrazice cu privire la momentul apatite’ natjonalismului, dar sociologit au un raspuns elae nafjonalismul este o migcare si o ideologie modem care a aparut in a doua ju mitate a secolului al XVilL-lea in Europa de Vest si in America si care, dupa ce a alins apogeu! in timpul celor dou rizboaie mondiale, incepe si treacd acum printr-un proces de declin si lasa locul forielor globalizai, care transcend granite le statelor-natiune, Ascensiunea si declinul nationalismutui? La inceput, nationalismul a fost o fof inclusiva si de eliberare, A eliminat localis- ‘mul regiuni, dialectului, obiceiutlor si clanului gia ajutat la crearea unor state natiuni mari $i putemice, cupiele centralizate ssisteme de administrate, taxare si invatamint, Natjonalismal era democratic si popular, ataca practicie ‘feudale st tiranile imperiale opresive proclarnind suveranitatea popoarelor si dreptul aces tora de a-si hota destinul, in proprille state, daca aceasta era ceea ce doreau, De~ a lungul secolului al XIX-ea si chiar in cel de-al XXea, naijonalismul putea fi infil oriunde elitele locale luptau sa rdstoarne adrninistratja imperial i colon ald straind, astfelincit pentru 0 vreme el parea imposibil de diferenfiat de demo- 16 _ Nationalism si modemisin cra pout Oar esd ds amor ell Xin, concord Be Ree ee beam (Anderson, 1991, cap. 6). Sc seu pecietneione eccaine erie acs aed Sere on aANcicse meeeoc tesa elleoraescrarie in contextul repulsiel pe care toate acestea au generat, cel putin in Europa, ‘mul au dorit apoi sa puna capat confctlordistrugatoae sisi ereeze un cont- nent spranaiona nfo de dvrune nana echea cei in wn iatea si superioritatea najuni ia statului a fost zdruncinati si nolle generati din Occdent, obec Atle Imigafa saree euro, a incl sk simi forta vechilor amintiri nationale, a tracijilor si a granitelor. Desigur, n alte Pein} ale lumi, fl rogu al nayonalismului marcheazA inc’ antagonismele voter te ale diviziuniloretnice, care ameninfa 8 dizolve unitetea tragi a noilor state tetitoriale. Dar chiar si in Asia, Africa sau America Latin, vechea credini in nats nea chic de masa fot rot de reatileecomomice police ale uni di ini a muncifoarte inegale la nivel interaonal, de putereaforteor transijona- ieqladvsunlor ence dn intro Inacst en soctle nds avant nu fac decitsA oglindeascd vitorul planete, cind najunile si naionalismul vor apsirea ca fort reeatoare, ce devin rapid perimate, nt-o lume amarilor pile trans nationale, a grupurilor de putere, a consumului si comunicafilor de masa la nivel global (Horsman si Marshall, 1994) Ascensiunea si declinul modernismulul? © data cu aceasté disolutie treptatd a legdtutilor create de ni Inimile multora dint teoria nationalismului Idea cd natiunile sin enttay reale, inrSdacinate Inistorie i viala sociald, cd sint omogene i unite, c& reprezinta principalii actori social $i Politci din lurmea modems nu mai pare la fel de adevaratd astézi ca acum teizeci sau chiar doulzeci de ani. june in mingile st 'memibrii si a avut loc $i evolutie paralela in cercetarea gi Introducere 17 De la mijloclsecotull al XXea, pind a sfigitl anil 1960 nceputul ant tor 1970, ramas predominant un punet de vedere optimists tealist cu privire la talluni si nafonalism. Oricare arf fost diferentele dintre el, cercetatoi steorel- Geni rayjonatismului pareau s& fle de acord cu prvire la putereapsihologic8 si ‘eallates sociologied najunilorsstatelt-natiune. Ei se refereau la necestatea Tea constr naiun pin tehnicl speciice ~ ca urbanizarea, comunicaile, ed Catia de masa ¢parcptea politica ~la el cum sar refer constnrea unor ‘asin eit prin flesvea unos Planurl i dispozve tence penty preluera rea materilor prime. Erao problema de insltujonalizare, de meteializare anor rotor necesare in insite potritepentr crea copi cit mai bune ake model luteceidental de nafune cu patcipare cvica, Aceasta a devenit oproblematehn cade gisite a rejetelor pothite penina dezvoltarea national, de asigurare a unck Gresten economice echlbrate si diversiicate, a unor canale deschise de comuni- See reaprese. a unui public organiza lreceptiv sa unor elite matures lexi ve Aceasts era modaliatea de a copia modelul de succes al statuluinagiune occ dental in fostele colon din Africa gi Asia.” La chit anitor 1980 si 1990, un asf de optimism era indulogator de na. Nunumal ed ndzuinle spre odezvolare democratic ae siatlorlrcane s asia ficcrnu sou impli, dar rile dezvttate din Vest au sufent de pe urma conti tor enice sa scizuni, iar in Est ciderea ulimului mare imperit european mul: Satna! a favorzat descompunetea dealluicosmopoltprivind fatemitaea in aasrmonentele cate tno-nafonale.Valul masi de imigrant si dezvoltarea cont $e sere! comunicatior si tehnologitor informational av readus in discute ‘Techea convingere ca exist onajune cvicd unica, cu o dentitate national omo gent, care poate fi foosita ca mode pentru o dezoltae national ,sanétoasi. Drept rezulat,s-arenuntat a vechile modele si deopotriva la o mare parte a para ‘ligne! naffonalismlulin care ele se integrau. Depasind vechea paradigm, nole ide, metode 3! abord3, fra a reuy si creeze 0 paradigms alternativa, dar eft ‘ind veche practi general acceptate, av pus in discufe ins ideea une natunt tnitare, reveling bazele fictive in descrieril furnizate de sutinator i. Decon- struirea najiunii anunta si sfirgitul teoriei najionalismului.” Paradigma nagoralsmului, pin de curind larg acceptal, este aceea a mo- dlemismuta elasie. Conform aceste concept, nalinile si najjonalisrmusint in thrsec!naturit lumii modeme si revoluiel moderiti. Formularea sa canonicd titeazd din ani 1960 mal als in modeul , constr nafuni™. Acest model a avut tin puterie ecou In single sociale in urma vaste! misc de decolontzare din ica Asia a avut oinflenga considerabili asupra factoilor de decizie polick din Occident Model constr: natun, des ce! mai bine cunoseut i mal es ‘Gent, nua fost ins nicidecum unica sau cea mai subtla sau mai convingitoare Sferslune a paradigme! modersste a naiunilor si nationalism In rma acest nodel_ au apirut alte model si teri mai complete gi mai soiticate, care por hheau 31 ele de la premisele modernism clasic. Abia in anit 1870 #1980, au “drut sere de crt care au pus in discus ipotezee paradigrnet ho dat cu tle, modelul consti naliuni. Aceste etc, pe de pare, au prezemtat naiunea ape o categorie inventat,imaginata si hibrid iar pe dealt parte, ca peo Vers 18 _Nagionatism si modernism une modern a unei comunitafi sociale si culturale mult mai vechi si mai simple. ‘Aga cum vom vedea, povestea ascensiunii si declinulul nafiunilor si nationalismne- jor din humea modernd se oglindeste in descrierea ascensiunil sj declinului para digmei dominante a natiunilor $i nationalismului, impreuna cu toate teotille 1 modelele asociate. in ultimii weizeci de ani s-a inregistrat 0 mare dezvoltare a studilloristorice, ‘comparative si de caz, pe tema najionalismului, care se bazeaza pe studileIstori- ce anterioare despre ideologia nationalista’, dar o si depagesc. Desi teoria naliuni Jor $i natjonalismului a atras mai putin atentia cercetavorilor, au existat citeva abor- ‘ix’ s modele no! ale snafionalismului in general”. impreund, ele au pus in discu- tie ipotezele mai vechi, organice $i ,esenijaliste" ale natiunii si au extins paradig ma de baz a modemismului dincolo de formularea clasica din modelul ,con- struiti nagiuni’, specific anilor 1960. Aceste abordari si teori poseda un numar de caracteristici pe care majoritalea cercetitorilor s{teoreticienilor din ultimele trei decenil le considera deja acceptate, printre care 1 sentimentul puterit si imprevizibilitiii naylonalismului, ideea cd ideologia gi migcarea nationalist an constitui\ una din forjele dominante in lumea moder- 1a $1 ¢4, datorité caracterului el multiform, nu era posibil de prevazut unde si cind va iabucni din nou; 2. pe de alti parte, sentimentul naturii problematice a conceptului de natiune, dificultatea de a/1 Incadra in defini clare, dar $1 sentirentwl c& natjusile sto- rice deja definite sint comunity sociologice de mare fort $I rezonanta; 3. convingerea cA existé o specifictate istoricd a natiunilor si najionalismului, ca acestea sint fenoment specifice unei anumite perioade Istorice ~ epoca modema ~ si cd numai o dati cu sfrsitul acestei perioade vor disparea si nayiunite; 4. evidentierea tot mai clard a faptului c& toate identitaile colective, printre care sicele culturale, int social-create gi, in consecin{s,injelegerea vafiunli ca pro- dus cultural, realizat de diferite elite pentru a servi anumitor necesitii sau inte ese} 5. gi, in consecinta, angajarea In explicati sociologice care deriva natiunile si nationalismul din conditile sociale si procesele poltice ale modern, apl ind concomitent si 0 metodologie a modemmismului si prezentelsmului so: ciologic, ce utilizeazs date mai ales din lumea recenta si contemporan,* Desigur, nu to{teoreticienii discutaiaiciImpsrtagese aceste ipoteze, chiar daca sint modemisti autoafirma. Dar exisla o convergent suficient de mare printre teoreticieni in sustinerea paradigmei dominante a modemismului impotriva crt cilor sai. Coea ce sugereaza aceste caracteristci Iwate impreuni este o convingere putemicd cu privire la ascensiunea si declinul unui fenomen putemic, dar specilic si problematic din punct de vedere istori, a cdrei perioads de dominatie si-a avut adicinile In revolute modemitail si care acum se apropie de sfisit. $1 in urrma sa, c@ 0 umbrd a realitai, puter observa ascensiunea si dectinul treptat al refle- xiei sale intelectuale, paradigma dominant’ a najiunii modeme, moderismul clasi. Introducere 19 Teluri si plan de lucru ‘Aceastd carte se referd, in general, la ascensiunea $i declinul asteptat al paradig- ‘me} dominante @ sajunilor §nationalismulu. Telurile sale sint patru la numdr. in primul tind, cartea Isi propune si examiineze principalele ipoteze ale modesnis- rmului clase sisi deserie bogatele variante gi dezvoltar prin analiza abordrilor si teorilor unora dintre principali reprezcntanti. in al doitea rind, ea oferd o critic’ din interiora acestor abordit $i seo in tereveni lor propri gi evalueaza punctele forte si limitele paradigmei pe care ele 0 impaitagesc. In al teilea tind, exploreazi si evalueaza unele din alternativele propuse de principal etic’ ai modemismului Clasic, Citva dinire acest erticls-au indepartat complet de paradigna dominant, dar majoritatea i-au acceptal unele premise §le-au respins pe aitele, suptimentin- due cu idei extrase dintr-o paradigina ,perenialist" in cele din urma, cartea este oincercare de a tece In revisti noi dezwoltari, de a realiza un bilany al momentului fn care ne afiim din punettl de vedere al teorilor nagionalismului si de a indica unele abordri fertile si progrese in domeniu. Cariea are dou pari, prima dedicatd variantelor si problemelor paradigmei moderniste, a doua dedicat criticilor $1 allemativelor pe care acestea le propun. Prima parte examineaz’ paradigma clasica sivatiantele sale, Capitolu! I descrie pe scurt ascensiunea modernismului clasic, o dat cu renuntatea la ipotezele sili 1atile vechilor dei ale nayjunii organice, si apotstabileste principalele caracteristici ale paradigme’ clasice in perioada ei de vir, in ani 1960 Capitolele urmatoare analizeazi principalele variante ale paradigine’ in ani 1970 si 1980. Printre acestea se afl + vetsiunea sociocultural asociat’ x punctele de vedere ulterioare ale lui Er nest Geliner, care leaga najiunile sinaljonalismul de necesitatea de a genera 0 cultura inalté” pentru modemizare si dezvoltare industrial + tmodelele socioeconomice ale lui Tom Nairn si Michael Hechter, care deriva natjonalismul din functionarea rajjonalé a economiei mondiale ¢ in intere- sele sociale si economice ale indivizilor, ‘+ versiunile mai pronunjat politce ale unor teoreticieni'ca Charles Tilly, Antho- ny Giddens, Michael Mann si John Breuily, care studiazA relaia dintre natio. nalism si sursele puterii~ mat ales rézboiul, elitee si statul modern; + siversiunile ideologice ale lus Elie Kedourie si, mal recent, Bruce Kapferer si Mark Jurgensmeyer, care tind S& priveascd naffonalismul ca pe un sistem de credinje, un fel de surogat al religie sau de relighe secular’, sisi lege aparitia si influenta de schimbarile din sferaidellor si credintelor, ‘Utirmal capitol ab primel pst} continua tema dezvoltari gi depasii imitelor ‘modernismului clasic. Principalele teori late in consideralie, acclea ate Yeh Erie Hobsbawmn si Benedict Anderson, pot i considerate alt variante marxiste ale mo- ‘demismului clasic, cit i teorii ce depasesc intrucitva unele jpoteze ale acestel pa~ radigie. Formulirile date de ei ,tradiiior inventate” si .comunitatt imaginate” specifice najunii au consttuit baza unor dezvoltaei ,postmodesniste” mai radica- 20__Nationatism si modernism le, in care ideea de identitate nationald este considerala inerent probleraticd si ‘descompusi in parjle sale componente. Partea a doua exploreazi numeroasele criticl ale moderismului clasie ale dezvoltatilor sale ulterioare, de la crtici moderate, ,din interior” la critic radicale, din exterior”. Dintre acestea din urma, cele mai cunoscute sint acelea care ac- ‘centueaza calitalea de ,primordialitate” a natiunilor si nationalismului, printre care se numara si versiunile sociobiologice ale lui Pierre van den Berghe, de curind revalorizate, s1 primordialismul cultural asociat lui Clifford Geertz, eiticat de in strumentalisi" ca Paul Brass. Diferentieri mai pulin radicale de delle in general acceptate ale modernismulul s-au manifestat la Walker Connor, Donald Horowitz 31 Joshua Fishman, care evidentiaza componentele psihologice si de rudenie ale ‘etnicitati si etnonafionalisimutui. Un alt grup de critici este reprezentat de autori ca John Armstrong si Steven Grosby, care pun la indoiala modernitatea inttinsecd a nafiunilor si redeschid dezbaterea cu privire la prezenja .perena’ a nafiunilor ‘Al doilea capitol al parti a dova continua discutia cu privire la najiunile pre- moderne luind in discujie scrierile unor istorici ca Hugh Seton-Watson, Doron Mendels, Adrian Hastings si Susan Reynolds, care au reexaminat doverile refer toare la najiune si nationalism in epocile premodeme gi care incearca sé decuple- 2e (unele) natiuni de ,modernizare”, Sint examinate apoi screrile lui John Hut chinson, John Armstrong si proprile mele scrier, care evidentiaza natura cultural si xetnosimbolica” a etnicita{i $i nafionalismului. Fie c& adera la o abordare mai ‘mult fenomenologica sila evidentierea barthiand a folosiril simbolurilor gi mituri- lorin mentinerea granitelor etnice, fie c& preferd o abordare mai structural si etno- historied a formariinatiunilor, acestea sint lucraricriice la adresa a ceea ce cle considera esecul modernist de injelegere a najiunilor moderne in longue durée si In vechile mitur, reminiscenje, simbolur si tadii etnice Ulimul capitol din partea a dova oferd o scurt prezentare critic a unora din ‘numeroasele abordari noi in domeniu, incluzind si analize ale fragmenta si na. tutti tot mai hibride a identitatii nationale si ale folosiiietniciti ,situationale”, relatiri de orientare feminist ale proiectelor nationale cu componente de gen, simbolism national gi de gen s1 elalilintre gen si etnicitate, dezbateri cu privre la natura civicd sau etnic& a nationalismului sila relaile sale cu democrat liberal, discus despre dispariia statulu-najjune in era ,supranationalismulut” gi a globa- liziii, Aceste abordari sint evaluate nu atit pentru meritele Jor intinseci, eit pentru contributile lor teoretice la infelegerea generalé a naliunilor si najionalismultul si din acest punct de vedere ele pot fi considerate extensii sau revizuirilimitate si partiale ale modemisimulu O scurta concluzie enumerd principalele probleme teoretice si sugereaza ca, lit timp cit nici o teorie unitara nu este posibilaintr-un domeniu alit de complex si divizat,s-au facut, totusi, progrese sernnificative in multe directi, cu rezultatul c& ‘am ajuns s4 infelegem mult mai bine aceste fenomene eluzive si proteice. Cel pulin, ne putem imagina combinafi de elemente ale principalelor paradigme din domeniu, care pot genera, larindul lor, programe de cercetare istoricd si compara tiva fructuoas& pentru elucidarea celor mai controversate teme Dezvoltarea modernismului clasic ‘Teoria natiunilor 5: nafjonalismului a fost dominata de trei probleme principale. Prima este elicd 5 flosofica. Ea priveste rolulnaliunil in viala oamenilor, Ar trebui si considerdm natiunea ca pe un scop in sine, o valoare absoluté ce nu poate fi ‘masurata prin intermediul nici unei alte valori saa ar trebui sa privim natiunea si identitatea najionala ca pe milloace de a ajunge la alte scopuri si valor, valori imediate, dependente de timp, loc gi context si mai ales de coneitile epocii mo- deme? ‘Adoua problema este antropologica s politica si se referd la definitia social a natiuni, Ce fel de comunitate este natiunea si care este relatia dintre individ si ‘comunitate? Are nafiunea in mod fundamental un caracter etnocultural, este €a 0 ‘comunitate definta prin descendeni (reala sau fietiva), ai care memby sit egatt de la nastere prin relaii de nudenle, itorie si limba comune? Sau este ea mai ales Co comunitate sociala si politic’, dazatd pe teritoriu comun si locuite in comun, pe drepturi de cetatenie si drept cuturiar,indivil putind alege liber daca vor sau nis sé aparting? ‘Atreia este istoricd $i sociologica gi se referd la locul nafiuni in istoria umani {aii Ar trebui s& considerdim nafiunea 0 comunitate imemoriata, in continua evo- lujie, avindu ridacinie intr-o lunga istorie de conexiunt si cultura. comuna? Sau ea este mai degraba un ,consttuct” social recent, arefact cultural, deopotriva rigid simaleabil, produ tipic al unei anumite epociistorice, conditie specifica a epoci ‘moderne si destinati, in consecin, sa dispara o data cu depasitea acestui stadiu, atunci cind condifile sale de existen{d Inceteaz’ sé mai fie valabile? “Aceste trei probleme si dezbaterile pe care le-au general apar continu in dis utile despre natiuni si nafionalism, Asa cum ar fi de asteptat, ele se suprapun si se intersecteazd adeseor gi se poate intimpla ca specialist sa adopte o pozitie clar dlefinité cu prvi la o anumita problema doar pentru a trece apoi, pe neasteptale, dle partea cealalta in vreuna din dezbateri - el pot sa sustina, de exemplu, c& na unite sint periodice si imemoriale, dar si milloace pentru alte scopuri sau ca ele Sint comunitali sociale 5 paltice, dar constitule, totus, valori absolute, Mai mult, a ttvia gi ultima dezbatere combina dou probleme separate: problema antichitiit se modemitafi natiunii in istorie i aceea a naturii sale evolutive sau social con- stitute. Asa cum vom vedea, aceasté combinalie de probleme face dificil aderen- 22 _ Nationalism gi modernism {alla orice caracterizare simpla a teoreticienilor sau la o anumita clasificare a abor \atilor §1teorilor din domeniu. Cu toate acestea, existé un acord suficient intve analisti $i teorii pentru a propune o schema de clasificare generald, bazaté mai ales pe cea de-a treia dintre problemele mai sus specificate, O astfel de clasificare scoate in evident lnile principale de dezbatere din ultimele deceni, desi ea nu poate constitui decit o intelegere aproximativa a logicii aflate la baza anumitor abordati si teor Radi inile modernismului clasic Primit precursori Primil cercetatori ai naijonalismului erau, de fapt, bucurosi si combine aceste pro- bleme, amestecind 0 abordare evolutionist& a dezvoltiriinatiunilor cu un anurnit rad de voluntarism si prescrierea activismului politic cu sentimentul rédacinilor etno-culturale stravechi ale naljunilor. Michelet, de exemplu, considera natiunea cel mai bun mijloc de aparare alibertagiindividuale in epoca fratemitafi. Revolu- tia Francez4 aadus, sub influenjailosofiel lui Rousseau, un val de patriotism aproa- pe religios, in care ,omul fraternizeazi, in prezenta lui Dummnezeu, cu Frania,xflica atiunilor”, Inconjurats de tai prietene ca Hala, Polonia sau Irlanda, al c3ro¥ nat. onalism provenea din migcarea Noit Europe a lui Mazzini. Erau, de asemenea, Impartiste $1 ipotezele naturaliste ale ui Si6yés, pentru care najjurile existau, din. colo de legaturile sociale gi legale, in mod natural” Pentru lordul Acton, pe de alta parte, problema centrald este de etica: miisura in care teoria (francezA) a unitafi nationale ,face ca nafiunea sa fie 0 sursd a des- potismului i revolutie", in timp ce teoria libertarians (englez4) a nationaliji se revendicd de la Revolutia Giorioasa din 1688 si considera najiunea ,bastionul au. ‘oguvernaiti si cea mai puterica limita pentru puterea excesivd a statului", Pentru Jordul Acton, viziunea idealisté continentala a hatjonalitii nu {inteste nici spre libertate, nici spre prosperitate, sactificindu: le pe amindous in fata necesitatitimperioase de a face ca nafiunea sa repre- Zinte modelul si masura statului, Evolutia ei va fi marcaté de decddere ait ‘material, cit si moralé si aceasta noua inventje va ajuage predominant att ‘supra lucrarii lui Dumnezeu, cit sa intereselor umanitai (Acton 1948: 166-95) Analza conservatoare anafiuiealizaté de lordul Acton Incearcd totus 8 jus- ce imperile mulinayonale, cum ar ficel habsburgic, pomind de laideea ca aces tea, spre deosebire de statele najjonale,,potsatislace mai multe rae diferite”.Flul in care afta el, in general, dverstatea nu este mul ifert de acela al ui Moser sau Herder sicredinja sain ibertate se aseamand cu aceea susinuté de John Stuart Mil, ‘care a sustinut dreptul la autodeterminare nationala si voluntarism colectiv? Probabil céicea mai infuenté dintre aceste prime analize a fost aceea facta de Emest Renan, intr-o conferinjd din 1882, finuté pentns a contracara nationals -zvoltarea modemismului clasic__23 ‘mul militarist al lui Heinrich Teeitschke. Renan combina sentimentul formtiletno- cculturale europene fn longue durée si credinfa in angajarea politic activi a mem- biilor naiuni. El pomeste dela vechiul contrast dintre fuziunea ,raseloe” in cazul natjunilor din Europa de Vest si pastrarea diferentelor etnice in Europa de Est. in Franfa dispavuse ined din secolul al X-lea ideea ca ar exista veo diferenta de ras intre populatia galicd gi cea franca. Astdzi conteazd doar experientele impartagite 51 amintirile comune (precum si cele pierdute) ale membrilor, ele constituind nati sulle, principiu spiritual ., o naijune reprezinté o mare solidaritate, creata de sentimentul sacrficilor ficute si al acelora pe care cineva este dispus sa le fac’ in vitor. Ea presupune un trecut, dar se obsetva In prezent prin interme-