BASARAB-PETRU DRAGOMIR ANCA ANDROHOVICI GEOLOGIE FIZICA LUCRARI PRACTICE EDITURA UNIVERSITATH DIN BUCURESTICUVANT INAINTE Nevoia de instruire a studenfilor intr-un domeniu atat de complex ca Geologia face ca niclodata si nu fie suficiente lucritile pe care acestia si le aiba la indeméin. Cu atat mai mult cu ct, desi literatura de specialitate cuprinde liste nesfirsite de lucrari si tratate, unele devenite clasice, altele foarte noi, pufine dintre acestea sunt accesibile, fiind fie epuizate, fie intr-un numir prea mic de exemplare pentru a putea fi cu adevarat utilizate de studenti n instrument elementar de Tati motivatia pentru care incercdm sa oferim celor interesa| studiu, mai ales in condifille unor cunostinge extrem de precare dobandite anterior. Primul contact al incepatorului cu Iumea atat de complex a Geologiei este, cel mai adesea, extrem de dificil, Desi Geologia este putemic legatii de marea majoritate a activititilor umane si a ating nivele superioare de cunostere, dispune de un numar destul de redus de specialisti. Problemele sunt complicate de mediatizarea, adesea exagerat, mai ales a unor aspecte izolate, iimbracate intr-o aura "romantica", aspecte care sunt departe de a cuprinde esenfa acestei stiinfe, care rimane in afara perceptiei nespecialistilor. in consecinja, Geologia pare multora a fi o stiinta teoreticl, bazatl pe un limbaj criptic, de neinfeles, si pe inmagazinarea unui volum imens de informatii care se cer memorate. Cea ce scapi atengiei nespecialistului sau inceptorului in ale Geologiei este insusi esenfialul, si anume c& gradul ridicat de abstractizare si teoretizare se poate atinge numai printr-o activitate susfinuta de observare si asimilare a fenomenelor, a proceselor si a consecinfelor directe ale acestora, numai prin interpretarea informatiilor concrete puténdu-se obtine interpretarea sinteticd a realitagi Tocmai pentru infelegerea acestor situafii, a fost gindit’ lucrarea de fat’, revazuta si completati fafi de lucririle anterioare, ca ghid de instruire al studenfilor geologi si geofizicieni incepatori, la primul contact cu Geologia. Componenta complementari sine qua non a Geologiei, in general, si a Geologie fizice mai ales, activitatea practicd de laborator are menirea de a initia studentii in logica si in metodologia de observare si de interpretare a realitafilor geologice, pundnd bazele studiilor mai amnunjite, abordate de isciplinele geologice specializate,GEOLOGIE FIZICA ______Lueriri practice ‘Lucrarea fyi propune si induc& observarea concreta a componentelor ce aledtuiesc scoarta Paméntului, iar pe baza-interpretarii observafilor, si-i deprind pe studenfi sa construiasca conexiuni logice prin care si reconstituie procesele geologice in desfagurarea lor temporala si spatial’, cu toate implicatiile ce deriva din ele Far si se substituie disciplinelor geologice specializate (Mineralogie, Petrologie, Geologie si metode specifice structurala, Cartogratie geologic’, etc), lucrarea de fafi face apel la informat acestor discipline, de la care preia elementele absolut necesare pentru inifierea viitorilor specialist, in general, in concordanji cu sistemul specific prin care, la fiecare specialitate, sunt detaliate problemele, Acolo unde intre cercetittori se manifesta puncte de vedere diferite, lucrarea incearca 8% adopte o linie sinteticd unitard, de la care, prin aprofundare, la disciplinele de specialitate, si se poatii construi opinia fandamentata a fiecérui specialist Pundnd accentul mai mult pe infelegerea nojiunilor si pe formarea capacitatii de observare decét pe volumul de informatie, lucrarea se doreste un indrumitor practic si nu un determinator exhaustiv de minerale si roci, cu atat mai mult cu cat, la nivelul Geologiei fizice, observatia direct macroscopicé nu este sustinut& de tehnici avansate de analiza de laborator (problemele de am&nunt urménd si fie reluate si detaliate ulterior, la disciplinele de specialitate). Degi este destinatd lucrarilor practice, lucrarea oferi o serie de nofiuni teoretice, uneori mai aminunjite, necesare ins pentru crearea unei baze de informatii esentiale in activitatea practic’ a ‘incepatorilor. Figuratia cuprinsi in Tucrare este, fie realizati de autori, fie preluati din literatura de specialitate. in acest caz, sursa este mentionata la explicatia figurii, prin numérul de la Bibliografie al lueririi utilizate Lucrarea, inclusiv figuratia pe care o cuprinde, a fost tehnoredactat computerizat in cadrul Catedrei de Geologie si Paleontologie. Mulfumim, pe acest cale, conducerii Catedrei si colegilor care ne-au sprijinit in demersul propus. AUTORITCUPRINS OBSERVATII MACROSCOPICE CU PRIVIRE LA ALCATUIREA SCOARTEL TERESTRE. DATE GENERALE MINERALELE : PROPRIETATILE MACROSCOPICE ALE MINERALELOR PROPRIETATILE MORFOLOGICE, Starea fiziel. Habitusul. ‘Trachtul...... Forme de concrestere. ‘Macle (concresteri simetrice) Izomorfismut si polimorfismul, PROPRIETATI LEGATE DE COEZIUNE, Duritatea. Clivajul Spirtura. Elasticitatea si plasticitatea Greutatea specified... PROPRIETATI OPTICE. Culoarea (macroscopic’) Culoarea urmei, Transparenta, Luciu Birefringenta ALTE PROPRIETATL PREZENTAREA SISTEMATICA A PRINCIPALELOR MINERALE PE BAZA PROPRIETATILOR MACROSCOPICE. ELEMENTE NATIVE SULFURI SI ARURL. OXIZI SI HIDROXIZI. HALOGENURI. CARBONATI. SULFATL 30 230 31 33 34 34 36ROSFATL SILIC. ROCILE. ROCILE MAGMATICE. COMPOZITIA MINERALOGI ICA A ROCILOR MAGMATICE. STRUCTURILE ROCILOR MAGMATICE. ‘TEXTURILE ROCILOR MAGMATICE, CONDITH DE FORMARE A ROCILOR MAGMATICE CLASIFICAREA ROCILOR MAGMATICE. ROCILE METAMORFICE. 7 . COMPOZITIA MINERALOGICA A ROCILOR METAMORFICE. STRUCTURILE ROCILOR METAMORFICE. TEXTURILE ROCILOR METAMORFICE. CONDITI DE FORMARE A ROCILOR METAMORFICE, NOMENCLATURA SI SISTEMATICA ROCILOR METAMORFICE, ROCILE SEDIMENTARE. COMPOZITIA $I STRUCTURILE ROCILOR SEDIMENTARE Componentele reziduale Componentele allogene. Componentele biogene (organogene). ‘Componentele autigene ‘TEXTURILE ROCILOR SEDIMENTARE. SISTEMATICA ROCILOR SEDIMENTARE Rocile reziduale Rocile allogene = clastice = detritice. Rocile biogene = organogene Rocile autigene. Roci eu genezk mint ADDENDA BIBLIOGRAFIE, 47 48 49 51 52 55 58 61 62 6 67 69 n 75 16 16 1 19 80 81 89 90 96 106 14 118 127OBSERVATIL MACROSCOPICE CU PRIVIRE LA ALCATUIREA SCOARTEI TERESTRE DATE GENERALE Parte a Uni ersului in calitatea lui de corp cosmic, Pamantul se supune legilor generale ale lumii, atat din punctul de vedere al aledtuirii materiale, cat gi din acela al evolutiei spatiale si temporale. Fiecare moment din evolufia Pamantului corespunde unei de echilibru optim, concretizat printr-o compozitie specific’ si printr-o structura spafiala adecvata stabila. Pamantul, in ansamblu, are o structuri concentric’, determinat’ de factorii dinamici care conditioneazi comportarea materiel. Fiecare zon prezint& caracteristici diferite in functie de compozitia materiei, de repartifie si de starea acesteia. Cea mai mare parte a planetei este fi analizei prin metode directe, de aceea cunoasterea structurii interne se bazeaza pe criteri inaccesibil deductive, pornind de la datele reale cunoscute, {in afara invelisului gazos reprezentat de Atmosferd si de cel lichid, alcituind Hidrosfera, numai partea superficial a Pimantului poate fi accesibil’ observatiilor directe. Aceasti. parte superficial reprezinta SCOARTA TERESTRA sau CRUSTA TERESTRA. incercdnd o analiz& detaliati a alcituirii scoartei terestre, se poate spune ci aceasta cuprinde toate elementele naturale (din sistemul periodic al lui Mendeleev), in marea lor majoritate prezente sub forma unor compusi mai simpli sau mai complecsi, cu diferite grade de organizare intr-o refea cristalina ordonati. Acesti compusi naturali, numiti MINERALE, sunt grupati, dup’ legi precise, in ROCILuerati practice GEOLOGIE FIZICA _ Desi in scoarfa terestra sunt prezente toate elementele naturale, raspandirea lor este puternic, disproporfionata, Din cele 105 elemente (95 naturale si 10 artificiale), numai 15 insumeazA cantititi ce ating 99,59 % din total, iar dintre acestea, numai 8 elemente defin procente semnificative (insumand 97,13 %), in realizarea edificiului mineralogic complex, celelalte 7 (cumulind 2,46 %) contribuind numai la stabilizarea si definitivarea acestui edificiu Este necesar& precizarea c& existenfa a foarte multe elemente in procente extrem de mici, in raport cu ansamblul scoarfei terestre, nu impiedicl acumularea lor in concentrari naturale, cu implicajii majore asupra proceselor geodinamice, ca si nu discutim de importanta Jor economic’, ‘Tabelul 1. Repartitia procentuali a principalelor elemente in scoarta terestrit 9,13 % H=1,00% Si= 26,00 % Ti= 0,61 % Al=7,45% C=035% Fe=4,20% C1=0,20% L Ca=3,25% P=0,12% Na=2,40% S=0,10% 2,35.% F = 0,08 % Mg =2,35% Total = 97,13 % Total =2,46% . TOTAL GENERAL = 99,59 % Exceptind cfteva elemente, care pot fi gisite in natura in stare mai mult sau mai putin purd mai simple sau mai (numite elemente native), majoritatea elementelor alcdtuiese combina complexe, reprezentand mineralele. Mineralele sunt substanfe anorganice omogene din punet de vedere fizie si chimic, formate natural in litosferi, in condifii de genezit foarte diferite, controlate de procese geologice complicate. in general, in mod conventional, sunt considerate minerale numai substanjele anorganice solide, excepfie ficiind MERCURUL NATIY si APA, socotite minerale lichide. In acelasi timp, fir’ si se inscrie in definitia nofiunii de mineral, pot fi analizate si asimilate termenului, 0 serie de substanfe organice naturale de tipul risinilor, a hidrocarburilor si al maceralelor din cirbuni, care reprezinti aga numitii mineraloizi’ Mineraloid = asemanator cu un mineral, (Fonemul “OID” adaugat unei notiuni ii confera acesteia intelesul de “ASEMANATOR CU...) 10Lucriti practice si in acest caz, distributia GEOLOGIE FIZICA ‘Numairul mineralelor eunoscute este foarte mare (circa 2500) in: lor procentuala este puternic dezechilibrata. Numai un numar de circa 100 de minerale au o rAspindire cantitativa real, toate celelalte apariind sporadic, in cantitafi infime O concentrare speciali de minerale din care se pot extrage, in conditii avantajoase, diferite elenente sau substante utile poarté numele de MINEREU. Mineralele utile dintr-un minereu sunt intotdeauna insofite de alte minerale, fir important’ economicd, care alcdtuiesc STERILUL sau GANGA (< germ. Gang = filon, trecere, pasaj). in natura, mineralele nu apar izolate, ci grupate in ansambluri denumite ROCT. Acestea, dupa modul de genezi, pot fi ENDOGENE (derivat din gr. év500ev [endothen] = diniuntru + gr. yeveors [genesis] = genez8) care sunt formate prin procese de dinamici intern’, cuprinzind rocile MAGMATICE gi pe cele METAMORFICE, si EXOGENE (derivat din gr. aov [exon] = afar + gr. yeveoro [genesis]) care se formeazi prin procese de dinamicd extern’, grupand rocile SEDIMENTARE. Dac& ne referim fa volumul total al fitosferei, rocile endogene reprezinti 95% iar cele exogene numai 5 %, Daci ne raportim la suprafafa scoarfei terestre, accesibila activitifii umane, repartifia procentuali se modific’, rocile exogene reprezentind 75 %, iar cele endogene numai 25 %. Aceasti distribufie aparent& este determinata de predominarea proceselor dinamice exogene, in condifii de suprafara, Indiferent de modul de formare, rocile pot fi aledtuite dintr-un numir mai mare sau mai mic de speci minerale. Din acest punet de vedere, cel mai frecvent intélnite sunt rocile POLIMINERALE (alcatuite dintr-un numar mare de specii minerale, termenul find compus cu prefixul gree xolo [poly] = mult), urmate de rocile OLIGOMINERALE (aleituite dintr-un numar redus de specii minerale, termen derivat din grecescul odzyo¢ [oligos] ~ putin numeros, in numir mic). Mult mai rar, pot apirea roci MONOMINERALE (formate aproape exclusiv dintr-o singura specie mineralé, termenul derivand din grecescul, zovos {monos| = singur, unic) Evident, elucidarea problemelor legate de aleituirea geologicd a unei regiuni este o chestiune extrem de complex, care implick o cercetare amanunfiti ined de pe teren si care, aproape fntotdeauna, trebuie completata gi susfinuti de studi numeroase de laborator, numai in acest mod formatiilor geologice. Dar, indiferent de numérul si de find posibil o interpretare corect& a complexitatea studiilor gi analizelor de laborator, primul contact cu rocile, pe teren, este extrem de important. Este o conditie esenfialé ca geologul si poatd face o estimare rapid, cu ochiul liber sau cu mijloace foarte simple a rocilor pe care le intalneste, a variajiei lor in spafiu, a confinuturilor observabile macroscopic gi a relafiilor dintre ele. Aceast prima apreciere face posibilé continuarea uwGEOLOGIE FIZICA _ Lucriri practice cercetirii in fazele de laborator, indicénd ce anume esantioane trebuie recoltate si la ce tipuri de analize trebuie supuse acestea pentru rezolvarea tematicii propuse. De aceea se impune familiarizarea cu modalitijile de recunoastere gi de diferentiere a rocilor, pe baza observatiilor macroscopice, bazate pe elementele de compozitie si pe proprietitile evidente, inclusiv in condifii de teren, Este necesara recunoasterea macroscopic a principalelor minerale din alcituirea rocilor si a caracteristicilor structurale si texturale, pe baza cfrora si poatii fi trase conchuziile privitoare la tipul de roca, la condifile de formare gi la implicatiile geologice pe care le induce. MINERALELE ‘Mineralele sunt substanfe omogene din punct de vedere fizic si chimic, formate natural in scoarfa terestra. Ele se caracterizeaz printr-un complex de proprietafi proprii naturii lor chimice gi structurii interne, Compozifia chimici confer mineralelor o serie de proprietafi, care sunt ins& substantial influentate de tipurile de legaturi chimice si intermoleculare, si, implicit, de organizarea spafiali a particulclor componente.O parte dintre proprietifile mineralelor pot fi puse in evident prin procedee analitice de Inborator, altele, insa, pot fi apreciate macroscopic, oferind posibilitatea unei identificdri primare rapide. PROPRIETATILE MACROSCOPICE ALE MINERALELOR Considerim proprietiti macroscopice acele proprietiti ale mineralelor care pot fi determinate cu ochiul liber sau prin procedee de testare simple, accesi sct in condifii de teren. Inceredind 0 le sistematizare a acestor proprietafi (predominant fizice) putem menfiona: proprietaiji morfologice, proprietafi legate de coeziune, densitate/greutate specifica, proprietati optice; la acestea se pot adiuga o serie de proprietiti speciale, caracteristice numai anumitor minerale, absente la celelalte. PROPRIETATI MORFOLOGICE in categoria proprietitilor morfologice sunt grupate proprietitile legate de starea fizic’ a mineralului, de modul de prezentare exterioara, ca si de modul specific de agregare sau de asociere a indi 2GEOLOGIE FIZICA. _____Lueriiri practice STAREA FIZICA in natura, asa cum s-a ardtat deja, cu exceptia mercurului, a apei gi a unor hidrocarburi, care apar lichide, toate mineralele sunt in stare solid, De asemenea, se remarcé faptul o&, in condifii normale, materia minerala imbraca starea cristalin’, care presupune distributia ordonata a componentelor in refele spafiale, dupa reguli de simetrie foarte precise ‘Numai in condifii speciale (vitezt mare de formare, solidificare din stare de gel, formare ‘organogend, etc.) componentele mineralelor se pot dispune haotic, generand starea_amorfi sau vitioasi, Se remarca insa 4, in timp, materia amorfa tinde sf se restructureze in retele cristaline ordonate, printr-un proces de devitrificare Rejelele cristaline presupun repetarea periodici a componentelor clementare ale mineralelor (componente ce pot fi: atom, ion monoatomic, grupare ionica, molecula neutra electric, identice sau diferite) in siruri reticulare, in plane reticulare si, in final, in celule reticulare spatiale. Celulele reticulare si, implicit, intreaga retea cristalin’ se structureaz’ in parametri li fermi, sub unghiuri caracteristice, in baza unor foarte stricte relatii de simetrie, in dimension lungul celor trei direcfii fundamentale ale spafiului: x, y, z. Repetarea simetric& a celulelor reticulare se poate realiza prin rotire (in jurul unui ax de simetrie), prin oglindire (fats de un plan de simetrie), prin inversiune (in raport cu un centru de simetrie) si, cel mai adesea, prin asocierea mai multor elemente de simetrie pentru realizarea rejelei. in lumea minerala, din insumarea mai simpli sau mai complex’ a elementelor de simetrie, se separa 32 de clase de simetrie, grupate in 7 sisteme de simetrie (sau sisteme cristalografice). Parametrii definitorii ai celulelor elementare sunt ive a, b, ¢ (+ d) ale celulelor in lungul celor 3 axe ale spatiului (x, y, z) si dimensiunile rel unghiurile (a, B, 7) deschise intre aceste axe Fig, 1. Axele de coordonare si unghiurile care le separit in definirea unui corp in spagiu BGEOLOGIE FIZICA — Lucriri practice ‘Astfel, pentru fiecare sistem cristalografic, celulele elementare au parametri constant -SISTEMUL CUBIC (cu cel mai mare numir de elemente de simetrie) are urmatorii parametri:_a=b=c; o=p-y=90" Fig.2. Axele de simetrie in sistemul cubic (13) lari: a=b#c, - SISTEMUL TETRAGONAL (PATRATIC) isi modifici parametri Ii iar a=B=y = 90° Fig.3. Axele de referingét in sistemul tetragonal (13) 120° Diferentierea celor doua sisteme este legata de nivelul axului de simetrie "c" de ordinul 3 la sistemul trigonal, de ordinul 6 fa cel hexagonal Fig. 4. Axele dle referingés in sistemele trigonal i hexagonal (13) 4GEOLOGIE FIZI ___Lucriri practice La SISTEMUL ROMBIC a¥b#c, ee Fig.5. Axele de referinfét in sistemul rombic (13) Fig. 6, Axele de referingé in sistemul monoclinic (13) La SISTEMUL TRICLINIC afb #c,a7B#7 #90" Fig. 7. Axele de referingi in sistemul triclinic (13) Este necesari menfiunea cf, daci organizarea rejelei cristaline intr-unul sau in altul din sistemele de cristalizare confera mineralelor o serie de proprietai caracteristice, independente de compozitia chimici', sunt destul de rare cazurile in care celula clementar’ a rejelei cristaline se alelor. Din acest punct de vedere cristalele pot fi concretizeazi in aspectul exterior al cr ' [Exemplu ool mai conclude este oferit de CARBONUL NATIY, Acesa paste apirea eiaizal in item cubic (DIAMANT) sa tn sisetul hexagonal (GRAPIT). Defi formu chins este aceesi,propritile sunt Magrant df, Diamant ese transparent, incu, 18 condvedtor de eleisstte i el msi dur migra cunoset, pe cid grafitel este pac, cenuiu negicos, cu lucia semimetalic bun cundutor de cles gi cu vitae font seat, 1sGEOLOGIEFIZICA IDIOMORFE (EUHEDRALE), cfind forma exterioari a cristalului are fete plane, simetrie ordonata, etc; XENOMORFE (ANHEDRALE), cand forma exterioara a cristalului este intfamplitoare, fara s& reflecte simetria intern’; HIPIDIOMORFE (HEMIHEDRALE), cand exteriorul cristalului este parfial limitat de feje plane, partial de suprafete neregulate. In acelasi timp, este necesara precizarea cd organizarea simetrica a refelelor cristaline confers mineralelor (cu excepfia celor cristalizate in sistemul cubic) 0 serie de proprietati cu caracter vectorial (dependente de directia gi de sensul de aplicare a proprietafii, in raport cu dezvoltarea ristalului), cu alte cuvinte un grad mai mult sau mai putin avansat de ANIZOTROPIE? Si AD a 6 Fig. 8. Tipuri de cristale dupa forma conturului: a) idiomorfe; b) hipidiomorfe; c) xenomorfe (34) HABITUSUL Habitusul este proprietatea morfologica care se refera la modul de dezvoltare spatial’ a unui corp (cristal in acest caz) in raport cu cele trei direofii ale spafiului, Termenul deriva din limba latin’ unde habitus = tipar, stare. Din acest punct de vedere se disting urmatoarele cazuri - Habitus IZOMETRIC, in cazul dezvoltariirelativ egale in cele trei directii ale spatiului (din gf. 100¢ [isos] = egal si sexpov [metron] = masura) - Habitus PRISMATIC (din gr. Tpiopa [prisma] = prisma), in cazul dezvoltirii preferenfiale intr-o directie in raport cu celelalte doud. Cazul poate prezenta variante in functie de gradul de alungire. Astfel se individualizeazi: habitus PRISMATIC (in sens strict), habitus COLUMNAR (cu aspect de coloani, din lat, columen = coloana), habitus ACICULAR (cu alungire exagerata si habitus FIBROS (cu alungire extrema). - Habitus TABULAR (din lat. fabula = masi, tablie), in cazul dezvoltirii preferentiale pe oud direofii, in dauna celei de a treia. $i aici pot aparea variante ca: habitus TABULAR (in sens strict), habitus LAMELAR (cu grad accentuat de aplatizare) si habitus FOIOS(cu aplatizare exagerati). ' “Termenal ANIZOTROP (derivat din ra [en] =fOrH; 1o0¢ [sos] = egal ory trp] = modifica, tranyformare, cotta) sites ‘viajar pret tn anete dere unghinl de shore 16Lucrari practice GEOLOGIE FIZICA Fibros Acicular Prismatic ~ Cilindrie Columnar Fig. 9. Tipuri de habitus in Izometric ~ Sferic raport cu direciile spatiale x, y, yo) (5- simplificat) ~ Foios Lamelar ~ Tabular - Discoidal As Gg? | W) Lemeiar soit. ‘Tabular Yeomelric —Frismatie —Relevler-eolommor x(a) Fig. 10, Tipuri de habitus exemplificate pe diferite cristale (39) Este necesara precizarea, ci identificarea habitusului nu necesita existenfa formelor cristalografice exterioare, habitusul putand fi identificat si pe cristale xenomorfe sau pe granule rulate TRACHTUL Trachtul (termenul deriva din limba germani, Zracht = veymdnt) se refer’ la modul de combinare a fetelor de cristal in poliedrii ordonafi, conform simetriei exterioare. Trachtul este o 0GEOLOGIE FIZIC, PLANSA I TIPURI DE TRACHT (A) ___Luorari practice a & Cub Cub piramidat Cub - octaedru q 4 2| 7 © | Cl SS J Tetraedru Octaedra Romboedru izometric | Romboedru aplatizat J Bodecaedra Dodecaedra Dodecaedra pentagonal romboidal trapezoidal cece eae Scalenoedra Trapezoedra Hexakisoctaedna Plagiedru — J 18GEOLOGIE FIZICA_ - Luerari practice PLANSA I TIPURI DE TRACHT (B) J —} =) Prisma trigonala | Prisma tetragonali | Prisma hexagonali | Prisma dihexagonala bs > > &S Piramida trigonala | Piramida ditrigonala | Piramida tetragonala | Piramida hexagonala oS & Ni & uaa | Binirandi Bipiranidt Bipiramida Bipiramida trigonala | ditrigonalé tetragonal hexagonala | | a x) WS Prisma hexagonala Prisma monoclinicd Prisma monoclinicd Poliedru triclinic bipiramidats “| complexit ‘pinacoidal cS S$ 19proprietate morfologicd aplicabilé numai cristalelor idiomorfe, sau, intr-o oarecare masura, celor hipidiomorfe a ciror integritate poate fi estimati Tn numeroase cazuri, mineralele prezinti tracht caracteristic, fapt care poate reprezenta un indiciu de diagnostic macroscopic. Proprietatea rezidi din combinafii de fete, mai simple sau mai complexe, intrunite in poliedrii regulati de tipul CUB, OCTAEDRU, TETRAEDRU, DODECAEDRU, PRISMA, (de diferite simetri), PIRAMIDA, BIPIRAMIDA, PRISMA PIRAMIDATA, TRAPEZOEDRU, ROMBOEDRU, SCALENOEDRU, HEXAKISOCTAEDRU, ete (Planga 1). FORME DE CONCRESTERE Cristalele apar sub forma unor edificii complexe, rezultate din asocierea unor indivizi aparfinind aceleiasi specii minerale sau unor specit diferite. Ultima situafie reprezinta 0 caracteristic& structurala si textural a rocilor, deci nu va fi discutata aici. In cazul asocierii de indivizi aparfinand aceleiasi specii minerale pot aparea: ~ CONCRESTERI PARALELE, formate din indivizi astfel dispusi inedt elementele geometrice (fete, muchii) sau elementele de simetrie (axele) s& aib’ o orientare paralela. a) ») Fig. 11. Concresteri paratele: a) cristale de cuart (15); 6) cristale de baritinet (39). - CONCRESTERI SCHELETICE, reprezentind asocieri de ctistale in forme arborescente, dantelate, stelate, formate, de obicei, din indivizi cu dezvoltare incompleta. Un caz particular il reprezinti DENDRITELE (din grecescul Sevépog [dendros] = arbore) Fig. 12. Concresteri scheletice: dendrite de aur(15) 20Fig. 13, Concresteri scheletice: dendrite de oxizi de mangan (prelucrat electronic dupit esantion) - CONCRESTERI RADIARE formate din asocierea de cristale aciculare sau fibroase in jurul unui centru comun, Un caz particular il reprezinti SFERULITELE, concresteri radiare limitate la exterior de suprafete specitice. ig. 14. Concresteri radiare: sferulit de caleedonie (43) - CONCRESTERI NEREGULA‘ respectarea unor reguli precise , reprezentand asocieri 15. Concresteri neregulate la euar} (desen dupit fotografie) CONCRESTERI SIMETRICE (MACLE)' Un caz. aparte al concresterilor de minerale din aceeasi specie il reprezinti MACLELE, ‘Acestea sunt concresteri simetrice de dou sau mai multe cristale, In urma procesului de maclare, edificiul cristalin realizat ajunge la un grad de simetrie superior fafa de fiecare individ izolat. Procesul se poate realiza fie prin JUXTAPUNERE, cand indivizii se lipesc printr-un plan de 1 ‘Termenul provine din francezi, MACLE = ip de blazon heraldic: aGEOLOGIE FIZICA =e Lucrari practice macli comun, fie paralel, fie in urma unei rotafii, fie prin PENETRATIE (INTREPATRUNDERE), cand maclarea se realizeaz& prin intrepitrunderea rejclelor cristaline, rezultatul oferind adesea aparenta unui cristal unic. Sunt frecvente cazurile in care procesul de maclare implicd un numir mare de indivizi cristalini simetrici unul fafa de altul, end se realizeazi maclele POLISINTETICE (din gr. odo [poly = mult; covOeriKog [sinthetikos| = sintetic). CHIL CSAS a) b) °) Fig. 16. Tipuri de macle: a) maclés de juxtapunere (macla coadé de randunicts a gipsului). (13 simplificat); b) macli de penetragie (macla diamantului) (39 simplificat); ¢) macle polisintetice (la feldspafi caleo-sodici) (77) Trebuie ficuta precizarea cA, desi procesul de maclare este relativ frecvent, poate fi destul de rar sesizat macroscopic, find ins bine evidentiat prin analiza microscopict. IZOMORFISMUL SI POLIMORFISMUL Prin izomorfism se infelege posibilitatea ca minerale diferite si poati prezenta forme cristalografice asemanatoare sau identice (termenul deriva din gr. 10g [isos] = egal; popen, [morphi| = formé) si, implicit, 0 serie de proprietaji comune. Prezenta acestei proprictati conduce la formarea unor cristale mixte, prin cristalizare simultana. Astfel, conceptul de ive intre doua izomorfism implici posibilitatea de substitujie reciproca a elementelor consti substange cristaline capabile si formeze solutii solide Prin polimorfism se infelege posibilitatea unui mineral de a forma structuri reticulare iferite, pentru © compozifie chimic& identicd (termenul deriva din gr. nok diferite, cu proprieti [poly] cristalelor este determinat® de modul de aranjare a ionilor in refea si de tipul de legiturd dintre et uult; wopgn [morphi] = forma). Fenomenul apare ca un rezultat al faptului c& structura si mu numai de compozitia chimica, 2GIEOLOGIBFIZICA TL _Lucriti practice PROPRIETATI LEGATE DE COEZIUNE Proprietaiile din aceasta categorie, numite de o serie de autori si proprietaji MECANICE, se refer la comportamentul mineralelor la actiunea unor forte mecanice. Ruspunsul oferit la acfirnea mecanicd este determinat de relafiile de coeziune dintre componentele refelei cristaline ineral, in general Proprietifile legate de coeziune au, in general, caracter vectorial, anizotrop, variind, de mutte ori, substantial, in funofie de directia si sensul de aplicare a forfei mecanice, DURITATEA Prin duritate se infelege gradul de rezistenta opus unei actiuni mecanice exterioare. Nofiunea are sensuri diferite, in functie de tipul de fort’ aplicata, de directia acesteia si de reacfiunea obfinut’, Astfel se poate vorbi de DURITATEA DE PENETRATIE (cezistenta la intepare sub presiune), DURITATEA DE SFREDELIRE (rezistenta la giurire prin rotire), DURITATEA LA SLEFUIRE (rezistenfa la slefuire cu abraziv) sau DURITATEA LA ZGARIERE (reactia la zgiriere cu ajutorul unor martori etalon). La nivelul_—_identificarii mineralelor, unde nu este necesari 0 precizie deosebita, cel mai frecvent se utilizeaza duritatea la zgatiere, estimaté pe baza unei sciri comparative, cu 10 trepte, intocmits de F. Mohs (1912). Mentionim c& treptele de duritate ale scérii lui Mohs sunt arbitrare, neexistind 0 crestere uniforma de la o treapti la alta, In mod curent, pentru aprecierea duritafii se utilizeaza gi etaloane de comparatie comune, la indemén& (unghia, ac de ofel, sticla), care pot indica, in suficienta masura (de cele mai multe ori) ordinul de mirime al duritai ‘Tabelul 2. Scara comparativa a duritailor dupe Mohs. Alte repere de apreciere [Treapia de duritate | Mineralul etalon TALC Se zgarie cu Gps _ unghia _ CALCIT FLUORINA Se zgarie cu ac de ofel, nu zgatrie sticla APATIT ~ Zegirie sticla, firi_si o taie Taie sticla, la lovire produce scantei ‘DIAMANT, 23GEOLOGIE FIZICA_ Lucrari practice Se impune precizarea cé aprecierea durititii se face pe cristale izolate; in cazul agregatelor de cristale se obtin valori mai mici, putandu-se actiona pe spatiile intercrist e, cu coeziune mai redusé. In multe cazuri, duritatea este diferit in functie de directia si/sau sensul de atac. CLIVASUL Clivajul este proprietatea prin care mineralele se pot fragmenta, dup’ suprafefe mai mult sau mai putin plane, la solicitarea prin presiune sau_prin lovire. Clivajul se realizeaza intotdeauna dupa planele de minima coeziune ale refelei cristaline, si este o proprietate discontinua. Dup& usurinfa cu care se realizeaza si dupa calitatea fefelor obtinute, clivajul poate fi ~ CLIVAS PERFECT - realizat usor objinandu-se foi subtiri, cu fete perfect netede; - CLIVAJ FOARTE BUN- cu desfucere relativ usoara, cu fete netede; Fig.17. Exemplu de clivaj foarte bun la caleit (59) - CLIVA] BUN - cu desfacere mai dificila, cu feje mai aspre sau discontinui; - CLIVAJ SLAB - cu desfacere la efort, dupa feje de obicei in trepte sau curbe = CLIVAI ABSENT - fara posibilitate de clivaj De la caz ia caz, mineralele pot avea una sau mai multe direct de clivaj, de aceeasi valoare sau de valoare diferit’, in functie de tipul planelor reticulare si a coeziunii interne specifice. In practicl se considera valoarea cea mai ridicati a clivajului, dack mu se cere precizarea eventualelor diferentieri dupa directiile de atac. La unele minerale, cunoasterea unghiului dintre planele de clivaj este definitorie pentru separarea speciilor aseminatoare. SPARTURA Spartura este proprietatea care reflect ruperea la lovire a unui mineral in afara planelor de clivaj. Pot fi deosebite: ~ Spartura GEOMETRICA (REGULATA), caracteristicd mineralelor cu clivaj perfect si foarte bun, la care orice soc determina separarea pe fete de clivaj; - Spartur’ NEREGULATA, reprezentata prin aparitia de suprafete intmplitoare; PayGEOLOGIE FIZICA — ucrari practice - Spartur’ CONCOIDALA din lat. conca = cochilie), reprezentati prin aparifia de suapiafele curbe cu aspect de cochilie gi lucit gras; - Spirtura FIBROASA, reprezentata prin suprafefe striate, mai mult sau mai putin paralel sauradiar; - Spirturé ASCHIOASA, reprezentata prin suprafefe marginite de muchii ascufite ELASTICITATEA SI PLASTICITATEA Materia solidi, deci gi mineralele, prezinti forma proprie si volum constant, Cand asupra mineralelor actioneaz forfe exterioare, in anumite limite, ele pot suferi deformari. Deformarile reversibile la inceterea acfiunii exterioare, constituie deformati elastice, deformarile ireversibile, care se plstreazi si dupi incetarea ac{iunii exterioare, reprezinti deformari plastice. $i proprietitile elastice si cele plastice se manifesta limitat; dack actiunea fortei aplicate depigeste coeviunea interna a retelei, se ajunge la rupere, in functie de gradul de elasticitate si de cel de plasticitate, mineralele pot fi mai mult sau mai putin casante sau, in unele cazuri, maleabile sau duciile GREUTATEA SPECIFICA Greutatea specific reprezint& greutatea raportati la unitatea de volum si se exprim’ in g/em®. Este 0 proprietate dependenti, pe de o parte de compozitia chimici, pe de alti parte, de modul de structurare a refelei cristaline, mai ales de densitatea reticular, Determinarea greutatii specifice se poate realiza prin mai multe metode precise de laborator, insa in mod curent se face o apreciere subiectiva Considerand 0 greutate specific’ medie de 2,5-2,85 g/cm’, mineralele se pot imparti in MINERALE USOARE, cu greutate specifica mai mick decat media si MINERALE GRELE, cu valori peste medie. De obicei, subiectiv, se evidentiazi acele minerale care au valori exagerate de greutate specifica (fie foarte mici, fie foarte mari). Evident, pentru studii detaliate, se fac determinari exacte de laborator. PROPRIETATI OPTICE Proprietatile optice rezulté din impactul luminii cu materia mineral, fiind determinate de fenomene fizice cum ar fi REFLEXIA, REFRACTIA, ABSORBTIA, DISPERSIA si INTERFERENTA 25,GEOLOGIE FIZICA _ Lucrari_pra Tn analiza macroscopic a proprietijilor optice, sunt semnificative: CULOAREA, CULOAREA URMEI, TRANSPARENTA si LUCIUL, CULOAREA (macroscopica) Culoarea reprezinta efectul absorbfiel selective a radiatiilor luminoase monocromatice din spectrul general al luminii albe. Culoarea mineralelor este determinati pe de o parte de compozitie, pe de alta parte de tipul de refea cristalina, dar si de alti factori (nu toti explicabili prin mijloace fizice). Din acest punct de vedere se pot deosebi: = CULORI IDIOCROMATICE (din gr. 110g [idios] = propriu; ypouc. [hroma] culoare), atunci cand culoarea este determinatd de caracteristici proprii mineralului, ~ CULORI ALLOCROMATICE (din gr. adA0g [allos] = alt, alifel; ypoya [hromal = culoare), cand culoarea este dati de prezenja in structura intern a unor componente straine, a adesea in cantitifi extrem de mici, nedetectabile, dar care modifici absorbjia luminii. Aceste componente, numite si "cromofori" (purtitori de culoare)(din gr. zpaua. [hroma] = culoare ; gopew [phorein] = a purta), pot fi ioni sau atomi metalici, cantitafi infime din alt mineral sau pur si simplu unele impurititi, Fenomenul este specific mai ales mineralelor incolore, care prin cromofori pot dobandi culori diferite, Ca exemplu putem menjiona varietijile de cuart (mineral incolor) care in functie de cromofori pot deveni violete (ametist), galbene (citrin), fumurii (morion), rosu (aventurin), verde (prasen) ete. Cei mai frecventi eromofori sunt: Fe** (verde), Fe’ (roz-rogu), Cr** (rogu), Mn’ (violet), ‘Ti (albastru) sau substanfe organice (negru). Aprecierea culorii prezinté. un anumit grad de subiectivitate, fiind adesea necesare precizari de nuan{a, cu referiri comparative. La nivel cu totul general, se obisnuieste gruparea culorilor in dou& categorii largi, CULORI LEUCOCRATE (de Ia gr. exog [leykos] = alb, xparw [krato] = a purta) care grupeazii culorile si nuantele deschise (specifice mineralelor confinand metale usoare de tip Na, K, Al) si CULORI MELANOCRATE (de la gr. lehavég [melanos] = vind, intunecat; xpareo [kraio] = a purta) care grupeaza culorile si nuanfele intunecate (specifice mineralelor confinind metale mai grele, de tip Fe, Mg, Cr, Ma, etc). Aceasta impartire, chiar daca poate oferi indicajii asupra confinutului unui mineral, are un grad de subiectivism accentuat 26Lucrari practice GEDLOGIE FIZIC CULOAREA URMEL Prin culoarea urmei se infelege culoarea unui mineral in stare de pulbere. Denumirea deriva din aceea ci prin frecarea de o suprafai rugoast a unei plici de ceramica, majoritatea mineralelor lasi o urma de material fin sférdmat. In unele cazuri, culoarea urmei coincide cu cea a mineralului (exemplu mahchit - verde etc.), Alteori insa, se constati o diferenfi neti intre culoarea mineralului gi cea a urmei (exemplu: hematit - cenusiu, urmé rosie sfingerie; piritt - galben-auriu, urm& neagra). S-a inabru - rosu; constatat cX, daci culoarea mineralului poate suferi variafii legate de gradul de puritate, de dimensiunea granulelor sau de prezenfa unor cromofori variafi, culoarea urmei este intotdeauna constanti, reprezentind o caracteristic’ invariabia. Este necesari mefiunea ci mineralele transparente sau semitransparente, chiar dac sunt colorate, nu lasé urma, iar in cazul mineralelor foarte dure (mai dure decit ceramica) testul de urmi devine ineficient TRANSPARENTA Transparenfa este 0 proprietate legati de capacitatea de transmitere prin mineral a radiafillor luminoase, Proprietatea depinde de natura chimicd, de structura reticulara, dar gi de grosimea masei cristaline si de prezenja accidentelor de parcurs (plane de clivaj, impuritafi, de nuniirul suprafefelor de reflexie gi de refractie, etc). Din acest punct de vedere, mineralele pot fi: - TRANSPARENTE, cu un coeficient redus de absorbjie si disperse, lisind si treaci lumina gi transmifénd imaginea prin mineral; = TRANSLUCIDE, care desi lasi lumina sa treact, prin dispersie impiedica transmiterea imaginii, - OPACE, care prin absorbtie, implicit a imaginii, 4 transmiterea.luminii gi persie si rellexie, tmpie LUCTUL Luciul este o caracteristici a suprafefelor exterioare, determinatd de reflexia luminii, Este dependent de tipul refelei cristaline, de unghiul de incidenya a radiafiilor luminoase, de puterea de absorbtie i de indicele de refrafie (in special 1a mineralele transparente), dar gi de netezimea suprafe{ei reflectante. Din acest punct de vedere, mineralele pot prezenta: = LUCIU METALIC, caracteristic mineralelor opace, cu reflexie puternica de tip oglind’ si mare putere de absorbjie; - LUCIU SEMIMETALIC, caracteristic unor minerale translucide sau chiar transparente cu reflexie puternica; 27GEOLOGIE FIZ! - LUCIU ADAMANTIN (DIAMANTIN), specific mineralelor transparente sau care confera senzafia de luminare interioara translucide cu indice de refractie foarte mare, (comparabila cu luciul diamantului); = LUCIU STICLOS, specific mineralelor transparente sau translucide cu indice de refractie mic (comparabil cu luciul unui geam); - LUCIU MATASOS, specific agregatelor fibroase, - LUCIU SIDEFOS, specific mineralelor fin lamelare sau cu clivaj foarte bun, consecinta a interferenfei razelor reflectate de numeroasele suprafefe interne, in contact cu aerul; = LUCIU GRAS, caracteristic suprafejelor cu sparturi rugoasi sau concoidali, care disperseazi razele reflectate, - LUCIU MAT, de fapt absenfa luciului, specific, in general, pulberilor sau agregatelor pulverulente care impiedica reflexia lumini Tipurile de luciu menfionate se referd, lustruite sau la planele de clivaj ale indivizilor separati. in cazul agregatelor policristaline, tipul de in general, la suprafejele de cristal netede si luciu este cel mai adesea modificat. BIREFRINGENTA Birefringenfa (dubla reftactie) este proprietatea cristalelor de a descompune razele de lumina incidente in doua refractate care se propaga cu viteze diferite, ceea ce face ca imaginea transmis& prin transparena si apard dublat& de o imagine similara deviata fata de prima Bireftingenja care poate fi observati macroscope numai in cazuri speciale (eristalele romboedrice perfect transparente de calcit numite “Spat de Islanda”), duce insi Ia polarizarea luminii ordinare, proprietate utilizata in constructia si utilizarea microscoapelor mineralogice. . 18, Birefringenté observabil macroscopic la calcit (76) ALTE PROPRIETATI in afara proprietitilor mecanice gi optice pe care le-am prezentat, caracteristice tuturor mineralelor, unele dintre acestea mai pot prezenta o serie de proprictafi specifice, care le individualizeaza usor de alte minerale. 28GEOLOGIE FIZI - ___Lueriri practice Sunt minerale grele, cu refele cristaline cu simetrie ridicata. In majoritate sunt minerale melanocrate, opace, cu luciu metalic, Pot forma serii izomorfe si, uneori, solutii solide cu alte sualfuri sau, in anumite situagii, cu metale native (Tabelul 4). OXIZI SI HIDROXIZI Clasa cuprinde totalitatea oxizilor simpli, a oxizilor hidratafi si a hidroxizilor metalici gi nemetalici in natura, eu excepfia SiOz, care datorita refelei cristaline specifice se incadreaz&t in clasa silicafilor. Grupeazi combinafii cu circa 40 de elemente chimice, in majoritate metalice, cea mai mare frecvenfi avind-o oxizii gi hidroxizii de fier. Ca si sulfurile, oxizii si hidroxizii sunt, in majoritate minerale grele, melanocrate, cu luciu metalic sau semimetalic, cu durititi mari si cu stabilitate chimica ridicata, Formeaza frecvent oxizi dubli cu cationi de valente diferite, Prezenta ionului oxidril sau a apei moleculare poate determina modificarea coeziunii refelei cristaline, De asemenea, prezenta apei poate duce la formarea de mase criptocristaline, coloidale sau chiar amorfe, cu aspect pulverulent (Tabelul 5). ‘Tabelul 5. Oxizi si hidroxizi ‘Proprietaji_ | MAGNETIT’ | HEMATIT | GOETHIT/ | PSILOME- | CORINDON® LIMONIT? LAN. Formula Fei. Fe.0s FeO(OHY | MnO. nli,0 ‘ALO: chimica _|_(Fe0.Fe;0s) Fe,0;.nH,0 a ‘Sistem de {cl By TRV[amorf} | [M/famort] i cristalizare prismatic, agregate | subizometric, Habitus izometric tabular tabulara/ . | pulverulente | prismatic pulverulent | saudendritice | Duritate 55-65 55,512,743 5-6 8 Clivaj bun perfect/ absent | absent absent ‘Sparturd neregulat neregulata | _neregulati | _concoidald | Culoare negr negra, cenusiu | run, negru/ negru ineolor sau alben ___|_allocromatic Culoarea rege rosu-viginia | brun, galben negru incolor __urmei z Luciu metalic | metalie,semi- | adamantin/ adamantin [eae |__metalic __|_semimat, mat_ Transparenya. ‘opac ‘pac ~opac iransparent_ | T "ste feronnaguelic si deviaza acul magnetic. De obicei se asociaza varietaji diferit hidratate, in mase colomorfe, pimfntoase, cu tent ocru, numite generic “limonit” 3 Prezinti varict®fi colorate allocromatic cu calitafi de piatré prefioasi: rubin (rosu), safir (albastru), smarald oriental (verde), topaz. oriental (galben), ametist oriental (violet) cfc. Varietatea comuns impuri se numeste SMIRGHEL, 3Lucriri practice HALOGENURI Clasa cuprinde minerale reprezentind strurile acizilor halogenafi (HF, HCl, HBr, HI), de obicei in combinatie cu cationi metalici din stanga sistemului periodic al elementelor (metale alcaline si caleo-alecaline) In general sunt minerale usoare, incolore sau cu culori allocromatice, cu duritate mica gi solubilitate relativ ridivata (cu excepfia fluorurilor)(Tabelul 6). ‘Tabelul 6, Halogenuré Proprictii HALIT" __ SILVINAT FLUORINA® Formula chimica ‘NaCl KCl CaF, Sistem de ic (Cj [cl cristalizare Habitus izometric zometric: izometric Duritate 2 2 4 Clivaj perfect perfect __perfoet —Spairturd concoidali __neregulati concoidala Culoare incolor, alb, colorat | alb-cemusiu, roscat, incolor, violet, allocromatic incolor verde Culoarea urmei incotor, alb incolor,alb incolor, alb Lucia sticlos sticlos-gras sticlos-adamantin ‘Transparenta ‘transparent, ‘ransparent, transparent, transtucid translucid translucid Minerale solubile si cu gust specific Fluorescent in spectru ultraviolet, CARBONATI Clasa cuprinde mineralele reprezentnd sirurile acidului carbonic (H,COs), in general cu cationi mono- sau bivalenti, In general sunt solubili in ape agresive gi reactioneaza relativ ugor cu acizii determinand inlocuirea anionului [CO;]* sau a celui [COs] cu anioni mai tari (CI, [NOs [SO,}?), cu degajare de CO: in efervescentd. Sunt minerale cu duritate medie (3 — 5), in majoritate incolore sau cu culori allocromatice, Carbonatii de Fe, Mn gi Cu apar colorati idiocromatic in culori specifice. Pot forma compusi dubli sau solufii solide in serii izomorfe, Frecvent prezinta polimorfism, In general au clivaj bun pani la perfect (Tabelul 7). O serie de cercetétori ineadreaz in aceast& clasi si mineralele apartindnd altor siruri oxigenate bazate pe anioni trioxigenati de tip [XOsJ, [XOs]*, [XOs]*, respectiv AZOTATI, BORATI. IODAT), care, in anumite limite, au proprietaji asemanitoare cu cele ale carbonatilor, 34GEOLOGIE FIZICA____ Lert practice - GUSTUL, proprietate specifici unor minerale solubile (in special din grupul sérurilor halogenate) care pot fi deosebite, astfel, unele de altele. Unele minerale pot avea gust sérat (bali), silciu Gilvina), amar (kisseritul - MgSO. . H,0), duleeag (unii borati), astringent (alaunii), alcalin (uni carbonati bazici) ete. inerale, mai ales stimulate prin lovire - MIROSUL, proprietate de recunoastere a unor Proprietatea este legati de capacitatea de a emite substante volatile, Astfel poate fi identificata prezenta hidrocarburilor, a hidrogenului sulfurat, a sulfului, a arsenului (cu miros de usturoi), sau prin mirosul specific de noroi, emis la umezire, a mineralelor argiloase. -REACTIA CU HCL Unele minerale (carbonatii) pot fi usor diferentiate de altele cu care ‘ar putea fi confimndate, printr-un test de atac cu o solutie 2% de HCl. Reactia se bazeazi pe inlocuirea de citre acid a radicalului [COs}* si eliberarea H;COs, care spontan se descompune in apa si COs, sub forma de bule care produce efervescenta. Astfel, calcitul (CaCOs ~ trigonal) si aragonitul (CaCO; — rombic) dau reactie de efervescenfa violenté la rece, dolomitul [CaMg(CO;):] reactioneazi cu HCI numai fa cald, sideritul (FeCOs) reactioneaza in pulbere ta cald, iar magnezitul (MgCOs) nu reactioneazi. - PROPRIETATL MAGNETICE, Magnetismul este o proprietate comuna tuturor mineralelor, care din punct de vedere al susceptibilitafii magnetice pot fi: ~ paramagnetice (minerale atrase de cimpul magnetic in zonele de maxima densitate a liniilor de forya); - diamagnetice (substantele respinse de campul magnetic, in zonele de densitate minim& a liniilor de forta); = feromagnetice (substanfe atrase de campul magnetic, cu capacitate de amplificare si redirecfionare a acestuia); 0 parte dintre mineralele feromagnetice isi pastreazi caracterul magnetizat si dupa indepartarea cémpului magnetic induetor, astfel c& pot deregla orientarea unui ac magnetic (busola). Exemple clasice sunt pirotina si magnetitul PROPRIETATI TERMICE $1 PROPRIETATI ELECTRICE. Greu de testat in afara conditiilor de laborator, proprietigile termice si cele electrice pot, uneori, particulariza anumite minerale, mai ales in privinja conductibilititii termice (senzatie de rece pentru substantele bune conducatoare) gi electrice.GEOLOGIEFIZICA. Lit practic PREZENTAREA SISTEMATICA A PRINCIPALELOR MINERALE PE BAZA PROPRIETATILOR MACROSCOPICE Clesificarea mineralelor reprezinté 0 problemi relativ dificiti, fiind greu de lat in considerare toate criteriile posibile de discriminare si/sau de grupare. In mod obignuit, in momentul de fafi se recurge la o sistematica bazati pe compozitia chimica, in strans& corelare cu modul de organizare a materiei in refeaua cristalina (cu alte cuvinte cu sistemul de cristalizarc). Astfel, se sépari opt clase de minerale (pe baza compozitiei chimice), in cadrul cArora subdiviziunile se bazeazi pe organizarea spafiala a refelei, Ambele categorii de factori determina ‘quasitotalitatea proprietafilor. ELEMENTE NATIVE Aflate in numar redus in natura (cirea 33), elementele native sunt majoritar in stare solid’, De la inceput pot fi separate in doud categorii: METALE si NEMETALE, cu proprictati diferite (Tabelul 3). METALE NATIVE Sunt, in general, minerale compacte, grele, cu bund conductibilitate termica gi electric’, pace, cu luciu metalic, cu culori specifice. Majoritatea sunt, in general, maleabile si ductile, lipsite de clivaj. Formeaza frecvent solutii solide (aliaje). NEMETALE NATIVE ‘Au proprieti{i mult mai pufin constante, datorit& atat apartenenfei la grupe diferite ale sistemului periodic cat si refelelor cristaline mult mai diversificate. Freovent, pentru aceeasi compozitie, pot apirea minerale diferite, prin organizarea de rejele cristaline diferite, Intre cele dows categorii se intercaleaza elemente numite SEMIMETALE, care mediazi proprietitile celor doua categorii extreme. 30GEOLOGIE FIZICA ~ 7 ‘Tabelul 3, Elemente native Proprietati Metale fo Nemetale _|__curru pLuMB__| DIAMANT | GRariT | ___SULF Formula cu Pb c c SiS: chinicd | Sistem de [cl (cl Ic] 161 [R/M/amorf} cristalizare! _ izomettic tabular, Habitus izometric deformat izometric lamelar subizometric, i _ tubular pulverulent Duritate 25-3 1s _10 1-2 | 15-2 Clivaj_ absent absent foarte bun perfect _ slab Sparturd agchioas | _aschioasi concoidal regulat’ neregulat Cutoare | rou de cupru cenusit incolor___|_cemusiv-negra galben Culoarea rosu-brun | cemusiu inchis incolor negra alb-gilbui urmei_ _ _ Luciu metalic metalic, adamantin ‘metalic rsinos, gras, adamantin Transparenta opac opac transparent, pac transparent, - 7 translucid translucid 7 Pentru marcarea sistemului de cristalizare, in tabele se utilizeazi conventional urmtoarete simboturi: CUBIC = [C}; TETRAGONAL (PATRATIC) = [4], HEXAGONAL = {6}; TRIGONAL (ROMBOEDRIC) = [3]; MONOCLINIC = [M]; TRICLINIC = [1]. C ‘Sulfal nativ prezint& variante polimorfe legate de condifile de genez. SULFURI SI SULFOSARURI in aceasti clasi sunt grupate sarurile hidrogenului sulfurat (H,S) si mineralele iensiuni si proprietiti comparabile cu ale reprezentind compusi similari bazati pe anioni cu anionului S* (seleniuri, telururi, arseniuri), ca si compusii cu anioni compleosi (sulfosdiruri) Clasa grupeazi un numir mare de minerale, in marea lor majoritate minereuri (pretindu- se la extragerea unor metale). in majoritate mineralele acestei clase au cationi calcofili (aseminiitori cu cuprul; gr. zaAxo¢ [chaleos] ~ cupru + guia [philia] = prieten), in general reprezentind metale grele, ale eZror proprietiti sunt, in parte, transferate si mineralelor. 31Lenupsofins 1 ranging “p Ime, ‘onouow mae opuend weed = T | saaredsuen | pensiEn Pio ‘pronjsuen | avd aedo edo edo ovdo edo “pedo pedo | -dsunay ae | wpweumpe | opemu | oxeou | omeou | oxmoa | ours | unmeurpe | somtes | oyenau | mom “souser_| ‘oyeiour -unueurepe Tajeoouod Tar Tuo } pum sug | misao | “mufou | nafou nifou | -mnsnmao | ngor__| unag-nsfou | maou | vasiopny | | weaned nyesoued | qumyd puree nignua9. ‘zuo1q, o8tpar | unig quand | woes nsor | epmusnuso | op urged | -wogie3 ~ | ap uagies | -nnseqe | unig-nor | ‘tuiou | ap minus | 2up0)n9 [Timejnsor | iieproouoo | ejay | preprooucs | gyeprosuss | jeproaucs | pseonypSe | ejepioouos | EpiouGS | eomaWoss | ~pzmmapdlg I HESGE sequad ung sqnied aes wesge “ges weasod | yoayred | dqyiod | _yoapad TST zST t y-st | 9-9 | e¥-Se | c-S1_| s¢-¢ | b-st | Slt-8% DURSUIOZ | oneusud | omausud | somape | -qns | omawozr | semqe | separ | seu | ouuoar | omowort | “rege, | 1 1 | we | ow tal fal bol {oI fol i | oo | oo | | fssy__ | ssy fsas_ | egeang_ | sor sted sno sau Sez | saa NaN | uvo Yura LYN ‘YN nad | ; covariny | ~ivaa_| yniaiis | 1409Tv2 | yarna | owt | 79409 | -VNIO | yanata | yaya | sipaudoryLueriri practice GEOLOGIE FIZICA, siowog.n) *L IMEqET, eunoyar | — eunoya oH DH aseo3snia aseoisti9 aseoysna THRO eges | nogusjon | nognmiom | somndosd woySeisuoa | _poisazouo9 argaxou09 iusosaarya | efusosaagya | elucosaasoy aay ‘edo pronjsuen | -pronjsuey | pronjsuen | pionjsuen | pronjsuen | quoredsuen | quoredsuen | oredsuen | viuoundsunay ‘SOSERET T sojons rew‘sopns | sojopis-sojons | -sojons | sosaprs-sojons | soyopis-sojans | sojopis-sojons | _sojons npny | i jpn | E nnseqe | smpsepapran | qe ar are gre ‘sojoour are ojooun vaanoyny DHEUIEDTTE | SHEMIOIOTE unig, nigra | ung ‘ruSna0 nes nes auvoyng aunze nnseqre | suovuropsoa | nos ‘zor _| “opraa ‘uogqe® | “qje ‘sojoout ‘tojoout gre ‘soqoour | gre ‘iojoatix ‘Beinsase | — pene | eye i reproowcs | ‘zrepiooues | ‘ereproouoo | “preproouco | erepioouoo | wreproouoo | gpepioouco | pimproouoo | _ pamupdy aes payed spaysad payed spayiad spayed wapod ng, Tas o-SE $7 SE pose stp-s'e | Stp— see $F € b- Fe aon Tempe FenGE Tenge ange senge ‘soaQi ‘onreuistid soray senges ‘oneusud | ‘oneusud | ‘onewsud | onewsud ‘remorse SMO “rene onewsd | ‘onewsud | ‘omawozt ‘sunowoz: | ‘omeuoz; | ‘omnauozy | ‘onewisud ‘parks i [el fel [el {3 { fal 2p Wrarsis. oui *HO)IFOO FA, SOOuW Soo8d S008 ED £0082, £09"), pynuadog uz | JmmavIvW | -oMD0do" | _Ligais | LIzaNevW | LIWOTOG | Lovo | LINODvay | fender 35