SPRE NORMALITATE

GUVERNAREA REFORMELOR.
REFORMA GUVERNARII

ADRIAN NASTASE

SPRE NORMALITATE
GUVERNAREA REFORMELOR. REFORMA GUVERNARI

trs${itutill $ocial Dtmocr*t o,Ovidiu $incaio'

Bucuregti, 2004

rsBN 973-s67-426-2

SUMAR

EDITIEI........
DRUMUL SPRE VEST (decembrie 2003)..............
O istorie care nu ne-a avantaiat
inceputul recuper6rii............:................
Integrarea.......
Politica: de la investinrr[ la anul electoral.........
Cregterea economic[ qi lupta impotriva sdriciei......
NOTA ASUPM

...................7
.............9
...............10
...........................1g
....................26
.............3 I
........36

GWERNAREA SOCIAL-DEMOCRATA MODERNA (decembrie 20OO)....................44

minoritar.....

............................45
Un Guvern monocolor qi
.................46
Integrare euroatlanticd qi cregtere economici
...........52
Politica solidaritntii
Reforrna instituliilor statului gi ale guverndrii...................... ..................55
.............................57
RomAnia - actor european qi

durabi16..........
socia1e............
regional

CoMBATEREA SARACIEI, O PRIORITATE ABSOLUTA (mai 2001)......................62

MODERNTZAREA SOCIAL-DEMOCRATIEI ROMANE$TI (iunie 2001)...................67
.......................68
Social-democrafia in Rominia: tradilie gi modemitate....
...........................72
Proiectul politic social-democrat..........
Prioritefile guvernirii social-democrate..................... .............................78
O

noui dinamicb

a acfiunii

partidului.......

.......................86

BILANT LA UN AN DE GUVERNARE (decembrie 2001)...........................................91

O noutate bine veniti - Declaralia de politicd generald a Guvemu1ui..........................91

economice.....
............
guvemirii.......

Reformele cregterii
Reconstruclia solidaritntii sociale
Reforma
Paqii inainte 9i prioritifi pentru viitorin integrarea
Promovarea Rominiei ca actor interna{ional
Reforma institu{iilor politice

............95
...................... 105

.........................112

europeand....... ......125
................I28
semnificativ...
...............
......................... I 35

OPOZTTIA, DIN PACATE, DEMAGOGICA $I NEPROFESIONISTA

(decembrie 200 l)

..............

REFORMA POLITICA (februarie 2002).............

Principiul politic al solidarit{ii.....

corupfiei.........
po1itic.............
PSD.
PRIORITATEA INVESTITIILOR (mai 2002) .............
Combaterea

Reforma sistemului
Reforma

.......................... 140

............166
.........169
....................175
.........180
.................181

...........................186

DINAMIZAREA PSD (iulie 2002) .............

partidului
austeritate
Programul socia1..............
Din nou despre reforma PSD................
Rela,tiile cu presa gi rela{iile cu celelalte partide............
Dezbaterea doctrinarE gi modernizarea
Politica economicE: cregtere gi

.....................r94
.........195

.....................197
.......................201
........................204
.......................211

cuM sA NE ASUMAM VALORILE NOII SOCIETAJI (septembie 2002) ..............2r4

SPRE

NORMALITATE (octombrie 2002) .............

2002)..............
CU UDMR (ianuarie 2003)..............

NOUL COD AL MI-INCII (decembrie

ALIANTA

.........224
...........................240
.............253

LA JT.JMATATE DE MANDAT, REALIZARI $I PRIORITATI (februarie 2003)........260

funcfionali
socia16............

..................265
Conskuim o economie de piafa
........272
Refacem solidaritatea gi coeziunea
Sprijinim noua identitate istorici qi culrurali a poporului romdn...............................280
.....................284
Ne indreptim cu pagi mari spre
.................290
Prioritdli pentru a doua parte a

Occident.
mandatului..

ANGAJAREA POLITICA iUpOtRrya CORUPTTEI (martie 2003)..........................299

2003).............
TINERII $I POLITICA (mai 2003).....
NOUA OFENSTVA POLTTTCA (iulie 2003)
ORIZONT 2025 (mai

..........318
.......328
....................346

romdnegti....... ..............347
........351
.........
...............354
integr6rii,........
..........................358
social[............
po1itic5...........
..................367

Consolidarea PSD ca lider al stdngii modeme

Restructurarea Guvernului gi noile prioritlfi
Un efort concentrat in direclia
Romdnia
Despre viitoarea confruntare

NOUA ARHTTECTURA e EUROpEI DE SUD-EST (octombrie 2003).......................380

nAspuNorRn GUVERNAMENTALA gI SOLIDARITATE NATIoNALA

PENTRU INTEGRAREA EUROPEANA (noiembrie 2003)..........................................385

SINTEZA DE ETAPA (decembrie

2003).............

............396

NOTI ASAPRA EDITIEI

Volumul de fatd conline o selec{ie din discursurile sau intervenliile
rostite tn ultimii trei ani. Unele din ele se referd la momente cheie
ale politicii sau vielii economice romdneSti. Altele sunt precizdri
importante ale viziunii social-democrate, ale progresului
guverndrii Si al societdlii Si oferd o inyelegere mai bund a
principiilor care au stat la baza deciziilor de guvernare.

Le-am considerat importante nu doar prin conlinut, dar Si prin

cronologia lor. Ele oferd o perspectivd asupra modului in care a
evoluat guvernarea, rdspunzdnd Ia provocdrile realitdlii. Intr-o
realitate care s-a schimbat continuu, guvernarea a trebuit sd se
schimbe ea insdsi, Jdrd a renunla fnsd la valorile fundamentale in
numele cdrora afost mandatatd de electorat.
Am pdstrat textele tn forma in care au fost prezentate, Jdcdnd doar

minime modificdri. Chiar dacd ele conlin destuleformuldri pe care

acum, mai detaqat de ,,temperatura" momentului, le-aq inlocui sau
nuanla, menlinerea textului original mi s-a pdrut importantd. Cdci
au autenticitatea momentului politic gi a conjuncturii din care fac
parte. La urma urmei, acestea nu sunt texte academice, ci politice,
Si ele rdmdn vii doar in contextul Si fn forma in care au funclionat

politic.

in

schimb, am sintetizat opiniile Si evaludrile actuale ale acestor

trei ani de guvernare tntr-o introducere cu caracter general. in

felul acesta cititorii pot lua cunoStinld inclusiv cu modul tn care aS
Ji corectat sau completat aceste texte, dacd ar trebui sd Ie reiau
astdzi.

imi

doresc ca prin publicarea acestor texte, sd ofer cititorilor,

indiferent de simpatiile lor politice Si de modul fn care judecd
guvernarea pe care am condus-o, posibilitatea de a lua un contact
cdt mai direct cu problemele de care se lovesc cei care
guverneazd, cu modul in care aufost ele abordate Si rezolvate fn
aceSti ani Si de cum se vdd lucrurile din perspectiva unui om care,
in toatd aceastd perioadd, a fost in centrul evenimentelor Si a
trebuit sd decidd Si sd aclioneze.

Autorul

DRUMUL SPRE VEST

(decembrie 2003)
m decis sd public aceasti culegere de discursuri politice
pentru cd sunt convins cd acegti primi trei ani ai noului
mileniu au insemnat mult pentru Romdnia. Am pus-o sub
dezideratul generic al intririi in normalitate, pentru ci tocmai asta
trebuie s[ i se intdmple l6rii, si devini, dintr-o !ar[ gi societate care
in ultimele doui secole a fost mereu ,,excepfional6" dintr-o cavzd
sau alta, o societate gi o

lari normale.

Cu precizarea cd ceea ce eu - qi ?ncd mulli allii - consider cd este

,,normal" pentru Romdnia inseamnd o societate prosperi, aSezati

temeinic pe un traseu de dezvoltare durabild, integratd ca o

componenti semnificativd in Uniunea EuropeanS gi in structurile
nord-atlantice, gi jucdnd un rol semnificativ atdt in spaliul
geopolitic din jurul sdu (Balcanii, sud-estul Europei gi aria
adiacenti a Orientului Apropiat), cdt gi in cel ce asigurd legdtura
esenliald cu spaliul euroasiatic, care incepe chiar de la granila de
est a lirii noastre gi se intinde, trecdnd prin Asia Centrald, pdnd la
Oceanul Pacific.

intr-un fel, aceasta ar fi fost situalia ,,normal6" a Romdniei de-a

lungul intregii sale istorii. Din diferite motive, Romdnia, sau
societilile qi statele constituite pe teritoriul sbu actual, au equat
mereu in asumarea unui asemenea rol intr-un sistem mondial
construit la inceput mai lent, apoi mai rapid, gi in care Rom6nia s-a
strdduit - fiaft sd reugeasci - si ocupe un loc semnificativ. Am
avut gansa extraordinard sd fiu primul-ministru al unui Guvern
care, pentru prima dati in istorie, poate valorifica oportunitatea

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

exceplionald deschisi !6rii noastre de a deveni un actor, deopotrivd

regional gi global, semnificativ qi de a se transforma pe sine insdgi
pentru mai marea prosperitate a cetSlenilor sdi cu sprijinul gi in

interiorul lumii dezvoltate.

Aceasti gansd, construitd intr-o succesiune de succese gi eqecuri, de
guverndri anterioare gi prin efortul intregii societili romdnegti, a
devenit concretd gi valorificabili abia ?ncep6nd cu sfdrqitul lui
2000 gi a ficut ca primii trei ani ai mileniului al treilea sd aibd
pentru Rominia o semnifica{ie cu totul speciald.

De aceea, cred cd acegti trei ani trebuie bine inleleqi gi corect

interpretali, iar cartea de fala este, cred eu, un instrument util
pentru infelegerea qi interpretarea lor corectd, frr6 patima politici
care i-a caracteizat gi cu detagarea necesard pentru a putea privi,
pe termen mediu gi lung, cel mai important proces care a avut loc
in societatea romdneascd de dupi 1989 - drumul spre Vest.
O istorie care nu ne-a avantajat
Cu cdt privim mai mult in urmi, la cei 1l ani de tranzilie care i-au
precedat, la cele patru decenii de comunism gi la celelalte patru
decenii de tranzilie de p6ni la comunism, cu atdt mai clar ne
devine faptul ci acum, la sfhrgitul celui de al treilea an al
mileniului al treilea, RomAnia se afl6 intr-o situa,tie mai bun6 dec6t
oricind in ultimul secol. Are, de asemenea, in fali o oportunitate
cu care nu s-a mai intAlnit niciodati p6n6 acum in intreaga ei
istorie, de la cucerirea romanb gi p6ni it zilele noastre.

Atunci, in secolele al Il-lea gi al III-lea a.d., societatea de pe

actualul teritoriu al !5rii noastre a fost integrati in lumea dezvoltatd

qi a inceput s6-gi construiasci structuri administrative, economice

gi sociale asemdndtoare cu cele ale celei mai dezvoltate societili
din lume. Dar, au urmat retragerea aurelian[ gi ndvdlirile
popoarelor migratoare, iar civilizalia a frcut, in Rom6nia, un pas
inapoi.

10

Drumul spre Vest

Vreme de aproape doui milenii, teritoriul pe care trdim noi acum a

fost in afara sau cel mult la marginea marilor civilizalii ale istoriei.
Sigur, strdmogii nogtri au rezistat, construind ceea ce putem cu
mdndrie si numim acum o ,,civilizalie rom0neasc6", dar nu este

mai pulin adevSrat cd aceast[ civilizalie, multfl vreme ignoratl,

izolatd gi plasatd la interseclia tuturor confruntirilor majore ale
ultimelor doui milenii, a alut prea pufine resurse pentru a face fald
competiliilor cu civilizaliile cele mai avansate care ii erau
contemporane gi prea puline oportunitili gi ganse pentru a se
integra in acestea. Indiferent dacd erau situate in sud-estul bizantin
sau otoman, ori in occidentul european, marile civilizalii au ignorat
sau marginalizat geopolitic zona in care ne aflam, iar societatea
romdneasci a fost silitd si supravieluiascd intr-o periferie pulin
tulburatl de marile transformiri ale istoriei. Abia in a doua
jumltate a secolului al XIXlea a inceput ceea noi numim acum in
Romdnia drumul spre Vest, spre societatea occidentald dezvoltatd,
care eradeja capitalistl gi democraticd de peste un secol.
De atunci gi pdnd acum, societatea romdneascd s-a angajat intr-o
curs6 contra izolilii gi subdezvoltdrii care nu s-a incheiat nici astizi
qi care, in ciuda numeroaselor eforturi gi a unor succese
neindoielnice punctate din timp in timp, nu gi-a atins niciodatd cele
doui obiective principale - reconstruclia Rominiei dupd chipul gi
asemdnarea Occidentului dezvoltat gi integrarea in regiunea de
dezvoltare pe care o alcdtuiegte Europa Occidentald.

in ciuda mitologiei care tinde

sd devind dominantd cu privire la

perioada istoricd cunoscutd sub numele de comunism (1948-1989),

nu qov[i in a o include gi pe aceasta in acelaqi efort general de

dezvoltare gi modernizare a societ5lii romdnegti inspirat din

modelul occidental. C6ci ce altceva a insemnat industrializarea gi
vbanizarea accelerati din intreaga perioadd comunistl dec6t
incercarea de a obline, cu pretul sacrificirii mecanismului esenlial
al dezvoltdrii - adicd democralia gi capitalul - o apropiere de
acelagi model de dezvoltare care avea in centrul siu oragul
industrial?
ll

Adrian Ndltase

Spre normalitate

Comunismul, care a trdit din iluzia cA poate depngi dezvoltarea

capitalistd gi democraticd prin oprimare politicd 9i uniformizare
social6, a eguat pentru cb a desfiinlat insugi motorul dezvoltirii creativitatea uman6, a cdrei mipcare liberi o asiguri deopotrivd
libertatea politic6 gi democralia economicl, sub infrligarea
economiei de piald. Copierea industriei capitaliste intr-o economie
dominatd de stat gi intr-o societate aserviti politic a scos Romdnia
din semifeudalismul in care se afla lajumdtatea secolului al XX-lea,
dar a aruncat-o intr-o noud izolare internalionald gi intr-o
infunddturl a dezvoltdrii. Din acestea nu am putut iegi dec6t in
momentul in care globalizarca - extinderea la nivel mondial a
democraliei qi a capitalismului modern - a provocat prdbugirea
intregului sistem comunist european gi a permis Romdniei sd
inceapi o noui reconstruclie, de data aceasta fbri abateri esenliale
de la principiile fundamentale ale modernitalii.

in

1989, renunlAnd la comunism gi reorient6ndu-se spre capitalism

qi democralie, societatea romdneascd" a frcut un uriag pas inainte,
cdtre Vestul dezvoltat. Cu toate acestea, nu a ficut atunci altceva
decdt sd defineasci un drum. Destul de repede am putut s6 ne ddm
seama cd nu suntem decdt la inceputurile acestuia.

Desigur, prima condilie a dezvoltirii era reconstruclia politicd a

democrafiei in Romdnia, un traseu pe care, atdt populalia, cdt gi
clasa politicd romdneasci l-a parcurs destul de repede. Dar
transformarea politicd pe care am parcurs-o, poate chiar mai repede
dec0t alte societSli foste comuniste, cdci ele o incepuserl mai
deweme, nu a fost decdt inceputul unei trarziliimai lungi dec6t ne-am
a$teptat gi mai dureroase decdt ne-am dorit, care abia urma si ne
aduci la punctul de pornire al dezvoltirii. Pentru a relua cursa
dezvolt[rii gi a reducerii decalajelor fa!6 de Occidentul dezvoltat,
Rom6nia mai trebuia, dupi cdqtigarea democraliei politice, si-gi

transforme radical structurile gi instituliile economiei gi vielii

sociale. Ne-a fost necesar mai mult de un deceniu pentru asta, iar
procesul, care a costat, intre altele, pierderea a aproape 30o/o din
economie (in 1999, produsul intern brut mai reprezentanumaiT2o/o
t2

Drumul spre Vest

din cel oblinut in 1989, ultimul an de comunism) gi a unui milion gi

jumdtate de oameni (de la 23,2 milioane de locuitori la 1 iulie
1990,la 21,7 milioane de locuitori la recensimdntul din 2002), ntt
s-a incheiat definitiv nici astdzi, de6i evolulia sa a devenit
inexorabili, iar reztiltatul este precis previzibil.
Revenirea pe drumul spre Vest a fost, pentru Romdnia, o necesitate

absolutd, dar prin simplul fapt ci s-a int6mplat, nici una dintre
problemele esenliale ale !6rii nu a fost rezolvatl. Dimpotrivi, in
mod paradoxal, Romdnia postcomunistl a pornit la drum de pe o
pozilie mai slabd gi mai dezavantajoasd decdt avusese RomAnia
comunistd nu cu mult timp inainte, deoarece pasul inainte a fost
inso{it de doi pagi inapoi.

Primul pas inapoi a avut loc chiar in societatea romineascS.

Tranzilia de la economia socialistb gi structurile sociale egalitare
ale comunismului la economia de pia!5 gi la libertatea de a acumula
proprietate gi a conduce o economie privatd s-a frcut nu prin
dezvoltare, a$a cum ar fi fost de dorit, ci prin involulie. Procesul a
costat, dupi cum am mai spus, aproape o treime din economie. in
termeni umani, aceasta inseamnd sirlcirea unor categorii
importante de populafie, pierderea a aproape patru milioane de
locuri de muncd, reducerea salariului real cu mai mult de o treime
fald de 1989, scdderea natalitefii 9i cre$terea mortalitdlii,
degradarea valorilor sociale, generalizarea corupliei, cregterea
infraclionalitelii, violenld, degradare umani gi, nu in ultimul rdnd,
crearea unui sentiment de inferioritate pentru toli cei care emu sau
se considerau rom6ni.

Al doilea pas inapoi l-am fdcut in relalia cu lumea dezvoltatd,

Occidentului european, adic6 cu punctul terminus al drumului pe

care il definisem inci de la revolulie. Noi am considerat revolulia
gi desfiinlarea comunismului ca pe o uriagd victorie a poporului
impotriva unui sistem politic gi economic care era deopotrivd
opresiv gi incapabil si asigure dezvoltarea. Mai lucidi gi mai
pragmatici, Europa dezvoltatd le-a privit ca pe infrdngerea
principalului adversar politic gi ideologic al globalizdrii
13

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

comunismul. Cu entuziasmul normal produs de victoria revoluliei,

noi ne-am considerat un fel de fiu riticitor revenit in familia
europeand. Riguroasd gi atent[ la propriile sale interese, Europa
dezvoltatd a notat uriagele decalaje care despirleau Romdnia de
Occident. Cdnd ne-am trezit din euforia victoriei am descoperit c6
Romdnia era mai marginahzati in Europa qi mai lipsitd de aliali
decdt fusese oricdnd inainte, in toat[ perioada de un secol gi
jumdtate de cdnd igi dorise sI se integreze in zona europeanl de
dezvoltare.

A urmat un deceniu de transformiri interne gi practicd diplomaticd

pentru a apropia Rominia de zona europeani dezvoltatl, aflati ea

insiqi intr-un proces care avea sd o transforme in

Uniunea

Europeani. Nu a fost deloc un drum drept gi incununat de succese.

Numeroase erori ale politicii interne, pe care nu intenlionez sd le

judec acum, au incetinit sau au deviat traseul transformirilor

economice 9i sociale. in acelagi timp, evenimente externe care nu
au depins de Romdnia au transformat aria politicd in care ne afldm
intr-o zond geopoliticd care se marginaliza singuri prin
increngdtura de interese contradictorii qi prin violenla cu care
aceste interese erau suslinute in relaliile reciproce. Singurul rdzboi
european de dupl Cel de al Doilea Rdzboi Mondial a avut loc in
aceasti regiune gi a fost nevoie de mult sim! politic Ai de abilitate
diplomaticd pentru ca Romdnia s[ nu fie atrasl in conflict.

Fie ca unnare a propriilor noastre govdieli, fie ca urrnare a unor

conjuncturi nefericite pe care nu puteam si le influenlim, fie, nu in
ultimul rdnd, din cauza lipsei de interes a Europei dezvoltate pentru
o regiune rimasi in urmi $i turbulentd, parcurgerea drumului c6tre
Vest al Romdniei s-a fbcut incet gi cu sinuozitili. incet, dar sigur,
Romdnia era marginalizati nu numai in raport cu Europa
dezvoltati, dar gi in raport cu ldrile foste comuniste mai apropiate
de zona dezs,oltati, qi mai interesante din punct de vedere
economic, politic sau geostrategic. Regiunea de expansiune
,,natural6" a Europei dezvoltate, care se intindea din Slovenia, in
sud-est, gi pdni la llrile baltice, in nord-est, tindea s[ se stabilizeze
t4

Drumul spre Vesl

la

granita de vest a Rominiei, lSsdnd lara noastri din nou la

periferie gi, din pdcate, o periferie situati in afaru regiunii de
dezvoltare. Iatd o situalie chiar mai pulin avantajoasi decdt in
perioada comunisti!
acest sens, potrivit datelor Bdncii Mondiale, in 1995, fluxul de
capital striin in Romdnia a fost de 687 de milioane USD. Cu 15 ani

in

in 1980, in plin comunism, Romdnia primea

investilii strdine private de doud ori mai mari (1,3 miliarde USD).
in acelaqi an 1980, in Ungaria erau investili din surse private doar
596 milioane USD (o treime din ce investea lumea dezvoltatf, in
Romdnia), in Cehoslovacia nu se investea deloc, doar Polonia
situdndu-se inaintea Romdniei, cu un volum aproape dublu de
investilii.
mai devreme,

Sunt convins gi acum - am fost qi atunci - cdla inceputul anilor '80,

Romdnia a avut o oportunitate exceplionald de a-gi schimba cursul
istoriei gi de a fi in avangarda drumului spre Vest. in aceiagi ani,

Polonia qi Ungaria igi incepeau primele reforme qi declangau

primele confruntdri in pregitirea schimblrii de sistem. Romdnia,
mai bine plasati in comunitatea internalionali gi net mai autonomd
in raport cu Uniunea Sovieticd, a ratat ocazia din cauza obtuzitdtii
clasei politice romdnegti din acea perioadi.

Din pdcate, orice ocazie ratatd se rizbun6. 15 ani mai tdrziu,

situalia periferici a prii noasffe era confirmatd de uriagul decalaj
creat de volumul investiliilor strdine. in acel an (1995), Cehia gi
Ungaria, ldri care luate impreuni nu ajung la o populalie egald cu
cea a Romdniei, primeau investilii striine intr-un volum de 20 de

ori mai mare decdt Romdnia (13,4 miliarde USD, fald de 0,7
miliarde USD pentru Romdnia)!
Iar in 1997, pozilia perifericd a !6rii noastre primegte o confirmare
suplimentarl: Romdnia nu este invitati si faci parte din primul val

de extindere cdtre est a NATO,

politicienii 9i diploma{ii romAni.

in ciuda eforfurilor

fbcute de

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Dar poarta cbtre Europa ?ncepuse deja sd se deschidd, e adevirat

ci

mult mai incet gi mai condiflonat decdt ne-am fi dorit. in 1997,

Romdnia nu a fost invitati in NATO, dar pentru prima dati a fost
luatd in serios posibilitatea invitirii ei in structura de securitate a
lumii dezvoltate. Cdnd s-a constituit teritoriul liberei circulalii
europene, definit drept ,,spaliul Schengen", Romdnia nu a fost
acceptati in interiorul acestuia - degi celelalte ![ri foste comuniste
din Europa de Est au fost - dar s-a luat in considerare posibilitatea
acceptirii ei ulterioare. Vreme de 10 ani de zlle, drumul RomAniei
a constat in construirea posibilitilii de integrare, in crearea unei noi
viziuni - atdt a romdnilor, cdt qi a europenilor - despre locul pe
care il poate ocupa lara noastrd in raport cu lumea dezvoltatd gi
anume, in interiorul acesteia.

a posibilitSlilor a culminat in 1999 cu

includerea Romdniei pe lista lerilor care vor incepe negocierile de
aderare la Uniunea Europeani, ceea ce nu insemna catu$i de pulin
cd Romdnia ajunsese deja in interiorul lumii dezvoltate gi
^
democratice. Insemna doar cd lumea dez:roltati gi democraticd nu
mai privea Rominia doar ca pe o periferie, ci ca o periferie care ar
putea fi totugi integratd, dacd dovedea c[ poate deveni, in primul
Aceastd construire

rAnd prin propriile forle, o

lari democratici gi dezvoltatd".

Sffirqitul lui 1999 a consemnat confirmarea acestei noi relalii dintre

Romdnia gi Occidentul dezvoltat, dar si nu uitdm c6, in acelaqi
timp, 1999 a fost anul de maxim declin al economiei gi al societdlii.
Rar a trecut Rominia printr-o perioadi de declin economic ai social
atit de gravi ca cea din primul deceniu altrarziliei, declin care, din
1997 gi pdni in 2000 s-a accentuat, aducdnd economia gi societatea
intr-o situalie de-a dreptul dramatici.

in

lggg, produsul intem brut scdzuse pentru al treilea an

consecutiv gi, tot astfel, veniturile populaliei. Cigtigul salarial real
mai reprezenta doar 56%o din cel din 1990 qi atinsese recordul
absolut al scdderii veniturilor salariale de dupd 1990. Cregterea de
numai 2,60/o din anul urmdtor nu avea cum si imbundtdleascd in
vreun fel situalia. Indicele prelurilor de consum, dupl ce sirise in
l6

Drumul spre Vest

1997 la 255oA, se fixase pentru urmStorii trei ani in jurul unei

valori anuale de 145% Si nu indica o tendinli de scddere
semnificativi nici micar in 2000, cAnd mai era ?nci de I45,7Yo.

P6n5la sfrrpitul lui 2000, Romdnia se dovedise incapabili nu doar

sd ating6, dar qi sd se menlind pe un traseu de stabilizare
macroeconomicd.
Toate acestea afectau grav populalia gi viala sociald. Reducerile de

locuri de muncd luaseri forma disponibilizdrilor in masd gi

Guverrrul CDR-PD a trebuit sI inventeze ,,compensa!ii1e", premii
bdnegti acordate celor care accepti sd renunte la locul de munc6,

pentru a men{ine o ordine sociald care s-a dovedit lablld. La

inceputul anului 1999, ,,mineiada" - revolta minerilor din Valea
Jiului qi margul acestora spre Bucuregti - nu a mai fost expresia
unor lupte politice (ca in 1990 gi 1991), ci un protest impotriva
situaliei disperate in care fusese adusd populafia din Valea Jiului in
rxma proastei gestioniri a restructurf,rii mineritului. Grevele gi
protestele sociale se amplificaserd pe tot parcursul lui 1999 gi doar
apropierea alegerilor a impiedicat o adevdrat6 explozie sociall in
acea perioadd.

Mai grav era c6, societatea romineasc[ devenea tot mai pufin
guvernabili, ca urmare a faptului ci populalia igi pierduse
increderea in guvernanli. Coruplia se generalizase gi produsese
deja scandaluri politice (de tipul ,,operaliunii ligareta"\ care

afectau grav credibilitatea intregii clase politice. Politicienii puterii

erau angrenali ?n conflicte interne care aduseserd lara in pragul
imposibilit5lii de a mai fi guvemati. Conform sondajelor de opinie,
in noiembrie 2000, cu pulin timp inaintea alegerilor, doar l2o/o din
populalie mai credea cd Rom6nia este agezati pe o direclie buni, in
vreme ce 660/o credeau cdtara se indreaptd intr-o direclie gregit[.

Ca urmare, tabloul general al Romdniei la intrarea in cel de al

treilea mileniu era aproape catastrofic. ln interior domnea haosul
administrativ produs de nenumiratele conflicte qi dezmembriri ale
partidelor aflatela guvernare. Peste acestea se suprapunea o derutd
financiari creatd de falimentele FNI" ale celorlalte fonduri de
11

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

investilii asociate acestuia, ale b[ncilor ,,populare" gi ale unor

bdnci mai mici, toate la un loc afectdnd grav credibilitatea
intregului sistem bancar, inclusiv a celui garantat de stat, cbci
CEC-ul fusese implicat in scandalul FNI. Dacd bincile 9i
instituliile financiare mergeau prost, industria in ansamblul ei
mergea qi mai prost. in 1999, industria romdneascd luati in
totalitate avea un bilan! negativ, inregistrdnd pierderi de aproape
8.000 de miliarde de lei, la prefuile din acel an. Cea mai mare
parte a acestor pierderi era concentratd in marile intreprinderi aflate

proprietatea statului gi care, numai in L999, inregistraser[

pierderi de peste 15.000 de miliarde de lei. In 2000, aceastd
pribugire a industriei nu a putut fi opritl in intregime gi marile
intreprinderi din proprietatea statului incd inregistrau pierderi de
peste 21.000 de miliarde de lei. Economia era la pdm6nt, finanlele
statului ardtau prost, iar populafia, pe buni dreptate nemullumitS,
?ncepea s6-gi piardd ?ncrederea nu doar in guvernanfi, ci in intreg
sistemul politic. In noiembrie 2000, in preajma alegerilor, 360/o
dintre rdspunsurile la intrebarea ,,credeli cd este bine sd fie un
singur partid politic?" eta:u ,da"! Un record trist, care dovedea ci
mai mult de o treime din populalia adulti a RomAniei nu avea
incredere in democralie gi in capacitatea unui regim politic
democratic de arezolvaproblemele prii gi ale cetilenilor ei.

in

Situalia dezastruoasd din interior afecta, firesc, locul Romdniei in

sistemul internalional. Partenerii nogtri externi nu aveau in

Rom6nia mai multd incredere decdt aveau cetilenii in guvernanli.
Fusesem acceptafi la inceperea negocierilor cu Uniunea Europeani,
dar atunci c6nd autoritdlile romdne au propus 2007 ca datd a
aderdrii, oficialii europeni au notat-o doar ca intenlie a RomAniei gi
au evitat si o confirme in vreun fel. Dupd ce, in 1997, nu fusesem
invitafi in NATO, trei ani mai tdrziv speranlele noastre de acces in
organizafia nord-atlanticd erau chiar mai mici decdt inainte de

Madrid. NATO insipi oscila in decizia lirgirii intre mai multe

variante qi nu toate cuprindeau qi Romdnia. Dar; poate cel mai
sintetic exprimau imaginea despre Rominia marile agenfii de
rating - care au evaluat la un risc din ce in ce mai mare investiliile
18

Drumul spre Vest

in Romdnia - gi cdderea

dramaticd pe piala internalionald a

obligaliilor de stat romdnegti. Pur gi simplu, lumea din jurul nostru
nu avea incredere in Rom6nia qi trebuie si mdrturisesc ci atunci, la
sfbrqitul lui 2000, nici nu aveau prea multe motive pentru asta.

inceputul recuperdrii
Cu atdt mai importante gi mai radicale mi se par schimbirile care
au avut loc intr-o perioadl atet de scurti de timp - doar trei ani atdt in situalia intem6, cit gi in cea internalionali a ldrii noastre.
Chiar gi o simpld ingiruire a acestora este impresionantd.

in

primul rdnd, s-a intrat pe un drum ferm

al

stabilizdrii

macroeconomice. Dac[ la sfrrgitul lui 2000, infla]ia era de 47%o,Ia

sfhrgitul lui 2003 eava fr de circa l4o/o, o reducere de aproape trei
ori gi jumdtate, care confirmd cd macrostabilizarea se va incheia in
urmltbrii doi sau trei ani. O inflalie de I4o/o gi perspectiva unei rate

a acesteia mai micd de l0o/o in 2004 exprimi un proces de

insinitogire a finanlelor statului de neconceput pentru tot restul
deceniului tr anziliei.

Apoi, pentru prima dati in toati istoria sa, post sau predecembristil,
Rom6nia a reugit sd ducd la bun sfrrgit un acord incheiat cu FMI.
Ca prim-ministru, consider acest lucru extrem de important.
Desigur, nu pentru sumele angajate, care nu au fost mari, ci pentru
cd, pdnd la acest ultim acord frnalizat in 2003, toate guvernele de
pdnd atunci nu reugiseri, din diferite motive, s6-gi respecte
angajamentele pe care qi le asumaseri, ceea ce afecta grav insugi
statutul Guvernului. Era vorba aici de credibilitatea externd gi
internd grav zdntncinatd a Guvernului, ca gi de o conceplie ,,rea"
despre guvemare, care se impunea ca simplu fapt cd, ani la rdnd,
minigtri romdni au fost in situalia de a nu-gi putea indeplini
obligaliile pe care le certificaserl cu propria semndturi. Unii dintre
ei, chiar au fost in situalia de a semna acorduri pe care gtiau, incl
inainte de a-qi pune semndtura pe ele, cd nu erau realizabile. Nu
cred cI a$a ceva este acceptabil gi cred ci, prin realizarea, pentru
19

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

prima dat6, a unui acord stand-by cu FMI, dincolo de realizdrile

macroeconomice oblinute, am realizat gi acea schimbare
importanti care a redat Guvernului romdn demnitatea gi
credibilitatea care reztrltd din faptul cd s-a linut de cuvdnt.

Dar, cea mai importanti schimbare a fost, desigur,

creqterea

economicS. In 2000 descregterea economicd s-a oprit, iar incepdnd

cu 2001 economia a inceput sd creascf, intr-un ritm destul de
accelerat de 5-5,5Yo anual. Aceast[ cregtere a inceput exact in
momentul in care lumea denroltati in ansamblul sdu gi, mai ales,

principalul nostru partener comercial gi investitor - Uniunea

Europeand - a redus rapid ritmul de cregtere gi a redus gi mai mult
volumul investi{iilor in striinitate. Economia romdneascd, care
scdzuse dramatic tocmai in perioada in care capitalul str6in se
ardtase mai disponibil sd investeascd in lara noastrd - adici in anii
1997-1998 - qi care, in acea perioad[, respinsese oportunit6lile
unor investilii striine masive in Rominia mai ales din cauza unor
erori de guvernare, ardta dupd 2000 cd are resursele necesare
cregterii intr-o perioad6 in care investiliile strdine erau limitate gi in
care cea mai mare piald de export pentru produsele romdnegti, piala
vest-europeand, era
stagnare sau chiar didea semne de
restrAngere.

in

Creqterea economici este, frrd indoiali, inainte de orice, meritul

firmelor romdnegti, care au inceput sf, se matuizeze, si-qi
gestioneze mai bine resursele gi si se descurce pe o pia16
internafionalS complicati 9i dur6. Sursele ei, intr-o perioadd de
oportunit5li internalionale scizute, trebuie ciutate in resursele
umane de calitate superioarl care s-au format in sectorul privat gi
in colaborarea cu capitalul internalional, in manageri mai bine
pricepufi la afaceri gi la conducerea activitelilor comerciale gi
financiare ale firmelor lor, in muncitori mai bine calificali gi mai
preocupali de calitatea produselor pe care le fac. $tiu insS c[ gi
politicile guvernamentale au sprijinit aceasti cre$tere, degi aici
probabil cd avem incd cele mai multe rimdneri in urmi. Dar

economia gi politicile economice au fost principala preocupare a

20

Drumul sore Vest

Guvernului pe care l-am condus de-a lungul celor trei ani de

cregtere. $i sunt bucuros ce acum, la sfrrgitul celui de al treilea an
de cregtere economicd consecutivi, suntem siguri ci va urma qi un
al patrulea an de cregtere, cu o ratd,tot de aproximativ 5o/o. Iar dac[
guvernele de dupl 2004 vor fi la fel de atente la economie pe cdt
am fost noi pdnd acum, nu existi nici un motiv ca Rom6nia s[-qi
intrerupd evolulia economici pozitivd inci mulli ani de acum
incolo.

imi

aduc aminte cdtdnervozitate a creat, mai ales in primul an de

guvernare, faptul cd rezultatele cregterii destul de modeste din acel
an nu s-au simlit imediat in viala de toate zilele a populafiei. Cu
atilt mai mult cu c6t Guvernul a fost nevoit si mireascd pregurile la

principalele utilitdli

mai ales energie gi combustibili

iar

creqterile modeste de productivitate a muncii nu au permis mlriri

semnificative ale salariilor gi doar indexdri modeste ale pensiilor.
Ne aqteptam sd avem aceleaqi probleme gi in anul urmdtor, dar
incepdnd cu2002 surpriza a venit din partea sectorului privat.

fost o surprizd, pentru cd nu ne-am a$teptat la un asemenea

fenomen gi, in opinia mea, a reprezentat o cotituri esenliali in
privinla modului in care a evoluat economia romdneasci. in 2002,
nivelul de trai al populaliei a inceput si creascd gi primul semn cd
aga stau lucrurile l-a reprezentat cregterea, mai int6i timid6, iar apoi
accelerati a consumului intern.
O serie de mdsuri gi reforme ale Guvernului gi ale BNR pregitiserd
terenul. Increzdtoare in capacitatea sa de a controla masa monetari,
Banca Na{ionali a Rom6niei redusese dobdnda la creditele de

refinanlare gi nu mai insistase, ca inainte, pe cregterea

provizioanelor bdncilor comerciale, ceea ce a dus la scdderea
dobinzii la creditele acordate de bdnci.

Apoi, o importanp deosebiti s-a dovedit cb a avut primul mare succes

intemalional al guverndrii - admiterea Romdniei in,,spaliul Schengen"
gi inliturarea necesitilii vizelor pentru cet2ilenii romdni care cil[toreau
in prile Uniunii Europene (cu excepfia Marii Britanii). Interesant este
zl

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

faptul cd, in vreme ce noi toli - oamenii politici, mass-media qi

cetilenii - priveam inlIturarea acestei bariere ca pe o primd
recunoagtere a locului lirii noastre aldturi de Occidentul european
dezvoltat, ca pe un act de susfinere a demnitAlii nafionale gi ca
inllturarea unei discrimindri nejustificate a romdnilor, aceasti
importanli simbolicd a fost net depdgitd de semnificalia efectelor
economice. Inldturarea necesit[1ii vizelor a avut ca efect imediat un
adevlrat val de migralie sezonierd a forlei de muncd autohtone,
care nu putea s[ gSseascd un loc de munc[ chiar prost pldtit in !ard,
dar putea gisi un loc de munc6 mai bine plitit in Uniunea
Europeand. Rezultatul a fost nu numai scdderea presiunii asupra
ofertei, destul de reduse, de locuri de muncd din economie, dar gi
cregterea veniturilor populaliei. Un val de valutd convertibild a
inceput sd se reverse din Vest spre piala romineascS, ca urnare a
transferurilor blnegti frcute de lucritorii romdni din strdinitate. $i,
evident, consumul intern a crescut repede.
A1 heilea factor care a favorizat creqterea consumului intern a fost
totugi mirirea veniturilor salaria1ilor, in primul rdnd ale bugetarilor,
ale pensionarilor gi chiar qi ale celor mai sdrace pdturi ale

populaliei, ca urmare a misurilor de proteclie socialS luate de

Guvern gi a politicilor salariale, chiar aga limitate cum au fost ele
de obiectivele politicilor de macrostab ilizar e.

in sfhrqit, dar nu in ultimul

rdnd, mai merit[ menfionat[ aici

gi bancar pe care a dus-o la bun
sffirgit Banca Nafionali a Romdniei dup[ un an de tulburiri qi

asanarea sistemului financiar

falimente, unele dintre ele frauduloase.

Toate acestea au stimulat consumul intern, iar cregterea acestuia,
mai rapidi in domeniul bunurilor de consum pentru populalie qi
mai lenti, din pdcate, in domeniul investiliilor, a dus la creqterea
nivelului de trai al populatiei. Dar adevdrata cregtere a consumului
intern, pebaza cregterii achizilionirii de bunuri de consum de cdtre
populafie, a venit nu prin stimulare guvemamentald, ci din
iniliativa sectorului privat. Dintr-o datd, bdncile, bdncile private, au
inceput sI crediteze nu numai investiliile, dar gi consumul. $i nu
22

Drumul spre Vest

doar consumul institufiilor guvernamentale sau al celor mai

instirili dintre cetdleni - cei care, la urma urmei, nici nu au nevoie
de credit pentru consum -, ci al acelei clase de mijloc de lipsa
cireia tofi politicienii romdni s-au p16ns, dar pe care bincile gi
societdlile de leasing au gtiut sf, o giseasci.

incep0nd cu2002, in Romdnia s-a reluat pe scar6largdvilruareain

rate de bunuri cdtre populafie. La inceput, cu mai multi precaufie,
dar apoi concurenla gi-a spus cuvintul gi vdnzirile in rate au
crescut exponenfial, intrecind orice agteptiri gi surprinzdnd atAt

Guvernul, cdt

gi Banca Nafionald a

Rom0niei

gi

experlii

internafionali in probleme macroeconomice.

Pentru cd sunt om politic gi nu economist, acest fenomen m[

bucurl in primul rdnd pentru cb vdd in el semnele lumii viitoare pe
care vrem sd o construim. $tiu cd el ingrijoreazd FMI gi conducerea
BNR qi, probabil, pi pe o parte dintre specialiqtii nogtri in finanfe.
Am incredere in ei gi sunt inclinat si le dau dreptate in toate
pspectele tehnice pe care le invoci, dar din punct de vedere politic,
aceastd explozie a consumului intern pe baze private este, de
departe, cel mai bun semn de via16 pe care putea siJ dea societatea
rom6neasc6. lmi pare c[ seamini cu acel prim pldnset al noundscufului care anunli pe toati lumea cd a inceput si respire singur
gi c6, prin urmare, a inceput si triiascd pe cont propriu.

P0n[ acum, cregterea nivelului de trai gi a consumului populafiei, in

pufinele perioade in care a avut loc, s-a frcut din iniliativa qi prin
cheltuiala Guvernului. Guvernul mlrea salariile, indexa pensiile,
fixa pregurile esenfiale, infiinfa sau desfiinfa locuri de munc[,
acorda beneficii sau ajutoare. Chiar gi in caz de dezastre naturale
sau calamitili, cel care intervenea penffu compensarea pierderilor
era tot Guvernul gi nu societSlile de asiguriri, pentru ci in Romdnia
asigurdri se fac doar la automobile, care sunt obligatorii prin lege.
O asemenea dependenfi a consumului populaliei de deciziile
guverndrii este specificl socialismului, unde statul regleazi totul,

inclusiv ce gi cdt cumpdrd populafia. Zece sau doisprezece ani dupl

declangarea privatizirii in mas[ gi dupd ce sectorul privat din

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

economie ajunsese si producd mai mult de jum6tate din produsul

intern brut, situalia nu se schimbase radical - consumul populafiei
continua sd depindd esenlial de deciziile guverndrii.

$i, deodatd, incep6nd at 2002, lucrurile incep si se schimbe

radical, lu6ndu-ne prin surprindere atdt pe noi, cei de la guvernare,
cdt gi pe specialigtii Fondului Monetar Intemalional. Bdncile
private, gi mai ales marile bdnci private, sucursale ale unor binci
internafionale, incep sd acorde pe scard largi credite pentru consum
populaliei. Ia avdnt creditul imobiliar gi zeci de mii de locuinle
incep si fie construite cu plata pe termen mediu qi lung. Piala auto
explodeazi, ajungAnd la aproape 2 miliarde USD anual, iar cea a
bunurilor de larg consum, in special mobila, electrocasnicele gi
electronicele, se extinde brusc pe seama comerlului in rate. Aga
cum spunea preqedintele unei mari bdnci private, ,,romdnii au
redescoperit comerful in rate gi nu vor renunla la el prea curdnd".
Or, o populalie care construiegte case, cumpiri magini, &igidere,
aparate de condilionat aerul, centrale termice, mobild qi computere
este o populalie a cdrei bunbstare este ?n cre$tere. Chiar dacd nu
toati populalia este integrat5 in acest sistem, pentru cd cele mai
sdrace pdturi ale acesteia, in special li;rdnimea, nu sunt cuprinse in
proces, totugi este vorba de milioane de oameni care incep sd
trdiascd mai bine gi, pe mine, ca om politic, acest lucru nu poate
decAt sd md bucure.

Existi aici un aspect incd gi mai important gi acesta mi se pare a fi,

de departe, cel mai mare succes al guverndrii de trei ani pe care am
condus-o pin6 acum. Pentru prima dati in istoria postcomunisti a
Romdniei, sectorul privat a intrat in conflict cu guvemarea nu
pentru cd vrea sd absoarbd mai mulli bani de la bugetul de stat, ci
pentru cd vrea sd arunce mai mult din proprii bani pe pia!6. Pentru
prima datdin istoria postcomunisti a Romdniei - gi ar fi interesant
de aflat c6nd s-a mai intimplat acest lucru in intreaga sa istorie cei mai timizi gi mai precauli dintre capitaligti, bancherii, gi-au
afirmat sus gi tare increderea in viitorul economic al Romdniei si in

24

Drumul spre Vest

viitorul economic al salariafilor, pariind pe capacitatea lor de plat6,

gi impotriva politicilor macroeconomice ale guverndrii!
Astfel, la sfhrgitul anului 2003 am asistat la o confruntare extrem
de interesantd intre specialigtii FMI gi conducerea BNR, pe de o
parte, gi managementul bdncilor private, pe de alt6 parte. Semnalul
de alarmil-au tras experlii in finanle, care arr notat cu ingrijorare
cre$terea rapidi a creditului neguvernamental (adicd acordat de
bincile private din [ard, sau strdindtate, frrd garanlii
guvernamentale) care, stimuldnd consumul intern mai repede decAt
producfia, duce la cregterea mai rapidd a importurilor, 9i anume a
imporhrrilor de produse destinate consumului qi nu a producliei.
Rezultatul este cre$terea deficitului contului curent al 16rii - din
cauza cre$terii deficitului balanlei comerciale -, motiv pentru care
specialiqtii in macroeconomie sunt ingrijorafi. Drept care, ei se
strdduiesc sd preseze Guvernul pentru a adopta politici care si
reduc[ creditul neguvernamental intem. La rindul ei, BNR sprijini
aceastl abordare gi incepe si mdreasc6,tteptat, dar continuu, costul
creditului intern, ceea ce, desigur, na$te un lung gir de proteste 1a
adresa guvernlrii (gi nu la adresa BNR).
Ca om politic, eu nu impirt6gesc pozilia FMI 9i a BNR, chiar dacl
sunt convins ci temerile lor sunt bine intemeiate teoretic. Dar,
pentru prima datd piala se migcd singur[, cu suficient[ for!6 pentru
a afecta politicile macroeconomice ale statului 9i intrS in conflict
cu acesta nu cerdndu-i mai mulli bani sau condilii privilegiate in

raport cu concurenla extetn6, ci cerdndu-i, pur 9i simplu, sd fie

l6sat6 in pace. De altfel, bdncile private nu au redus creditul nici ca
urmare a cregterii costurilor refinanfirii, nici ca rispuns la cererea
directd a conducerii BNR. Solulia adoptath de ele a fost de a
continua politica actuali pAnd in momentul in care cererea de credit
de pe piali se va epuiza de la sine, ceea ce pare c[ se va int6mpla
abia in doi-trei ani.
Or, mie mi se pare ci avem, in sfhrqit, de-a face cu o economie de
pialn funcfionald. Uniunea Europeani, care urmdreqte 9i ea acest

indicator de performanld al reformelor din Rom6nia nu ne-a

25

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

acordat statutul de economie de pia![ deplin[ in 2003. Motivele

specialigtilor Uniunii Europene se refer[ la schimbdrile care trebuie
sd mai aibd incd loc in economie, la privatizdrile care s-au fbcut
intr-un ritm mai lent gi la pierderile inci mari ale sectorului de stat
din economie. Dar, dincolo de acestea, avem acest prim act de
independenld al pielei fala de stat, al schimbdrii economiei nu prin
intervenlia statului, ci prin forlele proprii ale pielei gi, dup6 mine,
realitatea sociald o ia aici inaintea teoriei economice. Economia
rom0neasc[ de pia!6 este funcfionali pentru cd este capabild si
transforme societatea singur6, frrd si mai aptepte reformele
guvernamentale.
Creqterea consumului intern este, fbri indoiali, o veste bund pentru
orice guvernare. in primul rflnd, pentru cd populalia o duci mai
bine gi, pdni,la urm6, acesta este rostul fundamental al oricirei
guverndri - bundstarea populafiei. in al doilea r6nd, pentru ci sunt
convins cd, pe urma cre$terii consumului va veni, fhr6 doar qi
poate, cregterea investiliilor qi a produc{iei. Deocamdati, acest
surpLus de consum este asigurat in primul r6nd de importuri, mai
ales de pe piala vest-europeani, dar gi de pe piefele ldrilor in curs
de dezvoltare. Dar, in anii imediat urmdtori, producitorii romdni
vor reacliona la aceastS cregtere a cererii prin cregterea producliei
gi, in doar c61iva ani, Romdnia va intra intr-un ciclu de dezttoltare
normal, in care cregterea cererii interne va stimula cregterea gi
diversifi carea productiei interne.

Integrarea
Nu incape indoial[ cd Romdnia anului 2003 nu mai seamdnd cu
Romdnia anului 2000. in numai trei ani, societatea nu doar s-a
ordonat gi agezat, ci a parcurs, in drumul spre Vest, mai multe etape
aproape ,pe nerdsuflate". IJn progres uriaS, pe care inc6 nu l-am
asimilat gi nu l-am congtientizat inc6 in intregime, ne-a adus de la
semiizolare, la un pas de integrarea in una dintre cele mai
dezvoltate regiuni politico-economice ale lumii - in Uniunea

Europeand.
26

Primul pas important l-a reprezeutat insi intrarea in NATO'

o conjuncturd cu totul speciala a favorizat, f6r6 indoiala, acest
progr.t uriag pentru lara noastr6. Tragedia umand produsi de
atacut terorist asupra SUA pe 11 septembrie 2001 a produs o
cotiturd in politica mondiala. Nu doar intreaga lume dezvoltatl, ci
intreaga lume s-a raliat Statelor unite intr-un uriag efort colectiv de
combatere a terorismului. Dintr-o dat6, dimensiunea globala a
politicii a apdrut a fi Ia fel de necesara qi de inevitabili ca 9i
dimensiuneaglobala a circuitelor financiare 9i a celor tehnologice'

Unul din rez:tltztele colaterale a fost reconsiderarea statutului

Romaniei. intr-un ansamblu de politici regionale sau continentale,

Romania este situat6, geopolitic 9i prin caracteristicile

socioeconomice, la periferia oricareia din regiunile luate in

considerare. Dar, intr-o politicd global6, RomAnia este situat' pe
placa turnant[ a interacliunii dintre regiuni 9i continente. Intre
la Madrid, Rom0nia nu a fost invitat5 in NATO, 9i
igg7,
"end,
2001, cdnd a avut loc reconsiderarea politicii mondiale, Romdnia s-a
schimbat vreme de cdliva ani in riu, 9i urma, de un an 9i jumState
un ffaseu pozitiv. Schimbdrile din Rominia au ajutat, dar nu au fost
decisive pentru reconsiderareapoziliei sale. Ceea ce s-a schimbat
insA, esenlial, a fost perspectiva din care era judecati Rominia, iar
schimbarea de perspectivi a fbcut ca partea plind a sticlei s6 se

vadd mai bine qi sd fie mai importantd, decdt lista real6 a

sldbiciunilor gi vulnerabilitililor.
A mai contat la fel de mult faptul c6, de data aceasta, Rominia nu a
mai ratat oportunitatea creatd. Acesta este un merit al clasei
politice rombneqti in ansamblul s6u, pe care doresc sd-l subliniez
atilt mai mult cu cdt el nu aparfine nici unui singur partid
ui"i,
",,
politic gi nici unei singure guverndri. Oportunitatea a constat in
pritelurite acordate Romaniei de a se comporta ca un aliat al
i.feiO gi un suslinltor al valorilor fundamentale ale democraliei,
iar statul romin s-a comportat ca atarc atat cu ocazia conflictului
din Kosovo, c6t gi in perioada imediat urmatoare lui 11 septembrie.

27

Invitarea Romdniei de a intra in NATO gi parteneriatul strategic cu

statele Unite au fost primii mari pagi ficuli de (ara noastri in

direclia iegirii din ,,lumea a treid' gi a intrlrii, printr-un salt

spectaculos, nemaiintAlnit in istoria nalionald, in ,,lumea intAi',,

lumea democraliei gi a dezvoltdrii.

Cel de al doilea pas, cel care urmeaz6" in 2004 gi in anii imediali

urmitori, este cel al integririi europene.
Pdnd in 2000, integrarea Romdniei in Uniunea Europeani era un
vis, avdnd aceacaracteristicd specifici visurilor de a fi, deopotrivd,
frumos gi neadevdrat. Invitarea Romdniei, in decembri" Iggg,la
inceperea negocierilor de aderare la uniunea Europeand echivala
cu crearea pentru Romania a unei oportunitdli unice in intreaga sa
istorie, de a se alStura Europei Occidentale din care, p6nd atunci,
fusese tradilional eliminati, fie datoritd propriilor sale iaracteristici
socioistorice, fie din cauza conjuncturilor, cum a fost cazul cu
intreaga perioadS comunistd.
Aq vrea sd fac aici o observalie care, din cdte qtiu, nu s-a fbcut inc6
cu destuli putere, in ciuda evidenfei sale. Din cele dou6 valuri de
integrare in Uniunea Europeand, primul, ,,cei 10,,, reprezintd o
recuperare gi numai cel de al doilea, ,,cei doi,,, adicd Romdnia gi
Bulgaria, reprezintd cu adevirat o extindere.

Cu integrarea celor l0 Fxi cuprinse in primul val, Uniunea

Europeand nu face altceva decit s6 recupereze teritoriul pierdut in
fa{a expansiunii spre vest a Rusiei intre secolele XVIII*XX. Este,

de fapt, o revenire la o situalie geopoliticd gi economicd deja

existentd la sfhrgitul secolului al XIX-lea. Integrarea celor l0 are o
profundi gi veche bazb istoricd, culturald gi chiar economicd gi
social[. intre altele, tocmai redefinind aceastd bazd, dupd criterii
ceva mai moderne, dar limitdnd-o la simpla hadilie istorici, au
putut o serie de teoreticieni ai globalizdrii s6 traseze granilele
,,civilizafiilor". Din fericire pentru Romdnia acestea sunt granile
ale trecutului, depSgite de prezent gi, in nici un caz) granile ale
viitorului. Cu integrarea celor l0 noi state, Uniunea Europeand
28

Drumul spre Vest

recupereaz| teritoriul politic, socioeconomic 9i cultural european

pe care clasa politic[ europeani a secolelor XVIII-XX il cucerise
deja gi se sfaduia s6-l integreze sub o comandd politicl unici inci
de pe atunci.

Abia cu integrarea RomAniei (qi a Bulgariei qi, in perspectivi, a

Turciei) are loc cu adevdrat o extindere a Europei Occidentale
dincolo de spaliul sdu geopolitic tradilional, definit cu secole in
urm6. Integrarea RomAniei 9i Bulgariei in Uniunea European5
reprezintd, de fapt, reluarea programului politic de extindere a
Europei Occidentale din secolului al XIX-lea - program inceput cu
succes prin constituirea dinastiilor vest-europene din aceste lari - 9i
intrerupt brutal de evoluliile politice qi socioeconomice declanqate
de Revolulia Comunistd din Rusia, imediat dupd Primul Rizboi
Mondial.

Din perspectivi istorica, nu avem de-a face decdt cu un proces

normal de expansiune a zonei dezvoltate a Europei Occidentaie
spre est, pentru .care, un inlermezzo de c6teva decenii este
nesemnificativ. Pentru clasa politici romdneascd de dupd
comunism gi pentru Guvernulpe care l-am condus in primii trei ani
ai noului mileniu, aceastd perspectivb istoric[ pSlegte in fa\a
prioritblilor momentului gi a uriagei mize a viitorului, care este
inlegrarea. Deceinbrie 1999 crease Romdniei o altd oportunitate
uriagd care, in ciuda condiliilor interne nefavorabile' trebuia
valorificati intr-o ecuafie de tipul *{lcurtt ori niciodatd".
Ca prim-ministru al Guvernului instalat dupd alegerile din 2000,
imi revenea responsabilitatea alegerii $i, in acelagi timpresponsabilitatea realizdrii. Ant ale; c[ integrarea europeani are
prioritate strategicd asupra oricdrui alt obiectiv gi, vreme de trei

ani, Guvetnul pe care l-am t'ondus l'-.ac{ionat avfrnd

aceastd

prioritate drept criteriu absohti.

Privind in urm6, spre celeialte luverndri care s-au desfrgurat drrpi

Revo$a din 1989, cred cd am avut, in aceasti privin!5. un avantaj
gi o serie de dezavantaje. Avantajul a constat in a fi primul Guvern

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

roman de dupd 1990 care a avtrt o prioritate absolutl, clar definiti

gi puternic suslinutS atdt intern, cdt gi internafional. Am reugit s6
transformlm obiectivul strategic al integrdrii europene nu doar tnt-o
linti guvernamentald, ci intr-un obiectiv al intregii societdfi
rom6neqti gi am primit, din partea societdlii, acel rdspuns pozitiv
cate ne-a permis si impingem lucrurile inainte intr-un ritm incf,
neintdlnit ?n tranzilia romdneascS.

Cel mai important dezavantaj a fost cel al ,,mogtenirii,'. Toate

guvernele de dupi comunism - ca gi cele din timpul comunismului,
de altfel - s-au pl6ns, cu mai multi sau mai pulind indreptdlire, de
:,gre&u& moqtenire" pe care au trebuit sd gi-o asume gi care consta
in caracteristicile societ5lii pe care au preluat-o spre guvernare.
Aga cum amvdzut, ceea ce a preluat guvernarea PSD in 2000 a fost
o realitate extrem de complicatd, cu multe pbrli rele in interior gi cu
un avans spre exterior care abia urma si fie confirmat de realitdlile
interne. Nu am nici o indoiali cd, dacd tendinla de cregtere
economici gi de macrostabilizare declanqate in 1995-1996 ar {r
continuat qi pe perioada guvernirii CDR-PD dintre 1996-2000,
drumul nostru spre Vest ar fi fost mult ugurat, iar acum ne-am fi
aflat cu un . pas inainte. Aga, o bunb parte dintre eforturile
guverndrii de dupi 2000 au trebuit orientate spre recuperarea
pierderilor produse in 1996-2000.
Acum, ne afldm la un an depbrtare de incheierea mandatului de
guvernare oblinut in 2000 gi, semnificativ, tot la un an de la
incheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeand gi de la
incheierea integrdrii in NATO. in acelagi timp, Rominia a ajuns,
cred eu, pe direclia ,,bund" a evoluliei sale sociale gi economice gi,
minusurile care incd mai existd gi slibiciunile care nu au fost in
intregime eliminate vor fi cu siguranfb abordate in anul urmdtor.
Ceea ce este important pentru viitor, acum cdnd el a fost precizat
mdcar in liniile sale esenliale, este cd istoria !6rii se accelereazd,,
iar, ca urmare, guverndrile viitoare vor trebui gi ele s[-gi accelereze
performanfele. Cei trei ani care au trecut au dovedit ce politicienii
romdni pot sd asigure acest ritm rapid, dacd, aclioneazd, pe baza
30

Drumul spre Vest

unei viziuni clare, dactr reu$esc s6-gi asigure sprijinul populaliei 9i

al societf,lii civile qi dacd, in paralel cu reforma societilii fac
eforturi pentru o reformd la fel de profundd a guvemdrii insdqi.

Politics: de la tnvestiturd la anul electoral

centrul intregului proces care s-a desfdpurat in ultimii trei ani
sti, desigur, politica. Ceea ce a permis Romdniei s[ parcurgd inff-un
timp atAt de scurt un drum atit de lung a fost o situalie inediti
pentru intreaga perioadd postcomunisti: o guvernare orientatd de o
viziune clar6 gi comuni asupra viitorului.

in

Viziunea este, probabil, cel mai important ingredient al unei

politici eficiente. Plec, desigur, de la premisa cd toate guvemele de
pdni acum ale Romdniei - gi au fost nu mai pu,tin de gapte,
numirind-o gi pe cea in funcliune - au fost mdnate de cele mai
bune intenlii qi de responsabilitate pentru soarta 9i viitorul 15rii.
Dar bunele intenfii, singure, chiar traduse in voinld politici, sunt un
ingredient necesar, dar nu gi suficient al unei bune guverndri. Ceea
ce mai trebuie asigurat este gi o viziune comund, a Guvernului, a

principalelor forle politice gi a principalilor actori economici 9i

sociali. Iar construirea unei asemenea viziuni cu privire la
parcursul imediat urmdtor al societilii romdnegti a fost, probabil,
cea mai importanti realizare a Guvernului qi a partidului pe care
le-am condus.
Nu vreau si spun, cu aceasta, c5 in Romdnia au lipsit vizionarii in
politici. Sunt dispus sd cred, chiar impotriva evidenfei, ci orice om
politic de dup6 1989, a avut o viziune proprie asupra modului cum
ar trebui s5 arate societatea romdneasci in viitor. Dar, in politicd,
viziunile care rdmin personale sunt eliminate. Ceea ce conteazl'
sunt acele viziuni care reu$esc si reuneascf, in jurul lor deopotrivd
partide politice gi electorat.

ln momentul in care a intrat in alegerile din 2000, PSD avea deja o

asemenea viziune gi ea era puternic suslinuti de populalie. Am
reugit s6 o punem Silabaza Guvernului construit dupd alegeri 9i s5
JI

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o menlinem in func{iune pe toat[ perioada celor trei ani. Ea va

guverna gi alegerile qi practica celui de al patrulea an.

Teza fundamentale a acestei viziuni este ce prima sarcini a

guvernirii este de a crea in realitatea romAneas cd o zond a
normalitdfii gi, apoi, de a asigura extinderea acestei zone in
intreaga societate. ,,Normalitate" inseamnd bunbstare gi libertdli
pentru indivizi, viald activd gi responsabild pentru comunitdli,
precum gi integrare qi rol international semnificativ pentru
societatea rom6neascS. Cred c6 am ficut pagi importanli in toate
aceste direclii.

Textul fundamental prin care am definit aceasti viziune a mersului

spre nonnalitate gi pe care am pus-o La bazele practicii noastre
politice a fost publicat in altd parte gi nu l-am mai reluat in acest
volum. Aici am cuprins insd texte la fel de ldmuritoare pentru
aceasta tem6, precum gi altele, menite sd ilusfreze tumultul vietii
politice a intregii perioade.

Cdci, in politici, care este intotdeauna un teren al competiliei,

nimic nu este nici de la sine acceptat gi nici de la sine inleles. Iar
cei trei ani care s-au sc'rs de la preluarea guverndrii, departe de a fi
ani de construclie economici, sociald $i internalional[ linigtiti, au
fost, de fapt, anii unei continue confruntiri politice. intr-o
democralie, aceastd confruntare este normald gi beneficd, dar ea nu
asiguri deloc linigtea politicienilor.

Am inceput guvernarea printr-o alian\i politicd cu UDMR, pe care

nu o consider cdtugi de pulin conjuncturali. Dimpotrivd, cred cd,
atdta vreme cAt UDMR igi pdstreazi actualul program politic gi
atitudinea constructivd fald de obiectivele nalionale, participarea sa
la guvernare este o componentd importanta a soluliei in spirit
european a problemei statutului minoritSlilor in Romdnia. De altfel,
colegii din UDMR s-au dovedit politicieni flexibili, cooperanli qi
cu o viziune politici modern6.

Am inceput guvernarea in condiliile in care opoziyia era slabd gi

speriati de propria sa sllbiciune. infrAngerea zdrobitoare din
5L

Drumul spre l/est

alegerile din 2000 a produs multl confuzie in partidele drn

opozilie, totul traducdndu-se, in primii doi ani, prin numeroase
conflicte interne in partide gi prin conflicte intre liderii fostei
guverniri. Un efect colateral al acestei continue stdri de lucruri din
interiorul opoziliei l-a reprezentat hemoragia de personalitili gi
electorat al acestor partide, care s-a amplificat dupd alegeri. Un
num6r mare de personalitSli de la vdrf, dar mai ales din
organizatiile judefene ale PNL gi PD au migrat spre partidul de
guvernimdnt, ceea ce a provocat o reacfie ridicoli a acestor partide
care, in loc sd se intrebe de ce nu sunt ele in stare s6-qi pistreze
oamenii, s-au mullumit s6 acuze Guvernul qi partidul de
guvernlmdnt de exercitarea de presiuni administrative pentru
,,racolured' membrilor opoziliei.
Este posibil ca unii dintre acegtia si fi dat dovadi de oportunism
politic, dar cei mai mulli au schimbat taberele pur gi simplu pentru
c[ au fost nemul;umi1i de prestalia conducerii centrale a partidului
in care se aflau. In cantl PNL cel pu{in, nemullumirea
organizafiilorjudelene fa\A de activitatea conducerii centrale a fost
atht de mare, incdt, la presiunea acestora, PNL gi-a schimbat
intreaga conducere gi organizare, anuldnd democralia interni gi
intrdnd intr-un soi de ,,stare de asediu" permanentd.

Nu e convenabil sd guvernezi in condiliile unei opozilii slabe. Nu

m[ refer aici doar la slibiciunea numericd a reprezent[rii in
Parlament, care nici nu este atdt de mare, cdt mai ales la
sl[biciunea politicd a opoziliei, proveniti din incapacitatea de a
formula o alternativi realistd la programul guverndrii. In aceste
condilii, opozigia nu mai este o criticl competentd a guvernlrii,
util6 in evitarea unor erori ale acesteia, ci se reduce la un simplu gir
de violenle verbale qi atacuri personale. Iar, cum acestea se
dovedesc ineficiente, solulia adoptati - cel pufin in aceastd
perioadd - de partidele opoziliei este de a-gi radicaliza tot mai mult
atacurile, dar frrd a le int5.ri substanla. Cum guvernanlii sunt gi ei
oameni, tentalia de a replica cu aceeagi monedi este mare gi viala
politicl tinde si se ?nc61ceasc6 intr-un gir de confruntiri interfJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

personale, lipsite de continut politic real, care nu fac altceva decdt

sd reducd
politicieni.

9i mai mult

increderea populaliei

in partide gi in

Adevlrata problem[ a partidelor de opozi,tie - cu excepfia PRM care a devenit destul de repede qi o probleml a guverndrii, este
lipsa de conlinut politic al discursului 9i acliunii 1or, ca gi lipsa de
personalitSli politice in Parlament, acolo unde ar trebui sb se
desfrgoare cea mai mare parte a confruntlrii, dar gi a dialogului
politic. Mutarea dezbaterii politice in afara Parlamentului este
tendinla normal[ a celor doi lideri ai actualei Alianle PNL-PD, cdci
nici unul nu este membru al Parlamentului, dar este piguboasi
pentru viafa politici rom6neasc6. Poate ar trebui sf, procedim gi noi
ca britanicii gi sd desemnim, o dati cu Guvernul, o conducere a
opoziliei parlamentare.

in orice caz,in acele confruntdri politice autentice, cele prilejuite

de mofiunile opoziliei sau de asumarea rispunderii de citre
Guvern, alianla de guverndmdnt nu a avut niciodatd o problemi
real[ in a obEine o majoritate parlamentard, care adesea a fost mai
mare decdt cea rezttltati din simpla insumare a voturilor coaliliei
de guvernimdnt.

Aceasti slibiciune de conlinut a opoziliei este ingrijordtoare pentru

anul electoral care urmeazd,, cici anunli o campanie electorald la
fel de lipsitd de conlinut gi bogatb doar in atacuri personale.

in

aceste condilii, adevdrata critici constructivd la adresa

guverndrii a venit, in toat6 aceasti perioadd, mai ales din partea
societdlii civile gi a comunitilii internalionale, care, in mai mare
mdsuri decdt opozilia politici, au definit principalele teme ale
dezbateii politice interne. Accelerarea programului de integrare
nord-atlanticd gi europeand a determinat comunitatea interna,tionalS
si ridice brusc Atacheta agteptirilor fali de evoluliile nu doar ale
guvemlrii, dar gi ale realitilii romineqti. A$a cum spunea un
oficial al Comisiei UE, comunitatea intemafionald a exercitat o
continuS,,presiune amical6" asupra Guvernului, recunoscdnd
34

Drumul spre Vest

realizdrlle, dar privind cu nerebdare justificati la ,jumdtatea goald

a sticlei", adiclla reformele care mai rdmdneau de fbcut. De aceea,
mai degrabd decdt sd se raporteze la o opozilie inutil de agresivl gi
derutati politic, guvernarea a fost atent[ in primul rdnd la reacliile,
criticile 9i sprijinul intemalional gi s-a strdduit sd-i rdspundd de
fiecare dati prin accelerarea reformelor.

in acelagi timp, un partener de guvernare mai eficient decdt

partidele opoziliei a fost, pe parcursul acestor trei ani, societatea
civil6. Societatea civili s-a dez:,oltat gi s-a maturizat in acegti trei
ani intr-un ritm aproape la fel de rapid ca gi reformele. Aga cum era
firesc, gi ea a adoptat o atitudine critici fa\d de guvernare, dar
critica gi presiunile societdlii civile au avut mai multi substan!6.
Sindicatele, asocialiile patronale, ONG-urile au obiective mult mai
clare gi au dat dovadd de o cunoagtere profundd a realitdlli gi de
inlelegerea mecanismelor guvernirii. Am ,tinut adesea cont de
intervenlia societAfli civile gi, la presiunea acesteia am adus
corecturi uneori importante unor acte ale guvernlrii, iar ele au fost
utile gi s-au dovedit bine venite. $i cred cd am reugit sd punem
bazele unui nou tip de relalie intre Guvern qi societatea civil6, mai
modeme gi mai eficiente.
insl cel mai important lucru in politici

este comunicarea cu

in aceasti privin![, Guvernul a frcut in ultimii trei ani

mult, dar incd nu destul. Nu existi nici o indoialS cd actualul
populalia.

Guvern este, de departe, cel mai transparent gi mai comunicativ

dintre toate Guvernele de pind acum. Ne-am bazat mult pe
tehnicile electronice de comunicafie, ele permildnd populaliei gi
mass-media si aibd acces la toate informaliile de interes public, gi
intenlia noastri pe viitor este sd dezvoltim gi mai mult acest
sistem.

$i, evident, am utilizat cdt am putut mai bine mass-media. in

privinfa aceasta, reaclia opoziliei politice gi a multora dintre criticii
nogtri a fost cel pulin ciudatS. Am fost acuzali cd dominim massmedia, in principal televiziunea nafionalI, ceea ce este gi
neadevSrat - pentru c[ statisticile dovedesc cd timpul de emisie a
J)

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fost echilibrat ttihzat de guvernanli gi de opozilie - dar, mai ales,

tddeazd o atitudine nerealisti fa{i de comunicare. Consider ci este
normal ca un Guvern sI comunice cu populalia ori de cdte ori are
ceva de spus, iar un Guvern care face reforme intr-un ritm atdt de
accelerat cum am fbcut noi, are multe lucruri de spus populafiei. in
oice caz, mult mai multe decdt a avut de spus opozilia.

Cred cd aici este

o mare diferenli de conceplie intre noi

adversarii nogtri. in vreme ce noi privim

-urr-*ediu

gi

ca pe un mod

de a comunica populafiei deciziile gi problemele guvern[rii, ei

privesc mass-media exclusiv ca pe un instrument de construire a
imaginii. Sigur cd imaginea ne intereseazl, Si pe noi, dar in primul
rdnd ne intereseazi comunicarea gi, in aceasti privinld sunt convins
cd am mai ficut un pas important spre normalitate in relalia cu
cetilenii.
CreSterea economicd Si lapta tmpotriva sdrdciei

Una dinffe convingerile incetilenite deopotrivd in politicd gi in

opiniile specialigtilor romdni - qi, uneori, gi internalionali - este cd
reformele gi dezvoltarea nu pot avea loc impreuni. Tocmai pe
aceastd convingere s-a incetdfenit mesajul politic care a dominat
tranzilia pdnd in 2000 - acela cd reformele presupun intotdeauna
cosfuri ridicate din partea populafiei, ci drumul spre Vest este
precedat de un drum prin tunelul intunecat al reformelor gi abia la
cap5tul acestuia se vede luminila salvatoare a dezyoltdrli.
Ideea, cu care nu am fost niciodat[ de acord, c[ drumul spre Vest gi

reformele presupun misuri guvernamentale luate impotriva

intereselor imediate ale populaliei gi care, automat, vor conduce la
scbderea nivelului de trai gi a calitilii vielii oamenilor, are cel pulin
doud consecinle importante pentru politica rom6neasci, amdndoul
extrem de pdguboase. Mai intdi, ele induc convingerea cE succesul
reformelor se mbsoard mai degrabi prin rdul pe care il produc
populaliei, decdt prin noutatea beneficS pe care o introduc, ceea ce
in mare misurd tinde sI reduci responsabilitatea unui Guvern qi a
politicienilor aflali la guvernare fali de situagia populafiei. Pentru
36

Drumul spre Vest

cd, dacd populalia o duce prost, dace siricia cre$te, dacd numdrul
de gomeri este mai mare anul acesta decdt anul trecut, dacd se
desfiinjeazd mai multe locuri de muncl decdt se infiinleazd qi aga
mai departe, asta in loc si insemne o proasti guvemare, ar putea se
insemne, intr-o ideologie a reformelor intoarsi pe dos, o guvernare
orientat[ spre reforme gi care iqi sacrificd propriile interese politice
imediate - sacrificdnd in primul rdnd interesele populafiei - in
favoarea unui ideal politic superior.

Convingerea mea fermi este c[ nu existi ideal politic superior

celui asiguririi bundstlrii populafiei, iar aceasta este valabil mai
ales inf-o democralie. intr-un regim dictatorial, cum era cel
comunist, clasa politici putea, cu inima impicat5, s6 calce in
picioare interesele populaliei de dragul unui ideal utopic, indepirtat
gi despre care nu-i plsa daci ii apa(ine gi populafiei, dar intr-o
democrafie, populafia alege politicienii gi-i trimite la putere in
primul rAnd pentru a trdi mai bine, intr-o societate mai bund gi nu
pentru a se sacrifica in numele nu gtiu cirui ideal indeplrtat.

Motiwl principal pentru care guvernele de pdni acum au

identificat reformele gi mersul inainte al societSlii cu cre$terea
costurilor gi suferinfelor populafiei nu a fost vreo inexorabilitate
istoric[, ci pur gi simplu incapacitatea acestor guverne de a
rf,spunde cerinlelor populafiei pentru o viald mai bun[. Ideologia
care leagd succesul reformei postcomuniste de cre$terea
suferintelor populaliei este pur gi simplu o legitimare a proastei
guverndri gi ea trebuie respinsd gi combituti cu fermitate.
Ceea ce nu este de loc ugor, dat fiind c6, pdni in 2000, in decurs de
10 ani, reformele care s-au succedat au produs 8 ani ,,r6i" de

descregtere a veniturilor, consumului gi nivelului de trai al

populaliei - gi numai 2 ani ,,buni", in care soarta acesteia s-a mai
ameliorat pulin sau micar nu s-a inrdutifit.

Din fericire, populafia a inleles mai bine gi a evaluat mai corect

realitatea decdt cei mai mulli dintre politicieni. in 1997, cdnd
lozinca politicd a necesitSlii suferinlei pentru a ajunge la liman a
3t

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fost lansatd cu putere de pe cea mai credibili platformi politicd a

- cea a coalifiei cdgtigitoare a alegerilor din 1996 -,
conform sondajelor de opinie ale vremii, cea mai mare parte a
populaliei s-a aritat dispusi si suporte consecinle negative gi ,,si
strdngi cureaua" o perioadi foarte lungl de timp, aproape doi ani.
Dar foarte curdnd s-a v6zut ci ,,strdngerea curelei" era produsd mai
degrab[ de erorile guvernirii qi de indiferenla fald de efectele
sociale ale reformelor, decdt de faptul ci este o condilie de neevitat
a tranzilie| Populalia a inleles cd nu reformele au produs
suferinlele perioadei 1996-2000, ci guvernanlii, prin incompeten!6,
nepdsare fa\d de populalie qi prioritate acordatd propriilor interese.

vremii

PSD a cAgtigat alegerile din 2000 tocmai pentru ci populalia s-a

hotdrAt sd nu mai suporte orice fel de costuri ale reformelor qi
pentru cI a respins o guvernare care nu a aclionat spre binele gi
folosul de azi al popula{iei. Aga cum, gi in 1989, respinsese, in
esenJS, aceeaqi filozofi e politici.
Pentru mine a fost foarte clar in momentul in care am preluat
guvernarea, ci sarcina pe care electoratul o trasase PSD a fost de a
,,inventa" buna guvernare gi de a dovedi cd ea este pe deplin

posibili. ,,Buna guvernare" este acea guvernare care este capabild,,

pe de o parte, si avanseze reformele mai repede decdt oricdnd, iar,
pe de altd parte, sI imbunltdleasci calitatea vielii populafiei.
Cred

c[

cea mai mare realizare a Guvernului pe care

il

conduc este
cd acest lucru este
posibil. De trei ani de zile facem reforme gi tot de trei ani de zlle
economia Rominiei are o cre$tere solidl qi continui, intr-un ritm

ci, vreme de trei ani consecutivi, a dovedit

5Yo anual. $i asta in condiliile in care contextul

internalional a fost defavorabil cregterii, iar investifiile str6ine
directe au rdmas limitate. Noi am dovedit ci se poate gi, de acum
incolo, aceastl dubl6 performant5 va fi condilia normall a bunei

de circa

guverndri.

Chiar mai important dec0t succesul economic obtinut in aceqti trei

ani este faptul cd s-a redefinit continutul ,,bunei guverndri" qi c5, de
38

Drumul snre Vest

acum incolo, nici o guvernare nu se va mai putea prevala de

prioritatea reformelor pentru a ignora bunlstarea populafiei.
Este

inci un pas inainte fEcut pentru intrarea in normalitate.

Cea mai frecventi acuza\ie adusi de opozilie sau de unii

comentatori ai vielii politice la adresa guvernirii actuale este aceea
de ,,populism". Aici, criticii nogtri au adoptat o pozilie cel pulin
ciudatd - cea potrivit cdreia, ori de cite ori Guvernul ia mdsuri
indreptate spre combaterea sdriciei ori a marginalizdrii unor
categorii de populalie sau de ridicare a nivelului de trai al
salarialilor gi pensionarilor, aceste mdsuri sunt,,populiste".

Aici cred eu ci se afld marea diferenli de filozofie a guverndrii

intre PSD qi opozilia noastrb politici, mai ales fald de cei care se
considerd ,,de dreapta". Avem conceplii diferite despre ,,buna
guvernare", cu deosebirea importantd c6, in vreme ce propria
noastrl concepfie este explicitd gi pus[ in practicd de Guvern,
conceplia lor este implicitd gi trebuie si o deducem din modul in
care criticd guvernarea actual6.

Or, conceplia noastri spune cd o ,,bund guvernare" este cea

orientatd fundamental spre creqterea bunistirii generale in
societate. ,,Buna guvernare" impune unui Guvern si ia de fiecare
datl acele m[suri pe termen scurt, ca gi pe termen lung, care pot
duce la cre$terea bunlstdrii populaliei qi sd aibd grijd sn redistribuie
o parte din bogdlia societllii gi in favoarea acelor categorii sociale
pe care reformele gi tranzilia tind sd le defavorizeze.

De partea cealalti se afl6 acea conceplie despre guvemare care

spune c5 reforma societSlii este indreptati impotriva populaliei gi
c[ o guvernare este cu atdt mai eficienti cu cdt produce mai multe
suferinle gi o scidere mai drastici a nivelului de trai. Aceasti
conceplie a fost efectiv pusi in practici in perioada 1996-2000 9i
reztfltatele ei s-au vdzlt, atdt in economie, cit gi in politicl.

39

Adrian Ndstase

Sore normalitate

In nici un ca4 Guvernul gi partidul pe care le conduc nu vor adopta

vreodatd aceast6 filozofie negativd a guverndrii, indiferent cdte
acuzalii de ,,populism" vor fi indreptate impotriva lor.
Probabil c6 cel mai bun exemplu in aceastd privin![ este misura
luati de Guvern aproape imediat dupS instalare, de a distribui in
gcolile generale acel ,,corn cu lapte", care a fost sursa atdtor critici
gi ironii. Noi am considerat-o * li o considerb.m incd - una dintre
cele mai bune mlsuri guvernamentale pe care le-am luat. A fost o
buni mdsuri de proteclie social6.

in legiturd cu proteclia social6, vreau sd precizezcd, departe de a fi

o formi de populism ea este o necesitate absolutd qi cd filozofia
protecliei sociale trebuie opusi cu fermitate filozofiei egalitblii de
panse. Cdci, oricdt de convingdtor ar suna la nivel de principii gi
ideologie egalitatea de ganse, in realitatea sociali concretd ea este
aproape imposibil de obqinut. C6ci ce fel de egalitate de qanse
poate se existe intre un muncitor gi un patron, intre un copil crescut
la sat gi unul crescut gi edrrcat in capitalS, intre un om pensionat din
boli grave gi un om pensionat inainte de 50 de ani, in
urma restructurdrilor din armatd sau cdile ferate? Oricine are o
minimi culturd sociologicd gtie, dimpotivd, cd in loc si producd
egalitate de ganse, societdlile produc grave inegalitdfl $i dezvoltl
cauza unei

mecanisme economice gi sociale care tind deopotrivd s6 le

reproduci gi sl le accentueze. in aceste condilii filozofia,,egalitdgii
de ganse" nu este decdt filozofia care ?ntemeiazd guverndri ce au ca
obiectiv accentuarea acestor inegalitili gi nu diminuarea 1or.

Or, dupd pirerea mea, in Romdnia o asemenea filozofie este

pdguboasS. Intregul proces de tranzilie postcomunistd a fost un
proces de redefinire gi creare a inegalitdlilor, legitime in noua
societate romdneascd. Sd nu uitim cd noi am plecat dintr-o
societate relativ omogend gi egalitaristS, pentru a ajunge intr-o
societate puternic polaizati din punctul de vedere al veniturilor, al

proprietilii gi al ganselor in societate. A fost o opfiune politicd

fundamentali a intregii societSli romdnegti sd trecem intr-o
societate de acest fel, dar eu consider cI a fost o opliune politici la
40

Drumul spre Vest

fundamentald cd este sarcina guvernlrii gi a politicii sd

asigure nu doar introducerea noilor inegalitSli, dar gi proteclia
sociald a celor defavorizaji de tranzifie, precum gi a celor care erau
deja defavorizali de societatea comunistI.

fel de

Departe de a fi ,,populiste", politicile noastre in domeniul protecliei

sociale se bazeazd pe patru principii fu ndamentale :

pe perioada tranzitiei qi, probabil gi dup6 iegirea din tranzilie,

qi inegalitdli, inclusiv

societatea romdneasci produce polaizare

de ganse, prin mecanisme sociale gi economice

care
sunt produse atilt de pia\E, cdt qi de reformele
,,naturale",
inegalitate

coordonate guvernamental;

o aceste inegalitdli trebuie

compensate

prin

politici

guvernamentale de proteclie sociali, care nu sunt nici paternaliste,

nici indreptate impotriva competiliei pe piald, ci sunt rectificative.
Rostul lor este si compenseze injustilia sociald pe care o produce

trarzilia;

r proteclia sociali gi, prin rumare, abordarea din perspectivS

social-democratl a guvernSrii gi a reformelor reprezinti in aceasti
perioadi o necesitate la fel de absolutd, pe cdt o reprezintd

politicile de privatizare, de stratificare sociali gi de creare

gi

funclionare normal6 a pielelor pentru construirea unei economii de

pial6 funcfionale;

pe termen lung, cea mai bund proteclie sociali o oferd cregterea

economici durabild.

Cine are de pierdut in aceastd noud societate rom6neascd? in

primul rAnd, cei care au fost tot timpul marginalizalii societilii,
adici !6ranii. Sd nu uitlm c[ atit industrializarea capitalisti din
perioada interbelici, cit gi cea socialist6 care i-a urmat s-au fbcut
cu prioritate pe seama resurselor financiare oblinute, prin
intermediul foarfecelor prelurilor, din rural gi pe seama fdrlnimii,
care a avut de p16tit cele mai mari costuri sociale ale tuturor
tranzi{iilor de pdn[ acum. Nu intenfiondm s6 menlinem Romdnia in
41

Adrian Ndstase

Spre normalitate

stadiul de economie agrard gi nici mdcar agrar-industriald

gi

considerdm cd, in viitorul imediat, va trebui sd elabordm gi sd

punem in funcliune politici de industrializare rapid6, a agriculturii,
de concentrare a proprietilii rurale gi de transfer al for{ei de munc6
ocupate acum in agriculturi cdtre alte ramuri ale economiei. Dar,
pdni atunci, ![rdnimea trebuie sprijiniti gi ruralul modernizat prin

efortril intregii societdli romdneqti. Nu este altceva decit o

compensafie justi a efortului de finanlare pe care ruralul il face, la

rdndul sbu, in raport cu intreaga societate.

in al doilea rdnd, au de pierdut categoriile sociale cu veniturile cele

mai mici. Si nu ne amdgim cu lozinci ideologice. Cea mai mare
parte a siracilor Romdniei sunt siraci nu pentru ci sunt lenegi,
nedornici de muncd sau insuficient calificali, ci pentru c6, in
aceasti perioadd, societatea nu le oferi suficiente ganse de a munci
gi de a cdqtiga. Avem patru categorii importante de s6raci:

c cei care^muncesc pentru venituri mici sau fird nici un fel de

venituri. Intre acegtia se numird lucrdtorii neretribuili ai
asocialiilor familiale qi cea mai mare parte a lucrdtorilor din
ec<lnomia ascuns5. Problema acestora nu este cd nu muncesc, ci c6
nu au suficient[ fo46 sociali pentru a impune condilii mai bune de
munci gi de salarizare pentru ei ingigi. Este absolut normal ca statul
si se preocupe de situa,tia acestor persoane gi si giseasci cele mai
bune mijloace de a-i proteja;

o pensionarii. Pensionarii pl5tesc, nejustificat, o parte mare a

costurilor tranziliei, a cizelot economice succesive prin care a
trecut !ara, a destabilizirii macroeconomice etc. Daci este si
cdutim vinovali pentru sdrbcia pensionarilor, acegtia trebuie cdutali
la nivelul politicilor de industrializare comunisti, al erorilor de
gestiune a fondurilor de asiguriri sociale gi de sdnitate, al unor
conjuncturi nefavorabile qi, uneori, al unei legislalii mai pulin
atente la pensionari. Este obligalia statului, cel in gestiunea ciruia
s-au aflat economiile de zeci de ani ale actualilor pensionari, s6 le
asigure un nivel de trai comparabil cu cel avut pe vremea in care
42

Drumul spre Vest

erau activi. Programele de proteclie socialA a pensionarilor sunt

pentru PSD o

politici normall

9i pe deplin

justificati;

c cei care nu gdsesc un loc de muncd. in aceasti privinld, trebuie

s5 linem seama de faptul c6, in decurs de un deceniu 9i jumdtate, in
Rom6nia au fost desfiinlate peste patru milioane de locuri de
munc6. Restructurarea atdt de necesar[ a economiei romdnegti s-a
ficut, din piicarc, prin restrAngere gi nu prin dezvoltare selectiv[.
Rezultatul este nu doar qomajul, care nici nu este impresionant, ci
restrdngerea drasticd a numirului de salariali. Cea mai buni
proteclie sociald pentru aceast5 categorie este, evident, crearea de

noi locuri de munc6, ca gi facilitarea de locuri de muncd in

str6in[tate, dar pdnd cind cregterea economicd i;i va spune
cuvdntul in aceasti privinfi, este important sd menfinem aceastl
populafie la un nivel decent de trai qi s[ dezvoltlm programe de
recalificare;

o cei care au in tngrijire un numdr mai mare de dependenli

familiile cu mai mulli copii, ca gi familiile care ingrijesc persoane

cu handicap. Aceste categorii, cele mai defavorizate dupS cum
arati studiile intreprinse, sunt gi cele care au cea mai mare nevoie
de proteclie gi de asistenlI social6 tocmai pentru a le apropia
qansele de nivelul mediu existent in societate.
Cred cd cel mai important lucru pe care l-am ficut in acest
domeniu a fost sd stabilim un venit minim garantat. Noi am impus,
prin aceasti practicd guvernamentalL, o noud filozofie despre
raporturile dintre stat qi populalie 9i despre rosturile guvernirii, in
spiritul social-democraliei moderne qi in deplini cunoaqtere atdt a
realitililor sociale rominegti, cdt gi a resurselor posibil a fi aiocate
protecliei sociale. Introducerea venitului minim garantat 9i
ansamblul mlsurilor de proteclie sociali Itate teptezinti pagi mari
pe care i-am fbcut pentru avansarea citre starea de normalitate a
societelii romdnegti.

+5

GUVERNAREA

SOCIAL-DEMOCruff A MODERNA1
(decembrie 2000)
Domnilor pregedinli ai Camerelor Parlamentului,
Doamnelor qi domnilor parlamentari,
Stimali invitali,

'p tt" o onoare gi un deosebit privilegiu pentru mine, ca primI-lministru desemnat, si mi adresez dumneavoastri in calitate de
reprezentanli ai naliunii gi s6 vi prezint, spre analizd gi aprobare,
Programul de guvernare pentru perioada 200I-2004 gi componenla
Guvernului ce igi asumd rdspunderea inftptuirii sale. Un astfel de
moment rcprezintd un fapt firesc in istoria democratici a unei
naliuni. Prin exprimarea liberS, la urne, a voinlei sale, electoratul
romdn

generat

anumitd structuri

a forlelor politice

in

Parlament. in virtutea acestor opfiuni, polul democrat-social din

Romdnia, format din PDSR, PSDR gi PUR, care deline in aceastl
legislaturl ponderea cea mai mare, a decis si-mi incredinleze
responsabilitatea formdrii Guvernului gi a conducerii acestuia.
Revine, acum, celor doui Camere sarcina de a decide dac6, prin
votul 1or, vor susline echipa guvernamentald pe care o conduc Ai
programul acesteia.

Discursul de investih.rl, Parlamentul Romdniei, 28 decembrie 2000

44

Guvernarea social-democratd modernd

Un Guvern monocolor Si minoritar

Avem congtiinla rdspunderii pe care eu gi colegii mei ne-o asumdm
astdzi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce
RomAnia la inceputul mileniului aI III-lea, dar el va fi pus, totodatl,
qi in situalia de a prelua, in condilii de mare dificultate, sarcina
implinirii, prea mult amdnate, a speranplor intregii noastre nafiuni.
Jindnd cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, am
considerat necesar si ne consultdm cu reprezentanli ai fo4elor

politice parlamentare, cu exponenli ai societifii civile, ai

asocialiilor profesionale, patronatelor gi sindicatelor privind
posibilitdiile de formare gi sprijinire in Parlament a viitorului

Guvern. in urma acestor discufii, am ajuns la concluzia cd raportul

de forfe din Parlament, natura opliunilor doctrinare gi dorinla
electoratului de a identifrca, frrd echivoc, responsabilitatea politici

pentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o

decizie dificild, dar necesari: aceea a asumirii de citre PDSR a
guvern[rii monocolore, minoritare.
Este evident ci o asemenea solulie prezinti dezavantaje gi riscuri.
Ceea ce putem spune insd este c[ dorim sd transformim aceste
dezavantaje intr-un avantaj al viitoarei guverndri, in sensul c[ vom
putea exclude astfel, de la bun inceput, problemele generate de

funclionarea Executivului pe baza algoritmului de partid. Este o

situalie relativ noui pentru experienfa noastrl politicd din ultimii
l l ani, dar ea poate fi considerati in acelagi timp gi un semn de
normalitate gi soliditate a democraliei noastre. Este, de asemenea, o
premieri, de la adoptarea actualei Constitulii gi pAnd in prezent, ca
liderul unui partid sd igi asume in mod direct sarcina conducerii
executivului, fapt ce reprezinti un argument suplimentar privind
mattxizarea mecanismelor politice romdnegti.

Desigur, existd, atit in interiorul clasei politice, cdt gi in rdndul

publicului, opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de solufii.
Exist6 o anumiti incertitudine privind posibilitatea asigurdrii
stabilitetii necesare pentru un astfel de Guvern. Cred cl, intr-o
astfel de situa,tie, putem aminti celor care au tentafia de a absolutiza
A<

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

rolul diferenlelor doctrinare indemnul rostit in Parlament de c6tre

Ion C. Brdtianu: ,jn politicd, inainte de toate, sd fim romdni!".
Sensul gi adevirul acestor cuvinte au r6mas, consider, nealterate gi
au astdzi aceeagi valoare de realism gi pragmatism in raport cu
interesul naflonal. Este important de menfionat cd atdt prevederile
programului de guvernare, cdt gi prioritilile convenite cu partenerii
politici, au fost discutate gi cu partenerii sociali gi economici. Ca
urmare a acestui dialog, pe care il dorim continuat pe toati durata
mandatului, s-a conturat posibilitatea instaurdrii unei perioade de
pace sociald gi politicd de cel pulin un an, timp in care Guvernul
PDSR sd poati adopta mdsurile de maximd necesitate. Un astfel de
context ar face posibild inaintarea rapidb pe calea reformei gi ar da
in plan extern un rdspuns convingitor gi pozitiv privind capacitatea
Romdniei de a se menline pe drumul democraliei, stabilitelii $i al

integrlrii europene gi euroatlantice.

Distanla dintre idealurile cu care s-a pornit 1a drum in decembrie

1989 gi realitatea acestui moment este perceputd dureros gi mulli
considerb cd RomAnia se afl[ astdzi, in mod nedrept, izolatd, in plan
internafional. Ei incl mai agteaptd ca in spatele conceptului de
reformd si apari gi schimbiri palpabile gi pozitive ale realitilii gi
sd nu mai fie mereu pugi in fala unor politici guvernzrmentale de
austeritate. Voinla de sacrificiu a populaliei nu dureazd la nesfbrgit

gi, mai ales, nu poate

fi

hr[nit6 cu argumente retorice,

cu

promisiunea unei prosperitili atemporale.

fntugrare earoatlanticd gi creStere economicd darabild

O analizd, obiectivd a stirii societilii romdnegti la sfirgitul anului

2000 reliefeazd faptul c5 ne aflim in fala unui paradox: pe de o
parte, ne confrunt[m cu efectele distructive ale egecului total
inregistrat de guvernele ce au condus fara intre 1996 9i 2000 gi care
au fost sanclionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri,
iar, pe de altd parte, Romdnia se intilnegte, la acest inceput de
mileniu, cu mua integririi europene gi euroatlantice. Este o
dramaticf, rcalitate, ca tocmai acum, cdnd deschiderea Uniunii
46

Guvernarea

s ocial-derno

cratd modernd

Europene gi, sper[m, qi cea a NATO, pentru admiterea de not

membd au devenit mai consistente, situalia internd a Rominiei sd
ridice obstacolele cele mai greu surmontabile in calea realizdrii
acestor deziderate nalionale.
De aceea, potrivit practicii internalionale, in interval de 30 de zile,
Guvernul va face cunoscute rentltatele auditului privind gestiunea
exercitatS - ?n ansamblu gi pe fiecare minister - de guvernele din
perioada 1996-2000. Acest lucru este impus suplimentar qi de
modul triumfalist de prezentare a rezultatelor guverndrii Isirescu,
in contradiclie cu realitatea economici gi sociald, sanclionatd prin
votul din 26 noiembrie 2000.
Care ar fi viitorul Rom6niei dacl ar continua exodul inteligenfelor,
destructurarea echilibrelor, excluderea sociall a unei mase tot mai
mari de oameni care, indiferent de vdrsti gi pregdtire profesionali,
igi vdd periclitate speranla in viitor gi chiar existenfa? Putem oare

s[ r[mdnem indiferenli qi sd continudm a face politicd intr-o

manier[ fie naiv6, fie iresponsabili, surdi la mesajele cetd]eanului
qi care a proiectat asupra intregii clase politice imaginea unui
Bizanl decadent gi corupt, care batjocoreqte prezentul gi
exorcizeazd", la infinit, trecutul? In elaborarea Programului de
guvernare am considerat legitima o viziune social-democrati, care
si asigure !6rii o noud agendl,-bazatd pe reinnoire, modernizare gi
dreptate sociali. O reflectare concreti a acestei viziuni o reprezinti
accentul pus in shuctura gi activitatea Guvemului pe solidaritatea
sociald, pe valorile familiei gi pe principiile Cartei drepturilor
fi.rndamentale din Uniunea EuropeanS. Un criteriu determinant in
stabilirea fntelor gi a strategiilor guvemamentale este cel aI
concordanlei cu cerinlele integr5rii europene gi euroatlantice, aga cum
sunt ele conturate in Strategia naf,onald de dezvoltare economicd a
Rom6niei pe termen mediu, ce a fost fansmisi in luna martie 2000 la
Comisia Europeani gi carereprezintil o platformi comund de acfune a
fo4elor politice gi sociale pentru promovarea interesului nalional.
Acest criteriu de concordan{5 cu cerinlele integrarii are rolul de factor
unificator qi, totodati, de garanlie a continuitdlii.

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Programul nostru de guvernare trebuie analizat gi evaluat in

conexiune directi cu strucfura cabinetului pentru c5, prin ea insigi,
echipa guvernamentall reprezintd un mesaj privind dorinla noastrd
de profesionalizare a demersului politic gi de asumare de cdtre
fiecare a moralitdlii gi responsabilitSlii in cadrul Executivului. Aqa
cum veli constata, in continuare, din prezentarea elementelor
definitorii ale Programului de guvernare, acesta se bazeazd, pe o
serie de solulii noi, ce iau in considerare specificul Rom0niei gi
agteptdrile electoratului, dar rispund gi unor sugestii gi recomanddri
ale Uniunii Europene, precum gi unor cerinle ale Fondului Monetar
Internalional gi ale B[ncii Mondiale.

Am dorit, in primul rdnd, s5 ddm o dimensiune umanb practicii

economice, asigurdnd complementaritatea planului economic cu
cel social prin promovarea unui program de modernizare gi
dezvoltare durabilS a RomAniei, intr-o conceplie ce pune in valoare
potenlialul runan, valenlele sectorului privat, parteneriatul dintre

sectorul public

qi privat, relaliile

externe

gi

cooperarea

internalionald. Executivul va fi capabil sd stabileascd regulile

economiei interne, sd reglementeze stimulativ sistemul de impozite
gi taxe, sd, optimizeze mediul de afaceri.

Programul de guvernare se axeazd, pe o construcfie strategici care

sd asigure maximum de avantaj in spaliul nalional, pe de o parte, qi
si accelereze procesul de pregdtire pentru integrare in structurile
enropene gi mondiale, pe de altd parte. Corectitudinea unui
asemenea demers este confirmati de liderii social-democrali
europeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma cE" ,f,,uropa trebuie sd
fie o zond sociald, nu doar o zond pentru piald", sau Emilio
Gabaglio secretarul general al Confederaliei Sindicatelor

Europene -, care spunea: ,,Este o chestiune de urgenyd ca

dezvoltarea economicd sd capete o dimensiune globald Si sd
meargd mdnd in mdnd cu dezvoltarea sociald'. Cu referire la
aceleagi probleme, Lionel Jospin sublinia: ,,Globalizarea nu poate
fi redusd la comerlul liber de bunuri. Globalizarea tnseamnd
tn[elegerea faptului cd omenirea are un destin comun.
48

Guvernarea social-democratd modernd

Globalizarea presupune sd iei in considerare Si sd protejezi

diversitatea culturald, revendicdrile sociale care garanteazd cd
prin muncd se poate duce o viald demnd."

Printr-o asemenea abordare pe care PDSR gi-a insugit-o gi a

promovat-o in programele sale, suntem convingi cd se poate
asigura un cadru stabil pentru modernizarea gi dezvoltarca
Romdniei. Se anuleazd astfel orice interpretare contradictorie dintre
intervenlia statului in economia de pia!6 gi responsabilitdlile sale
sociale, ln principal, reducerea inflafiei gi crearea de locuri de
munci. Pe un alt plan, regulile concurenlei gi ale competifiei nu
funclioneazd incd perfect in economiile de tranzilie. in acelagi
timp, sistemul economic nalional rispunde imprevizibil la mdsurile
gi acliunile guvernamentale. De asemenea, nu putem face abstraclie
de faptul cd tranzitia 15rii nu are loc in ,,regim insular", fiind
influenfatd determinant de relaliile qi realit[1ile economice qi
politice existente, atdtpe plan mondial, cdt gi in spaliul regional gi
nafional. Coniomitent, acfiunile guvernamentale vor avea ca scop
asigurarea serviciilor publice, apdrarca nafionald, ordinea public6,
ocrotirea sdndtdlii, educa{ia, realizarea unor programe pentru
dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pielei libere nu pot
si le puni la dispozilia cetileanului, dar care sunt esenliale pentru
siguranla sa. O condilie esenlia16 pentru realizarca programului de
modemizare gi dezvoltare a Romdniei este asigurarea de durati a
stabilitelii macroeconomice, care s6 prevind costurile suplimentare,
de.cele mai multe ori inutile, determinate de regres, gomaj cronic gi
inflalie ridicatd.
Cregterea economici durabild se va realiza prin aplicarea unui
ansamblu coerent de politici macroeconomice, care vor asigura
concomitent o economie de pial6 func1ional6, restructurarea
selectiv[ gi modernizarea sistemului economic nalional,
valorificarea profitabilS a resurselor interne, stimularea capitalului
autohton gi atragerea investiliilor striine. in acest cadru, se prevede
o cregtere economici intr-un ritrn anual de 4,5-60/o, susfinutd de:
accelerarea modific[rii struchnilor de proprietate gi a celor de

Adrian Ndstase

Sore normalitate

produclie, prin extinderea $i consolidarea sectorului privat, astfel

incdt ponderea acestuia in formarea produsului intern brut sd tindd
spreT5o/o la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri
gi combaterea obstacolelor administrative gi legislative in domeniul
afacerilor. Cregterea economici proiectati se va regdsi integral in
investilii, export qi in consumul populaliei, realiz6ndu-se, astfel,
recdgtigarea piefei interne suslinute de sporirea puterii de

cumpirare, precum

gi

reluarea relaliilor comerciale

in

zone

traditionale.

Guvernul va promova o politici financiard moderat-selectivd, in

scopul stimulirii sectoarelor cu potenlial de competitivitate, al
atragerii de noi surse de finanlare externS, precum qi al
efrcientizdt',i cheltuirii banului public. TotodatS, Guvernul,
impreund cu Banca Nalionald a Rominiei, va promova, cu
deschidere gi seriozitate, cu profesionalism, un dialog permanent
cu instituliile financiare internalionale Fondul Monetar
Internafional, Banca Mondiald, Banca Europeani de Reconstruclie
gi Dezvoltare, Banca Europeand de Investilii, precum gi cu
Uniunea Europeand, in vederea stabilirii unui parteneriat real gi a
unui climat de incredere. Reforma fiscalS va fr axatd pe principiul
de a rispunde mai bine cerinlelor contribuabilului, de a crea un
sistem fiscal simplu, echitabil gi elastic. Se au in vedere atAt acliuni
imediate, cdt gi m[suri pe termen mediu. Astfel, se va opera o
reducere graduald a impozitelor directe, in principal pe veniturile
populaliei, precum gi o sc[dere a cotelor de TVA la unele produse,
precum piine, lapte gi energie electricd qi termicd.
bugetare un rol important il va avea revederea
sistemului cheltuielilor publice. Vor fi eliminate gradual fondurile
extrabugetare. Vom asigura transparenfa cheltuielilor bugetare.
Vom aloca resursele publice pe bazd de proiecte gi programe.
Aceastl noud construclie bugetard va fi aplicatd la elaborarea

in cadrul politicii

proiectului de buget pentru anul 2002, care va ft prezentat

Parlamentului in luna octombrie 2001. Deficitul bugetar va fi
finanfat in mod neinflafionist, dimensiunile acestuia urmdnd a fi in
50

Guvernarea social- democratd modernd

concordanlA, pe ternen mediu, cu sffategia

dezvoltare economici qi sociald ale ldrii.

$i priodtSlile

de

Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate misuri de

ajustare structurald in industrie, agriculturd, transporturi, lucrdri
publice, comunicalii gi turism, care vor viza accelerateapivatizdni
societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat 9i a restructuririi
acestora, atit pt'rn modernizarea gi dezvoltarea agenfilor economici
cu potenfial competitiv, cdt qi prin reorientarea, redimensionarea

sau inchiderea unitdlilor fdrd piat6 de desfacere,

prealabil[ a problemelor sociale.

at

rezolvarea

Guvernul va acliona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare

regionall prevdntte in Strategia naliona16 de dezvoltare economici
a Romdniei pe termen mediu, in deplin acord cu politica europeand
de coeziune economicd Ei social6. In acest cadru, prin corelarea
politicilor regionale cu cele macroeconomice gi sectoriale, se vor

asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente;

revitalizarea zonelor defavorizate; stimularea cooperlrii

interregionale interne gi internafionale; preg6tirea cadrului

institulional pentru utllizarea fondurilor structurale gi pentru acces
la Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Procesul de privatizare
se va desfbgura numai in condilii de eficienti qi transparenli, cu
reintroducerea controlului Curfii de Conturi. in sfera ptivatizdrii
vor fi incluse, in mod diferenliat, in funclie de specific, utilitalile
publice - domeniu care se va deschide cu fermitate concurenlei,
concomitent cu combaterea abuzului de pozi\ie dominant5 pe piaf5,
in detrimentul consumatorului. in urmdtoarele sf,pt6mini, Guvernul
va pune in aplicare programul pentru depiqirea iernii, care asigurd
sursele de finanlare pentru achizilionarea combustibilului necesar
inc[lzirii pentru populalie. in paralel, sunt previzute misuri pentru
pregitirea gi desfbgurarea campaniei agricole de primivari, printre
care acordarea directi cdtre producitorii agricoli a unui sprijin
financiar de 1 milion de lei pentru fiecare hectar cultivat,
concretizat in seminle seleclionate, ingriqdminte, pesticide gi unele

lucrlri agricole.
5l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate
P o litic a

so

lidaritdlii

so

ciale

Politica sociali a Guvernului pornegte de la nevoia unei schimbiri

radicale de abordare, care se bazeazd pe echilibrul dintre
competifie, colaborare gi solidaritate. Acest echilibru poate fi
realizat, pe de o parte, prin salaizarea diferenliatd dup6 criteriul
eficienlei $i, pe de alti parte, printr-o repartilie echilibrati gi
transparentd a veniturilor realizate in societate. Pentru a iegi din
criza economicd in care se afld, Romdnia are nevoie de mai multe
locuri de munc{ dar gi de solidaritate sociali. Pornind de la aceste
considerente, Guvernul va combina mdsurile de proteclie gi de
asistenli sociald pentru anumite categorii sau grupuri de persoane
cu acliuni care vor contribui la asigurarea locurilor de muncd
pentru obtinerea de venituri permanente gi in continud creqtere. Un
loc important in cadrul misurilor active vor avea acliunile de
calificare, recalificare, reorientare a fo4ei de muncd, in funclie de
cererea existentd pe piala muncii. Guvernul va incuraja agenlii
privali in domeniul recalificlrii forlei de muncl 9i finanlirii
cursurilor sau a programelor pe baza garanliilor suplimentare
acordate pentru incadrarea ulterioard a cursan{ilor. Obiectivul
programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il
constituie asigurarea unui salariu care sd permitd un nivel minim
decent de via!6. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al
salariului minim pe economie. Se are in vedere o cregtere treptatd a
salariului minim, astfel incit in2004 acesta si fie - in termeni reali
cu cel pulin 50% mai mare decAt la sfirgitul anului 2000.

imbunbtllirea nivelului de trai al pensionarilor se va asigura, at6t

recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va
desfbgura pe o durati de 3 ani, incepdnd cu trimestrully/200I, cdt
gi prin indexare^a trimestriald a pensiilor in vederea pdstririi puterii
de cumpirare. ln domeniul asistenlei sociale, Guvirnul considerl
c6 familia trebuie pus6 in centrul preocupirilor de naturd social6.
In aceasti viziune, familia va beneficia de doud tipuri de prestalii
sociale: alocalii pentru subzistenld gi alocalii
pentru dezvoltare
-"opii
familiali. in acest cadru, alocalia pentru
uu ajunge si

prin

52

Guvernarea

reprezinte

so

cial-demo cratd modernd

l0% din salariul mediu net pe economie, iar familiilor

li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru

cu venituri reduse

pregitirea copiilor in vederea inceperii anului gcolar.

in domeniul ocrotirii sdn6t6!ii, programul guvernamental porneqte

de la faptul ci ingrijirea senetAlii trebuie si fie un bun social
colectiv, liber accesibil tuturor cetilenilor Romdniei, indiferent de
capacitatea lor de a pliti. In stabilirea acliunilor gi misurilor pentru
realizarea acestui obiectiv strategic, s-a luat in considerare
neconcordanla existentE dintre nevoile de ingrijire a populatiei, pe
de o parte, gi structurile gi eficienla scdzltrtd din serviciile de
sdndtate, pe de aLtd parte. Printre m[surile imediate pe care
Guvernul le are in vedere sunt promovarea unei noi metode de
compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe
de medicamente compensate, in funclie de categoriile de boli, cu
stimularea ofertei inteme qi acordarea gratuitl de lapte praf din
produclia internl copiilor in vdrstd de pdnd la un an.
SinStatea gi bundstarea tuturor copiilor vor constitui o prioritate a

Guvemului Romdniei, iar proteclia drepturilor lor va fi suslinuti

ferm gi fbrd echivoc. Se va urmdri elaborarea gi promovarea unui
program nafional de educalie publici cu privire la responsabilitatea
gi rolul familiei. Ludnd in considerare recomanddrile raportorului
Parlamenfului European pentru Romdnia, baroneasa Emma
Nicholson, Guvernul va promova o legislalie unitari cu privire la
proteclia drepturilor copilului, pentru prevenirea gi intervenlia
eficienti in cazurile de abuz gi neglijare a copilului, investigarea
delictelor cu privire la copii gi combaterea crimei organizate, cu
referire specialS la traficul de copii. De asemenea, se va intiri
capacitatea institufionald, la nivel central, prin consolidarea
autoritSfii nalionale cu atribulii in elaborarea, coordonarea qi
controlul implement5rii politicii de proteclie a drepturilor copilului.
In acest context se vor reconsidera procedurile privind adopfia, in
vederea promovirii adopliei nalionale gi misurilor alternative de
suslinere a copilului in familie, iar regimul adopliei intemalionale
va fi reanalizat pe fond.
53

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Programul nostru guvernamental pornegte de la faptul c5 educalia,

cercetarea gi cultura sunt factori strategici ai dezvoltdrii. Sistemul
de inv6!5mdnt este apreciat de Guvernul PDSR ca o prioritate
nalionali, care trebuie si se bucure de o atenlie special5 in politica
de dezvoltare pe termen lung. in scopul racordirii sale la cerinlele
contemporane, sunt prevdntte acliuni pentru consolidarea rolului
gcolii ca principala institulie de educa{ie gi invlfdmdnt. Programul
de guvemare, in acest domeniu, se concentreazd asupta urmdtorilor

factori decisivi: educalia de bazd pentru to!i; capacitatea de

autoperfeclionare a sistemului educafional; inv6ldmdntul superior

gi cercetarea gtiinlifici;

educalia permanentd intr-o societate

educalionali. Guvernul va promova programe speciale penffu
tineri, care vor urmdri: sporirea participirii la viala economicl;
valorificarea potenlialului creativ al tineretului; acordarea de ganse
egale tuturor tinerilor; atragerea tinerilor in viala public5 qi la
luarea deciziei; stimularea asociativitSlii tineretului; suslinerea
prioritard a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societSlii

civile; sprijinirea participdrii tineretului la

internalionald. Guvernul va promova,
Legea tineretului.

activitatea

in urmitoarele gase luni,

Un alt pachet de mbsuri are in vedere

dezvoltarea relelei de
transport gcolar prin dotarea a 120 de localitali pe an cu autobuze,
precum gi construirea, in gcoli, a 400 de sili de sport in perioada

200r-2004.
Programul de guvemare in domeniul culturii este structumt pe
urmltoarele coordonate definitorii: accesul liber gi egal la
informalie; patrimoniul cultural nafional; crealia culturali;
consumul cultural; racordarea la cerinlele societilii romdneqti qi ale
integrdrii europene. Identitatea nalionali, in dimensiunea si
culturald, va fi int[riti. Teatrele, muzeele, chiar c[minele culturale
vor redeveni locuri ale trdirii gi exprimdrii valorilor, ale creafiei,
fradilionale gi de avangardi, rominegti.

Cu privire la culte qi viala spirituale, proiectarea acliunilor

guvernului porne$te de la conceptul ci democralia gi religia sunt
54

Guvernarea

so

cial-democratd modernd

valori complementare, care exprim6, in modul cel mai nobil,

condilia umanA.

Pornind de la principiul ci pentru Rom6nia minoritalle sunt o

mare resursd, apreciem c6 un bun management al acesteia este o
cale de a servi atdt dezvoltarea identitnlii minoritSlilor, cdt qi
cooperarea interculturald. Acesta este modelul civic multicultural,
bazatpe toleranld gi respect reciproc, pe care noi il vom promova.

Reforma instituliilor statului qi ale guverndrii

domeniul apirdrii nalionale, obiectivul nostru strategic il
reprezintd realizarea unui nivel corespunz[tor al structurilor
militare din punct de vedere numeric qi al dotdrii forfelor, care sl
asigure o capacitate operativi la nivelul impus de cerinlele
programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea
capacitilii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea
crizelor gi apdrarea colectivi in plan regional. Procesul de
restructurare qi modernizare a organismului militar va fi relansat
prin suslinerea efortului material gi financiar, inclusiv prin
promovarea unei legi de organizare a armatei' Un obiectiv de cea
mai mare importanfi gi de urgenll imediatd este imbundtifirea
rapid[ a procesului de management al resurselor umane,
urmirindu-se : depolitizarea organismului militar; redimensionarea
corpului de comandd gi imbundtilirea nivelului expertizei civile.
Guvernul va acfiona pentru imbunitSlirea cit mai rapidd a
condiliilor de pregdtire 9i de viafi ale militarilor gi familiilor 1or.

ln

Programul guvernamental trateazd ordinea publici intr-o manierd

nou6, europeanS, asigurdndu-se demilitarizarea respectivelor

servicii publice gi trecerea

lor la

autorita$le locale. Suntem

con$tienli cd este o misiune grea, amdnatd de zece ani, dar suntem
ferm hot6r6li s6 o realizdm p6nl in ant;J 2002. O prioritate a
acliunii guvemamentale pe parcursul anului 2001 consti in
indeplinirea condiliilor solicitate de Comisia Europeand pentru
eliminarea obligativit[1ii vizelor pentru cetdlenii romAni care
c6l6toresc ?n !6rile membre UE, pe care Guvernul anterior le-a

Adrian Ndstase

Spre normalitate

tratat cu superficialitate, determin6nd mentinerea,

tratamentului

di

in

fapt,

scriminatoriu pentru Romdnia.

Ne vom angaja in realizarea unei reforme profunde a justiliei gi

vom susline, prin toate mijloacele constitufionale qi legale, deplina
depolitizare gi reala democratizare a actului de justilie, pentru
asigurarea unui sistem judiciar independent gi responsabil,
fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui
sistem care si fie funclional, eficient gi apropiat de cetSfean. Dorim
ca autoritateajudecitoreasci sd fie o putere autentici in stat, astfel
incdt principiul constitulional, potrivit cdruia ,fiimeni nu este mai
presus de lege" s6 devind o realitate.

Ne

propunem sd respectdm

rolul Parlamentului de

centru

fundamental al vielii politice gi al democraliei constitulionale gi si

eliminim imixtiunile din partea puterii executive. Pentru a reface

raporturile dintre Parlament qi Guvem, avem in vedere:

reinfiinlarea funcliei de ministru pentru relalia cu Parlamentul gi
desemnarea, la frecare minister, a unui secretar de stat cu atribulii
privind raporturile cu Parlamentul, sindicatele qi patronatele. Mai
mult, in calitate de prim-ministru, voi ft prezent in fala Camerei
Deputalilor gi a Senatului, cel pulin o datd pe lund, pentru a
rispunde, personal, la intrebdrile gi interpeldrile justificate ale
dumneavoashd. Totodatd, dup6 primele 6 luni de la investiturd, voi
prezenta Parlamentului stadiul aplicirii Programului de guvernare.

Institulia delegirii legislative va fi folositi de Guvern in limitele

stricte ale prevederilor constitulionale, cunoscdnd cd abuzul de
ordonanle emise in legislatura anterioard a introdus subiectivismul
gi arbitrarul in domeniul legislativ. Doresc si vd informez cd, pe
ordinea de zi a Camerei Deputalilor ftgtxeaz6,, in prezent, 250 de
proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanle, iar la comisii,
pentru avizare sunt alte 246 de proiecte; in acelagi timp, la Senat pe
ordinea de zi sunt inscrise 22 de proiecte pentru aprobarea unor
ordonanfe, iar 124 se afl6 la comisii pentru avizare. Romdnia are
deci, in acest moment, in mare misurf, o legislalie provizorie. De
56

Guvernarea

so

cial-demo cratd modernd

ce si ne mire faphrl ci strdinii considere Romdnia o tatd instabill

din punct de vedere juridic?

Programul de guvernare abordeazd frontal accelerarea reformei

administraliei publice centrale 9i locale, in concordan![ cu
standardele europene, asigurdnd, concomitent, descentralizarea qi
demllitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor
administraliei gi eliminarea clientelismului politic. Noua structura
guvernamentall reflect[ pe deplin conceplia PDSR de modemizare
gi adaptare concretd a administrafiei publice la realitilile economiei
qi societilii romdneqti. Direcliile prioritare de acliune in reforma
administrafiei publice se refer6, in principal, la: eficientizarea
structurilor qi cheltuielilor de administralie, prin reducerea
personalului excedentar la nivel central gi local cu circa 30o/o,
nornarea strictd a consumurilor materiale qi dot[rilor
administrative, ceea ce va determina schimbarea de fond a
raportului dintre administralie gi cetilean, in favoarea cetaleanului,
concomitent cu reducerea substanliala a birocraliei 9i eliminarea
premiselor corupliei din administrafie.

Guvemul va acliona cu fermitate pentru combaterea corupfiei,

diminuarea substanliald a fenomenelor de evaziune fiscald, de
contrabandl qi de sp6lare a banilor, ceea ce va asigura, implicit,
reducerea consistentd a economiei subterane.

Romhnia

- actor european

Si

regional

cruciala pentru destinul naliunii, politica externl

rom6neasc6 af,e $ansa istorica de a contribui decisiv la realizarea
intereselor nalionale qi la conturarea unui nou viitor pentru toli
cetilenii Romdniei. Prin consecvenld, seriozitate 9i dinamism,
Guvernul Romaniei va acliona cu responsabilitate pentru refacerea
credibilitd,tii gi respectabilitelii internalionale ale Romdniei 9i ale

in aceasta etapi

cetilenilor sdi. Obiectivul fundamental

al politicii externe

in

urmatoarea perioadi va consta in accelerarea integrarii Romaniei in

structurile politice, economice

9i

strategice europene

9i

euroatlantice. Rom6nia rdmine pe mai departe angajati pe drumul

57

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

integrdrii depline cu Uniunea Europeand. Acesta este qi sensul

credrii unui minister al integrdrii europene. Integrarea reprezintd
destinul nostru nalional pi marele proiect de dezvoltare a Romdniei.
Energia gi eforful nostru vor fi canalizate pentru accelerarea
ritmului negocierilor de aderare, a indeplinirii integrale a criteriilor
de integrare gi a reducerii handicapului care ne separd de alli
candidali la integrare.

Principalii nogtri parteneri comerciali, economici qi politici sunt

europeni. Contdm pe mai departe pe sprijinul lor in indeplinirea
aspira{iilor noastre europene, inclusiv in asigurarea dreptului de
liber[ circulalie a cetdlenilor romdni in statele Uniunii. NATO este
cea mai importanti alianld" capabili sd asigure stabilitatea,
coeziunea transatlanticd qi pacea Europei. Hotdrdrea noastrd de a
aderala Alianla Nord-Atlanticl a fost gi rimdne neclintitl. Suntem
increzdtori cd Romdnia, prin seriozitate gi perseveren!6, igi va gbsi
in viitorul apropiat locul binemeritat in familia NATO. participarea
Romdniei la forme de cooperare multilaterald va continua sI fie
armanizati cu interesele Romdniei privind integrarea in structurile
europene
guvernare

qi

?n

euroatlantice

gi cu obiectivele programului

de

plan politic gi economic.

Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii

constituie un punct esenlial al politicii noastre externe. Vom lucra
indeaproape cu noua administralie americani pentru avansarea
agendei noastre bilaterale, a procesului integririi euroatlantice gi a
asiguririi stabilitdlii Europei de Sud-Est.

Rominia va prelua incepdnd cu I ianuarie 200I pregedinlia - in

exerciliu - a OSCE, cea mai inaltd pozilie incredinlati Romdniei
pe plan internalional in ultimele decenii. in aceastd inaltd calitate,
Romdnia va promova idealurile pdcii, cooperdrii gi securitilii in
spaliul OSCE, valorile democrafiei, ale statului de drept gi ale
respectului pentru drepturile qi libertdlile fundamentale ale omului,
aducindu-gi contribufia pebaza valorilor de libertate gi demnitate,
a aspiraliilor de stabilitate gi prosperitate proprii naliunii rom6ne.
Romdnia va rdm6.ne pe mai departe un promotor al cooperdrii
)6

Guvernarea social-democratd modernd

regionale gi al unor relalii stranse cu toli vecinii sai. vom utlliza

pre$edinfia romaneascd a OSCE pentru promovarea idealurilor
noastre comune de democralie, stabilitate 9i respect al drepturilor
omului in intregul spaliu euroatlantic.

contextul cooperlrii regionale, vor fi consolidate relaliile de

bun[ vecindtate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria,
Ucraina, Bulgaria, R.F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice
existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale 9i a suslinerii
iniliativelor locale de cooperare transfrontaliera. In paralel cu
contribulia la stabilizarea, dezvoltarea 9i integrarea europeand a
Europei de Sud-est, un rol important va fi acordat dezvoltirii
dimensiunii central europene a politicii externe romdnegti, prin
stimularea relaliilor de cooperare cu state central europene din
vecinf,tatea sau proximitatea Romdniei, membre sau candidate la
aderareala Uniunea Europeand sau care au aderat recent la NATO.

ln

Vom acliona cu dinamism qi pragmatism pentru amplificarea

relafiilor speciale gi privilegiate ale Romdniei cu Republica
Moldova, pebazaidentitdlii de 1imb6, culturi qi istorie a celor doud
state romdnegti, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate
economici, suslinerea fluxurilor investilionale in Republica
Moldova, continuarea gi amplificarea sprijinului economic direct,
asistenld pentru diversificarea resurselor energetice disponibile
Republicii Moldova pentru cre$terea gradului de independenld
energeticl a ldrli. Pentru gestionarea relaliilor cu Republica
Moldova, la Guvern, va funcliona un oficiu subordonat direct
primuluiministru, astfel incdt sd dim un nou impuls acestor
raporhrri.

in procesul elabordrii sffategiilor gi execuliei acliunilor de politici

extern6, Guvernul Romdniei va acorda o atenlie special6
consultdrii ample gi structurate cu Parlamentul Romdniei, cu
societatea civil[, cu reprezentanlii mediilor de afaceri, de presd 9i

academice, cu reprezentan{ii de vdrf ai diasporei rominegti.

Guvernul va sprijini, in continuare, pdstrarea identitAfli culturale 9i
lingvistice a comunitililor romdnegti din statele vecine, precum 9i

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

crearea conditiilor pentru manifestarea acestei identitali, in statul ai

cdrui cetileni sunt. in deplin[ transparenli, Guvernul-va include
problemele etnicilor romani pe agenda dialogului cu statele vecine
gi a cooperirii cu organizaliile internalionale. va continua s6 aloce
fonduri pentru suslinerea gcolilor, institutiilor de cult. institutiilor
culturale gi pentru burse de studiu de care pot beneficia indeosebi
membrii comunitililor romanegti din statele vecine. Guvernul va
stimula activizarea legiturilor economice transfrontaliere gi
investiliile in comunitdlile rom0negti din afara granilelor.
Executivul va ?ncuraja strangerea legdturilor cu fara a comunitefilor
19m{e$i din inheaga lume, va acorda asistenli pentru pdstrarea
identitalii lor etnice gi culturale, va incuraja realizarea de investilii
in Romdnia, de cdtre romdnii din afara hotarelor fdrii. Va promova
un dialog cuprinzbtor qi deschis referitor atdtlaproblemel- cu care
se confruntd comunitilile romdnegti, cdt gi la agteptbrile
conafionalilor din afara tfl."ii, in vederea identificdrii. in comun. a
celor mai bune solufii.

Guvemul va stimula continuarea schimburilor culturale gi a

relafiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor
culturii romdne, reintegrarea lor in circuitul valorilor universaie,
asigurarea cunoagterii tezaurelor culturale ale altor naliuni gi
promovarea unui climat de respect gi toleranld, bazat pe dialogul
intre culturi gi intre civilizafii.
PDSR considerd cr Romdnia se gisegte acum, la finere mileniului

al Il-lea gi in pragul celui de-al III-lea mileniu, intr-un moment

crucial al evoluliei sale istorice, politice gi socioeconomice. pe de o

parte, lara trebuie si facd fa16 marii provociri reprezentate de
ritmul extrem de rapid al procesulti globaliz5,rii. Din aceasti

perspectivd, sunt actuale cuuintele lui Nicolae Titulescu, care

spnnea: ,in ziua de azi nimic nu este local sau continental, ci totul
este de interes mondial'. Pe de alt6 parte, aga cum este normal intr-o
democralie, in societatea romdneasci se manifesti, in mod liber, o
diversitate de interese individuale gi ale diferitelor grupuri sociale.
in faga acestor evolulii democratice firegti, n.-p.rt"- aminti
60

Guv ernarea s ocial-democratd mo dernd

cuvintele rostite de Nicolae Iorga, incd la inceputul secolului pe

care il incheiem peste cdteva zile. Marele nostru istoric aftma:
,,trtIai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele
claselor, trebuie sd se ridice solidaritatea nalionald, sentimentul
de unitate, care sd imbrdliseze o societate de la un capdt la altul.
Acest sentiment asigurd menlinerea unui popor, acest sentiment

asigurd afirmarea unui popor

Ei ti dd biruinld in

toate

imprejurdrile". Congtient de rispunderea pe care mi-o asum in fala

!1rii, impreuni cu colegii mei din acest eventual Cabinet

al

mileniului trei, convingi de a ac{iona numai in interesul nalional, al

progresului Rominiei gi pentru integrarea !6rii noastre in structurile
europene gi euroatlantice, v6 rog, doamnelor qi domnilor senatori 9i
deputali sd acordali votul dumneavoastrd favorabil Programului de
guvernare gi Listei Guvernului Rom0niei.

COMBATEREA SARACIEI,
O PRIORITATB ABSOLUTA1
(mai 2001)

o temi care, pan[ la urmi, reprezintA esenla

obiectivelor de guvernare in orice !ard, ?ncercarea de a crea
condiliile pentru bunistare sau, in oice caz, pentru evitarea
slrdciei gi, la limiti, evitarea sirdciei extreme.
bordim

Din picate, situalia in Romdnia in acegti ultimi zece ani nu a

evoluat intr-un mod fericit. Astfel, dacdratz sdrSciei in 1989 era de
aproximativ 6%o, ea a ajuns in 1994 la aproximativ 28o/o, a scdntt
apoi pdnd in 1996 Ia25o/o, respectiv 20%inperioada 1995-1996 9i
dupl aceea a crescut constant, in 1997 - 30yo, in 1998 - 34o/o, in
L999 - 4lYo, in 2000 - 44o/o, iar rata s[riciei extreme a crescut
pdnd"laSYoin 1995, dupi aceeaa fost un an de inflexie, de scddere
la 5o/o in 1996, iar dup[ aceea a continuat sd creasc6, in 1997 l0%o,in 1998 - l2o/o,in 1999 - l7%o.Este evident cd se produce o

erodare continud a puterii de cumpdrare $i, in general, a

indicatorilor care eviden{iazd, sdrdcia, respectiv s[ricia extremd.
Fa,td de celelalte

!5ri europene in tranzifie, Romdnia, din picate, nu

sti foarte bine gi am sd m[ refer poate doar la unele din

aceste !dri.

DacI in Romdnia, conform datelor internalionale, rata de sdricie in

1998 era consideratd 45o/o, sigar, metodologia este oarecum diferiti
fali" de datele prezentate, dar, pe aceeagi metodologie, sub noi erau
doar Albania, 59o/o, Rusia, 50%, gi Moldova, 85%. in rest, iatd,
I Intervenlie rostit6
la lucririle Comisiei antisir6cie, 23 mai 2001.
62

Combaterea sdrdciei

Macedonia 44%o, Letonia 35o/o,'Bulgaria l8Yo, Lituania 23Yo,

Ucraina 29Yo, Estonia l9o/o, Ungaria l5olo, Polonia l8o/o, Belarus
100/o, Slovacia 9o/o, Croalia 4o/o, Cehia 0,80/o, Sloveria 0,7o/o, deci
un decalaj foarte mare gi, in orice cM, se evidenliazd o zond sociall
care afecteazd, sau poate si afecteze, stabilitatea sociald 9i' prin
aceasta, stabilitatea politicd.
Trebuie sd ne fie foarte clar c[ nu se poate face politici in afaru
unei stili de echilibru social, dar principalul element de echilibru
social eite satisfacerea unor nevoi de bazd 9i iegirea din starea de
sdr6cie. Ca surse ale exploziei sirdciei, in mod evident starea
economiei - gi nu am si insist asupra acestor chestiuni - dar 9i
unele probleme legate de proteclia sociald. Deqi sistemul de
securitate social[ a reugit si se menlin[ pe linia de plutire, existi
totuqi un deficit de proteclie tocmai pentru segmentele aflate in
sbricie extremd. E vorba de cei fbri venit - 9i aici nu gtiu dacd e
problema cea mai bun6, dar, in orice caz, o anumitd aproximalie
cred ci este corectS, egecul Legii ajutorului social, grupurile
speciale care cumuleazd o multitudine de condilii negative 9i care
nu au ganse de a iegi din situalia de sirdcie extrem6, copiii care ies
din diverse institulii, familiile monoparentale, familiile cu mulli
copii, persoanele fird adipost, copiii strizii sunt aceste grupuri
speciale pentru care, din pdcate, nu exist6, deocamdatS, programe
nalionale coerente care sd le asigure suportul.
De aceea, va trebui

sd cdutdm

soluliile cele mai bune, pornind de la

aceste grupuri linti pentru acliunea guvernamentald. Apoi

caracterul fragmentar al unor programe, lipsa de coordonare,
eficienfa redusi pentru unele dintre acliuni 9i, deqi sursele sunt
limitate, existi multe programe cu finanlare mai ales externi, care
au, din picate, un grad de eficienli redus 9i care nu reugesc si se
coordoneze inh-un mod armonios.
Un alt aspect pe care a$ vrea sd-l subliniez, este necesitatea de a se
ac{iona mai bine la nivel local. Dacd la nivel central, poate 9i
datoriti dobindirii de experienli mai mare a celor carchrcteazdpe
proiecte in acest domeniu, s-au reugit lucruri mai bune, la nivel

local, lipsa de experienld in anumite canxi, o implicare mai redusd,

multitudinea de probleme, incapacitatea de a orienta distinct
anumite persoane pentru a se ocupa de anumite probleme, de
anumite programe, creeazd un anumit grad de pasivitate, uneori se

agteaptd

ca soluliile gi rezolvarea problemelor sE vind de

la

Bucuregti.

Din acest punct de vedere, este clar cd va ft nevoie sd dezvoltim

mai mult aceast6 axi de parteneriat intre nivelul central qi nivelul
local. Pe de altd pafte,va trebui s6 vedem, la nivel local, ce anume
se poate face, cum poate fi utilizatd imaginafia celor care lucreazl.
in domeniile respective. Ieri am fost in Gorj,-am avut intdlniri cu
cei din Valea Jiului. Avem un program special acolo, am creat un
comitet interdepartamental cu secretari de stat din zece ministere.
Lucrurile merg destul de greu, pentru c[ se incearcd extrapolarea
unora dintre soluliile de la Bucuregti pe zona respectivd, nu
intotdeauna cei din zoni sunt implica,ti efectiv in gdsirea solutiilor
gi atunci unele dintre solulii sunt artificiale, ele sunt doar pe hdrtie
gi, deqi banii s-au adunat pentru rezolvarea unor probleme e
vorba de aproximativ 1.000 de miliarde, care, intr-un fel sau altul,
vor curge pe diverse robinete pentru zona respectivd - nu este
foarte sigur cd vor fi rezolvate unele dintre probleme intr-un mod
eficient.
Pe de altd parte, spuneau liderii de sindicat din Valea Jiului. noi am

dat 16 hot[rdri de guvern pentru ajutoare sociale, in urma unor

atalize care s-au fbcut, foarte serioase de altfel, pentru cei din
Valea Jiului aflafi in dificult6li deosebite. Liderul sindical n-a spus
cd, in felul acesta, se incurajeazd totugi o anumitd a.titudine care nu
are nici un fel de legdturi cu eventualele eforf'ri personale in
munc[, gi ne argumenta cd acegti bani ar trebui coordonali cu
nevoile primdriilor gi ale sindicatelor din zond,?n aga fel incAt in
contrapartidd pentru acegti bani totugi unii dintre cei care ?i primesc
sdrealizeze anumite activitili in folosul comunitdlii.

Am fost absolut de acord ci e bine si proceddm in felul acesta gi

am inclus pe reprezentantul sindicatului gi pe reprezentantul Ligii
64

Combaterea sdrdciei

celor disponibilizali din Valea Jiului in acest Comitet

interdepartamental, tocmai pentru a incerca sd aducem de la nivelul
de bazd influxul necesar, inputul necesar pentru solulii cdt mai
bune.

in incheiere, a$ vrea sI vi spun cdteva lucruri pe care le consider,

de asemenea, importante, pentru cd ag dori ca aceastd disculie de
inceput s6 fie, deocamdatd, mai curdnd un fel de brain-storming,
cdutarea unor cdi, a unor mijloace, a unor resurse, a unor modalitl1i
prin care s6 dezvolt[m activitatea in cadrul acestei comisii 9i vreau
s5 mi refer, pe de o parte, la necesitatea de a ftnaliza c6t mai
curdnd Legea privind venitul minim garantat,lege care mi se pare
o componentd esenliali pentru ceea ce ne propunem sd facem in

urmdtorii ani in lupta aceasta impotriva sdrdciei 9i a siriciei

extreme. $i aici vreau s[ vi spun cd acest proiect de lege a fost deja
realizat de citre Guvern, a fost aprobat gi este deja depus la
Parlament. Md refer la proiectul de lege privind venitul minim
Earantat.

Existi apoi un proiect de lege privind sistemul nalional de asistenfd

sociald, care a fost, de asemenea, aprobat in gedinld de Guvern 9i
care este depus la Parlament. Este apoi un proiect de lege privind
asigurdrile de qomaj gi stimularea ocuplrii forlei de munc[, realizat
de mai multe ministere gi care a fost depus la Guvern pentru
gedinla din aceastd sdptimind.

in fine, existi un proiect de lege pentru prevenirea marginaliz[rii,

care este, dupi pdrerea mea, un alt instrument, extrem de
important, pentru lupta pe care orice societate civilizatl trebuie s-o
duci impotriva excluderii sociale, impotriva mar ginalizdrii sociale.
Acest proie ct, care a pornit de pe vremea cdnd eram in opozilie pi
am incercat sd promovim o iniliativi legislativd in acest domeniu,
este acum in curs de elaborare, textul este deja avizat de mai multe
ministere; sunt observalii de la Ministerul de Finanle, ca de obicei,
dar intr-o primS lechrd textul va fi discutat in prima gedin![ de
guvern. Dar mi se pare foarte important sd ddm semnale foarte
clare despre dorinJa noastri nu numai de a face reformd

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

economica, dar de a face reforma economice in condiliile in care

ne intereseazi foarte mult ce se intdmpld cu concetSlenii noqtri, cei
care timp de zece ani de zile au suferit gi care, pe drept cuvdnt, igi
pun intrebarea ce le aduce lor de fapt societatea aceasta ?n care
trdiesc, societate cu valori nobile, unele dintre ele puse in acord cu
lumea europeand, dar care, in plan personal, inseamnd foarte multe

frustriri.

De aceea, consider cd aceastl iniliativd a profesorului Cdtilin

Zamft, clruia vreau s6-i mulpmesc in mod deosebit, reprezinti in
primul rdnd o ocazie pentru noi de a ne apleca asupra unei teme
caf,e a fost discutat5 mai pufin. Vorbim mereu despre proiecte
sociale, dar intr-un sens foarte larg, or aici avem, intr-adevdr, o
bund ocazie de a vedea care ar putea s[ fie solufiile pentru, pdnd la
urmd, aproape jumitate din societatea romd.neascf,. in mdsura in
care considerdm cd aceste date sunt corecte, inseamnd cd aproape
jumdtate din populafia Romdniei trAie$te in sirdcie gi datoria
noastri nu este numai de a face reforme care si fie mdngiiate pe
cre$tet de mari specialigti in bibliotecile lumii, datoria noastrd este
si g[sim solulii pentru concetilenii nogtri, pentru cei care triiesc

foarte greu. $i, de aceea,la nivelul dezbaterii guvernamentale,la

nivel legislativ, la nivelul acliunii concrete trebuie si ne implicdm.

66

MODERNIZAREA
SOCrAL-DEMOCRATIBT ROMANE$TII
(iunie 2001)
de 16 iunie 2001 va rimdne in istoria social-democrafier
Lromdnepti ca data repunerii pebaze moderne a migcirii socialdemocrate, cu o veche tradilie in politica romdneascS. Partidul
Democraliei Sociale din Romdni a finioneazd, in baza Protocolului
politic convenit in 8 septembrie 2000, cu Partidul Social Democrat

liua

Romdn, credndu-se astfel un nou partid, Partidul Social Democrat.

Totodatd astlzi vor fi adoptate gi documentele fundamentale ale
noului partid, Statutul gi Programul politic, pi vom stabili direcliile
de actiune pentru viitor.
Fuziunea noastri reprezintilun moment important pentru unificarea
social-democraliei din Romdnia, un selnn de mattxizare a clasei
noastre politice.

Prin crearea PSD, dim un impuls semnificativ in direclia

clarificirii gi reorganizdrii sistemului de partide din Romdnia.
Dorim ca acesta s[ devind in perspectivi mai bine conturat
doctrinar gi mai transparent pentru electorat.
Partidul Social Democrat pe care il intemeiem astj;zi are resursele
necesare pentru a influenla pe termen lung politica in Romdnia.
,
1

Cuvantare rostiti la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat, Bucureqti,

6 iunie 200 I .

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Sociul-democralia tn Romfrnia: tradilie Si modernitate

Partidul Social Democrat continui in modemitate tradilia miqcirii
democratice de stdnga din Rom6nia. Constituind astdzi PSD nu
facem altceva decdt sd ddm coeren!5 gi forla structurald unei traditii
vechi a social-democraliei romdnegti.

si amintim ci romdnii au imbriligat ideile socialiste incl

din momentul afirmdrii acestora in cadrul primei Intemalionale
Socialiste. Atunci oameni de cultur[ de prestigiu, precum Emil
Racovi!5, Constantin Dobrogeanu-Gherea, au participat pi au
Este bine

contribuit ladezbaterea de idei specificd acelei epoci.

Este de notat ci primul partid social-democrat din Romdnia s-a
format relativ in acelagi timp cu majoritatea partidelor similare din
Europa. PSDMR, partid precursor al celor de astdzi, s-a niscut in
1893, aderflnd incl de la crearea sa la Internalionala formatl in
1889. Degi partidul nu a jucat un rol important in viala politicd a
{5rii la acel moment, se poate spune cd a contribuit la procesul de

democratizare

societdlii romdnegti, prin promovarea ideilor

generoase socialiste gi social-democrate.

Migcarea socialistd a luat o mai mare amploarc la inceputul

secolului al XX-lea, sub presiunea modificdrilor din structura
sociali gi a schimbirilor politice.
Reorganizat

in

1910 sub denumirea de Partidul Social Democrat

bine
configuratS, noul partid a avut statut de partid parlamentar gi a
contribuit la introducerea in legislalia vremii a unor prevederi
specifice doctrinei sale gi intereselor celor pe care ii reprezenta.

din Romdnia gi situindu-se pe o bazd sociali mult mai

Social-democrafii romdni au crezti intotdeauna in valoarea

reformismului, a oblinerii drepturilor politice, economice qi
sociale, prin mijloace democratice, prin participarea loiald la viala
parlamentari qi prin modificarea din interior a sistemului politic.

Modernizarea s ocial-democrafiei romdneS ti

Istoria social-democraliei a fost frbmdntati qi contradictorie,

partidul trecdnd prin multiple sciziuni, fragmentdri gi perioade de
umbr6, dar a menlinut vie tradilia social-democratd in Romdnia
interbelicd. Dupd A1 Doilea Rizboi Mondial pentru aproape
jumitate de secol aceasti mi$care politicd a fost reprimati de
dictatul partidului unic, mulli dintre liderii sdi fiind victime ale
terorii gi abuzurilor.
Imediat &tpd 22 decembrie 1989, dochina social-democrati s-a
revitalizat. Atunci s-a reconstituit PSDR-ul, partid care fuzioneazd
astizi cu PDSR-ul, iar,inparalel, o mare parte a celor care au fost
implicali direct in Revolulia din Decembrie 1989 au evoluat spre
aceeagi viziune doctrinar[, formdnd, in timp, mai multe partide
care igi construiau programele politice pe suportul ideilor socialdemocraf iei contemporane.
PDSR aretr)rezentzt nucleul cel mai consistent al acestui proces, iar
evolufia noastrd ulterioari a confirmat fo4a gi valoarea sa. Din
nefericire, orgolii personale, un anumit imobilism politic qi o
viziune pregnant partizand au impiedicat, in to{i acegti 11 ani, o
necesard coagulare a social-democratiei din Romdnia intr-un partid
puternic gi unit. Priviti obiectiv, evolufia social-democrafiei din

Romdnia dupi decembrie 1989 a pldtit $i ea un tribut greu

ambiguitafllor perioadei de reconstruclie a sistemului democratic.
Fragmentarea ce a caracterizat toate curentele doctrinare gi-a pus
amprenta gi asupra social-democrafiei.

general, ca gi in cantl altor orientdri politice, a prevalat mai

degrabd un model al competiliei in interiorul aceluiagi culoar
doctrinar, decdt un model al cooperdrii in direclia realizirii unor
valori gi obiective comune. Preocuparea principal[ era legatd de
legitimitatea internl qi extern6 a celorlalte partide din aceeagi zond
politici, iar nu de formele posibile de colaborare intre aceste

in

partide.

A fost necesari o lungd perioadi de experimente politice pentru ca

astAzi sd putem reuni, la acest congres, cea mai mare parte a

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

pemonaht1lilor gi militanlilor cu gandire social-democratA. Celor

doui partide - PDSR gi PSDR - li s-au aldturat grupuri politice gi
personalitdli provenind din alte structuri de centru-stinga, ceea ce
aratl cd tendinla de unificare a social-democrafiei este astdzi
dominant6.

qi PSDR au cunoscut, ambele, un proces firesc de

maturizare, de modernizare doctrinard gi funcfionald. Desigur,
elementele de continuitate gi de identitate s-au pdstrat, dar trebuie
si recunoagtem cd este o diferenli mare ?ntre PDSR-ul de astizi gi
FDSN-ul din 1992, dupd cum este o diferen!5 mare intre ceea ce
inseamnd PSDR astizi qi ce era in 1990.
PDSR

Acest proces de modernizare, experienla succesivd a opoziliei gi a

exerciliului puterii ne-au permis sd angajdm un dialog de substanld,
care s-a ftnalizat prin convenirea principiilor programatice qi
organizatoice ale Partidului Social Democrat.
Suntem convingi c[ PSD va reprezenta nu o simplS insumare a
oamenilor gi ideilor din cele doud partide, ci o fo46 politicd noud,
pentru o noui etap6 de evolulie a societ[fii rom6negti.
Formarea PSD nu este o migcare politicd de conjuncturS,

nici nu

este motivatd de nevoia de a cre$te numeric partidul, nici de

interesul de a beneficia de exercifiul puterii gi nu reprezinti in nici
un caz o incercare de a pltrunde printr-o alianld intdmpldtoare in
familia Internafionalei Socialiste.

Am lucrat impreuni,

transparent, consult0nd organiza[ille gi

exersend in actul guverndrii proiectul nostru de uniune.

Am discutat impreund proiectele de statut gi de program,

am

consultat experienla unor partide social-democrate puternice din

Europa qi reprezentanli ai Internalionalei Socialiste 9i ai Partidului
Socialist European.

Modemizarea

so cia l-demo

craliei romdneS ti

intreg acest demers ne indreptdleqte sd apreciem cd noi nu am

realizat un proces de cosmetizare a unui partid, ci cd am generat o
realitate politici noud.

Am atins astdzi un prag de experienfd politicd qi suntem gata si

deschidem o noud etapd in istoria social-democraliei romdneqti.

Noi nu dorim sf, inchidem spaliul

social-democrafiei pentru
nimeni, dar ne definim ca fo45 politici relevantl a acestuia gi ca un
nucleu care poate constitui centrul de coagulare al polului politic
de centru stdnga in Romdnia.

Nu suntem de acord cu cei care incearcd sd menfind divizarea

social-democralilor, considerdnd ci au monopol asupra doctrinei
social-democrate. Noi nu dorim si negdm proiectele politice ale
altor partide sau personalitili social-democrate, ci considerim cd
forfa acestei doctrine constd tocmai in caracterul ei deschis 9i ?n
tradilia sa unifi catoare.

Dorim ca PSD s6 devinl centrul de gravitalie al intregii elite

politice social-democrate, sE se construiascl 9i reconstruiasci o
datl cu fiecare noui generafie de politicieni. Deschiderea noastr6,
capacitatea de a genera noi lideri politici, disponibilitatea de a
evolua din punct de vedere doctrinar, pragmatismul gi ataqamentul
fala de valorile unei lumi democratice sunt elementele care ne dau
fo46, unitate gi viitor.
Partidul Social Democrat va introduce in Romdnia o noud abordare
a actului politic, o abordare care se delimiteazi de modelul ce a
caracterizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abordiri
sunt: asumarea responsabilitdtii actului politic in fala cetilenilor nu
doar in momentul alegerilor, ci pe toati durata unui mandat,
adaptarea permanent[ a acliunii politice la nevoile reale ale
populafiei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,
denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic.

Conceptul nostru de cetllenie este inclusiv, gararrtdnd

reprezentarea corecti a intereselor tuturor categoriilor de cetlleni
7l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care trdiesc $i muncesc in Romdnia. Justilia socialA poate fi

impliniti doar intr-o societate deschisd gi tolerantd, in care
libertatea de expresie a diferitelor culturi, credin{e qi orientdri este
respectati, in care prejudecilile gi discriminirile sunt eliminate.
Promovarea toleranlei gi a respectului reciproc au constituit
intotdeauna un obiectiv central al social-democraliei europene gi
interna{ionale.

Proiectal politic

so

cial-democrat

Partidul Social Democrat propune un proiect politic de anverguri,

proiect ale cirui axe principale de acliune sunt guvernarea
eficienti, dentoltarea, coeziunea sociali gi integrarea europeani.

Acest proiect politic se intemeiazl pe valorile tradilionale ale

social-democrafiei - libertate, egalitate, justilie qi solidaritate.
Aceste valori sunt perene gi ele reprezintl un reper gi un criteriu de
judecatd a politicilor noastre. Privim ins[ aceste valori prin prisma
actualitalii, a lumii de astlzi gi incerclm, pornind de la ele, s[ dim
rispunsuri convingitoare provocdrilor cu care se confruntd
societatea.

Lumea contemporand este caracteizatd prin dominanta proceselor

de integrare gi mondializare, printr-o mare vitezd de transformare
gi, implicit, printr-o continui stare de tranzilie. Evoludnd in aceasti
lume in schimbare, Romdnia este nevoitd sd parcurgd in paralel un
proces de asezare a economiei pe fundamentele mecanismelor de
pia!5 gi de consolidare a instituliilor democratice.

Credem cd strategia social-democrati oferl soluliile necesare

pentru a asigura atdt succesul transformdrilor interne, cdt gi
integrarea cu succes, in beneficiul nostru, in procesele de
globalizarc.
Social-democralia este doctrina cea mai deschisi la schimbare, la
reformd gi la integrare. in contrapondere cu liberalismul sau cu
neoconservatorismul, ea oferi o viziune pragmaticd gi ponderatb
72

Modernizarea s ocial-democraliei romdneS ti

asupra dezvoltdrii, incerc0nd

si

menlind coeziunea sociali 9i

s6

intdreascd solidaritatea intr-o epoci in care schimbarea introduce o

presiune puternici asupra individului gi a comunitdlilor.

Chiar dacd unii teoreticieni au prezis in deceniul trecut sfhrgitul

social-democraliei, cel pu{in din perspectiva politicilor pe care le
mai putea contrapune acest curent neoliberalismului triumfrtor,
acest lucru nu s-a ?ntdmplat. Creqterea galopanti a clivajelor
sociale, creqterea qomajului, reaparilia unor posibile surse de
tensiune socialf,, ca gi agravarea decalajelor dintre regiunile lumii
fac ca alternativa propusi de social-democrafie si rdmdni in
continuare valabild.
Diversitatea economicd a lumii este atdt de mare, inc0t nu mai
putem concepe sistemul economic mondial ca unul monocrom; de
aceea astdzi se vorbegte nu despre o lume ci de lumi, cu ritmuri de
cre$tere gi evolulie diferite. Numai cd, in vreme ce ultraliberalismul nu a frcut altceva decit si creascd distanla dintre
aceste lumi, social-democrafia qi-a f[cut un scop din a promova
apropierea gi solidaritatea. Social-democralia a acceptat principiul
piefei concurenliale, dar a respins supremafia pielei privite ca un
zeu

intangibil. Nu intdmplStor, una dintre axele principale ale

proiectului nostru politic este reprezentatd de guvernarea eficient5.

Acesta este principalul instrument de modemizare a societdfii,
principalul instrument de asigurare a echilibrelor economice gi

sociale, de transformare in realitate

obiectivelor social-

democrate.

in

dezbaterea publicd asupra ttar.;,iliei de la economia de comandd

la economia de pia!6, social-democralia s-a confruntat, inclusiv in
Romdnia, cu o mitologie pusd in migcare de anumite cercuri
intelectuale legate in principal de liberalism. Aceastd mitologie
afrma, in principal, c6 social-democralia nu poate infbptui reforma
qi dezetatizarea. Cd tranzilia postcomunistl se bazeazd in mod
obligatoriu, in principal, pe misuri liberale. Cd social-democrafia
doar redistribuie, fbrS a putea crea bogitie.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Experienla noastri a infirmat aceaste mitologie. Social-democrafia

este cea care a inceput transformarea Romdniei intr-o societate
capitalisti gi a condus pdnd,la un punct acest proces. Din pdcate,
politicile de dreapta in RomAnia au eguat in continuarea lui, au
produs haos gi dezordine in societate gi economie.

Este tot sarcina social-democraliei rom6.neqti, reuniti

puni bazele unei politici pentru deztroltare, s6

economia,

s[

in PSD,

s6

revitalizeze
incurajeze sectorul privat, ?ntr-un cuvAnt, si adopte

acel complex de mdsuri care si ducd la prosperitate.

Rom6niei i-a lipsit ?n ultimii ani o guvernare eficientd, o guvernare

care s5 creeze resurse gi si le aloce in funclie de interesele
cetSfenilor gi societdlii. Avem nevoie de o guvernare care sd
stabileasci prioritdli nalionale gi s5 urmdre ascd realizarea acestora.
Este misiunea guvemdrii social-democrate si ducd la bun sffirgit
trarzilia economicd gi sociali inceputd in 1990. Ceea ce inseamn6
cd la sfhrqitul mandatului de guvernare va trebui ca procesul de
pnvatizare sd fi fost frnaliza| iar sectorul public reorganizat pe
baza principiilor de eficienli gi competitivitate economicd.
Cel tdrziu in anul 2007 va trebui si avem o economie de piaf6 pe
deplin operantd, cu un sector privat majoritar in structura
economiei, piele funclionale, un sistem bancar puternic. La
sfhrgitul acestei perioade va trebui ca toate relaliile economice qi
sociale sI fie reglementate gi sd funclioneze ?n spiritul societ[1ii
spre care dorim si ne indreptim.

cI acest efort in direclia ftnalizdrii tranziliei in Romdnia

este absolut necesar. incheierea trar:u;itiei inseamni a$ezarea
Romdniei in cadrele normalitAlii unei societdli modeme. Rom6nia
Credem

mult timp intrarea in aceastd normalitate gi este de

datoria noastrd, a social-democra{ilor, si ac{iondm decis in aceastd
agteaptS de prea

direcfie.

Modemizarea social-democraliei ro mdneS ti

Numai incheind transformlrile de sistem vom putea s[ ne

concentrdm in continuare asupra dezvoltirii gi sd aborddm, de pe
altebaze qi cu alte argumente, integrarea europeand.

Exploziatehnologiilor gi a formelor moderne de comunicare fac ca

nici o economie nalionalS sd nu mai poatS supravie,tui izolat.
Lumea se integreazd gi noi trebuie si ne gdsim locul in acest
proces.

Pentru Romdnia nu exist[ decdt o singuri opfiune: integrarea

europeana qi in structurile nord-atlantice. Suntem deseori tentali si
privim integrarea doar ca element al politicii externe. Realitatea
este cb integrarea reprezintd cadrul de referinld al strategiei
nafionale de dezvoltare. Ea are in principal o dimensiune internd,
Iegatd de modul in care inlelegem sd ne reconstruim economia gi
societatea.

Deschiderea spre exterior, spre integrare, spre dialog gi solidaritate

dincolo de limitele frontierei nalionale sunt cosubstanliale viziunii
social-democrate, pentru c6, de la inceputurile sale, acest curent

politic a fost unul internalionalist, in sensul cel mai pozitiv

gi

generos al acesfui concept.

Este foarte important ca social-democralia romdneasci si participe

la marile dezbateri care se referi la viitorul Europei. Nu putem
ignora aceste dezbateri deoarece configuralia Europei va influenfa
destinul l6rii noastre. Nu ne este indiferent dacd Europa va fi o
confederalie sau o federalie, dacd ea va fr bazatd pe fenomenul
globalizirii economice sau se va intemeia in continuare pe modelul
statului-nafiune. Suntem datori s[ definim interesele noastre intr-o
lume care se schimbd permanent gi in care fiecare !ar6, ftecare
popor iqi urmdregte propriile sale obiective.

Social-democrafii romdni trebuie s5 contribuie

la

configurarea

perspectivei social-democrate europene asupra viitorului

continentului nostru, aducind propriile lor rispunsuri la intreb6rile:
,,Ce fel de Europd dorim sd construim? in ce fel o construim,

pentru ca cetdlenii ei sd beneficieze de bundstare, egalitate

solidaritate".

Si

..Refacerea coeziunii sociale, puternic afectatd de tranzilie, este o

altd direclie principali a proiectului politic social-democrat.
Romdnia se confrunti acut cu probleme grave, precum
generalizarea sirdciei, gomajul, excluderea social6.
Preocuparea noastrd pentru coeziune sociald, pentru solidaritate, nu

inseamni cd suntem adeplii unei politici egalitariste. Exist6

asemenea interpret5ri deformate, inguste, care identificd
solidaritatea sociali doar cu redistribuirea a ceea ce societatea

produce.
Credem cd nici o guvernare nu poate ignora nevoia de a menline
unitatea societ5lii, de a ameliora discrepanlele sociale dramatice
produse de schimbare. Este clar c5, in timp ce doar o mic6 parte a
societdlii se bucuri de beneficiile tranzi]';iei, majoritatea se simte
siricitl, frustrati gi marginalizati.

Iati de ce trebuie si construim gi s6 promovlm o politicl sociald

puternicd, axatd pe combaterea sdrdciei gi gomajului, o politicd
pentru nn nivel de trai decent, care si favorizeze revenirea celor
exclupi la o via!6 sociali normal6.
Viziunea noastrd nu este una strict asistenlial[. Credem c6, mai
degrabi decdt sd-i menlinem pe cei defavoizali ?n sisteme de
asistenfi qi in dispozitive de excludere, este mai bine sf, le oferim
gansa reintegrdrii ?n societate.

ci cea mai bund formd de proteclie sociali

dorim si punem in migcare o politicd de ocupare cdt
mai deplini a forlei de munc6. Nu credem in teza atdt de dragd
unor teoreticieni ai tranzifiei, potrivit cireia gomajul este un
indicator al progresului reformei economice, potrivit cireia
succesul transformirilor se mdsoari prin num6ru1 celor
disponibilizali.
Pornim de la premisa
este munca gi

76

M o d ern iz ar e a s o ci a l-demo cral i ei

ro mdn

eS

ti

$omajul, ca $i serecia sunt boli sociale gi nu mijloace de a stimula

dezvoltarca economicA.

A-i exclude social pe cei sdraci, a refuza si

folosegti aptitudinile, potenlialul pe care marea masi de cetileni il

are inseamnl a condamna naliunea la egec gi la izolare intr-o lume
a

integririi.

De altfel, reticenla privind migralia necontrolati a masei de oameni

sdraci gi lipsili de perspectiva unui loc de muncb in propria lard

este tocmai ceea ce susline viziunea euroscepticilor. in spatele
supdrltoarei probleme avizelor se ascunde, de fapt, tocmai aceasti
teamd.

A combate gomajul nu este insi sinonim cu a bloca dinamica fo(ei

de munc6. Astizi este tot mai greu sd asiguri pentru mari mase de
oameni o stabilitate ferm6 a locului de munci. Economia este mult
mai flexibild, ea se vdapteazd continuu sau egueazi. Problema este
de a da oamenilor posibilitatea de a se adapta schimbdrii qi de a
genera o dinamicl pozitivd, a locurilor de munc6.
Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi
asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare gi care
sd asigure acele servicii cu inevitabil caracter social: educafie,
s6nitate, apdrare, ordine public6, justitie, administralie gi control
macroeconomic.

Flri

un stat activ este pulin probabil cd vom putea oferi servicii

publice de calitate, care si rdspundd nevoilor oamenilor gi nu
numai posibilitililor lor financiare. $ansele egale la educafie,
securitatea cotidiand, securitatea sanitard gi alimentard, proteclia
mediului, dreptul de a comunica in libertate sunt tot atdtea
rispunderi ale statului. El nu se poate rezuma numai la rolul de
regulator sau de animator, ci trebuie s6-gi indeplineascd misiunile
fundamentale: garantarea egalitefii ganselor, interesul general,
coeziunea social6, noi forme de protecfie gi noi drepturi. Statul gi
serviciile sale publice trebuie sd producd un liant social gi sd creeze
un mediu favorabil dezvoltlrii economice.

77

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Proiectul nostru este acela al unei societefl moderne, in care statul,

parteneriat cu cet[leanul, creeazi cadrul competi]iei corecte,
cadrul afirmdrii inteligenlei qi creativitifii.

in

Dintre toate resursele de care dispune Rom6nia cele mai valoroase

sunt resursele umane - cel mai important potenfial al cregterii
economice. Educalia gi dezvoltarea capacitilgii de a crea avulie
nalionald, incurajarea individului in a-$i lutlliza resursele
intelectuale, spiritul de iniliativ[ gi adaptarea continud la schimbare
rcprezintd cheia major[ a progresului social.
Acesta este cadrul in care ne construim viitorul gi, totodatd, aceasta
este $ansa noastrd ca naliune. Trebuie si ne insuqim strategia marii
familii social-democrate europene. Succesul guverndrilor social-

democrate

din Europa Occidentald este generat tocmai

de

capacitatea acestora de a crea un climat favorabil unei economii

prin gestiune economicd sdn[toas[, investilii in

tehnologie, dar gi in capitalul ulnan, qi prin folosirea cit mai
deplind a fo4ei de muncd disponibile in societate.

prospere

Prioritdgile guv erndrii

so

ciul-demo crate

Am convingerea fermi cd apaftenenla la social-democralie nu se

verificd doar prin declaralii de principiu, oricdt de frumoase ar fi
acestea. Ea se verificd in primul rind prin ac{iune politici, prin
dimensiunea guvernamentali gi parlamentard a acestei acliuni, prin
direcliile de evolulie pe care dorim si le imprimdm societilii.
Starea economiei gi societSlii romdnegti este departe de a fi una
mulEumitoare. Radiografia pe care am intreprins-o o dat5 cu

preluarea guverndrii a relevat, dincolo de abstractul datelor

statistice, existenla unor acumulSri de disfunclionalitili gi
fenomene grave.

Ca urmare a aplicirii unor politici gregite, Romdnia are acum un

mediu economic qi social instabil, caracterizat de scdderea

dramaticd a producliei pi a cererii, a puterii de cumpdrare a
78

M o dern

iz are a

so

ci a l-demo

populaliei, cu un ritm investilional redus

financiari fraglld".

c r at

ie

i r o mdn

e$

ti

$i cu o disciplin[

Declinul economic a atras dupd sine, cum era de agteptat, cregterea

alarmantd a ratei sirdciei, in ultimii ani mirindu-se de dou6 ori
ponderea acelor concetdleni care triiesc - in ceea ce privegte
veniturile - sub pragul sdrdciei. De aici creqterea fenomenelor
sociale negative: abandonul familial, cre$terea infraclionalitilli, a
violenlei domestice, sciderea stirii generale de sdnltate a
populafiei, impingerea spre periferie a unor categorii sociale.

De aceea, celor care au guvernat nu le reprogim atdt politicile

economice greqite dar mai ales le reprogdm faptul cd au privit prea
adesea societatea ca pe un factor rezidual al reformei. Acest lucru a
fost incorect moral gi a zdruncinat puternic increderea oamenilor in

instituliile statului 9i in intenfiile qi capaciti,tile clasei politice.

Datoriti regresului economic Rominia a pierdut un timp prelios aproape 6-7 ani - in ceea ce privegte integrarea sa in Uniunea
Europeani. O politicd economicd lipsitn de coerenld 9i prioritili
clare a fbcut ca lara noastrd, in loc sf, reducd decalajele fa[6 de
statele din UE, sd le adinceascd.

aceste motive a crescut neincrederea organismelor gi

comunitilii financiare internafionale, manifestati prin scdderea

Din

continui a rating-ului de [ard, scdderea interesului investitorilor gi a

volumului surselor de finan{are necesare dezvoltirii.
Situalia actuald ne obligi la acliune fermn gi decis6. Este necesar sd
restabilim echilibrele economice gi sociale, si reddm increderea
oamenilor in guvernare gi in capacitatea reformei de a produce
bunistare, si restabilim increderea partenerilor nogtri externi in
capacitatea Romdniei de a fi gi de a rimdne un partener credibil.

Nu mai putem rdmdne in permanenlllara cu potenlialul care nu

c

oncr etize az6 ni ciodatd

se

79

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

inci din primele zile ale guvernbrii

ne-am concentrat in principal

asupra soluliondrii unor probleme cu caracter de urgenli, cu impact

imediat asupra nevoilor populaliei in perioada de iarn[.

Am asigurat funcfionarea normald a sistemului

energetic, a
infrastructurii, a transporfurilor gi a finanfelor publice, am adoptat
citeva mlsuri absolut necesare pentru remedierea unor situalii
sociale grave, am reluat derularea unor programe de restructurare.
Am reorganizat cadrul institufional, definind mai bine rolul qi
atribuliile unor organisme de stat - inclusiv sau mai ales in ceea ce
privegte procesele economice gi de privatizare - astfel incdt acest
cadru s[ ne ofere un instrument eficient pentru ceea ce dorim si
facem in viitor.

intre obiectivele noastre a figurat modificarea raporturilor dintre

Guvern gi Parlament, restabilirea autoritilii acestuia in principal in
ceea ce priveqte funclia de legiferare. Imediat dupl constituirea
noului Parlament au fost luate primele mdsuri pentru modificarea
regulamentelor celor doud Camere in vederea simplificirii gi
acceleririi procesului legislativ. Existd cdteva renfltate pozitive:
numdrul de acte normative adoptate de Parlament (378 de legi la
Senat gi 68 la Camera Deputafilor) depdgegte cu mult media anuald
din legislaturile hecute. Am reugit si limurim situalia majoritl1ii
din cele aproape 600 de ordonanle care stiteau de ani de zile pe
rolul celor dou6 Camere. Au fost adoptate o serie de acte normative
importante cum ar fi Legea administraliei publice locale, regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv de c6tre stat dupd 6
martie 1945.

Trebuie si recunoagtem in acelagi timp c[ ne-am confruntat cu

dificultdli in procesul de legiferare, dificultali derivate din condilia
noastr[ de partid minoritar.

O alt6 direclie de acliune a fost introducerea disciplinei

in
economie gi in funclionarea institutiilor statului, elimindnd sau
mdcar limitind o serie de fenomene negative care afectau bunul
mers al lucrurilor, reducind aparatul birocratic qi ddnd un impuls
80

Moder nizarea

so

cia

l-democra(iei ro mdneS ti

nou activite$lor legate de combaterea coruptiei 9i

crimer
organizate, incercdnd sd impunem funclionarea corespunzdtoare a
sistemului judiciar.

prioritili
ale acliunii statului in domenii de interes precum sdndtatea,
invl![mdntul gi cultura. Am intdrit disciplina frnanciath 9i

Prin Legea bugetului de stat am stabilit pentru prima datd

transparenla prin includerea fondurilor extrabugetare in construclia

consolidati a bugetului, am dimensionat deficitul fiscal fdri a crea
pusee inflalioniste.

Prin actul de guvernare am incercat sI redim Romdniei

credibilitatea interni gi extern6. Am reluat disculiile cu
organismele financiare internalionale,
internalional, precum gi cu marii investitori.

cu

sistemul

bancar

Ne-am propus pentru anul 2001 sd realizlm o cregtere economici

durabilE, un proces de dezinflafie, s[ stimulSm mediul de afaceri,
s6 accelerlm imbunit5lirea actului legislativ.

Am inceput

sd punem

in practici ceea ce ne-am propus.

Astfel, am inregistrat in primul trimestru o cregtere economic[ de

4,5o/o. Am asigurat finanfarea deficitelor intr-un mod neinflalionist.
Am adoptat incd din luna ianuarie Legea pentru intreprinderile
mici gi mijlocii. Am luat mdsuri de impunere a disciplinei
financiare gi limitare aratei inflafiei. Este important faptul cd acum
suntem din nou prezen\i pe pielele internalionale de capital iar
lumea incepe si ne perceapd ca pe nigte parteneri seriogi.

Am privit gi privim creditul intem ca pe un instrument important

de relansare economici. Din aceasti perspectiv[ este imbucuritor
c5 in primele cinci luni creditul a crescut in economie cupeste 7o/o,
fa!5 de numai 2%;o in intreg anul 2000. Vom reuqi sd facem mai
atractiv banul pentm cei care vor sd economiseasci qi sd
investeasci.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Am reu$it prin

acliunea noasffe guvernamentald o dubl[

imbunitblire a rating-ului de lard de cdtre Agenfia Standard and
Poors, fapt care va avea efect asupra modului in care suntem
privifi, o creqtere industriald cu llYo, a investiliilor cu 4,7Yo,
cregterea rezervelor valutare, precum gi reducerea $omajului.

Am dorit sd ddm un sens nou procesului de privatizare. Celor care

ne repro$eazi ritmul mai lent al acestui proces le spunem ci in
primele luni ale acestei guverndri a fost necesard - frrA a opri
pivatizarea - evaluarea realistd a situaliei preluate dar gi
remodelarea de ansamblu a concepfiei asupra privatizdrii. Aga cum
am ardtat incd inainte de cdgtigarea alegerilor, pentru noi

privatizarea este un mijloc de a produce dezvoltare,

retehnologizare gi eficienld economicd, iar nu un scop in sine.

A fost necesari pregitirea aterrtl a relansirii privatizdrii gi este clar

acum cd avem o nou6 abordare: am inceput cu marea privatizarc de care s-au ferit atAtea guverne - atac0nd decis ,,nucleul dur" al

societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat. De aceea,

in afar[ de Sidex, Promex,
Urbis, Romvag, Rafo, Electroputere sau Hidromecanica, sunt
lansate deja in proceduri alte zece societdli comerciale mari gi
foarte mari, iar joi Guvernul a aprobat startul privatizilrii pentru
incd 19 societIli din programele PSAL 9i RICOP.
rezultatele nu vor intdrzia sd apard.

Considerlm cd in aceste luni am pus bazele pentru realizarea in

continuare a politicilor economice gi sociale pe care le-am enunlat
in platforma noastrd electorali gi in programul de guvernare.
Pentru a dispune de instrumente de lucru clare, cu responsabilitdli
gi termene precise, Executivul a adoptat Planul de acliune al
Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, care se referi la
domeniile cheie ale societSlii romineqti.

Am elaborat strategia in domeniul protecliei copilului gi am reluat

programele de investilii in domenii importante pentru viala
comunitililor (alimentarea cu api a localitililor, refacerea gi

82

Modernizarea

so

cial-democraliei romdneS ti

modernizarea relelelor de drumuri, modernizarea administrafiet

publice locale).
Sunt cdteva realizdri care ne indreptilesc si credem cd guvernarea
noastri social-democratd este angqatdpe un drum pozitiv' Trebuie

si fim insd congtienfi cd frrd a continua gi accelera reformele

structurale, frrd a intiri cadrul juridic Ai a imbunitI,ti legislagia nu

vom putea continua acest curs pozitiv.
Opliunea guvernirii social-democrate este pentru solulii durabile,
care sd rezolve problemele pe termen lung' Aga cum am mai arltat

ocazii, conflictele sociale pe care a trebuit si le

gestiondm in aceasti perioadd au demonstrat cd soluliile
improvizate, insuficient cdntirite sub aspectul consecinlelor
economice gi sociale, acceptate sub dictatul unor grupuri de
interese, nu rezisti in timp.

in diferite

Suntem pentru modemizarea gi dezvoltarea Romdniei, in strdnsi

legiturd cu nevoile stringente ale societSlii 9i cu nevoia integririi in
marea familie a democraliilor europene dezvoltate.

Prioritl1ile guverndrii social-democrate pot fi sistematizate astfel :

Prima este relansarea economiei,bazath pe o cre$tere economici
susfinutd, generatoare de prosperitate gi locuri de munc6, singura in
mdsuri sd combati in mod real sdricia 9i qomajul.

in conceplia noastr6, relansarea economiei depinde in mod esenfial

de modul in care vom reugi sd asigurim stabilitate macroeconomici, sd punem in migcare anumite politici sectoriale, sd
oferim un cadru juridic stabil gi coerent qi sd infrptuim reforma
sectorului public.

Nu vom putea relansa economia dacd nu vom avea o viziune clar6,

pe termen mediu gi lung, asupra sectoarelor cu potenlial de
dezvoltare. Trebuie sd ne gdndim care sunt ramurile care vor aduce
valoare addugati in mod rapid pi cu costuri minime. Numai prin
eficienld gi adaptabilitate vom avea o nou6 economie romdneascE.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Iatd de ce definitivarea unor politici sectoriale pentru dezvoltarea

unor ramuri de baz6, - cum sunt agricultura, serviciile, ramuri ale
industriei tradilionale de bazd - cum ar fi lemnul, textilele,
construcliile de magini, energia -, este o prioritate imediatd pentru

noi.

Se impune gi reforma sistemului legislativ, care trebuie s6 rdspundi

mai bine la aplicarea acestor politici sectoriale. Prin legi stabile,

ugor de administrat, vom putea aplica ceea ce ne-am propus.

Astfel, in perioada imediat urmitoare vom introduce schimbiri

importante in viala economic[. Este vorba de Legea pentru
investiliile directe, care va avea impact semnificativ in economie,
reprezentdnd in acelagi timp un prim pas cdtre realizarea unui Cod
al investi{iilor, precum qi noul sistem fiscal, aflat acum in curs de
elaborare, vor elimina in mare parte elementele discrefionare gi vor
conduce c6tre o stimulare a cregterii qi dezvoltirii.

Am consident cd este momentul ca eforful contribuabililor de a

face fa!d, reglementdrilor sd fie inlocuit cu eforrul autoritAilor de a
introduce intr-un mod responsabil reglementiri ugor de inleles gi de
aplicat.

Reglementirile care servesc unor scopuri publice bine definite se

cer revizuite pentru a servi acestor scopuri mai bine. Costurile
reglementirilor nu trebuie si fie mai mari decit beneficiile lor
pentru interesul public.

Reformarea economiei presupune eliminarea dezechilibrelor

cronice gi a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani,

nu de

standardele europene,

ci de condiliile

specifice

subdezvoltbrii. in proiectul nostru de dezvoltare un loc impbrtant il

ocupi accelerarea procesului de privatizare qi restructurare, ca
parte a construirii unui nou mecanism de performanli economicd qi
social6, a unei economii de piafd funclionale.

Vom continua eforturile, incepute deja, in direcfia unei politici

sociale moderne, flexibile gi eficiente, care sd stimuleze interesul
84

Modernizarea social-democratiei romdnesti

pentru munc6 $i care sd ofere o proteclie corectA categoriilor

defavorizate. O componenti importanti" a acliunii noastre de
guvernare este imbunitilirea serviciilor pentru care sunt pldtite
taxe (sdnltate, salubritate, ordine publici etc.). Legea
administraliei publice locale pe care am adoptat-o in primele luni
ale acestui mandat oferd comunitdlilor cadrul necesar stabilirii unor
raporfuri mult mai eficiente intre nevoile gi interesele cetdlenilor qi
politicile administrative.

altA prioritate

a acliunii

guvernamentale este reforma

instituliilor, modificarea Constituliei pi a sistemului electoral, astfel
incdt arhitectura institulionali sd se adapteze schimbdrilor
intervenite in ultimii zece ani, si imprimim mai multi eficien!1
sistemului politic qi organismelor statului qi si schimbdm relalia
acestora cu cet6feanul.

in viitorul imediat va trebui si ne concentrim eforturile ?n directia

integrdrii europene gi euroatlantice acceler6nd procesele economice
gi de armonizare legislativd. Extinderea NATO reprezinti o miz\

importanti pentru politica noastri extem6. Se deschide o

competilie extrem de duri pdnd la summit-ul NATO din 2002,
pentru a gti, de data aceasta, cine va face parte din grupul ldrilor
acceptate sau pentru a face in aqa fel inc6t formula utilizati si fie
aceea a,,regatei", cu toate lirile candidate pornind odati, urmindu-gi
fiecare propriul program care sd ducd la aderarea efectivd.

Prioritard este amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea

raporturilor dintre Romdnia gi Uniunea Europeani qi crearea
condiliilor pentru integrarea cu drepturi depline in UE. Acest
obiectiv ne obligi la accelerarea armonizdrii legisla{iei rom0neqti
cu legislalia europeanS, la adaptarea politicilor noastre industriale
gi agricole la politicile comunitare potrivit intereselor noastre
comunitare. Reforma administraliei publice, astfel incdt ea si
atingd standardele modeme comunitare este o dimensiune
importantd a procesului de integrare. Pentru a putea fi cu adevirat
competitivi in acest proces avem nevoie de un mare numir de
specialigti. Pregdtirea acestora, ca gi, de altfel, informarea constanti
85

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

a opiniei publice asupra avantajelor gi costurilor integrdrii trebure

se stea in permanenld in atenlia guvemdrii.

Dintre direcliile de acliune enumerate, cu siguranld cea mai

importanti rdmdne relansarea economicd, pentru cd efectele acestei
relansiri se vor repercuta asupra tuturor zonelor de activitate - de
la proteclia sociald la integrarea europeand qi euroatlanticl - gi vor
avea consecinle benefice asupra nivelului de trai al cetSleanului.
latd de ce considerim ci avem datoria sd ne concentrim asupra
acestei relansiri economice gi s[ punem in migcare toate pArghiile
posibile, si antrenim toate eforturile necesare pentru a o
determina.

Dorim si subliniem responsabilitatea deosebitd pe care o avem cu

tolii, ca membri ai unui partid care a cdgtigat alegerile. Cetilenii
acestei !5ri au tr6it o dezamdgire profundd in ceea ce privegte actul
guverndrii in ultimii patru ani. Situalia in care ne gisim este grea
iar rezolvdrile nu mai suferd amdnare. Suntem intr-o competifie
extrem de duri cu timpul!

Oamenii gi-au legat speranlele de noi. Exigenla cu care judecd

acfiunile noastre este mare. Nu avem dreptul si ii dezamdgim!
Trebuie sd ardtdm ci gtim sd guvernim cu adevdrat profesionism gi
eficient, in interesul Romdniei!
O noud dinamicd a acliunii

partidului

PSD este asti;zi cel mai puternic partid politic din Romdnia! A
ffecut impreunl prin momente frumoase, dar gi prin momente
dificile. S-a format in 1992, sub presiunea apropierii alegerilor,
conqtient fiind cd lara are nevoie de o autentici for!6 socialdemocrat6. A preluat atunci sarcina guvemdrii gi a reugit sd aducd
Romdnia la,,linia de plutire", intr-o situalie incomparabil mai bun[
decdt cea in care se glsegte astdzi.

Modernizarea social-dernocratiei romdne; ti

Am trecut impreun[ prin perioada opozitiei, care nu a fost deloc

ugoar[. in toamna lui 2000 insl electoratul a validat op]iunea
noastri social-democrati, demonstrdndu-ne ci deciziile de fond pe
care le-am luat in leg5turd cu orientarea, cu destinul partidului, au
fost corecte.
Suntem o comunitate politicd puternicl gi unitd, care a demonstrat
c[ este apti sd reziste in timp gi s[ schimbe cu adevirat in bine

destinul Rominiei!
Pentru aceasta dorim sd vd mul,tumim dumneavoastri, militanfilor
nogtri, membrilor gi simpatizanlilor Partidului Democratiei Sociale
din Romdnia, care incheie astdzi o anumiti etapd in existenla sa.

Noul ciclu pe care il incepem o dath cu fondarea Partidului Social

Democrat impune cerinle noi gi in ceea ce privegte dinamica vie,tii
de partid.

Avem peste 500.000 de membri, organza[i in toate cele 41 de

judefe ale prii gi in municipiul Bucureqti. impreun[ cu prietenii din
PSDR , numirul acestora va cregte.

Este datoria conducerii care va

datoria organizaliilor locale,

fi aleasi in congres,

si

dar mai ales

gestioneze corect aceastl bazd

importantd.

Dupd alegeri am ffecut de la un anumit tip de mobilizare, specifici

perioadei de opozilie gi de campanie electoral[, la un alt gen de
activitate - activitatea de guvernare. Cu alte cuvinte, am trecut de
laorganizarea pentru alegeri la o organizaxe pentru administralie.
Problema noastri este de a nu pir6si zona acfiunii politice propnuzise de partid, folosind toate resursele in administrafie. In urma
acestui congres este absolut necesar sd revenim la o reorganizare a

vielii de partid, sd dim substanfa legnturii dinfre guvernare 9i

cetileni prin intermediul organizaliilor de partid, prin militanlii
nogtri.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Este obligalia noastr6 sI gisim forme noi de comunicare cu

membrii qi simpatizanfii nogtri, cdt gi cu electoratul in general.
Trebuie s[ identificdm forme noi de informare gi participare a
membrilor de partid la via\a de organiz.atie, sd introducem tehnici
moderne ale comunic6rii in partid. Internet-ul, buletinele
informative pe suport electronic - toate acestea pot sd-i faci pe
oameni s[ se simti conectati in permanen!1 la acliunile gi
proiectele noastre.

ci este bine sd ne gdndim Ia orgarizarea - cel pufin bianual

la nivel local gi o dati pe an la nivel nafional - unor conferinle
consultative, a unui Forum nalional de dezbateri social-democrate
?n care fiecare membru de partid sd poat[ participa cu idei qi
sugestii privind politica PSD.
Poate

Este important ca oamenii si se simti implicali

acestei politici, si-qi spun6 pdrerea deschis asupra ei.

in

elaborarea

Trebuie sd ne ferim de tentalia ,,partidului administrativ" qi sd

demonstrdm cd linem uga deschis[ pentru membrii gi simpatizanlii
nogtri nu numai atunci cdnd suntem in opozilie, cdt mai ales c6nd
suntem la guvernare.

in perioada opoziliei
qi a campaniei electorale, trebuie sd continue, ea fiind specifici
acliunii social-democrate moderne. Am enuntat ideea inilierii,
impreuni cu unele centrale sindicale, a unor cluburi socialdemocrate. Aceastd idee se poate materializa pe scarb largi la
nivelul intregii !iri. Colaborarea cu sindicatele poate fi un bun
canal de comunicare pentru a explica salarialilor dificultdlile cu
care se confruntd guvernarea, dar gi o modalitate de a identifica in
comun anumite solulii pentru problemele unor intreprinderi sau
Colaborarea cu sindicatele, care a funclionat

ramuri.

Pe de altl parte, trebuie si fim congtienfi cd suntem cel mai

putemic partid din administralia localf,. Avem I.461 de primari,
i3.180 de consilieri judeleni gi locali. Aceste cifre reflectd atdt
88

Modernizarea social-democraliei romdneSti

rezultatele oblinute de noi in alegeri, c6t 9i un mrmar semnificatlv

de alegi care ni s-au aldturat dup[ 2000.

Si privim cu rnulti exigenld pozilia noastr6 ca partid cel mai

important in administrafia local[! De performan]ele pe care le vom

administralie, de modul in care vom inlelege si ne

respectim angajamentele depinde in bund mdsurd judecata
oamenilor asupra noastrd ca parlid.
avea

in

Iat[ de ce cerem organizaliilor PSD si fie cenzorul cel mai sever al

participirii reprezentanlilor noqtri in guvernarea locald.
Competenfa gi cinstea in exercitarea atribuliilor administrative,
refurul tentaliilor de orice fel trebuie sd caracterizeze acli'unea
noastri.
Congresul de astdzi deschide practic procesul de unificare a PDSR
gi PSDR la nivel local. Desfbgurarea lui in bune condi,tii este foarte
importanti din punctul de vedere al forlei qi al mesajului pe care il
vom transmite electoratului de centru-stanga. Acest proces va

trebui s6 producd structuri funclionale, capabile de gdndire

acf iune

9i

politicd unitarl.

Este necesar ca acest proces

si fie caracterizatprin

deschidere, prin

accentuarea acelor elemente care sunt comune at6t pentru noi, cdt

gi pentru grupurile gi personalit5lile social-democrate care ni se

al[tur6, trecdnd intr-un plan secund anumite istorii personale care
ar putea afectarelaliile din cadrul structurii.

Apelul nostru cdtre dumneavoastrd, citre militanli, este de a munci

in continuare pentru consolidarea partidului gi profesionalizarea
acliunii lui politice. PSD trebuie sd fie un organism viu, cu o
capacitate proprie de a sesiza schimb[rile din societate, de a
reacliona la aceste schimbdri, de a genera noi idei qi concepte, de a
produce noi lideri la nivel central qi local.

datd

cu

acest congres de infiinlare

a PSD activitatea

internationald va trebui sd capete o noud dimensiune. PSDR este

membru al Internalionalei Socialiste. PDSR a construit in timp

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

raporhrri de cooperare cu numeroase partide social-democrate $i

socialiste, cu grupurile politice social-democrate din parlamentele
nafionale, de la Consiliul Europei gi din Parlamentul European. Ne-am

consolidat relaliile

cu Partidul

Socialigtilor Europeni

gi cu

Internalionala Socialisti. Acestea reprezinti, premise bune pentru

ca partidul care se nagte ast6zi sd devinl un participant cu drepturi

depline

la via[a comunitilii internalionale a

partidelor social-

democrate gi socialiste.

Acestea sunt principiile noastre gi ceea ce ne propunem pentru

viitor. Acesta este mesajul pe care il transmitem

atAt

dumneavoastri, militanlilor nogtri, cdt gi cetilenilor acestei 15ri.

Politica pe care o vom duce impreund, reniltatele pe care le vom

obline trebuie s6-i faci pe toli social-democralii sd se uneascd pi si
se angajeze in elaborarea Si realizarea proiectului nostru pentru
viitor!

BILANT

LAUNAN DE GWERNARE1
(decembrie 2001)

O noutate bine venitd

Declaralia

de

politicd generald a Guvernului

T)entnr Guvem, investit prin votul Parlamentului Romdnieila23

-decembrie 2000. zin de astdzi are o semnifcaSe deosebit6'

Este pentru prima oara in viafa parlamentar[ postrevolulionara

cdnd un guvern igi angajeazd, potrivit Constituliei, rdspunderea
asupra unei declaralii de politic[ general[' Astfel, angajamentul
ttost* de a prezenta, in fala forului legislativ al ldrii, bilanlul
primului an de guvemare, este respectat.
Angajarea rdspunderii constituie o dovadi concludenti cb am reugit

asigurdm ca in Romdnia instituliile statului de drept si

funclioneze normal, procesul de guvernare sd se desfrqoare in
conformitate cu principiile democratice gi in condiliile unei depline

s[

transparenle.

Doresc ca, printr-un asemenea demers, sd restabilim funclionarea

eficientd a relaliei Executivului cu Parlamentul, sI inl6tur6m unele
slabiciuni ale sistemului politic Ai institulional al statului nostru de
drept, si asigurim stabilitate gi coerenli actului legislativ.
I

Declaralia de politici general5, Palatul Parlamentului,

I8

decembrie 2001'

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in plenul Camerelor reunite, vd prezentdm astLzi rezultatele

politicii guvernamentale. Aga ne-am angajat, in urmi cu un an, at6t
in fala Parlamentului, cdt gi in fala celor care au determinat victoria
in alegeri qi accesul la putere al Partidului Social Democrat.
Deqi riscdm o motiune de cenz;ttrd, Guvemul se prezintd in fata
Parlamentului pentru ca acesta s6 poatd aprecia in ce misuri
Executivul gi-a indeplinit angajamentele asumate cu prilejul
acorddrii vofului de incredere. De asemenea, vom putea constata
dacd Guvernul dispune, in continuare, de sustinere parlamentari
pentru ducerea la bun sfrrgit a mandatului s6u.

Am afirmat, cu prilejul investirii Guvernului, c[, impreund cu

colegii mei, formdm echipa care va gestiona bunul mers al
societdlii romdnegti la inceputul mileniului al III-lea, dup6 un
regres economic gi social sever, inregistrat in perioada 1997-1999.

in acest sens, prin Programul nostru de guvernare ne-am propus

cinci obiective fundamentale:

in primul rdnd, sd relansim gi sd modernizdm economia;

o in al doilea rdnd, sd reducem polarizarea sociali, s6 combatem
sdrdcia gi gomajul prin cregterea generald a standardului de viatd gi
afirmarea solidaritnlii sociale;
o in al treilea rdnd, sd refacem autoritatea statului gi a instituliilor
sale;

o in al patrulea rdnd, sI reducem birocratia, si combatem coruplia

gi criminalitatea;

o in al cincilea rand, sd valorificim oportunitatea de integrare

lirii

noastre in structurile europene gi euroatlantice.

La fel ca la sfirgitul anului 2000, reafirm gi acum c6 viziunea

social-democratd de guvernare a lirii este cea mai potrivitd pentru
Romdnia. Acesta este contextul in care putem asigura un program

economico-social, cu obiective gi prioritili

realitilile romdnegti gi cu interesul nafional.
92

in

concordanld cu

Bilan! la un an de guvernare

Ne-am strdduit sd obfinem incredere pe plan intern din partea

populaliei gi sA rec6qtigdm credibilitatea pentru acliunile
Guvernului pe plan internalional. Am reugit sI instituim un dialog
normal, eficient, deschis gi constructiv pe plan politic ai economic,
in Europa gi in lume.
acest cadru, printr-un demers politic consecvent, dup6 un an de
guvernare, Romdnia se dovedeqte a fi un partener viabil gi credibil,
ale cirui eforfuri gi rezultate sunt recunoscute.

in

Iatd de ce, astdzi, lara noastri se bucuri de cel mai larg qi

substanlial sprijin internalional * in raport cu perioadele anterioare
- gi este apreciatS ca promotor al cooperdrii gi al stabililii
regionale.

Cel mai elocvent argument in suslinerea acestor afirmalii il

constituie, pe de o parte, rentltatele multiplelor contacte politice,
economice gi diplomatice realizate, atdt Ia nivelul Guvernului gi
Preqedinliei, c0t qi la nivelul Camerei Deputalilor gi al Senatului
Rom0niei. Pe de altil parte, evaluirile pozitive ale organismelor
internalionale gi instituliilor europene, ale agenliilor de rating,
institutelor gi asocialiilor profesionale din alte 96ri, constifuie tot
atAtea dovezi ale progreselor politice, economice gi sociale in
primul an de guvernare a PSD.
capacitatea Guvernului de a
acliona consecvent pentru consolidarea democrafiei, asigurarea
stabilitdlii inteme 9i accelerarea pregitirii RomAniei pentru
integrarea european[ a fost dat de unanimitatea cu care statele
membre ale Uniunii Europene au votat, recent, ?n favoarea
renunldrii la obligativitatea vizelor de cl16torie pentru cetilenii
rom6ni in,,spafiul Schengen".

Un rispuns convingitor privind

informez Parlamentul ci Guvernul a abordat cu

responsabilitate, in spiritul Constituliei gi legilor !6rii, relalia
Pregedinlie - Executiv. Astfel, gedinlele care au dezbdnt probleme
de interes nalional privind politica externd, apdrarea gi ordinea
public6, au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Pregedintele
Doresc

si

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Romdniei. De asemenea,
consultdri cu Pregedintele
importan!6 deosebitd.

in

mrmeroase canJri am realizat

!6rii pe probleme urgente gi de

Bilanful primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele

negative ale auditului privind modul in care guvernele din anii
1997-2000 au gestionat treburile publice.

in momentul prelu[rii puterii de cdtre Guvernul nostru,

era intr-o stare economici gi

Rom6nia

sociall gravL.

Astfel, produsul intern brut scizuse fald de anul 1996 cu ll,2o/o,

produclia industriald cu peste 15% qi investiliile cu circa l0 %.
Rata qomajului era de l0,5Yo, in timp ce inflalia din anul 2000 a
fost de 40,7oh.

Aceste contraperformanle ale guverndrii de dreapta au fost

consecinla instabilitefli politice din acea perioad6, a indiferenlei
fogtilor guvernanli fa!5 de fari gi de cetElenii ei, a manierei
necorespunzitoare prin care actul de decizie a fost asociat corupliei
gi clientelismului

politic.

Politica preponderent conjuncturald, caracteristicd anilor

de

guvernare 1997-2000, a insemnat doar incercarea de rezolvare a

unor dificulteli punctuale. Grav este cd in acea perioadi s-a

acceptat regresul economic programat, afectAndu-se, astfel,

dezvoltarea economicd gi sociali a !6rii pe termen mediu gi lung.
Pornind de la o asemenea situalie, Guvernul nostru a aclionat ca o

echipi unitari, hotirdti sd accelereze procesul de reform5, in aga

fel, incdt societatea romdneascl s6-gi recapete increderea in sine gi
credibilitatea internalionalb.

Spiritul de echip6 reprezintd una din trdsdturile principale, atdtla

nivelul Guvernului gi ministerelor, cdt qi in administralia local5.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru intreaga

perioadd de guvernare, ridicarea nivelului de via!6 al populatiei,

94

Bilan! la un an de guvernare

bazati pe dezvoltarea durabili a tdrii gi pe reducerea decalajului

care separd Romdnia de standardele medii ale Uniunii Europene.
Cregterea economicd realizatd in anul 2001 a asigurat condilii
favorabile pentru redemararea coerenti a reformei structurale a

economiei gi a privatizirii, concomitent cu reducerea costurilor

sociale antrenate de aceste procese.
Evaluarea activitSlii gi a rezultatelor primului an de guvemare ne
indreptdlesc si afirmdm cd angajamentele asumate prin Programul
de guvernare pentru anul 2001 au fost, in cea mai mare mdsurd,
realizate.

gi

accelerarea reformei
economice, au fost corecte gi au permis o relansare semnificativd a

Mdsurile aplicate, vizdnd reorientarea

cregterii economice.

Importantd este acum cregterea vitezei cu care vor fi frcute

schimbSrile structurale sectoriale qi la nivel microeconomic, pentru
a se realiza, cdt mai rapid gi eficient, o economie de pia!6
funcfional[.

Reformele creSterii economice

Anul 2001 a fost anul recuplIrii Romdniei la tendinlele europene
de dezvoltare gi modernizare.

Rezultatele economice

din acest an sunt, in general,

superioare

nivelurilor prognozate inilial.

Cregterea economici, pe care o estimim la 4,9Vo - priviti la
inceput cu reticen![ qi apreciati de mulli ca prea optimisti - este cu
atit mai edificatoare cu cdt s-a realizat intr-un context internalional
relativ nefavorabil gi in condiqiile unor constringeri interne,

datorate involufiei economice

reformd din ultimii patru ani.

gi

inconsistenlei procesului de

Vreau sb subliniez c6, in pofida incetinirii cregterii economice

mondiale, Romdnia a reugit sdrealizeze in anul200i cel mai inalt

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ritm de cre$tere economicd intre !6rile Europei Centrale gi de Est.

Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevi ci economia
Rom6niei s-a inscris pe traiectoria dezvoltilrii economice durabile.

Produsul intern brut a fost, pe primele 9 luni, in cre$tere - in

termeni reali - cu S,LYo fald de perioada corespunzitoare a anului
precedent.

Realizdrile din primele trei trimestre ale anului evidentiazd o

schimbare structurald importantd in fillizarea produsului intern
brut, in sensul cregterii semnificative a cererii interne gi, in cadrul
acesteia, a ponderii acumulbrii gi consumului populafiei.
Formarea

bruti de capital fix a inregistrat o majorare cu 60/o, rata

de investilie fiind in creqtere.

Un alt argument al caracterului durabil al creqterii economice il

oferi evolufia valoricS, dar mai ales structurald, a comerfului
exterior.

in primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde USD este cu peste un

miliard de USD mai mare decit in perioada corespunzitoare din
anul trecut. Pe 2001 preliminbm un export de circa 11,6 miliarde
USD, ceea ce reprezinti cel mai ridicat nivel realizat vreodati de
Romdnia.

intr-adevdr gi importurile sunt mai mari, fapt generat, in primul

rdnd, de facilitdlile acordate intreprinderilor mici gi mijlocii, de
factura energeticS, de relansarea investiliilor qi modemizarea
economiei, de cregterea majoritilii prefurilor pe plan mondial gi nu in ultimul r6nd - insuficienta corelare a cursului de schimb cu
evolulia monedei euro. Dar, considerdm ci important este fapful ci
respectSm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul
balanlei comerciale qi al contului curent al balan{ei de pld1i.
Prelimindm, pentru acegti indicatori, chiar o situalie mai bund decdt
cea pusi de acord cu Fondul Monetar Internalional gi Banca
Mondial6.

96

Bilanl la un an de guvernare

Apreciez cd - dupl atilia ani in care autoritAlile guvernamentale nu

gi-au respectat angajamentele fa!6 de organismele financiare

internalionale

am reugit

si dim

dovadi de seriozitate in

respectarea cuv6ntului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate gi in cele

gase volume din ,,Cartea albd a guverndrii PSD", puse la dispozilia
dumneavoastrd, a tuturor parlamentarilor.
Po

liticile macroeconomice

Din perspectiva relansdrii economiei gi a creqterii competitivit6lii

acesteia, politica financiard a fost astfel orientatd incdt sd
contribuie la stimularea economisirii, investiliilor gi exportului.
Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30o/o, prin
eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o

politicb de stimulare a intreprinzitorilor privali prin facilit6li de

ordin fiscal, referitoare la taxe vamale gi la taxa pe valoarea
addugatd, care in anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De
asemenea, s-a asigurat orientarea cererii cltre producbtorii interni
cu capital autohton qi strf,in, prin care s-au creat aproape 400.000
de noi locuri de muncd.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al

cregterii economice, a permis alociri suplimentare de fonduri - in
termeni reali - pentru inv6|1mdnt, sdnState, armatd,, mediu,
asistenli sociald, cercetare gtiinfifici, pensii qi alocalii de stat
pentru copii.

in anul 200I a fost asiguratd o mai bun[ alocare a fondurilor

bugetare, pentru sprijinirea activitelii din agriculturi, minerit gi
industria energeticS, transport feroviar de cilltori, metrou gi altele.
Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea cd, in unele cazuri, se
inregistreazd importante cheltuieli neeconomicoase gi risip6, asupra
c[rora vom ac]iona mai ferm in anul 2002.
in acest an, s-au aplicat politici monetare

qi valutare

cu obiectivele Programului economic al Guvernului.

in concordanti

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca efect, s-a recunoscut de cetre agenliile internalionale de rating

reducerea riscului de far[ pentru Romdnia. Astfel, pentru datoria
externd pe termen lung Standard & Poors a imbunitd{it perspectiva
de rating de la stabil la pozitiv gi apoi a scdzttt gradul de risc de la
B minus la B. Agenfia Moody's a reconfirmat nivelul 83, precum

gi perspectiva neutri la stabil. Agenlia Fitch IBCA a modificat

perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea
accesului pe pielele externe de capital, in condilii rezonabile de
dobdndl.

in

acest cadru, se inscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe

in iunie 2001,
la un cost mult mai scdzut dec6t cel al emisiunii pe cinci ani din
noiembrie 2000, fiind considerati,,emisiunea anului".
gapte ani, in valoare de 600 milioane etro, realizatd

Credibilitatea Executivului a fost confirmatd gi prin recenta

aprobare, de citre Fondul Monetar Internalional, a acordului standby, din care prima hangd a fost deja eliberatd ?n luna noiembrie.

Evolulia principalilor indicatori bugetari in primele 10 luni ale

anului 2001 scoate in evidenli faptul cd deficitul bugetului general
consolidat de 3,5oh din produsul intern brut va
3,7 Yo programat la inceputul anului.

fi

respectat, fa!6 de

Datele statistice pe 1 1 luni consemneazS o ratd a inflafiei de 27,5o/o

fa!5 de decembrie 2000, confirmdnd ?ncadrarea in linta anuali
proiectatd pentru acest indicator, respectiv, in jur de 30%.

in Programul de guvernare am previzut aplicarea unei cote reduse

cu pdnl la 9%o a taxei pe valoarea addugatd, pentru produsele
esenfiale ?n consumui populaliei, concomitent cu majorarea TVA
la produsele de lux. Condiliile macroeconomice de la sffirEitul
anului 2000, ce au impus insemnate constrdngeri bugetare pentru
un orizont de timp mai mare decdt cel anticipat, nu au permis incd
aplicarea acestei m6suri, dar o vom realizain anii 2003-2004.

Va trebui si obfinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin

cre$terea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern
98

Bilan! la un an de guvernare

brut, al reducerii economiei subterane 9i aplicdrii din 2001 a

impozitului pe venitudle globale. Pe mdsura realizdtii acestor
obiective, Guvernul are in vedere, pentru anii urmdtori, o relaxare
graduald a fiscalitdfii. Astfel, se va continua in anul 2003
eliminarea de fonduri speciale gi se va diminua cota aferenti
impozitului pe venitul global de la 40o/o, la 28-29%

De altfel, chiar in bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern 9i

aprobat de Parlament pentru prima oar[ dupi revolulie in termenul
legal - ceea ce reprezintd o nou[ dovadi de intrare in normalitate se regdsegte aceastd tendin![, prin eliminarea cotei de ZYo destinat[
fondului pentru inv6![mint, precum gi prin reducerea cu un procent
a fondului pentru persoanele cu handicap.
Reforma economiei reale

Eforturile - gi succesele - la nivel macroeconomic au fost corelate

cu eforturi la fel de suslinute in domeniul economiei reale gi la
nivel microeconomic. $i in aceasti privinfi cred cd putem
inregistra o schimbare de strategie a guverndrii. Cici, in cea mai
mare parte a deceniului trecut, strategiile de guvernare nu doar au
considerat politicile macroeconomice ca fiind prioritare in raport
cu cele destinate economiei reale, dar ;i-au stabilit calendarele
politice in aga fel, incdt reformele de tip microeconomic, cum ar fi
restructurarea intreprinderilor gi modernizarea mediului de afaceri,
au fost planificate in urma gi ca efect al politicilor macroeconomice destinate stabilizdrii.

Noi am decis sd le desfigurlm in paralel, pentru cd

asigurarea

coerenlei intre nivelul macro gi cel micro al economiei reprezinti

cheia guvemamentald

declangSrii

9i

suslinerii

crepterii

economice. in domeniul economiei reale, eforturile noastre auvizat

imbunltSlirea mediului de afaceri gi a mecanismelor de acces pe
pia!5, prin:
o infiinlarea in cadnrl fiecdrei camere de comer! teritoriale a unui birou
unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiinfidi gi autorizlrii noilor
societ6li comerciale la 20 zrle, fa!5 de circa 90, in sistemul anterior;

Adrian Ndstase

Spre normalitate

o reducerea taxelor in acest domeniu cu aproape 40yo;

o eliminarea de pe piali a firmelor-fantomi.

Am acfionat, ?n acelagi timp, pentru perfeclionarea cadrului legal gi

institulional destinat investitorilor. Ag menliona, in acest sens,
doui schimbdri importante, apreciate pozitiv de majoritatea
investitorilor romdni gi strlini:
o in primul r6nd, adoptarea Legii privind promovarea investiliilor
directe cu impact semnificativ in economie; in acest cadru, remarc
faptul cd de la intrarea in vigoare a \egii, respectiv din 27 iulie gi
pdni in prezent, s-au inregistrat 58 de investilii mari, in industria
chimici, farmaceuticd, in transpo rt.il gazelor naturale, comunicafii,
tehnicd de calcul, come4 gi altele, cu o valoarea totali de
aproximativ jumdtate de miliard de USD;
o in al doilea rdnd, am infiinfat la Guvern un departament care se
ocupd de accesul direct al antreprenorilor strdini cu investilii
substanliale ; pdnd ?n prezent s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodati, in anul 2001 am asigurat importante facilitafl pentru

intreprinderile mici gi mijlocii, ceea ce a dus la crearea a incd,
20.000 de IMM-uri, ajungdndu-se la 406.000 unit61i. Pentru cele
230.000 de microintreprinderi, care au maxim 9 salariali, s-a redus
substanlial cota de impozitare gi s-a introdus un sistem financiarcontabil simplificat.
O noud conceplie despre privatizare

O alta prioritate a activit5lii guvernului, vizdnd restructurarea gi

modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea intregii
conceplii de privatizare, astfel incdt activitatea din acest domeniu
s5 devind un factor dinamic al cregterii economice.
Pnvatizarea nu mai este tratatd ca un scop in sine, ci ca un proces
prin care transferul de proprietate trebuie sd se regdseasci, atdt in
recapitalizare gi modernizare prin investilii, cdt gi in asigurarea
unui management performant al societdlilor comerciale.

100

Bilanl la un an de guvernare

in pofida obstrucliilor
pivatizarea SIDEX.

dificultl1ilor, Guvernul nostru a reugit

^gi
In
acelagi timp am ftnalizat gi o

privatizare importantd, cea

altd

Bincii Agricole.

Pe primele 10 luni au fost incheiate contracte de vdnzarccumpdrare de acliuni pentru 121 societEli comerciale, cu un capital
social vdndut de 9600 miliarde lei, mai mare cu peste 50 o/o fald de
anul 2000.

Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societSli

comerciale, respectiv Banca Comerciald Romin[, ALRO gi
ALPROM, ceea ce va permite, in anul 2002, accelerarea procesului
de pivatizare gi realizarea, in termeni generali, a condilionafitnlilor
programelor PSAL I qi RICOP.
Un alt aspect pe care doresc s6-l relev, in mod deosebit, se referi la
acfiunile intreprinse pentru restructurarea economiei reale gi
implementarea politicilor sectoriale care vizeazd cresterea
producliei nalionale.

in industrie au urmdrit, in principal,

a productiei de ap[rare, precum
energetic,
sectorului
restructurarea
gi pregdtirea pentru pivatizare a distribuliilor de energie electricd,
gaze natrtrale gi a SNP Petrom. Dintre acestea, sunt de menlionat:
Acliunile de reformd

o
o

reorganizarea SC Elechica in 8 sucursale de distribufie;

reorganizarca

SC

Termoelectrica

in 2

sucursale-9rup,

concomitent cu sistarea investifiilor pentru 15 obiective, retragerea

din exploatare a 8 obiective gi externalizareaunor centrale;
o reorganizarea CN Transelectrica, extemalizdndu-se activitatea
de intrefinere;

reorganizarea gi restructurarea societSlilor de explorare,

pi depozitare a gazelor naturale, prin infiinfarea
operatorului de pialn in domeniu gi deschiderea pielei de gaze
naturale culDo/o;

produclie

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

. dezvoltarea sistemului nafional de transport al gazelor naturale,

precnm gi extinderea capacitElilor de tranzit din Federa{ia Rusd
spre firile din regiunea balcanici;
o restructurarea organizatoicd a companiilor miniere de la Deva
ti Ploietti;
o continuarea acliunilor de inchidere a minelor neviabile prin
frnalizarea lucrdrilor la inc6 20 de mine; in cadrul acestora se
inscrie gi desfhqurarea programului de resfiucturare a sectorului
minier finantat de Banca Mondiali, in valoare 44,5 milioane USD
gi care vizeazd inchiderea a29 de mine;
o inceperea acliunilor de constituire a unor parcuri industriale in
cadrul unor societIli comerciale care aveau in profil produclia
militarS, in scopul introducerii lor in circuitul producliei civile;
o constituirea societllii mixte EURocoPTER RoMANIA SA
Bragov, in sistemul producliei de apdrare;
o continuarea activitifii de pivatizare a sucursalelor de distribulie
Banat gi Dobrogea, precum qi pentru 2l de obiective de investilii in
sectorul hidroenergetic.
O noud

politicd agrard

Politica de guvernare in domeniul agriculturii s-a axat, ?n principal,

pe relansarea producliilor vegetale gi animale.

Principalele mdsuri aplicate de Guvern au urmirit sprijinirea

producitorilor agricoli, prin:
o acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar
cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;
o reducerea prefului de cumpirare a seminlelor certificate din
producfia internd cu 40-50o/o, reprezentdnd 760 miliarde lei;
. punerea in funcfiune a sistemelor de irigalii qi de deseciri pe o
suprafa!5 de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare fald de cea
realizatd in anul 2000; pentru aceast[ acliune s-au destinat 1.000
miliarde lei, o cotd importanti revenind direct asocialiilor
utilizatorilor de ap6;
102

Bilant la un an de

alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor qi

diundtorilor;
o reducerea cu 55o/o din pregul de cumplrare al tractoarelor,
maginilor agricole, utilajelor 9i instalaliilor achizilionate de la
producitorii interni; au fost contractate utilaje agricole in sumi de
circa 2.41 6 miliarde lei.
Valoarea totali a investiliilor ce se vor realiza in acest an in
domeniul agriculturii se estimeazd a fi de 17 .650 miliarde lei, peste
| 5o/o dintotalul investiliilor !6rii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv

pregdtirea condiliilor pentru majorarea ponderii acestui sector in
totalul producfiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creqtere a
efectivelor de animale qi, respectiv, a producliei de lapte 9i carne,
ca produse de interes naiional, indispensabile in structura bunurilor
agroalimentare.

Jin6nd seama de gestionarea deficitard a problemelor din

zootehnie in perioada 1997'2000, Guvernul nostru a adoptat un
progmm special pentru stoparea declinului qi sporirea gradului de
icoperire din produclia intern[ a consumului de produse de origine

animali, valorificarea

in misuri sporiti a condiliilor

9i

posibilitalilor naturale, a fo4ei umane 9i a tradifiei existente pentru

cre$terea animalelor.

Pe aceastd linie, am aclionat pentru repunerea

in

funcliune a

construcliilor zootehnice dezafectate, care au fost pbrisite, precum

acestora in folosinli
asocialiilor de crescltori de

gi a fabricilor de nutreluri, prin oferirea

gratuiti - pe o perioadd de cinci ani animale qi persoanelor fizice pdn6la 40 de ani.

M o d erniz ar ea infr as truc turi I o r

in

domeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat pentru

intensificarea acliunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel, la

calea ferat5 sunt in plin6 desfrgurare lucrarile de reabilitare pe
tronsonul Bucuregti-Bra$ov.
103

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in infrastructura rutieri s-a pus un accent deosebit pe oblinerea de

credite pentru construirea qi modernizarea de autostrdzi, drumuri
exprese gi linii de centur6, astfel inc6t Rominia si se alinieze la
standardele europene. in 2001, au fost reluate lucririle de execulie
la autostrada Bucuregti-Cernavodd, valoarea contractelor pe cele
trei tronsoane incepute fiind de 157 milioane euro, cu finalizare in
2004.

in contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de

eficientizare a activitSlii gi de creare a condiliilor de privatizare
prin restructuriri tehnice, organizatorice gi economice, s-au
infiinlat 26 de societili comerciale, prin extemalizarea activititilor
din domeniile feroviar gi rutier.
Am pus in aplicare o noul conceplie a construcfiei de locuinle.
Aceasta s-a materializatin deschiderea a 130 gantiere, atAt pentru
locuinle destinate tineretului, cdt gi pentru locuinfe prin credit
ipotecar; daci in anul2000 au fost date in folosinfi 1.301 locuinle,
in 2001 numirul acestora este de 3.158, prin relansarea sectorului
construcliei de locuinle, impreund cu alte industrii care suslin, pe

orizontali, aceastd ramur6.

Am acordat o atenlie deosebitb tehnologiei informaliei; un prim

inceput constd ?n inilierea a 20 de proiecte pilot ce oferd solulii
pentru plata taxelor gi impozitelor prin mijloace electronice,
servicii de largd informare cetdteneasci, licitalii pentru achizigii
publice. Aceste proiecte vor fi extinse la nivel nalional in anul
viitor.
Au fost luate misuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru
specialigtii din sectorul IT gi pentru crearea de parcuri de software,
sub forma unui parteneriat intre mediul de afaceri, mediul
academic ai autoritilile locale.

O importantfr, aparte o reprezinti investilia americand de 350

milioane USD, din care 150 milioane de USD au intrat deja in
Romdnia, pentru realizarea in premieri mondiali a primei relele
digitale de telefonie mobild in banda de 450 MHz.
104

Bilanl la un an de guvernare

Ne-am preocupat intens de valorificarea potenlialului turistic al

16rii prin demoltarea qi modernizarea bazei materiale, cu efect in
creqterea activitetii acestui sector. Astfel, numai in primele 9 luni,
sosirile de turiqti din Uniunea Europeani au crescut w I9Yo fa!6 de
aceeagi perioadi din 2000. Prin acceleratea ptivatizdrii in turism,
au fost gi sunt in curs de vdnzare 17 societdli, urmdnd ca pdndla
sffirgitul trimestrului 112002 intregul sector sd fie ptivatizat.

Nu pot sd nu subliniez cd numeroasele ilegalitili din anii 19972000 in privatizarea celor mai importante active din acest sector au
creat dificultifi majore gi confuzie pentru investitorii str6ini' Md
refer, in primul r6nd, la Neptun-Olimp, Poiana Braqov, BTT, Hotel
Bucuregti.

Pentnr redefinirea vocaliei Romdniei de far6 turisticd, vom

interveni mai energic in anul 2002,in scopul intronarii legalitSlii 9i
respectului falA de proprietatea publicl 9i privat6.
Reconstrucgia solidaritdqii sociale

in intreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea

unor solulii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale
fdrii: justa misuri dintre nevoile sociale 9i constrdngerile
economice.

Solidaritatea gi protecfia social[ reprezintd, principii fundamentale

pentru Guvernul PSD. in politica noastr6, componenta sociald este
cu atdt mai importanti, cu cdt ignorarea acesteia in timpul
guvernSrii de dreapta din perioada 1997-2000 a dus la prlbuqirea
frrd precedent a nivelului de trai 9i la creqterea gradului de siricie
a populaliei !6rii, de la lgYola 43oh la sfirqitul anului 2000.

Misurile intreprinse in acest an, chiar daci uneori nu au rdspuns in

totalitate agteptirilor populaliei, certifici - a$a cum de altfel o
reflectl gi sondajele de opinie - angajatea ferml a Guvernului
pentru realizareaobiectivelor asumate in domeniul social.

105

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie

de citre toate centralele sindicale (CNSLR-FRATIA, CSDR,

MEzuDIAN, BNS 9i CARTEL ALFA) pi patronatele
reprezentative la nivel nalional a constituit elementul determinant

al

stabilitdlii sociale, precum gi premisa necesard realizdrii

indicatorilor macroeconomici. Totodatd, trebuie precizat gi faptul
ci fiind semnat pentru prima datd de citre toli partenerii sociali,
acest acord a insemnat gi un vector de credibilitate pe plan extem.
Proteclia veniturilor populaliei

in anul 200L, am aplicat misuri de proteclie activi a fo4ei de

muncl prin reorientarea gi cregterea ocupirii acesteia, pentru
amplificarea asistenlei pi asigurlrilor sociale, precum gi pentru
?mbunit5lirea politicii salariale.
Rezultatele oblinute constau in crearea a 397.000 locuri de munc6,
de doui ori mai multe decit nivelul stabilit inilial. Astfel - chiar in
condiliile restructur[rilor efectuate in economie - rata gomajului a
sciart dela 10,5%o in decembrie 2000, la7,7o/o in prezent.

cI pe fondul cregterii numirului locurilor de munc6 au

sporii veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului
general al populaliei cu 6,8Yo in primele 9 luni ale acestui an, fa\d
de perioada corespunzitoare din anul trecut. Aceastd evolulie
pozitivd a fost posibild ?n condiliile cregterii cu 60/o a salariului real,
comparativ crt 4Yo, convenit prin acordul social, ceea ce susline
sciderea gradului de sdrdcie.
Subliniez

Salariul de bazd minim brut pe tard, ca instrument de diminuare a

polarizirii sociale gi - in consecinld a reducerii sdriciei

a fost

majorat de la 1.000.000 lei, cdt era ?n decembrie 2000, la 1.400.000

lei incepdnd cu luna martie 2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd
devind 1.750.000lei.

ln

vederea suslinerii puterii de cumpdrare

personalului din

sectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului debazd cu

106

Bilanl la un an de guvernare

cdte 7o/o

din lunile martie, respectiv iunie, gi cu

60/o incepAnd cu

luna septembrie.

Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea rcald a pensiilor a

fost realizat, in special, prin indexarea lor trimestriali.
incepdnd cu anul viitor, ne vom inscrie intr-un proces de cregtere
treptatd a acestora. Prin recorelarea aplicati in acest an, pensiile
mai mici s-au majorat in termeni reali.
Este de remarcat faptul cd efortul bugetar in sfera asiguririlor 9i
asistenlei sociale a crescut de la 9,7o/o din PIB, in anul trecut, la
l0,6Yo.

Eliminarea inechitdlilor intre diferitele categorii de pensionari se va

realiza prin recorelarea pensiilor, acliune care va incepe din
ianuarie 2002; aceasd mesur[ va fi realizatd in gase etape
semestriale.
Cregterea puterii de cumpirare a pensiilor va fi asiguratd qi prin
aplicarea cu consecvenld a indexirilor trimestriale in raport cu rata

inflaliei.
Printre mdsurile de proteclie sociali din anul 2001 se numdri 9i
contractarea unui numdr de 375.000 bilete de tratament 9i 60'000
bilete de odihnl - fiind alocate in acest sens 1.740 miliarde lei,
respectiv 2Yo din totalul cheltuielilor bugetului asiguririlor sociale
de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii 9i salariafii
bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribulia pensionarilor
9i a salariafilor bugetari pentru plata biletelor de tratament 9i
odihnd areprezentat in anul 2001 numai 14,406 din costul acestor
bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de tdzboi,
pensionarii IOVR gi salarialii din mediul radioactiv benefrciazd
gratuit de aceste bilete.

in vederea protejirii populaliei cu venituri foarte reduse, Guvernul

Rom0niei a elaborat un set de mdsuri pentru acordarea, pe perioada
iernii, a unor ajutoare de incdlzire; de aceste ajutoare vor beneficia
107

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare

familiile aflate in situalii de extremd dificultate.

aproape 2,6 milioane

de urgenlE pentru

Guvernul a lansat un program-pilot, in cadrul ciruia s-au infiinlat

magazine alimentare de tip ,,economat" destinate pensionarilor;
economia anuali realizatl de pensionari este apreciatl" la circa
2.250 miliarde lei.

A fost aprobatl gi va intra in vigoare de la inceputul anului Legea

venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia,
aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure. Venitul minim
gararrtat - componenti important5 a politicii noastre socialdemocrate - constituie o mdsuri de proteclie care va inlocui
actualele ajutoare sociale, al ciror cuanfum este extrem de sc6zut.

Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort

bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.

Deqi au fost luate mbsuri impotriva economiei subterane gi

evaziunii fiscale, factori majori ai sdricirii gi polarizirii sociale,
reniltatele nu sunt incd semnificative.

Existi incd zone, din pdcate largi, ale societ6lii noastre care se
confruntd cu o s[rdcie extremd. Cumularea de multiple privaliuni
in care la lipsa de venituri se adiugd condilii de locuit precare,
gomaj cronic, dezorganizare familiali gi sociald - este cauza

proceselor grave de marginalizare gi excluziune social6.

in acest prim an de guvernare am acordat o atenlie speciald

programelor de activizare a dezvoltilrii economico-sociale zonale,
judelene gi comunitare. Md refer la programul de microcredite,
care va fi inaugurat anul viitor gi, respectiv, la cregterea numdrului
de programe pentru satele sdrace. Aceste programe vor fi finanlate
din Fondul Romdn de Dezvoltare Sociald, din care au fost deja
aplicate, in acest an, proiecte pentru 232 sate sdrace, totalizdnd o
sumi de aproximativ 350 miliarde lei.

Bilan! la un an de guvernare

Sdndtatea

in

sistemul nalional de sinitate s-au manifestat neajunsuri gi

disfunclii. Aceastd situalie a fost agravatd gi de conceperea
defectuoasd a Legii asigurdrilor sociale de sindtate, adoptatd in
1997, ceea ce a determinat inregistrarea unei datorii care, la
sffirgitul anului 2000, reprezenta 5.525 miliarde lei, de 2,8 ori mai
mare, in termeni reali, decdt in 1996.
Pentru redresarea sistemului sanitar, in bugetul pe anii 2001 gi
2002, s-au alocat fonduri reprezentdnd 4,2oA din produsul intern
brut, comparativ cu 2,6-3,80 in anii 1997-2000.
Guvernul a organizat recent o ampl6 analizd a stlrii de sinitate a
populafiei gi a situaliei sistemului de asistenli medicalS, cu
participarea tuturor factorilor responsabili.
S-au stabilit misuri gi solulii concrete prin dezbaterea strategiilor gi

programelor nafionale de sin6tate. Se urmiregte relansarea

reformei in domeniul sanitilii, imbundtilirea eficienfei utilizirii
fondurilor in acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv in
regim compensat qi gratuit, restructurarea relelei spitaliceqti, care
vor avea efecte directe in cregterea calit5lii actului medical.
reprezentat o schimbare radicalS a politicii de
protecfie a copilului aflat in dificultate qi a adopliei. Pornind de la

Anul 2001 a

aprecierile negative cuprinse in Raportul de pra aprobat de

Consiliul Europei in septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noud
strategie nalionald, avdnd ca principale obiective:

o majorarea substanliald a fondurilor alocate pentru acest domeniu;

o inceperea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeani
Siintdrziate nejustificat in anii 1998-1999;
o stoparea proceselor de adoplii internafionale, generatoare de
coruplie qi mari deservicii aduse imaginii Romdniei;
o promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului
familial, diminuarea masivi a numdrului de copii aflali in
instituliile de profil;
109

Adrian Ndstase - Spre normalitate

o asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de

HIV/SIDA;
o trecerea in invllimdntul normal a unui numdr de peste 5.000 de
copii cu handicap.

in

solufionarea problematicii copilului aflat in dificultate,

autoritdlile romdne beneftciazd, de un sprijin consistent din partea
raportorului Parlamentului European pentru Romdnia, doamna
Emma Nicholson, a consilierilor strdini, precum gi ale Comisiei
Europene, LINICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.
Important este faptul c6 seriozitatea misurilor gi ac{iunilor de
politici economici gi socialS aplicati in {ara noastri in anul 2001
au constituit un element determinant al reconsiderdrii, in sens
favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raporhrl de lari

pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.

invdldmdntul

inci din primele luni

ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic

problemele de conlinut ale reformei invdlSmdntului.

Pe baza evaluirilor impactului misurilor anterioare asupra

sistemului, s-au efectuat corecturi in planurile de invdlimdnt gi s-au
repus in drepturi disciplinele marginalizate. Mb refer la istorie,
limba gi literatura romdni, frzicd. S-au operat, totodatS, modificiri
in vederea descongestionirii programelor, precum gi pentru alega,
pe orizontald, disciplinele inrudite.

Repartizarea computerizati a celor aproximativ 200.000 de

absolvenli de gimnaziu a fost un succes, nu numai pentru
invifimdnt, dar gi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situagii,
precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulfumiri ale
elevilor gi pirinfilor acestora, in Capitali gi in marile orage ale 15rii.
Acum, acest program are gi o recunoattere internafionali. El a fost
singurul seleclionat din !6rile Europei Centrale gi de Rdsdrit gi a
primit un important premiu european Best Practice in
eGovernment.

ll0

Bilanl la un an de guvernare

Pornind de la ideea regandirii refelei lcolare, penftu prima dati s-au

acordat 1.000 de burse studenlilor ce provin din mediul rural 9i

care se pregltesc si devind profesori calificali pentru limba 9i

literatura romdnS, istorie, geografie, limbile englezd Si francezd.
Vom reugi in acest mod sd avem mai puline persoane necalificate
pe posturi de inv6!6tori qi profesori 9i s6 asigurdm venituri mai
mari celor care desfrgoarl o activitate de calitate.

Guvernul ac\ioneazd pentru a asigUra accesul tuturor elevilor ia

educalia debazd, elabordnd programe pentru:
e prevenirea abandonului gcolar;

acordarea celei de-a doua ganse pentru

instruire incompletS;

o
o
o
o

tinerii 9i adullii

cu

susfinerea limbilor gi culturilor minoritare;

accesul la educalie al comunitdfilor de romi;

dezvoltareazonelor defavorizate in plan educalional;

reinserlia persoanelor marginalizate sau excluse social'

Anul 2001 este primul an in care elevii provenili din familii cu

probleme sociale au primit rechizite in mod gratuit, insumind 206
miliarde de lei. Unui numir de 923.000 elevi li s-au atribuit
rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei pentru fiecare elev' Tot
de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea
gratuiti a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugi peste
1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi 9i studenli,
taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii cdminelor studenleqti'

Pentru elevii performanli s-au alocat premii de peste 12 ori mai

mari, in termeni reali, fa!6 de anul precedent. Totodatd, s-a infiinlat

Centrul Nalional

de Excelenfi pentru elevii capabili

de

performantS, care va dezvoltaprograme speciale de pregitire.

in

anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale

gUvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanfdrii intregului

invalimdnt preuniversitar. in acest an, au fost reabilitate 184 $coli,
fa!6 de numai 20 in anul2000.

lll

Adrian Ndstase

Spre normalitate

In

acelagi timp, ne-am preocupat pentru aducerea invd![mdntului

din mediul rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate
peste 400 de qcoli, asigurdndu-se elevilor acces in unitdli cu cadre
didactice califi cate. Pentru rezolv area problemei transporfului de la
gcoali la domiciliu, prin grija Guvernului au fost achizilionate 193
de microbuze, in valoare de 80 miliarde lei.

Angajamentul din Programul de guvernare, pentru informatizarea

gcolilor devine realitate. in acest cadru, incepdnd cu 2002 vom
asigura circa200 de milioane de USD; de altfel, actiunea se afld in
plind desfigurare gi pin6 la sfbrgitul acestui an gcolile vor fi dotate
cu 12.000 noi calculatoare gi imprimante, in valoare totall de peste
300 de miliarde de lei.

in concordanlE cu importanla activitdtii de cercetare, Guvernul a

aclionat pentru perfeclionarea cadrului legislativ gi institulional,
concomitent cu imbundtllirea finan,tirii acestui domeniu prin
bugetul de stat.
Reforma guverndrii
Consider reforma guvernirii ca fiind nu doar la fel de importanti
ca oricare alt6 reformi destinati modernizirii, in spirit european, a
firii, dar gi principalul instrument pentru modernizdrile ulterioare.

in conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de

aderare la Uniunea Europeani, am asigurat hecerea de la finanlarea
institulionald, la finanlarea competilionali, pe programe. Aceastd
schimbare reprezintd o modernizare esenliald a modului de
finanlare a activitilii guvernamentale qi este, totodatS, cheia
reformei intregii administralii publice. Cdci trecerea de la
finanlarea simplei existenle a instituliilor, la finanlarea acelor
activitAli care sunt de utilitate publici echivaleazd cu trecerea de la
o administralie orientati spre ea ins[qi, la o administrafie orientati
spre deservirea cetdleanului. Desigur, acesta este un proces care se
desfEgoari in timp gi ale c6rui renitate depline le vom vedea in
tt2

Bilanl la un an de guvernare

anii urmitori. Dar pasul inilial gi, totodatd, esenlial a fost deja
frcut.

Dincolo de aceasti schimbare de principiu, o serie intreagi de

reforme au avut loc in cele mai importante domenii de activitate
ale statului.

Justilia

in

domeniul justiliei s-a pornit de la necesitatea reevaludrii

procesului de reformS, in principal in scopul asigurdrii
independenfei reale a puterii judecitoregti, identificirii soluliilor
normative corespunz6toare pentru reglementarea raporturilor
juridice specifice economiei de piap gi pentru realizarea acquisului comunitar.
Executivul a acordat, in contextul economic actual, atentia cuvenitS

asigurdrii condifiilor logistice gi financiare pentru justilie.

Menlionez cd nu au fost operate reduceri de posturi ?n acest
domeniu. Au fost alocate fondurile necesare salaizdrii personalului
gi, pentru prima dati in existenla magistraturii, am luat mdsuri
pentru refacerea capacitSlii de munci gi a sdnltdlii magistrafilor;

concret, am atribuit in administrare Ministerului Justiliei gi

Ministerului Public un hotel cubazd de tratament pe litoral. Vom
continua acest program, fiind convingi de importanla componentei
economice gi financiare a independenlei justiliei.
Ministerul Justiliei a luat, de asemenea, mdsurile administrative
aflate in competenla sa potrivit legii, pentru imbun[tdlirea
activitAlii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea
sporitl a acestui organism in procesul de gestiune a resurselor
umane din justilie, precum gi din activitatea Institutului Nalional al
Magistraturii.

Chiar din primele zile ale guvernirii au fost promovate

acte

normative pentru a reda cet6lenilor posibilitatea de a-gi valorifica

toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea c[ii
de atac a recursului in anulare, precum pi de a avea un control
I lJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

asupra calitdlii actului de justilie, prin reintroducerea obligativitifii

motivdrii tuturor hotir6rilor judecdtoregti.

Modificbri gi completiri esenliale au fost aduse Codului penal qi

Codului de procedurd penal5, urmirind proteclia mai eficientd a
unor valori sociale de importanld deosebitd, in special prin
sanclionarea severS a furnrrilor care afecteazd conductele
petroliere, de irigalii, relelele electrice gi cele de hansport feroviar,
precum qi in domeniul asiguririi siguranlei cetileanului gi al
eliminirii oriciror discriminiri in exercitarea drepturilor gi
libertifilor cetifenegti. Am promovat o noui reglementare,
modernS, unitard gi funcfionalE, privind regimul constatirii gi
sancfionlrii contraven{iilor, inlocuind astfel dispozilii desuete,
practic inutilizabile, datdnd de peste 30 de ani.
Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de
come4 au fost elaborate legile privind comerlul electronic gi
semnitura elechonici, precum gi proceduri judiciare simplificate,
mai rapide, pentru valorificarea creantelor.

in mai pufin de un an de la semnarea la Palermo a Convenliei ONU

privind combaterea criminalitilii hansfrontaliere, Romdnia este

singurul stat dintre {6rile candidate la aderarea in Uniunea
European6 care are un cadru legislativ gi institulional dezvoltat,
compatibil cu normele internalionale in domeniul traficului de
fiinfe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea gi combaterea
traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte sdv0rgite in
afara teritoriului {6rii de c6tre cetSlenii romdni in legiturd cu
migrafia clandestini. De asemenea, sunt desemnali ofiprii gi
magistralii de legituri care acfioneazl, sub o coordonare unic6, pe
baza unui progrcm bine definit.

Rdspunzdnd prompt 9i ferm la imperativul combaterii terorismului,

am adoptat - corespunzdtor mdsurilor politice - ordonanle de

urgen!5 menite si prevind gi si combatd actele de terorism, precum
gi folosirea sistemelor financiar-bancare in finanfarea unor
asemenea acte.

tt4

Bilanl la un an de guvernare

Ordinea publicd

in

domeniul ordinii publice s-a acfionat, cu prioritate, pentru

apdrarea gi protejarea patrimoniului nafional, a avutului public gi
privat, a viefii gi integritilii cetdfenilor, a drepturilor gi libert6lilor
fundamentale ale acestora. Astfel, s-au intreprins acliuni pentru
reconstruclia gi modernizarea institulionald a intregului sistem de
ordine public[. S-au reorganizat structurile funclionale,
asigur6ndu-se reducerea in medie cu 20o/o a posturilor din aparatul
central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale gi
comandamentelor de armS gi transferarea acestora la unitalile
teritoriale, in scopul cregterii capacitilii operative gi de intervenfie.
TotodatS, s-au avut in vedere:

r perfeclionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea

legislaliei in acord cu cerinlele acquis-ului comunitar european;
o negocierea de acorduri gi convenlii in domeniul combaterii
crimei organizate gi criminalitilii transfrontaliere;
o

imbundtdlirea procesului

de

cooperare polilieneasci

internafionald.

in acelagi timp, s-a urmlrit reducerea criminalitilii pe fondul

intensificdrii acliunilor, dar gi al prezenlei mai active a poliliei; pe
11 luni rata criminalit6lii a inregistrat o ugoari scidere, respectiv
cu 3,2o/o, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa
30%.

A crescut gradul de profesionalizare qi de implicare a poliligtilor in

combaterea marii criminatte!, in relinerea infractorilor constituili
in grupuri organizate, a traficanlilor de toate categoriile. Amintesc
doar identificarea gi prinderea operativd a criminalului
internalional grec, descoperirea autorilor in 7 cazltri de omucidere
prin cruzime comise in urmd cu 3-4 ani, identificarea autorului
principal in cazurile de omor de la Timiqoara gi Deva.
S-au intensificat acliunile specifice de penetrare a grupdrilor crimei
organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme,

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

munilii, substanfe explozive qi radioactive. Astfel, a fost descoperit

primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din
Romdnia, unde urmau sd se producn 350.000 de comprimate de
ecstasy, in valoare de peste un milion de USD pe piala drogurilor.
De asemenea, trebuie subliniate misurile complexe luate pentru
combaterea furtuilor din conductele de produse petroliere, prin
care au fost identificate 4I9 infracliuni, cu 806 autori.

Putem afirma

cd am

asigurat imbundt[firea proceselor de

securizare a granilelor prin reorganizarea la standarde europene a

poliliei de frontierd gi cregterea gradului de profesionalizare a

personalului, concomitent

cu

amplificarea acliunilor de
in vederea reducerii

supraveghere gi control la frontierele de stat,

migraliei 9i imigraliei ilegale, a traficului ilegal de persoane qi

bunuri; in acest an s-au descoperit 746 de infracliuni de migralie
ilegald gi de trafic de carne vie.

in

anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru

realizarea unei reforme semnificative in domeniul descentralizdrii
institulionale, a deciziei operative gi pentru asigurarea transparentei
?n scopul rcalizdrii unui serviciu public eficient, pus in slujba
siguranlei cetSleanului

gi care si rispundi la un

nivel

corespunzdtor dezideratelor integrdrii in structurile europene.

Combaterea corupliei

ci instituliile internalionale, in principal

Banca MondialS, au semnalat in ultimii ani inexistenfa unui
program unitar gi coerent in domeniul combaterii corupfiei. De
Este bine cunoscut faptul

aceea, Guvernul a elaborat, cu o largd consultare a reprezentanlilor

principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG.-urilor gi mass-media,
un Program nalional de combatere a corupfiei.

Este evident cd proasta gestionare a reformei in anii treculi gi

neftnalizarea misurilor pe care aceasta le-a implicat sunt intre
principalii factori generatori de corupfie. Cu c6t sectorul privat va
fi mai puternic, cu cdt economia de pia!6 va fi mai funclionald qi
116

Bilanl Ia un an de guvernare

cadrul normativ mai stabil $i coerent, cu atat coruplia va g6si din ce

in ce mai pulin teren de manifestare.

Marile probleme generate de restituirea proprietililor nu au

beneficiat de un cadru legislativ unitar gi corespunz[tor. in
procesul de aplicare a legilor proprietifilor, abuzurile bazate pe
lutilizarca documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de
decizie administrativl gi judiciard" au creat un adevirat haos.

Acelagi comportament incepuse sd capete forme alarmante gi in

aplicarea Legii nr. l0/20AI, ceea ce ne-a determinat si completim
legea, introducdnd mdsuri severe pentm persoanele care folosesc
abuziv drepturile conferite de aceasta sau utllizeazd acte false ori
falsificate.

Coruplia gi lipsa de responsabilitate au condus

la

privatizdri

frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate gi care s-au

transformat treptat in litigii insolubile. Mdrfurie sunt cele 14.000 de
litigii referitoare la privatizdri, aflate in prezent pe rolul instanlelor
de judecatd. De asemenea, sunt definitivate cercetirile in 27 de
cauze penale, cu propunere de sesizare a instanlelor.

in anul 2001, s-a constatat ci importante venituri ilicite

care se

constituie in fraude de mari proporfii in dauna bugetului statului gi

care alimenteazd fenomenul de coruplie - se oblin prin incdlcarea

prevederilor legale ce reglementeazi importul, producerea,

procesarea gi comercializarea alcoolului, indeosebi datoritd
neachitdrii contribufiilor legale datorate statului. Astfel, in acest an
au fost controlate peste 340 societdli comerciale care au ca
principal obiect de activitate producerea gi comercializarea
alcoolului, constatdndu-se ci la I l3 dintre acestea legislalia
economico-financiar[ a fost incilcatd; de relinut este faptul ci au
fost constatate 88 infracliuni, prin care bugetul statului a fost
pigubit cu peste 600 miliarde lei.
Pe fondul cregterii volumului de comer! exterior, mulli agenli
economici folosesc documente strdine vamale falsificate insolite de
acte legale de transport sau subevalueazd mdrfiirile importate, ceea
117

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ce conftibuie la amplificarea economiei subterane $i proliferarea

corupfiei. Spre exemplificare, numai de 4 societSti - care au
importat aparaturd electronicd gi de uz casnic, covoare gi flori statul a fost prejudiciat inilial cu 65 miliarde lei. in ceea ce privegte
subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marcd
germand importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri sau 4
aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat in vami la
valoarea de 20 DM.

in

continuare nerezolvate de justiiie probleme legate de

adopliile intemafionale, cazluri de abuzuri gi coruplie care au avut o
reaclie negativl gi in strdindtate.

Sunt

Toate acestea nu sunt fenomene apdrute in anul 2001. Societatea

rom0neascd le-a inregistrat de aproape un deceniu gi in forme din
ce in ce mai acute in ultimii ani.

Ciile deschise influenlelor gi ingerinlelor in sfera justiliei, mai ales

prin modificirile din 1997 ale Legii de organizare judecltoreasci gi
prin activitatea Consiliului Nalional de Acliune impotriva
Corupfiei qi Crimei Organizate, au avut serioase implicalii in
evolulia ascendenti a fenomenului corupfiei.
Asumdndu-ne, in decembrie 2000, rdspunderea guverndrii, ne-am
luat qi obligalia de a lupta impotriva corupliei, de a g[si gi aplica

tehnicile de control social cele mai eficiente. Dupd abandonul

declarat oficial in anul 2000 de citre factorii politici angajali in
combaterea corupfiei, am reconstruit institulii, le-am consolidat pe
cele existente gi am trecut la aplicarea de misuri concrete. Seclia
specializati" in combaterea corupliei din cadrul Parchetului a
inceput sI funclioneze efectl din acest an, degi a fost infiinlat6
prin lege, cu 2 ani in urm6. in acest context, in anul 2001 numIrul
persoanelor deferite parchetelor pentru acte de coruplie a fost de
7.900, cu 33Yo mai mult decdt in anul trecut. Printre persoanele
cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali gi directori, 23
de funclionari bancari, 24 funcfionari vamali gi 339 manageri ai
unor societifi comerciale sau regii autonome.
118

Bilanl la un an de guvernare

Pe primele 11 luni, autoritelile Ministerului Public au frnalizat

anchete referitoare la 2.386 de persoane. Din Ministerul de Inteme
sunt in cercetare penali 356 cadre, din care 62 pentru fapte legate
de coruplie. In domeniul criminalitSlii economico-financiare au
fost cercetate peste 61.000 persoane cta,I9%o mai mult dec6t in anul
anterior, in special directori de societlli comerciale (2.062),
funclionari din administralie (753), lucrdtori din b[nci (158),
funclionari vamali (137).
Justilia a inceput un proces de autoevaluare gi de indepirtare din
structuri a organismelor cu risc de coruplie, precum gi de
identificare gi tragere la rbspundere a celor care, intr-o formi sau
alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mdsuri impotriva unor
magistra{i. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere
in judecatd, 4 magistrali au fost deferili justiliei, s-au inaintat 14
cereri Consiliului Suprem al Magistraturii in vederea indepdrtirii
din justilie pentru incompeten![, precum Si 45 avize de cercetare
penal5 gi trimitere in judecati pentru notari. Dar, ceea ce este
deosebit de grav, constd ?n faptul cd acest fenomen s-a ndscut din
toleranla gi duplicitatea fostei guverndri, pentru cd in toate cazurile
semnalate sunt in discufie acte s6vdrqite in anii 1999-2000,
perioadd in care ministrul justiliei nu a avizat cercetarea penald sau
nu s-a exercitat acliune disciplinard.

Degi vom acliona cu fermitate pentru aplicarea strategiei gi

Programului nafional de combatere a corupfiei, noi nu facem din
acest complex de mlsuri un instrument de luptd politicS, pentru cd
Guvernul nostru a decis si aclionim in respectul legii, al
principiilor statului de drept, al independenlei puterii judecitoregti.
Reforma adminis traliei

Prin activitdiile desf5gurate in cursul acestui an, Guvernul a abordat

frontal procesul de accelerare a reformei in domeniul administraliei
publice centrale pi locale, fapt recunoscut, de altfel, prin Raportul
de lzrd al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat in luna

u9

Adrian Ndstase

SDre normalitate

noiembrie. Raportul constati progresele substanliale realizate fa\i

de anul trecut in domeniul administraliei publice.

la necesitatea apropierii administraliei publice de

cetdlean qi a cregterii cafitalii serviciilor fald de contribuabil,
precum gi de la exigenlele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat
recent Strategia privind accelerarea reformei administraliei publice
Pornind de

gi

Strategia privind planul nalional

de

informatizare

administrafiei publice. in anul 2001 am aclionat pentru realizarea

obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, asigurdnd:

cre$terea semnificativd

a capacitdlii manageriale a Guvernului

gi a cooperirii interministeriale;

descentralizarea atribufiilor gi competenlelor c6tre autoritilile

administraliei publice locale;

includerea fostelor agenfii departamentale in structura

Guvernului, in scopul imbundtilirii coeziunii administraliei gi
coerenlei actului de decizie; reducerea cu

22%o

a personalului din

instituliile bugetare la nivel central;

r constituirea structurilor responsabile in ministere cu
managementul procesului de pregdtire a integririi in Uniunea
Europeand gi, respectiv, a relafiei cu Parlamentul;
o aprobarea infiinldrii Institutului Nalional de Administralie,
avdnd ca principald atribulie pregitirea la standarde europene a
funclionarilor publici;
o adoptarea unei noi Legi privind administralia publicd locali,
prin care se asiguri consolidarea autonomiei publice locale,
administrative qi financiare, descentralizarea qi demilitarizarea
serviciilor comunitare gi definirea relaliilor dintre autoritdlile
centrale gi locale;

aprobarea Legli serviciilor publice de gospodirie comuna16,

prin care se va reglementa - impreuni cu legislalia secundari organizarea coerentb gi desfbgurarea normali a serviciilor pentru
contribuabil la nivelul fiecirei localititi.

120

Bilanl la un an de guvernare

in acest an s-a aclionat pentnr implementarea Legii statutului

funclionarului public gi a legislaliei secundare pentru acest
in scopul asigurdrii stabilit[lii gi continuitSlii in funcliile
publice, al depolitizdrii qi debirocratizirii administraliei publice
centrale gi locale; Guvernul va adopta in perioada imediat
urmitoare strategia privind managementul funcliei publice gi al
domeniu

fi.rnclionarilor publici.

anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a

autoritdlilor locale in derularea unor programe cu asistenli

in

internafionali; de altfel, unele judele 9i municipii au inceput chiar

contractarea directS de credite externe, frrd garantja statului,
destinate imbunitilirii infrastructurii locale.

Pe 1l luni, consiliile judelene gi locale de la municipii, orage qi

comune aurealizat investilii de peste lI'433 miliarde lei, din care
7.294 miliarde lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la
bugetul de stat gi 1.866 miliarde lei din surse externe. Investilii
importante s-au realizat in infrastructura localitdlilor pentru
alimentdri cu ap6, canalizdri gi depozite ecologice pentru deqeuri
(2.562 miliarde lei), incdlzire, relele de gaze 9i termoficare (820
miliarde lei), drumuri judelene gi comunale (1.460 miliarde lei),
obiective social-culturlle (4.215 miliarde lei). it anul 2002,
volumul investiliilor care se vor realiza de cltre consiliile judelene
qi locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, in creqtere de 2,5
ori, in termeni reali, fal6 de acest an.
Respectarea drepturilor omului

Romdnia respecti normele internalionale in ceea ce priveqte

proteclia drepturilor pentru cetilenii care aparlin minoritdlilor
nalionale. in opinia noastr6, semnarea qi ratificarea documentelor
europene in problema minoritililor, utilizatea limbii materne in
administralie, infiinlarea Consiliului Nalional al Minoritalilor
Nalionale, adoptarea Ordonanlei Guvemului privind prevenirea 9i
combaterea discriminlrii, adoptarea Hotiririi Guvernului privind
crearea Consiliului Nafional pentru Combaterea Discriminirii,
121

Adrian Ndstase

Spre normalitate

utiliz[rii limbii materne pe toate treptele de

inv6!6mdnt sunt cateva dintre acliunile pe care Romdnia le-a
intreprins pentru institulionalizarea dialogului interetnic Ai
rezolvarea pe cale pagnici a problemelor dintre majoritari qi
minoritari.

precum gi posibilitatea

in acest an, Guvernul a adoptat Shategia nalionald pentru

imbun[tifirea situaliei romilor, document concret gi realist,
apreciat in toate valorile internalionale referitoare la Romdnia,
menit sd asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al intregii

societili romdnegti.

Am fbcut progrese semnificative, iar \ara noastrl este considerat[

un model de gestionare a relaliilor interetnice. Apreciem

cd

actualul cadru legislativ romdnesc asigurS respectarea drepturilor

cetdlenilor aparlindnd minoritililor nafionale, pornind de la
administralia locald gi mergdnd pdnd la educafie, organizare civicd
qi politici.
Integrarea nord-atlanticd Si reforma armatei
La preluarea mandatului, procesul de reformd a armatei se afla intr-un
deficit de credibilitate, indeosebi sub raportul respectdrii propriilor
angajamente. in aceastd situalie, Guvernul a modificat fundamental
abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriaie,
precum gi al ritmului, lindnd seami de obiectivele summit-ului de
la Praga. Astfel, in anul 2001 au fost implementate 17 obiective de
parteneriat Romdnia - NATO, f4a de numai 5 pdni la sfhrgitul
anului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizatd in anul 2000, analiza

activitdlilor de pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATO
efectuatd in acest an de cdtre secretariatul alianlei a evidenliat o
atitudine favorabild gi rezultate pozitive. Pregdtirea ciclului al IIIlea
al Programului nalional anual pentru aderarea Romdniei la NATO
a fost prezentat in luna octombrie gi a fost apreciat pentru
seriozitatea gi coerenla acliunilor propuse. Romdnia a fost primul
122

Bilan! la un an de guvernare

candidat care a inaintat documentul respectiv

NATO, dupS consultdri cu membri ai alianlei.

la

Secretariatul

incd de la inceputul anului s-a acfionat pentru imbundtilirea actului

de administrare a organismului militar, declangAndu-se totodat6
procesul de intensificare a efortului de integrare in structurile euroatlantice. Obiectivul strategic asumat in Programul de guvernare a
fost abordat, in acest an, prin restructurarea forlelor in vederea
constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forlele
NATO qi capabile sd contribuie la securitatea regionald.

acelaqi timp, a fost pus la p;rrut un sistem cuprinzdnd

compensdri, cursuri de reconversie profesionalS 9i convenlii cu
agenlii ale statulrri. pentru preluarea forlei de munci
disponibilizate. Drept urmare, in anul 200I, atmata a fost resirinsi
cu peste 4.100 ofiferi, din care 44 genetali. Dinamica 9i proporliile
acestui proces au'fost apreciate de statele membre ale alianlei. in
acest context" in anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective
asumate prin al doilea plan nalional de aderare.

in

in perioada urm[toare, ne vom concentra atenlia asupm unor

domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea qi operulionalizatea

fo4elor in contextul compatibifitilii cu NATO; participarea la
operaliunile conduse de NATO, inclusiv in cadrul unor structuri
multinalionale; managementul spaliului aeian, al sistemelor de
comunicalii gi informaticl, logistic6 9i infrastructuri; reforma
sistemului de inv6!6mdnt militar.
Considerbm cd direclia noastrd de acliune este bine definitd 9i ne
bucur6m de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate in
Programul nalional anual de pregdtire a aderirii la NATO. Folosim
asistenla oferiti de parteneri in sprijinul efortului nostru general de
integrare in alianli, subliniind in mod special aportul deosebit al

secretarului general al NATO, sir George Robertson. Yizita

efectuati la Bucuregti de secretarul general al NATO a confirmat
faptul ci suntem pe un drum bun gi c5, urmirind cu acelaqi
dinamism indeplinirea angajamentelor asumate, putem s[ fim
tL)

Adrian Ndstase

Spre normalitate

optimigti in ceea ce prive$te decizia de anul viitor de la Praga.

Suntem congtien{i ci admiterea in NATO depinde de noi, de
stabilitatea politicd gi social6, precum gi de progresul reformei
economice.

in vederea suslinerii procesului de pregdtire pentru aderare a fost

asigurati o perspectivi bugetari pe termen mediu, clar[, solidd gi
sustenabilS, aprobatd de cdtre Parlamentul Romdniei.

Acumuldrile la care m-am referit, realizate intr-un timp scurt gi cu

eforturi considerabile, s-au concretizat in faptul cd Romdnia este
astizi un candidat cu $anse reale, sporite fald de anul 2000, de a fi
invitatA sd adere la NATO cu prilejul summit-ului de la Praga din
anul viitor.
Lupta impotriva terorismului internalional

Romdnia a reactionat prompt qi solidar la constituirea coaliliei

internalionale impotriva terorismului. Mesajul politic transmis a
fost acela cE RomAnia igi asumd, concret, responsabilitSlile pe care
le implicd apartenenla la grupul de state ce impdrtigesc valorile
euroatlantice. RomAnia a fost primul dintre statele candidate la
aderare care a frcut o oferti concreti de a contribui la eforrurile
operalionale ale alianlei, decizie care a fost aprobatd imediat de
Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalS; Guvernul qi
Parlamentul au demonshat cd Romdnia inlelege sd igi asume,
deopotrivi cu membrii alianlei, responsabilitatea fald de valorile in
numele cirora doreqte si adere la NATO.
Reaclia noastrd la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsitd de
echivoc. Am pus la dispozilia coaliliei antiteroriste internafionale,
at6t spaliul aerian terestru gi maritim, cdt gi o ofertS de fo4e, care
demonstreazd capacitatea noastrd de a acliona ca membri de facto

ai

alianlei. Rolul Preqedintelui Romdniei, al Parlamentului qi

Guvernului in acest context a fost esenlial, iar atitudinea Romdniei
a fost apreciatd pe deplin de SUA qi de NATO.

114

Bilan! la un an de guvernare

Aq vrea sd menlionez, pentru deplina inlelegere a lucrurilor, ci

progresele inregistrate in plan intern - relansarea economicd,
seiozitateaindepliniriiangajamentelor,rezttltateleevidenliateprin
Raporhrl de lari - au determinat imbundtillirea imaginii qi
credibilitafli activita$i guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat,
de altfel, la intilnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la
Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris gi Roma,
amplu relatate de mass-media interni pi internalionald.
PaSii tnainte Si prioritdli pentru viitor
tn integrarea europeand

Pregitirea Romdniei pentru aderarea la Uniunea Europeand a

dobdndit o consistenli sporitd prin remodelarea institulionald de
coordonare qi execulie a acestui proces, precum qi prin realizarca
unui dialog eficient cu instituliile comunitare.

Noul mod de abordare a relafiei dintre Romdnia 9i Uniunea

Europeani a determinat, in acest an, un progres important in
rcalizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, a;a cum sunt
evidenliate in Raportul de lard pe anul 2001 al Comisiei Europene

qi in

Raportul prezentat Parlamentului European. Rapoartele

conlin, in mod firesc, recomandiri care impreuni cu prioritIlile din
Parteneriatul de aderare constituie elementele de bazd ale
Programului de misuri pentru intensificarea gi accelerarea
pregdtirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va duce la
indeplinirea criteriilor economice de aderare gi la deschiderea
tuturor capitolelor in perioada preqedinliei spaniole.
Suslinerea RomAniei de cdtre Comisia Europeand gi Parlamentul
European, de state membre, exprimati - atdt in cele 8 conferinle de
aderare care au avut loc in acest an, cdt gi la Consiliile europene de

la Griteborg qi Laeken - este neechivocd: Romdnia are $ansa

ader[rii la Uniunea Europeani, recuperdnd decalajele fali de
celelalte !6ri candidate gi rdmdnerile in urmi in etapa de negociere.

Este insd de relinut cd situalia actuali se datoreazd integral

intdrzierilor in elaborarea documentelor de pozi]gie cumulate pdnd
r25

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

in anul 2000. Astfel, dacd celelalte !6ri

candidate

din

grupul

Helsinki aveau depuse toate documentele de pozilie la sffirqitul

anului 2000, Rominia a putut sd frnalizeze aceasti etapl abia in
2001. Astdzi putem aftma cd am recuperat acest handicap, crednd
astfel condi,tiile pentru accelerarea procesului de negociere.

in acest moment, consider cd important este si inlelegem ci

negocierile pentru integrarea europeand reprezintd,, de fapt, o
excelent[ oporhrnitate pentru a moderniza economia gi cd, ?n
realitate, este vorba de doui procese simultane. Procesul de
modernizare economic6 internd care faclliteazd, integrarea
Romdniei in Uniunea Europeani $i, pe aceastl bazd, decizia
politici a Comisiei Europene privind modelul extinderii.
Pe acelaqi plan, al intensificdrii

activitilii

inscriu ac{iunile privind atragerea

de pregdtire a aderdrii, se

gi

utilizarca fondurilor

comunitare nerambursabile. Astfel, in ceea ce privegte Programul

ISPA, Romdnia ocupd primul loc intre ldrile candidate din punct de
vedere al volumului de fonduri atrase. In anul 2001, au fost

semnate memorandumuri

de finanlare

pentru proiecte

de

infrastructurd de transport gi de mediu in valoare de 930 milioane

euro, la care se adaugi cofinanldri de la BERD, BEI gi comunitilile
locale romdne de circa lmiliard de euro. Principalele proiecte de
investigii, dintre care multe deja in derulare, vizeazd reabilitarea
refelelor de alimentare cu ap[, de epurare a celor uzate, precum gi

lucrdri de canalizare din municipiile Br[ila, Arad, Cluj, Oradea,

Focgani, Timigoara, TArgu Mureq, Paqcani.

in ceea ce privegte proiectele de construclie qi reabilitare a

drumurilor sunt avute in vedere autostrada Bucuregti-Cernavodi,
secliunea de cale feratd Bineasa-Fetegti, drumurile na,tionale
Bucuregti-Giurgiu, Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj gi altele.
ln

ceea ce priveqte Programul SAPARD, ?ncepdnd cu luna

februarie au fost recuperate toate intdrzierile in semnarea gi
ratificarea acordurilor cu Comisia EuropeanS, adaptirile legislaliei
rom6ne necesare pentru infiinlarea instituliilor necesare gestionlrii
126

Bilan! la un an de guvernare

unui volum de fonduri de peste lmiliard de euro; programul se aflA

infaza de frnalizare a acreditirii nafionale.

Guvernul RomAniei a salutat decizia Consiliului minigtrilor de
justilie gi de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul
JAI) de eliminare a vizelor pentru cetdlenii romdni care doresc sd
cdldtoreascd in spaliul Uniunii Europene incepdnd cu 1 ianuarie
2002. Este indiscutabil c6" decizia Consiliului JAI confirmi
progresele inregistrate de Romdnia in domeniul controlului
frontierelor, luptei impotriva crimei organizate gi corupliei,
imbundtilirii substanliale a securizirii documentelor de cilitorie pi
al controlului migraliei ilegale. in luarea acestei decizii au fost
apreciate eforturile considerabile depuse, deopotrivd, de Guvernul
gi Parlamentul Rom6niei pentru dezvoltarea cadrului legislativ qi
institulional, pentru armonizar ea legislaliei romdne cu standardele
europene in materia extrddirii qi regimului strdinilor, a frontierei de
stat a Romdniei, a organizdrii gi funcliondrii Poliliei de Frontieri, a
statutului qi regimului refugialilor in tara noastr6. Relevim,
totodate, eforturile fbcute in acest sens pentru ratificarea unor
importante convenlii ale Consiliului Europei, ce fac parte
integrantd din acquis-ul comunitar.

Evident, aceste rez;ultate nu ar fi fost posibile ftrd adoptarea, in

primele zile ale lunii ianuarie 200I, a Planului de acliune in
domeniul vizelor, plan transmis Consiliului Uniunii Europene,
apreciat gi monitorizat ca atare de acest important organism.
Guvernul nostru a trebuit sd solulioneze problemele dificile ldsate
nerezolvate de guvernele anterioare, constdnd in blocarea
dialogului cu statele membre, in mod special cu Germania, gi in
ignorarea avertismentelor adresate inci din 1999 de Cehia cd va
introduce vize, dacd anumite solicitdri nu vor

fi

satisftcute.

Salutind decizia Consiliului minigtrilor de justilie gi interne privind

ridicarea vizelor, Guvernul este congtient de obligaliile ce ii revin
in contextul in care granilele Romdniei vor deveni frontierele
exteme ale Uniunii Europene. in continuare, vom gestiona, cu toatii
127

Adrian Ndstase

Sore normalitate

rdspunderea, consecinlele acestei importante decizii

a Uniunii

Europene.
Este pentru mine o onorantd indatorire sd mulEumesc Parlamentului
pentru modul responsabil in care a inleles si acorde prioritate
promovlrii legislaliei noashe, armonizatl cu cea din Uniunea
Europeani qi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - il va acorda in
continuare in acest important domeniu.

Promovarea RomAniei cfl actor internafional semniJicativ

Politica externl a Romdniei s-a aflat in anul 2001 in fala unei
misiuni de cea mai mare rdspundere, ce decurge din noul statut al
!5rii noastre in ansamblul relaliilor internafionale, in primul rdnd in
procesul de aderare la Uniunea Europeani, ca gi prin calitatea de
candidat important pentru urmitoarea etapi a lnrgirii Alianlei
Nord-Atlantice.
Prezen[aRomdniei in viala internalionald s-a distins prin:

o iniliativi in promovarea

proiectelor ce pot aduce beneficii

pentru securitatea gi prosperitatea !5rii;

o rigoare in indeplinirea obiectivelor strategice gi a angajamentelor
asumate;

o
o

demnitate in suslinerea intereselor noastre nalionale;

construclie solidd gi de incredere in relaliile cu partenerii nogtri,

in primul rdnd cu !6ri1e din spaliul euroatlantic, de care sunt legate
profund prioritifile externe ale lirii noastre.

Anul 2001 a fost un an intens in plan diplomatic, in care RomAnia a

delinut pregedinfia OSCE pi pregedinlia Comitetului mixt al
CEFTA. Bucuregtiul s-a afirmat in repetate rdnduri ca un centru de
interes pentru Europa gi pentru intreaga lume, glzduind
evenimente majore in viala internafionall: Conferinla Ministeriall
a OSCE, Reuniunea Regionald a Pactului de Stabilitate pentru SudEstul Europei, Summit-ul CEFTA gi Summit-ul pentru Mediu 9i
Dezvoltare Durabili, reuniuni regionale ale cooperdrilor din
r28

Bilan! la un an de guvernare

domeniul economic sau

in

domeniul combaterii ameninlarilor

neconventionale, crimei organizate.

Fa!6 de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare' s-a

aclionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a
aderdrii Romaniei la structurile europene 9i euroatlantice, prin
?nt[rirea relaliilor de parteneriat gi cooper[rilor strategice cu !6rile
membre ale Uniunii Europene 9i NATO' Romdnia gi-a indeplinit
cu succes mandatul preqedinliei OSCE, una dintre
responsabilitalile cele mai prestigioase in plan internalional ale !6rii
noistre in ultimele decenii. Jara noastrd a continuat sI iqi
consolideze rolul sdu dinamic in plan regional pe baza unor
strategii coerente qi urmdrite riguros de Guvern, pentru punerea ?n
valoare a potenlialului de cooperare cu firile vecine qi din
vecinitate.

in centrul politicii externe promovate de Guvernul Romdniei s-a

aflat gi se afl6 suslinerea 9i ap6rarea intereselor directe ale
cetSleanului romdn - ca cetdlean al Europei Unite
siguranfa, prosperitatea qi demnitatea sa.

in

-,

precum qi

acelagi sens, acliunile externe au promovat cu profesionalism

interesele economice ale Frii noastre, in primul rdnd prin

asigUrarea deschiderilor politice necesale pentru pitrunderea pe noi
piele de desfacere a produselor romdneqti, o buni rcprezerftare a
intereselor noastre economice gi a oportunititilor de afaceri 9i
investilionale din Romdnia'
D ezvoltarea p arteneriatelor

bilaterale

in plan bilateral, Guvernul a urmdrit relansarea relafiilor cu ldri de

importanlI strategicd pentru interesele de politicd externd ale
Romdniei, reconfirmarea prin rcztltate concrete a parteneriatelor
stabilite cu !6ri membre ale UE 9i NATO, aqezatea pe o bazS nou6,
credibil[ 9i productiva, a relaliilor bilaterale cu state fa\i' de cate
RomAnia are interese majore in plan politic ai economic.

129

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Anul 2001 reprezinti o etapd de vdrf pentru intensitatea dialogului

politic dintre Romdnia qi SUA. Contactele la nivel inalt cu

reprezentanlii Administraliei americane, disculiile de substanl6
avute cu preqedintele gi vicepregedintele SUA, cu secretarul de stat,

cu membri ai Congresului gi cu reprezenta\i ai unor importante

companii au confirmat gi intdrit Parteneriatul strategic romdnoamerican.

ln

acest an Rom6nia a marcat o dinamicd nou6 in relaliile cu

Germania, Franfa, Marea Britanie, Italia, concretizati, in dialogul
politic la nivel ?nalt cu gefii guvernelor din aceste !1ri 9i prin noi
proiecte de cooperare economicd bilateralS. Acestea au confirmat:

r o structurare

dinamicd, bazatd pe incredere,

a relaliilor

cu

Germania;

o
o
.

substanla

politici a parteneriatului special romdno-francez;

parteneriatul productiv cu Italia;

cooperarea strategici cu Marea Britanie.

Au fost

aSezate pe noi baze de incredere gi deschidere deplini

relaliile cu Spania, Olanda, Belgia gi cu !6rile nordice gi s-a reugit
rezolvarea problemei datoriei Romdniei fali de Suedia, care trena
de aproape 50 de ani, readucdnd relaliile rom6no-suedeze in cadrul
firesc de cooperare. Au fost reconfirmate excelentele relalii cu
Grecia gi Turcia, prin dialogul politic la nivelul cel mai inalt.

Guvemul a continuat si promoveze proiecte concrete de cooperare

liri membre gi candidate la Uniunea Europeand, cu
Canada, confirmdnd prestigiul gi identitatea Rominiei ca viitoare
membri a Uniunii Europene gi candidat credibil pentru aderareala

cu celelalte

NATO.

Rom0nia este interesati in construirea unor bune relalii de

cu Federalia Rus[, urmdrim, totodatd, relansarea gi
dezvoltnea legiturilor economice gi comerciale romdno-ruse.
Conduita pragmaticd promovati in aceastd relalie confirmd pozilia
conform cireia a fi pro-Vest nu inseamnd a neglija Estul.

parteneriat

130

Bilanl la un an de guvernare

Contactele politice din acest an indici premisele relansirii

cooperdrii bilaterale, in special a cooperdrii economice. In
negocierile privind Tratatul politic bilateral am inregistrat
dezvo\tdri semnificative. Evaluarea preliminard a modului in care
se desfbgoard acestea permite aprecierea ci aspectele in suspensie
vor putea ftrezolvate in cur6nd.

Obiectivul aderirii la Uniunea Europeand a fost intirit prin

dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie
coerentd, pe stabilirea unor relafii consolidate cu lirile centraleuropene, de care ne leagd preocuplri comune de cooperare. Au
fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii noEtri
iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceasti
relalie qi incurajdnd consecvent evoluliile democratice din aceastS
!ar6. Cooperarea cu Bulgaria, in sensul Parteneriatului de bund
vecinitate dintre lirile noastre, a constituit o temi prioritard pe
agenda promovat[ de Guvernul Rom6niei in dialogul cu noile
autoritili guvernamentale de la Sofia.

in relafia cu Ungaria am continuat s[ demonstrdm disponibilitatea

noastrd de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizatea
proiectelor economice in avantaj reciproc. in ultimele luni au fost
realizate demersuri diplomatice consistente legate de conlinutul
Legii privind statutul maghiarilor de peste granile. Pozilia
Romdniei pe aceastd tem[ a fost confirmat5 de reprezentan[ii unor
importiante organisme gi institulii europene, in primul rdnd de
Comisia Europeani pentru Democrafie prin Drept de la Venefia.
Guvernul Romdniei a urmlrit cu consecvenlE respectarea cadrului
normal de dialog bilateral bazat pe prevederile tratatului de bazd,

pe normalitatea relaliilor de bun6 vecinitate gi pe respectul

reciproc, suslindnd, totodat6, eliminarea prevederilor
discriminatorii fa[ de cetilenii romini ale legii, aflate in
contradiclie evidentS cu normele europene.

in relafia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o

parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera gi spafiul
maritim gi, pe de altd pafte, de lansarea proiectului Parteneriatului

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

romano-ucrainean pentru Europa, de dorinla comunl pentm

cooperare economice, pe care o vom concretiza in cursul viziteila
Bucuregti a primului-ministru ucrainean, in luna ianuarie anul

viitor.
Pe parcursul acestui an relaliile cu Republica Moldova au fost
marcate de evolufiile politice de la Chiqindu, abordarea de cdtre
Romdnia a relaliilor bilaterale fiind deschisd 9i pragmatici. in
pofida eforhrrilor pi deschiderii depline a Guvernului Romdniei
pentru intirirea cooperdrii bilaterale, rispunsurile autorit[filor de la
Chigindu nu au fost intotdeauna sincrone. Rom6nia a contribuit la
admiterea Republicii Moldova in Pactul de stabilitate 9i la
suslinerea intereselor acestei !5ri pentru a avea acces la proiectele
de dezvoltare promovate de Comisia Europeand gi Pactul de
stabilitate.

Guvernul Rom0niei a continuat sd promoveze consecvent, prin

dialogul politic la nivel inalt gi prezenla tot mai eficienti a
companiilor romdnegti, dimensiunea estic5 a cooperdrii. Prin
pozilia si geostrategicd, Romdnia reprezintl puntea prin care
Uniunea Europeanl poate si igi proiecteze rolul gi capacitatea sd de
motor al economiei mondiale spre spaliile intranzilie de dincolo de
Marea Neagr6, citre Marea Caspicd gi Asia CentralS.
Romdnia in arena politicilor globale

Caracteristicile demersului romdnesc pentru integrarea in NATO gi

in promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeanl au fost:
realism, solidaritate cu ceilalli candidali, punerea in valoare cu
eficienld arealizdrilor in plan intem in vederea aderirii.
Guvernul Romdniei a promovat calea solidaritilii cu toli candidatii
la NATO, atitudine consacrati in cadrul noii cooperdri Vilnius-l0,
la care Romdnia este parte qi la care contribuie cu convingerca cd
partenerii de astizi vor fi alialii de miine.

Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilS a fost gi

rdmdne un instrument concret gi convingitor al promovdrii
l)L

Bilanl la un an de guvernare

candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul fo4elor politice

parlamentare in jurul obiectivelor fundamentale de politicl externi
a fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciliu a
fost inceput o dati cu instrumentarea Shategiei nalionale de
aderare la NATO, asumatd de Guvern.

Eforturile Guvernului Rom6niei pentru suslinerea intregii activitAli

a pregedinliei OSCE au fost considerabile gi apreciate in cei mai
buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care lara noash[
gi le-a propus la asumarea mandatului preqedinliei OSCE au fost
realizate integral. Aceastd misiune a fost un test important al
gradului de implicare a lhrii noastre in glsirea unor formule de
securitate pentru a face fa!6 noilor provocdri inainte de aderarea la
UE gi NATO. Rom6nia a confirmat capacitatea sa de a fi un
partener capabil sd iqi asume responsabilitdli de anverguri qi sd
duci la ?ndeplinire angajamentele luate. In acest context nu se
poate omite sublinierea gansei dar gi a rdspunderii care a tenlJtzt
pentru lara noastri din faptul, ftri precedent, cd Rom0nia a definut
in acelagi timp, atdt conducerea ramurii guvernamentale, cdt 9i a
celei parlamentare a OSCE. Prin modul in care am reugit integrarea
acestor doui dimensiuni am mdrit atdt relevanla aportului politic
romdnesc pentru OSCE, cdt gi relevanla OSCE pentru pacea,
securitatea gi stabilitatea g1oba16.

O atenlie speciald a fost acordat5 intdririi rolului gi contribufiei

Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,

in primul rdnd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza

unei strategii de acliune a Rominiei in plan regional. In acelaqi
timp, Rom0nia a avut o prezenll activd gi iniliative de referinl6 in
cadrul cooperirilor regionale la Marea Neagrd, Iniliativa Central
Europeani 9i SECI.
Un moment de referinl[ in afirmarea Romdniei ca important factor
de stabilitate gi promotor al cooperdrii regionale l-a constituit
Conferinla Regionald a Pactului de Stabilitate, organizatd in luna
octombrie la Bucureqti. Cu aceastl ocazie au fost reconfirmate
IJJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

proiectele de infrastructurl pentru care Romaniabeneficiazl de cea

mai importanti sumi alocatdin plan regional.

in

promovarea intereselor economice in plan extern, o atenlie

speciali a fost acordati revitalizirii legdturilor cu partenerii din
afara spaliului euroatlantic, urmdrind redeschiderea de piele de
desfacere pentru produsele rominegti, in special in America Latind,

lirile

arabe gi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru

aprovizionarea

cu materii prime gi

recuperarea datoriilor

contractate inainte de 1990.

Prioritar pe aceste spalii a fost identificarea nigelor de oportunitate

pentru interesele economice ale Rom6niei. Africa reprezintl o

surs[ incd insuficient valorificatd. Ministerele de resort au alcituit
un inventar de oportunitdli economice, care va fi urmdrit in
acliunile externe gi in promovarea intereselor asocialiilor private
ale intreprinzitorilor gi exportatorilor din Romdnia.
Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare
consolidirii relaliilor economice cu firi din aceste zone, in special
din Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentari, cu deosebire la
nivelul preqedinlilor celor doul Camere.
RomAnia a fost o prezenld activi qi recunoscutd in dezbaterile
privind rolul viitor gi reformele necesare unor institulii cu vocafie
universald, in primul rdnd ONU. De asemenea, a fost continuatl
participarea in cadrul Consiliului Europei, organiza[ie in care
parlamentarii romdni se bucur[ de prestigiu. La Strasbourg, la fel
ca gi la New York, Bruxelles qi Geneva, Romdnia se afirmd ca un
contributor la migcarea universal5 de promovare qi asigurare a
respectirii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparlindnd
minoritdlilor nafionale.
Politica externe a continuat s[ promoveze proiectele de sprijinire a
comunitSlilor rom0negti de peste hotare, pentru consolidarea
identit5lii 1or culturale, pebaza normelor europene. A fost adoptati
Strategia privind relatiile cu romOnii din afara granilelor, cu atenlie
speciald privind problemele romdnilor din vecindtatea tirii.
134

Bilan{ la un an de guvernare

Guvernul Rom0niei a iniliat gi susline din acest an Proiectul ,,Casa

Rom6niei", dedicat intdririi relaliilor Romdniei cu comunitilile

rom6negti de peste hotare, dar gi pentru promovarea intereselor
economice romdnegti in strdindtate. Fondul Romdnia, constituit la
iniliativa Guvernului, va fi un suport semnificativ, atdt pentru
activitdlile de promovare a intereselor economice qi comerciale de
export ale mediului de afaceri din !ar6, cdt gi un sprijin consistent
pentru viitoarele acliuni ale,,Casei Romdniei".

in intreaga activitate de promovare a politicii externe a Romdniei,

Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preqedintelui
Ion Iliescu gi al Parlamentului. Prin contribulia diplomafiei
parlamentare am reugit sd promovim o politicd externd coerentd qi
eficientd, dedicatd pe deplin intereselor nafionale ale ldrii noastre.
Refo rm a in stitagiilo r

P o litic e

decembrie 2000, Guvernul PSD s-a angajat gi cred c6, in buni

parte, a reugit sd restabileascd raporturile constitu,tionale dintre
Executiv qi Legislativ, prin repunerea Parlamentului in rolul siu de
reprezentant suprem al poporului romdn 9i de unic[ autoritate

in

legiuitoare atdrii.

impreuni cu Parlamentul, prin simpliftcarea procedurilor

de

dezbatere gi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienlei

in desfbgurarea activitllii legislative; pdn6 in acest moment, au fost
adoptate 9i promulgate 748 de legi.

inrealizarea Programului legislativ pentru perioada 200I-2004 au

fost elaborate gi prezentate proiecte de acte normative pe domenii,
in concordanll cu reglementdrile comunitare in materie, precum 9i
cu prevederile cuprinse in tratatele internalionale la care Romdnia
este parte.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin qi

continuu, prin informiri, puncte de vedere pe care Guvemul le-a
prezentat la iniliativele legislative parlamentare, rispunsuri la
135

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

intrebirile sau interpeldrile deputalilor qi senatodlor

adresate

membrilor Guvernului, mofiuni simple, asumarea rispunderii.

Cu privire la modul

in care ne-am indeplinit angajamentele

asumate am sd citez cdteva evaluiri recente ale Comisiei Europene,

din Raportul de lard pentru Romdnia pe anul 2001, referitor la

in capitolul intitulat Criterii politice - Democralia gi
statul de drept, in care se afirm6: ,,Eficienfa puterii legislative,

Parlament,

identificati drept o problemd deosebitd in rapoartele precedente, s-a

imbundtilit considerabil [...]". inaintea alegerilor, corpul legislativ
se gdsea in stare de paralizie, ca urmare a sl[biciunii coaliliei de la
putere.
Una dintre primele iniliative ale noului Parlament a fost reformarea
funcfiondrii celor doud Camere, cu scopul accelerdrii procesului

legislativ [...]. S-au luat o serie de misuri de imbundtdtire a

relafiilor dintre legislativ gi executiv [...]. Num[ru] de legi adoptate
de Parlament a crescut semnificativ de la inceputul anului [...].
Toate agenliile guvernamentale au fost subordonate ministerelor,
ceea ce a imbunitilit coeziunea administrafieil...].

Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea

regulamentelor Camerei Deputafilor gi Senatului, a dus, pe de o
parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altb parte, la
transferul centrului de greutate al dezbaterilor in comisiile

permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei

Deputafilor, al Senatului sau al gedinlelor comune au devenit forum
de dezbatere politicd gi de decizie final[.

Pe plan legislativ, Guvernul a aclionat in doui direcfii: pe de o

parte, a reexaminat proiectele de lege iniliate in legislatura 1996-

2000, aflate

in

momentul preludrii guverndrii

in proceduri

de

legiferare la Parlament, prezentdnd punctul sdu de vedere asupra

acestora, in concordanld cu mdsurile propuse prin programul nostru
de guvernare.
Pe de alt5 parte, a iniliat noi proiecte de acte normative, in diferite
domenii de activitate, necesare punerii in practici a angajamentelor
lJo

Bilan! la un an de guvernare

luate pentru annonizarea legislaliei nalionale cu cea comunitara.

Astfel, de la investiturd $i pdni in prezen| Guvernul gi-a exercitat
dreptul de iniliativi legislativd prin kansmiterea la Parlament a
unui numir de 393 de proiecte de lege.

in cadrul procesului de legiferare, am uzat gi de

institulia delegdrii legislative, dar cu respectarea prevederilor
constitulionale gi regulamentare. Guvernul a emis in acest an un

Este adev[rat c6,

numdr important de ordonanle de urgenli. insd motivele principale

care au determinat emiterea lor au fost intemeiate, a$a cum s-a
demonstrat in expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de
lege, conform articolului 114 din Constitulie.

in perioada sesiunilor

parlamentare

din acest an, Guvemul

elaborat 148 de puncte de vedere

la

iniliativele legislative

parlamentare ale deputalilor gi senatorilor. De asemenea, a rdspuns

la 990 de intrebdri gi interpel6ri

adresate membrilor Guvernului,

inclusiv primului-mini stru.

O insemnatd parte a intreblrilor gi interpeldrilor ne-a ajutat sd

examindm gi si soluliondm situalii, st6ri sau aspecte din viala
economicd gi social6.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul

exercitat pe calea mofiunilor. Ne-am confruntat cu un numdr record
de moliuni simple, pe parcursul a doud sesiuni. Numai in ultima
lund au fost depuse 4 moliuni simple gi vd asigur cd le-am tratat cu
maximd seriozitate gi responsabilitate.

inchei acest capitol dedicat raporturilor constitulionale GuvernParlament cu ceea ce noi am numit ,,dialogul siptdmdnal al
parlamentarilor cu Guvernul". in acest sens, am asigurat ca de doud
ori pe siptim0nd, la sediul celor doui Camere, secretarii de stat
pentru rela{ia cu Parlamentul sd fie prezenli la intdlnirea cu
senatorii sau deputalii care doresc sl se consulte sau si se
documenteze in vederea soluliondrii unor probleme din propria
circumscriplie electorali.
Lt I

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Un lucru important pe care l-am realizat in aceste 1l luni a fost

cdgtigarea legitimitilii proiectului nostru de transformare sociald gi,
implicit, legitimitElii guverndrii noasffe.
Suportul popular pe care l-am cdgtigat in aceast[ perioadd este, pe
de o parte, o dovadf, consistenti cd suntem pe drumul cel bun iar,
pe de altd parte, o premisS a participirii active la reconstruclia
economicd gi social[, participare firl de care nici un program de
dezvoltare nu poate avea sorli de izbdndtrin condiliile democraliei.
Dacd,la alegerile din anul 2000 coalilia polului social-democrat a
oblinut pulin peste 35o/o din voturi, astAzi, dupS un an de guvernare,
toate sondajele de opinie indicd un sprijin politic de intre 55 gi
620/o.In plus, Guvernul gi Parlamentul, alte institulii fundamentale
ale sistemului democratic au cdgtigat in acest an importante puncte
de incredere. Este un lucru frrd precedent, intrucdt regula era
pierderea de credibilitate dupi primele luni de guvernare.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important
este faptul cd, degi o mare parte a populaliei nu beneficiazd,incd de
un nivel de trai acceptabil, declard totuqi cd este pregititi si faci,
pe termen scurt, sacrificii pentru reformd. Este un fapt care ne
responsabilizeazd suplimentar, ddndu-ne, in acelagi timp dovada
infelepciunii qi realismului cetdlenilor Romdniei, semne ale culturii
civice participative.
Doamnelor gi domnilor senatori qi deputali

in

analele Parlamentului Rom6niei, gedinfa de astizi a celor doud

Camere va fi consemnatd ca un moment special in care, din proprie
iniliativ6, Executivul iqi angajeazS, pentru prima dat6, rdspunderea
politic[ fa!6 de activitatea desfbguratd in primul an de guvernare.
Acest act exprimd hotirdrea actualului cabinet de a-gi continua

mandatul numai cu condilia aprobdrii Declaraliei de politicd

generald cu care se prezintd in fala forului legislativ gi a acorddrii,
in continuare, de c6tre acesta a increderii politice.
138

Bilanl la un an de guvernare

Desigur, prin angajarea rAspunderii, Guvernul pune Parlamenful in

fala unei alternative: fie si menlini in funcliune actualul Guvern,

aprobdndu-i Declaralia

de politicd generali, fie sd

incerce

retragerea increderii prin inilierea unei moliuni de cenzuri.

Considerlm cd un asemenea demers trebuie sd se bazeze pe o

fundamentare corectd a conlinutului moliunii, respectiv pe
invocarea unor neajunsuri gi disfunclii care pot fi imputate pe drept
Executiwlui gi nu pe afirmalii generale, fdri corespondent in
realitate sau pe aserliuni vizdnd diferite fenomene negative
provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori
obiectivi.
Tratdnd in mod just opliunea pe care o au, raportat la declaratia
noastrd de politicd generald, distingii reprezentanli ai opoziliei au
prilejul si demonstreze cd aclioneazd,in spiritul interesului nalional
gi in mod constructiv fali de reniltatele preponderent pozitive ale
actualei guvernlri.

imi

exprim increderea in fair-play-ul politic al colegilor din

opozilia parlamentarl, mu{umindu-le totodatd pentru atenlia gi
rdbdarea de care au dat dovadd pe parcursul prezentdii acestei
Declaralii de politicd generald referitoare la bilanful primului an de
guvernare PSD.

oPozITIA,
DIN PACATB, DEMAGOGICA
$r NEPROFESTONTSTAT
(decembrie 2001)
(^leea

vfost

ce m-a surprins la mofiunea de cenzurd a opoziliei nu a

actul in sine, cdci o moliune de cenzurd la adresa

guvernirii este o acliune legitimi intr-un sistem democratic. Nu
m-a surprins, degi este nenaturald, nici alian\a impotriva unei
guverniri orientate spre democralie qi economie de piali, a PD gi a
PNL, partide care pretind cd au aceleagi obiective politice
fundamentale, cu PRM, partid care igi propune controlul excesiv al
pielei de citre stat gi restr6ngerea drepturilor democratice. Ceea ce
m-a surprins nepldcut a fost modul in care au procedat autorii
mo{iunii 9i toli cei care i-au sprijinit.

in fala Parlamentului gi a
populaliei lilri'i Declaralia de politicd generald privind bilanpl
Reamintesc faptul cd marli am prczentat

primului an de guvemare a PSD. Acest document a fost insolit de 6

volume prin care se detaliau, pe domenii economice gi sociale, atdt
rezultatele oblinute in anul 2001, cdt Si de Programul de acliune pe
anii 2002 gi 2003, lucrdri care s-au distribuit tuturor
parlamentarilor.

'

Discurs rostit

la

21 decembrie 2001.
140

gedinta de dezbatere

a moliunii de cenzurd, Palatul

Parlamentului,

Op oz ili a, nepr ofes i o n i s t d

Mo{iunea de cenzur6, inregistrati in aceeagi zi,lap:ulin timp dupd

ce am inceput si prezint Declaralia de politicd generald, constituie
- dupl opinia noastrd - un demers lipsit de eleganli, o acliune de
propagandi demagogic[, avdnd drept scop crearea de confuzie in
rdndul cetdlenilor, in vederea cdqtigirii de capital politic, prtn
practici politicianiste, de cdtre grupurile parlamentare ale partidelor
conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bdsescu gi
Valeriu Stoica, reunili intr-o coalilie de fapt, pe care pulini oameni
politici ar fi considerat-o posibili gi pe care - cei mai mulli - nu o
?nleleg.

Modul bizar in care a fost depusd moliunea de cenz-vd este dovedit

chiar de conlinutul s[u, care - in lipsa timpului material necesar
studierii celor 6 volume ale C64ii albe a primului an de guvernare
PSD qi pe fondul necunoa$terii declaraliei mele de politicd
generald, ignord total evoluliile pozitive din societatea rom6neascd
in anul 2001, recunoscute inclusiv de comunitatea internalional[,
dar mai ales bine cunoscute populafiei. Elaboratd in aceste condifii,
mofiunea de cenntrd este caracterizatd, prin superficialitate, stil
eclectic Ai confuz, probdnd lipsa de competenli profesional[ gi de
moralitate politici a autorilor gi a semnatarilor mofiunii. Prin acest
demers, partidele iniliatoare ale moliunii dovedesc incapacitatea de
a se angaja ?ntr-un dialog de fond, profesionist gi constructiv,
asupra prezentului qi viitorului 15rii, intr-o perioadi extrem de
important[ pentru Rom6nia.

Iatd cd, din interese mirunte, politicianiste, Partidul Democrat gi

Partidul Nalional Liberal, care au aclrzat, ani in gir, formaliunea
noastri politicd pentru colaborarea cu partidul domnului Corneliu
Vadim Tudor, se aliazd acum cu acesta, ignordnd faptul c5, astfel,
induc in rdndul comunitdlii internalionale o imagine negativ[
asupra vielii politice din lara noastr6. Ne intrebim cum vor explica
PD 9i PNL opliunea pentru o noud alian!6 politici infa\a colegilor
domniilor 1or din marile familii ideologice, Internalionala
S oc iali sti g i, re spectiv, Intemali on ala Lib er ald.

tl+l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Mai mult, caracterul inoportun gi artificial al moliunii de cenntrd

este pus in eviden!6 de faptul ci pe plan internalional sunt
recunoscute progresele reformei gi democrafiei din Romdnia. FMI
a aprobat recent Acordul stand-by de imprumut, Banca Mondiald
va accepta in curdnd Programul PSAL II, agenliile internalionale
de rating imbunitdlesc succesiv calificativele acordate ldrii noastre,
iar Uniunea Europeanl a eliminat obligativitatea vizelor penku
romdni in ,,spaliul Schengen", in timp ce marii specialigti ai
opoziliei acuzd Guvernul de incapacitate de a administra!ara.
Reamintesc cd

in Declaralia politicd pin care ne-am asumat

in eviden!6 principalele realizdi din anul
la oferta noastr6 electorali gi la Programul de

rdspunderea, am pus

2001, raportat
Guvernare aprobat de Parlament, precum gi unele neimpliniri din
aceastd perioadi.

Am marcat, prin documentul menlionat, faptul cd aercalizarea in

anul 2001 a unora din angajamentele luate s-a datorat stirii
economice qi sociale dezastruoase in care era Romdnia la finele
anului 2000, ceea ce a impus in acest an importante constrAngeri, la
care s-au addugat, pentru anumite domenii, evolufii nefavorabile
ale conj uncturii internaf ionale.
Prima acuzlla adresa Guvernului, cuprinsb in moliune, se refer[ la
o aga-zisd nerealizare a angajamentelor asumate prin Programul de
guvernare privind:

r
o
o
r

relansarea cregterii economice;

combaterea

siriciei

gi a gomajului;

combaterea corupliei gi a criminalitilii;

refacerea autoritdlii statului gi a instituliilor sale.

Doresc si afirm cu toatii responsabilitatea cd aceste afirmalii sunt

lipsite de confinut, prin faptul c6 ignorl, cu rea-credin!5, evoluliile
economice gi sociale din acest an, in care s-a rcalizat recuplarea
Romdniei la tendinlele europene de dezvoltare gi modernizare.

142

Opozitia, neprofesionis td

Cregterea economic5, pe care o estimEm la 4,9o/o - privit[ la

inceput cu reticenfi gi apreciati de mulli ca prea optimistd
-, este

oblinutd in pofida incetinirii cregterii economice mondiale,

Rominia reugind sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm de
cre$tere economicd intre fdrile Europei Centrale gi de Est.

in

domeniul nivelului de toai subliniez c6, pe primele 10 luni,

a crescut cu 6,lyo comparativ cu perioada
corespunzdtoare din anul trecut, iar ruta gomajului a scizut de la
10,50 in decembrie 2000, la 7,7o/o in prezent; corespunzitor
acestor evolulii favorabile s-a diminuat gi rata sdrdciei.

salariul real

la aatzallile privind lipsa mdsurilor de combatere a

corupliei gi a criminalitifii, precum gi legat de refacerea autoritalii
statului qi a instituliilor sale, v6 asigurdm ci acestea au constituit
prioritn{i ale acliunii noastre guvemamentale. Astfel, au fost
adoptate programe concrete gi coerente care au avut ca rczultat
intdrirea capacitdlii administrative a statului, pe fondul
modernizirii qi descentraliz[rii atribuliilor gi competenlelor
Referitor

acestuia.

De aceea, pentru edificarea semnatarilor moliunii asupra acfiunilor

intreprinse gi a rezultatelor oblinute de Guvernul nostru ii invitdm
pe distingii nogtri colegi din opozilie si examineze, cabibliografie,

Declaralia politicd, paginile 34-40, precum Si Cartea albd a

guverndrii P,SD din anul 2001, volumul I, paginile 168-183;
volumul II, paginile 255-262 9i 276-307, gi volumul V, paginile 6,
11,20-29, 3l , 50, 69-g9.
Dupd parcurgerea acestor capitole, veli constata, stimali colegi din

opozilie, cd gi in ceea ce privegte combaterea corupliei gi a

criminalitSlii, precum gi referitor la refacerea autoritdlii statului gi a
instituliilor sale, ne-am respectat angajamentele asumate in fala
Parlamentului, aouzele autorilor moliunii dovedindu-se, astfel,
tendenlioase gi demagogice.

Analizdnd,
constatrm

ci

in

continuare, continutul moliunii

de

cenzurd",

semnatarii acesteia iqibazeazd acuzele privind starea

t43

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

sociale a populaliei pe ,,Cre$terea aberantd a prelurilor, care au

scdpat de sub orice control. Prelurile la gaze, energie, curent

electric, transporturi Si combustibili au evoluat fn func\ie de

cotalia dolarului tn timp ce salariile reale au scdnil".

Din respect pentru cei care mi ascultl acum, nu doresc sd analizez

in detaliu conlinutul acestei fraze sub aspect tehnic gi economic,
degi ar merita s6 procedez in acest mod, ea fiind elaboratl sub
patronajul sociologului Corneliu Vadim Tudor, juristului Valeriu
Stoica gi al primarului Traian Bdsescu.

Totugi, imi este greu sd explic evoluliile tarifelor qi nu ale

prelurilor in mod distinct pentru energie Si curent electric, fiind
nevoit si intuiesc cd autorii au dorit s6 se refere la energia termicd
gi energia electricd. Totodati, trebuie si reamintesc iniliatorilor
moliunii cd, pentru a putea determina evolulia puterii de cumpdrare
a personalului angajat, respectiv dinamica salariului real, domniile
lor trebuie sd compare evolulia prelurilor gi tarifelor cu aceea a

salariului nominal qi nu cu cea a salariului real care reflecti gi

evolulia prefurilor.
De altfel, voi face o remarci asupra invocdrii ca argument de fond
pentru moliune a comunicatului publicat de Institutul Nalional de
Statisticd gi prezentat de semnatari in anexa la moliunea de
cenmrd.

Sunt convins ci aceasta este o premieri in viala parlamentari

mondialS. Noutatea absolut4 constd in faptul cI semnatarii acestei

moliuni de cerztxd, aflali acum in opozilie, aduc acuzatii puterii

actuale, tocmai prin informaliile statistice care ilustreazd, prin date
comparative, o situalie mult mai buni in anul2001 pentru evolulia
prefuilor de consum, decit in anul trecut, cdnd la putere se afla
coalilia din care fbceau parte PNL gi PD.
Astfel, suntem aotza\i cd in primele l0luni din acest an s-a reugit
atingerea unei rate medii lunare a inflaliei de 2,2o/o comparativ cu
2,9o/o in acelagi interval din anul 2000, ceea ce ne va permite s6
144

Op oz i! ia, nepr ofes ionis td

incheiem anul cu
40,7oh

o ratd a inflatiei de circa

30o/o, comparativ cu

in anul trecut.

Probabil cd in inlelepciunea economicA a autorilor moliunii, pentru

a evita aceste acuze gratlite ar fi fost necesar sd inregistrlm o ratd
a inflaliei superioari celei din anul precedent.

in leg[turd cu afirmaliile potrivit

cdrora prelurile la gaze, energie

electrici qi termic6, transporturi gi combustibil au evoluat in funclie
de cursul leu"/dolar, doresc sd amintesc faptul ci acest mecanism de
ajustare a fost asumat, in urma unor negocieri neprofesioniste, incd
din primele dou6luni ale anului 1997 de Guvernul Victor Ciorbea,
din care fbceau parte distingii reprezentanli ai PD gi PNL.

Astfel, prin Ordonan{a de urgenl5 a Guvernului ru. 3/27 februarie

1997 qi prin Hotdrirea Guvemului nr. 37126 februarie, precum gi
prin Memorandumul de politicd economicd stabilit cu FMI gi
aprobat de Ordonanla Guvernului nr. 30/25 august 1997 a
cabinetului Ciorbea s-a stabilit, in mod ireversibil, ajustarea lunard
a prefurilor gi tarifelor in funclie de cursul ler.r/dolar pentru bunurile
gi serviciile invocate de autorii mofiunii, cit gi pentru serviciile
telefonice, api potabili, servicii de salubritate qi altele.

in aceste condilii, trebuie sI luali cunogtinld cd in raporfurile cu

organismele financiare internafionale odati asumati o misuri de
gi cu atdt mai
reformS, ea nu poate fi ulterior nici modificati
pulin eliminatd. Astfel, actualul Guvern nu face altceva decdt sd
aplice in acest domeniu angajamentul asumat de ingigi autorii
moliunii de cenzuri, noi reugind doar temperarea majoririlor de

preluri gi tarife prin incetinirea, obiectivi,

a sistemului de

depreciere a monedei nafionale.

in

ni le aduc PNL pi PD, nu fac

bine meritat6 autocriticd in fap

concluzie, prin acuzele pe care

decdt sd-gi administreze

populaliei pentru modul incompetent in care au condus !ara.

in suslinerea caracterului netemeinic al afirmaliilor din mofiune,

dorim sI aducem la cuno$tinla Parlamentului cd inscrierea
|

^<

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Rom6niei, incepdnd cu anul 2001, in procesul benefic al dezinflaliei este durabili qi consistentd. Acest fapt este demonstrat in
mod pregnant de evolulia comparativi a prefurilor $i tarifelor, atat
pe ansamblu, cdt gi pe grupe de produse gi servicii, in primele 11
luni din acest an, comparativ cu aceeagi perioadd din anul 2000.
Consider cd sunt edificatoare urmitoarele menliuni:

rata inflafiei pe 11 luni in anul curent a fost de 27,5yo, fata de

37,30 in perioada corespunzitoare din 2000;
o la mirfuri alimentare rata inflafiei a fost de 23,8yo fa\a.de 4l ,5o/o in
anul precedent din care la pdine l6,6oh faln de 56,Iyo,la fiini gi
mdlai L6Yo fa\E" de 70Yo,la carne gi preparate M,soh falE de 62,3%o,la
lapte gi produse lactate 23,2yo fati de 39,6%o;
o la mdrfuri nealimentare, evolufia este, de asemenea, pozitivd,
respectiv deLa34,4%o in 2000 la29,60/oin200l, cu toate ci actualul
Guvem a fost nevoit sd opereze importante ajustiri ale prefurilor qi
tarifelor la energie gi combustibili, ca efect al blocdrii administative,
in scopuri electorale, a adaptErii acestora in raport cu evolulia cursului
leu/dolar de cdte Guvernul din 2000, format cu larga participare a
PNL qi PD;
o la servicii, pe total, scdderea ratei infla,tiei este de la 34,9Yo la
32,4yo, din care reduceri mai substanliale s-au inregistrat la serviciile
de ap6, canal gi salubritate dela 62,60/ola34,9o/o, ftansport interurban
de la 39%o LaZ8Yo qi la cele de pogti qi telecomunicalie de la 4I,8o/o la
30,7Yo.

Pentru edificdri suplimentare ale acestor tendinle pozitive in

domeniul inflafiei se anexeazd un tabel conlindnd indicele
prefurilor de consum la principalele mirfuri qi servicii.
Doamnelor gi domnilor senatori qi deputafi,
Bazdndu-se pe cregterea economicd realizatd, Guvernul a conectat
politica salariall la aceste tendinfe pozitive, urmlrind ca pe l6ngd
concretizarea intr-un volum sporit de investilii, sporul de produclie
qi de productivitate a muncii obtinute in acest an sd se reg[seascd gi
t46

Op oz ilia, nepr ofes ion

i s td

in

veniturile personalului angajat. in acest sens, recomand

semnatarilor moliunii sb ia cunogtinfi de pachetul de misuri
aplicate gi de rezultatele din acest domeniu, indicdndu-le ca
material bibliografic Declaralia de politicd generald, paginile 2I23, precum Si Cartea albd a guverndrii PSD, volumul I, paginile
54-55 pi 137-138, pi volumul V, paginile 33 gi 89.
Totugi, nu pot trece cu vederea crasa lips6 de competen|l
profesionall a acelora care afirm[ la pagina 2 din Moliunea de
eennxd ci in perioada primelor 10 luni ale anului 2001, puterea de
cumpdrare a populaliei a scdnft cu l2Yu Se ajunge la aceasti
concluzie, utilizdndu-se raportarea lunii octombrie 2001 la
decembrie 2000, demers total inadecvat, datoritd necomparabitt1fli

acestor luni. Este cunoscut faptul c[ in decembrie, la veniturile

lunare uzuale se adaugd o serie de sporuri gi - in general - al
treisprezecelea salariu, ceea ce conduce la sporirea considerabili a
cdgtigului salarial specific ultimei luni a anului.
Corect din punct de vedere al arnlizei economice este efectuarea
comparatiei intre lunile corespondente ale fiec[rui an calendaristic.
ln aceste condilii, pe ansamblul economiei, veniturile reale au
crescut pe primele l0 luni cu 6,I%o, calculat ca medie a sporului
salarial real din fiecare luni a guvernlrii noastre, care a oscilat
intre 3o/o qi 13,4o/o, in comparatiile cu lunile din perioada ianuarieoctombrie 2000.
Aqadar, gi aceasti afirma{ie privind dinamica salariului real este
neconformi cu realitate4 netemeinici gi demagogicS.
Referitor la acuza conform cireia Guvemul ar incerca manipularea
opiniei publice prin sondajele de opinie, autorii moliunii preiau in
mod trunchiat unele concluzii pe caxe le interpreteazd ca negative.
in fapt, evaluind pe ansamblu optiunile politice ale populafiei,
recentele test6ri obiective ale cetilenilor arati cd dacd la alegerile
din anul 2000 coalilia polului social-democrat a obfinut pulin peste
35% dinvoturi, astiizi, dupl un an de guvernare, toate sondajele de
opinie indicl un sprijin politic intre 55 Si 62%. in plus, Guvernul qi
147

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Parlamentul, alte institulii fundamentale ale sistemului democratic,

au cdgtigat, in acest an, importante puncte de incredere.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important
este faptul cI degi o mare parte a populaliei nu beneficiazd,incd, de
un nivel de trai acceptabil, declar[ totugi ci este pregdtit| sd fac6,
pe termen scurt, sacrificii pentru reformi. Este un fapt care ne
responsabilizeazd suplimentar, ddndu-ne, in acelagi timp dovada
inlelepciunii gi realismului cetilenilor Romdniei, semne ale culturii
civice participative.
Cu privire la acuzele referitoare la evolulia ratei qomajului

care

in viziunea autorilor moliunii ar inregistra o iluzorie cregtere in

ultimele luni
- a acuzelor referitoare la raportarea nereal[ a
numirului de gomeri, precum gi la cele referitoare la caracterul
inadecvat al politicii de asistenli sociall a qomerilor, doresc s6
resping cu fermitate aceste aserliuni ca fiind nefondate.

Insist asupra faptului cd sporirea gradului de ocupare a forlei de

muncd gi reducerea gomajului au constituit obiective prioritare ale
programului nostru de guvemare, pentru realizarea cdrora s-a
elaborat, pentru prima dat6, o strategie de acliune la nivel nalional
pentru intreaga perioadi p6ni in anul 2004. in acest sens, prin
mdsuri active s-a urmirit cregterea gradului de ocupare, reducerea
gomajului in judefele gi localitdfile cu nivel ridicat al acestuia,
deoarece, in viziunea PSD, cea mai potrivitd mdsurd de proteclie

sociali a cetilenilor o constituie asigurarea unui loc de munc6

stabil qi cdt mai bine remunerat.

Acliunile din cadrul acestor programe au dus la sciderea ratei

gomajului cu2,8 puncte procentuale, respectiv la7,7o/o in condiliile
continulrii procesului de restructurare gi privatizare din economie.
In aceasti perioadi, au fost incadrate in munc6 400.000 persoane.
Numdrul de gomeri qi rata gomajului sunt determinate dupi o
metodologie preluati din practica Uniunii Europene gi este
nemodificatii fa[n de cea folositi in anii anteriori. Astfel, la
inceputul lunii noiembrie 2001, in evidenlele Agen{iei Nafionale
148

Op oz i tia, neprofes ionis t d

pentru Ocuparea Forlei de Muncd erau 742.400 qomeri, din care

523.500 indemnizali gi 218.900 persoane neindemnizate, aflate in
ciutarea unui loc de munc6. In schimb, in luna decembrie 2000,la

sfrrgitul guvernirii dumneavoastri, erau inregistrafi

1.007.000

gomeri, din care 751.900 indemnizali gi 255.100 neindemnizali.

Edificatoare

in

cadrul pachetului de misuri active

pentru

combaterea gomajului este acordarea de credite cu dobdnd"[

subvenlionati din fondul pentru plata ajutorului de gomaj, prin care
s-au creat peste 14.000 locuri de munci stabile gi durabile in
intreprinderile mici pi mijlocii.

Problema ocupirii tinerilor a fost un obiectiv esenfial al

programului nalional care a avut doui direclii principale de
acfiune. Pe de o parte, s-a organizat, pentru prima dati la nivel
nafional, Bursa locurilor de muncd pentru absolvenli, prilej cu caxe
s-au prezentatinfatp angajatorilor circa 40.000 de tineri, din care
peste 32.000 au fost selectionali pentru un loc de munc6.
Angajatorii absolventilor din promofia anului curent primesc, pe o
perioadi de un an, din fondul de gomaj, 70% din salariul net
negociat. Pe de altd, parte, s-a asigurat corelarea permanenti a
cifrelor de gcolarizare pe meserii gi specializdi cu cerinlele piefei
muncii.

linie,,frogramul 70'a concentrat acfiunile gi resursele

vederea reducerii qomajului in 70 de localitdli urbane mici 9i
mijlocii, in special monoindustriale, unde, ca unnare a restrdngerii

Pe aceastl

in

sau

incetirii activitSlii unor agenli economici, rata gomajului a

!ari. Cu toate cd prin programul ini1ial, in

prevdzut
localit5li
aceste
s-a
ocuparea a 38.750 persoane, in
primele 11 luni, prin atragerea de noi resurse, num6ru1 gomerilor
depdgit cu mult media pe

incadrali in muncl a depipit 56.000.

Restructurarea mineritului

?n

perioada 1997-2000 a dus la un qomaj

ridicat gi un dezechilibru cronic al piefei muncii in Valea Jiului.

Pornind de la aceste realitdli, am constituit o comisie
interministerialI cu misiunea de a concentra eforturile si identifica

Adrian Ndstase

- Spre norrnalitate

resursele pentru reducerea $omajului. In acest context, prin

mijloace finanlate din fondul de qomaj gi din resurse atrase de la
Banca Mondiald ne-am prcpus inilial ocuparea in acest an a cel
pulin 3.030 de persoane. Rezultatele pe primele ll luni aratb
incadrarea efectivd in activitdli permanente sau temporare a peste
7.400 de persoane. Mai mult, acum sunt 1.900 locuri de munc6
disponibile.

Fali de aceste date,

incontestabile, afirmalia potrivit c[reia in

Valea Jiului s-au creat in acest an numai Z4locuri de munci este
total deplasatd. Ruginos nu este modul nostru de acliune, a$a cum
ne imputi opozilia, ci ruginoasd gi degradanti totodatd, este
utllizarca de date false in scopul dezinformdrii opiniei publice de
cdtre grupurile parlamentare PRM, PD gi PNL, conduse de domnii
Corneliu Vadim Tudor, Traian Bisescu gi Valeriu Stoica.

Pe fondul cregterii credibilitnlii externe a Rom6niei, ca efect al

guverndrii PSD, s-a realizat deschiderea ciltre pia\a internalionald a
muncii, ca o premisl a pregitirii integririi gi, pe aceastd cale, in
Uniunea Europeand. Experienfa unei bune colaborlri cu Oficiul
Federal al Muncii din Germania a stat la baza unor noi acorduri
incheiate sau in curs de negociere cu liri din Uniunea Europeand.
Programul pentru anul viitor prevede incadrarea in munci a peste
250.000 de persoane gi urmiregte reducerea gomajului in 180 de

localitSli din zone defavorizate gi monoindustriale. Programul

pentru Valea Jiului este in continuare in atenlie 9i va asigura
ocuparea a cel pulin 4.600 de persoane.
Guvernul nostru pune in aplicare, in anul 2002,vrt program real de
restructurare pentru industria de ap5.rare, insolit de mdsuri de
protectie sociali de care vor beneficia circa 18.000 de persoane.
Printre aceste mdsuri menfionim: crearea parcurilor industriale, in
care urmeazi si fie ocupate o parte din persoanele disponibilizate
gi acordarea ajutorului de gomaj, precum gi a veniturilor de
completare pe o perioadd de 14 luni, insofite de un pachet de

m[suri active specifice fiecirei zone.

150

O p ozi I i a, nep ro fes ion is t d

Pentru informafii suplimentare referitoare la politica promovati de

Guvern pentru combaterea gomajului prin cregterea gradului de

ocupare a fo4ei de munc6, recomand semnatarilor moliunii ca

bibliografie, Declaralia de politici generali, paginile 2l-22, precum

gi Cartea albd a guvern[rii PSD, volumul

I,

paginile 136-137,

volumul II, paginile 183-185, qi volumul V, paginile 30,69-70.

Cu privire la act:zele proferate la adresa Guvernului in legituri cu
insuficienta preocupare pentru combaterea slrdciei, considerim ci
este un act de profundi imoralitate politicd ca, tocmai aceia care au
dublat in 4 ani numdrul celor care triiesc in sdricie s[ tragl la
rdspundere actualul Guvern, pe motiv cd nu a solulionat aceasti
problemd in Romdnia.

Sd nu uitEm c6, pentru Romdnia, perioada 1997-2000

fost

nefast6.

in

esenfd, fiecare Guvem ar trebui si ducd lara mai departe pe un

drum al dezvoltirii economice qi bunistirii populatiei, s6 o ageze
pe un loc mai bun in rdndul statelor lumii.

Trebuie insl si vb aduc aminte c6 in momentul preluirii puterii, la

sfhrgitul anului 2000, Romdnia era intr-o stare economicd gi social[
gravd: produsul intern brut scdzuse fa15 de 1996 cu Il,2oA,

produclia industriali cu peste 15% gi investiliile cu peste 10olo.

Rata gomajului era de l0,5Yo, inflalia ajunsese la 40,7Yo, iar rata
sSriciei crescuse de la l9%o in 1996, la 43o/o in 2000. Decalajul
Romdniei fala de Uniunea European[, la sfhrgitul mandatului
guvernirii de dreapta, in loc s5 scad6, crescuse considerabil. Astfel,
fa!5 de media Uniunii Europene, produsul intem brut reprezenta
27o/o, comparativ cu 36Yo, cdt era in 1996.
Este cinic ca, acurn, opozigia

si

ne reprogeze cd nu refacem intr-un

c[, in fapt, Guvernul

actual este obligat si depuni eforhri, in primul rdnd, pentru
eliminarea situaliilor dezastruoase, create, practic, in toate
sectoarele economice si in toate domeniile sociale. astfel incdt sd
an ce au distrus ei in patru ani. Atrag atenlia

151

Adrian Ndstase

Spre normalitate

poatA construi temeinic Ai durabil, asigurdnd

imbundtSlirea condiliilor de

viali

ale cet[fenilor

- prin aceasta *
lirii.

Ag dori s5 se relin6 cd actualul cabinet - a$a cum s-a angajat prin

Programul de guvernare - qi-a propus o schimbare radicali in
abordarea problematicii sirdciei gi marginalizf,rii sociale, prin
promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre
competifie, colaborare qi solidaritate.

Astfel, politica sociald s-a concretizat, pe de o parte, in mdsuri de

proteclie gi de asistenli sociald pentru anumite categorii sau
grupuri de persoane gi, pe de altdparte, in acliuni care vor contribui
la asigurarea locului de muncl pentru oblinerea de venituri
permanente gi in creqtere. Am aclionat pentru realizarea unei
asistenle sociale moderne, reale gi eficiente, urmirind cu atenlie
deosebitd respectarea principiilor demnitnlii umane gi justiliei
sociale, prevenirea gi combaterea tendinlelor de discriminare,
marginalizare gi excludere social6, precum gi trecerea de la
programe universaliste la cele direcfionate citre cetilenii nevoiagi.
Legat de alocatia de stat pentru copii, Guvernul a decis ci aceasta
se va majora din luna ianuarie 2002 la 150.000 lei/copil gi in
semestrul al IIJea la 180.000 lei/copil. Cuantumul alocaliei de
intrelinere stabilit pentru copiii dali in plasament este de 500.000
lei/copil, de care benefrciaz1" un numir de 35.400 copii, efortul
financiar in anul200l fiind de 191 miliarde lei.
Pentru a veni in sprijinul familiilor cu copii gi care au venifuri mici,

in anul 2001 s-au atribuit, pentru prima dat6, rechizite in mod

gratuit, insumdnd 206 miliarde de lei. Astfel, fiecare din cei
923.000 elevi au primit rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei.
Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea
grafiitd a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugd alocarea
a peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi gi
studenli, taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii ciminelor
studenlegti.

r52

Op ozilia, nepr ofes io nis td

Ca urmare a cre$terii tarifelor pentru energia termicd in sistem

centralizat, precum gi datoriti cregterii prelului gazelor naturale,
ajustlri blocate de guvernarea precedentd in trimestrul IV al anului
2000, Guvernul a aprobat o serie de acte normative care vizeazd
proteclia sociali a familiilor gi persoanelor cu venituri reduse,
pentru ca acestea s6 fie in mdsurd sd-gi pliteasci cheltuielile cu
incillzirea locuinlei; de aceste ajutoare beneftciazd aproximativ
70Yo din num6ru1 total al familiilor din Romdnia care folosesc
pentru incdlzire energie termicd in sistem centralizat gi, respectiv,
64Yo din num6ru1 total al familiilor care folosesc gazele naturale
pentru incdlzire, adicd in total aproximativ 2,6 milioane familii,
pentru care efortul bugetar este de 947 miliarde lei. in acelaqi timp
s-au acordat ajutoare de urgenli pentru familii aflate in situalii de
extremd dificultate gi alocafii de solidaritate, in valoare totaii de
280 miiiarde lei.
Pentru asociafiile gi fundaliile care presteazi servicii de asistenli

social6, in anul 2001 statul a acordat subven{ii de 450.000

leilpersoand asistatd, sumi care va fi majorath in anul 2O02 la
600.000lei.

Av0nd

in

vedere dificultd1ile cu care se confrunti pensionarii

veterani de rizboi, in anul 200 I s-a acordat un ajutor in cuantum de

275.000lei/persoand pentru acoperirea unei pi(i din costul chiriei,
energiei electrice gi energiei termice; menlionez ci in anul 2000
veteranii de rdzboi nu au primit acest ajutor.

La fel, pentru garattarea acorddrii unui ajutor social lunar tuturor

persoanelor aflate in dificultate s-a imbundt[lit sistemul actual de
alocare a resurselor cu aceasti destinalie, prin completarea
fondurilor repartizate din bugetele locale cu transferuri de la
bugetul de stat, confomr Legii nr. 4l612001privind venitul minim
garantat.

in acest cadru, se estimeazd c6, incep0nd cu I ianuarie 2002, vor

beneficia de venitul minim garantat circa 758.000 familii 9i

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

persoane singure, iar efortul bugetar estimat va fi de 5.700 miliarde

lei, din care circa 80% (4.375 miliarde) din bugetul de stat.

Ddnd dovadd de ineficienli qi ignoranli in perceperea acestui nou

mecanism financiar de proteclie social6, autorii moliunii criticd in
mod cu totul anacronic deplasarea competenlelor de identificare a

persoanelor eligibile de primire a acestui ajutor la nivelul

autoritrlilor locale. Nu ne mir6 aceste nostalgii centraliste ale
opoziliei, deoarece ele fac parte din practica discursului duplicitar,
atdt in ceea ce privegte tratarca unor probleme interne, c6t gi in
raporturile cu shiinitatea, pentru cd el este specific liderilor
coaliliei, create ad-hoc, formati din partidele conduse de domnii
Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica qi Traian Bdsescu.

Pentru completarea imaginii privind politica Guvernului in

domeniul combaterii sirdciei gi al marginalizdrii sociale, invitim
pe distingii reprezentanli ai opoziliei si studieze capitolele de la
paginile 136-145 din volumul I, capitolele XVII-XXII de la
paginile 183-2ll din volumul II pi paginile 36, 44,46, 83 din
volumul Y ale Cdrlii albe a guverndrii PSD.
Doamnelor gi domnilor,

in

ceea ce privegte acuzaliile aduse Guvernului, referitor la

neglijarea politicii in domeniul pensiilor, doresc sd menlionez c[
programul de guvernare a urmirit luarea de mdsuri in vederea
protej[rii puterii de cumpirare a pensionarilor, precum gi pentru
diminuarea inechitrlilor generate de formula de carcul a pensiei,
utilizati, pAni la intrarea in vigoare a actualei legislatii, privind
sistemul public de pensii. Astfel, s-a aplicat un mecanism de
indexare trimestriald diferenfiati, care s[ acopere rata inflaliei gi s6

corecteze, prin intermediul unui program de recorelare,

discrepanlele apdrute ?ntre diferitele grupuri de pensionari iegili la
pensie in perioade diferite.
Datele referitoare la pensii, prezentate in Moliunea de cenzurd,
sunt dep[qite. Acestea au fost act.talizate, in sensul majoririi lor,
pe baza evoluliei economice pozitive gi a efectelor imbunItetirii
154

Op o it, or ngplgf" t

rglE t d

"

legislaliei privind pensiile. Astfel, valorile corecte, atdt in ceea ce

privegte numirul, cdt gi valoarea pensiilor sunt urmitoarele:

pensia medie

a celor 4,5 milioane pensionari provenili din

sistemul pensiilor de stat este de I.375.277 lei; cifre diferite de 4,3

milioane pensionari qi

pensie de 1.204.031 lei, invocate in

moliune;
o pensia pentru limitl de vdrsti cu vechime completi este de
1.803.552lei;
o pensia medie a celor 1,74 milioane pensionari provenili din
sistemul pentru agricultori este de 287 .299lei fald de 269.000 lei.
acelagi timp, compar6nd raportul dintre pensia medie netl de
asigur[ri sociale gi salariul mediu net pe economie rentlti ci acesta
a crescut de la 37o/o, cdt era in decembrie 2000, la 40,lYo in luna
octombrie 2001; pentru categoria de pensii pentru limiti de virsti
cu vechime completi (circa2,3 milioane pensionari), acest raport a
crescut de la 48,6Yo 2000 la 52,5Yo.

in

Suntem con$tienti, pentru c[ avem o permanenti legdtur[ cu

populalia gi dorim sb acliondm numai in interesul cetllenilor 9i al
veniturile pensionarilor sunt inci nesatisfbcitoare' ln
1iiti,
timp, nu trebuie omis faptul c[ progresele de mai sus au
acelagi"e
fost obfinute numai in 11 luni de guvernare, perioadl insuficientd
pentru r ezolv ar ea completi a ace stei importante probleme.
Tocmai de aceea, Guvernul a aprobat programul de recorelare
suplimentard gi indexare trimestriall a pensiilor pentru perioada
2002-2004, menit sd asigure sporirea veniturilor pensionarilor de
limitd de virsta cu vechime complet[ gi a pensionarilor beneficiari
de pensie de urmaq iegili la pensie inainte de anul 1999. Procedura
de recorelare acordd prioritate pensionarilor cu venituri mici, care
vor primi in anul 2002 w procent din recorelare mai mare
comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai
mari, urm0nd ca proporfia s[ se modifice in anii 2003-2004, astfel
incit toli pensionarii a cdror pensie se recoreleazd si beneficieze
integral pebaza acestei acfiuni.
155

Numirul total al persoanelor care vor beneficia de recorelarea

pensiilor, a cirei primd etapd" va fi aplicati in luna ianuarie 2002,
este de circa 3.040.000, din care circa 640.000 sunt pensionari
urmagi gi 500.000 pensionari agricultori. in anul 2002, ponderea
cheltuielilor cu pensiile va reprezenta circa 7% din pIB, fatl de
6,60/oin anul2000.
Pensia medie din sistemul public in 2002 ya avea o cregtere
nominali de circa 33o/o, respectiv I.736.000 in anul viitor,
comparativ cu o ratd prognozati a inflaliei de 22yo (decembrie

2002la decembrie 2001). Rata de inlocuire ce se va asigura pentru

pensionarii de limitd de varsti pi vechime completi, calculild fala
de nivelul salariului mediu brut prognozatpentruanul de referinfl,
va fi de 43,80 in luna decembrie 2002 Si va ajunge la 44,9o/o in
luna decembie2004.

Toate acestea demonstreazd cd politica de continuare a reformei

in
domeniul pensiilor este coerenti, departe de a confirma
previziunile sumbre cuprinse in moliune. Reforma este indreptati
spre imbundtdtkea real6 gi consistentd a situaliei pensionarilor,
segment important al populaliei asupra cdruia se rdsfrdng efectele
dureroase ca'szate de amdnarea nejustificati a aplicirii mdsurilor
de reformd de citre guvernarea haoticd gi distructivi din anii
1997-2000.

Nici in cadrul acestei probleme nu putem prezenta complet

rezultatele oblinute in acest an qi acliunile programate pentru anii

2002-2004, motiv penfru care rug6m semnatarii motiunii sd

consulte paginile 23-24 din Declaralia de politicd generald,
paginile 138-140 din volumul I, paginile 185-190 din volumul II qi
paginile 17,58,77 din volumul V.
Doamnelor gi domnilor,

continudnd pe linia criticilor nefundamentate, referitoare la starea

de sdndtate a populafiei, semnatarii moliunii ignord incd o dati
acliunile Guvernului pentru imbundtdlirea acestei situalii gi de a
r56

Op oz i I i a,

pune ordine

eprofes i on

is td

in sectorul sanitar, ldsat practic intr-un haos legislativ

gi administrativ de c6tre guvernarea precedent5.

Fa!6 de situalia critici a stirii de sinltate a populaliei la sfrrgitul

anului 2000, Guvernul s-a angajat si scadd morbiditatea gi sI
diminueze drastic rata deceselor premafure, alocdnd in acest sens,
prin legile bugetelor de stat pe anii 2001 gi 2002, sume majorate in
termeni reali, falil de anul 2000, ceea ce a dus ca din fondurile
publice pentru sdndtate sd alocim 71 USD/cap de locuitor in anul
2001 fapde 55 USD/cap de locuitor in perioada 1997-2000.

Aceasti cre$tere se reflecti gi in valoarea procentului din produsul

intern brut alocat ocrotirii sindtSfii, care pentru anii 2001 Si 2002
este de 4,2%o, fald de 2,6 - 3,9yo in anii 1997-2000.

in privinla afirmafiei referitoare la cregterea numirului de interndri

in spitale in anul2001, amintim distingilor semnatari ai moliunii cd
aceastd situalie este datoratd in mare parte haosului legislativ creat
in sectorul sanitar de guvernarea precedentd, concretizat in
introducerea numdrului zilelor de internare drept criteriu al
finanldrii spitalelor, ceea ce a indus comportamente gi raportiri ale
acestui indicator total contraproductive, generatoare de risipd gi
detumiri ale fondurilor alocate acestui sector. Acest model de
finanlare a spitalelor a adus grave prejudicli atdt spitalelor, cdt gi
populaliei, neexistind practic un sistem de stimulare a calitalii
actului medical, cu influenle nefaste asupra echitnlii serviciilor
medicale oferite cet6feni1or.

in

semnatarilor
ceea ce privepte datoriile spitalelor,
restante
ale
sectorului
mofiunii cd,la 3I decembrie 2000 sumele
sanitar au fost de 5.525 miliarde lei, sumi care in condiliile unei
,,proaste gestion[ri" de c[tre Guvernul nostru, ar fi hebuit si
ajungi, flndnd cont de rata inflaliei,la 6.740 miliarde. Rezultd cu
evidentd ci nu a fost vorba in nici wr caz de o slabd gestionare a
fondurilor alocate sectorului sanitar in anul 2001, ci, din contrd, de
o preocupare permanentd pentru cregterea eficienlei utilizirii
acesteia, fapt demonstrat de pldlile restante ale sectorului sanitar,
157

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care sunt in'prezent de circa 5.000 miliarde lei. Se dovedegte,

astfel, c6 actuala administrafie a reugit nu numai si achite
obligaliile rcntltate din consumurile curente ale anului 2001, ci sd
onoreze gi suma de 1.740 miliarde lei, proveniti din datoriile
existente la

3l decembrie

2000.

in legiturd cu afirmalia din mofiune privind aSa-zisa deturnare a

fondurilor Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdndtate prin
Trezoreria statului, Guvernul consideri aceste aserliuni ca o
dovadd evidentd a incompetenfei autorilor moliunii, nimeni allii

decdt

parte din cei ,,15.000 de specialigti" ai guvern[rii

politicl privind

precedente -, precum qi a lipsei de responsabilitate

corecta informare a opiniei publice.

Semnatarii moliunii confundi, din necunoagtere sau din reacredinfi, programarea gi aprobarea prin legea anuall a bugetului de
stat al unor excedente ale bugetului Casei Nalionale a Asiguririlor
de Sindtate cu deturndri sau disparitia acestor fonduri, dorind sd
inducd prin demagogie ieftind gi spirit politicianist neincredere gi
nemulfumiri in rAndul populafiei fati de un domeniu deosebit de
sensibil, cum este sectorul sanitar.

Excedentele la fondul special pentru asiguriri sociale de sdndtate

au fost programate inc6 din primul an de funclionare a acestui nou
sistem in domeniul sanitar, respectiv in anul 1998, cdnd la

guvernare se aflau chiar reprezentanlIi partidelor care acum

semneazi prezenta moliune. Iatd, in mod concret, excedentele
aprobate de coalilia de dreapta in anii de guvernare a acesteia:
0,3yo dn P.I.B. in 1998 9i 1999 9i 0,2oA d:rl'P.LB. in 2000.

Urmdrind realizarea unui deficit redus

al

bugetului general

consolidat, in scopul sciderii accelerate a ratei inflaliei, respectiv la

un nivel de 3,5Yo in 200 I gi 3%o in 2002, comparativ cu 4oh in anul
2000, Guvernul PSD a programat excedente bugetare la fondul
special al Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdn[tate, similare, de
altfel, celor din perioada 1998 gi 1999, respectiv de 0,3%o in 2001 qi
0,2Yoin2002.
158

Op oz il ia, nepr ofes

i o n is t

Situalia sectorului sanitar gi a stirii de sdndtate au fost atent

analizate de Guvernul PSD, stabilindu-se principalele orientdri
strategice in domeniul reformei spitalelor, imbunitSlirea finanlirii,
politica medicamentului gi materialelor sanitare, precum gi
imbunStdlirea sinitilii femeii, copilului 9i familiei.
Informalii suplimentare asupra reformei domeniului de ocrotire a
sendtdlii sunt cuprinse in paginile 25-26 din Declaralia de politicd
generald, paginile l4I-143 din volumul I, paginile 195-203 din
volumul Il - Cartea albd a guverndrii PSD.
Doamnelor qi domnilor semnatari ai moliunii de cenntr6,

Ag dori sb infirm aserliunile mincinoase, fbcute cu rea intenfie,

referitoare la lipsa de preocupare pentru asigurarea condiliilor
necesare furnizdrii in condilii corespunzdtoare a cdldurii qi apei
calde pentru populalie in iama 2001-2002.

imi exprim dezacordul fa!6 de afirmaliile din mofiune, intrucdt,

pentru prima oari in ultimii 5 ani, Executiwl a aprobat gi a pus in
aplicare un program energetic in vederea deplgirii anotimpului
friguros, respectiv ,frogramul de iarnd, octombrie 2001-martie
2002, Si pregdtirea condiliilor necesare realizdrii acestuia".
Obiectivele programului de iarnd au fost realizate integral,
inregistrdndu-se chiar niveluri superioare ale stocurilor de
combustibil la lignit gi huil[, precum gi la energia din lacuri.
Aceste niveluri sunt ?n mod considerabil mai mari decit cele
constituite de c6ffe precedenta guvernare in iama 2000-2001.
Pe fondul apariliei unor temperaturi extrem de scdzute in intervalul
1-20 decembrie (cdnd temperatura medie pe lard a cobordt sub -15

grade Celsius), neinregistrate in perioadele similare ale ultimilor 5

ani, a avut loc.o cregtere importantd a consumului de gaze naturale,

in special in consumul populaliei. La aceast[ stare de fapt a

contribuit semnificativ cregterea numdrului consumatorilor casnici
cu l4o/o, ponderea acestui tip de consum casnic in total consum
159

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ajungdnd in aceasti perioadi la 72%o din totalul producliei interne

gi al cantitSlilor extrase din depozitele de inmagazinare.

Doresc sd asigur, cu toat[ responsabilitatea, Parlamentul gi

populalia !6rii, c5 Guvemul, in mod direct, a luat mdsuri pentru
asigurarea resurselor energetice necesare trecerii in condilii
normale a iernii 2001-2002, acorddnd totodatd, un sprijin
substanlial autoritdlilor locale in a cdror competenli revine
adoptarea unor m[suri adecvate asiguririi cdldurii gi apei calde
pentru populalie gi instituliile publice.

in legituri cu afirmaliile

autorilor moliunii, potrivit cirora

creqterea economicl de 4,9To estimati pe acest an ar fr o farsd

propagandisticd care nu se regdseqte in cogul zllnic al cetifeanului,
doresc sd le resping cu fermitate.
Aceasta, ?ntrucdt cre$terea economicl din anul2001, precum gi cea

de 5% proiectati pentru anul 2002, reprezinth parametrii

macroeconomici recunosculi - dupd profunde arnlize profesioniste
- de cltre experlii FMI, confirmare realizati prin aprobarea recenti
a Acordului stand-by, in care sunt previzuli qi acegti indicatori. De
altfel, in jurul orelor 13 din ziuade marli 18 decembrie anul curent

Camera Deputafilor, deci inclusiv PRM, PNL qi PD, a aprobat in

unanimitate Memorandumul de politici economice qi Acordul de
trnprumut stand-by cu FMI.

in aceste condilii, mI intreb, pe buni dreptate, cdnd sunt serioase gi

responsabile fa![ de electorat partidele conduse de Corneliu Vadim
Tudor, Valeriu Stoica gi Traian Bdsescu? Atunci, cind marli la
orele 13 au votat acordul cu FMI sau la orele 15,30 c0nd au depus
moliunea de cenzrxd prin care contest6 unii din parametrii
acestuia?

Concluzia, ?n acest caz, nu poate fi decdt una singurS: fie

semnatarii moliunii sunt ignoranli qi au votat in necunoptinli de
cauzd Acordul cu FMI sau sunt demagogi, practicdnd rur discurs
duplicitar, in sensul ci au votat Acordul cu FMI in cunogtinji de
cauzi pentru imaginea lor extemd gi - concomitent - practicd o
160

Op oz i! ia,

eprofes

i o n is t

atitudine populistd gi de dezinformare a opiniei publice in plan

intern.

Pe de altd parte, am demonstrat anterior

ci o buni parte din

cregterea economicd realizatd in acest an s-a reflectat in sporirea

puterii de cumpirare a populaliei, proces care se va consolida - in
termeni mai substantiali - in anul viitor.

in ceea ce privegte referirile la procesul de aderare a Romdniei la

Uniunea Europeand, doamnelor gi domnilor parlamentari
susfindtori ai moliunii de cenzur6, v-a!i folosit, in incercarea
disperatl de a sabota eforturile Guvernului de intensificare gi
accelerare a acestui proces, de Raportul Comisiei Europene.

Maniera in care ali ales sd abordali aceast[ problematic6 de

maximi importanld pentru Romdnia este insd vddit riuintenlionat5, trunchiatd, manipulativd gi profund neprofesionistd,
const6nd exclusiv in scoaterea din context a cdtorva aspecte
negative ilustrate in Raportul Comisiei Europene gi citarea lor in
textul mofiunii.

Prin aceastl prezentare tendenlioasd, moliunea nu face altceva

decdt si incerce pervertirea spiritului pozitiv al raportului gi si
contrazicd flagrant aprecierile favorabile ale Comisiei Europene,
Parlamentului European gi statelor membre Uniunii Europene.

in

acest sens, subliniem cd in 2001 este pentru prima dati cdnd

Comisia Europeand a inceput evaluarea periodici a gradului de
?ndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeand de c[tre
statele candidate (1997) cdnd raportul pivind Romdnia relevl
progrese evidente, lucru confirmat gi de comisarul european pentru
extindere, Giinther Verheugen, in prezerrtarea frcutd in
Parlamentul European cu ocazia prezentf,rii rapoartelor comisiei:
,,pentru prima oard am vdzut ln Romdnia o strategie credibild de
reforme politice si economice", sprxlea domnia sa.

$i cum institufiile qi statele membre ale UE nu pot fr actzate de

partizanat politic, dupd cum se recunoa$te chiar in moliune,
l6l

Adrian Ndstase

Spre normalitate

numeroasele aprecieri pozitive ale acestora nu pot duce decdt la o

singurd concluzie. Anume c6, acitala opozilie nu se dA in lAturi sA
foloseascd orice mijloace, chiar incorecte, pentru a pune piedici
acliunilor ample gi decise ale Guvernului in scopul integririi cit
mai rapide a Romdniei in structurile europene.
Ceea ce moliunea evitd si spunl este faptul cI rdmdnerile in urmd
intr-o serie de domenii se datoreazd integral modului defectuos gi
iresponsabil in care lara a fost condusd in perioada 1997-2000. De
altfel, prin referirile doar la ultimul Raport al Comisiei Europene
se incearci ascunderea gravelor deficienle evidenliate de Comisia
European6 in rapoartele precedente, elaborate in anii 1997,1998,
1999 gi 2A00, rapoarte profund negative gi in care tonul Comisiei
Europene s-a in[sprit de la an la an.

Un exemplu in acest sens il constituie criteriile politice de aderare.

Indeplinirea acestora a fost periclitatd intr-o misurd din ce ?n ce
mai mare in perioada 1997-2000, ajungdndu-se chiar ca, in raportul
pe anul 1999, Comisia Europeanf, sd ameninle cu reconsiderarea
poziliei conform cdreia RomAnia indeplinegte criteriile politice.
Prin contrast, raportul pe anul in curs subliniazd cd Rominia
continud sI indeplineasc5 criteriile politice 9i gi-a consolidat
substanlial situalia in acest domeniu pe parcursul anului 2001.
Dat fiind c5, aga cum am mai spus, citatele din raportul comisiei
redate in moliunea dumneavoastrd sunt scoase din context gi nu fac
referire la situalia mogtenitd de la guvernele ce s-au succedat in
perioada 1997-2000, ne permitem sd prezentim succint,
exemplificdnd doar cdteva dintre aceste citate, complet gi corect,
a$a cum sunt inscrise in rapoartele Comisiei Europene.
Astfel, cu referire la afirmalia Dvs.'. ,,Procesul decizional in
Romdnia este foarte slab", facem menliunea cd aceasta se referd la
contraperformanf ele precedentelor guverne, fi ind inscris d, la pag. | 5
a raportului comisiei pe anul 2000 qi nu pe anul 2001. Aceastd
eroare este sugestivl pentru superficialitatea de care au dat dovadd
autorii mofiunii.
162

Opozi{ia, neprofesionist d

Semnatarii moliunii uitA inse si menlioneze progresele substanliale

privind procesul decizional, realizate in anul 2001 gi evidenliate
obiectiv in raport. Totodat[, in raportul pe anul 2001, Comisia
Europeand considerb ci Romdnia a frcut, pentru prima dat6,
progrese decisive citre edificarea unei economii de piald

funclionale gi c5, degi nu indepline$te inc6 cel de-al doilea criteriu,

economic, de aderare, a intreprins misuri care-i vor denolta
capacitatea de a face fald pe termen mediu presiunii concurenliale
gi forfelor pielei din cadrul Uniunii Europene (pag. al).

Moliunea face, de asemenea, referire la Summit-ul de la Laeken,

si arunce vina pentru neincluderea Rominiei in grupul
de !6ri candidate ce vor adera la Uniunea EuropeanS in anul 2004
asupra actualului Guvern.

incercdnd

in bilanlul primului an de guvernare am afitat cd acest ultim loc pe

care se afl6 Romdnia in rdndul candidatelor la statutul de membru
al Uniunii Europene se datoreazd, de fapt, integral rdmdnerilor in
urm[ in ceea ce privegte elaborarea documentelor de pozilie pdn[
la sfhrgitul anului 2000, moment in care RomAnia inregistra un
decalaj considerabil in desfigurarea negocierilor de aderare la
Uniunea Europeand fa!6 de celelalte state candidate, care au
inceput negocierile de aderare in februarie 2000.

Astfel, cu documente de pozilie comunicate oficial Uniunii

Europene doar pentru 13 capitole, din care 6 capitole inchise
provizoriu qi 3 capitole deschise, Romdnia s-a plasat pe ultimul loc
in rdndul statelor candidate la aderare.
Activitatea Guvernului din anul 2001 s-a concretizat in elaborarea
gi transmiterea oficia16 citre Consiliul UE a unui numdr de 31
documente de pozilie (17 noi documente de pozilie, documente de
pozigie revizuite pentru 4 capitole, documente de pozilie
complementare pentru 8 capitole gi doud documente referitoare la
acquis-ul pe 2000). in acest sens, Guvernul a elaborat un,,Program
de mdsuri pentru intensificarea Si aecelerarea pregdtirilor fn

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

vederea aderdrii Romdniei la Uniunea Europeand", prezentatin

volumul III din Cartea albd a guverndrii PSD.

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Pe parcursul prezentirii rdspunsului Guvernului la moliunea de

cenntrd inifiat[ de reprezentanlii PRM, PD gi PNL m-am strdduit
sd aduc in fala dumneavoastri, cu obiectivitate qi realism,
argumente concrete gi motivalii politice in sprijinul infirmirii
tuturor acuzelor gi afirmaliilor netemeinice cuprinse in documentul
aflat

in

dezbatere.

in final, doresc si aduc ai alte argumente date de acliunile gi

rezultatele recunoscute in zilele care s-au scurs de la deounerea
moliunii de cenzurd. Astfel, menlionez:

r cregterea salariald ce va fi acordatAin anul 2}02pentrupersonalul

din sectorul bugetar, gi anume 8% din ianuarie Si 12% din octombrie;
o

prevederea de mdsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din

sistemul public;

o
de

infiinlarea Oficiului Nalional pentru Recrutarea gi Plasarea Forlei

Munci in Striindtate;

o accelerarea procedurilor de privatizare a IAS-urilor;

o cregterea gradului de deschidere a pielei energiei electrice.
in acelagi timp, Agenlia de Evaluare Financiarl Moody's a
imbundtdlit din nou, alaltdieri, rating-ul Romdniei pentru
obligaliunile emise in valut6, precum gi rating-ul atribuit
depozitelor bancare constituite in valuti; la fel, agen,ti a japotezd de
rating JCR a rcvinit in sens pozitiv cotalia pentru datoriile pe
termen lung.

Tot in aceste c6teva zile, doamna Nicole Fontaine, pregedintele

Parlamentului European, a reconfirmat sprijinul pentru Romdnia,
iar doamna baroani Emma Nicholson a apreciat in mod deosebit
activitatea qi rezultatele obflnute de Guvernul nostru.

164

Op oz i li a, ne profes i on

is td

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Vreau sd subliniez c[ Guvernul pe care il conduc, alcituind o

echip[ de profesionigti, pune, in prim plan, in deciziile pe ca.re le
adoptd interesul !6rii gi al cetSlenilor ei, dorind sd asigure
continuarea progresului economic Ai social inregisffat in anul 2001.
Aceasta numai in condiliile in care i se acordd increderea actualului
cabinet, motiv pentru care, din proprie inifiativl, pentru prima oard
in perioada postrevolulionari, ne-am asumat rispunderea prin
Declaralia politicd din ziua de 18 decembrie anul curent.

Avind in vedere perioada extrem de importanti gi sensibilS in care

se afl6 acum Romdnia din perspectiva viitorului siu, necesitatea
continudrii reformei economice cu reflectare pozitivd asupra
condiliilor de via!6 ale populafiei, nevoia de stabilitate politicosociali intern6, in vederea consolidirii credibilitS{ii parcursului
democratic al l6rii noastre, precum gi caracterul netemeinic, pur
politicianist, al moliunii de cenzuri, vd rog, doamnelor gi domnilor
parlamentari, sI votali impotriva moliunii de cenzurd iniliate de
grupurile parlamentare ale PRM, PD gi PNL din Camera
Deputalilor gi Senat.

165

REFORMA POLITICA1
(februarie 2002'1
l) euniunea Biroului nostru executiv are loc la un an de cdnd
I\PSD gi-a schimbat statutul din partid de opozilie, in partid de
guvernimdnt, gi la mai bine de jumitate de an de cdnd suntem
impreuni cu fostul PSDR. in tot acest timp s-a acumulat o noui
experienld de partid gi parlamentard; acelagi lucru poate fi spus gi
despre actul guverndrii.
Sigur cd trebuie si ne g6sim timp si le analizdmpe fiecare in parte,
sd identificdm cele mai potrivite solulii la problemele cu care se
confrunti, in primul rdnd, cetdlenii gi, in al doilea rdnd, partidul.

Dar o concluzie putem si eviden{iem incd de pe acum. in aceast[

perioadi am declangat o adevdrati reformi a sistemului politic
romdnesc, prin introducerea unui nou mod de a aborda problemele
devenite cronice ale societilii gi tranziliei gi un nou mod de a
guverna. Noi am dovedit ci o guvernare social-democrati poate
avansa cu reformele mai repede gi mai eficient decdt o guvernare
care se considerd de dreapta, am dovedit cA se poate face macrostabilizare gi cregtere economicd in acelagi timp, am dovedit cd
reformele gi proteclia sociald nu se opun gi nu se contracareazd"
reciproc, am dovedit cd transparenla guvernirii este posibili - degi
aici mai avem multe de fbcut - a$a cum am dovedit ci un guvern
competent gi cu o strategie solidi poate si igi propundlinte realiste,
s6-gi asume angajamente credibile gi si atingd lintele qi sd-gi
respecte angajamentele. Pe scurt, am dovedit cd Romdnia poate fi
t

Discurs rostit in $edinfa Bircutui executiv central al Partidului Social Democrat, 6 februarie 2002

166

Reforma politicd

bine guvernatd gi

ci

social-democrafia modemd este,

in

acest

moment, cea mai bund solulie politici pentru lara noastr6.

Evaluarea activitalii gi a rezultatelor primului an de guvernare ne
indreptdlesc s[ afirm6m cd angajamentele asumate prin Programul

mare masura
de guvernare pe anul 2001 au fost in cea
realizate. In pofida incetinirii cregterii economice mondiale,
Romdnia a reuqit sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm de
dezvoltare intre llrile Europei Centrale gi de Est. Cregterea
economici, estimatd la 4,9%o - privit[ la inceput cu reticenld qi
apreciati de mulli ca prea optimistd - a asigurat condilii favorabile
pentru redemararea reformei structurale a economiei gi a
priv atizdrii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate
de aceste procese.

Credibilitatea Executivului a fost confirmatl qi prin aprobarea de

citre Fondul Monetar Internalional a Acordului stand-by, din care
prima tranqd a fost eliberati in luna noiembrie a anului 2001.

Acliunile politice pe plan extern au contribuit esenfial la str6ngerea

relafiilor de partid cu omologii nogtri europeni. Prin aceste eforhri,
am oblinut de la partenerii nogtri occidentali doud lucruri esenfiale:
atenfia acordatl demersurilor RomAniei gi increderea cu care sunt
privite aceste demersuri. Cel mai elocvent argument in susfinerea
acestor afirmalii il constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor
contacte politice, economice gi diplomatice realizate atit Ia nivelul
Guvemului gi Pregedinliei, cdt gi la nivelul Camerei Deputalilor gi
al Senatului Romdniei, iar pe de alth parte, evaludrile pozitive ale
organismelor intemalionale qi instituliilor europene, ale agenliilor
de rating, ale institutelor gi asocialiilor profesionale din alte !iri.

Un rdspuns convingitor privind capacitatea Guvernului de a

acliona consecvent pentru consolidarea democraliei, asigurarea
stabilit[1ii interne gi accelerarea pregdtirii Romdniei pentru
integrarea europeani a fost dat de unanimitatea cu care statele
membre ale Uniunii Europene au votat, recent, in favoarea

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

renunlerii la obligativitatea vizelor de cilitode pentru cetSlenii

rom6ni in,,spaliul Schengen".

Pentru

obline

insi din

partea statelor occidentale decizii

favorabile Romdniei, care si o alinieze la poziliile pe care celelalte

!6ri candidate la UE le au in acest moment, trebuie si ne

concentr[m in perioada urmitoare pe rezolvarea sau mScar pe
aplicarea unor strategii de rezolvare a problemelor interne. Cdnd
vorbesc de probleme interne, mi refer gi la cele ale guverndrii, dar
9i la cele mai largi ale vielii politice.

La nivelul administraliei centrale, doresc sd intensificim acliunile

noastre pentru mutarea centrului de greutate al activitilii de la
abordarea generald sau macroeconomici la problemele specifice
sectoriale. O asemenea abordare ne va permite un contact direct cu
primul nivel al economiei reale - 9i am in vedere aici nu numai
aspectul economic, dar gi cele de ordin politic ai social. Aceasta
inseamnd ci ne vom ocupa mai mult de problemele prefecturilor,
ca gi de problemele regiilor gi direcliilor din ministere. in ceea ce
priveqte administrafialocald, consider cd marele potenlial pe care il
reprezintd primarii gi consilierii locali PSD nu este folosit decit in
foarte micd mdsur6. Mai mult decdt atdt, existi multe exemple in
care primari gi consilieri locali sunt membri PSD doar declarativ, ei
aclionAnd in realitate ca pe propria lor mogie, marcali de interese
personale, frr[ s[ dea socoteall niminui.
Ne afl6m cu tofii - nu doar partidul, ci intreaga lari - in fala a trei
probleme majore: siricia, corupfia qi ineficien{a sistemului
administrativ. Aceste probleme nu pot fi abordate pe rdnd.
Degeaba vom aloca bani sub formi de ajutoare gi subvenlii pentru
controlul sirf,ciei, daci, pe de alti parte, corupfia dreneazd, aceqti
bani in alte direclii, iar sistemul politic duce la polarizarea qi mai
accentuatb a societefi. La fel, degeaba arestim infractori mdrunli
sau oprim trenurile in cdmp, dacd sdrdcia nu oferd oamenilor altd
opliune decdt furtul gi dacd sistemul politic permite marilor corupli
sd evite rlspunderea penald prin tot felul de subterfugii. Degeaba
vom schimba Constitulia sau vom face legi noi sau institulii
168

Reforma

politicd

speciale, daci nu vom fi fermi in primul rdnd in aplicarea celor

existente gi daci nu vom crea suficientd bunSstare, in aga fel incdt

respectarea

legii

si fie

pentru oricine mai avantajoasS decdt

incSlcarea ei.
Iat6 de ce aceste trei mari probleme ale societlfii noastre ffebuie s6
fte atacate simultan, cel pulin intr-o primd etap[.

Vreau s6 v6 atrag atenlia cd ne aqteaptl un an foarte dificil.

Rezultatele nu se vor vedea imediat gi, probabil, vom deranja
destui profitori care ne vor ataca din toate pdrfile. Singura noastri
gansd, nu ca partid, ci ca naliune, este si acceptdm aceastd
provocare? cu toate riscurile gi sacrificiile pe care le presupune.

Am avut ocazia sd constat, cu consternare, in cursul anului cate a

trecut, c[ existd doud tipuri - amdndoui negative - de activigti
PSD. Unii care s-au aSezat in fotolii de conducere gi care g6ndesc
ci vor sta la putere cdt veacul gi allii care vdd numai zirua de azi Si
care sdv6rgesc abuzuri mai mari sau mai mici in spiritul formulei
clasice ,Dupd mine potopul!".
Doamnelor gi domnilor, nu suntem vegnici! Nici noi ca indivizi qi
nici din perspectiva mandatului pe care l-am oblinut. Nu suntem
vegnici gi, inlelegdnd asta, trebuie sd fim responsabili. In lumea de
azi nimeni nu se mai poate sustrage evaluirii gi judecdlii celor din
jur. Mulli cred ci noi guverndm privind in afari, la institulii
internalionale care fie ne laudd, fie ne atet[ioneazl cu degetul. Dar
a fi responsabil inseamni si exercitim puterea privind in ochii
celor care ne-au votat gi ai celor care nu ne-au votat. Pentru ci qi

unii pi algii primesc la sfhrgitul fieclrei luni

aceeagi notd de

intrelinere mare gi aceleagi salarii mici.

Principiul politic ul solidaritdlii

Componenta sociali a politicii noastre este cu atAt mai importantd

cu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernirii de dreapta din

perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea f[rd precedent a nivelului
169

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

de trai gi la cregterea gradului de siricie a populaliei !6rii, de la

l9Yola 43o/oLa sffir$itul anului 2000.
incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie
de cdtre toate centralele sindicale gi patronatele reprezentative la

nivel nafional, a constituit elementul determinant al stabilitdlii

sociale, precum gi premisa necesard realizdrii indicatorilor macroeconomici. S-au aplicat mdsuri de proteclie activd a fo4ei de
munci prin reorientarea pi cregterea ocup[rii acesteia. Rezultatele
oblinute constau in ocuparea a 397.000 de locuri de munc6. Chiar
in condiliile restructuririlor efectuate in economie, rata qomajului a
scdzlt de la 70,5%o in decembrie 2000, la 8,6Yo la sfhrgitul anului
2001. Au sporit veniturile salariale, s-a majorat salariul real cu
peste 6%o, comparativ cu 4o/o convenit prin Acordul social. Salariul
debazd minim brut pe fard a fost majorat de la I milion de lei, c6t
era in decembrie 2000, la 1,4 milioane lei incepdnd cu luna martie
2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd devind 1.750.000 lei.
Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea reald a pensiilor a
fost realizat in special prin indexarea lor trimestriali. Efortul
bugetar in sfera asiguririlor gi asistenlei sociale a crescut de la
9,7o/o din PIB, in anul 2000, la 10,60/o. Eliminarea inechit6filor inhe
diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea
pensiilor, acJiune care a inceput din ianuarie 2002 gi va fi rcalizatd"
in gase etape semestriale.
Puterea de cumpdrare a salariilor a crescut in anul 2001 cu peste
60/o.Intr-o situalie similari se gisesc qi pensiile.

Este adevirat ci ne-am confruntat cu unele cregteri mai mari de

prefuri decdt rata inflaliei, in special la carne, energie termicd, gaz
metan qi fransport. In acest cadru este totugi de relinut ci in anul
200I,?n luna noiembrie, practic la toate celelalte produse gi tarife
cregterile au fost inferioare ratei inflaliei, astfel incet cantitilile de
produse care s-au putut cumpira in noiembrie 2001 sunt mai mari
- in unele situalii chiar cu mult - decAt in noiembrie 2000.

170

Reforma

politicd

Cdteva exemple:
Noiembrie 2000

Noiembrie
2001

2001-%
2000

Pdine alb6 simpld

253 kg

292ks

t15,4

Cartofi

734k9

1002 kg

136,5

Ulei de floarea soarelui

l16kg

l2l

kg

t04,4

Zah6r

184 kg

200 kg

108,6

Lapte - litru

347 kg

351 kg

I0t,z

Brdnzd

5l kg

54 kg

106,2

165 kg

183 kg

rtO,7

4 tone

5 tone

111,0

193 tone

194 tone

r00,4

18 tone

22 tore

117,2

Unt

pachet 200 g

Lemne de foc
Benzind

litru

Gaze

lichefiate

(butelie)
Energie electricd

(tarif social)

3256

kwh

3298

kwh

101,3

2066

kwh

2098

kwh

101,5

22 abonamente

110,4

- kwh

Energie electrici

(tarif standaxd)

- kwh

Abonament telefonic
numdr

20 abonamente

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in vederea protejdrii populaliei cu venituri foarte reduse, in

perioada iernii se aaordl ajutoare de inc6lzire de care beneficiazd
aproape 2,6 milioane de familii, precum gi ajutoare de urgen!6
pentru familiile aflate in situaliile de extremi dificultate. A fost
aprobati qi a intrat in vigoare de la inceputul anului 2002 Legea
venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia
aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure.
Pentru redresarea situaliei sistemului sanitar, in bugetul pe anii
2001 gi 2002, s-au alocat fonduri rcprezentAnd 4,2oh din produsul
intern brut, comparativ at2,6 -3,8yo in anii 1997-20A0.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare a politicii de protecfie a

copilului aflat in dificultate gi a adopfiei. Au fost stopate adopliile
internafionale, s-au promovat noi politici pentru reducerea
abandonului familial qi diminuarea numirului de copii aflali in
institulii

de

profil.

Cu toate acestea, populalia, gi cu deosebire pensionarii gi qomerii,

fac fala- cu mare greutate traiului zllnic. Ca social-democrafi
autentici, intre economie gi oameni, trebuie sd alegem intotdeauna
oamenii. Politica economici trebuie sd fie orientati citre cetdlean.
Degeaba mdrim pre,tul energiei, dacd cet\enii nu au cum sd
pllteasci. In acest fel nu putem rezolva nici problemele oamenilor,
nici pe cele ale societdfilor din sectorul energetic. Solulia nu sti in
prefuri, ci in eficienla procesului de produclie. Cum poate cineva sd
pldteascd o facturi care depdgeqte venitul pe o lund de zile?

Am primit de curdnd un mesaj al unor pensionari care au ajuns si

imprumute cartofi de la vecini pentru cd toati pensia o dau pe
curent gi infefinere. Aceqti oameni sunt condamnali sd cergeasci.
Singurul lor sprijin este in noi, care suntem la guvernare. Unor
asemenea oameni explicaliile macroeconomice nu le lin de foame.
Ei au nevoie de sprijin, de proteclie sociali rea16. Trebuie si
rimdnem fideli principiului ,,aldturi de oameni". Din acest punct
de vedere o guvernare care privegte doar de la centru, doar de la
172

Reforma

politicd

indllimea cifrelor macroeconomice, este o guvemare ineficientd.

Guvernarea reald se face la baza oartidului. acolo unde ne intdlnim
direct cu oamenii.

Si nu uit[m oamenii care ne-au votat. DacA unii nu au inleles acest

lucru, atunci nu au ce ciuta la guvernare. La nivel central gi local, a
guverna nu inseamnd a conduce, ci in primul rdnd a-i servi pe cei
care gi-au pus increderea in tine. Fiecare membru PSD care ocupi
o funclie in aceastd !ar6 trebuie s5 linb cont cd orice decizie a lui

trebuie sd reflecte voinla celor care l-au ales. Mergefi in

circumscripliile care v-au votat gi intreba{i-i pe localnici care sunt

lor! Apoi luptali-vd sd gdsi,ti o solulie, sd gdsili un
sprijin, fie la Guvern, fie la Parlament, fie chiar la autoritdlile
locale pentru arezolva acele probleme.

problemele

Zona cea mai sensibili a politicii este la baza partidului aflat la

putere. Acolo se simte pulsul naliunii. Daci partidul aflat la putere
nu cunoa$te problemele care frimdntl cetSlenii, atunci toate
acliunile sale sunt lipsite de sens. Rolul filialelor PSD este de a
identifica problemele locale gi de a acliona pentru rezolvarea lor.
Partidul de guverndmdnt trebuie si fie o solulie pentru problemele
oamenilor gi si nu devind o problemi in plus.

in

in Rom6nia oameni care nu agteaptd nimic, pentru

niciodati n-au primit ceva, pentru ci niciodati nu i-a tratat
nimeni omenegte. Existi segmente sociale complet perifeizate,
care nu trdiesc dupd reperele pe care le are majoritatea, ci dupi
repere proprii, intr-o lume in care nu pdtrunde mare lucru din afar6.
Fie cd vorbim despre copiii strdzii, despre satele pe jumdtate
pdr[site din vdrfuri de munte sau despre cartierele de gomeri din
oragele monoindustriale, avem in fa!5 o singurd problemd -

ci

2002 existi

mar ginalizarea s oc i ald.

Sirdcia gi marginalizarea necesitd, prin excelen!6, un rdspuns

social-democrat. Acest rSspuns este solidaritatea. Solidaritate se
creeazd in jurul unui proiect comun, care la rdndul sdu e insuflelit
de o idee. Realizarea solidaritdlii este unul dintre obiectivele
I It

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

majore ale partidului nostru in acest mandat. Trebuie sb creim

comunitili solidare. Ca social-democrafi trebuie si fim preocupali
permanent de a crea gi a consolida sentimentul de coeziune gi
solidaritate umand. Fiecare dintre noi, ca militant social-democrat,
are datoria sd vind mlcar cu o idee folositoare gi sd sprijine punerea
ei in aplicare. Nu trebuie si uitim cd am preluat guvernarea dupd
un regres economic profund gi o pauperizarc frrd precedent pentru
o larl in tranzilie. Politica noastrd economicd trebuie si-gi
dovedeascd eficien{a prin faptul cd, an de an, resursele ce pot fi
alocate domeniilor sociale sd fie din ce in ce mai mari. Trebuie s6
facem astfel , inc6t chiar dacd am contat gi contdm pe resursele
bugetare, pe investifii striine, pe fondurile comunitare, din aceasti
ecualie nu trebuie si lipseascd un termen important: resursa proprie
a cetdfeanului. Fie cd se obfine din muncd mai multi sau
chivernisire mai atent6, ea trebuie sd fie luati in calcul din ce in ce
mai mult in calitate de capital de dezvoltare.
inainte de 1989 n-am fost cresculi intr-o culturd a economisirii, ci
intr-una a penuriei. Dupn 1990 s-a n[scut o noui tentafie, tentalia
consumului, tragicd pentru cb e justificatd uman, dar nu se bazeazd
pe resurse. $i astdzi, economisirea e posibilS numai pentru un
numdr extrem de redus de cetdleni, cei care mai rimdn cu bani
dupi acoperirea nevoilor de bazd. Nu s-au creat condiliile pentru
economisire, care sd stea la baza bundstSrii viitoare. Un mediu

bancar sdnitos este unul din rdspunsurile statului la aceasti

chestiune. Din picate, trebuie, chiar in aceasti perioadi, si reddm
increderea cetdlenilor in instituliile financiar-bancare dupi
escrocheriile care au afectat grav CEC-u1, ASTRA gi alte institulii
ale statului. Trebuie sd fim in stare s5 sarantdm oamenilor micile
lor economii.
Un an de guvernare a insemnat gi un an de dialog cu sindicatele, an
care a inceput cu sernnarea unui pact social gi a continuat sinuos,
cu unele situalii conflictuale, pe mdsura unei societdli care se
schimb6. Cdnd negociem probleme generale cu uniunile sindicale,
cind vorbim despre acorduri sau parteneriate sociale, nu trebuie si
174

Reforma

politicd

ne gendim ci lucrdm la o construclie fEri sfbrgit, pentru c[ este

posibil si ajungem uneori foarte repede la pozilii greu de conciliat
cu unii sau allii dintre partenerii de dialog social. DacI vom fi
mereu de acord, inseamnd cd cineva nu-gi face datoria, fie noi, fie
d6ngii. Ceea ce trebuie si ne intereseze nu e o societate frrd,
conflicte, o pace sociali totali (la care nu putem ajunge), ci o
gestiune corespunzdtoare a situaliilor de crizd ?n aqa fel inc6t
stabilitatea Romdniei

in

si nu aibd de suferit.

relajia cu sindicatele, problemele cele mai spinoase nu

se

negociazb gi nu se rezolvd la centru, intr-o cl[dire a guvernului,

pentru cd ele apar in teritoriu, intr-o curte de fabrici sau, mai riu,
pe un drum nalional. De aceea trebuie sd mergem in teritoriu gi sd
discutdm cu liderii gi membrii de sindicat din societSlile care trag
semnale de alarmd. Sigur c5 asta e o problemd care privegte

reprezentanlii locali ai Guvernului. Dar ea ii privepte qi pe

reprezentanlii locali ai unui partid de guvernbmdnt socialdemocrat. Pe senatori, deputali, lideri de organizalIi care trebuie si
inleleagd cdrelatia cu cetdlenii nu se face in cdteva luni, o datdla
patru ani, ci este un proces de contact permanent.
Eu cred cd am moqtenit mai multe zone de conflict social decit am
creat. Dar problema reald, rdmdne solulionarea lor, ea e acum in
sarcina noastrS. Multe conflicte ar fi putut fi prevenite prin dialog
mai rapid qi printr-o grijd mai mare fa15 de informafiile pe care le
trimitem cdtre angajatii intreprinderilor care se afl6 in dificultate.
Nu putem dialoga cu grevigti, cu sindicate aflate in alert6, prin
intermediul televizorului sau al ziatelor, prin comunicate. Dacd,
gisim solulii posibile, mai intdi trebuie sd le prezentim la fa\a
locului, acolo unde ar urma sI se aplice. Pe urmd putem face gi
conferinle pe presd.

Combaterea corupliei
Suntem de un an de zile la putere gi incepem, ugor-ugor, sd repet5m
gregeli pe care gi al1ii, dar gi acest partid, le-au mai frcut. Vreau si

vi

aduc aminte un lucru. de care ar trebui

si fim constienti in
r75

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

pennanenla: singura mare amenintarela adresa noastri suntem nol

ingine. Sondajele aratd cd PSD este in continuare sprijinit de

popula{ie. Dar aceasta nu este o realitate vegnicd. Un eventual eqec
la guvernare va fi exclusiv din vina noastr6. Am venit aici cu un
mandat ferm gi avem datoria sd nu il uitim.

Am declangat in urm6 cu mult timp o ofensivd clard, structuratl

impotriva corupfiei. Poate cd am omis o etapd esenliali. Am fost
prea grdbili si trecem la identificarea surselor corupliei gi la gdsirea
antidotului gi nu ne-am gdndit cd ar fi infelept s5 se plece de la
definirea acestui fenomen. Nu ne luptim cu o entitate abstracti, cu
articole de presi sau cu o obsesie a Occidentului. Ne luptdm cu un
fenomen care are dimensiuni foarte concrete. Din 1989, pentru
Rominia a inceput o realitate nou6. A inceput sd se construiasci un
sistem nou, cu institulii noi, care funclioneazd pe principii noi.
Coruplia inseamni negarea acestui sistem; inseamnd ocolirea lui,
inseamnd incercarea de a-i pdcili, de a-i perverti sensul. inseamnd
cumpdrarea de privilegii false, care afecteazd^drepturile celorlalli gi
care duce, in timp, la blocarea sistemului. Inseamni bancnot[ in
plus strecurati funcfionarului, pentru un loc mai sus pe o listd sau
pentru o o16 mai devreme la rdnd. Dar inseamnd gi afaceri de
milioane de USD prin care se ingeald mecanismele legale, adicd
statul, adicd cetifenii, adicd noi to1i. inseamnd trafic de influenfd la
toate nivelurile,vdruarea unui bun care nu e de vdnzare.
Da, existi coruplie mic6 gi corupfie mare. Dar nu existi o ordine de
prioritS,ti; una nu este mai pulin importantd decit cealalti gi nici
mai pulin grav6. Coruplia nu mai este de mult doar o problemd de
cinste gi moralitate; este o problemd de eficient[ economicd, de
dezvoltare. Una din cele mai addnci catze ale stagndrii Romdniei
este coruplia. Iar orice ocolire a acestei realitili este o decizie
iresponsabil[.

Coruplia ii afecteazd pe toti cetilenii acestei !6ri; dar ii afecteazd

mai ales pe aceia care nu se pot apdra, pe cei delabaza sistemului,
cei care nu sunt nici miniqtri, nici directori, nici patroni gi nici
176

Reforma

politicd

m6car paznici sau portari. Coruplia accentu;eazd sirdcia, cteeazd

piedici serioase dezvolt6rii economice, compromite funclionarea
serviciilor publice gi submineazd democralia. Este momentul sd
recunoagtem deschis: coruplia extinsd este un simptom al
subdezvoltirii. Faptul cd a apirut se datoreazd sistemului
vulnerabil. Faptul c6 s-a extins face sistemul sl fie 9i mai
vulnerabil. Iar aeeastd" spirali nu se va opri p6nd cdnd nu vom
interveni hotirdt gi nu vom intrerupe acest ciclu. Coruplia e o
formS de aservire a omului, o neoiobdgie, gi ea ridicd intre
Romdnia gi 1drile occidentale bariere mai mari decdt cele pe care le
ridicd comunismul.

Unii au spus ci am inceput aceastd lupt6 cu coruplia la presiuni

externe, cd mai mulli oficiali internalionali au condilionat
integrarea lirii noastre in UE gi in NATO de rezolvarea problemei
corupliei. E adevdrat, au existat gi existl semnale exteme. Oameni
importan{i, din institulii importante, au cerut sd se inceapd aceastd
1upt6. Dar la fel de adevdrat este ci existd deja o presiune intern[
foarte mare. Vreau sd vd dau doar un exemplu: 90Yo dintre romdni,
practic toati populalia firii, consideri cd fenomenul corupliei este
foarte mare qi in cregtere. Oamenii obignuili s-au sdturat si mai
tolereze acest fenomen. Tot ei ardtd cu degetul spre instituliile
statului atunci cdnd cred, 70o/o dintre ei, cd marii corupli vor sclpa
de pedeapsd. Vom demonstra ci nu este aga. Indiferent de riscurile
pe care ni le asumdm, avem obligalia si impunem respectarea legii.

Lupta impotriva corupliei nu este o temi pe cate o avem de frcut

pentru a primi note mari. Dacd o vom percepe ca pe o curs6 de
indeplinire de plan, ca pe vremuri, nu vom rezolva nimic. Lupta
anticoruplie a inceput prost. S-a ajuns intr-o situalie care seamind
foarte mult cu anii guverndrilor trecute. Si nu uit5,m campaniile
hei-rupiste ale anilor trecufi. $i atunci s-a vorbit de coruplie, qi
atunci s-au demarat campanii nalionale. $i atunci s-au declangat
procese gi cercetdri penale. Dar gi atunci, ca gi acum, lupta
impotriva corupliei s-a transformat intr-o v6ndtoare a coruplilor din
celelalte partide. Lupta impotriva corupfiei nu e o lupti a PSD la
177

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fel cum nu e o luptA impofiva PD, PNL sau UDMR. Evident, nu

putem s[ nu recunoagtem cd existi coruplii no$hi $i coruplii lor, ca
s[ preiau o sintagmd des folositi. Dar odatd ce am luat hotirdrea de
a lupta cu fenomenul corupliei, nu ne este permis sE utilizim acest
criteriu. Ag vrea sd fie clar pentru toatd iumea. Existd doar coruplii
din Rominia. Carc fac riu Rominiei, nu corupfii dintr-un partid
sau altul. Iar dacd am hotdrdt si acliondm impotriva 1or, nu ne
intereseazd apartenenla lor politicd.

Am declanqat aceastd lupti lans0nd un mesaj care, in multe cazuri,

a fost inleles gregit. Din aceastl cauzd, s-au demarat

campanii
qi
gdsirea
aberante, in care singurul scop era
condamnarea cu orice

pre! a unor oameni ca si se dea publicitalii rapoarte la mod6.

Dosarele penale pentru profesori sunt un exemplu de cum nu
trebuie abordatd aceasti campanie. Un principiu de drept afirmd cd
trebuie sd acorddm gravitatea mdsurilor la gravitatea faptelor
vizate. Or, a face dosare penale pentru fraude relativ mici pare o
misuri exagerati. Sunt foarte multe lucruri neclare, care pot
transforma toatd aceastA lupti intr-un spectacol trist. Iar acest lucru
ne scade practic noul din credibilitate. Dacd se va continua aga, se
va ajunge la imaginea unui PSD care igi bate joc de lupta impotriva
corupliei.
Cei care se simt ameninlali de lupta impotriva corupliei incearc6 s[
ne discrediteze prin tot felul de acuzatii, sperdnd ci astfel vom
ceda. Cum se face ci au inceput atacuri masive impotriva PSD abia
dupi ce am declarat deschisi lupta impotriva corupliei? Nu trebuie
si ne l5s5m intimidafi. Nu trebuie sd cddem in aceast6 capcan6.
Sunt convins cd astfel de acuzalii vor continua gi in perioada
urmltoare. Insi acest lucru nu trebuie si ne fac6 si ddm inapoi. Cei
care se simt vinovali gi ne atacA n-au decdt s-o facd. Dar dacd sunt
vinovali atunci trebuie sd pldteascd, iar rolul nostru este de a aplica
legea, nu de a ne justifica in fala 1or.
Sd nu ne amigim crezdnd ci in PSD nu sunt gi usclturi. Cei care se
gtiu in aceasti situalie sd nu creadd cd dacd sunt membri PSD sunt

178

Reforma

la addpost. Fafn de astfel de oameni nu trebuie

pentru cd acliunile lor afecteazl PSD.

politicd

sI fim toleranfi,

Corupfia nu poate fi stArpitl doar prin vorbe mari. Cei care profiti
de coruplie pentru a-gi face imagine uiti un lucru simplu: corupfia
se rezolvi doar prin misuri administrative eficiente gi decizii
politice ferme. Administrativ, prin aplicarea corecti gi ferm[ a
legii. Am luat misuri administrative prin care incercim si facem
lumind in modul in care statul gestioneazd banii publici. Acesta
este insi un prim pas care trebuie urmat rapid de alfii. Numai
aplicarea legii ne poate apdra de coruplie.

La nivel politic putem acfiona prin regdndirea intregului sistem

politic. Un sistem politic care, acum, se sprijind pe lipsi de
transparenli gi neclaritate. Politica a ajuns sd fre vdnttd, ca un club
de lux in care se intri gi se avanseazd pe criterii obscure. Dupi 12
ani de incercdri politice, trebuie si schimbdm ceva. Este evident c5
nimeni nu mai este mullumit cu modul in care se face politici in
RomAnia. Este evident c[ oamenii nu mai au incredere in institulii.
Iar atunci cdnd oamenii nu au incredere in institulii, ajung si
creadd cd singura cale prin care se poate face ceva in lara asta este
coruplia. Trebuie sd schimbim acest mod de gdndire.

Coruplia este direct legatd de modul in care este construit gi

funclioneazi sistemul politic Ai nu poate fi combitut[ decdt prin
mdsuri de fond. Romdnii nu mai pot tolera un sistem politic cu
funclionare defectuoasd, care timp de doisprezece ani, in afari de
libertate, le-a adus mai ales neajunsuri.

La alegerile din 2000, ca de altfel la toate alegerile, oamenii nu au

votat neapdrat PSD - au votat o speranfd de mai bine. Noi avem
obligafia gi gansa de a nu mai trdda increderea oamenilor. E un
moment critic in care nu ne putem juca cu soarta !6rii. Acum avem
puterea de a schimba din temelii tot ceea ce nu funclioneazd in
cadrul sistemului nostru politic. Trebuie doar s[ avem curajul sd
deschidem drumul unei revigoriri reale a clasei politice. Cine nu

179

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

inlelege qi se gribegte doar la locul clldu! de demnitar poate

sd

plece.

Reforma sistemulai politic

Experienla celor 12 ani de trarzilie aratd" cd" sistemul politic
romdnesc cunoa$te deficienle structurale care il fac ineficient gi
incapabil sb rezolve problemele fundamentale precum slrdcia sau
generalizarea corupfiei. Asanarea sistemului politic este o decizie
majord despre care se vorbegte ocazional gi declarativ, dar pe care
nici un partid politic nu a luat-o cu adevdrat in serios. Dac6
oamenii au ajuns sI vadd politica drept o piedicd majorl in calea
bundstlrii lor, atunci avem cu tolii o problem[. S[ nu ne mai
prefacem ci nu o vedem. Altfel, ne pdcllim singuri cd putem
realizaceva cu adevirat important pentru lara aceasta!
Asanarea sistemului politic este un proiect vast, care cuprinde
m6suri legislative gi decizii administrative pe care le vom lua dupd

consultarea cu celelalte partide politice

societdlii civile.

qi cu reprezentanlii

privim cu sinceritate gi sd spunem lucrurilor pe nume. Lipsa

de transparenld in finanfarea partidelor politice, conflictele de
interese in care se regdsesc tot mai mu[i demnitari publici, votul pe
listi 9i imposibilitatea cetileanului de a evalua performanlele celor
alegi, activitatea chinuit[ a unor institulii fundamentale ale statului
sunt doar citeva dintre consecinlele sistemului care fac din politicd
Sd ne

o activitate nepopulari, ineficientd gi generatoare de stagnare.

inainte de oricine, noi suntem cei care avem obligalia morald sd

vorbim deschis de finanlarea partidelor politice. $tim cu tolii cd
finanlarea partidelor este un domeniu slab reglementat, care
permite multe nereguli. $i, ca s6 spunem adevirul pind la capdt,
mai gtim c5 incl nu existd un control real al modului de finanlare gi
nici o identificare clard a finanlatorilor. Toate acestea se intorc ?n
cele din urmd impotriva noastr6, deoarece distrug increderea
oamenilor. Curilenia trebuie si inceapi cu noi gi, de aceea, vom
180

indspri atdt sancliunile, cit gi procedurile de control al modului de

finanlare a partidelor politice.

Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plitit ca si protejeze

interesele cetifeanului. in momentul in care interesele personale
ale demnitarului se intersecteazi cu cele publice, rolul siu igi
pierde din confinut, iar actul politic devine corupfie. Reglementarea
conflictului de interese este problem[ fundamentall pe care nu o
vom ignora.

in 2000, am promis c5 vom guverna ,,aproape de oameni gi

impreuni cu ei". Pentru ca aceastd promisiune s6 nu rdmdni un
slogan lipsit de conlinut, trebuie sI aducem cu adevdrat politica
aproape de oameni. Iar acest lucru nu-l vom putea face decdt atunci

c0nd oamenii vor gti cu adevirat pe cine voteazd. Sd pled[m public

pentru introducerea votului uninominal, chiar dacd, in primi
instanld, vom avea un sistem mixt de vot.
,

La baza sistemului politic se afli activitatea instituliilor sale

fundamentale. in calitate de principal partid al ldrii, avem datoria

sd analizdm cu maximi seriozitate sistemul constitulional. Trebuie

discutat dacd suprapunerea atribuliilor celor dou[ Camere ale
Parlamentului este un act bine venit care echilibreazd
reglementirile publice sau este un obstacol care ingreuneazd serios
procesul legislativ. $i, nu in ultimul rdnd, trebuie arralizatl
oportnnitatea reagezdii raportului dintre instituliile politice
fundamentale ale statului, dacd aceasta le-ar spori eficienla.

Reforma PSD

si m[ refer in cele ce ttrmeaz5, pe scurt, la c6teva

deficienle, mai mari sau mai mici, din ultimul timp, din activitatea
noastr6. Ele se refer[ in primul rdnd la nivelul de bazd, adicd la
Ag vrea

organizaliile locale de partid qi

administralia locali.

la activitatea alegilor PSD in

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Unele primirii ale PSD nu au intocmit intotdeauna din timp listele

cu cei care au dreptul la ajutor pentru plata intrefinerii. Acei

primari nu realizeazd ce inseamnd o zi de iamd pentru cei care au
nevoie de acest sprijin? Cine vreli sd vind sd faci aceste liste?
Reprezentanlii PSD de
tezolvarea s[

vini

la nivel local nu trebuie sb

agtepte ca

mereu de la centru. Primarii, prefeclii, consilierii

judeleni PSD trebuie si inleleagi ci sunt direct rdspunzltori de

acest lucru. Constat c6 autoritSlile locale refuzd sd preia in
administrare unele centrale termice locale. Printre cei care au
adoptat aceast[ pozilie sunt gi membri PSD. Am inleles cI
principala problemd e c5 nu sunt bani la nivel local pentru a
intrefine aceste centrale. in aceastd problemd putem gindi
impreund un progmm de investilii care sd reduci costurile de
producfie ale energiei termice. Guvernul este pregltit sd suslini
investiliile. insi comunitatea localE trebuie sd igi asume nigte
rdspunderi pe termen lung. A continua cu actualul sistem nu
inseamni decdt sl evitdm cdutarea unor solulii definitive.
Acum citeva luni, reducerea fondurilor alocate cheltuielilor interne

ale consiliilor judelene gi prefecturilor a stdrnit o serie de

nemullumiri. Am awt atunci impresia ci mulli dintre liderii locali
ai partidului ocupi funclii in administrare doar pentru magini gi
secretare. Acest gen de reduceri bugetare reprezintd exemple de
minimd solidaritate a demnitarilor PSD cu cetdlenii Rominiei.
Mulli dintre liderii locali ai PSD ar trebui sd se intrebe in virhrtea
cdrui fapt igi ocupi poziliile gi daci social-democra{ia nu e doar o
etichetE in spatele cdreia iqi pot ascunde lenea gi nepdsarea. Cei
pentru care o funclie in administralie inseamnl sd cheltuiascd bani
de \a buget au greqit partidul. Mulli speri cd asemenea
comportamente gi reaclii vor trece neobservate sau vor fi repede
uitate: eu le spun insd cd partidul nu le va trece cu vederea - gi
chiar dacb partidul ar face-o - la alegeri, cetilenii n-o vor face!

Exist[ o intrebare pe care trebuia, poate, sb o formuldm deschis

incd de la inceput. incl nu e tdrziu s5 o facem. De ce ne aflim la
guvernare? Am sd incep eu si rispund la aceasti intrebare gi am sI
182

Reforma

politicd

incep prin a spune ce nu trebuie sb facem cdt timp suntem la

guvernare. Nu ne afl6m la guvernare pentru a ne servi interesele
personale. Nu ne aflim la guvernare pentru un salariu mai mare,
pentru magind mai noud sau pentru un cont mai gras. Nu ne afl6m
aici pentru a ne imbogili. Sunt lucruri clare, sunt adeviruri
evidente, pe care in mod normal nu ar fi fost nevoie s6 le
reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare cd nu au inleles acest
lucru.

in plus, cdnd

spunem c6 ne afl6m la guvernare nu trebuie sd ne

uitdm doar la echipa de 27 de minigtri. Guvernim prin prefecli qi

serviciile descentralizate, consiliile judelene qi locale. Cu tolii

suntem guvernarea, fiecare cu rolul s6u.
Funcliile pe care le definem in stat sunt pdrghii de putere. Romdnii
ni le-au incredinlat pentru a le face sI funclioneze cdt mai bine,
pentru a indeplini niqte scopuri foarte clare. Ca partid de
guverndmdnt suntem responsabili de evolulia acestei !5ri.
Probabil ci nu am reugit s[ ne ridicdm cu totul la inillimea
increderii pe care a investit-o in noi lara infreagd in noiembrie
2000. Suntem afectali gi noi de relele majore care afecteazd
societatea rom6neascs. Singura diferenld este cb misiunea noastrd
este tocmai aceea de a eradica aceste rele. Dacd nu suntem capabili
sd o facem, atunci vom fi obligali si lSsdm pe allii care pot.
Trebuie sd fim atenli la pres6, nu s5 ne batem cu ea. E gi mai uqor
gi mai bine sd rezolvi efectiv problemele semnalate de presi, decdt
s[ te lup]i cu presa. Daci nu suntem congtienli de gregelile pe care
le facem, atunci nu avem cum sI le corectdm. Dacd nu suntem in
stare si-i ascultdm pe al1ii, atunci nu ne vom mai atzi nici micar
pe noi ingine. In unele cazltri presa are alt punct de vedere decit al
nostru. Nu trebuie s6 ne ambal6m. Trebuie s5 ascultdm acest punct
de vedere qi mai ales sd-linfelegem. Pentru cd, fie am gregit noi, fie
nu am explicat suficient de clar ceea ce vrem s[ facem. in ambele
cantri, rolul de a corecta situalia ne revine nou6, nu presei.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ci ne aflem la momentul in care trebuie sl analizim inci o

dat6. rela\ia partidului cu presa. Aq putea spune acum multe
propozilii care au devenit banale, prin repetare, despre rolul presei
intr-o societate democraticd. N-o s-o fac. Mie mi se pare important
Cred

acum sd inlelegem cd o problemb importantd a unui partid de

guvern[mdnt nu este presa in sine, ci relalia noastr[ cu ea. Presa nu
va ayea qi nu hebuie si aibi parte de refuzuri, e o realitate cu care
trebuie sl ne obignuim definitiv, cu tolii. $i si folosim aceasti
institulie ca sd ne transmitem cdt mai corect mesajul cdtre
societate.
Pe parcursul acestui an, Guvernul gi Parlamentul au pus la punct o

serie de sisteme de informare mult mai complete qi mai rapide

decit cele folosite pAnd acum. E o realitate pe care au remarcat-o
mulli dinhe cei care folosesc efectiv aceste sisteme, ziariqti gi
analiqti politici sau economici. Pe de alti parte, am ciutat s[
asigurdm prezenla presei la multe dintre intdlnirile de lucru in care
am analizat probleme importante. Partidul a cdttat sb aibd qi el
contacte permanente gi institulionalizate cu media. Cu toate
acestea, cred cd ne afldm abialajumdtatea drumului spre o relalie
cu adevdrat eficienti cu mass-media.

in anul care s-a scurs, am fost criticali pe motivul ci avem o

tendin{6 de a subordona partidului o serie de organisme de presi.
Dacd unii dintre noi gdndesc cu adevirat aqa, vreau si vi spun ci e
o strategie absolut gregiti qi un semn de mare slSbiciune. in primul
rdnd pentru ci asta inseamn[ cd respectivii nu se simt capabili s6-gi
transmitd mesajele intr-o relalie normald cu media. Dar citre cine
ne-am transmite astfel mesajele? Cine ar cumpira, de pild6, un ziar
care ne laudd gi ne tot laud6?
Trebuie sd ne obiqnuim cu gdndul ci au qi al1ii mesaje de transmis
prin media, nu neapdrat aceleaqi cu ale noastre. E un mediu
concurenlial, in care convinge cel mai inteligent qi cel mai informat
in legdturd cu orizontul de aqteptare al publicului.

184

Reforma

politicd

Legea accesului la informaliile publice este o iniliativ6 excelentd,

dar aplicarea ei se afl6 doar la inceput. Am vdzut reportaje in care
televiziunilor li se cereau nu gtiu ce aprobiri ca sd frlmeze in spalii
absolut publice, cum ar fi holurile unei administralii financiare sau
pe peronul Gdrii de Nord. M[ intreb cum se comporti cei de acolo
cu un cet[tean care cere qi el informafii fbri sd aibd in spatele lui

nici o televiziune.
Suntem la ora actuali cel mai puternic partid din Rominia, dat,
pentru a rdmdne in aceastd pozilie, o condilie esenliali este
deschiderea porlilor pentru tineri. La viitoarele alegeri, segmentul
de virst5 care va constitui curentul principal al electoratului va fi
cel cuprins intre 18 gi 35 de ani. Penku a conta in viitor, trebuie si
gtim gi ce vor tinerii, dar, in acelagi timp, trebuie si le oferim 9i
exemple.

Opliunea Romdniei din toamna lui 2000 a fost dovada clard cd

electoratul doregte sd pund soarta ldrii in mdinile unui partid
responsabil. Partidul Social Democrat dore;te si se defineascd in
principal ca un partid responsabil. in 12 ani de la cdderea
comunismului, Romdnia a avut $apte guverne' Este cam mult; este
dovada cd politicienii nu au fost suficient de responsabili fa!6 de

actul guvern[rii. S-a dat prioritate luptelor intre partide 9i s-au

trecut cu vederea interesele pe termen lung; energiile politice au
fost prost orientate qi nu a existat un proiect politic nafional. Acum
a venit timpul proiectelor de anvergurd 9i de durat6; acum e timpul
construcliei asezate- e timpul sd gdndim pe termen lung.
Stimali colegi,

Au trecut deja prea mul1i ani de la o revolulie cate a readus in

Romdnia speranla qi timpul nu mai are rlbdare. Mai avem in fa!6
doi ani gi jumltate de munci susfinutd. In acest ristimp, si nu ne
gdndim in mod special la ceea ce ne-ar putea spune prietenii sau
adversarii politici. Si ne g6ndim la ceea ce vor spune viitoarele
generalii de romdni.

PRIORITATEA INVE STITIILOR1

(mai 2002)
Doamnelor gi domnilor,
Distinpi participanli,

/\ numele Guvernului romdn

doresc si vd mullumesc

tn

pentru
Iparticiparea dumneavoastrd la Forumul Romdn de Investilii care
se desfrgoard inaintea intdlnirii anuale a BERD, gdzduiti la
Bucuregti. Acesta este un eveniment important, care permite
oamenilor de afaceri sd se ?ntdlneascd cu factorii de decizie in
domeniul economic gi financiar, precum qi cu reprezentanlii lumii
bancare. Acum, cdnd putem privi cu mai multi incredere evoluliile
economiei mondiale dupi gocul de la I I septembrie, intdlnirea
anual6 a BERD ne db o ocazie excelenti de a inilia noi afaceri si de
a elabora proiecte de cregtere.

Rominia este anhenati pe calea consolidirii cregterii economice gi

este hotdrdth sd intireasc[ mediul de afaceri. Acesta este
principalul obiectiv al politicii noastre economice din moment ce
dorim si mdrim standardul de viald al poporului nostru gi creqterea
cererii interne, atet din partea populafiei, cit gi din partea
companiilor, fapt care va duce la crearea de noi afacei gi de noi
locuri de munc6. Guvemul nosku este hotirdt ca in 2003 s6 incheie
perioada mult prea lungi de tranzilie a economiei romdnegti.
Pentru a atinge acest obiectiv, doresc sd v5 asigur cd Guvernul va
continua si colaboreze indeaproape cu instituliile financiare
I

Cuvdntare rostitd la deschiderea Forumului Rom6n de Investitii.

186

|8

mai 2002.

Prioritatea investitiilor

internalionale, inclusiv cu BERD, Comisia Europeand, pentru a ne

asigura cd Rominia va respecta criteriile de funclionare ale
economiei de pia!6.

Sunt congtient cd membrii comunitdlii de afaceri din Romdnia gi

din intreaga lume agteaptd, re^itate imediate. Strategia de lard
pentru Romdnia, elaboratd de BERD toamna trecut6, trece in
revistd toate aceste agteptiri qi doresc s[ vb asigur c5 ne-am asumat
acest document ca un ghid extrem de valoros pentru trasarea
politicilor noastre. Relansarea economiei necesitd acliuni hotbrdte,
care sd fie consolidate pe termen mediu. Aceasta este o necesitate
absoluti pentru a aduce Romdnia mai aproape de UE gi de a cre$te
capacitatea de a se confrunta cu cerinlele unei piele comune.
Suntem perfect congtienli de provocdrile care ne agteapti gi astfel
incercdm si ajungem la un consens social cdt mai larg posibil.

in urma cregterii economice de 5,3o/o din PIB din 2001, Guvernul

sperd cd prin politici potrivite nivelul cregterii va putea fi menlinut
in zona 4,5-50 din PIB in urm[torii trei ani, fiind coroborat cu un
trend dezinflafionist. Ne bazim a$rt pe investiliile interne gi pe noi
investilii externe directe pentru a susline aceaste finie. Anul trecut,

formarea capitalului fix a crescut in termeni reali cu 6,60/o.

Investiliile striine directe au crescut cu lloh potrivit cifrelor
balanlei de prefuri, iar influxurile nete au atins 1,37 miliarde USD,
majoritatea datorate privatizdrilor. in primele dou[ luni ale lui
2002, investiliile strdine directe au crescut cu incd 72 de milioane,
iar totalul investiliilor striine directe in Romdnia a atins 8 miliarde
USD. Pe de altA parte, din momentul ?n care am adoptat noile
stimulente pentru investiliile de peste un milion USD, 90 de
investitori au intocmit dosare pentru a beneficia de acest tratament
preferenlial.
De la inceputul acestui an rata inflaliei a continuat sd descreascl:
rata medie lunari a inflaliei pe primele 4 luni a scizut de la 3,3o/o in
2000, la 2,7%o in 2001 pi la l,5o/o in 2002, confirmdnd faptul cd

politicile implementate de Guvern gi de Banca Nalionald a

Romdniei sunt eficiente. Baz6ndu-ne pe faptul cd am ftnalizat
18'1

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

aproape ajustdrile de preluri pentru energia electricd gi alte utilite!,

considerbm cd anul acesta rata inflaliei se va situa sub 20o/o, fapt
care va ugura gi vaface mai sigurd decizia denominalizirii monedei

nalionale, preconizatd pentru anul viitor. Procesul este, de

asemenea, suslinut de menlinerea deficitului bugetului consolidat
in limite suportabile, in zona de 3% din PIB, precum gi de
deprecierea mult mai lentl a leului fa15 de euro gi dolar in ultimele
18 luni, dovadi a pozigiei imbundtdlite a bincilor qi a unui numdr
de companii dinzona de comer! exterior.

Obiectivul nostru este s5 mirim rata de formare a capitalului la

aproximativ l0-ll% din PIB pentru anul acesta gi cei care vor
urma. Acest lucru poate fi realizat, qi vom incerca sd mdrim
participarea investiliilor strline directe. Pentru a reugi acest lucru,

Guvemul este hotbrdt sd impuni

serie de politici

care,

considerdm noi, pot miri increderea investitorilor in piata

romdneascd. Conform acestei linii de acliune, la iniliativa
Guvernului, Parlamentul Romdniei dezbate deja dou6 proiecte
foarte importante: legile TVA-ului gi a impozitului pe profit.
Aceste acte normative armonizeazd legislalia romdneasci cu
acquis-ul comunitar gi elimind mdsurile discrelionare pentru
companiile care se afld inci in proprietatea statului. Pe de alti
parte, pentru a reduce arieratele din economie gi pentru a cregte
lichiditatea companiilor, Guvernul a reegalonat datoriile cdtre
buget, pe baza contabilitilii pld,tilor gi a selecliei electronice a
companiilor care pot beneficia de aceastS misur6.

Misurile pe care vi le-am menlionat fac parte integrantd dintr-o

strategie coerenti de imbunitdtire a mediului de afaceri gi de a
evita intruziunile birocratice sau cele ale intereselor personale ale
oamenilor politici. De exemplu, prin lansarea e-procurement-ului,

costurile bunurilor achizilionate au scdzut cu aproape 40oto.

Se prefigureazd", de asemenea, mdsuri suplimentare, care vor fi
aplicate de la anul viitor, printre care cele mai importante sunt dupd
cum urmeazS:

188

P ri

ori t at ea inv es tili

lor

introducerea unor reguli mai severe dar transparente, de

conducere a companiilor publice;

imbunitdlirea colectdrii taxelor prin formarea unui corp

nu va avea nici o legiturl cu mecanismele

independent, care
bugetare;

instituirea de birouri de colectare pentru contribuabilii majori,

incepdnd cu un proiect pilot pentru Bucuregti;

funcliilor de reglementare, execulie 9i control ale

principalelor institulii guvernamentale cu putere de decizie la
separarea

nivelul economiei nalionale;

o reducerea gradatd a contribuliilor sociale la buget din partea
angajatorilor gi a angajafilor.
Toate misurile de politici publice menlionate mai sus au fost, de
asemenea, inspirate de sugestiile investitorilor romdni 9i striini

care sunt interesali de dezvoltarea afacerilor in lara noastr6.

Credem cd toate aceste acliuni vor avea un impact direct in
combaterea corupliei, prin metode mai eficiente decdt simplul apel
la tribunale.
Una din cele mai bune mlsuri luate pentru a imbundtili climatul de
afaceri este reprezentati de noile amendamente la legislalia privind
contractele comerciale destinate sd accelereze pHlile dinte p64i1e
contractante: francizele pot exista acum gi in Romdnia gi salutdm
formarea de companii specializate in astfel de activitdli. Mai ales in

pe investitorii striini, Guvernul a decis sd

instituie ARIS - Agenlia Romdn[ pentru Investilii Strdine, sub
patronajul primului-ministru. Proiectul de act normativ a fost
transmis Parlamentului pentru aprobare gi sperdm c[ aceastl noub
institulie va intra in activitate in aceastd toamnd.
ceea ce-i privegte

Un alt pas important pentru accelerarea privatizirii a fost deja luat

prin aprobarea noii legislafii care prevede o transparenli mlrit5 9i
proceduri mai scurte. Este, de asemenea, prevdzttt cd agenliile
specializate pot primi sarcina de a elabora proiecte de privatizare.
Astfel, consider cd anul viitor aproape toate companiile din
189

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

portofoliul APAPS vor fi ftansferate cetre proprietatea privatA sau

inchise. Dupi cum probabil $tili, in acest an dorim si finalizdm
cerinlele preliminare pentru privatizarea BCR. ii incurajez pe toli
cei interesali sd se foloseascd de gederea 1or la Bucuregti pentru a
obline informalii actualizate despre portofoliul BCR gi despre
ultima si balan!6 contabild.

Vom pune accentul pe privatizarea utilitililor publice gi

companiilor na{ionale de mari dimensiuni. Piala energiei electrice a

fost deschisd incd de la inceputul anului pentru ll3, iar

extemalizarea sta{iilor de produclie a energiei electrice de la
Termoelectrica a inceput deja. Sperim sd privatizim doud relele de
distribulie a energiei electrice pdnd la sfhrgitul acestui an sau cel
tdrziu pdnd la sfhrqitul primului trimestru al anului viitor. Relelele

de distribulie a gazului vor fi urmdtoarele privatizate. Cea mai

importanti privatizare a urmitoarei perioade rim6ne PETROM.
Guvernul Rominiei ar dori implicarea BERD in aceasti

pri^vatizarc.

Guvernul a aprobat deja doud mari strategii de investilii: una pentru

reabilitarea sectorului energetic Ai cealalti pentru infrastructuri.
Durata de indeplinire a acestor proiecte este de aproximativ 7 ani.

la dispozilie de instituliile financiare

internafionale, inclusiv BERD, Banca Mondiali qi Banca Europeanl
de Investilii, precum gi de bugetul de stat. Cu toate acestea, doresc si
subliniez c6 actualele plafoane de indatorare extem[ negociate cu FMI
sunt foarte sci.zute, comparativ cu nevoile noasfe. Prin urmare,
impreuni cu politicile noasfte pentru a irnbunitifi pozilia contului
extern doresc si fac apel la dumneavoasti pentru a participa la faznle
ini,tiale de implementare a acestora printr-un parteneriat public-privat
care necesiti mai pufine garanlii suverane. Detaliile tehnice, rcalizate
Resunele sunt puse

participarea unor companii exteme de o linuti ireprogabill,

reprenntil cea mai buni garanlie pentru viabilitatea acestora gi pentru
recuperarea sigurd a resurselor financiare investite. Suntem deschigi
unor solutii de tip BOT gi BOO, inclusiv prin privatizarea gi
concesionarea pe termen lung pentru proiectele mai sus menlionate.

cu

190

Pr i o rit ate a inv e s t i ti i lor

Doamnelor gi domnilor,
Este, de asemenea, wednic de interes s6 subliniem c5 pe misur[ ce
avansim in ceea ce privegte negocierile cu Uniunea Europeand,
economia romdneascd gi reglementlrile din cadrul acesteia devin
din ce in ce mai compatibile cu cele din cadrul statelor membre ale
UE. Romdnia a inchis provizoriu 11 capitole, a deschis alte 12 Si a
inaintat hdrtiile de pozifie pentru cele 7 care mai rdmin. Dorim sl

incheiem negocierile
momentul aderdrii.

pini in 2004, apropiind

astfel Romdnia de

Lupta impotriva corupliei reprezinti unul dintre obiectivele noastre

principale. Am asistat, in acegti ani de tranzi[ie, la falimente
bancare gi la fonduri mutuale care au ftqfi ca un numir mare de
deponenli s6-gi piardd economiile. Am vizut cd nu piala a dus la
astfel de lucruri, ci existenla cazurilor de fraudd gi coruplie.

in decembrie am revizuit legislalia bancari gi am armonizat-o cu

reglementirile cele mai recente, adoptate de Comitetul Basle,
consoliddnd, printre altele, funclia de supervizare a Bincii

Nalionale a Romdniei. in martie, Guvemul a amendat legile

privind piala de capital gi de obligafiuni. Am mdrit, de asemenea,
transparenla achiziliilor publice gi a privatizdrilor, in concordanti
cu standardele UE.

Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de act normativ pentru

instituirea Parchetului Nalional Anticorupfie (menit sd strdngi toate
acliunile anticoruplie sub autoritatea unei singure institulii), pentru a
asigura o ac,tiune coordonatd impoftiva unor asemenea practici.
Sistemul legislativ a iniliat un sistem de autoevaluare pi de a
elimina din structura sa pe toli cei care prezintd risc de a fi corupli.
Doresc sd menlionez c5:

r garanliile Ministerului de Finanfe sunt preluate de AVAB. Prin

urmare, creditele neonorate vor fi tanzaclionate in condilii de
deplini transparenfi;
191

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o minigtrii gi adjunclii acestora nu vor avea dreptul sb figureze in

consiliile de administralie ale companiilor; se afl6 in pregdtire
legislalia privind conflictul de interese, precum gi un cod etic al
funclionarului public.

in

aceeaqi

iinie, am propus Parlamentului si amendeze Legea

falimentului. Aceasta va u$ura procedurile de iegire de pe pia!6.

Bineinleles, vom cduta noi metode de a imbundtili mediul de

afaceri, qi pentru aceasta vom p6stra legdturi strdnse cu Consiliul
Investitorilor Str[ini din Romdnia gi cu diversele asociatii
patronale.

Pentru a imbundtdli condiliile de piali, Guvernul a luat alte doui

seturi de mdsuri:

o
r

incurajarea IMM-urilor;
prevederea de investilii de peste un milion USD.

IMM-urile beneficiazd

de

scutirea taxelor vamale pentru

importurile de magini-unelte, reduceri de taxe pe profit, precum qi

de tratament preferenlial in cadrul licitaliilor deschise pentru active
apa(inind companiilor de stat. Ca urmare a acestor stimulente, in
2001 au fost create 20.000 de noi IMM-uri.
Pentru investitorii mai mari stimulentele prevdd scutirea de taxe
vamale, plata eqalonati a TVA, precum qi reduceri de taxe pentru
investiliile noi gi depreciere acceleratd. Industriei IT i s-au acordat
facilitdli suplimentare, precum gi parcuri industriale.
ceea ce privegte politica economicd va fi flexibi16, proactivd gi
orientatd spre rezultate. Avem un obiectiv foarte clar: crearea unei
economii vibrante, competitive gi axate pe cunogtinfe. Vom pune
un accent special pe postprivatizare. Din p6cate, ne confrunt[m cu
o serie de egecuri datorate managementului deficitar gi prevederilor
mult prea optimiste ale acordurilor de vinzare. Performanlele slabe
ne-au determinat s5 ne asumdm responsabilitatea pentru

in

amendamentele aduse legisla{iei,

192

dar suntem congtienli cd

P ri o ri t at e a inv es titi i I or

eforturile Guvernului trebuie coroborate cu o serie de curli

comerciale mai puternice $i cu o mai bund pregdtire a
documentelor incheiate pentru pivatizarea activelor nepivatizate.
Doresc sd menlionez in acest context al privatizdni cd in cazul
companiilor care vor ft pfivatizate, am decis si anu16m pena1it61ile
gi dobdnzile legate de datoriile vechi cdtre Guvern, care au fost la
rdndul lor reeqalonate, pentru a face aceste active mai atractive gi
pentru a permite noilor proprietari sd foloseascA fichidititile pentru
capitalul de lucru qi pentru investilii, eliberdndu-i de povara unor

neglijenle mai vechi gi de gregelile datorate managementului

deficitar.

Sunt pe deplin increziltor ci grupurile de lucru care sunt

programate in cadrul forumului vor da tuturor gansa sd aprofundeze
detaliile oportunit5lilor de afaceri existente in Romdnia in acest
moment. Vd invit si profitali de acest forum 9i de intrunirea BERD
pentru a porni noi afaceri, asigurdndu-vd c6 Guvernul RomAniei se
angqeazd si facd tot ce ii sti in putinti pentru a crea un mediu de
afaceri competitiv gi transparent.

DINAMIZARBA PSD1
(iulie 2002)
f)ermiteli-mi sd vdnrez dumneavoastrd, tuturor colegilor, un bun
I venit la aceastd gedinlI a Biroului executiv central al
partidului! Reuniunea noastri are loc intr-o perioadd in care am
declangat o serie de acliuni care au ca scop redinamizarea
activitdfii organizallllor de partid, clarificarea unor chestiuni
care au ap5rut in ultimul interval de timp, precum gi conturarea
strategiei de viitor a PSD. in acelagi timp, dorim sd dezbatem o
serie de aspecte legate de realizarea programului de guvernare a
Partidului Social Democrat, de programul social pe care dorim
sd il lansdm in perioada urmitoare, precum gi construclia
bugetului de stat pe anul viitor.

Am avut deja prilejul s[ discutdm cu o parte dintre

dumneavoastri la Sibiu, cu ocazia intnlnirii delegaliei
permanente cu filialele qi parlamentarii din zona Transilvaniei.
Cred ci a fost o intdlnire extrem de utild, cd ea a prilejuit un

schimb de idei bine venit.

Muntenia gi Moldova.

Vor urma reuniunile zonale pe

Nu doresc sd repet aici, in fala dumneavoastrd, toate lucrurile pe

care le-am spus la Sibiu. Vreau si insist insd asupra citorva
elemente de analizd gi direcfii de acliune care mi se par
importante.

Expunere la gedinla Biroului executiv central al Partidului Social Democrat, Snagov,

iulie 2002.

19

194

Dinamizarea PSD

D ezb sterea

doctrinard Si modernizarea psrtidului

Ag vrea si incep cu o teme care poate plrea surprinzdtoare in

contextul ordinii de zi a acestei gedinle de birou executiv. Este
vorba de nevoia continulrii procesului de modernizare a partidului
gi de dezbaterea doctrinard. Cred ci ne aplecim prea pulin asupra
acestor aspecte qi de aceea riscdm ca evoluliile viitoare sd ne
prindi nepregitifi, fbri rdspunsurile adecvate la transformdrile din
societate. Ne apropiem de momentul in care etapa de tranzilie se va
incheia, dupl un deceniu destul de dureros.

Cum construim ideologia social democrati posttranzilie? Cum

vedem viitorul societAfii romdnegti dupd incheierea transformdrilor
in sens democratic Ai capitalist? Consider cd Programul socialdemocrat trebuie s[-qi redefineasci mijloacele pentru a ajunge la
scopurile qi valorile sale generoase.

Social-democrafia nu este o solulie in sine. Ea dobdndegte for![

numai prin aplicarea la condilii concrete. Pdni la urmd, cea mai
bun[ ideologie este o solulie economici qi sociald la nevoile

oamenilor. Cine gdsegte cele mai bune solufii, cine reuqegte sd

creeze cadrul pentru a genera resurse, face o bund politicd, o
politicd de succes.

Neoliberalismul nu mai poate oferi rdspunsuri provocirilor

societllii rominegti contemporane. Cine mai crede cd toate
problemele se rezolvd dacb transformim totul intr-o uriagi pialh?
Social-democrafia nu mai inseamnd Stat-Providenfi. Nu trebuie
incurajatl pasivitatea, oamenii trebuie sdpartajeze riscuri pe care le
pot gestiona. Noul stat social trebuie sd-i integreze atfltpe bogafi,
cit gi pe sdraci. Nu trebuie ldsati bogalii si se izoleze, ci trebuie s5
participe aleturi de ceila{i la construcfia sociali.

Primordiali nu este redistribuirea propriet6lilor - care a fost

dominanta ultimilor zece ani - ci crearea oportunitSlilor pentru a
munci. Munca joac[ rolul cenhal in viala oamenilor, iar iegirea din
sirdcie inseamni reintoarcerea oamenilor la muncd. Restul sunt
195

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

solulii provizorii. Statul nu trebuie si redistribuie ajutoare sociale,

el trebuie sd fixnizeze oportunitSli, iar in acest caz oporhrnitate
inseamnd locuri de munci bine pldtite.

Partidul Social Democrat trebuie si aducd o noud abordare a

actului politic, o abordare care se delimiteazd de modelul ce a
caracteizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abord[ri
sunt: asumarea responsabilitalii actului politic in fala cetdlenilor nu
doar in momentul alegerilor, ci pe toat[ durata unui mandat,
adaptarea permanenti a acliunii politice la nevoile reale ale
populaliei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,
denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic. Proiectul
nostru trebuie sd fie acela al unei societdli moderne, in care statul,
in parteneriat cu cet5feanul, creeazd cadrul competiliei corecte,
cadrul afi rmdrii inteligenlei gi creativitdlii.
Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi
asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare qi care
sd realizeze acele servicii cu inevitabil caracter social: educalie,
s5ndtate, apdrare, ordine public6, justifie, administralie gi control
macroeconomic.

Iatd doar cdteva teme de dezbatere doctrinard pe care doresc sd le

enun! pentru viitorul consiliu nalional al parfidului. Sper c5 aceasti
disculie va antrena toate organiza[Ilte gi competenfele partidului.
Dezhaterea doctrinard gi noul program reprezintd, un palier de
preocupare. Pe alt palier se afl6 nevoia elabordrii unei strategii de
acliune politicd.
Trebuie si inlelegem foarte exact momentul in care ne gdsim. Din
punct de vedere cronologic, ne vom afla, peste cfiteva luni, la
mijlocul mandatului. Este un interval de timp cu destule riscuri,
pentru cd acum se epuizeazl practic ,,creditul" de simpatie care
funclioneaz[ in urma cAgtigdrii alegerilor gi tendinfele in opinia
publicb tind sd se reordoneze.
Este limpede cd incepdnd cu iama-primdvara acestui an am intrat
intr-o noud etapd de evolulie politicd. Ea are cdteva caracteristici: o
t96

Dinamizarea PSD

tendintd, lentd, dar totugi descrescdtoare in ceea ce pdve$te

increderea gi suportul electoral, o schimbare destul de accentuati in
ceea ce privegte atitudinea media, conturarea unor teme foarte
precise de atac la adresa noastri. Trebuie sd analizdm rispunsul
nostru la aceste provociri.

in

acelaqi timp, vor urma citeva momente decisive, care vor

influenla scena politici din Romdnia; fbr6 indoiali cd ,,momentul
Praga" este, dintre acestea, un moment decisiv; noi ne-am focalizat
in acest an in principal pe aceasti ,,bdtillie" pentru admiterea
Romdniei in NATO, care a fost un obiectiv central al guverndrii
PSD.

Sunt tot atdtea motive pentru care consider cI aceasti dezbatere

este necesard iar din ea trebuie si se desprind6 o serie de elemente
care si contureze o noud strategie politicd a PSD, strategie pe care
sd o operafionalizilm incepdnd cu aceastd toamnd gi in anul viitor.
O strategie care s5 defineascd principalele noastre linii de acliune:
caxe este agenda guvernirii noastre dupi admiterea in NATO, care

sunt punctele forte pe care le construim in orizontul alegerilor

viitoare, caxe sunt temele principale ale discursului nostru politic,
cine sunt oamenii care susfin aceste teme, cum orgarizilm partidul
pentru viitoarea competilie electorali.

in func1ie de capacitatea de a inlelege momentul qi de strategia pe

o vom operalionaliza depinde rezultatul viitoarelor alegeri.
Putem cdgtiga, dup[ cum la fel de bine putem fi redugi din punct de
care

vedere al ponderii electorale.

Politica economicd: cregtere $i austeritate

Doresc s6 fac, in continuare, o foarte scurti analizd a situaliei
economice, pentru ca dumneavoastrd, membrii Biroului executiv
central si avefi o perspectivi asupra situaliei in care ne afldm. Este
momentul unui bilan! intermediar in ceea ce privegte evolufiile
economice gi sociale din acest an. Pe de alti parte, este momentul
in care vom proiecta bugetul pe anul viitor, buget pe care
197

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

il depunem, $i in acest an, ca gi anul trecut, qi

rupdnd tradilia guverndrilor postrevolulionare, in termenul

intenlionim s6

prevdzlttt de lege.

Nu are rost sd repet aici anumite date pe care le cunoagtem in

legiturd cu creqterea economicd de anul trecut, cu cregterea
produsului intern brut, a investiliilor gi a productiei industriale.
Vreau insi sd subliniez un anumit aspect de ordin politic. In
prezentarea acestor date trebuie sd facem in permanenld referire la
faptul cd toatS cregterea din anul 2001 nu a putut compensa
reducerile din anii 1997, 1998 qi 1999, c0nd scdderea a fost de
l1,7yo. Nu este vorba de o r6fuial5 cu trecutul, cu guvernirile
pur gi simplu trebuie si fotografiem realitatea aga
anterioare,
^ci
cum este. In parametri generali, rentltatele din prima jumdtate a
acestui an sunt incurajatoare in ceea ce privegte indicatorii

macroeconomici. Vom

avea o cre$tere economicd de 4,5%o,rataitflatjei

decembrie/decembrie gi,

va fi undeva in jur de 20,8-2lyo, calculati

respectiv, 23,7-24oh media anului 2002 rapor+atd,la media anrlui tecut.

Deficitul bugetar se va menline la 3Yo, a$a cum a fost el pus de

acord gi cu organismele financiare internafionale. Vom rcaliza un

export de 12,4 miliarde USD, in condiliile reducerii semnificative a
soldului negativ al balanlelor comerciale qi de p16!i ale !6rii.
incd o dati vreau s5 reafirm angajamentul nostru de a duce la bun
sffirgit inlelegerile ?ncheiate cu Fondul Monetar Internalional,
oricdt de dificil ar fi acest lucru. Este o mizd istorici aici, de a
parcuge un intreg ciclu de acorduri cu fondul, de a vedea nu
numai costurile, ci gi beneficiile economice ale acestei strategii. in
relatia cu fondul am depdqit o anumiti stare de amatorism ce a

caracterizat guvernele anterioare. Suntem deja la al doilea

memorandum suplimentar de politici economice gi sociale pe care
il incheiem cu FMI, ca instrumente de coreclie a anumitor evolulii.
Deci nu este o relafie care evolueazd sub un anumit dictat al
fondului, ci un proces controlat in care putem discuta gi conveni
reaLizarea
social5.
198

propriilor noastre obiective de politicl economicS

gi

Dinamizarea PSD

Am stabilit miercuri cu reprezentanfii FMI lintele noastre pentru

anul viitor in ceea ce privegte deficitul bugetar, care va scidea in
2003 la 2,650A, gi infla1ia, care va fi in jur de I5o/o' Consider ci
sunt linte perfect realizabrle, iar obiectivul nostru pentru anul
electoral trebuie sd fie o rati a inflaliei cu o singurd cifr6.
Sunt gi anumite zone care, din plcate, nu au o dinamici pe misura
agteptdrilor. Este vorba, in principal, de atragerea unor investilii
strdine directe in economie, de imbundtdlirea mediului de afaceri,
de colectarea veniturilor statului. Asupra acestor zotrc va trebui si
ne concentrdm cu prioritate.

Vreau sd subliniez c[ dominanta politicii financiare va

perioada urm[toare austeritatea, oricdt de nepldcut ar srma.

fi

9i in

ln urma analizei execufiei bugetului general consolidat pe primele

6 luni ale acestui an, precum gi a estimdrilor pentru semesfrul II,
este evident ci in aceast5 etapd veniturile nu pot fi majorate gi, prin
urmare, cheltuielile totale, qi respectiv deficitul bugetar este
necesar sd fie menlinute la nivelul aprobat. Vom avea doui
rectificdri ale bugetului in acest an. In prima etapd este posibili
diminuarea cheltuielilor aprobate in bugetul de stat pentru
dob6nzile aferente datoriei publice gi redistribuirea acestora pentru

acfiuni urgente sau care devin prioritare. in acest context,

economiile ne vor ajuta sd acoperim anumite angajamente ale
noashe, in primul rdnd majorarea salariilor personalului din
inv6!6mdnt, cheltuielile cu recensdmdntul populafiei,
subvenlionarea energiei termice pentru populalie, ca unnare a
trecerii unor centrale termoelectrice in administralia autoritSlilor
locale.

in lunile septembrie-octombrie, in funcfie de nivelul veniturilor ce

se vor realiza pe primele nou[ luni ale anului, finind seama qi de
efectul unor m[suri pe care le-am propus pe linia imbundtnfirii
colectbrii veniturilor bugetare, vom analiza posibilitatea major[rii
veniturilor bugetului general consolidat $i, pe aceast[ bazd, o
199

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

alocare suplimentarA de cheltuieli, printr-o noud rectificare a

bugetului.
Pebaza rectificdrilor bugetului de stat, autoritilile publice locale au
obligalia de a-gi rectifica - intr-un termen foarte scurt - propriile

bugete.

Pe baza indicatorilor macroeconomici prognoza\i am realizat o

primd estimare a venihrrilor gi cheltuielilor bugetului general
consolidat pentru anul 2003.

in estimarea veniturilor s-a avut in vedere noua legislafie aprobati

domeniul impozitelor qi taxelor, precum gi reducerea
contribuliilor la asiguririle sociale cu cel pulin 5 puncte
procentuale. Este vorba de o mdsuri pe care am anunlat-o ca o
componentd a programului nostru guvernamental gi pe care va

in

trebui

sd o aplicdm anul

viitor.

Pentru bugetele locale, veniturile acestora au fost estimate pe baza

influenfelor din aplicarea prevederilor Ordonanlei Guvernului nr.
3612002 privind impozitele gi taxele locale, prevederi care vor
asigura autoritelilor administraliei publice locale, la nivelul intregii
!dri, venituri mai mari (peste 4.000 de miliarde lei).

Aceasti cre$tere abazei de venituri la nivelul autoriElilor locale va

permite continuarea procesului de descentralizare a unor servicii
publice prin transferarea efectivi in responsabilitatea autoritdlilor
administraliei publice locale.

in limita veniturilor bugetare posibil de realizat gi a respectdrii

lintei de deficit bugetar urmeazi a se stabili de cltre autoritilile
administraliei publice centrale gi locale prioritdlile in domeniul
cheltuielilor, prin elaborarea unor programe concrete ce vor fi
finanlate in anul 2003.

in lunile urmdtoare, trebuie sd se desfbqoare o activitate suslinuti

din partea autoriteflor administraliei publice centrale gi locale

200

Dinamizarea PSD

pentru definitivarea proiectului bugetului pe anul 2003, ?n vederea

depunerii acestuia la Parlament in prima decadi a lunii octombrie.

Programul social
Am lansat in ultimele zile un proglam social pe termen scurt' El a
devenit necesar in misura in care anumite creqteri de prefuri au
debalansat sever veniturile populaliei. Nu trebuie sd uitdm vocalia
socialI a partidului gi angajamentele pe care le-am formulat in
campania electorali. Suntem un partid social-democrat 9i pentru
noi bunastarea oamenilor este principalul indicator al unei reforme
de succes.

si lind seama
in primul rdnd de efectele pe care aceqti doi ani de cre$tere
economicb le-au avut din punct de vedere social. Miza este de a
Pe de alt5 parte, consider

ci

strategia noastr[ trebuie

opri procesul de sdricire a grupurilor sociale care sunt deja sirace

gi foarte sirace gi de a ameliora situalia acestora. Analizele pe care
le-am efectuat pe dinamica s[r[ciei av ardtat cd aceste grupuri - in
principal pensionarii gi familiile cu mul,ti copii - nu s-au numirat
printre beneficiarii creqterii economice din 2001.
Programul social pe perioada 2002-2003 are drept destinatari, in
principal, aceste grupuri sociale' Sigur ci el cuprinde mai multe
teme gi capitole, insi va trebui sd ne focalizdm, in principal, pe
proteclia sociald a categoriilor de persoane cu venituri mici. Aici
avem in vedere venitul minim garantat, recorelarea pensiilor gi alte

misuri de sprijinire a pensionarilor, indexarea salariilor

9i

pensiilor, ajutoare pentru plata facturilor la intrelinere 9i energie

iermicl, alocalii de stat pentru copii, evitarea cregterii necontrolate
a tarifului apei potabile, stoparea acliunii de evacuare a cetalenilor
din apartamente ca urrnare a restanlelor la plata intrelinerii,

asigurirea de locuinle sociale, realizatea unui mecanism de

creditare in scopul ameliordrii situaliei locative a cetdlenilor cu
venituri mici gi mijlocii.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Vreau sd fac o parantezd aici. Este foarte clar ci, in principal,

pensiile rcprezintd un subiect extrem de dureros pentru populafie.
Oriunde mergem suntem abordali in 1eg6turi cu aceasti tem6. in
acelagi timp, resursele noastre bugetare pentru a rezolva aceasti
problemi la un nivel dezirabil sunt extrem de limitate. Cred cd este
necesar un efort mai mare din partea Ministerului Muncii gi

Solidaritdlii Sociale de

explica programul de recorelare a

acelagi timp, consider cdla nivelul
Guvernului trebuie s6 ne gdndim la o anumitd comprimare a
diferitelor etape de recorelare a pensiilor.

pensiilor pe care

il

urmdm.

in

Programul social pe termen scurt mai cuprinde gi elemente legate

de asigurarea securitllii alimentare a populafiei, de asigurarea cu

produse lactate gi de panificalie pentru fiecare elev din

invSl5mdntul obligatoriu, de asigurare a rcchizitelor qcolare. De
asemenea, sunt prev[zute misuri pentru ameliorarea stirii de
s6ndtate a populaliei.

Consider

ci

este necesar sd ne concentrdm,

in

continuare, pe

modernizarea gi, mai ales, pe disciplinarea administrafiei publice,

astfel incdt ea sd serveasc[ cu adevirat intereselor cet6{eanului.
Reforrna administrafiei hebuie sd fie una dintre temele majore ale
mandatului nostru. Dacd in ceea ce priveqte economia gi veniturile

populaliei suntem supupi unor constringeri, inclusiv de ordin

extern, ne sti la indemdni sd realizim o transformare fundamental[
a mecanismelor de funcfionare ale administraliei.

Sunt multe lucruri care s-au fbcut in acest domeniu in ceea ce

privegte cadrul legislativ Si rcalizarea sistemului institulional insd
pe ansamblu ritmul reformei in administralie a fost mai lent decit
cel avut in vedere inilial.

Va trebui s[ intirim capacitatea administrativi la ministere,

prefecturi gi consilii judetene gi in acelagi timp sd imbundtifim
substanlial raporturile dintre administralia publicd centrald gi cea
1ocal6. in aceasti relatie se manifestd in continuare o serie de
distunclii.
202

Dinamizarea PSD

Sunt ministere care nu consulti prefectudle qi autoritilile locale in

probleme specifice judelelor, inclusiv in ceea ce priveqte eliberarea
gi numirea in func1ie a qefilor serviciilor descentralizate. In acelagi
timp, sunt judele - prefecli, preqedinli de consilii judelene - care
au dezvoltat un comportament de ,,stat in stat", nu sunt receptivi la

sugestiile ministerelor, ac\ioneazi

dupl bunul plac sau

zl

intereselor personale sau de gruP'

Ambele atitudini aduc mari prejudicii imaginii PSD' Sunt unii

colegi de la nivel central gi local, care nu stapdnesc integral legile
afecteazd
lirii, aclionind, de multe ori ,,dup6 ureche", ceeasece
in
constata,
pdcate,
din
fel,
La
statului'
prestigiul instituliilor
a
operativd
solulionarea
pentru
judele,
lipsd de interes
unele
la
primul
r6nd
in
problemelor economice 9i sociale; m[ refer
aplicarea legilor proprietdfii.
Constatim cu regret, cd in unele judele nu s-au constituit - aqa cum
era normal - adevdrate echipe de conducere, existdnd divergenle,
tensiuni intre: prefecfi - subprefecgi; prefecli - preqedinli de

consilii judelene;
parlamentar i

prefecli

pregedinli

ai filialelor PSD;

or gantzalii locale.

o alti problemi deosebit de gravd, care poate afecta substanlial

partiduinostru, este legatide diverse aranjamente locale, afaceri la

ii*itu legii, constituirea de grupuri de interese, ,,lupte" absurde
intre unii colegi de partid (parlamentari gi din administralia local6);
lipsi de reaclie operativl 9i eficientl a delegaliilor permanente, a
birourilor executive judelene ale PSD.
Va trebui sd elimindm foarte rapid aceste neajunsuri, dupi cum va
trebui ca prefecfii, pregedinfii consiliilor judelene 9i primarii noqtri
sd fie mult mai ofensivi in a prezenta opiniei publice reniltatele
oblinute, atilt de citre Guvern, c6t 9i de administralia locald.

203

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Din nou despre reformu PSD

Permiteli-mi si m[ refer in continuare la c6teva aspecte care lin de
funclionarea noastri ca partid in noua conjuncturd.

in primul rAnd, vreau sd insist asupra necesitilii de a abandona o

anumiti stare de confort gi siguranli care s-a instalat printre
militanlii nogtri, in special in rdndul celor care delin funclii
administrative. Aceastd stare de confort gi siguranli inhibA acliunea

politici Si genereazi derapaje periculoase. Se pomegte de la

prezumlia fals6 cd, fiind in momentul de fali cel mai puternic
partid, vom cdgtiga fEr[ probleme qi alegerile viitoare gi, ca atare,
nu mai este nevoie de nici un fel de acliune politicd 9i de partid. Nu
odatd, aceasti stare de siguran![ genereazd gi ac]iuni situate in
afara sau la marginea legalitilii. Voi detalia acest subiect ceva mai
tilrziu.
Aceasti stare de siguranld este gregitd qi ea ne poate duce pe un
drum extrem de pigubos: acela de a repeta, aproape identic,
experien{a ciclului electoral 1992-1996, experien{d soldati cu
pierderea alegerilor de citre PDSR.
Temele de atac care se conturaserd in discursul media la adresa
PDSR erau aceleagi, cu mici varialiuni: coruplie, clientelism,
partid-stat, baroni locali, scandaluri locale, stagnare economicd;
printr-o acumulare progresiv[ de elemente negative de imagine ele
qi-au fbcut efectul 9i au contribuit la rezultatul din 1996.

Nu are nici un rost si aritlm cd nu am invilat nimic gi ci repetim

aceast[ experien!6.

in continuare, vreau s6 accentuez elementele legate de cinste, de

moralitate, de lupta impotriva corupfiei. Am vorbit despre aceste
lucruri gi la Sibiu, vom vorbi gi acum pentru cd hebuie sd fie o
conduiti gi o acliune asumatd de intregul partid.
Vreau sd facem o distinclie foarte limpede intre doul planuri. pe de

o parte
204

existd campania

de

imagine, atacurile care

se

Dinamizarea PSD

la adresa noastre pe tema corupliei. Cum am

aceste atacuri, care sunt zonele din care provin,
noi
la
reacfionat
instrumenteazd

este o disculie care trebuie fbcutd.

Atacarea adversarilor crt acrrze de coruplie a devenit un loc comun.

Din p6cate, noi avem obiceiul de a transforma diverse subiecte in

adevirate legende, cu zonl exhaustivd de aplicare, astfel ci orice
incercare concret5 de abordare a subiectului este impiedicatd.
Imediat dupi revolulie, foarte mul1i oameni erau acuza[i cd ar ft
terorigti. Acum cilliva ani, 9i mai mu[i erau aunali cd ar fr
colaborat cu Securitatea. Astdzi, mulli oameni sunt acluza\i de
corupfie. Coruplia funclioneaz[ ca o foarte buni temd de atac
pentru ci populalia e sensibild la acest subiect. Pentru un politician
acuza\ia de coruplie echivaleazl cu o delegitimare suprem6.

Pe de altd parte insi, sunt anumite date 9i fapte care s-au acumulat
qi care nu mai lin de imagine, de campanii de pres6, ci de realitate.

c[

monitorizare foarte atentd a

nu
incredinlarea
la
licitalii,
unor
favoizarea
De
la
sunt in ordine.
suspectl a unor lucriri care se tealizeazd pe bani publici, la
anumite anturaje pe care le frecventeazdurrli dintre colegii nogtri,
sau la opulenfa afiqatd de unii funcfionari publici'

Vreau sd vd asigur

avem

fenomenelor din teritoriu gi

ci in foarte multe locuri lucrurile

Nu weau s[ reiau anumite mesaje. Nu putem rezolva problema

corupfiei din Romdnia dacd nu vom atdta cd gtim s[ o gestionim la

nivelul propriului partid. Soluliile pe care le avem in vedere sunt in
general politice, in condi,tiile in care rezolvdrile juridice sunt ceva
mai complicate qi de duratl. Este vorba de retragerea sprijinului
politic pentru cei implicali in scandaluri evidente de corupfie,
icordarea unor sancliuni care pot sd meargd pdn1la excluderea din
partid.

prive$te pe membrii PSD aflafi in func1ii in

administra,tie, le sugerez celor care vor fi implicafi in scandaluri de
coruplie c5 solulia cea mai bun6, atdt pentru onoarea lor, cit 9i
pentru imaginea instituliilor in care se afl6, este demisia. Aceasti

ln

ceea ce

ii

Adrian Ndstase

Spre normalitate

solu,tie este, din punctul meu de vedere, cea mai onorabilA,

deoarece ea nu inseamnl recunoa$terea vinovdfiei, ci respect
pentru instituliile statului. lar dacd sugestia mea nu va fi ascultati,
atunci o vom impune.

Trebuie se facem ordine

gi sI

elimindm aceste zote care

sd repet aici ci nu

paraziteazdpartidul. Am spus foarte clar gi vreau

vom face nici un fel de rabat in ceea ce privegte respectarea legii,

indiferent de cine este vorba. PSD nu va oferi proteclie politici
pentru nici un fel de acte de coruplie, pentru nimeni care este certat
cu legea.

Vom decide astdzi formarea unor grupe operative ale Delegaliei

permanente care sd analizeze, pentru fiecare jude! in parte,
semnalele de pres6, sesizdrile care privesc cazttn de corupfie.
Aceste grupe operative vor propune Delegaliei permanente mdsuri
imediate, care pot merge de la retragerea sprijinului politic gi pdni
la excluderea din partid, precum gi demiterea din funclie a unor
membri.
in alti ordine de idei, nu cred c5 noi ca partid trebuie sf, decontim
politic incapacitatea organelor in drept - polilie, parchet, justilie de a face lumind in anumite cazui de presupusi coruplie care
privesc membri ai PSD, cu funcfii sau fbrd. De ce spun ci noi gi nu
altcineva decontdm politic aceastd incapacitate? Se formuleazi
diferite acuzalli in pres6, acuzalli fondate sau nu. Este rostul
organelor in drept sd cerceteze aceste cantri gi sd stabileascE
vinoviEii. Eu vreau sd fac un apel public c[tre oamenii care
lucreazd" in polilie, parchet 9i justilie s6-gi facd datoria. Nimeni din
cei care incdlcd legea nu este sub proteclia partidului, nimeni nu
este sub proteclia mea. Dacd se fac anumite intervenlii, acestea nu
se fac in nici un caz cu gtiinla PSD sau a mea. Vreau sd fie foarte
limpede cd agtept semnale, sesiziri din zona poli,tiei, parchetului gi
justiliei privind eventuale imixtiuni ale politicului in
instrumentarea unor cazttn.

Dinamizarea PSD

increderea oamenilor ?n politic slibeqte nu numai ca urnare a

suspiciunilor de coruplie, ci 9i datoritd comportamentului
nepotrivit, ca si folosesc o expresie bl6nd5, al unor lideri politici'
Din pdcate, unii dintre aceqtia fac parte gi din rindurile noastre.
Sugerez celor care au deplgit uneori limitele

in ceea ce priveqte

comportamentul sau declarafiile publice s[ dea dovadi de mai

multi decen!6 gi cumpitare. Excesele de orice fel sunt dlundtoare
nu neap[rat pentru cd genercazl o impresie proast6, ci pentru c[ nu
au nimic in comun cu felul in care trebuie si fie un bun conducdtor.
Romdnia nu este moqia niminui, iar noi nu suntem eterni la putere'
Infatuarea qi aroganla risc6 s6 ne indepirteze de oameni. Trebuie si

invS!6m bine leclia fogtilor guvernanli care se zbat acum intre

umilinli 9i disparilie.

Subliniez necesitatea de a mentine partidul intr-o stare de

mobilizare permanentd, in raport cu proprii membri, in raport cu
simpatizanlii, in raport cu electoratul 9i societatea civil[.
Structura de partid trebuie sd fie principalul mijloc de comunicare
cu zona de simpatizanli qi cu electoratul. Pirem s[ nu infelegem
incd foarte bine acest lucru: primesc multe semnale din judele, de
la membri vechi de partid, care imi spun cd o dati cu cdgtigarea
alegerilor, structurile de conducere s-au indepbrtat de membrii
simpli, cd pe aceqtia nu ii mai bagd nimeni in seam6. Este o
gtegeald.

Vorbim de comunicarea cu proprii no9tri membri de partid, de

mobilizarea lor in sprijinul guverndrii, insd constatbm c[ in
anumite judele nu funcfioneazl, nici m[car acele intruniri ale
forurilor de partid care sunt prevazute in statut. Existd otganiza\ii
in care nu s-a mai intrunit consiliul judelean de la alegeri incoace.
De asemenea, datele centtalizate ne. atafj- c[ nici reuniunile
birourilor executivejudelene nu se desfbqoara conform unui grafic
statutar. O asemenea situalie este extrem de periculoasd 9i nu poate
fi tolerat6: degeaba suntem un partid maxe - cel mai mare ca numlr
de membri din Rominia- dacdblocam circuitul informafiilor, dacd

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

nu comunicdm cu militanlii no$tri, dacl nu le explicim politica

noasfe gi nu ii facem sd se simti angajaliinrealizareaacesteia.
Forfa Partidului Social Democrat consti in membrii simpli, care
frri si agtepte nici un fel de beneficii se afl6 aldturi de noi. Lor
trebuie sb ne adresim in mod direct. in acelaqi timp, este din ce in
ce mai clar ci va trebui sd deschidem o dezbatere foarte serioasi
despre rolul 9i obiectivele organizaliilor speciale ale partidului:
organizalia de tineret qi organiza\ia de femei. Trebuie s6
recunoattem deschis ci activitatea acestora a fost cel mult
sporadicS, ca si nu spun inexistentS, in perioada care aurmat dup6
alegeri. Am avut la Sibiu o disculie care sper si ne conductr la o
noui dinamici a organizaliei de tineret. Sper ci ast[zi biroul
executiv va adopta o decizie in acest sens.
Profesionigtii noqtri tineri trebuie sd se integreze in aceastd
organizalie. Pentru zona de tineret nu e nevoie de solulii miracol,
fhri confinut, inventate de unii pentru a-gi crea un vehicul de
imagine.

Eu cred cd organizatia noastri de tineret va fi capabili s6 produci

teme de dezbatere public6, idei gi acliune politic[. Vorbind tot
despre partid qi despre imaginea sa, este clar cd atacurile impotriva
noastri au crescut ca intensitate incepdnd cu acest an, c6 ele sunt
profesionist instrumentate, cd au vectori media bine stabilili;
rispunsul inteligent gi documentat gi mai ales rapid la aceste
atacuri este esenlial pentru perioada imediat urmitoare.
Una dintre temele de atac din ultimul timp este, de pild6, asocierea
frecventi intre PSD gi PCR, ca partid stat, intre Nicolae Ceaugescu
gi mine.

in primul r6nd, citeva comentarii referitoare la cei care suslin

astfel de acuzalri pot fi, din punctul meu de vedere, destul de
edificatoare. Am v6zut cd aceste atacuri au fost lansate de ASpEC.
Este dreptul oricdrei asocialii de a avea o opinie. Ea insd trebuia
asumatd curajos gi pe fa!5. ins[ un asemenea atac con]ine o mare
dozd" de ipocrizie, de lagitate, din partea unor persoane care s-au
208

Dinamizarea PSD

aflat la conducerea ldrii. Pentru cd lagitate se poate numi a te

in spatele rapoartelor unor organizalii obscure, rapoarte cu
pretenlii de ,,analizd politicl". Se poate spune, spre exemplu, c5
ASPEC ar insemna Asocialia de sprijin pentru Emil
Constantinescu gi reprezintl o platformd pentru revenirea sa in
prim-plan. Dar nu pot si nu mi mir c5 un fost Pregedinte al Frii
uit6 cd era umilit de presa romdn6, fiind considerat omul de paie al
CDR, uite c6 a fost catalogat ca lag atunci cdnd s-a retras din
politicd, refuzdnd sd mai candideze.
ascunde

Emil Constantinescu uiti aceste lucruri gi ne dd astdzi leclii

de

moralitate politici.
Eu sunt acuzat cd sunt dictator. Sunt un om autoritar insl nu poate
suficient de autoritar pentru a face ordine in haosul ldsat in urmd de
guvemarea CDR-PD. Eu respect insi regulile jocului democratic,
spre deosebire de domnul Emil Constantinescu, cate a schimbat
dupl bunul siu plac trei prim-minigtri, unul chiar in afara textului
Constituliei.
Cred cd acuzSia de comportament dictatorial gi-o poate atribui
probleme, linand cont gi numai de aceste lucruri.

frri

Atit

,,partidul-stat", cdt gi asocierea cu Nicolae Ceaugescu sunt

etichete facile pe care unii incearcd si le lipeasc6 de noi, uitdnd ci
am fost legitimali prin vot popular gi c6, spre deosebire de ei,
respectdm regulile jocului democratic.
Cred ci oamenii trebuie sd invele si nu se mai agate de ,,obsesia
Ceauqescu". Astizi, spre deosebire de perioada lui Ceauqescu,
existd libertate de exprimare qi se pot formula orice fel de acr,na[ii
frrd fricd, inclusiv acuza\ii aberante cum sunt cele ale ASPEC.

Trlim intr-o

democralie

contraargument pe care
trecutul.

il

real6

acesta este principalul

opunem celor care fac comparalii cu

Domnul Emil Constantinescu 9i cei din ASPEC - inclusiv aceia din

seclia lor politicS, Uniunea pentru Reconstruclia Romdniei - ar

Adrian Ndstase

Spre normalitate

sd inleleagE clmareadiferenli dintre perioada de dinainte de

1989 gi cea de acum este cI atunci asemenea comparalii nu erau

trebui

$i, din cdte gtiu, domnul Emil

Constantinescu, ca fost
pe
Ceaugescu. Am frcut
atace
inghesuia
s6-1
secretar BOB, nu se
aceastd parantezd pentru a demonta o temi care este vehiculatb 9i
in\ard gi in striin[tate. Trebuie si avem, repet, reaclii foarte rapide
in fafa unor asemenea atacuri.

admise.

Solidaritatea este, de asemenea, esenliali; din pdcate ea nu s-a

manifestat in ultima perioadi; noi avem o lungd experien![ pe tema
,,partidului divizat in tabere" Si a ,,tensiunilor interne". Nu are
nici un rost s6 ardtdm ci dupl zece ani de zlle nu gtim si
contracardm corect aceastd tem6, inventatd 9i scoasd pe tapet la
anumite intervale de timp de cei care vor sd ne dezbine. N-au
reugiq pflnd acum, nu vor reuqi nici in viitor.
Vreau si insist, in acest segment de analizd a vielii interne de
partid, asupra nevoii de a respecta statutul. Trebuie s[ inlelegem cd
la gradul de institulionalizare politici pe care il are partidul astdzi
gi la dimensiunile lui, este necesar si respectdm regulile interne de
partid. Statutul este cel care reglementeazd funclionarea internd a
partidului gi el trebuie aplicat gi respectat. Inclusiv in ceea ce

privegte disputele dintr-o organizalie; nu mai putem admite

sistemul balcanic al micilor intelegeri peste sau pe l6ng[ statut.
Statutul prevede gi mecanisme de conciliere gi sancliuni. Grupele
operative pe care le-am menlionat mai devreme vor avea 9i
misiunea de a monitoriza rezolvarea unor eventuale dispute din
filiale, dar in bazamecanismelor statutare.

incl nu gtim s[ utilizdm eficient

toate resursele de care dispunem:

parlamentari; vteau si fac o
locald,
in
administralia
reprezentan1i
partidului care au o
parlamentarii
legiturd
cu
menliune speciali in
parte,
fa!6
de organizaliile
foarte mare responsabilitate: pe de o
judelene, fafd de electoratul care i-a trimis in Legislativ, pe de altd
parte, fa\i de conducerea partidului, in a asigura celeritatea
procesului legislativ necesar guvernirii; sigur cd este o situa,tie
complexI, care impune un anumit echilibru. Cred cd o nouS
210

Dinamizarea PSD

cAdenld se impune nu numai ?n ceea ce prive$te disciplina gi

prezenla la vot, dar gi in ceea ce privegte legitura cu judefele,
apariliile publice, o anumitd distribuire de roluri care trebuie sd
existe intre noi.

Relagiile cu presa Si relaliile ca celelalte partide

Revin la un subiect pe care trebuie s6-l ludm in seamd cu tofii,
pentru c6 nu este nici minor, nici nesemnificativ: presa.

Ultimul barometru de opinie ne-a ardtat tuturor un fapt

surprinz[tor: presa ocupd locul al treilea in clasamentul increderii
in institulii. Cred cd fiecare dintre noi trebuie si inleleagd - mdcar
acum - rolul presei gi respectul pe care ea il meritd din partea
noastr6. F[ri o relalie de colaborare cu mass-media nu putem
transmite eficient mesajele noastre cltre oameni. Fiecare om politic
va trebui sd invele, mai devreme sau mai tirzht, o leclie simpll: cu

cit

suntem mai sinceri gi mai deschigi fa16 de oameni, cu atdt presa

ne transmite, mai sincer gi mai deschis, mesajele.

existat o istorie destul de conflictuall, a relaliei dintre mass-

media gi clasa politici, inclusiv a relaliei dintre media gi partidul

nostru. Probabil ci gi in continuare vor mai exista tentalii de a
declanga mici rilzboaie cu presa. Dupi cum gi oamenii din presd
vor avea, probabil, atitudini vindicative, resentimente mai mult sau

mai pulin personale. insi aceste lucruri trebuie considerate

exceplii, nu regul6. Ceea ce conteazl intr-adevir este relalia
corectd dintre pres[ gi politic, cooperarea dintre aceste entit61i, care
este unul dintre procesele esenliale ale democraliei.

Nu doresc si fac o analizd extinsi a sistemului de partide. Cdteva

concluzii insi se impun. ln momentul de fa!6 pare sd se fi stabilizat
o anumitd ierarhie politicd, a$a cum aratd sondajele de opinie: PSD
(undeva in jur de a5%); PRM (care graviteazdintre I5-20Yo); PD 9i

PNL, care s-au stabilizat la l0o/o, urmate de UDMR. Aceastd

ierarhie ne indici oarecum gi anumite zone de acliune politicd:
2tl

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

avem nevoie de

sffategie mai coerente de contracarare a

Partidului Romdnia Mare.

in ceea ce priveqte Partidul Democrat, s-a demonstrat cd efectul

Bdsescu nu poate impinge partidul spre lintele pe care le-a fixat
pregedintele sdu.
Alegerile locale parfiale au ardtat ci PD nu mai dispune de
infrastructura politicf, necesard unei competilii electorale de
succes; va trebui sd ne concentrdm, in principal, la nivelul
teritoriului, pe dezagregarea in continuare a infrastructurii PD; in
contextul apariliei PSD, ca forl5 legitimi a social-democraliei, PD
gi-a pierdut ra{iunea de a mai exista, decdt doar ca structuri de
suport personal pentru Bdsescu.

Clarificdrile din PNL trebuie urmSrite cu atenlie. PNL va rdmdne

concurentul nostru pe centru-dreapta, in condiliile in care sistemul
nostru politic se va orienta spre

geometrie normald, de tip

european.

UDMR s-a dovedit a fi un partener stabil gi relativ sigur, cu

beneficii substanliale pentru imaginea Romdniei pe plan extern;
este de evaluat in ce misurd cooperarea cu UDMR produce in
termeni reali efecte negative asupra electoratului nostru. Din acest
punct de vedere, cred c6 dezbaterea de la Sibiu a fost extrem de
utili. Ea ne-a ardtat gi o anumiti schimbare de perceplie la nivelul
conducerilor organizaliilor noastre in ceea ce privegte raporturile
cu UDMR. Este important ci anumite zorLe, in care discursul
politic se construia aproape in exclusivitate pe ostilitatea fa!6 de
UDMR, au inleles importanfa acestui protocol gi l-au acceptat.
Cred ci trebuie sd acorddm mare atenlie in perioada imediat
urmdtoare unor misuri care si compenseze cumva anumite pierderi
de electorat tradilional. Am in vedere un sprijin mai accentuat
pentru organizaliile noastre din Covasna gi Harghita.

Relafia cu PUR meriti o atenlie speciald. Vom semna un nou

protocol cu acest partid. Am avut o serie de probleme, mai ales la
nivel local, unde PUR a avut o anumitd strategie de atragere in
212

Dinamizarea PSD

partid a unor oameni in conflict cu PSD. Cred c[ trebuie sd avem

un respuns echilibrat la aceasti strategie gi, in acelagi timp, si
explicdm colegilor no$tri din PUR ci nu ne opunem politicii lor de
construclie a identitdlii de partid, sub condilia ca aceastd politicd sd
nu se facd pe seama PSD. Apreciez ci este bine ci am extins, da la
ultima qediniS a Biroului executiv central, zona relaliilor noastre
politice, semndnd protocoale de colaborare cu Partida Romilor gi
cu Forumul Democrat al Germanilor din Romdnia. De asemenea.
am sernnat protocolul de fuziune prin absorblie a Partidului Social

Democrat

cu

Partidul Moldovenilor. Aceste protocoale vor

constitui o zonl de sprijin suplimentar pentru guvernarea noastr6.

Vorbind de protocoale este necesar si monitorizim qi la nivelul

organizaliilor locale inlelegerile pe care le-am frcut gi cu alte
organiza\ii, nu numai cu cele politice. Existd protocolul cu CNSLR
Frafia. Urmlrirea cu atenlie a aplicirii lui este extrem de
important6 qi constituie, in fapt, o prob[ de seriozitate pentru noi.
Sigur cd ar fi gi alte subiecte pe care am putea s[ le aborddm, cum
ar fi relaliile internafionale ale partidului - care se afl6 pe un curs
ascendent - sau teme legate de raporturile dintre Guvern gi
Parlament sau de modificare a Constituliei.

Am dorit insd si enun!6m un set de mesaje care ne preocupl la

nivelul conducerii partidului.
in incheiere, cred ci este important s6 inlelegem foarte bine ceea ce
dorepte populalia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste,
decenti.

2r3

cuM sA Nn asuvrAnn
vALoRILB NoII soclnTAtlt
)

(septembrie 2002)
J\ezbaterea de astdzi este o dezbatere aparent teoretici, insi cu
Lzf o mizi extraordinar de important[, pentru cI, in definitiv, ne
punem problema cu tolii dac6 in numele valorilor, intr-un
mecanism de definire, care nu este intotdeauna foarte bine precizat,
putem s[ stabilim anumite frontiere interioare in cadrul unei

societlli.

in ultimii 12

ani,

in Romdnia a existat in permanenli o abordare

maniheisti, cei buni gi cei rdi, comunigti gi anticomunigti, securigti

qi

antisecurigti, reformigti

gi

conservatori, democrali

pi

nedemocrali. Nuanlele au jucat mai greu gi, pdnd la urm6,

problema central[ in cadrul societ5lii este cine are dreptul sd
redefineascd valorile, cine poate si le impun6; existd un drept de a
impune valorile bune, existi o obligalie de a inldtura nonvalorile?
dreptul la diferenll poate si justifice un mesaj care poate si nege
drepturile celorlalli.

in Romdnia, dupd 1990, am avut un moment de derutd axiologic[.

intr-o lucrare mai veche pe care am scris-o la un moment dat
numeam acea perioad6, desemnam acea perioadd, ca fiind trecerea
peste noapte de la Karl Marx la Coca-Cola. Sistemul de valori de
dinainte de '89 a fost bulversat de un sistem de mesaje gi de
agteptiri care au creat din ce in ce mai mult un decalaj teribil intre
I

Dscurs rostit la Conferinla Intemationat[,,Cum si ne asrmim valorile noii societifi", organbatA

de Societatea Romene de Radiodifrziune. Palatul Parlamentului. 27 seotembrie 2002.
214

Asumarea valorilor noii societdti

resurse gi expectafii. De aceea, noi am numit perioada pe care am

triit-o in acegti ani simplu ,,tranzilie", nefiind foarte clar care era
setul de valori pe care aceastd perioadd sebaza, gtiind oarecum de
unde am plecat, dar nefiind foarte clar unde vrem s[ ajungem. De
aceea, practic, modelul ideologic

din aceqti ani a fost definitiv

acoperit prin formule mai largi: democtalie, economie de pia!6,

statul de drept, drepturile omului. Aceste sintagme trebuiau sd
modeleze intr-un fel ceea ce defineam ca model de societate. Sigur,
aceastd perioadi a fost perioada in care am experimentat diverse

lucruri, o perioadd in care am cdutat solulii gi a9 spune cI am mers

pe o formul[ de balans, de la o extremd la alta, tealizdnd cu timpul
cf, a venit wemea sI ne intoarcem la normalitate.

vi

spun un secret de partid: lucrim pentru 12 octombrie la un

text care va fi, sper, interesant, ideologia social-democrat[ post-

sd

tanzigie. Am impresia c[ ne-am ocupat cu tofii mai curdnd de

probleme de administralie qi nu am reu;it s[ infelegem c[ ftrd o
concentrare puternici pe un anumit numdr de valori 9i mai ales firI
un transfer puternic pe zona de mentalitSli orice proiect pe termen
lung riscd sd egueze. De aici, probabil, unele dintre dificultilile pe
care le-am avut in ultimii ani in a reacliona la ceea ce au fost mai
curind mesaj e antisistem.

Noi vorbim despre extremism, un coleg de al meu spunea ci noi

avem o strategie deizolare a lui Vadim Tudor. Nu avem aqa ceva 9i
nici nu ne propunem a$a ceva. Poate colegul acela e mai bine
informat decit mine, dar, teoretic, la nivelul partidului ar trebui si
gtiu ce se int6mpl[. O strategie poate si fie g0nditn eventual
impotriva extremismului gi este normal s6 fie aqa, dar pini la urmd
este important sd vedem de ce in flri cum este 9i RomAnia extrema
stdngi gi extrema dreaptd se intdlnesc eventual in ideologia sau
tlpsa de ideologie a unui singur partid. in definitiv, sdr6cia
extrem6, lipsa de speranfi, ca gi tentafia izolafionistd, teama de
exterior, teama de ceilal1i, xenofobia, toate aceste reaclii personale
de teami fa\d, de ceilalfi, de izolare, toate se intdlnesc in aceasti
zond, a reacliilor antisistem. Cei care se strdng impreuni, precum
215

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

cei care au anumite complexe gi trebuie sd facl terapie de grup, nu

se bazeazd pe valori, nu se bazeazd pe o aftrmare axiologicd, se
bazeazd in mare misurd pe reacliile de nemullumire la nivelul
celorlalfi. Ei sunt precum butoaiele pe care cei de lalafi,le pun la
streaqind ca si recupercze apa de ploaie atunci cdnd plou[. Sunt pur
gi simplu nigte rezervoare ale nemullumirii, nigte barometre care ne

cd ceva nu merge bine gi atunci problema noastri nu este

a-i izola pe cei care sunt nemulfumifi. Eu nu vorbesc
de lideri gi de cei care manipuleazd nemulgumirile; md refer ca
atare la nemulqumiri. Datoria noastri este sd facem in aga fel incdt
guvernarea s6 fie mai bun6, guvernarea si producd mai pulinl
nemulfumire, polarizarea sociall s[ fie mai pulin accentuati.
aratd"

neapdrat de

Se discutl mult

in ultima vreme despre declararea averilor. Vreau

ci prima chestiune pe care trebuie sd o discutim este s[

declar[m averea lnrii gi sd vedem ce se intdmpld cu ea. in perioada
sd vd spun

'96-2000, datorit[ sciderii PIB cu peste I2o/o, averea ![rii a scizut

cu peste 4 miliarde, 4 miliarde gi jumitate USD, la un PIB de
aproximativ 40 de miliarde USD. Este foarte simplu de fbcut acest
calcul. in ultimii doi ani, datorit[ cregterii economice - anul trecut
cu 5,3o/o, anul acesta cu 4,5Yo - o cregtere de aproximativ 10%, in

aceqti doi ani noi am adus la avulia ldrii, la averea !6rii,

aproximativ 4 miliarde USD. Deci, daci facem un audit in primul
rdnd pe aceste zone, putem s[ vedem dupd aceea ce se intdmpld qi
la nivelul unor exceplii, putem si ludm misurile necesare gi trebuie
sd le lulm la nivel individual pentru cei care dobdndesc ilicit averi.
Dar intr-o tard" care se pr6bugegte sau care inainte avea un trend
descrescdtor atit de puternic in mod evident soluliile nu mai pot fi
gisite prin penalizarca celor care, eventual, la nivelul unor zeci sau
sute, sau mii, c6!i or fi, au dobdndit ilicit averi. Soluliile aici sunt
nu de a declanga circul pe care unii pe zonele extreme il sugereazi.
Nu prin vdndtoare de vrdjitoare vom putea si rezolv[m problemele
pe termen lung.

A ataca unele dintre disfirncliile din tar6, inclusiv coruptia,

inseamnd in mod esenlial si atacdm catzele care genereazd
216

Asumarea valorilor noii societdti

coruplia. $i aici lucrurile sunt din nou foarte simple. Transparenla

proceselor de cumpdrare, in special acolo unde este implicat
statul... Noi am introdus in ultimele luni in mod brutal, a$ spune,
obligalia cumplrdrii tuturor produselor de cdtre stat prin formuld
electronicl, on-line procurement, pentru tot ce este public
procurement, pentru ci in felul acesta coruplia care poate si existe
in sistem este in mod evident eliminati. Ce am descoperit?

observat probabil, pentru cd adeseori ali comentat aceste

lucruri, prelurile la medicamente, la materiale sanitare au scazut;
dela30Yo,5Ao/o,inanumite caztti am observat o scSdere cu93oh a
prefului inilial. Avem o piali de 1,3 miliarde USD numai pentru
medicamente gi pentru materiale sanitare, de doud ori mai mare
dec6t acum doi ani. $i cu toate astea, exist[ foarte multd
nemullumire pe pia!6, pentru c6 din pScate unii dintre furnizori romdni sau strdini - au introdus o marji de profit uneori de peste
500%. A lupta impotriva corupliei nu inseamnd a aresta pe X din
Braqov sau de nu gtiu unde. $i asta este important! Dar sistemul ?n
sine trebuie modificat gi este ceea ce am fEcut, obligind din aceasti

Ali

s6pt6mdn6 ca toate aceste medicamente 9i echipamente 9i materiale

sanitare

si fie dobindite numai printr-o procedurl transparentd'

in al doilea rdnd, este important s6 finalizilm

statutul, sd
inh-o
masiv
consolidlm statutul proprietElii. Coruplia a crescut
perioadi in care s-au fbcut transferurile de proprietate de la stat la
particulari, romini sau strdini' Sd fie foarte clar, coruplia nu a fost
o chestiune in care numai romanii erau prinqi qi strdinii stiteau ca
spectatori in tribune gi se uitau 9i spuneau: ce multi coruplie e in
Romdnia! inainte de '89, in Romdnia coruplia era la un nivel foarte
coborit sau cel pulin coruplia eralanivelul in special al unui cartuq
de ligbri sau al unei sticle de whisky, pentru cdmiza era mai micS'
in momentul in care au inceput s[ se v0nd6 fabrici, in momentul in
care au inceput sd se dea terenuri, miza ftrnd mult mai mare - cu
romini gi cu strnini, ca s6 fie foarte clar -, tentalia a fost mult mai
procesele acestea de corupfie in mod evident au crescut.
puternicS,
-Ce
este de fbcut? Sigur, putem sd mergem inapoi, s6-i cdutlm pe
2r7

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

unii, pe al1ii, s6-i verificem. Parchetul, Parchetul Anticoruplie face

lucrurile acestea, dar esenfial este sA inlelegem ci trebuie finalizat
procesul de privatizare, trebuie frnalizate procesele de restituire a
proprietdfilor, astfel inc6t statutul proprietdlii si fie foarte clar.
Coruplia apare in mod indubitabil in special atunci cind apar
intermediari in transferurile acestea de proprietate. Pdni la sf0rgitul
anului ne-am propus ca 90o/o din titlurile de proprietate pentru
pimdnt sd fie acordate. Este foarte greu, dar am luat pAnI qi mdsura
de a elimina taxele care se dddeau pe hectar pentru titlurile de
proprietate, pentru c6, am descoperit - nu o si credeli, nu o si vd
vind si credeli -, erau primari care nu dldeau titlurile de proprietar
pentru cd voiau si lind terenurile respective pentru a le cultiva
separat inc6 un an sau doi inainte de a da titlurile respective. $i
atunci am eliminat aceste taxe qi titlurile se vor trimite acasd direct
la beneficiarii respectivi.
Aceste eforturi sunt absolut necesare, dar ele fac parte din aceast[
zond frnald a trarzitiei inainte de a reveni la normalitate. A reveni

la normalitate inseamni reasumarea sau asumarea valorilor care ne

vor permite inclusiv o aplicare fireasci a legislaliei. Ce inseamni
legea? O prevedere legall se construie$te pentru a proteja o
anumitd valoare sau in zona penali pentru a elimina o nonvaloare.
Aceste valori au ele insele insd o geometrie variabild. Confinutul
unei valori se schimbi cu timpul. Valoarea este mai curdnd o
denumire care acoperi un conlinut foarte amplu. Oricare dintre
valorile despre care vorbim ne va da exemple extraordinar de clare.
Egalitatea, spre exemplu, libertatea. Fiecare dintre ele, dacd le vom
detalia, ne vor ardta evolufii interesante in ultimele decenii sau in
ultimele secole. De aceea, pdnd la urmi, legislalia are rolul de a
dezvolta in plan social, de a pune in migcare, de a justifica sau de a
apira aceste noi conotafii, aceste dezvoltiri din zona axiologicd.

Nu vreau s[ intru intr-o analizd care ar putea eventual si vd

plictiseasci pe zona axiologici, degi eu cred, ca multi dinne
dumneavoastrL, cd a venit momentul si nu ne ocupim doar de
curAlat curtea, dat cu mdtura, de reparat cl6diri, de administratie, de
2r8

activit[lile din bucdtirie. Este important s6 gindim in primul rand

modelui strategic pe care trebuie s6-1 oferim sau s6-l comunicim,
sau sd-l imp6rt6gim. De aceea, consider c6, ?n definitiv, chiar dac[
pornim
de la modelul gi eseul lui Kundera care vorbea despre o
-Europa
multiculturall gi pagnic6, dar zdtobita intre doud extreme,
cum spunea el, intre totalitarismul comunist, politic_ qi militar la
ur.-.u lui 1984, iar pe de altd patte artificialitatea 9i
mercantilismul exportate spre aceasta zon6 din vest, este important
s[ vedem in ultimii 12 ani ce anume s-a intdmplat cu noi ingine 9i
mai ales cu societatea in care trlim. Mulli s-au intrebat care au fost
resorturile care in Franla au dus la alegerea sau la num[rul de
voturi pe cafe le-a oblinut Le Pen. Allii s-au intrebat: pentru
Rominia ce va urrna dupi Praga? Vom avea Praga dupd Bizanf sau
Bizanl dupd Praga? Vom avea o modificare de valori 9i de
atitudine care sd ne ducd mai departe sau vom considera Praga un
final de parcurs, dupd care reincepem pe modelul nostru obignuit,
de ,,stop and go", s6 oprim motoarele, si revenim la cdsula
numdruiunu gi i6 incepem din nou un joc complex, balcanic'
Aceste lucruri, in definitiv, reptezintd teme de dezbatere pentru
noi, pentru c6, in definitiv, avem datoria de a vedea ce anume se
intdmpla in societate gi de a ne pune intrebdri despre viitor. Am
fbcut t scurti pavzd in exprimare, pentru c[ g6ndeam in paralel la

ceea ce

u- iprrt la un moment

dat

in

leg[turd cu presa

9i

comunicarea qi md gindeam daci este corect. La un moment dat, in

definitiv, mass-media este importanti pentru c6 ea aduce fieciruia
dintre noi acasd un univers care in mod material nu este accesibil.
Material, in sensul de real. Problema este ci mass-media nu poate
si explice fiecaruia dintre noi spre exemplu cum triiegte, pentru c6
fiecaie gtie cum triieqte. Chestiunea este insi in termeni de
speran!6 qi de motivare, care este imaginea care este transferat5 in
fr""ur" cas6 despre exterior. tn momentul in care aceastd imagine
invadeazdcadru-l personal gi via{a personald exclusiv cu informafie
negativi, in mod evident abordarea personala in leg6tur[ cu
acliunea viitoare a oricSruia va

fi influenfatl.

219

Dacd noi, stdnd aici, vom primi sd spunem informalii in legdtur[ cu

fapful cd a inceput rdzboiul nu qtiu unde, in care zond, in lume, o
informalie care si nu fie corecti, dar care si fie transmisi ftr6 s6
fie verificati, reacliile vor depinde de aceastd informatie indusa
acestui grup care suntem noi aici.

in

momentul in care romdnilor li se va spune in permanen!6:

lucrurile sunt catastrofale, nu se intdmpld nimic in Romdnia, totul
este sirdcie... Sigur, eu pot si intreb: dac6, e at6ta siricie, de ce
aceastd griji extraordinard a relelelor Metro Cash and Carry, Shell,
nu gtiu mai cum g.a., care, in ultimii ani, au dezvoltzt zeci de
magazine de acest gen, dacd puterea de cumpdrare a scdzut aga de
mult? Vor spune mulli: situalia este foarte grea. Se poate r[spunde:
dacd este at6t greu, de ce in ultimii zece ani s-au construit peste
400.000-500.000 de case in Rom6nia? gi dacd inmullili cu patru,
cdt este media pentru o casl de acest tip, inseamnb cd, practic, in
ultimii zece ani s-a construit in Romdnia un alt orag de
dimensiunea Bucuregtiului.

Dar dacd bombardamentul acesta informatic despre dramatismul

vielii, despre situaliile dificile, despre accidente, despre disfuncfii,
in care nimic nu merge - in sdnitate nu se intdmpli nimic, la qcoall
nu-i nimic... Noi realizim acum un program pentru un milion de
copii: produse de panificalie gi de lapte in fiecare zi pentru ei la
gcoal6. Nu se discutd decAt despre cele dou6 sau trei situalii, sau
cinci, sau zeceincare laptele nu a ajuns sau pdinea sau cornul erau
mucegdite sau laptele nu a stat la frigider. Nu se spune nimic
despre celelalte 990.000 de cazuri in care totugi copiii acegtia, in
special din familii mai sd.race, au avut acces la aceste lucruri. Eu
pot se infeleg din punctul de vedere al mass-media, ca industrie, cd
aceste lucruri nu sunt interesanteo dar din punctul de vedere al
societdlii gi al responsabilitililor pe care le avem impreuni, noi
guvernanlii gi dumneavoastri, oamenii din pres6, cred cd este
nevoie de un parteneriat prin care sI ddm sens eforturilor pe care le
facem impreund, pentru cd, dacd, societatea se prdbuqeqte, dac6 mai
vin o dati minerii la Bucuregti , dacd" se distruge nu gtiu ce sistem
220

Asumarea valorilor noii societdli

economic vom avea cu tolii de suferit, societatea romdneascS, qi

din nou vom lua lucrurile de la capdt, iariqi incepem sa mergem in
exterior sd explic6m diverse lucruri.
De aceea, cdnd vorbim despre responsabilitate, eu cred c6 trebuie
si discutim despre seriozitatea demersului 9i despre responsabilitatea
noastri, a tuturor, gi de aceea sb nu vd sup[rali pe mine dac6 chiar
vi spun ci, in definitiv, poate cd 9i acele elemente pozitive pe care

le facem la nivelul Guvemului ar trebui totuqi

Am avut adeseori curiozitatea si numir la diverse

uneori poate
prezentate.

ieleviziuni, si vdd care sunt gtirile 9i am mai spus-o 9i cu alt prilej'

in general, sunt pisici care au cdntt de pe acoperig, accidente de
maginS, sunt analize ample in leg6tur6 cu tot felul de persoane care
qi-au furat calul sau gi-au vandut vaca, sunt tot felul de lucruri care
poate cb sunt spectaculoase ca imagine, dar dafi-mi voie totuqi sd
ua intt"b dacd nu cumva in lara noastrb se intampla totuqi 9i lucruri
mai importante. Poate reuqim sd vedem ce se intdmpld qi in alte
locuri.

Am fost mirat adeseori de aceasti tentalie permanent6 a

televiziunilor, a radiourilor, a ziarelor noastre de a-$i trimite

in Franla, in SUA, in Germania eventual' Noi

nu gtim nimic despre ce se mai intdmpli in Bulgaria, in fosta
Iugoslavie, in zonele din vecinitate. Daci vrem sd comparim
anumite lucruri, poate sd le compardm 9i cu ceea ce se intAmpli in
corespondenfi doar

aceste leri.

Sigur, poate noi, ca partid la guvernare, nu suntem intotdeauna

foarte eficienli. Dali-mi voie sb

mi

bucur ins6 aldturi

de

dumneavoastrd de faptul cd rdmdnem totuqi intr-o zond de sprijin

intre 45o/o qi 50% ca partid. Md uitam in Bulgaria, totuqi migcarea
politici ce sprijinS Guvernul a ajuns la un nivel de l3%. Este vorba
gi Oe impticafii legate de funclionarea sistemului, a mecanismului,
a proiectelor... Poate da, poate nu. Dar unde sunt analizele care sb
ne ajute s6 inlelegem de ce bulgarii uneori merg in diferite locuri

din iume spunind cd ei vor s[ meargi singuri in ceea ce priveqte

integrarea europeana. Au solulii mai bune dec6t noi? Au succese

221

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

mai mari decdt noi? Au perspective mai bune? Poate da. Dar
dafi-mi voie s[ spun ci avem impreuni responsabilitatea de a face
nu numai analize diplomatice, dar qi analize de prospeclie.

De aceea, dali-mi voie incd o dati si subliniez parteneriatul

necesar dintre Guvern, dintre oamenii politici gi mass-media.
Sigur, gi aici sunt foarte multe lucruri pe care le gtim cu tolii. in
momentul in care vorbesc foarte linigtit gi vi transmit anumite
lucruri, prietenul nostru cu aparatul de fotografiat

il line pe

genunchi linigtit; dac[ insi voi scoate batista sau voi bea un pahar
cu api, vd asigur ci aparatul de fotografiat va incepe, deci blitz-ul
o sd-l vedeli de indat[ funcliondnd... $tim lucrurile acestea. Dar
dali-ne voie uneori sd vd cerem gi o anumiti complicitate. Poate c6
uneori chiar ne este sete, poate uneori chiar trebuie si ne $tergem
fruntea din cauza cdldurii. Aceasta inseamnl pdni la urm6 un
anumit parteneriat in care nu ne supraveghem unii pe allii, nu ne
vdndm unii pe a[ii. Inlelegem cd suntem pafte a unei familii in

definitiv care incearcd

ea insSgi

s[ revind in familia euroatlanticb.

Acesta este in definitiv mesajul meu gi acesta este in definitiv

comentariul esenlial pe care voiam s6-l fac in aceasti discu{ie,
vorbind gi despre pericolele la adresa democraliei, vorbind qi
despre costurile sociale aIe tranzi\iei, vorbind despre nenumirate
lucruri sau pe unele doar sugerdndu-le - pentru cd am in definitiv
aici o mullime de fige pe care nu le-am folosit gi pe care probabil
prietenii mei gi colegii care le-au pregltit se vor simli supirali c6
nu le-am adus in dezbatere. Dar mi se pare important la acest
moment in care, in definitiv, incercim sd tragem linie, s6 vedem: in
definitiv, Romdnia se apropie gi romdnii se apropie de ceea ce gi-au
dorit cel pulin in linii foarte mari? S-au eliminat vizele pentru
cAlAtorii in Occident, existi o buni posibilitate sd oblinem o
invitalie de a deveni membru al NATO, reugim sd dinamizim
negocierile cu Uniunea Europeani qi in urmbtorii ani putem s6
avem in mod categoric o strategie de acest gen. Economia, cel
pulin la nivel macroeconomic, incepe sd funclioneze, nivelul
inflaliei a scdntt totugi in ultimii doi ani, este jumdtate din ceea ce
222

Asumarea valorilor noii societd[i

2000. Toate aceste lucruri sigur cd nu se simt in

buzunarele fieciruia dintre cetilenii Rominiei, dar este important
sd existe, sl fie consolidat[ increderea in proces, in tendinfele' in
care vor veni cu
$ansa pe care o avem, pentru ci altfel cei
un tefen fertil in
avea
vof
populiste
mesaje
arunca
vor
demagogie,
noastr[ este sl
datoria
aceea,
de
sdmdnfi.
aceasta
care si arunce
$i,
sd fim
impreun6
iar
guvernanli,
ca
abordare
fim profesionigti in
tr6im
care
in
istorie
de
9i care
responsabili pentru acest moment
poate sa ins-emne pentru noi efortul de continuitate 9i cel de

em

in anul

revenire la normalitate.

Stimali prieteni, m-ag opri aici cu aceste comentarii, pentru cd, in

definitir,, s-ar putea s6 vd intereseze cu totul alte subiecte 9i, de
aceea, vreau sa v6 dau posibilitatea s6 puneli intrebdri sau sd facefi
comentarii qi, in timpul pe care noi il avem la dispozitie, s6 incerc
la rdndul meu si vd r6sPund.

SPRE NORMALITATEI

(octombrie 2002)
afldm azi la aproape doi ani de cdnd am preluat
l\T"
I \ responsabilitatea guverndrii. Romdnia este acum in fafa unui
moment crucial al istoriei sale - aderurea la NATO. Tot acum

incepem negocierile la capitolele cele mai dificile ale procesului de

integrare in Uniunea Europeand. Parcurgem etape decisive ale
efortului de macrostabilizare economici. Dac6 vom reugi, atunci
Romdnia va avea economie funclionali de piald. Raportul Comisiei

Europene a fbcut o analizd atentd gi neutri privind stadiul de

pregitire a Romdniei pentru integrare. Concluzia este una clard: am
fbcut, in special in ultimii doi ani, progrese consistente, dar suntem
incd mai departe decdt ne-am fi dorit de obiectivul integririi. Avem
o guvernare coerentS, care se sprijini pe o majoritate parlamentari
stabili gi predictibil6. Forla gi eficienla noastri in actul guvernbrii
sunt date tocmai de faptul cI suntem azi cel mai puternic partid al
societi{ii romdnegti - Partidul social Democrat. Iat6 foarte sintetic
contextul in care lansdm astdzi o dezbatere privind suportul
doctrinar al activitdlii noastre.

Acest document, acest manifest doctrinar, este o provocare, o

invitalie la dialog adresatd dumneavoastrd, militanlilor partidului.
Este o invitalie la dialog gi pentru societatea civild, chemati sd se
exprime asupra lui. El nu ftxeazd, puncte de vedere definitive, ci

rDiscurs rostit la
Consiliul Nalional al PSD,

))4.

12 octombrie 2002.

Spre normalitate

incearcl sd otganizeze tematrc o dezbatere necesari asupra

viitorului Rom0niei. Nu punem o limitd rigidn in timp pentru
incheierea procesului de reflecfie doctrinar6, dar stabilim un

obiectiv, respectiv, conturarea unei noi sinteze ideologice, care si

fie cdt mai fin adecvatd realitllii, cdt mai lipsitd de discontinuitate
in raport cu valorile tradilionale ale social-democraliei gi in egal6
misurd deschisi inovaliei conceptuale.

Doctrina ne conferi forlA gi coeziune internl gi capacitate de

expresie gi acfiune. Poziliile pe care le delinem in Guvern, in
Parlament, in administralia localS sunt importante. Sprijinul
popular de care ne bucur6m, evidenliat qi de sondajele de opinie
apirute in aceste zile, este gi el extrem de important. Toate acestea
sunt elemente care ne responsabllizeazd. Dar forla noastrd real4
este in acelagi timp 9i capacitatea noastri de a gdndi 9i acliona
pentru viitorul Romdniei.

Nu facem o politici doar cu fala spre sondajele de opinie. Nu

facem o politicd de imagine. Noi facem politicd pentru cd avem un
crez, pentru ci gtim cum trebuie sd fie viitorul Romdniei.
Sunt teme mari: provocdrile posttraruigiei, rdspunsul nostru, statul,
piala, proprietatea, munca, integrarea europeand, locul nostru in
lumea in curs de globalizare, teme pe care trebuie sb le discutim'
se agteapti ca aceasti reuniune a Consiliului nalional s[ ofere,
s6 se transforme intr-o acliune punitivd, aqteaptS ,,capete tdiate" 9i

Unii

nu idei. Poate cd a$teptarea lor este in anumite limite intemeiati.

Poate cd avem colegi care au incilcat legea, au greqit in raport cu
comunitdlile pe care le reprezintd sau au pierdut echilibrul moral al
unui adevirat social-democrat. $i aceasta este o temd, qi nu trebuie
sd o evitdm. CAt de curdnd, cdnd toate incidentele nedorite vor fi
analizate va trebui s[ lulm gi misuri radicale. Nu este firesc ca
partidul in intregul siu sd deconteze gregelile unor membri ai sii
oriunde s-ar afla ei in ierarhia partidului. Faptul cd ast5,zi nu ne
centrdm atenlia asupra acestor probleme nu insemni ci nu le
cunoa$tem importanla.

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Dali-mi voie sa fac unele comentarii in legdturd cu dezbaterea pe

care o deschidem astizi.

Mulli

se vor intreba de ce acum, cind suntem at0t de nemijlocit

implicali in acliunea politicd a guverndrii, cAnd avem de rezolvat
probleme de maximf, importanli pentru !ar6, suntem gata sd
deschidem o ampld dezbatere privind valorile gi ideile
fundamentale ale dochinei noastre.

rispinditi gi teoretizatd credinta ci epoca ideologiilor a trecut,

pragmatismul qi abordarea tehnocratici a problemelor
guvernirii sunt atitudini politice dezirabile gi c[ recursul la

Este

cd

doctrind este desuet.

Tuturor celor care cred cd partidele de astizi trebuie sb

se

distanfeze de suportul lor doctrinar, eu le rdspund cd gregesc. Forla

ideologiilor, rolul valorilor sunt ?ncd nealterate. Fird un set coerent
gi puternic de valori, fbrd repere ideologice, firi concepte politice
clare riscim s6 ne rdtdcim, riscim sd pierdem din vedere tocmai
acele idei care ne-au unit gi ne dau zilnic puterea de a acfiona in
numele cetSfenilor.

Nu existi partide puternice frrd liantul doctrinei. Nu existi

electorat care alege doar personalitili sau programe concrete de
guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitSli
politice, ci, in egal6 misur6, ei valideazd gi acel corp de valori gi
de principii in care cred gi pe care il doresc apdrat gi pus in
practicd de cei pe care ii mandateazd sd exercite puterea in
numele lor gi pentru ei.
Forla partidului nostru este dati in mare mdsurd de forla doctrinei
social-democrate pe care noi o promovim. Atunci cind oameni
voteazd" pentru noi, ei voteazd, in primul rdnd pentru ci au incredere
in principiile gi proiectele noastre social-democrate.

Existi qi un curent de opinie care postuleazl. caracterul depSgit qi

ineficient al unei vieli politice caxe are ca actori principali
partidele. O astfel de viziune tinde sd identifice partidele cu
226

Spre normalitate

cauzele disfunclionafitAlilor societalii noastre. Adepfii acestet

viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitdli
politice al cdror liant este doar interesul pentru controlul puterii 9i
al beneficiilor acesteia. Se incearcb promovarea unui model al
societSlii nonpolitice, in care administralia tehnocraticd 9i devolulia
sunt considerate solulii pentru depdqirea cizelot'
realitate, o astfel de viziune, negdnd rolul partidelor, neagd
implicit principiile democrafiei. Este un mod fals de a prezenta
lucrurile. Tocmai lipsa identitilii ideologice face posibil
mimetismul doctrinar pe care il practicd unii dintre adversarii
nogtri. Ei, in locul unor proiecte suslinute 9i motivate de un sistem
de valori gi principii, oferd electoratului dezbateri sterile pe teme
minore sau false, sau supraliciteazd imaginea liderilor lor. F[ri
criteriul doctrinar qi frrd proiecte concrete lupta politici se
transformd intr-un conflict centrat pe persoane gi nu pe idei. Sensul
democraliei este astfel alterat.

in

Formulele care se prezintd' uneori, aga cum s-a intimplat qi in

guvernarea trecut6, au reprezentat un amalgam doctrinar care nu a
permis programe de guvernare coerente. Se incearci cumva in
perspectiva alegerilor din 2004 o formuli din nou de amalgam
realizat in diferite laboratoare, in care elementul doctrinar dispare
gi rdmdn doar considerente de ordin politicianist 9i preocupdri
legate doar de cucerirea puterii. Electoratul are nevoie de criterii
stabile, de repere pentru aface opliuni politice.

Tocmai consecvenla noastri doctrinarI a reprezentat una din

motivaliile puternice ale menlinerii noastre constante pe primul loc
in opliunile electoratului. Aceasti aderen!6 a unui mare numdr de
cetdleni la ideile social-democrafiei, pe care o promovim, explici
de ce partidul nostru reprezinth astdzi axul central al vielii politice
romdnegti.

in primul
identitatea lor

Este de observat cd celelalte forle politice se definesc,

rdnd, prin raportare

doctrinar6.

la noi gi abia apoi prin

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Lansdnd dezbaterca noastre doctrinar[ nu inseamni c[ punem ih

disculie matricea valorilor noastre. Noi agezim azi cl gi mai multi
forld democralia, llbertatea, proprietatea, munca, economia de pia!6
funclionali, justilia social6, solidaritatea qi pacea labaza edificiului
nostru politic qi acfional. Ceea ce supunem acum dezbaterii nu sunt
valorile, ci modul cum operdm cu ele. Dorim ca rdspunsul nostru la
provocirile societdlii romAneqti sd fie unul coerent gi predictibil.

in

acelagi timp, rim6ndnd fideli marii familii a social-democrafiei

europene gi mondiale, asimilim qi potenlim tradilia g6ndirii
liberale de stdnga, frrd a ne confunda cu neoliberalismul.

Una din raliunile puternice ale declangdii dezbaterii

noastre

doctrinare in acest moment a fost aceea a sincronizirii acesteia cu

ritmul gi dinamica transformdrii societdlii romdnegti. Ag vrea in
continuare si vi prezint unele aspecte, unele comentarii in legdturd
cu procesul de tranzilie din lara noastr6.

Dupd 13 ani de traruilie, credem cd am atins momentul in care ne

putem intreba cum qi cdnd se va incheia acest proces, care dincolo
de sensul sdu pozitiv atrattmatizat o mare parte a naliunii noastre.
Sunt mulli cei care se intreabd dacd, tranzilia este in Rom6nia un
proces

frri

sfhrgit sau ratat.

Rispunsul nostru este fbrl echivoc. Tranzigia este aproape de final

gi, in ciuda unei anumite intdrziei sau riticiri din parcursul siu,
este indubitabil un proces care, pe ansamblu, a avut efecte pozitive.
Considerdm cd o dati cu incheierea negocierilor de aderare la UE,
semnarea tratatului in 2004, a$a cum ne propunem acum,
franzigia va fi un proces incheiat.

prin

Sunt disculii privind modul in care vom defini conceptual perioada

ce va urrna tranziliei. Unii propun ideea unei st6ri de posttranzilie.

Eu consider cd mai nimerit ar fi sd vorbim despre intrarea in

normalitate. Sunt gi mulli care se indoiesc de faptul ci tranzilia se
va incheia. Acegtia confundd de fapt tranzigia cu reforma. Trarr;ilia
presupune reform6, dar nu se reduce la aceasta. Tranzilia este o
228

Spre normalitate

stare de cizd, o perioadi de fluiditate gi ambiguitate economici,

sociald gi politicd.

Reforma este insi qi un atribut al stdrii de normalitate. Ea este un

mecanism de adaptare la noile situalii gi la noile necesitdli. Tocmai

dintr-o astfel de perspectivi credem cd trebuie sI construim

viitoarea noastrI viziune politici.

9i

Adaptarea noastri la normalitate presupune cu siguranli qi

redefiniri ale conceptelor cu care operlm gi chiar deschiderea
noasfi fala de noi idei.

unii dintre noi vor accepta mai greu o astfel de evolulie, nu

este exclus ca qi o parte a electoratului s[ considere ci ne
indep[rtim de ceea ce agteapt[ ca noi s5 fim.
Poate

Este un risc pe care trebuie sd ni-l asum6m, altfel nu vom putea

line pasul cu schimbarea unei lumi tot mai expusl acliunii
globalizdri| Altfel, nu vom fi pregdtili sd int6mpinim sfid6rile

globalizdrii pentru a le transforma in cdgtiguri,

societdlii romdneqti qi ale fiecdrui cetilean romdn.

in victorii

ale

Noi nu am fost nicicdnd un partid inchis la schimbare 9i tocmai din

acest motiv am reuqit sd nu rdm0nem prizonieri ai trecutului sau ai
unor solulii qi conjuncturi politice.

si

depbgim momentele dificile a fost tocmai

unitatea partidului, valoarea celor care il alcdtuiesc, dar Pi modul
Ceea ce ne-a ajutat

pragmatic in care am inleles sd ne pregitim de guvernare gi s6

guverndm. Pentru noi pragmatismul nu a fost o ideologie, ci o
metod6. Ultimii doi ani de guvernare au reprezentat dovada cea
mai bun6 c[ gtim mai bine decdt allii ce trebuie frcut in Rominia.
Am schimbat profund modul de a face politici 9i de a guverna' Am
considerat cd trebuie sd ne fixdm obiective rezonabile, dar nu
facile, 9i am reugit slle indeplinim. O astfel de guvernare eficienti

gi bine focalizatl asupra prioritililor explicl de ce am reugit sd

cAgtigdm gi sd menlinem increderea electoratului, iar in plan extern
si readucem credibilitatea Romdniei.

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

Important este cA, acolo unde allii au e$uat, noi am reugit. Azi
romanii pot caletori in Europa fard vize, iar unii chiar abtzeazd, de
acest drept. Am reluat procesul de integrare in NATO de la un
punct de unde nu existau prea multe speranle, iar azi suntem
aproape siguri ci vom avea succes. Am abordat inci de la inceput
problemele dificile gi am gdsit solulii corecte gi eficiente. Aga am
procedat cu negocierea gi plata datoriei fald de Suedia, care a
contribuit decisiv la recdgtigarea credibilitdlii noastre externe.

Am continuat procesul pe care tot noi il lansasem ?n guvemdri

anterioare de reconstituire a proprietililor, realizdnd in acest
domeniu mai mult decdt guverndrile de dreapta. Degi sunt mulli
care ne critici cu privire la ritmul privatizdrli, nu avem nici un
motiv si le dim dreptate. Noi am privatizat SIDEX Galali, un
colos industrial, ca gi Banca AgricolS, ca gi multe IAS-uri gi pot fi
date multe alte exemple. Toate acestea sunt dovezi concrete c6 ne
respectim cuvdntul dat, dar qi principiile.

Vom incepe curdnd dezbaterile in Parlament la bugetul pe anul

viitor. Sd menlion5.m cd noi suntem primii care am reugit, dupd
1989, si respectim legea gi si aprobdm bugetul pe anul viitor
inaintea incheierii celui in curs.
Sub raport economic am contribuit decisiv la refacerea echilibrului
macroeconomic, reduc0nd sistematic inflalia gi deficitul bugetar gi

asigurdnd dupd patru ani de cddere economici

semnificativd a produsului intern brut.

cre$tere

Sunt doar cdteva exemple privind modul in care am inleles si

guverndm.

in

general,

guvernare eficienti nu este

in mod

automat

gi

guvernare care aduce sprijin popular. Existi exemple relevante atdt

in statele vecine, cdt gi in cele vest-europene. Situalia din sondaje
aratd, cd avem inci un sprijin bun in electorat, dar acesta poate s6 se
erodeze dacd nu receplionim mai prompt semnalele alegitorilor.

Atdt strategia de guvernare, cdt gi cea electorald au nevoie

de

react;talizare gi de un contact mai direct cu realitatea gi problemele

230

Sore normalitate

oamenilor. Noi trebuie s[ dovedim nu numai competen{a noastri in

guvernare, ci gi validitatea gi credibilitatea intregului nostru proiect

politic.

Trebuie sE convingem societatea romdneascl s6 investeasc[

incredere gi efort intr-un proiect afirmativ gi generos, nu intr-unul
reactiv gi constring6tor. Organismele statului trebuie sd poarte un
dialog permanent cu cetileanul in aga fel incit acesta si aib[
dovada ci voinla qi agteptdrile lui gi voinla 9i aqteptdrile celor de
lAngd el se regisesc in acliunile statului.
A cl6di normalitatea inseamn[ a asigura o buni guvernare, institulii
publice credibile, comunitdli locale puternice 9i angajate in
realizarca propriului destin, care permit oamenilor s[ genereze
dezvoltare gi si creadd in prezent gi viitor.
Avem convingerea cd finalizarea procesului de tranzi\ie, in sensul
credrii unui capitalism modern qi echilibrat social in lara noastrd,
trebuie si nu conduc[ la o opozilie alienant[ intre capital 9i
demnitatea uman6.

Normalitatea inseamnd echilibru intre economic qi s1eial.

Economicul inseamn[ pia![, socialul presupune solidaritate. Intre
economic gi social trebuie sd existe dialog. Aceasta este esenla
dialogului social pe care noi l-am sprijinit in acegti doi ani de
guvernare gi il vom sprijini in continuare.
Acesta este sensul gi valoarea unui bun program social. Programul
impotriva siriciei este o reaclie la o stare de ctiz6, de urgenll' El
trebuie urmat de un ansamblu de misuri in care nu redistribuirea
resurselor bugetare, nu subvengia, ci redistribuirea oporhrnitifilor

de munci qi afaceri trebuie

si fie mecanismul fundamental.

Considerim cd este necesar sd umanizlm trami\ia 9i sf, reclidim

speranla oamenilor in normalitate, sd refacem increderea

cetdfenilor ?n virtulile gi fo4a de regenerare a democrafiei, s5
readucem romdnilor increderea in forlele lor, in capacitatea lor de a
fi cetSleni europeni egali. Este timpul sd redescoperim mdndria de
231

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fi romdn, fEcdnd ca talentul gi valorile nalionale si igi regiseasci

locul in sfera valorilor europene.

Recentul Raport al Comisiei Europene recunoa$te progresele

importante pe care le-am fbcut, dar sesizeazi gi aspecte care lin de
dificultili in realizarea unei economii de pia16 funclionale qi in
implementarea legislaliei necesare integririi europene, atrage
atenlia asupra necesitilii unei lupte hot5rAte cu coruplia gi a
consolidirii gi eficientizirii justiliei.

Mulli sunt tentali si compare progresele noastre cu ale altora, dar

uitd sd spuni cine gi c0nd a generat decalajul. Citili cu atenlie
raportul gi veli vedea cind a pierdut Rom6nia ritrnul reformelor gi
integririi!

in interiorul Uniunii Europene se recunoa$te deja contribulia

guvernirii noastre. Acesta este sensul recentei scrisori a
premierului britanic Tony Blair, dar gi a declarafiilor de sprijin
exprimate de Romano Prodi, acestea sunt motive pe care le putem
invoca in fala Consiliului European de la Copenhaga in sprijinul
solicitirii noastre de a se fixa anul 2007 ca moment al integririi
depline a Romdniei in Uniunea Europeand. Cred cd obiectivul nu
este de a ne lua la intrecere cu alfii, ci de a ne respecta propriul
calendar.

Suntem criticali ci nu facem reforme mai dure, cd nu negociem

mai relaxat capitolele deschise, dar mb intreb: ce ar dori cetltenii
nogtri? Sd trecem prin experienfele dureroase ale reformei din
Bulgaria? Si inchidem capitol dupi capitol fird s6 incercim si

protejlm interesele propriilor producbtori?

Nu suntem opaci la critici. Am luat deja misuri de recuperare a

decalajului acolo unde acesta exist6. Dorim si reform6m mai
repede gi mai profund administra{ia qi si restructurim acele
sectoare ale economiei care ne impiedici sd avem caracteristicile
unei economii de piata funcfionale.

232

Spre normalitate

fi ugor, dar gtim cA putem atinge aceste obiective. Am reupit

gi in acordurile cu Fondul Monetar Internalional 9i cu Banca
Mondia16. Vom putea reuqi gi in celelalte domenii. Acordurile cu
fondul nu sunt contrare politicilor noastre social-democrate.
Reducerea pierderilor din economie, sdndtatea finanlelor publice
prin menlinerea unui deficit bugetar redus, descreqterea ratei

Nu va

inflafiei, reducerea cheltuielilor administrative - pentru a enumera

doar c0teva dintre condilionalitllile acordului cu FMI - sunt
politici necesare pentru redresarea 9i dezvoltatea economiei
nalionale, pentru integ&rea europeani.
Important este cd tot acest efort de reformS l-am fbcut menlindnd
e"liilib*l gi coeziunea socialS. Am respectat astfel conceptul
nostru privind raporturile dintre cetSlean 9i stat, precum 9i

principiul solidaritblii sociale.

Vorbim despre incheierea tranzigieigi de intrarea in normalitate. in
fapt, folosim aceste concepte pentru a descrie etape diferite de
evolulie a societalii romanegti. o lungd perioada postrevolulionar[
se apropie de sfhrgit. Este perioada in care am aSezat temeliile
noului edificiu al economiei de pia!5 9i ale statului de drept.
Accesul la resursele bundstirii este ins[ in continuare foarte inegal
disnibuit. Credem, de aceea, ci cel mai important clivaj sociopolitic nu este intre cei bogafi 9i cei sdraci, intre muncitori qi
patronat sau intre politicieni gi societatea civi16, ci intre cei care au
b gansi sau nu s6 se integreze tapid in noua societate, sd facd fali
schimbdrilor, prin competenlele, abilitilile 9i resursele pe care le
posedd: grad de educalie, profesionalizare, spirit de iniliativi,
capital.

la

resursele bunistbrii inseamnd educalie, sdndtate,

formare profesional6, pregatire pentru comunicare, culturd 9i alte
bunuri sociale. Sunt domenii in care social-democralia trebuie si
investeasca. in acelagi timp, accesul la resursele bunlstdrii
inseamni apartenenla la comunitali democratice deschise, capabile
sI manifeste gi sd dezvolte incredere.

Accesul

255

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

Simpla na$tere 9i apartenenld la o familie qi la o comunitate lipsiti

de un patrimoniu material, social gi cultural minim expune pe
oricine la un risc ridicat de sirdcie gi nefericire. Dac6 spiritul
intreprinzltor reprezinti in societatea de m0ine o virtute social6,
atunci societatea trebuie sd suslind politici publice pe m6surd.
Propunem o noud viziune asupra redistribuirii. Noi, socialdemocrafii, avem convingerea cd noile sfiddri gi riscuri niscute din
deschiderile gi dinamica globalizdrli iqi gisesc rezolvarea intr-o
altfel de redistribuire, nu in abandonarea ei. Az| noul angajament
al social-democra{ilor trebuie sd fie politica de amplificare a
participdrii gi imp6(ire mai egali a ganselor gi a accesului la
bogslie.

Propunem

o noui viziune

asupra statului. Statul construieqte

reforma, el tempereazi excesele pielei, sprijind iniliativa, dar nu se

substituie acesteia. Reludnd o formulare din Manifestul BlairSchroeder, putem spune gi noil. statul nu trebuie sdvdsleascd, ci sd

stea

Ia

cdrmd. Intenlionim sd ddm statului rolul gi puterea

necesare, dar sb nu a$teptAm de la el ceea trebuie sd facd cetileanul

sau agentul economic prin uzul

libertdlii sale.

Sunt astizi dezbateri ample privind ce trebuie gi ce nu trebuie s6 fie

sau sd faci statul. Ca social-democrafi trebuie sd veghem ca
,Societatea sd aibd atdta stat cdt cere momentuf'. Orice
preconceplii, orice tabuuri sau extravaganle doctrinare privind
statul risci si fie pentru acesta asemeni unei haine prea strimte
pentru un trup in plinb transformare.

Economia de piald - altfel spus libera concurenli - este motorul

cel mai puternic al producliei 9i iniliativei, recompensdnd efortul gi
capacitatea de a inova, dar nu genereazd prin ea insigi egalitate in
bun[stare, nici sens, nici proiect.
Este nevoie ca economiei de pia!6 gi structurilor democraliei si le
adiugim prin voin16 gi acfiune politici o buni guvernare, a cdrei
sintezd trebuie sE fie un stat activ, responsabil, social gi ralional.

Firi un astfel de stat, frrd un orizont

234

politic moral, bunuri

Spre normalitate

inalienabile vielii demne - munca, educalia, sdndtatea, securitatea

persoanei, mediul natural gi chiar persoana - devin mdrfuri, iar
societatea o societate de pia!6. O astfel de evolulie este indiscutabil
opuse valorilor gi idealurilor social-democraliei.

Nu suntem pentru egalitarism, ci pentru o egalitate de ganse. Noua

noastrd politici va defini egalitatea ca includere 9i inegalitatea ca
excludere. Includerea se referS, in acest caz,la un sens foarte larg:
cetdfenie, drepturi politice gi civile, obligalii sociale. De asemenea,
se referd la bportunitdlile $i implicarea in spaliul public' intr-o
societate in care munca rimdne resursa centralS pentru
supraviefuire, dar gi pentru respectul de sine 9i nivelul de trai,
accesul la muncd este principalul cadru de oportunitili. Educalia qi
profesionalizarea, asistenla medicalf, qi asiguririle sociale
reprezintl alte forme de manifestare a egalitAlii de $anse.
Solidaritatea sociali nu trebuie sd insemne o sldbire a mediului
concurenfial gi o descurajare a competiliei intre indiviziPractica ne aratL ci acolo unde existl proprietate de stat, exist[
responsabilitate difuzd gi tentalia corup,tiei. Dacd sunt intreprinderi
de stat care sunt eficiente atunci e foarte bine' inseamnE c6 avem
de-a face cu manageri competenli 9i responsabili. Daci lucrurile

stau insd invers nu putem tolera ineficienla economici

9i

incompetenla. Falsa proteclie sociali care a fi.rncfionat ani buni in

economia romdneasci trebuie

si

dispar6. Este imposibil[,

indezirabild qi inutila practica suslinerii activitSlilor ineficiente prin

redistribuiri mascate dinspre activitalile rentabile. Statul nu trebuie
sd distribuie decdt in mod exceplional ajutoare sociale, el trebuie si
farnizeze oportunitlli. A

fi social-democrat inseamnd s[ generezi

sd redistribui prosperitatea, nu

si

9i

gestionezi sdrdcia. Politica

noastra trebuie s6 se orienteze cdtre suslinerea includerii sociale.
Solidaritatea reprezinti principiul debazd", iar incluziunea social[ efectul dezirabll.

Avem o noui viziune asupra relaliei dintre stat 9i cetilean. Ea

trebuie sd se bazeze pe responsabilitate. Statul oferi ganse 9i cere,
in schimb, responsabilitate. Crearea capitalului, garantatea

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

dreptului de proprietate au fost esenliale in primii ani de dupd

Revolulia din decembrie, in procesul restabilirii relaliilor de pia!6.
Acum accentul trebuie sI cadi pe dreptul la munc6.
Social-democrafia susline proprietatea privatf,, aa motor al
economiei de pia!6, insd accentueazd rolul social al acesteia gi
dreptul la muncd cinstit retribuitd. Ca social-democrali, nu putem
sd nu reacliondm atunci cdnd resursele producfiei risci si rdmdnd
neutilizate. Trebuie si vedem care sunt catzele gi sd gdsim
?mpreun6 cu proprietarii solufiile de a le reintroduce ?n circuitul
economic.
Statul nu mai genereazd direct locuri de munci, dar sus{ine crearea
acestora gi urmbregte proteclia gomerilor obligdnd la diverse forme
de asigurare contributivd gi qcolarizare continud. Munca este cea
care std la baza prosperitSlii. Iegirea din siricie inseamni in mod

esenlial intoarcerea oamenilor la munca organizatd gi retribuitd

corect.

Social-democralia respinge metodele etatiste de interven{ie in

economie, insi nu susline abandonarea oricirui rol al statului in
economie. Acolo unde piala nu reuqegte sd rcalizeze anumite

obiective sociale, Guvernul trebuie sd fac6 uz de instrumente

politice pentru a le indeplini.
Social-democralia asiguri o justd aqezare a poverilor fiscale pentru
pldtitorii de impozite - impozit pe profit, pe capital, pe proprietate,
pe salariu - pentru c5, in definitiv, plltitorii de impozite sunt cei
care asigurd cheltuielile comune ale societilii.
Social-democrafia considerd ci profiturile de azi, dobdndite gi
utilizate in condilii transparent gi bine determinate, sunt investiliile

de m6ine, iar investiliile de mdine sunt locurile de munci

de

poimdine.

Proiectul nostru politic susfine, de asemenea, democratizarea

democraliei. Ne intrebdm care sunt cauzele absenteismului ridicat
la urne, reducerii activismului social, scepticismului faln de clasa
250

Spre normalitate

politicA? Politica s-a izolat de societate prin dezideologizarc,

comercializare gi electoralism. Adicd exerciliul democratic tinde s[
fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketingului in
scopul exclusiv de a obline qi pistra puterea. Criza se exprimd gi
prin agteptarea unor solulii miraculoase gi a unor lideri
providenliali, precum gi prin tot mai accentluata inclinalie cdtre
soluliile politice de forfd qi autoritariste.
Remediul acestei stbri de fapt consti, in opinia noastr6, intr-o real6
,democratizare a democrafiei", prin deschiderea partidelor cdtre
societatea civil6, crearea de mecanisme decizionale tmnsparente,
prin intoarcerea politicii la adevir gi la problemele reale ale

cetilenilor.
Nu putem evita sd ne pronun!6m asupra unor probleme care suscit6
o reactivitate publicd mare. A nu discuta anumite probleme nu
inseamni c6 acestea nu existS. O astfel de temd este cea privind

politicile regionale de dezvoltare.

Oric6t de dificil ar fi sd lansim un proiect de reconstruclie

regionali in dezbaterea publicS, trebuie si avem curajul sl facem
cunoscute op,tiunile noastre. Amdnarea nu ar conduce decdt la
pierderea unor oporfunitnli de atragere a unor fonduri europene de
dez-toltare gi nu ar rezolva pe fond problema necesitdlii de autlliza
modalitdli de acliune regionald in Romdnia.

Am abordat aceastd problemd doar cu statut de exemplificare, dar

trebuie sI linem cont ci in noua etap[ de integrare europeanb in
care intrdm nu mai putem amdna decizii sau acliuni, nu mai putem
tergiversa lucrurile sau sd ne prefacem ci anumite probleme nu
existS.

o altd provocare, atita

vreme cdt inci nu s-a inleles bine, la nivelul structurilor din
teritoriu, semnificalia acestei reforme.

Reforma administrafiei publice reprezintl

Aceasti reformd este meniti s[ contribuie, in mod esenlial, la

transformarea 1ocalit61ilor in comunit6li, in cadrul cirora cetdlenii
z)t

Adrian Ndstase

Sore normalitate

sunt chemali sI decidd asupra modului de dezvoltare a comunei,

oraqului sau municipiului in care trdiesc.

Aceste decizii ale comunitilii urmeazd sd fie respectate gi

in practicd de structurile administraliei. Este un model
participativ, care pune in prim plan coeziunea gi solidaritatea
sociald - doui din valorile ideologiei social-democrate.
transpuse

Autonomia locald

nu

inseamni ,,independenla absolutS"

organelor administraliei locale fa\d de ,,centru", cum cred foarte

mul1i, ci dependenla acestora fap de problemele cetilenilor.

Dialogul cu societatea civil[ este o dimensiune esenlia16 a acliunii

politice, oamenii trebuie sd fie informali cu privire la ce gdndim gi
propunem ca programe de acfiune.

Este nevoie de transparenld decizionalS pentru a apropia actul

guvernirii de cetdfean. Comunicarea cu societatea civild este
esenliald qi pentru cd de cele mai multe ori acest feed-back ne
spune foarte multe despre agenda cetSleanului gi astfel putem
ajusta actul guvernlrii.
Este momentul ca PSD si igi redefineasci relaliile cu mass-media,
in funclie de agteptdrile pe care partidul le arc fa\d de pres6, dar gi
in raport de agteptirile pe care presa le are fali de noi. Noi credem

c[ aceasti relalie trebuie sd fie guvernatd de interesul public.

Relalia cu presa este importantd pentru cd alegdtorul, pe l6ngi
perceplia realitdlii din jurul sbu, simte nevoia de a-gi integra
informaliile intr-un context mai larg gi se bazeazd pe liderii de
opinie qi informaliile furnizate de mass-media. Esenlial6 este
transparenla activitdlilor noastre fa!5 de presd qi reclidirea unui
climat de parteneriat, care sd asigure informarea publicd a
cetIlenilor despre activitatea autoritdlilor publice la nivel central qi
in teritoriu.
Am venit azi in fala consiliului nalional cu proiectul

unui

document ideologic. Este desigur o schi!6, un inventar de teme de

refleclie gi de solulii. Tocmai acest caracter de document de lucru
238

Spre normalitate

are valoare in acest moment pentru cd el ne oferd suportul unei

dezbateri gi ne propune repere pentru demersul de construclie a
viitoarei noasffe strategii electorale, dar qi al noilor proiecte de
pro grame guvernamentale.

Am dat acestui document ideologic un titlu care s[ exprime inci de

la inceput angajarea noastri intr-un proiect orientat spre viitor gi
spre o stare de normalitate. Oamenii, cetSlenii Romdniei, la fel ca
qi cei din Uniunea Europeand, igi doresc o viaJi sigura, un viitor
predictibil, o stare de calm, de incredere gi de confort. O astfel de
stare a societSlii este de fapt o stare de normalitate, o stare de
echilibru 5i dinamicd pozitiv6. Iat[ de ce, dorim prin acest demers
doctrinar sd definim obiectiwl strategic al acliunii noastre politice
ca pe o opliune pentru firesc qi normal in viala societllii noastre.
Am hecut peste noapte de la un partid la dou6 sute de partide. Am
trecut de la o economie fbrd inflalie la niveluri de 1.000%. Este
momentul ca aceasti balan\i, intre opfiuni extreme si capete ritmul
firesc al normalitalii.
Partidul Social Democrat este un partid al trarrziliei, dar este qi
forla politicd care se angajeazi sd dea realitate proiectului unei
Rom0nii viitoare pentru o perioadf, in care modelul de societate
trebuie sd fie definit simplu gi in parametrii societllilor occidentale.
Avem resursele intelectuale gi institulionale cele mai perfotmante,
avem proiectul potrivit de dezvoltare gi avem de paftea noastrd
majoritatea societSlii. Aceasti confluen!5 a forlei noastre politice
cu voinla qi aspiraliile electoratului dau consistenld platformei
noastre politice. Avem voinla gi puterea de a incheia cu succes un
ciclu istoric ai de a deschide calea de dezvoltare pentru o RomAnie
prosperi, stabil[ gi integratd unei Europe unite gi sociale.

NOUL COD AL MUNCII1

(decembrie 2002)
Domnilor pregedinli,
Doamnelor gi domnilor deputali gi senatori,
Stimali invitafi,
v7

\ /
Y

reau

si vd spun cd am fost extrem de impresionat

dezbaterea care

a avut loc inainte ca noi sd ne

de

angajdm

rispunderea in legdfurd cu un text despre care, teoretic, nu ar

trebui, deocamdati, sd aibi loc disculia atdta vreme cdt el, doar
incepdnd de astizi, are o formd finall. Sigur, colegii nogtri liberali
sunt mai obiqnuili sd ne ocupim in Parlament, cum ne-am ocupat
ani de zlle, doar de problemele proprietilii. Noi credem insi cd este
important sI ne ocupbm gi de problemele muncii gi, de aceea, dupd
ce am rezolvat o parte dintre probleme, cdt am putut noi gi cum am
gtiut, probleme de restituiri de proprietate, legate de privatiziri gi
de transferuri de proprietate, este cazul si ?ncepem si ne mai
ocupdm qi de reglementdri privind munca.

$i pentru un partid social-democrat - vreau si subliniez acest lucru

- este pentru noi cel pulin la fel de important, daci nu mai
important, sd g6sim cele mai bune reglementiri privind
problematica muncii.
'Discurs rostit cu ocazia asum6rii r[spunderii Guvernului pentru noul Cod al muncii,
9 decembrie 2002.

240

Noul Cod al muncii

Domnilor pre$edinli,
Doamnelor gi domnilor deputali qi senatori,

Stimali invitali,

La doi ani de la

acordarea

votului de investire, Guvernul

se

prezintd astdzi, penhu a patra oar6, in fala Camerei Deputalilor gi

Senatului, reunite in gedin!6 comund, pentru a-gi

rlspunderea, potrivit procedurilor constitulionale,

asuma
asupra

proiectului de lege denumit Codul muncii.

prezent, Guvernul gi-a asumat rdspunderea in fa\a

Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiliilor directe
cu impact semnificativ in economie gi a Legii privind unele mdsuri
pentru accelerarea privatizdrii. Totodati, pentru prima oard in viala
parlamentari postrevolulionarl, Guvernul gi-a angaj at rlspunderea
asupra Declaraliei de politicd generali privind bilanful primului an

PAn[

in

de guvernare.

Astdzi, lin sd declar, in mod expres, in plenul celor doud Camere

ale Parlamentului cd Guvernul, bazdndu-se pe dispoziliile art. 113,
alin. I din Constitulie igi angajeazd rispunderea asupra unui proiect
de lege cu semnificalii deosebite pentru viala economicd gi socialS

atdrii.

la

legislativi este determinatd de

necesitatea indeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern in

Recurgerea

aceastd procedurd

domeniul muncii

gi politicilor sociale, de

respectarea

angajamentelor luate in cadrul procesului de aderare a Rominiei la

Uniunea Europeand, printre care gi acela de a adopta un nou

Cod al muncii pdnd la sfdrgitul anului 2002, cl intrarea in
vigoare la I martie 2003.
reglementarea relaliilor de muncd sub o noud
formi se impune ca o problemi majori a politicii legislative a

in mod obiectiv,

statului nostru. Tocmai de aceea, dupi aproape 13 ani de la actul

241

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

revolutionar din 1989, act pdn care Romania a inceput un parcurs

politic, economic Ai social radical nou, se resimte acut necesitatea
adoptdrii unui nou Cod al muncii. Aceasta, cu atdt mai mult, cu cdt

legislafia muncii

gi a securitilii sociale a

inregistrat deja

transformdri de esen!6, intr-o dinamicd cu totul deosebitd, impusi

de trecerea !5rii noastre de la o economie centralizatd la una de
piald.

Modificdrile de ordin legislativ au avut la baz6 evoluliile

in sistemul relaliilor de munci, in permanentd

manifestate

schimbare, pe piafa forlei de muncd gi de capital.

Libertatea, in toate formele sale de expresie, a condus la formarea

capitalului gi a proprietdlii private, dar gi a unor relalii sociale
bazate pe dialog, competilie, concurenld gi, nu in ultimul r6nd, pe
solidaritate.

in ultimii

12 an iniliativa economicd privatd s-a manifestat treptat

gi, fireqte, s-a extins in toate ramurile economiei nalionale, fapt
care a condus la importante restructurdri economice. Sectorul
privat contribuie astdzi cu peste 670/o la crearea produsului intern
brut, comparativ cu I6,4oh in 1990. Ponderea sectorului privat, in
valoarea addtgath a principalelor ramuri, este astlzi comparabill
cu cea din principalele ldri candidate la integrare in Uniunea
Europeand.

in

domeniul privat lucxeazl, in acest moment, peste 70o/o din

numirul total al salarialilor, in condilii de competilie comerciald qi
profesionalS. Toate acestea eviden\iaz6, un mediu economic Ai un
sistem al relaliilor de muncl cu totul diferit de cel din anul 1990.

in

acest cadru, proiectul noului Cod al muncii aqeazd, din

piati gi pe principii social-democrate,
raporrurile dintre salariali gi angajator. in aceste condilii, in
ansamblul siu, Codul muncii ?ntdreqte dialogul dintre partenerii
sociali - sindicate $i patronat - la toate nivelurile qi intre ei qi
factorii guvernamentali. Ne racorddm, astfel, la ceea ce, in lumea
contemporan[, a devenit o axiomi a dezvoltdrii economico-sociale,
perspectiva economiei de

242

Noul Cod al muncii

a statului de drept, care rdspunde necesitilii de a conserva o pace

sociald, in condiliile unei justilii sociale, convenite, cu implicarea
constructiv6 a partenerilor sociali.
Statudnd necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul
muncii urmdregte atmonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale
salarialilor, de la nivelul de angajator pdnd la scard nalionald qi,
totodati, ofer6 modalit5li concrete de realizare a democraliei
economice, sociale, parte integrantd a democraliei politice.
consens cu practicile existente in statele membre ale Uniunii
Europene, partenerii sociali sunt consultali 9i i;i exprimd opiniile

in

referitoare la diverse decizii a\e angajatodui sau coparticipl Ia

aplicarea politicilor sociale.
Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori qi salariafi, noul cod

reglementeazd,inacord cu cele mai recente documente ale Uniunii

Europene gi ale dreptului internalional al muncii, drepturile 9i
obligaliile ce revin atdtsalarialllor, cdt 9i angajatorilor'

dreptului intemalional aI muncii

contemporan - incheierea contractului individual de munc[ pe
durati nedeterminati - se regiseqte pe tot parcursul codului,
urmarindu-se aplicarea stricta a principiului stabilitilii salarialilor

Regula indiscutabild

in munc6.

Contractele

de muncd pe duratd determinati sunt limitativ

reglementate, iar modalitdlile moderne, reglementate pentru prima

dati in legislalia noastrS, cum sunt contractele de munc6 pe timp
partial sau cele incheiate prin agent de muncd temporard sunt
riguror definite. in esen15, reglementarea asiguratii prin cod creeazd
premisele pentru inlSturarea a ceea ce este indeobqte denumit
abuzul pakonal.
Deosebit de aceasta, Codul muncii creeazdun mediu competilional
uniform pentru toli angajatorii, care sunt datori ca, in raporturile de
munc6, sb aclioneze pebaza principiului bunei-credinfe.

Adrian Ndstase

in

Sore normalitate

perioada care s-a scurs

din 1990, s-au adoptat o serie

de

reglementdri noi in domeniul muncii gi securitdlii sociale, cum sunt

cele referitoare la stimularea ocupdrii forlei de munci gi la sistemul

asiguririlor pentru gomaj, pensionarea anticipati, cumulul

de

funclii, precum gi cele referitoare la grevd.

serie de reglementiri innoitoare, racordate

la

exigenlele

economiei de pia!6, au fost adoptate in legiturd cu negocierea

colectivi, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncd sub 8
ore pe zi pentru salarialii carelucreazd in condilii deosebite, grele,
vitdmdtoare gi periculoas e, or ganizarea sindicatelor gi patronatelor,
concediul de odihnd, proteclia muncii gi solulionarea conflictelor
de muncd.

Noile acte normative gi eliminarea din legislalie a dispoziliilor ce

?mpiedicau derularea normald, in noile condilii, a raporturilor
juridice de muncd, au fost pagii necesari care si produci
schimbSrile dorite din societatea romdneascd.

Evoluliile din economie au condus la aparilia unor domenii de

activitate noi, profesii gi meserii noi, specifice modernitdlii, care au
fost reglementate in mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub
imperiul necesitilii imediate. Acum a venit vremea ca aceste
norne si se reflecte coerent intr-un nou Cod al muncii.
Proiecful noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea in
considerare a dispoziliilor constitulionale care reglementeazd.
munca gi protecfia sociall (art. 38, 39 gi a0) gi care asigur6, pentru
o perspectivi indelungatS, un cadru fundamentat gi corect. S-au
avut in vedere dinamica relafiilor de munc6, drepturile sociale gi
economice generate de starea de libertate qi de atagamentul fald de

valorile libeftelii, definitorii pentru democratie gi economia de

piald,.

Pe parcursul

elaboririi noului Cod al muncii, lindndu-se seama de

exigenlele economiei de piali, au fost identificate solulii corecte gi

elastice, etice pi eficiente, cu stabilitate rezonabild in timp.
244

Noul Cod al muncii

Putem afirma cd proiectul noului Cod al muncii rlspunde

opliunilor gi exigenlelor pietei muncii, problematica reglementatl
privind exclusiv legislalia muncii.

linem si subliniem ci proiectul noului Cod al muncii nu are un

caracter exhaustiv.

Dinamica schimbdrilor din societate ne impune adoptarea unor

solulii principiale in domeniile aflate in plin6 transformare. In
aceste caz-Llri, reglementarea concreti se realizeazl la nivelul
legilor speciale. in acelaqi timp, dupd mai mult de un deceniu de
tranzilie existd qi domenii in care se manifesti stabilitate. in aceste
situalii, proiectul noului Cod al muncii oferd solulii concrete gi

detaliate, negociate

qi

agreate

de

partenerii sociali.

Se

demonstreazd, astfel, ci procesul trar:ziliei inregistreazd succese

consistente, ca unnare a climatului de pace sociald tealizat, ceea ce
asigurd apropierea mai rapidi spre starea de normalitate.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Prin noul proiect de Cod al muncii s-a urmirit sd se reglementeze

pentru toate categoriile de salariali gi angajatori, ansamblul tuturor
normelor de bazd privitoare la contractul individual de munc[.
Astfel, s-au identificat solulii care s5 reglementeze condiliile 9i
clauzele contractului individual de munci specifice economiei de

pia\i,

ale executdrii,

modificdrii, nulitnlii gi suspenddrii acestuia.

Proiectul aduce noi reglementiri qi in materia angajdril astfel

incdt, pe ldngd incadrarea in muncd in baza unor contracte de
munci pe duratd nedeterminatb, se propun gi alte tipuri de
contracte de munci, cum sunt cele pe durati determinat6, de muncd
temporari, de muncd cu timp parfial, munca la domiciliu sau
contractul de ucenicie la locul de munc6.
Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncd r6spunde
dinamicii tranzi\iei spre economia de piald gi ritmurilor impuse de
globalizare, dar qi interesului economic, de mobilitate profesionali
gi de calitate a muncii pe care il are angajatul.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca noutate legislativd, s-a reglementat posibilitatea ca in contractul

individual de munci s[ fie incluse unele cla.uze de mobilitate, de
neconcurenld gi de confidenlialitate care, dacd nu srmt respectate,
pot atrage obligarea pirlii in culp[ la plata de daune interese.

Firegte, in contract, pA{ile vor fi libere s[ includi gi alte clauze

specifice in cadrul unei economii de pia!6, cu respectarea ordinii
publice gi a bunelor moravuri.
Suntem siguri cd proiectul Codului muncii, care reglementeazd
eficient gi echitabil piafa forfei de munc6, va crea, pe de o parte,
oportunitSli viabile pentru toli salarialii gi, pe de alti parte,
mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor incuraja,
astfel, politicile de formare gi recalificare profesionali gi se va
promova o jurisdiclie care si rezolve operativ conflictele de
munc6.

Proiectul de cod promoveaz[ clar drepturile fundamentale ale

salarialilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu.
Acest drept va fi protejat in mod special prin crearea Fondului de
garantare a creanfelor salariale in cazul insolvabilitdlii patronilor.
Proiectul noului Cod al muncii reglementeazi strict, in concordan{d
europene gi ale dreptului internalional al muncii,
institulia incetirii contractului de muncd in raport cu exigenlele
economiei de pia!6, consacrAnd un capitol special concedierii.

cu normele

Aceasta poate fi dispusi pentru motive care lin de persoana

salariatului sau pentru mofive care nu lin de persoana salariatului.
Cea de a doua categorie poate fi individuall sau colectivi.
Respectdnd interesele economice ale angajatorului, noile prevederi
referitoare la concediere limiteazd posibilul arbitrar patronal.

in

domeniul relaliilor colective,

s-au conferit atribulii noi

institugiei reprezentanlilor salariafilor, in scopul de a promova gi

apira interesele salarialilor in unitilile in care nu sunt constituite
sindicate sau acestea nu sunt reprezentative.

246

Noul Cod al muncii

Reprezentanlii alegi

ocrotili prin lege

ai salariafilor, dar gi liderii sindicali, sunt

in

conformitate

cu normele Organizatiei

Internafionale a Muncii.
care noul Cod al muncii definepte gi apard interesul
economic al salarialilor in raport cu angajatorul, putem spune cI

in misura in

acest cod reflectd responsabilizarea socialI

capitalului.

Reglementdnd, in mod echilibrat, qi rispunderea integrali pe care

salarialii o au pentru prejudiciul material ca.uzat angajatorului prin
faptele lor culpabile, noul Cod al muncii demonstreaz6
responsabilitatea economicd reciproci a partenerilor sociali.

in ansamblu, se poate afrma c[ r[spunderea juridicb a cdpdtat, in

noul cod, o modalitate mai largi de reglementare, statudnd
principii noi legate de rispunderea disciplinard, patrimoniall,
contravenfionali qi penali.

Rdspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de

reglementare diferit de cel existent. Ea se va intemeia pe normele 9i
principiile rispunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este
obligat sd-l despdgubeascd pe salariat in situalia in care acesta a
suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, in timpul
indeplinirii obligaliilor de serviciu sau in leg[turi cu serviciul. Tot
astfel, salariatul rispunde patrimonial, in temeiul normelor 9i
principiilor rispunderii civile contractuale, pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina gi in legiturd cu munca sa.
Solufiile sunt simetric egale.
Doamnelor gi domnilor parlamentari
Cred c6 suntefi de acord cd rEspunsul la sfidirile globalizirii nu
este unul strict economic, dar qi unul de educafie gi formare

profesional[. Competilia economicd este

competilie

capitalurilor, a tehnologiilor, a capacitllii de a cdgtiga piele noi, dar

gi a dinamismului noilor profesiuni.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

construirea qi

al

Romdniei pentru acest deceniu este

consolidarea societdlii cunoagterii, a economiei

Obiectivul strategic
cunoagterii.

Responsabilitilile angajalilor, ale angajatorilor gi ale autoritdlilor

publice, reglementate prin proiectul de lege supus aten{iei

Dumneavoastr6, vor contribui la o noud calitate a muncii qi a
economiei, reflectate, atdt in rezultatele competiliei gi in
dezvoltarea economicl, c6t gi ?ntr-o noul calitate a vielii qi
dezvoltirii sociale. Din aceastl perspectivi sunt reglementate doul
tipuri de contracte in domeniul formdrii profesionale organizate de
angajatori: contractul de calificare profesionali gi contractul de
adaptar e profe

si

ona16.

Un titlu distinct, reflect6nd concepfia social-democrati,

este

rezewat sAnAtAUi gi securitdlii in munci, comitehrlui de securitate

gi sdnitate in muncd, protecliei salarialilor prin servicii medicale.
Toate aceste prevederi fac din noul Cod al muncii un act normatrv
modern, un text de justifie gi coeziune socialS, ale c5rui prevederi

vor acfiona pentru diminuarea polarizdrli sociale in RomAnia.

Totodatb, se creeazd condiliile ca o parte a clasei de mijloc si
provind din rdndul salarialilor.

Din momentul intrlrii in vigoare, noul Cod al muncii va trebui si

devind un cod de conduitd pentru cei care interaclioneazd, pe piala
muncii, fie cd sunt angajatori, fie ci sunt salariali, fie organizalii
sindicale sau pahonale, fie, desigur, organe ale statului.
Doamnelor gi domnilor parlamentari,
Rdspunzdnd cerinlei ca noul Cod al muncii sd exprime trdsitura

definitorie a legislaliei muncii - proteclia salarialilor - Guvernul a

fost preocupat si asigure qi promovarea intereselor legitime ale
angajatorilor.

Echilibrul judicios intre interesele salarialilor 9i cele ale

angajatorilor constituie o cerinli certd pentru legislalia muncii. in
248

Noul Cod al muncii

acest spirit, proiectul de cod reglementeazl drepturile angajatorilor

intr-o dubli perspectivl: cele care se exercitd prin dialog cu

sindicatele sau cu reprezentan\ii salarialilor, dar gi cele care se
exercitd de sine stitdtor, independent. Md refer la orgatizatea
muncii salarialilor, la dreptul de a da dispozilii gi ordine obligatorii
- dacd sunt legale -, la dreptul de control gi, in sfhrqit, la dreptul de
a sancliona disciplinar pe cei vinovali de incSlcarea obligaliilor de
serviciu.

Dim

expresie, astfel, preocupirii noastre pentru dezvoltarea

proprietilii private, spiritului antreprenorial, pentru intirirea

autoritilii celor care conduc unitl1ile

economico-sociale,

imbundtilirea actului managerial, pentru promovarea intereselor

patronale.

Doamnelor qi domnilor deputafi qi senatori,

Aga dupd cum gtifi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam
cd unul dintre obiectivele noastre prioritate va

fr

crearea condiliilor

fundamentale astfel incit cetdlenii s[ poatd participa efectiv la

viala social6, prin asigurarea unor garanlii individuale, colective

sau de alt6, naturd, impreuni cu creqterea gradului

de

responsabilitate individuali. Tot atunci spuneam ci modelul social

pe care Guvernul il va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre
competifie, colaborare gi solidaritate.

Codul muncii prezintb gi reprezintd valorile in care noi, Guvernul

gi Partidul Social Democrat, credem qi dupi care ne-am ghidat 9i
ne ghiddm in construclia unui model economico-social, care sd
determine, treptat, bunistarea la care Romdnia gi cetilenii sii au
dreptul.

Eforturile de integrare in structurile Uniunii Europe demonstreazd,

al[turi de costurile etapelor aderdrii, mai ales cAgtiguri durabile,
care decurg chiar din definilia noii Europe, ca fiind o Europd
social6. Pentru noi. Guvernul social-democrat al Romdniei, este
deosebit de important ca, in perioada imediat urmdtoare, sd
intensificdm acliunile gi pregltirile impuse de obiectivul integririi

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in Europa sociala, parte esenliali a construcliei Uniunii Europene.

Este ,,o destinalie" unde Romdnia se va afla aldturi de alte 1iri,
unde romanii vor

tr[i

gi vor munci aldturi de alte popoare.

Noul Cod al muncii este astfel construit incdt, apirdnd in mod egal
gi echilibrat gi munca gi proprietatea, respecti valorile socialdemocraliei.

in mod special, cd pentru noi munca

reprezintd o valoare socia16, la fel de important[ ca proprietatea.

Dorim sd subliniem,

Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul gi partidul nostru

expresia cea mai elocventd a doctrinei social-democrate gi a
obiectivelor pentru care cetilenii Rom6niei ne-au investit la
alegerile din anul 2000.

Noul Cod al muncii, parte a identitl1ii noastre social-democrate,

are sprijinul reprezentanlilor societ5lii civile. Prevederile
proiectului Codului muncii sunt in concordanld cu legislalia
comunitard in domeniul muncii, la elaborarea acestuia avdndu-se in
vedere gi angajamentele asumate de Romdnia prin Documenful de

pozilie la capitolul 13 ,,Politicd sociali gi ocuparea forlei

munci".

de

Romdnia este membru fondator, din anul 1919, al Organizaliei

Internalionale a Muncii, cea mai prestigioasd organiza{ie in
materie. Tocmai de aceea, in raport de exigenlele actuale ale
dreptului internalional al muncii, la elaborarea noului cod au fost
avute in vedere convenliile Organizaliei Internalionale a Muncii,
ratifrcate de tara noastr6. TotodatS, la elaborarea codului au fost
avute in vedere gi cerin{ele Cartei sociale europene a Consiliului
Europei, ratificate gi de Romdnia prin Legeaw.74/1999, document
considerat ilustrativ pentru problematica muncii in acest nou secol.
Doamnelor gi domnilor parlamentari

Dialogul cu organizafiile sindicale gi patronale a fost o preocupare

constantd a Guvernului incd din momentul investirii acestuia.
250

Noul Cod al muncii

Acordurile gi convenliile incheiate cu confederaliile sindicale 9i

patronale au constituit un vector de incredere, de stabilitate pe plan
intern. Totodat5" aceste acorduri negociate qi semnate cu partenerii
sociali au condus, pentru prima datd in 12 ani, la tealizarea pdcli
sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de
Guvern.

Noul cod rcprezintd rodul unei munci suslinute, de echipd, in care

Guvernul a avut doi parteneri importanli gi onegti: sindicatele qi
patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un

angajament discutat,
patronatele. Dialogul cu

negociat gi convenit cu sindicatele 9i

partenerii sociali s-a purtat indelung, cu multb seriozitate,
responsabilitate $i determinare din partea tuturor pirfilor. El este
expresia fide16 a importanlei pe care o acorddm rela,tiilor cu
societatea civild.

Suslinerea noului Cod al muncii demonstreaz[, incd o dat6, faptul

cd ne respect6m programul de guvernare. Iati de ce considerim c6

este datoria noastrb sd ne asumdm rdspunderea

in

fala

Parlamentului pentru noul Cod al muncii.

Rdspunderea asumati pentru acest act normativ fundamental

pentru o societate modern[ demonstreazi ci Guvernul infelege
modernitate a, mai ales prin respectarea angaj amentelor luate.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Am prezentat in fala Dumneavoastri principalele reglementdri pe

care le confine noul Cod al muncii.

Nu este, desigur, un proiect de lege care si nu presupund in viitor ca $i orice alt act normativ - perfeclion[ri impuse de via![, de
practica pielei muncii gi a raporturilor de munci.

finind

seama de caracteristicile proiectului de Cod

membrii Guvernului au decis,

in

al muncii,

unanimitate, s5-9i asume

rdspunderea in fala Camerei Deputalilor 9i a Senatului.

251

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Imi ingddui sd reamintesc, ?n acest context, faptul cI in acelagi

domeniu, al relaliilor de munc6, a mai existat o asumare a
rispunderii, realizatd de unul dintre guvernele anterioare, in
legituri cu Legea privind Statutul funclionarilor publici.
Prin angajarea rispunderii politice in gedinla de astdzi, Guvernul igi
afirmb hotdrdrea de a-gi continua mandatul de incredere acordat in
decembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege
pe care l-amprezental.

De altfel, prin angajarea rdspunderii sale politice, Guvernul a pus

Parlamentul in fala unei alternative: fie s[ menlini in funcliune
actualul Guvern, acceptdnd proiecful de lege prezentat, fie s[
incerce demiterea sa, retrdgdndu-i increderea prin inilierea unei
moliuni de cenzur6.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca in

mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a
asigura ldrii cadrul legislativ corespunzdtor intr-un domeniu atdt de
important cum este cel al relaliilor de muncd.
Vd mullumesc pentru atenlia acordati gi cred ci Dumneavoastr6,
stimali colegi, veli susline Guvernul ?n acest important demers
legislativ.

ALIANTA CU UDMR'
(ianuarie 2003)
Stimali delegali gi invitali,

Dragiprieteni,

fn

numele Guvernului Rom0niei gi al colegilor mei din Partidul

am plScerea sd vd adresez un salut cdlduros gi sd

ISocial Democrat

urez succes lucrdrilor congresului dumneavoastri.

Prezenla astdzi aici a membrilor cabinetului gi a reprezentanlilor

PSD nu este un simplu gest de politele fatfl de DumneavoastrS,
partenerii noqtri de cooperare pariamentard.

Ea arc o valoare de simbol, marcdnd incheierea unei etape de

evolulie ?n relaliile dintre partidele noastre qi inceputul unei
perioade noi,bazatdpe o alti calitate a comuniclrii politice.

Trebuie

sI

recunoaqtem astdzi deschis

cd foarte mul1i

ani

raporturile dintre formaliunile noastre politice au fost dificile, cd au

existat tensiuni gi suspiciuni reciproce.

in ceea ce ne privegte, unele dintre aceste suspiciuni erau legate de

ceea ce noi percepeam ca o acliune politicd de contestare a unitllii
statului romdn. In ceea ce vd priveqte, existau suspiciuni privind o

politici de asimilare etnicS. Ambele atitudini igi aveau sursa in

trecut, fiind efecte ale ,,decongel6rii" relaliilor interetnice dup6
ciderea comunismului.
t Interventie in cadrul lucririlor Celui de al VII-lea Congres al Uniunii Democratice a
Maghiarilor din RomAnia, Satu Mare, 3l ianuarie 2003.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ci

nu trebuie si ne ferim s6 vorbim despre aceste lucruri

astdzi, cdnd relalia noastri politicd s'a mafirizat, cdnd am parcurs
impreund un proces de schimbare a mentalitS{ilor, de inlelegere 9i
acceptare reciproci a obiectivelor noastre politice.
Cred

Unele solufii, care pdreau imposibile la inceputul deceniului trecut,

sau pireau a genera mari probleme in relaliile interefirice, s-au
dovedit a fi realiste gi fezabile gi au fost bine receptate atAt de
etnicii maghiari, cdt gi de romdni.
Procesul politic din ultimii ani are c0teva invd{iminte importante.

Preocuparea noastri, a Partidului Social Democrat, privind

apirarea unitlfii gi integritifii statului romffn nu este

incompatibili cu afirmarea identitifii etnice a minorititii
maghiare.

Raportarea permanenti la standardele europene a conferit

soliditate acestui proces politic. Ast5rzi, cAnd vorbim despre un alt
tip de relalie intre UDMR qi PSD, cred cI se cuvine si mullumesc
public acelor politicieni, at6t din partidul dumneavoastri, c6t gi din
partidul nostru, care au depus in timp eforturi in direclia construirii
comunicdrii politice intre noi.

imi place si cred ci aceasti evolufie din cadrul clasei politice

exprimi o evolufie a societlfii romflnegti in ansamblul siu.
Cred cd am

invilat si

ne acceptim unii pe ceilalli.

Am invifat ci toleranla este nu numai nobi16, ci gi eficientd. Cd

avem, cu tofii, aceleaqi obiective - sd inscriem Rominia pe o
traiectorie stabild cdtre Europa gi cdtre un viitor mai bun.
Am inv6fat, cu tofii, leclia cooperirii.

Din acest punct de vedere, colaborarea noastrd nu trebuie privitd

nici exclusiv prin prisma unor obiective conjuncturale, legate de
asigurarea suportului parlamentar al guverndrii, nici ca o expresie a
intereselor unor elite.
1<t

Alianla cu UDMR

Ea este un bun cflgtigat al democra,tiei romflnegti gi are efecte

pozitive asupra stabilitflfii relafiilor interetnice. Faptul

cd

Romdnia este astdzi un model de convieluire interetnicd in aceasti

zoni frdmintati a Europei se datoreazL deopotrivd infelepciunii

politicienilor romdni qi a celor de etnie maghiard.

Va trebui, in continuare, sd facem eforturi pentru a elimina orice

fel de tentalii extremiste qi xenofobe din viala public6. Numai
astfel vom construi relatii interetnice cu adevdrat durabile, ferite de
orice posibil derapaj.

Am ales aceasti localitate gi acest moment pentru semnarea unui

document politic important pentru noi: protocolul de colaborare
intre Partidul Socialist Ungar gi Partidul Social Democrat.
Aceastd alegere nu este int6mplStoare. Ea aratd cd UDMR, dincolo
de rolul pe care il joacd pe plan intern, poate fi un vector important

in

relaliile politice internalionale,

in

construclia unei relafii

strategice intre fo(ele politice din Romdnia gi cele din Ungaria in

perspectiva integrlrii europene.

Parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea, semnat recent de

guvernele Ungariei gi Romdniei, este doar unul dintre modurile in
care s-a conqetizat aceastd relalie privilegiatd dintre politicienii
romdni qi cei maghiari.
Doamnelor qi domnilor,
Cu sprijinul Dumneavoastrd parlamentar, Partidul Social Democrat
a asigurat guvernarea fdrii in ultimii doi ani.

Am oblinut o serie de succese importante.

Evolulia economic[ aratd c6, in sffirgit, in Rominia incepe si fie
bine. Rezultatele pozitive ale reformelor incep s5-gi facd apai[ia.

Anul acesta sperim ca evoluliile excelente ale indicatorilor

macroeconomici sd genereze efecte concrete gi in ceea ce privegte
nivelul de trai al populaliei.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in plan extern, de asemenea, succesele au fost insemnate. Primirea

invitaliei de aderare la Tratatul nord-atlantic reprezinti vdrful unei
perioade in care eforturile diplomatice au fost intensificate.
Aceste succese nu ar

fi

fost posibile fbrb sprijinul dumneavoastrd 9i

in numele tuturor colegilor mei, pentru

doresc si v6 mulfumesc,
acest sprijin.

Dar, dacd primii doi ani de guvernare au fost excelenli, aceasta nu

inseamnf, cd anii urmdtori vor fi foarte ugori. Dimpotrivd.
aqteaptd o perioadd foarte dificild, marcatd de inceperea
procesului efectiv de integrare in Uniunea Europeand. Aceasta este
miza esenlia16 a acliunii noastre in anii ce vor urrna.

Ne

Integrarea nu mai este astdzi doar o problemi de politicd externi, ci

a devenit principala prioritate de politicd interni a Romdniei.

Integrarea inseamnd

gi un efort parlamentar enorm, in

care

continuitatea, consecvenla gi tenacitatea sunt cuvintele cheie.

Contdm pe Dumneavoastrd!

Dorim ca UDMR, ca o formaliune ataqati valorilor europene, sd fie

pentru Partidul Social Democrat un partener pe termen lung in
procesul de pregitire a societi{ii romffneqti pentru aderarea la
Uniunea Europeani. Cooperarea noastrd parlamentard qi la
nivelul administraliilor locale - cum este cea de aici, de la Satu
Mare, spre exemplu - s-a bazat pe principii corecte, de respect
reciproc, gi a decurs pozitiv. Desigur, ea nu a fost scutitd de
momentele de tensiune gi de nemulfumirile pe care le genereazl
orice fel de colaborare politicS.
Doresc sd v[ spun - gi aici cred ci sunt in asentimentul tuturor
colegilor care au participat la negocierile cu UDMR - cd echipa
dumneavoastrd este o echipd solid6 gi dificild pentru orice partener.
Disculiile cu UDMR nu au fost niciodat[ u$oare sau superficiale.
Dimpotrivi. Am apreciat insi faptul cd echipa uniunii a avut o

256

Alianla cu UDMR

gdndire politicd pozitivd

inlelegerile convenite.

gi mai ales cd inlelege sA respecte

$tim ci mul1i au privit cu mult scepticism protocolul de colaborare

dintre partidele noastre. S-a vorbit foarte mult despre aceastS
colaborare ca despre un compromis major, care at fi generat
consecinle periculoase atdt pentru noi, cdt gi pentru dumneavoastrd.

S-a incercat agitarea spiritelor gi resuscitirea intoleranfei. Toate

acestea nu au fost decAt incerc6ri ale celor care se tem de succesul

colabordrii intre noi. Pentru ci cei doi ani care au trecut de la

alegeri au ardtat c[ aceast[ colaborare a fost funclional[ gi
productivi.
Am adoptat Legea administraliei locale. Pebaza listei judelelor gi a
localitSlilor in care ponderea locuitorilor aparlindnd unei minoritili
nalionale depdgeqte 20o/o, a listei pe judele a denumirilor in limba
materni ale acelor localitdli in care ponderea locuitorilor
aparlinind unei minorit5li nalionale depdgegte 20o/o, am putut crea
o lege modernS, in deplin acord cu cele mai avansate prevederi in
domeniul protecfiei minoriti,tilor din Europa.

Am completat gi consolidat prevederile Ordonanlei de urgen!6 a

Guvernului nr.9412000 cu Legea w. 50112002 privind retrocedarea
unor bunuri imobile care au apar,tinut cultelor religioase.

Pentru

avea

lege funcliona16 care sd rdspundi nevoilor

ldcagelor de cult gi sd repare nedreptifile sociale de acum 50 de ani,

am iniliat un amplu proces de consultare cu reprezentanli ai

comunitllilor locale gi ai diverselor culte religioase.
Vom gisi in comun solulii gi pentru problemele nerezolvate incd,
cum ar ft aceea a lirgirii ariei invdldmdntului universitar de stat in
limba maghiard. Dorim si asigurim un cadru institulional
corespunzStor pentru cultura gi inv6ldmdntul minoritifilor
nalionale.

257

Adrian Ndstase

SDre normalitate

Desigur, pirerile noastre nu coincid intotdeauna. Opliunile pe care

le avem in vedere sunt diferite. Sunt insd convins cf, va prevala
intotdeauna logica flexibild a cooperbrii, care ne va conduce la un
compromi s constructiv.

in

ceea ce ne privegte, vom respecta intotdeauna standardele

in ceea ce privepte drepturile minoritdlilor nafionale. in
numele acestor standarde, ne vom opune oricdror revendicdri
maximaliste, de autonomie pe criterii ebdce, sau altor formule care
nu sunt europene in litera gi spiritul lor.
europene

Noi credem ci drepturile omului se exerciti in mod individual, nu

colectiv. Am spus de mai multe ori acest lucru gi nu abdicim de la
acest principiu.

linem la exerciliul suveranitdlii pe teritoriul Romdniei, in

zonele !6rii, qi la respectarea simbolurilor statului in

toate
toate

comunitilile.
Nu incercdm sd suprimdm sau s5 limitdm folosirea limbii materne.

Din contr6, vom sprijini diversificarea situaliilor

minoritdlile igi utilizeazd, limba matern6.

in

care

Dar trebuie s5 inlelegeli cd vi cerem reciprocitate gi respectarea

Constitu,tiei: limba romdnS, ca limbd oficial5 a statului nu poate fi
ingrdditd in circulalia ei pe tot teritoriul lerii, indiferent de
componenla etnici a comunitililor.
Stimali prieteni,

Sunt convins cd gi Dumneavoastri, in cadrul acestui congres,

avind qi experienla guverndrii in coalilie cu alte partide, veli
valoiza in mod pozitiv colaborarea cu Partidul Social Democrat.

Pe aceastd bazd putem gdndi mai departe gi stabili obiective

comune pentru viitor, construind un parteneriat strategic pentru
integrarea societilii romdnegti in Uniunea Europeand.

258

Alianta cu UDMR

Vreau sd

ii

asigur pe

tofi membrii Uniunii

Democratice a

Maghiarilor din Romdnia de prietenia noastr6.

Vd mulfumesc qi v[ urez succes!
J6 MLII.{IGT ES SOK SIKERT TiVANOT A KONGRESSzuSI{AK!

LAJUMATATE DB MANDATO
REALTzART $r

PRroRrrAlr'

(februarie 2003)
J)ezbaterea de cdtre Parlament a rezultatelor politicii

LJ gxemamentale reprezintd, un demers deosebit de important

pentru sistemul politic gi pentru sistemul institulional din Romdnia.
Doresc si prezint Parlamentului, pe de o parte, aspectele pozitive,
dar evident, 9i anumite neimpliniri din anii 2001-2002, in vederea
identificdrii soluliilor, a prioritdlilor pentru desfrgurarea cu mai
multd eficienlb a procesului de guvemare.
Primii doi ani ai guvernirii noashe au rcprezentat o perioadd de
realizdri certe qi notabile in multe domenii. Succesele oblinute, atdt
pe plan intern, cdt gi extern, confirmd teza noastr6, potrivit cireia
viziunea social-democratd de guvernare a ldt'ri este cea mai
potrivitd pentru Romdnia in acest moment. Folosesc acest prilej
pentru a mullumi incd o dati tuturor cetSlenilor care ne-au votat,
care au avut incredere in programul politic gi oferta electorald a
PSD. in acest fel, avem posibllitatea confirmdrii viabilit5lii
programului social-democrat de guvernare in lara noastr6.

La sfhrgitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat in

fala Parlamentului c[ va realiza ,,o guvernare mai bund". Trebuie
reamintit faptul c6, ?n acel moment, lara se afla intr-o situalie de
I Aloculiune rostitd cu

ocazia prezentArii

in fala celor doui

Camere ale Parlamentului a

,peclaraliei cu privire la politica Guvernului in perioada 2001-2002 qi la principalele

prioritdli economice Si sociale in anii 2003-2004' , 12 februaie 2003.
260

La iumdtate de mandat

crizd dttpd guvernarea de dreapta, care, din incapacitatea de

gestionare a !6rii gi a reformei, a aplicat politica regtesului
economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele
dezvoltdrii economice a Romdniei, ci, in mod grav, nivelul de trai
al populaliei 9i credibilitatea !6rii in relaliile externe.
Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea ce se manifestau
in plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabili lirii
noastre. Institufiile financiare internafionale, agenliile de rating 9i
Comisia Europeand erau neincrezdtoare in capacitatea de reformare
a economiei romdnegti.

realitdlilor din lara noashd a

reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit s[ le
dep6gim. Intr-o asemenea situaiie, Executivul a pus pe un plan
prioritar redobdndirea ?ncrederii gi revigorarea relaliilor politice
externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeand gi instituliile
Aceasti perceplie negativi

financiare internafionale. Astfel, am Acfionat concomitent, pentru a

putea realiza principalele obiective de politic[ externS 9i pentru a
dobOndi sprijin in suslinerea gi desfrgurarea procesului de reformi
economicd in condilii de suportabilitate social6.
Aqa se explici modul in care am reugit si asigurlm realizareaunor
obiective de politicl extern6, vitale pentru Romdnia, qi anume:

o recunoa$terea dreptului de liberd circulalie a cetllenilor romdni

in,,spafiul Schengen";
o invitarea Romdniei, laPraga, de a deveni membru NATO;
o oblinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca
Romdnia si devind membru al Uniunii Europene, incepdnd cu anul
2007;
r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internalional gi Banca
Mondial6;
o rezolvarea unor litigii existente de ani de zilein relatiile externe
bilaterale; ca un singur exemplu, rezolvarea unei situalii vechi,
delicate in relaliile Romdniei cu Suedia. Nu numai cd am solulionat
acel diferen4 dar in acegti doi ani am 9i pldtit cele 120 milioane USD
261

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in patru tran$e, astfel incat aceasti chestiune, care ne-a venit din
urml gi care a grevat relafiile noastre cu lirile nordice, a putut fi
rezolvatd, dar iatd, gi cu un pre! suplimentar, care a insemnat
adiugarea unei sume considerabile in bugetul de cheltuieli al
Guvernului;

extinderea cooperdrii cu liri gi regiuni ale lumii in care prezen[a

Romdniei devenise nesemnifi cativd.

gi

sociale oblinute pe plan intern

gi
demonstreazd
ele realismul programului guvernamental. Astfel,
amrealizat relansarea economici in ritmuri care au plasat Romdnia
pe unul din primele locuri intre !6ri1e central gi est-europene. Aici
ag face o parantezl. Colegii nogtri care tocmai au pirisit sala, dupi
doi ani de guvernare, dacd s-ar fi prezentat in Parlament pentru a
prezenta rezultatele lor, ar fi trebuit si arate cd produsul intern brut
al farii scdzuse cu aproximativ I0%. fost o pierdere de
aproximativ 4 miliarde USD la avutia !6rii, in timp ce noi, in aceqti
doi ani, practic am mirit cu 4 miliarde USD produclia intemd. Cei
care vorbesc despre holie gi despre diminuarea bogiliilor larii
trebuie sd lind seama c[ acest Guvern, in doi ani, indiferent de
problemele care au apdrut, a reuqit s6 aduc6 la avulia Wil 4
miliarde USD, in timp ce cei care acum ne critic[ au luat de la
avufia lirii 4 miliarde USD.
Progresele economice

In plus f4e de aceasta, am mai realizat:

o dezvoltarea gi consolidarea structurilor de proprietate privati;

o instituirea gi amplificarea unor mecanisme ale economiei de
pialn pe baza legislaliei

naf ionale, armorizate cu cea comunitari;

declangarea unor programe de investitii care suslin
imbunitifirea conditiilor de via!5 in mediul urban gi rural;
o lansarea unui amplu program social care asigur6: intensificarea
preocupirilor pentru crearea de noi locuri de munc6, in vederea
cregterii gradului de ocupare a populaliei active gi diminudrii
gomajului; sporirea sensibili a numdrului de locuinle, inclusiv
penb:u un numir foarte mare de tineri; ridicarea gradului de

262

La

jumdtate de mandat

pensionarilor $i persoanelor cu venituri mici;

imbundtdlirea, pentru elevi, a condiliilor din qcoli gi din familie;
o punerea in aplicare a unui pachet de misuri stimulative pentru
tineri, pornind de la atribuirea gatuitd de active in vederea
dezvoltirii de afaceri in zootehnie gi pdnS la reducerea impozitelor
pe salarii pentru cei care lucreazl in sectorul tehnologiei
informaliei, domeniu in care cifra de afaceri a fost dublati in 2002

protectie

fa!5 de 2000.

Acum, dupi doi ani, putem afirma cd am depigit situaliile critice

care puteau exclude Romdnia din circuitul european 9i
internalional. Astizi, lara noastri se bucuri de un larg 9i substanfial
sprijin extern. Romdnia este acum un partener credibil ?n procesele
ample ale construcliei Europei unite qi ale consoliddrii noii
solidaritSli euroatlantice.
Evaludrile pozitive privind realizdrile din Rominia din anii 20002002 sunt in total contrast cu evaluirile negative din perioada
guvernirii anterioare. in rapoartele Comisiei Europene 9i ale
Fondului Monetar Internafional de pdnl in anul 2000 inclusiv, se
fbcea referire la ,,performanfele economice dezamdgitoare catzate
de politicile macroeconomice nepotrivite".

incepdnd cu anul 2001, aprecierile sunt de genul - citez ,,Romdnia a oblinut prin programul siu o performanti
macroeconomici deosebit6"; ,,Romdnia a continuat sd facl
progrese cdtre o economie de pia!6 funcfionali, iar perspectivele de
realizare a acestui obiectiv s-au imbunlt6lit"; ,,Romdnia a fbcut
progrese impresionante in abordarea mai multor puncte slabe mai
vechi gi agteaptl acum o performanll pe misurd". Am incheiat
citatele.

Bilanlul ultimului an aratd o continuare a evoluliilor favorabile din

2001. Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economicosocial, un an al performanfelor ridicate gi mi refer aici, indeosebi,
la cregterea economici, majorarea substanfial[ a exporturilor, la

reducerea semnificativ[

infla1iei,

la

sporirea volumului

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

investiliilor, la cregterea salariului real $i a pensiei reale, precum $i

la un grad mai bun de protec{ie sociaE a categoriilor defavorizate.
$tim ci sunt in continuare foarte multe probleme. in doi ani nu am
putut sd rezolvdm toate dificultilile care existd in societatea
romdneasc[, nici nu ne-am propus acest lucru gi nici nu ne-ar fi
crentt cineva dacd ne-am fi propus un astfel de lucru. Dar s-au
int6mplat foarte multe lucruri pozitive. Sigur, existi in continuare
polarizarea social[, existi foarte multi sdrdcie qi, de aceea,
problematica nivelului de trai, cregterii nivelului de trai trebuie sd
ne preocupe in mai mare mdsurd in perioada urmdtoare. Politica pe
care am promovat-o a demonstrat cI teoriile potrivit cdrora reforma
nu face casd buni cu progresul economic gi, mai ales, cu cel social,
nu ipi au justificare decit in explicalii privind ineficienla actului de
guvernare a celor care suslin asemenea concepte.

Ne aflim astizi, stimali colegi, in fala Dumneavoastrl, in situalia

in care Romdnia benefrciazd de condilii favorabile pentru ca
obiectivele de dezvoltare economicS, imbunitilirea nivelului de
trai, aderarea la NATO gi integrarea prii in Uniunea Europeani si
devini certitudini pentru anii urmitori. Suntem pregitili s6
continulm aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv
prin reconsiderarea prioritililor de la o etapd Ia alta, in scopul
respectirii angajamentelor asumate la investire. Chiar dac[, prin
prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de
guvernare reprezintl" cu adevirat o schimbare ?n bine, wem si vi
asigurim cb nu am intrat, in nici un fel, intr-o zoni a automullumirii. Sunt incd domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.
Cunoagtem difrcultilile gi neajunsurile din !ar6. De altfel, cred c6
am convins c6, permanent, c[utim solulii gi acliondm operativ
pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.

Dup[ cum ali observat, atdt in planul de acliuni al Guvernului

pentru perioada hecut6, c6t gi in cel pe anii 2003-2004, pe care il
aveli acum printre volumele primite, acliunile nerealizate sunt
evidenliate gi reprogramate. Degi num6rul lor este mic, in virtutea
probitdlii profesionale gi a transparenlei pe care le-am instituit ca
2U

La iumdtate de mandat

principii ale activitilii noastre, nu le ascundem 9i le

recunoaptem

deschis.

Construim o economie de pialdfanclionald

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbirile calitative din

economie, ca rezlltat direct al procesului de reform6, ilustreazd
faptul c6 s-au inregistrat progrese evidente pe linia crebrii unei
economii de piald funclionale. Rezultatele sunt cu atdt mai
apreciabile intr-un context internafional caracterizat prin incetinirea

ritmurilor de cregtere in larile deztoltate. Evolulia din ultimii doi

ani, precum gi tendinlele proiectate, confer6, cred, certitudinea
indeplinirii, in orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare
la Uniunea European[.

Degi cifrele qi comparaliile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei

care doresc si fie uitate cit mai repede datele statistice negative din
trecutul apropiat - md simt totugi nevoit sd apelez la acestea, pentru
ci numai astfel putem avea misura corectd a progresului realizat.

in anul 2002 produsul intern brut

4,5%o, edtam

a crescut

at

4,9Yo, comparativ cu

previzut in programul nostru guvernamental.

Am reugit ca, in perioada 2001-2002, creqterea produsului intern

brut sd fie de circa ll% fald de anul 2000, suslinut[ de sporirea cu
l6Yo a valorii adlugate in industrie, peste 2l% in agriculturd 9i
aproape l3%o inactivitatea de construcfii.
Reamintesc cd in primii doi ani ai guvernirii anterioare, produsul
intern brut, aqa cum spuneam mai devreme, a sclntt cu I0o/o.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4

miliarde USD, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde
USD, inregishatl de economia romdneascd in perioada 1997-1998.
Cu toate acestea, in prezent, produsul intem brut este numai la
nivelul anului 1996, respectiv cu circa l2o/omai mic dec6t in 1989Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zlle ca si acoperim gdurile
care s-au fbcut in economia noastrl timp de patru ani de zile pe

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

timpul guvernerii anterioare gi pomim acum de la nivelul anului

l996,in loc s[ fi avut un proces de dezvoltare, de creqtere care si
ne aducd mai aproape de nivelul !6rilor din Uniunea Europeand.
Aceasta este situalia pe care ne-au l6sat-o colegii nogtri de la PD gi
de la PNL prin guvernarea lor gi, de aceea, ii inleleg ci o astfel de
prezentare pe care o facem noi astdzi aici ii deranj eaz6.ii jeneazd.

Suslinutd de reforme structurale, economia romdneasci are in

prezent capacitatea de a valorifica in timp real oportunitdlile
mediului economic intern gi internafional.
Semnificativ este faptul cd sporul de produclie gi, respectiv, de
produs intern brut s-aurealizat prin contribulia echilibrati a cererii

pentru export gi investifii, in condiliile redresdrii sensibile a

raportului dintre export pi import. in anul 2002, exporturile s-au
situat la cel mai ?nalt nivel dupd 1990, fiind de aproximativ 14
miliarde USD, mai mare cu 33Yo comparativ cu exportul din anul
2000. in doi ani de zile, exportul a cresiut cu aproximativ o feime,
ceea ce dovedegte vitalitatea gi puterea economici a Rom6niei, care
a inceput si permitd aceste exporturi semnificative.

Antl2002

reprezintd, primul an de dup6 1990 cdnd inregistrdm, la

asemenea nivel de cregtere economicd, concomitent: o
contribulie pozitivd a comer,tului exterior, o reducere a stocurilor, o

un

ratl

inaltd" de investilii gi cregterea, sigur,

a nivelului de trai.

inci insuficientd, dar

evidenti,

Am reugit, prin misurile de politicd structurald, si

producem

competitiv gi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenli de

import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce in ce mai mult
intr-o produclie care e solicitati pe piala internd gi mai ales la
export. In acest fel, creim condilii pentru cre$terea gradului de
ocupare a fo4ei de muncd, pentru sporirea veniturilor bugetare gi a
nivelului de trai al populaliei.

in

domeniul mediului de afaceri, chiar dacd acesta este inc[

prin m6surile luate am reugit si rIspundem
corespunzdtor aqtept5rilor investitorilor autohtoni qi str6ini. in

perfectibil,
266

La iumdtate de mandat

prima etap6, am aclionat pentnr simplificarea

procedurilor

adminishative aferente inilierii qi dezvoltirii

legislative
afacerilor pe baze concurenliale. Astdzi, in Romdnia este posibil[
infiinlarea unei societdli comerciale in mai pulin de doud
siptimdni, iar studenlii care doresc si inceap[ afaceri sunt scutili
de plata taxei de inregistrare. Alte direclii de acliune au urmirit, cu
prioritate, revizuirea cadrului juridic de reglementare a funclionirii
iocietllilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraliei,
intirirea disciplinei financiare, combaterea corupliei 9i a evaziunii

gi

fiscale.

politicii financiare a contribuit la stimularea muncii,

economisirii gi investiliilor. in acest sens, s-a reuqit - in limitele
resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la
2g,5Yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000, la
28,7oh in 2002 Si 27 ,9o/o proiectat pentru acest an. Este de remarcat
Orientarea

faptul cd aceasti evolulie favorabila pentru demoltarca afacerilor

s-a oblinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra
muncii. Astfel, am asigurat sc[derea contribufiilor de asiguriri
sociale cu 3 puncte procentuale in 2002 qi cu alte 5 puncte
procentuale in acest an.

a Guvernului a constituit-o accelerarea

reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale 9i
bugetare s6 asigure scdderea drastici a ratei inflaliei, dar 9i

O preocupare

constantd

reducerea pldlilor restante gi a blocajului financiar din economie-

Doresc s6 reamintesc

ci

pentru limitarea efectelor

acestor

fenomene negative - care, in fapt, reprezentau la inceputul anului

2001 cele mai grave probleme ale economiei romdneqti - Guvernul
a pus in aplicare Programul antiinflalie 9i Programul antiblocaj

financiar.

Am acordat o atenlie deosebiti intdririi disciplinei

financiare,
indsprind legislafia in domeniul recuperlrii datoriilor bugetare. Ca
uilnare a aplicarii mdsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie

9i pdnil la sfbrgitul anului au fost incasate peste 5.000 de

miliarde lei de la un numir de aproape 3.000 agenli economici.
2002

26'7

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Totodatd, pentru diminuarea arieratelor cdtre bugetul de stat gi intre

partenerii de afaceri, au fost luate o serie de misuri vizdndu-i pe
marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor

intreprinderilor de stat cu indicatorii de performanfi; anularea

obligaliilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate ?n
conservare; adoptarea Legii privind unele misuri pentru intdrirea
disciplinei contractuale.
Acum, dupd mai bine de un an de la aplicarea acestor programe,
progresele sunt semnificative, chiar dacl in cazul arieratelor
situalia nu ne mul,tume$te.

Ce am oblinut? Cel mai scdzut nivel al inflaliei de dupd 1989. La

sfbrgitul anului 2002, rata inflaliei a fost de 17,80 fald de
decembrie 2001, mult sub linta programati de22%.

incepem acest an cu

inflafie pe luna ianuarie de

l,3yo,

comparativ cu4,3o/o rata inflaliei in ianuarie 2000.

in condiliile reducerii sensibile a inflaliei, ratele dobdnzii practicate

de sistemul bancar s-au redus treptat, proces suslinut qi de evolulia
descendenti

a dobdnzilor la titlurile de stat. Ca efect,

creditul

neguvernamental a crescut gi acest lucru s-a intdmplat, in termeni

reali, la sffirgitul anului 2002, cu circa30Yo fa\n de anul 2001. Cu
toate acestea, nivelul absolut al acesfui indicator monetar este incd
foarte scizut gi aceasta este incd una dintre problemele la care
cdutlm solulii. Md refer, in special, la creditul pentru investilii pe
termen mediu gi lung, care este menlinut la valori foarte reduse

comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de

cregtere economici.

Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 9i 2002, a fost

promovat[ o politici fiscal-bugetarl orientatl cdtre suslinerea
reformelor structurale.
Construclia bugetelor a urmdrit, totodatd, imbundtdlirea condiliilor
sociale, prin promovarea politicilor in domeniul protecfiei sociale,
sdndtifii, educaliei gi mediului.
268

La iumdtate de mandat

in

acest moment relalii stabile cu instituliile

financiare internalionale gi este pentru prima datd cdnd lara noastrd
are premisele favorabile de a ftnaliza un acord stand-by cu Fondul

Romdnia are

Monetar Internalional.

in perioada 200I-2002, cele mai importante agenlii internalionale

de rating au imbunitilit de trei ori cotalia Romdniei. S-a ajuns la
situalia de evaluare, de apreciere din arrul 1996, sub aspectul
aprecierilor legate de condiliile de investire in Romdnia, respectiv
la nivelul uror ldri in tranzilie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc cd in anul 1999, Rom6nia era cotatd la fel ca

Ecuadorui, Coasta de Fildeg gi cu Zimbabwe' Aceasta era
performanla economici c6nd colegii nogtri de la PD qi PNL erau la
guvernare qi, de aceea, infeleg de ce au preferat s[ pdrdseascS
aceast6 sa16 qi si nu asculte elementele pe care noi le prezentim in
cadrul acestei dezbatei.
O prioritate majori a activit[fii Guvernului, vizdndrestructurarea 9i
modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepliei
despre pivatizare. Prin ceea ce am rcalizat in anii 2001 9i 2002 s-

au creat condiliile de frnalizare in 2003 a pivatizdrii capitalului

social din portofoliul APAPS, institulie care, aga cum am anunla!
igi va inceta activitatea la sfbrgitul acestui an.
2001-2002, s-a vdndut un capital social de l7 .900 miliarde
lei, insemnind de trei ori mai mult decdt in perioada 1997-1998,
respectiv in primii doi ani ai fostei guverniri, ceea ce a contribuit
semnificativ la reducerea ponderii statului in economie.

in anii

Au fost trecute in

proprietate privat5 numeroase societdli

comerciale mari qi foarte mari, intre care: SIDEX Galafi, $antierul

Naval Constanla, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Br6ila, COS
T6rgovigte, ALRO 9i ALPROM Slatina qi altele.

Au fost privatizate BANCA AGRICOLA 9i Societatea ASTRA

Bucuregti, fiind vindut gi pachetul minoritar de acliuni pe care
statul il mai delinea la BANCPOST.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

mu[umti insb de faptul c[ misura luatl

la inceputul anului 2001, de transfer al unor societdli la ministere,
in scopul urgent6rii privatizdrii acestora, nu a fost pe deplin
valorificatd.
Pe acest fond, nu suntem

in acelagi timp, nu trebuie uitat ci am fost obligali sd consum[m

mult timp cu problemele sociale apirute in societ6li1e privatizate
de Guvernul anterior, ca unnare a incompetenlei gi superficialitilii
care au caracterizat acest proces in perioada 1997-2000. Probabil
cd am dat mai mult timp pentru a vedea gi a rezolva probleme
decurgdnd din privatizarea Combinatului de la Regila, decdt am dat

in

gedinlele de Guvern tuturor disculiilor privind privatizarea in

timpul guverndrii noastre, tocmai pentru a incerca sd solulionim,
si rezolvdm problemele pe care le-au generat superficialitatea cu
care a fost abordat acest proces de privatizare.
Realizarea obiectivelor din programul de guvernare cu privire la
aplicarea legilor fondului funciar gi forestier demonstreazd voinld
politicd gi determinare. Aga cum ne-am angajat, gradul de emitere a
titlurilor de proprietate a depdgit 90o/o, la sfbrgitul anului 2002,
ajungdnd la 9l,4Yo. Pentru anul 2003 avem in vedere incheierea

emiterii gi inmdndrii titlurilor de proprietate, exceplia constdnd

doar in cantrile aflate pe rolul instanlelor judecdtoregti.

in ceea ce privegte aplicarea Legii nr. lO/2001 referitoare la

proprietdlile imobiliare nalionalizate, anul 2003 va fi decisiv.
Astfel, pAni la sffirgitul anului 2002, au fost depuse 21,0 mrj
solicitiri, urm6nd si inaintim Parlamentului proiectul de lege
privind modalitilile concrete de solutionare qi de acordare a
despdgubirilor, in conformitate cu resursele lArii 9i cu practica
adoptatI ?n alte !6ri foste socialiste. Sigur, gi din punctul de vedere
al consoliddrii statutului proprietdtii in Romdnia, noi am realizatin
doi ani mai mult decdt au realizat colegii nogtri de la PD gi PNL in
cei patru ani de guvernare, pe un program pe care il anunlaserd
foarte ambilios legat de garantarea proprietilii,in afar6, de trompeta
pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvdnt in Constitulie gatarfiarea proprietifii, in loc de ocrotirea proprietd{ii - nu au reuqit
270

La

jumdtate de mandat

sd facd nimic in mod concret, din punct de vedere al legilor

concrete, care sd puni in aplicarca acorddrii titlurilor de proprietate
o dinamicd mai rapidi in acest domeniu, aga c[ inleleg incb o datd
raliunile pentru care colegii de la PD gi PNL se simt jenafi sd
participe la o dezbatere de acest gen gi au hotirdt sd pdrdseascl
sala, pentru a se preg[ti pentru runda urmetoare, cdnd poate vor
proceda mai bine la guvernare.

Ag vrea sb hec acum la un capitol extrem de important,

care

presupune mdsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea

birocraliei gi a corupliei. Acestea sunt domenii in care acliunile

noastre au intdmpinat multe dificult6li.

tot atilt de adevirat cd reforma prost gestionatd in guvernarea

trecuti gi nefinalizarea de c[tre aceasta a misurilor care se
Este

impuneau au constituit principalii factori generatori de coruplie.

Marile probleme generate de restituirea proprietifilor nu au

beneficiat pinl in anul 2001 de un cadru legislativ unitar 9i
corespunzitor. Aceasta a f[cut ca abuzurile bazate pe ttilizarea
documentelor falsificate, pe coruperea funclionarilor, inclusiv a
factorilor de decizie, si creeze un adevbrat haos in economie.
Prin urmare, la inceputul anului 2001, ne g6seam la un asemenea
nivel al corupliei, intr-un asemenea climat economic ai social
distorsionat, incdt rezultatele pozitive oblinute pdnl in prezent nu
au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind
semnificative.
Partidele, ai cdror reprezentanli au fbcut parte din fosta putere, nu

au dovedit responsabilitatea de asumare a rispunderii

pentru
faptele ilegale ale unora dintre proprii membri, indiferent dacd este
vorba de adoplii internalionale sau de privatizdri frauduloase.

Degi vom aborda aceste aspecte pe larg intr-o gedin!6 viitoare a

Parlamentului, cdnd vd vom prezenta un pachet de mlsuri

legislative anticoruplie, v5 rog s6-mi dali voie totugi s6 vd prezint
cdteva acfiuni intreprinse pdni in prezerlt de Guvernul nostru, prin
271

Adrian Ndstase

Sore normalitate

care s-a asigurat reducerea corupliei gi a criminaliti,tii, ceea ce

constituie bazele unei activitAli viitoare mai intense gi eficiente.

Executivul a elaborat, cu o largi consultare a rcprezentanlilor

principalelor partide gi ai sindicatelor, ai ONG-urilor gi massmedia, o ,,Strategie nalionall de luptd impotriva corupliei", iar
recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicirii
acestei strategii.

in acelagi timp, suntem convingi cd lupta impotriva criminalitilii

trebuie purtatd cu respectarea deplini a legii, frrd conotalii politice.

Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului gi integritilii

autoritdtilor judiciare, a credibilitelii instituliilor publice sunt
demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminaliti{ii gi
gar antarea vielii cetdlenilor.

in

aceste domenii

va trebui sd avem o inlelegere comun|

indiferent de pozilia politicS, in sensul ci vdndtoarea de vrdjitoare

sau tdierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte
hotirdte impotriva corupliei, nu reprezint5 solulia pe termen lung a
rezolvdrj.i acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autoritililor centrale gi locale si

se aplice cu fermitate gi eficienli - aga cum, de fapt, am procedat
in ultimii doi ani - mdsurile care sd elimine catzele profunde ale
corupliei gi ale birocrafiei, suspiciunile in legiturd cu astfel de
fenomene.

Refocem solidaritutea Si coegiuneu sociald

Solidaritatea gi proteclia sociald reprezintd principii fundamentale
pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta sociald
este cu atdt mai importantl, cu cdt ignorarea acesteia in timpul
guvernirii din perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea frrd
precedent a nivelului de trai al populaliei.

Am sI incerc sI ilustrez efectele acliunilor gi misurilor luate in anii

2001-2002, nu in general, ci pe categorii de populalie.
272

La

jumdtate de mandat

S6-mi permiteli mai intdi sd precizez principalele direclii de

acliune in plan social, qi anume:
. crearea de locuri de munci pentru diminuarea qomajului 9i
cregterea veniturilor din munc6;

o dezvoltarea serviciilor de interes public gi controlul fondurilor

destinate acestora;

aplicarea de mdsuri suplimentare pentru proteclie sociall, in

func1ie de situalia specificd

a fiecirei categorii de cet5,teni.

Consecvent orientdrii social-democrate, Guvernul aplic6 un amplu

program social, menit si amelioreze condiliile de viali ale

populafiei, in concordanli cu resursele pe care le atela dispozilie.

Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste
fonduri, din p[cate, au scdzut foarte mult, nivelul de trai
deteriorAndu-se in mod dramatic.
Desigur, cu toate efornrrile depuse in anii 2001 9i 2002, aqteptdtlle
populaliei rdmdn foarte mari. Va trebui insi sd linem seama, cu
tofii, cd mdsurile pe care le luim depind de nivelul resurselor. Nu
vrem sd avansdm promisiuni frrd acoperire, s6 creim aqteptdri care
nu pot fi indeplinite. in acelaqi timp, trebuie si avem grijd 9i de
viitor, si nu neglijim investifiile care cteeazd resurse suplimentare
pentru cre$terea nivelului de trai.

in mod concret, in cei doi ani s-au realizaturmdtoarele.

Au fost incadrate in muncb peste 1 milion de persoane, din care

678 mii persoane au aparlinut grupurilor sociale cu acces mai
dificil pe piafa muncii - tineri, femei, gomeri de lungl durat6,
persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani
provenili din institufiile de ocrotire sociald, persoane eliberate din
detenlie, persoane de etnie rom6. in cadrul acestor programe, in
localititile in care s-a inregistrat o rati ridicatd a gomajului, au fost
incadrate peste 137.000 persoane, iar in Valea Jiului peste 17.000
persoane.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Rata qomajului, la finele anului 2002 a fost de 8,Io/o, cel mai sc[zut
nivel din ultimii cinci ani. Num5rul $omedlor inregistrafi a fost de
760 mii persoane, respectiv c1246 mii persoane mai mic decdt in
decembrie 2000. $i in cazul femeilor, rata gomajului a scdzut la
7 ,5o/o la finele anului 2002, de la 10,3 o/o, cdt s-a inregistrat in luna
decembrie 2000. Fald de anul 2000, cdnd s-au alocat resurse
financiare pentru misurile active de combatere a gomajului doar in
propo(ie de 2,3o/o din totalul cheltuielilor prevdzute in buget, in
anul 2001, pentru mdsurile active de cregtere a gradului de ocupare
a forlei de munci s-au destinat peste l2%o din cheltuielile bugetare,
iar in anul 2002 aceste alocalii au.rcprezentat aproape l4%o.

Politica salarialf, a fost axat6, in principal, pe mdsuri de proteclie a

veniturilor angajafilor, comparativ cu evolulia inflaliei, precum gi
pe misuri de impunere a disciplinei financiare in ?ntreprinderile
publice.

in societilile in care statul

este aclionar majoritar, au fost adoptate

mdsuri restrictive gi de condilionare a cregterilor salariale in raport

cu evolulia productivitdlii muncii. Lunar, monitorizdm, din acest

punct de vedere, circa 80 de companii.

in anii 2001 gi 2002 s-a aclionat pentru o mai mare stabilitate a

salariului minim, care sd permitl agenfilor economici sd-qi
planifice pe o perioadd mai lungd costul fo4ei de muncd, politica
de

firmi

qi de produs.

Salariul minim brut pe lari a fost majorat succesiv, incepAnd cu

I martie 2001, de la 1.000.000 lei, la 1.400.000 lei, apoi la
1.750.000 lei, iar de la I ianuarie 2003, a crescut cu 43o/o, ajungdnd
la 2.500.000 lei.
Ca urmare a ansamblului de mbsuri luate in acest domeniu, s-a
asigurat majorarea - in termeni reali - a cdgtigurilor salariale.
Astfel, in anul 2002, creSterea salariului real a fost de 4,5Yo, iar in

perioada 200I-2002 de circa l0oA, comparativ cu scdderea

salariului real de 20Yoin primii doi ani ai guvernirii anterioare. De
aceea, inleleg de ce colegii noptri de la Partidul Democrat gi de la

La iumdtate de mandat

Partidul Nalional Liberal nu au dorit si participe la aceastd disculie

in care punem in oglind[ ce s-a ?ntdmplat in primii doi ani ai

guvernirii ddngilor gi ce am realizat noi

in

acegti doi ani de

guvernare.

Un alt obiectiv prioritar al Guvemului l-a constituit protejarea

puterii de cumpdrare a pensionarilor, prin recoreliri 9i prin
indexarea trimestriald a pensiilor cu un procent care sd acopere rata

inflaliei.

in urma apliclrii combinate a m[surilor de indexare qi recorelare,

in intervalul decembrie 2000-decembtie 2002, pensia medie de

asigurdri sociale de stat a inregistrat o cre$tere de 56%io, ajung6nd la

1.800.000 lei fald de 1.155.000 lei, cdt era in luna decembrie a

anului 2000.

Referitor la aceastS problemd a$ vrea sd subliniez c[ Executivul

nostru trebuie s[ gdseascl solulii pentru deficienlele acumulate in
acest domeniu timp de 12 ani.
Vreau sd reamintesc faptul cd pini in anul 2000, in momentul in
care apdrea o problem[ intr-o ramuri industriald 9i, in acela;i timp,
o problemi social6, solutia folositd era trecerea la pensie a
segmentelor profesionale in cauzd, in loc si se tealizeze o
restructurare autenticl.
acesta, s-a ajuns la un numdr foarte mare de pensionari,
care reprezintd, astdzi, aproape 6,2 milioane, fa!6 de 3,4 milioane

in felul

pensionari, c6!i existau in 1990. Deci iat6 aproape o dublare a

numirului de pensionari in 12 ani. Astfel, dacd in 1990 la un
pensionar corespundeau 2,4 salaria[i, in prezent pensia unei
persoane este suslinutd nici mdcar de un angajat.

Sigur, putem si gdsim explicalii, justificdri cdte dorim, dar p6n6 la

urm6, avem o problemd in comun, aceea de a gestiona o dificultate
care fine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scbderea

numirului de salariafi datorit[ unor procese specifice ttanzi\iei,

unele imputabile unor guvemiri, altele poate obiective, iar, pe de
275

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

altEparte, aceste solulii de comoditate dinzona restructurdrii, care

au dus, practic, la o dublare a numirului de pensionari.
De aceea, aceasti problemd care este una dintre cele mai sensibile
din punct de vedere social qi care atrage, fbrd indoiali, foarte multe
discursuri populiste qi demagogice, este o problemi pe care va
trebui si ciutdm si o solulionim pe termen mediu gi pe termen
lung, cu infelepciune, impreuni. Grija Guvernului nostru este sd

cdutim,

in

continuare, soluliile cele

mai potrivite

pentru

?mbundtSfirea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre acliunile aplicate in ultimii doi ani pentru sprijinirea acestei

categorii sociale sunt totugi de menlionat cdteva:

acordarea de medicamente gratuite pensionarilor

cu venituri
1.400.000 lei, prin suplimentarea listei
medicamentelor gratuite cu circa 40 medicamente esenliale din
produclia internd, necesare afeciiunilor cu incidenld majord asupra
morbiditSlii la persoanele vdrstnice;
o ?nfiinlarea gi extinderea relelei de magazine de tip ,,economat",
care oferd pensionarilor produse de bazd la prefuri cu circa 20o/o
mai mici; la sfhrgitul anului 2002 func\ionau 481 astfel de
magazinq de unde igi pot efectua cumplrdturile peste un milion
cetdfeni cu venituri modeste;
r acordarea de ajutoare pentru incdlzire;
o subventionarea de la buget a biletelor de tratament gi menlinerea
reducerii de 50% pentru transport.
lunare de pdnl

la

in ceea ce privegte alocalia de stat pentru copii, aceasta a fost

majorati in mai multe etape, de la 130.000 lei in luna decembrie
2004,b 210.000Iei cdt este in prezent.
Atenlia acordatd familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin
instituirea, de la I ianuarie 2002, a venitului minim garantat,
concomitent cu cregterea substanliall a fondurilor bugetare
destinate acord6rii acestor ajutoare sociale.

276

La iumdtate de mandat

Prin alocarea acestor fonduri, in valoare de 3.600 miliarde lei, a

fost posibil ca in 2002 si beneficieze de ajtttoare sociale 602 mli
familii, fali de 40 mii in 2000. Nivelul venitului minim garantat,in
funclie de care se calculeazd ajutorul social, a fost indexat cu lTYo
cu incepere de la I ianuarie 2003, respectiv intr-un procent
superior ratei inflafiei.

Avdnd

in

vedere criza spafiilor de locuit

mai ales pentru

categoriile de populafie cu venituri mici - la inceputul anului 2001,

am pus in aplicare o noul conceplie a unui program de construcfii

de locuinle, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar 9i

pe

extinderea utilizdrii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiile

tinere.

in

c[ am reugit s[ dim in func1iune, in

anul
2002, cel mai mare numdr de locuinle de dupd 1996, respectiv
acest mod, nu numai

peste 3.500 uniteli, dar am asigurat, totodate, front de lucru in

fiecare jude!, pentru ca in anii 2003 gi 2004 numirul locuinlelor noi
s[ creascd simlitor.

Activitatea de construclii de locuinle s-a mateializat prin

deschiderea a circa 180 gantiere de lucru de locuinte pentru tineri,

locuinle sociale, locuinle individuale in proprietate, prin credit

ipotecar.

Fa{i de anul 2000, c0nd au fost date in folosinli 1.300 locuinfe, in

perioada 20U-2A02 au fost tn execu,tie circa 213A0 unit1li
locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinle
pentru tineri destinate inchirierii, 2.400 locuinle sociale gi 800
locuinfe in proprietate individuald.

lJn caz aparte il reprezintd blocurile incepute inainte de 1989 gi

neterminate. Am considerat cd fnalizarea consfucliilor de locuinfe
aflate in diverse stadii de execulie reprezintd o prioritate. Chiar
daci timpul scurs de la revolulie le-a afectat gi din aceas6 cauzd
sumele necesare pentru continuarea execufiei devin tot mai mari,
trebuie sI eliminEm din peisajul oragelor imaginea construcliilor
p6risite.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

La sfhrgitul anului 2000, existau circa 7.600 unitAfi locative

neterminate , a cAror execufie a fost sistati sau fusese sistat5.

Am stabilit un program clar de frnalizare a acestora. Prin efortul

conjugat al autoritdlilor centrale gi locale, dar gi prin implicarea
sectorului privat, am reuqit s[ reducem sensibil num6ru1 acestor
blocuri. Acliunea este deja incheiati in 10 judefe. Pe ansamblu, am
asigurat finanlare pentru aproape 4.200 unitdti locative, din care,
deja, au fost puse ?n funcfiune 1.800 apartamente.

Pe acelagi plan, am aclionat pentru dezafectarea macaralelor-turn

abandonate qi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor
pdrdsite. In felul acesta, imaginea de heirup dupl bombardamentele

din rdzboaiele anterioare ale Bucuregtiului qi altor localitili

probabil c5 nu va mai exista, dar gi aceste misuri ar fi putut fi luate

de citre guvernele anterioare gi in felul acesta noi ar fi trebuit si ne
ocup6m de alte teme, de alte probleme, sd nu cheltuim banii pentru
rczolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate inainte. in
felul acesta gi de aceea inleleg de ce colegii nogtri de la PD gi PNL

au decis

si plriseascd aceastd sali, pentru a nu participa la o

dezbatere despre perioada care s-a scurs dupd 1990.

Concomitent, ne preocuplm pentru realizarea programului de

construire a 400 s51i de sport, care - degi inregistreazd unele
intirzieri - va fi frnalizatin acegti doi ani.

in anul qcolar 2001-2002 9i in

pregdtirea anului de invd!5mdnt

2002-2003 au fost aplicate mdsuri concrete vizitnd implementarea
programelor nalionale de dezvoltare a sistemului educalional gi de
formare profesionali. Sintetizdnd cele mai importante rezultate, se
cuvine precizat ci in cadrul Programului ,,Reabilitare gcoli", cu
termen de frnalizare 2004, au fost reparate, modernizate gi date in

folosinli 800 gcoli, in care inva{i peste 170 mii de elevi.

in

scopul asigurdrii accesului echitabil la educalie pentru copiii 9i

tinerii din mediul rural, au fost create 400 de gcoli-centre de zon6.
Pentru transportul elevilor de la domiciliu la gcoall, au fost
278

La iumdtate de mandat

achizilionate gi date in exploatare 454 microbuze, fondurile totale

alocate de la buget ridicdndu-se la circa 200 miliarde lei.

Prin lansarea in anul gcolar 2001-2002 a programului de acordare

in regim de gratuitate a rechizitelor gcolare elevilor provenili din
familii cu venituri mici, au beneficiat de acest prcgram in valoare
de 206 miliarde lei 930 mii de elevi, iar in anul qcolar 2002-2003
beneficiazd 950 mii elevi.
incepdnd cu anul gcolar 2002-2003, s-a lansat Programul de
asigurare gratuitd de produse lactate Si de panificayie, in care sunt
cupringi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din inv[!6mdntul
de stat. Programul va fi extins in acest an 9i la nivelul grldinilelor'

Prima etapd a programului de informatizare a gcolilor, pomit in

anul gcolar 2001-2002, s-a incheiat cu succes. Au fost dotate cu
120 relele de calculatoare un numir de 113 licee 9i 7 centte
nalionale de formare a profesorilor' tn actualul an gcolar, care ate
ca obiectiv incheierea informatizdrii liceelor, a continuat sd se
achizilioneze tehnicd de calcul pentru dotarea gcolilor cu
laboratoare informatice.

in vederea redreslrii gi modernizlrii sistemului sanitar, in bugetele

din 2001 qi2002 s-au alocat fonduri reprezentind anual 4,2o/o din
produsul intern brut, comparativ cu2,6 -3,8oA in anii 1997 -2000-

Fondurile substanliale alocate in aceqti doi ani au permis

suslinerea, in regim gratuit, a 17 programe nalionale de sin[tate,
precum gi acordarea gratuiti sau compensarea medicamentelor in
valoare de peste 12.000 mii miliarde lei. La acestea se adaug[
faci1it61i1e acordate pentru accesul la asistentd medicala, inclusiv
gratuiti, pentru populafia din mediul rural cu venituri mici sau fir[
venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate

acestea,

nu suntem mulgumili de modul in care

se

desfbqoari reforma in sectorul medical, de performanlele obfinute,

practic, la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sdnet5lii.

279

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

In legdtur5 cu problematica principalelor domenii sociale, ag dori

sA asigur cetiienii Rominiei gi pe Dumneavoastrd, stimali
parlamentari, ci noi considerim problema legatd de sectorul
sinAtilii reprezintd, in momentul de fa\d, poate cea mai importanti
prioritate pentru noi. incercdm sd revedem sistemul aga cum a fost
el construit in acegti ani. Am efectuat cdteva modificdri la nivelul
conducerii ministerului, vom continua cu aceste mdsuri. Dorim sd
gdsim cele mai bune solulii de utilizare a fondurilor pe care le
avem la dispozifie, astfel incdt, intr-un termen c6t mai scurt, in
domeniul sinitifli sd putem observa schimbiri semnificative.

Nu am reugit in acegti doi ani decdt sd atacdm problemele

sectoriale, prin care am oprit addncirea sdrdciei gi extinderea
marginalizdrii sociale. Analizele specialigtilor, inclusiv ale celor
din organismele internalionale arat6 chiar o diminuare a ponderii
populaliei aflate sub nivelul minim de trai.
Dar, in mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu

fin de foame, nu lin nici de cald. $tim ci trebuie si c6ut6m mai

departe resurse pentru a rezolva gi probleme la nivelul
infrastructurii localitililor, in special in mediul rural, trebuie si
cdutdm gi soluliile de investilii pentru a genera mai multe locuri de
munci pentru persoanele de vdrsti activS, trebuie sd g6sim solulii
gi pentru pensionari, pentru a imbunitili gi sistemul de sindtate,
pentru a imbunitdli condiliile din invdldmdnt gi multe altele.

Problema este

c[ bugetul este cel pe care il

cunoagteli gi pe care

il

votafi la sfrrgitul fiecdrui an pentru anul urmStor. Nu avem alte

resurse pe care sd le utilizim pentru a rezolva aceste probleme gi
incercdm sd utilizdm cdt mai bine aceste sume pentru a rezolva cdt
mai multe dintre problemele pe care le cunoagteli.

Sprijinim noua identitate istoricd

Si culturald a poporului romiln
Solidaritatea sociali nu se realizeazd" ?ns6, numai prin proteclie
sociald sau prin servicii de sinitate gi educafie oferite de stat. Ea se
realizeazd prin comunitatea de valori, de culturd gi de credin{e a
280

La iumdtate de mandat

membrilor comunitililor. De aceea, Guvernul ;i-a propus 9i a

declangat un numdr mare de programe destinate culturii 9i a
continuat sprijinirea cultelor religioase, pe fondul imbundtdlirii
comunicdrii cu acestea. Am lua! de asemenea, decizii menite s[
contribuie la refacerea qi intarirea identitalii noastle istorice 9i
culturale. Opliunea noastri strategicd este de a sprijini, prin acfiuni
guvernamentale adecvate, formarea unui nou fimdament cultural al
societdlii romdnegti, care priveqte trecutul cu respect 9i valorifici
potenlialul creator actual al naliunii.

Am acordat o atentie deosebiti patrimoniului nalional, astfel incit

num6ru1 qantierelor de restaurare 9i al monumentelor redate
circuitului turistic qi muzeal a crescut substanlial. S-a asigurat
restaurarea integrala a Muzeului Satului din Bucureqti 9i darea in
folosinli a unui nou corp de cladire a acestuia, la care lucrdrile au
fost abandonate din arnil 1997. in anul viitor vor fi incheiate
lucrSrile de consolidare qi de restaurare la Muzeul Colecliilor de
Art6, pe care il vedeli atdt de des, mergdnd pe Calea Victoriei 9i
care de ani de zile este pSrSsit gi este o ruin6 la care se uit6 probabil
cu dispre! mulli dintre vizitatorii capitalei noastre. Va intra in
circuitul cultural Muzeul de Arti Contemporand. ln Romdnia,
oricat de ciudat ar pilrea, lara marilor artigti de avangardi din
secolul trecut, nu am reuqit sd credm un muzeu de atti
contemporanl care si valideze gradual lucririle, operele artigtilor
mai tinbri, astfel incit s6 participdm la un dialog intercultural in
aceste domenii gi in secolul al XXI-lea, nu sd ne hrdnim doar din
ceea ce a insemnat avangardaromdneascd pentru cultura europeanl
qi mondiald la inceputul anilor 1900'

deosebitd din acest punct de vedere a avut-o 9i

de
opere de artd contemporand. Dacd in perioada
achizilionarea
Lggg-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceastd destinalie, in
anii 2001 qi2002 au fost tfillizate 40 de miliarde de lei. Totodata,
s-a procedat la r[scumplrarea unor terenuri pentru cercetari
arheologice in Transilvania gi in Dobrogea gi au fost achizilionate
opere d- art[ din perioada Renaqterii europene, a celei medievale gi

O semnifica{ie

281

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

din avangarda romdneasce. Dali-mi voie s[ v[ invit si mergeli sd

vedeli recent deschisa Seclie medievall de la Muzeul Nalional de
Art6. Veli vedea de ce trebuie si fim mdndri de ceea ce inseamnd
trecutul romdnesc, arta romdneasc[ gi putem oricdnd s5 prezentim
oriciror vizitatori o carte de vizitil culturali si istorici la nivelul cel
mai inalt.

in domeniul institutiilor de spectacol, considerim un mare succes

desftqurarea Festivalului ,,George Enescu"
artistice in ,lnul Caragiale".

gi a manifestlrilor

Doresc si menlionez fapfil ci, in cur6nd, vor incepe lucririle la

Or5gelul artigtilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de
locuinle 9i ateliere destinate, in principal, artigtilor tineri.

Considerdm cd domeniul cultural trebuie sE reprezinte, in

continuare, un interes special pentru Guvem gi pentru toate
instituliile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastrd
romdneascd in spaliul european este $i va fi determinatd, in mare
mlsur[, de specificul cultural.
Vreau si subliniez gi faptul cd incercim si tratdm cu respect istoria
noastr6, chiar dac6 putem sd avem pdreri diferite despre anumite
segmente ale sale. Felul in care am tratat segmentul perioadei
monarhice din istoria romdneascd, felul in care ne-am purtat cu
regele Mihai, fost gef al statului, in condiliile in care guvernarea
anterioard, cu preocupdrile pe care le cunoagteli in acest domeniu,
nu a gtiut sd asigure nici micar un mediu decent de locuit pentru

familia regald ?n Bucuregti, ilustreazi opfiunea noastrd de

a
respecta trecutul gi instituliile lui, chiar dacd, desigur, ne permitem
s5-l

judecim.

Au fost disculii in ultima vreme gi in

legdturd

cu o decizie a

Guvemului de a aduce inapoi in lar6 osemintele regelui Carol al IIJea.

Vreau sd vd informez cd aceastd decizie s-abazat pe o intenlie pe

care am exprimat-o in cursul anului 2001, intr-o scrisoare pe care
am trimis-o regelui Mihai gi in care, dupi ce am vizitat locul in
care erau depuse osemintele regelui Carol al ll-lea gi ale fostei sale
282

intr-o debara dinh-o clddire din Lisabona -,

gi l-am consultat pe regele Mihai, ca ;ef al Casei Regale, in legltur6
cu aceasti intenfie. Acest schimb de scrisori a avut loc in anul
2001. Regele Mihai mi-a transmis rispunsul siu '.. cd gtim bine
istoria disputelor pe care le-a avut cu tatil siu 9i, pe aceastdbazd,
am trecut la pregdtirea acestei acfiuni'
solii, Elena Lupescu,

Ag vrea s[ fie foarte clar c6 aceasta este o inifiativa pi o m6sur6 pe

care ne-o asumlm. Este adevlrat, 9i domnul senator Adrian

P6unescu, anul trecut, a suslinut aceasti misurd 9i vreau sd ii
mullumesc. Nu ag vrea si parl cumva c[ ne ascundem in spatele
unei alte inifiative, pentru ci aceasta a fost iniliativa clatd pe care
am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului 9i am adoptat-o' Nu
punem in disculie ce a fbcut Carol al Il-lea, nu este problema
noastr[. se vor scrie in continuare foarte multe c[rfi despre el 9i
despre ceea ce s-a intamplat in perioada interbelic[, dar nu putem
s[ llsim ca zorTe ale istoriei noastre s6 fie aruncate prin colluri de
clidiri in alte p6(i ale EuroPei.
Aceeagi filozofie cu care am lansat ideea unui institut de cercetare,
de analizdpentru exilul romdnesc. Dacd ne-a interesat perioada de
dinainte de r6zboi, cred c6 trebuie s6 ne intereseze qi perioada de
dupi rizboi. Este inadmisibil ca in Paris, de exemplu, in coqurile
de gunoi si se arunce documente importanle ale perioadei
postbelice, scrisori importante ale unor personalitali din Rom6nia,
in condiliile in care cei care au fbcut parte din exilul romdnesc,
datoritd virstei, dispar, iar mogtenitorii 1or probabil sunt mai pulin
interesafi sd pistreze aceste documente.

noi nu vrem sd facem judecifi de valoare, dar avem o

responsabilitate de a ne raporta, a;a cum am fbcut-o in ceea ce-l
Repet,

privegte pe Nicolae Titulescu, care gi el era undeva intr-un cimitir,

ieparte, in sudul Franfei, la Cannes. Este datoria noastri de a face
aceste lucruri gi de a continua aceste lucruri. Trebuie s[ ne aducem
inapoi istoria, dac6 wem s6 fim puternici atunci cind ne raport5m
la viitor. Fiecare va facejudecalile sale in legiturd cu unul sau altul

dintre personajele acesteia. Luafi orice istorie despre Nicolae

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Titulescu gi veli vedea ci in perioada ?n care a treit erau mult mai

mulli cei care ?l criticau decdt cei care il iubeau. V6 asigur c6, o
datl cu timpul, se decanteazi multe fapte, poate putem s6 vedem
mai bine din perspectiva timpului.

in

domeniul culturii minoritililor, stimali colegi, pregdtim

deschiderea Centrului de Culturd a Romilor, care va dispune de un
ansamblu artistic - dans, teatru, muzicd, expozilie de civilizalie a

acestei minorit5li.

in legiturd cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite,

Guvernul nostru a ttatat cu toat6 responsabilitatea relalia stat
biserici. sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului
clerical qi neclerical, precum gi prin asigurarea pensiilor pentru
clerul pensionat. Am transferat pentru bisericd, cu titlu gratuit,
importante suprafele de teren agricol gi forestier, precum gi
imobile. Am acordat gi vom acorda, in continuare, sprijin financiar
pentru renovarea gi punerea in valoare a unor ldcaguri de cult qi
construirea unor noi biserici.

Ne indreptdm cu pasi mari spre Occident

Activitatea de politici externi a Guvernului Romdniei in cei doi
ani a marcat decisiv noua identitate europeand gi euroatlanticd, a
lirii noastre, prin confirmarea unui traseu concret gi previzibil al
aderirii la uniunea Europeand qi oblinerea invitaliei de aderare a
Romdniei laNATO.
Rezultatele pozitive iffegistrate au reflectat racordarea solidd a
politicii externe la progresele economice gi sociale oblinute in
conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.
Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al
Rom6niei in noul context global gi regional, precum gi angajarea

efectivi a lnt',i noastre in procesele integr[rii qi cooperirii

economice internalionale, pe bazele competitivitdlii gi

performanlei.
284

La iumdtate de mandat

La oblinerea deciziilor pozitive pentru destinul

european qi

euroatlantic al Romdniei luate la Praga gi la Copenhaga la finele

anului 2002,tnrol esenlial l-a avut modul consecvent pi coerent al
acliunii Guvernului, in ansamblul s6u, implicarea responsabild a

tuturor ministerelor

in

indeplinirea obiectivelor stabilite prin

agenda pentru reforme gi in planurile sectoriale de acfiune pentru

indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani 9i NATO.

in mod deosebit, progresele inregistrate in cooperarea

cu partenerii europeni de care ne leagf, relalii cu semnificalii
Se disting,

speciale, cum sunt: Franfa, Germania, Italia, Grecia, inilierea unei

noi etape in relaliile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia,

Irlanda, Islanda, Danemarca

gi alte ldri

membre ale Uniunii

Europene, precum gi deschiderea frrd precedent in relafiile politice

gi economice cu Suedia, aga cum am ardtat, in urma soluliondrii
definitive a problemei datoriei Romdniei fali de aceastl !ar6, prin
plata sumei de 120 milioane USD, in cele patru rate din 2001 9i

2002.

ln anii 2001 9i 2002 au avut loc intdlniri oficiale 9i de lucru

cu
ale
Europene
primii minigtri din toate statele membre ale Uniunii
9i
NATO gi au fost amplificate contactele externe la nivelul primuluiministru, ca gi al celorla$ membri ai Guvernului pentru suslinerea

relaliilor pragmatice cu spaliul estic gi cu parteneri din alte zone

geografice.

lirii noaske de a adera la NATO, Guvernul

intensificirii contactelor politice, atdtin
o
atenlie
specialE
a acordat
cdt gi in relalia cu Secretariatul
alianlei,
plan bilateral, cu membrii
in sprijinul candidaturii
internalional NATO.
Amrealizat intdlniri cu qefi de stat gi de Guveme din fdrile aliate 9i
din ![ri candidate, ocazii in care au fost ?ntirite parteneriate cu o
dinamicd innoit6, in special cu SUA, Franla, Marea Britanie, Italia,
Spania, Grecia, Turcia, Norvegia gi alte 16ri aliate.

Adrian Nastase

Romdnia

- Spre normalitate

a dovedit, totodatd, cA este un aliat de nddejde in

confruntarea cu ameninlirile neconvenfionale,

terorismului internafional.

Buna pregdtire

a Romdniei pentru

aderarea

in lupta

impotriva

la NATO a

fost

confirmatd de preqedintele SUA in cursul vizitei sale la Bucuregti,

in noiembrie 2A02, cdnd au fost apreciate eforturile depuse de
poporul romdn pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe
care le-a calificat drept ,,o reugit5", iar invitalia privind admiterea
in Alianfa nord-atlantici drept ,,un vot de incredere din partea
!6rilor NATO".

O atenlie speciali a fost acordatd intiririi rolului gi contribuliei

Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,

in primul r6nd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe

baza

unei strategii de acliune coerentd a Rominiei in plan regional.

Romdnia a avut o prezen[d activd gi iniliative de referinlE in cadrul
cooperlrilor regionale la Marea Neagr6, in cadrul Procesului de
Cooperare in sud-estul Europei gi SECI, precum gi in cadrul
cooperirilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participim.

Romdnia a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de

iniliative regionale in plan politico-militar in sud-estul Europei.
Guvernul nostru a adoptat pozilii constructive gi a propus o
abordare pragmatici a proiectelor gi iniliativelor de cooperare
regionald in cadrul Iniliativei Central Europene gi CEFTA.

Relafiile cu 15ri1e vecine au fost amplificate pe baza unor

au consolidat eforturile comune

parteneriate pragmatice, care

pentru integrarea europeand.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inilierea unei

rom6no-ungare, prin propunerea
Parteneriatului pentru secolul aI XXI-lea, precum gi prin intdlnirile
frecvente intre primii-minigtri ai celor dou6 !5ri.

noi etape in rela{iile

286

La iumdtate de mandat

In ultimii doi ani, relalia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialA,

care

a confirmat viziunea comune a Guvernului Rom0niei

gi

Guvernului bulgar privind parcursul citre aderarea ldrilor noastre

in Uniunea Europeani gi NATO.

A fost amplificatd cooperarea cu Guvernul

sdrb, au fost lansate noi

proiecte de cooperare in plan economic, in facilitarea comerlului gi
in domeniul transporhrrilor. Iat6, chiar ast5;zi se afl6 la Bucuregti
ministrul de externe al noii entitili statele Serbia gi Muntenegru,
tocmai pentru a discuta felul in care putem s[ dezvoltdm, in noile
condilii, relaliile bilaterale.

Au continuat eforturile pentru incurajarea unor relalii constructive

cu Republica Moldova in spirit deschis, pragmatic,

european,

urmdrind relansarea cooperdrii economice bilaterale qi consolidarea

comuniunii culturale. Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe
care va trebui sdl vedem cu atenfie. Sunt diverse procese de
a$ezare la Chiginiu. Vom urmdri cu atenlie. Dialogul nostru cu
Chigindul, in nici un caz, nu va porni de la precondilii pe care
cineva s6 le impund in legdturd cu felul in care noi putem sd
abordim anumite tipuri de probleme. Ne rezervim dreptul de a
face propriile noastre aprecieri in legdturi cu o realitate sau alta. in
ceea ce priveqte relafiile noastre pe care le avem intre ldrile noastre
vecine, cum men{ioneazd tot mai des liderii de la Chipindu, gi pe
care noi le considerdm relafii frdleqti pentru diverse raliuni de
istorie, sigur, suntem deschigi sd abordim cu mai multd atenfie, cu
mai multi amplitudine relaliile economice qi, bineinfeles, cele
culturale.

Au fost

puse bazele Parteneriatului romdno-ucrainean pentru

Europa.

Guvernul $i-a propus relansarea

gi

dentoltarea legSturilor

economice gi comerciale gi a raporfurilor bilaterale de ansamblu cu

Rusia. Dialogul politic cu Federalia Rusi privind incheierea
tratatului de bazd, a fost productiv gi este de agteptat sernnarea

acestuia

de citre preqedinlii celor doui state in acest

an.
287

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

Convorbirile cu premierul Federafiei Ruse au confirmat trecerea la

o noui etap6 de cooperare, baza6, pe incredere reciprocd, pe
interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe
termen lung. De altfel, la sfhrgitul lunii martie, il aqteptim la
Bucuregti pe premierul Kasianov pentru a confirma dialogul pe
care l-am inceput ct ocazia vizitei efecfuate anul trecut la
Moscova.

in ultimii doi ani, s-au revitalizatlegdtrtt'rle Romdniei cu partenerii

din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu
regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaliilor de
cooperare gi a oportunitdlilor de export in zona Asiei Centrale, in
ldri arabe, Africa gi din America de Sud.
Una dintre acliunile de referinld pentru amplificarea relaliilor !6rii
noastre cu parteneri din afara spaliului euroatlantic a constituit-o
vizitaoficiald intreprinsd in R. P. Chfuezd"in anul2002.

Guvernul Romdniei

continuat sd promoveze consecvent

dimensiunea esticd a cooperdrii. Prin pozilia s6 geostrategicd

Romdnia reprezintd puntea prin care Uniunea Europeand poate sd
igi proiecteze rolul qi capacitatea sa de motor de dezvoltare a
relaliilor spre spaliile in tranzi\ie de dincolo de Marea Neagr6,
citre Marea Caspicd gi Asia Centrali.

s-a pronunlat activ pentru suslinerea eforturilor

comunitilii internalionale privind combaterea ameninldrilor
neconvenfionale qi pentru respectarea stricti a angajamentelor
RomAnia

privind neproliferarea armetor de distrugere in masd. in acest sens,

Guvernul nostru a adoptat pozilli ferme in legdturd cu problema
irakiani, confirmind responsabilitatea lirii ca viitoare membrl a
NATO 9i a Uniunii Europene.

$i din

acest punct de vedere, gi

in calitate de vicepregedinte al

CSAT gi de prim-ministru, doresc sd vd mullumesc pentru votul pe

carc l-ali exprimat astlzi gi pentru sprijinul pe care l-ali asigurat
pozi,tiilor pe care Guvernul gi, bineinleles, CSAT, le-au formulat in
legltur6 cu criza irakiand.
288

La

Guvernul

a urmdrit cu consecvenld

jurndtate de mandat

consolidarea

relaliilor

comunitdlile romane$ti din str6in[tate, in special cu cele din

cu

!6ri1e

vecine.

in

ceea ce priveqte promovarea valorilor culturii romdneqti, a fost

organizat| o suiti de evenimente in plan intern gi internalional la

Geneva, Paris, Londra gi in alte capitale, dedicate personalitafli
celui mai important diplomat romdn gi ilustru reprezentant al
Societilii Naliunilor - Nicolae Titulescu.

Un rol important in acfiunea de politici extern[ a Guvernului

Rominiei l-a awt dialogul substanlial cu societatea civild, ?n
special prin dinamizarea activitSlii unor prestigioase repere ale
diplomaliei romAnegti, cum sunt ADIRI, Fundalia ,,Nicolae
Titulescu", Institutul Romdn pentru Studii Internafionale,,Nicolae
Titulescu', precum gi prin cooperarea cu o serie de organizalii
neguvernamentale gi academice din lard qi din strlindtate.
inaugurat noul sediu al Ambasadei Romdniei la Berlin, o
in curs de finalizare preg6tirea noului
sediu al Misiunii Romdniei pe ldngd Uniunea Europeani, la
Bruxelles. Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au fbcut contractul
pentru sediul noii ambasade de la Berlin qi care au semnat

A fost

realizare deosebiti, gi este

contractul inainte de 2000 sd gi pl6teascd pentru aceastd

construcfie. Ddngii au preferat, pentru diverse ratiuni, doar sd
semneze contractul, ldsindu-ne pe noi si plItim rcalizarea
investifiei. Le mullumim foarte mult gi apreciem inci o dati felul
in care au qtiut sd transfere la guvernarea noastri aceasti problemi.
Totugi, vreau sd vi spun cd prin eforturi deosebite ale echipei de
constructori, acest nou sediu al Ambasadei Romdniei in Germania
arati cu totul remarcabil.

Am cumpdrat, aga cum qti1i, cu aprobarea Dumneavoastri, un nou

loc la Bruxelles pentru a permite un alt mod de lucru pentru
echipele noastre in perspectiva finalizbni negocierilor qi
desfbgurdrii contactelor cu Uniunea Europeani. Este un proiect
pentru care din nou a trebuit sd d[m bani. Dac[ ar fi fost altii

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

inaintea noasffA care sI dea aceqti bani, probabil cd noi am fi

folosit banii pentru altceva. in scurt timp, acest nou sediu din
centrul Bruxelles-ului va fi funclional gi el ne va fi extrem de util
pentru eforturile viitoare.
De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de
lucru performante, care s6 fie compatibile in viitor ,,spaliului
Schengen", au fost deschise consulate generale la Barcelona,
Shanghai gi s-au frcut pregdtiri pentru deschiderea in curdnd a
consulatelor generale de la Sankt Petersburg gi Hong Kong.
Doresc si subliniez faptul ci in perioada 200I-2002, in intreaga
activitate de politicd externd, Guvernul Romdniei a beneficiat de
sprijinul constant al Pregedintelui 1[rii, domnul Ion Iliescu, 9i al
Parlamentului Rom0niei.

Prioritdgi pentra a doaa parte a mandatalui

Doresc sd v5 mulpmesc, in mod special, pentru efortul pe care l-a!i
in aceastd parte a mandatului dumneavoastri, in vederea
susfinerii programului de guvernare, prin adoptarea, in perioada
2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite in procesul de
accelerare a reformei politice, economice, sociale gi institulionale.

depus

Vd mu$umesc, de asemenea, pentru atenlia pe care ali acordat-o gi

in care a\i tratat, in cadrul procedurilor
parlamentare, proiectele de lege promovate de Guvern in
perspectiva aderirii Romdniei la Organiza\ia Tratatului
Atlanticului de Nord gi a integrdrii Frii noastre in Uniunea
pentru modul responsabil

European6.

Ag vrea, de asemenea,

sE folosesc acest moment pentru a multumi

colegilor nogtri, membri ai Partidului Umanist Romdn gi, de
asemenea, colegilor din grupurile parlamentare ale UDMR, in

cadrul unei colabordri parlamentare pe care doresc s6 o salut inc6 o

date $i care consider cd a reprezentat unul din motoarele principale
alereztltatelor bune pe care le-am obfinut impreuni.
290

La jumdtate de mandat

Sunt congtient cA acest discurs este mai lung ca de obicei, dar am

vrut, pe de o parte, sd pun impreunl, sd realizez o sintezi a celor

1.400 de pagini pe care colegii nogtri de la PD gi PNL nu au vreme
sl le citeasci datoriti preocupirile diferite pe care d0nqii le au in
calitate de parlamentari qi de oameni politici in aceasti perioadd,
dar, pe de alti parte, amconsiderat util ci este important si vd spun
cdteva cuvinte gi despre viitor. Sunt convins c6 aqteptali unele
comentarii din partea noastrd gi in 1eg5tur5 cu proiectele pe care le
avem in vedere pentru perioada care urmeaz6.

De aceea, v-am prezentat principalele coordonate ale activitilii

noastre de pini in prezent, avdnd convingerea cd rezultatele
pozitive oblinute in anii 2001-2002 nu reprezint6 dec0t o etapd a
realizilrli programului nostru de guvernare.
Vreau sd subliniez faptul cd ne agteaptd perioade decisive, dar
avem o bazd btndpentru indeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confruntim cu multe probleme. ln unele domenii rezultatele

stau inci sub semnul fragilitn{ii.
Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO qi ai Uniunii
Europene ne determini si ac,tionlm consecvent pentru modernizare
gi dezvoltare.

Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de

pregdtire a aderdrii Rominiei la Uniunea Europeand, iar pe baza
progreselor inregistrate in politica intern6, devine posibild
frnalizarea negocierilor gi semnarea tratatului de aderare pe
parcursul anului 2004.

Doresc si remarc faptul c6, in numai doi ani, Romdnia a deschis

negocierile pentru 2l de capitole din totalul de 30 qi a incheiat
negocierile la 10 capitole din cele 16 frnalizate la acest moment.
Aga cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider
ci impreuni cu membrii cabinetului formdm echipa care poate
gestiona bunul mers al societitii romdneqti.
291

Adrian Ndstase- Spre normalitate

Am demonstrat aceasti capacitate gi vi asigur cA vom proceda la

fel qi in continuare.

ln concordanli cu noile realit5li interne gi exteme am pus la punct

un program detaliat de acfiuni pentru anii 2003 gi 2004. Acest
program rdspunde principalelor obiective asumate gi anume:

o realizarea, in continuare, a unei cregteri economice durabile,

suslinuti de modernizarea sistemului economic nalional gi
construirea unei economii de piati funcfionale;
o cre$terea generald a standardului de viatd, al populaliei gi
manifestarea solidaritafli sociale, prin stimularea cdgtigurilor
obfinute din munc6, precum gi prin asigurarea unei proteclii sociale
imbunit[tite pentru categoriile vulnerabile;
o intensificarea combaterii corupliei gi asigurarea accesului liber la
acte corecte de justilie.

Doresc si vi asigur, stimafi membrii ai Parlamentului, gi prin

Dumneavoastrd intreaga populafie, cd vom aplica integral
prevederile progtamului nostru social, pentru care sunt alocate,
prin buget, resursele financiare necesare.

in primul rdnd, este vorba de reducerea gomajului. Prin Programul

nafional de ocupare a fo4ei de munci ne-am propus integrarea pe
piala forfei de munci in anul 2003 a incd 300 de mii de persoane.
Vom da prioritate tinerilor pinl in 25 de ant, gomerilor de lungd
durat5, femeilor, persoanelor cu handicap gi romilor.

Un al doilea obiectiv

il

reprezintl protejarea gi imbundtSlirea, in

continuare, a puterii de cumpdrare a pensionarilor.

Solufii imediate qi spectaculoase gtim cu tolii ci nu existd.

C[utim in continuare cele mai pohivite modalitnti de rezolvare

acestei probleme.

in acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pdnd in iulie 2003,

recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile gi
292

La

jumdtate de mandat

frnalizarea acliunii pdnb la jumltatea anului 2004. Dacd vor exista

resurse suplimentare suntem decigi s[ devansdm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor

fi

majorate substanlial

in

cursul

anului 2004.

ln domeniul

asistenlei sociale, vom revizui sistemul de acordare a

pentru
incllzirea locuinfelor, urmdrind cu prec[dere
ajutoarelor
suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

in

ceea ce privegte ocrotirea sdndtilii, vom aplica mdsuri pentru

relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmdrind:

nonnarea qi funclionarea eficient6 a spitalelor; reabilitarea relelei
de maternitdli; continuarea modernizSrii serviciilor de urgenld, atAt
la nivel urban, cdt gi rural; intensificarea acliunilor intreprinse prin

a femeii, copilului 9i familiei;

a compensirii 9i gratuitSlii
de
asigurare
imbundtilirea sistemului
medicamentelor; respectarea stricti a destinaliei fondurilor alocate
programele

de

sdnitate

sinitifii.
in anul 2003 eforturile gi acliunile Guvenrului se vor concentra in
direclia indeplinirii condiliilor necesare pentru ca Romdnia sl
oblind calificativul de economie funclionald de pia!6.

Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura

premisele favorabile pentru ca ?n urmltoarele gase luni s[ se
realizeze progrese vizibile in domeniul economic ai juridic, prin
aplicarea de politici corecte in conformitate cu principiile liberei
inifiative gi concuren{ei.
Pentru integrarea avantajoasi in structurile industriale europene
vom regindi conceplia, strategia gi instrumentele de politicd
industriald cu scopul sporirii semnificative a competitivitIlii
intreprinderilor rominegti in raport cu cele similare din Uniunea
Europeand.

Regindirea macrostructurii industriei va urmiri armonizarea cu

evoluliile qi cu tendinfele existente pe plan mondial, prin

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

stimularea dezvoltirii industriilor cu pialA in expansiune,bazate pe

tehnologii de vdrf, specifice ,,noii economii". Sunt industrii care
pot fi dezvoltate in cooperare cu firme striine de prestigiu, inclusiv
prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor in
domeniul cercetdrii gtiinfifice gi dezvoltirii tehnologice gi de
reducere a fenomenului de migralie a inteligenlei romdnegti.

Lucrdm la elaborarea unui program care sd asigure regenerarea

industriei, respectiv refacerea sistemului induskial nalional,
caracterizat acum printr-o diversificarc exagerati, in neconcordanli
cu poten{ialul tehnic, tehnologic gi financiar gi cu tendinlele
existente pe plan mondial.

Dorim sl asigurdm transformarea industriei intr-un sistem deschis

gi flexibil, care sd rlspundi cregterii presiunii concurenfiale,
generatd de accentuarea diviziunii internalionale a muncii gi
constituirea de relele de produclie gi distribulie la nivel regional gi
global.

in

domeniul politicii financiare vom aplica mdsuri pentru

continuarea reformei sistemului fiscal. in sensul reducerii
impozitelor, taxelor gi contributiilor, precum gi pentru o mai
echitabild alezare a acestora pe categorii de conhibuabili;
imbun[t51irea colectirii veniturilor bugetare; sporirea calitdlii
managementului cheltuielilor administraliei centrale gi locale;
cregterea transparenlei qi efi cienfei utilizdrii fondurilor publice.
Pentru descurajarea acumulirii de pl6!i restante, atdt cdtre bugetele
publice, cdt gi intre agenlii economici, vom acfiona, intre altele,
pentru a aduce la cunogtinJa opiniei publice, lista contribuabililor
care inregistreazi obligafii restante, precum gi cuantumul acestora.
Totodatd, vom asigura intirirea disciplinei salariale in sectorul de
stat.

Urmirim intensificarea procesului de privatizare a intreprinderilor

de stat. in acelagi timp, vom acfiona pentru statornicirea unor relalii
cit mai bune cu investitorii romini sau striini.
294

La jumdtate de mandat

Postprivatiz area, c& activitate complementatd privatrzdtii, a produs

din nefericire, in unele situafii, neinlelegeri in relalia cu investitorii

strlini. Prin intermediul reglementirilor stabilite qi

aL

amendamentelor la care lucrSm in prezent, se creeazd temeiurile

legale pentru a asigura un tratament egal 9i transparent tuturor
investitorilor in ceea ce privegte evaluarea modului in care acegtia
iSi realizeaz[ obliga]iile contractuale in perioada postprivatizare.

in

sfhrgit, vom acorda o mai mare atenlie componentei sociale a

pivatizdrii. Toate privatizfulle de mare anverguri vor avea labazd

planuri
de afacei bine elaborate, prin gare s5 se asigure
^functionarea
in continuare a acestor societili. in acelaqi timp, se va
urm6ri stabilizarea unui numir tezonabil de locuri de muncd in
unitalile privatizate. Vom continua sd realizdm toate acestea in
dialog cu sindicatele qi investitorii.

analizat strategia cu privire la

construcgia de autostrdzi in Romdnia' Acest program reprezintl un
proiect politic, economic gi social major al Guvernului.

in alt6 ordine de idei, recent, am

Avem in vedere realizarca pdni in anul 2007, deci la momentul

integrarii noastre in uniunea Europeand, a unei autostr[zi care va
legaRomania de lirile membre ale uniunii. Astfel, s-au luat decizli
pentru infiinfarea Societilii Nalionale de Drumuri 9i Autostrdzi 9i
pentru frnalizarea, pdn[ in anul 2006, in prima etapi, a unor
tronsoane de autostrizi pe Culoarul IV Paneuropean' respectiv
Nddlac-Arad-Bucureqti-Constanta, urmdnd sd se aloce aproximativ
4 miliarde euro; studiem, de asemenea, 9i varianta construirii unei
autostrizi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Bragov-Tdrgu MuregCluj-Napoca-Oradea.

alti pafte, ieri am discutat 9i cu unii dintre colegii noqtri

progtamul pe care vrem s6-l lansEm mult mai ambilios este
programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv
Lare ar trebui sd ne preocupe pe toli in mai mare misurd - studiem
modalitatea prin care putem s5 finanldm un asemenea proiect in
anii urmitori.

Pe de

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in

domeniul administraliei publice, in anul 2003, Guvernul va

acorda o atenlie deosebiti accelerdrii reformei in administra(ia
public[ centrald gi locald, cu sprijinul Uniunii Europene gi al
Bdncii Mondiale. Ne propunem sI asigurdm o modificare de fond a
structurii qi num6ru1ui aparatului din ministere gi celelalte autoriteli
publice centrale gi locale. O primd acfiune constd in reducerea cu
20oh a numirului secretarilor de stat. in cursul acestei luni se va
diminua numdrul funcliilor de conducere - directori generali,
directori, gefi de servicii gi gefi de birouri, astfel inc0t aceste
categorii si nu reprezinte mai mult de 10-12% din numdrul total al
funclionarilor.

in

misuri pentru reducerea personalului de

agenfii, secretariate gi oficii, inclusiv prin preluarea unor
activit5ti la nivelul ministerelor. Avem in vedere, totodatd,
reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor in
teritoriu, urmdnd ca la nivelul fiecirui jude! si funclioneze un
singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru
controlul aplicdrii legilor 15rii. in aceastd situalie vom transfera o
parte din activitAlile serviciilor publice descentralizate, fre la
autoritdlile locale, fie la prefecturi, gi vom intiri direcliile de
integrare europeani din fiecare prefecturi gi consiliujudelean.

la

acelagi timp, se vor lua

in

ceea ce privegte reforma funcliei publice, avem in vedere

modificarea gi completarea Legii nr. 188ii999 privind Statutul
funclionarilor publici, pun6nd accent pe stabilirea clar6 a
categoriilor de funclionari qi anume: corpul inallilor funcfionari
publici, funcfionari publici cu funcfii de conducere qi funclionari
publici cu funclii de execulie.

Vom adopta Codul de conduitl al funclionarilor publici qi vom

stabili mecanisme pentru imbundtdlirea salaizdrii acestora in
raport cu performanlele oblinute.
Pentru intirirea autonomiei locale administrative gi financiare la
nivel local, Guvernul va acliona in vederea creqterii semnificative a

ponderii veniturilor proprii

296

in

structura qi conlinutul bugetelor

La jumdtate de mandat

locale. in scopul rcalizdrii acestui obiectiv, vom introduce bugetele

de funclionare gi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se
va efectua numai pebazd de programe.

Un rol important il va avea gi

continuarea procesului de

informatizare a administraliei publice gi generalizarea ghigeelor

unice la nivelul autoritdlilor locale, in vederea apropierii
administraliei de cetdfean.

Urmdrim, de asemenea, asigurarea transparenlei actului public,

consultarea cetdlenilor in problemele de interes local 9i denroltarca

parteneriatului public-privat.

Vom exercita, potrivit reglementirilor legale, un control exigent

privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospoddrie
comunali, prin efectuarea unor analize riguroase asupra
fundament6rii costurilor de produclie 9i a stabilirii tarifelor.

Pentru suslinerea procesului de reformi din administralie, vom

avea in vedere imbunltSlirea managementului resurselor umane'
punind accent pe formarea specialigtilor 9i atragerea tinerilor in
acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar
spune domnul Pruteanu, are deja in banca de date peste 10.000 de
CV-uri ale unor tineri care au frcut studii in strdindtate 9i care
doresc s5 lucreze pentru administralie, la nivel central sau la nivel
local. Depinde de noi s6-i incurajim pe aceqti tineri, s6-i aducem
mai aproape de noi qi si-i obignuim cu dimensiunea europeand a
activitdlilor administraliei publice.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali,
caf,e l'am realizat in acegti doi ani de
guvernare a fost cdgtigarea, prin profesionalism 9i credibilitate, a

Un lucru important pe

legitimitIlii proiectului nostru de reform[ economic[ 9i social6Aqa se explicl credibilitatea dobAndit[ pe plan extern qi suportul
popular pe care l-am oblinut in aceasti perioadi, dovezi elocvente
c5 Romdnia se afl6 pe drumul cel bun.

297

Guvernul gi Parlamentul au cdgtigat in acegti doi ani importante

procente de incredere, confirmate prin sondajele de specialitate. yd,
rog s[ observ[m ci aceste cregteri de incredere au mers in paralel.
Atunci cdnd Guvernul este ineficient, atunci cdnd el are probleme,
inevitabil populalia asociazd gi Parlamentul sistemului general de
putere. La fel se int6mpli gi cu Pregedintele Romdniei. Aceste
componente ale puterii nu sunt gi nici nu pot fi percepute izolat,
fiecare cu dinamica proprie, pentru cd in final ceea ce cotfieazd
sunt rezultatele pe care nu le putem obline decAt impreunl. in acest
context, apreciem in mod deosebit faptul c6, degi o parte a
populaliei nu beneficiazd incd de un nivel de trai acceptabil, iqi
exprimi speranla in imbundtdlirea, in continuare, a situatiei
materiale, ceea ce probeazd increderea in politica guvernamentald.
Este un fapt care ne responsabilizeazd in mod suplimentar,
demonstr6nd, in acelaqi timp, cregterea semnificativ| a dorinlei de
participare la proiecte de anverguri.

ANGAJAREA POLITICA

innporRrvA coRuPlmtt
(martie 2003)
fluvernul

aduce astdzi

in fala Parlamentului, sub forma

\Jangajdrii rdspunderii asupra unui proiect

de lege, o problemd
deceniu, cu mare
in
ultimul
cate a frdmdntat societatea romdneasci
qi
pe
plan
extern
rezonanrfl, atAt pe plan intern, cdt
- problema
corupfiei.

legislativi teprezinti un act de

responsabilitate din partea Guvernului fa!5 de un obstacol in
asigurarea credibilitntii Rom6niei, a instituliilor statului, a clasei

Recurgerea

la

aceastd procedurl

politice.

lin s[ declar in mod expres, in plenul celor dou6 Camere ale

ci Guvernul Romdniei, bazindu-se pe dispoziliile

(1)
din Constitulie, igi angajeazl rdspunderea asupra
art. 113 alin.
unui proiect de lege menit sl ofere solulii eficiente de prevenire 9i
de combatere a corupfiei, asigurdnd transparenli in exercitarea
functiei publice gi mediului de afaceri.
Parlamentului,

Prin proiectul de lege pe care il promov[m astdzi, am deplina

convingere ci facem un pas important pe calea onoririi ofertei
I

Discurs consacrat angajlrii rispunderii Guvemului asupra proiectului de lege privind unele

mlsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitililor publice, a func{iilor

publice 9i in mediul de afaceri, prevenirea 9i sanctionarea corup1iei, Palatul Parlamentului,
19 martie 2003.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

noastre electorale gi de guvernare, precum gi angajamentelor

fali

de Uniunea Europeand gi NATO.

a Guvernului, care sprijinl direct aplicarea

strategiei nalionale pentru combaterea corupliei, are loc la un an de

Aceasti iniliativi

la

adoptarea programului nalional

gi Planului de prevenire

corupJiei gi a Planului nalional de acliune impotriva corupliei.

Mdsurile propuse in proiectul de lege sunt rezultatul unei analize

de profunzime efectuate de Guvern asupra realitblii romdnegti gi a
percepliilor interne gi intemalionale privind fenomenul corupliei in
lara noastr6. In acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor
evalulri institulionale, guvernamentale qi neguvernamentale, ale

investitorilor strdini gi ale mediului de afaceri din tara noastri,

precum gi rezultatele unor studii sociologice realizate in Rom6nia.

O dati cu accelerarea integrdrii Romdniei in Uniunea European[ gi

NATO, trebuie si ne concentrdm tot mai mult asupra bunei
funcliondri a statului de drept, a adminishafiei publice, asupra
modului de aplicare a legii sau asupra compatibilitilii mediului
economic cu regulile unei economii de piatdr. Din aceastd
perspectivd, combaterea fenomenului corupliei este esenliali
pentru materializarea angajdrii consecvente a Guvernului
Romdniei, a societllii romdnegti in ansamblu, ?n asumarea gi
indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani gi NATO.

Nu ne propunem, cu aceasti ocazie, sd facem un bilan! detaliat al

misurilor preventive, precum gi al acliunilor concrete desfbgurate
in primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de
corupfie.

Am aprobat de urgen!5, la inceputul anului 2001, legile care permit

retrocedarea terenurilor agricole gi forestiere, precum qi a
imobilelor confiscate ab:uziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, in
primivara anului 2003 sd avem peste 92Yo titluri de proprietate
eliberate, fa!5 de 70Yo cdt erau in decembrie 2000. A fost retrocedat
un numdr insemnat de imobile, peste 8200, urm6nd ca restituirea in

Angai area po

liticd

imp q1ryvg19yyglie

nature sb se intensifice potrivit reglementirilor adoptate in ultima

perioad6.

Misuri esenliale de combatere a corupliei au fost luate, practic, in

toate domeniile:

o
o

achiziliile publice;
licitaliile electronice, unde, prin cele 73.000 de licitalii s-au

economisit peste 1.100 miliarde lei;

o
o

stoparea adopliilor intemalionale in condiliile cunoscute;

infiinJarea ghipeului unic

in

institulii publice 9i

la

Registul

Come4ului;

o
o
r

reglementarea transparenlei tuturor actelor normative;

imbunntilirea gi monitorizarea mediului de afaceri;

prevenirea gi combaterea criminalit6lii informatice qi altele.

Un rol important in aceastl lupti il are, frrd ?ndoiali, gi infiinfarea

Parchetului Nalional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a dovedit
utilitatea gi eficienfa prin instrumentarea unor fapte qi acte
relevante de corupqie. Toate aceste acliuni s-au desfbgurat in
conformitate cu programul de prevenire qi planul de combatere a
corupliei, adoptate de Guvern.

in continuarea acestui ansamblu de acliuni, prin prezentul proiect

de lege, Guvernul asigurd deschiderea unei ofensive radicale
impotriva corupliei. Punerea in aplicare a legii are menirea si
restabileasc6 increderea populafiei gi a comunitdlii oamenilor de
afaceri in capacitatea de acliune a Guvernului qi in puternica sa

voin!6 de a acliona pentru a elimina coruplia din structurile

societilii romineqti, pe toate palierele sale. Voinfa politicl a
Guvernului va trebui s6-gi gdseascd un ecou consistent, mateializat
in participarea intregii societ5{i rom0negti: partide politice,
Parlament, mass-media, societate civill, populafie.
Noile reglementdri pe care vi le supunem atenliei reprezintd reacfii
concrete in plan legislativ, institulional gi in planul promovirii
301

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupd 1989.

Totodati, aceste reglementdri au fost concepute in spiritul unui
imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sI le
scoati din abstractul literei legii gi sd le faci eficiente, aducdndu-le
mai aproape de oameni pi de problemele lor reale.

Soluliile din proiectul de lege privind angajarea rispunderii

Guvernului constituie o reaclie la semnalele critice provenite din
mediul intern, dar qi din unele aprecieri externe. Am in vedere
evaludrile Comisiei Europene, ale FMI gi Blncii Mondiale, ale
Transparency International, Freedom House, BERD, GRECO Consiliul Europei, ca gi semnale ale asocialiilor oamenilor de
afaceri romdni qi striini, ale Consiliului Investitorilor Strdini din
Romdnia, ale unor ambasade str[ine la Bucuregti.
Misurile gi obiectivele cuprinse in proiectul de lege ar rdmdne
inutile dacl nu le-am racorda la pulsul concret al societilii, daci nu
s-ar pune in aplicare cu gi pentru cetSleni. Efortul guvernamental
de combatere a corupfiei depinde, in mare misurd, de sprijinul
tuturor formaliunilor politice, precum gi al societ6fii civile gi massmedia. Etapa de acliune iniliatl prin acest proiect legislativ implicd
practici institulionale imbunbtifite, deschise gi transparente, care
impun o participare mai activi a cetS{enilor la evidenlierea gi
izolarea fenomenului corupliei, participarea ONG-urilor
specializate pentru a semnala fenomene asociate coruptiei gi a
monitoriza consistenla rispunsului institulional.

Trebuie sd privim realitatea cu ochi critic gi autocritic, dar, in

acelagi timp, nu trebuie sd facem rabat de la echilibru gi luciditate.
Si recunoagtem cd avem o problemd - coruplia - insl gi zvonistica
gi, mai ales, falsele etichetdri politice igi au contribulia lor, care nu
trebuie omise din vedere. Pe ldngd realitatea dat6, existi gi
importante mistificdri.
Aq adduga faptul cd, din pdcate, partidele politice s-au preocupat
mult prea pulin de prevenirea gi combaterea corupfiei atunci cdnd
se aflau la putere. in prezent, partidele din opozilie se manifesti ca
102

Angaj area politicd tmpotriva corupliei

qi

cind ar afla de coruplie acum

gi nu ar avea

nici o responsabilitate

in leg6tur[ cu acest fenomen.

in

sensul rispdndirii unei culturi civice solide, Guvemul igi

un parteneriat cu reprezentanlii organizaliilor
neguvernamentale, preocupate de urmdrirea gi semnalarea
fenomenului corupfiei, pentru implicarea efectivi a societilii civile
in evaluarea programelor qi proiectelor iniliate pe acest domeniu.
Avem in vedere, in acest sens, realizarea unor campanii publice de
anvergurb pentru cregterea congtientizdrii cetifenilor asupra
consecinfelor fenomenului corupfiei gi, totodati, o mobilizare mai
puternici pentru cunoaqterea gi promovarea mlsurilor preventive
pe care le intreprindem in combaterea acestui flagel.

propune

Nu existi o singuri conceplie privind corupfia, dar cetilenii tind s[

absolutizeze componenta bdneascd a corupfiei, neglijdnd serviciile
reciproce, sursi indirectd de imbogllire. Cu tolii cred c[ suntem de
acord cu privire la caracterul extins, de proporfii, al corupfiei la
nivelul societilii romdnegti. Insuficienta diferenfiere a fenomenelor
de corup{ie ce au loc, a instituliilor implicate, duce la un criticism
general, la o radicalizare a opiniei publice in aqtzarea sistemului
politic de corupfie. Acesta este, practic, principalul motiv al
deterioririi relaliei de reprezentativitate dintre cetileni gi clasa
politici. in momentul in care aceasti relafie ajunge sd fie
perturbatd, ins5qi funclionarea regimului politic democratic este
pusd in pericol. Nemullumirile exprimate qi de societatea civild
sunt o dovadd a faptului cdrela[ia dintre cetilean gi autoritili este
incd afectatd de disfuncfionalitdli cronice, greu de remediat.

Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor in

plan legislativ, urmdrindu-se apropierea autoritililor de nevoile
concrete ale cetblenilor. Marea problemd rimdne insi tocmai
discrepanla dintre prevederea legaLl gi practica institulional[
existenti. Sunt anumite domenii evidentiate de cetdfeni ca fiind
cele mai expuse fenomenului corupfiei. Printre acestea ftgxeazd
sistemul vamal, sistemul judiciar, polifia, sistemul administraliei
publice. Comenzile publice reprezintd activitatea cea mai

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

favorabild coruptiei, in judecata majoritalii cetilenilor, aici fiind

incluse lucririle publice pentru construcfii, s[nitatea publicd qi
polilia. Agadar, putem si tragem concluzia ci spaliul public gi
activitilile care au leg[turd cu sfera politicd sunt cele mai suspecte,
potrivit percepliei populaliei, dar gi estimdrilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul igi angajeazd" astdzi

in fala Parlamentului igi propune si elimine cauzele
generatoare de corupfie, tocmai in domeniile in care coeficientul de
vulnerabilitate este mai ridicat. Avdnd in vedere implicaliile
fenomenului corupliei asupra societilii, prevenirea gi combaterea
acestui fenomen necesiti, pe plan legislativ, o abordare
multidisciplinard gi sistematici, pornind de la reglementarea
aspectelor de drept penal, pdni la disciplinarea raporturilor de drept
rdspunderea

comercial gi asigurarea transparenfei in viala economici.

in acest sens, Guvemul a elaborat

prezentul proiect de lege ca o

reglementare complex6 care, pe l6ngb dispoziliile ce se circumscriu

pentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de

corupfie, cuprinde gi dispozilii din alte materii conexe,
indispensab ile realizdrii scopului

urmirit.

Am s[ md tefer, in

continuare, pe scurt, la principalele

reglementdri pe care le confine proiectul de lege asupra cIruia
Guvernul a hotir6t si-gi angajeze rdspunderea.
Coloana vertebralS a proiectului de lege o constituie prevederile
referitoare la conflictul de interese gi regimul incompatibilitSlilor in

exercitarea demnitllilor publice gi a funcfiilor publice. Se

completeazI, astfel, cadrul legal instituit in tara noastri pentru
prevenirea gi combaterea folosirii abuzive a funcliilor publice, a
oblinerii unor c0qtiguri necuvenite in exercitarea acestora.
Prevederile proiectului se inscriu, totodati, pe linia documentelor
internalionale in materie gi se regdsesc in unele legislalii europene,
cnm sunt cea italiand, ceh6, spaniold, portughezd.

in cadrul dispoziliilor generale este definit conflictul de interese ca

fiind situalia in care persoana ce exerciti o demnitate publici sau o
304

Angaj area politic d impotriva corupliei

funclie publicd are un interes personal de naturd patrimonialb, care

ar putea influenla indeplinirea cu obiectivitate a atribuliilor care ii
revin potrivit Constituliei gi altor acte normative.

Principiile care stau Ia baza prevenirii conflictului de interese in

exercitarea demnitdlilor gi funcliilor publice sunt: imparlialitatea,
integritatea, transparenla deciziei gi supremalia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru urmitoarele

demnitili qi funcgii publice:
o Preqedintele Romdniei;

funclia de membru al Guvernului;

o funcliile publice de autoritate din administralia public[ centrald

gi local6;

o magistrafii;
o aleqii locali;

funclionarii publici.

Este previzuti obligativitatea intocmirii declaraliei de interese a

persoanelor care exercit6 demnitali gi funclii publice, declaralie in
c:lre se includ funcliile delinute in cadrul unor asociafii, fundalii

sau alte organtzalii neguvernamentale ori partide politice,

activitI{ile profesionale remunerate, calitatea de aclionar sau
asociat la societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii
de credit, societ6li1e de asigurare gi cele financiare.

Este reglementati, totodati, interdiclia de utilizare a numelui

insolit de calitatea persoanei care exercite demnitilile 9i funcliile
publice in orice acliune publicitard privitoare la o activitate carc
aduce profit, cu exceplia publicitdtii gratuite pentru scopuri
caritabile.

Declaraliile de interese sunt publice gi se consemneazd intr-un

registru special denumit ,,Registrul declaraliilor de interese".
305

Pe de altd parte,
incompatibihtAlile

in proiectul de

car e

lege sunt

reglementate

vizeazd calitatea de parlamentar, funclia de

membru al Guvemului qi alte funclii publice de autoritate din

administralia publicd centrali qi locald, magistralii, aleqii locali qi
funcfionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat gi senator, precum gi

funclia de membru al Guvernului qi alte funclii publice de
autoritate din administralia publicd central| sunt incompatibile cu:
o funclia de preqedinte, vicepregedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administralie sau cenzor la
societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii de credit,
societSlile de asigurare gi cele financiare, precum gi la instituliile
publice;

o funclia

de pregedinte sau de secretar al adundrilor generale ale

aclionarilor sau asocialilor la societilile comerciale;
I funclia de reprezentant al statului in adundrile generale ale
societdlilor comerciale;
o funclia de manager sau membru al consiliilor de administralie ale
regiilor autonome, companiilor qi societdlilor nafionale;
c calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite caztrlle de incompatibilitate privind pe prefecli,

subprefecli, primari, viceprimari, pregedinli gi vicepreqedinli ai
consiliilor judelene, consilieri locali

gi

judefeni, func,tionari publici.

S-a prevdzut ci pentru persoanele care exercite demnitdli gi funclii

publice de autoritate din cadrul autoritililor gi instituliilor aflate
exclusiv sub control parlamentar se aplici normele privind regimul
incompatibilitdlilor prevdz;tfie pentru minigtri, precum gi
dispoziliile stabilite prin legi speciale.

Prin

reglementarea transparenfei informaliilor referitoare la

obligaliile bugetare restante se urmdregte descurajarea, prevenirea
gi reducerea acumulirilor de arierate la bugetul de stat, bugeful
asiguririlor sociale de stat, bugetul asigurdrilor pentru gomaj gi la
bugetul fondului nalional unic pentru asigurdri sociale de sindtate,
306

Angai area politicd

i!89lriv!:gfupliei

gi la

bugetele locale. Ministerul Finanfelor Publice,

Ministerul Muncii 9i Solidaritllii Sociale, Ministerul
Administraliei Publice qi Casa Naliona16 de Asigurdri de Sinltate
vor aduce la cunogtinla public6, pe pagina proprie de Internet, lista
contribuabililor care inregistreazi obligalii bugetare restante, cu
indicarea totalului obligaliilor bugetare datorate in anul fiscal
precedent, cuantumul obligaliilor restante.

precum

Administrarea informaliilor gi serviciilor publice prin intermediul

mijloacelor electronice conduce la o puternici debirocratizare a

procesului administrativ prin realizarca ,,reformei Ia ghigeu

(ghigeul on-line)", ceea ce determind gi o reducere a costurilor
administraliei, eficientiz arca utilizdrii fondurilor publice, sciderea
semnificativd a actelor de corupfie - prin eliminarea contactului
direct dintre cetilean gi funcfionar - gi transfofinarea modului de
operare al instituliilor publice prin ttllizarea tehnologiei
informaliei.

Denoltarea tehnologiei informaliei gi continua globalizate a

re{elelor informatice au dus la un progres de necontestat al
societ5lii gi la asigurarea transparenlei in viala publicd,, dar atr
determinat gi apailia unei noi forme de criminalitate:
criminalitatea informatic[. in proiect, infracliunile in domeniul
informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevdntte in Convenlia
europeani privind criminalitatea informaticS, semnatii de Romdnia
la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperirii
interna{ionale imediate gi permanente in domeniul combaterii
criminalitdlii informatice se prevede infiinlarea, in cadrul
Parchetului de pe l6ngd Curtea Supremd de Justilie, a Serviciului
de combatere a criminalitdlii informatice.

in proiect

se prevede reglementarea unei noi institulii juridice in

cadrul sistemului legislativ romdnesc referitoare la grupurile de

interes economic, precum gi la stabilirea condiliilor in care
grupurile europene de interes economic sunt recunoscute 9i pot
funcliona in Romdnia. Pentru o deplini armonizare a cadrului
juridic romdnesc cu dispoziliile legale ale Uniunii Europene,
307

reglementArile vizdnd constituirea, organizarea gi funclionarea

grupurilor europene de interes economic au fost previzute pentru
grupurile de interes economic inmatriculate in RomAnia. Este
reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucuri in
Rom0nia grupurile europene de interes economic. in baza
reglementdrilor statuate prin proiect, acestea sunt recunoscute gi
pot func,tiona in condiliile legii in Rom0nia.

Cartea

a II-a din proiectul de lege cuprinde modificarea

completarea unor reglementdri

corupliei.

in

gi

scopul prevenirii qi combaterii

Astfel, modificarea gi completarea Legii nr. 7812000 pentru

prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de coruplie
urmireqte, pe de o parte, completarea cadrului legal in domeniu cu
noi incrimindri, iar, pe de altd parte, extinderea sferei subiectului
activ al infracliunilor de coruplie la unele categorii de persoane
prevdnrte in Convenlia penald privind corupfia, precum gi in
Convenfia privind protec{ia intereselor financiare ale Comunitdlilor
Europene gi protocoalele sale adilionale. De asemenea, pentru
asigurarea eficienlei ?n activitatea de urmirire, judecare gi
sanclionare a faptelor de corupfie, proiectul prevede o reglementare
speciali referitoare la alcituirea completelor de judecatd.
Dintre prevederile referitoare

la

modificarea

gi

completarea

Ordonanlei de urgen!6 a Guvernului w. 43/2002 privind Parchetul

Nalional Anticoruplie, menliondm pe cele referitoare la competenla
gi structura acestui parchet. in lege au fost prevdzute criteriile de
departajare a competenlei Parchetului Nalional Anticoruplie de
competenla ce revine parchetelor de pe lAngi instanle. Aceste
criterii se referd, in principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin
sivdrgirea infracliunilor prevf,zute in Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de corup{ie, la
valoarea sumei ori a bunului care formeazi obiectul infracliunii de

coruplie gi

la calitatea persoanelor care au comis astfel de

infracfiuni. Pentru o mai bund organizare a activitdlii de urmirire
penald in cadrul Parchetului Na{ional Anticorup,tie au fost
308

Angaj area politicd impotriva corupliei

modificiri de structur[, atetlm nivel central, cdt gi

sunt,
de exemplu, crearea unei seclii judiciare sau
teritorial, cum
infiinlarea de servicii qi birouri pentru ofilerii de polilie judiciarl 9i
pentru specialiqtii din cadrul parchetului.
prevZrz'rte unele

Conform articolului 31 din Constitulie, fiecare persoand are dreptul

de a avea acces la orice informalii de interes public, drept ce nu

poate fi ingrddit. Autoritefle publice au obligalia de a asigura

informarea corectd a cetdlenilor in ce priveqte treburile publice gi
problemele de interes personal, iar modificarea gi completarea
Legii nr. 11511996 privind declararea gi controlul averii
demnitarilor, magistrafilor, funclionarilor publici gi a unor
persoane cu funclii de conducere reprezintl unul dintre mijloacele
derealizare a acestei obligalii.

Pentru a inlStura suspiciunile cu privire la modul in care sunt

dobindite bunurile de citre demnitari, magisfrafi, persoane cu
funclii de conducere gi control gi funclionari publici gi pentru a
impulsiona conduita corectd a acestora in exercitarea atribufiilor
corespunzitoare funcfiei sau mandatului, precum gi pentru a
asigura un control eficient al societ[lii civile asupra autorit5lilor
publice, proiectul de lege prevede, in principal, urmitoarele:

o introducerea unei reglementdri care sd prevadd publicarea

declarafiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului,
Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritefl ori institulii publice
centrale, prefecturilor sau consiliilor judefe, dupl caz, oi in
Monitorul Ofrcial al Romdniei, Partea a III-a;
c ldrgirea sferei persoanelor care intrd sub incidenla legii prin
adlugarea prefecfilor, subprefecfilor, persoanelor cu funcfii de
conducere gi de control din cadrul autoritdlilor gi instituliilor
publice, precum gi prin addugarea tuturor persoanelor care sunt
numite in funcfie de cdtre Preqedintele Romdniei, Parlament sau de
cdtre primul-ministru;
o declan$area din oficiu a procedurii de control gi in ipoteza in care
persoanele obligate sd-qi actualizeze declaralia de avere incdlci
aceasti obligafie;

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o abrogarea articolului 37 carc incrimineazd, fapta de a publica sau

divulga conlinutul declaraliei de avere de cdtre persoanele care
primesc, pdstreazd sau delin astfel de declarafii, deoarece nu mai
corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenlei in
exercitarea func1iilor publice;

o a fost actualizat conlinutul declaraliei de avere gi s-a prev[zut

obligalia de depunere a unei noi declaralii de avere in termen de 30
de zile de la data intrlrii in vigoare a acestei legi.

O alti

reglementare se referi la asigurarea transparenfei gi

stabilitilii in mediul de afaceri. Principalele reglementdri vizeazd
asigurarea transparenfei in procesul de inregistrare a societdlilor
comerciale qi in intreaga activitate a acestora, precum gi evitarea
conflictelor de interese in cadrul operaliunilor efectuate de
societ6li1e comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea gi completarea Legii nr. 8711994 privind combaterea

evaziunii fiscale a apirut ca o necesitate impusd de noile cerinle ale
trecerii la economia de pia16 gi de procesul de privatizare a
unitl1ilor economice. Cregterea qi diversificarea continui a
agenfilor economici cirora le revin obligalii fiscale a fost insolitd 9i
de multiplicarea gi diversificarea metodelor gi ciilor prin care
acegtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor gi contribuliilor
legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigur[rilor sociale de stat gi altor bugete, chiar dacd au beneficiat
de facilitdli gi scutiri in perioada de inceput a funcliondrii lor.

De o deosebiti importan!5 sunt modificdrile legii in sensul

contracarlrii evaziunii fiscale rcalizate prin utilizarea in cadrul
lanfului comercial, de la producitor sau importator pdnd la
consumatorul final, a unor societSli comerciale care se sustrag

controlului fiscal datoritd nerespectdrii prevederilor

legale

referitoare la sediul social. De asemenea, au fost introduse unele

prevederi menite si combati producerea, comercializarea gi

utilizarea, in afara condiliilor legale, a documentelor cu regim
special, prin care, in multe cantri au fost realizate tranzaclli
3t0

Angaj area po liticd impotriva corupliei

comerciale nereale sau denaturate. ce au avut ca efect diminuarea

veniturilor impozabile qi, implicit, a datoriilor fiscale.
Sunt importante acele prevederi din proiectul de lege cu implicalii

in procesul de combatere a corupfiei, gi anume, modificarea gi

completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor
publici, adoptatd la sfhrqitul anului 1999, prin angajarcarispunderii
Guvernului in funcliune la acea datd.
in perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi gi p6ni
in prezent, in procesul de implementare au fost identificate o serie
de dificultili generate de imperfecliunea unor prevederi sau,
dimpotrivd, de inexistenla altora, fapt care a condus la
inoperabilitatea unora din dispoziliile legii.
Reforma administrafiei publice, in etapa actuall a guverndrii,
trebuie s[ rdspundd unor cerinle legitime ale societi]ii civile,
precum gi ale organismelor internafionale de a fi adoptate mdsuri
vizibile in plan legislativ gi institulional, in sensul combaterii
fenomenului de coruplie in rdndul funclionarilor publici.
Necesitatea alinierii, intr-un timp c6t mai scurt, la standardele
administrative existente in Uniunea European[, impune ca acliunile
de combatere a fenomenului corupliei sd fie concomitente cu
mdsuri care sd asigure profesionalizarea gi impa4ialitatea
serviciului public, optimizarea structurilor qi eliminarea birocraliei.
in acest context, situalia funcliei publice gi a funclionarului public
ca mijloace de acliune legald prin care administraliaiSi realizeazd
funcliile, in mod necesar trebuie sd constituie obiectul unor
propuneri de reglementare. Prin modificdrile gi completdrile aduse
Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor publici este
promovatd o culturd a serviciului public profesionist, de calitate,
capabil sd serveascd eficient gi competent interesele legitime ale

cetilenilor.
determinarea riguroasi a activititilor
publice,
funcliei
condiliile clare privind acordarea
corespunzitoare
statutului de funclionar public, precum qi o distribuire mai buni a

Se asigurl, totodati,

311

Adrian Ndstase

Spre normalitate

competenfelor gi responsabilitdlilor funcliilor publice, ceea ce

implicd clasificarea funclionarilor publici in trei categorii,
respectiv: inal1i funclionari publici, funclionari publici de
conducere gi funclionari publici de execufie. Sunt consacrate
norme speciale privind selectarea qi numirea in func1ii publice,
precum gi promovarea funclionarilor publici.

Aceste reglementdri au fost realizate pe baza unei ample

documentiri cu privire la statutele funclionarilor publici din state
membre qi din state candidate la aderare in Uniunea Europeani,
precum gi cu consultarea specialigtilor de la Uniunea Europeani.

***
Angajarea rdspunderii este un act constitulional al Guvemului, care
se desfbgoarl in cadrul unei proceduri parlamentare speciale. Dar
recurgerea la aceastd procedur6 poate avea drept consecinld
demiterea sa pe calea unei moliuni de cenzurd. Cu toate acestea,
Guvernul a considerat c6, prin obiectul sdu, proiectul de lege avdnd
o semnificalie cu totul deosebiti pentru societatea romdneascd sd
fie transmis, pentru observalii gi propuneri, partidelor reprezentate

in

Parlament, unor organizalii neguvernamentale implicate in

procesul de monitorizare pentru prevenirea gi combaterea corupliei,

mass-media, precum pi altor personahteli politice.

in urma examinirii propunerilor gi observaliilor a fost insugit un

num6r important de sugestii, care vizau introducerea unor
reglementdri pentru completarea gi corelarea textelor din proiect,
imbundtilirea unor solufii, unele clarificiri ale textelor cu caracter
tehnic, preclrm gi unele propuneri de ordin redaclional.

Dintre observaliile gi propunerile ftcute gi care au fost retinute in

proiect lin sd exemplific urmitoarele:

e
-

din partea grupurilor parlamentare ale PSD:

completarea gi modificarea mai multor prevederi din Legea nr.
3I/1996 privind societS,tile comerciale; in cazurile conflictului de

3t2

Angaj area

politicd impotriva coruptigL

interese in exercitarea demnitililor qi funcliilor publice sd fie avute

in vedere pi rudele de gradul I ale demnitarului;
- imbundtdlirea structurii organizatorice a Parchetului Nalional

Anticoruplie;

completarea declaraliei de avere cu o nou6 pozi[ie referitoare la

obligaliile pe care le are declarantul, cu o valoare ce

depa$e$te

10.000 euro.

o
-

din partea grupurilor parlamentare ale UDMR:

calitatea de ales local este incompatibili 9i cu calitatea de
aclionar la o societate comercial[ infiinfati de consiliul local sau
consiliul judefean;
- numirea inallilor funclionari publici sd se facd de cdtre primulministru, iar pentru directorii generali din ministere de c6tre
minigtri; secretarii generali ai prefecturilor 9i ai judefelor si fie
numili de ministrul administraliei publice, ca gi in prezent-

o
-

din partea grupurilor parlamentare ale PD:

orice persoand interesatd poate sesiza, in scris, prefectul in
legdturd cu actele emise sau incheiate de primari 9i viceprimari
care produc un folos material pentru acegtia, pentru soful siu ori
rudele de gradul I;

- alegii locali vor depune declara,tia de interese la secretarul

unitalii administrativ-teritoriale;
- reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitalile
privind funclionarii publici gi declarafiile de interese;
- poate face parte din categoria inallilor funcfionari publici
persoana care a absolvit programe de formare in domeniul
administrafiei publice organizate de Institutul Nafional de
Administralie, de alte institulii similare din strdindtate, precum 9i
de instituliile de inv6![mdnt superior din!ar6. Era o modalitate de a
evita un eventual monopol al institutului in legdtur[ cu aceastd
chestiune:

JIJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

funclionarului public de a fi membru al'nui partid

_posibilitatea
politic legal constituit, precum gi condiliile privind traniferul
funclionarului public.

din partea grupurilor parlamentare ale pNL au fost

preluate

unele texte, intr-o form6 reformulatl, cu privire la:

conflictul de interese:
transparen{a informaliilor referitoare la

bugetare

restante;

statutul funcfionarilor publici;

prevenirea gi combaterea criminalitdlii informatice;

a din partea Partidului Umanist din Romdnia:

- includerea infracliunii de gantaj in sfera infracliunilor de coruplie.

e Grupul parlamentar al PRM nu a transmis observafii.

o din partea societdlii civile:

- includerea Pregedintelui Romdniei in categoria persoanelor care

intrd sub incidenfa reglementdrilor privind conflictul de interese,
solicitati, de altfel, gi de pregedintele lirii;
- instituirea unor interdiclii pentru persoanele care exercitd o
demnitate sau o funclie publicd referitoare lautilizarea numelui, a
imaginii, vocii sau semniturii personale in orice formd de
publicitate a unui agent economic romdn sau strdin, a oricdrui
produs comercial sau a unei activitili care aduce profit, cu exceptia
publicitalii gratuite pentru scopuri caritabile;

instituirea unui registru special de eviden!6 denumit

declaraliilor de interese";

reglementarea incompatibilitdlii dintre calitatea

de

deputat,

senator, membru al Guvernului, cu statutul de membru al unui grup

de interes economic;

- si fie supuse declaririi bunurile gi serviciile primite cu titlu

gratuit, in cadrul unor activitili de protocol in exercitarea
mandatului sau a funcliei, a cdror valoare depiqegte, fiecare,
echivalentul a 300 euro.
314

Angaiarea po liticd impg1rivg s9rupl;ieL

o
-

din partea mass-media:

eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea 9i

funclionarea Gitrzii Financiare;
- Codul de conduitd a funclionarilor publici.

Vreau sb mullumesc tuturor acelora care ne-au

transmis

propunerile lor.

Guvernul a luat act de declaraliile critice ale unor lideri ai

partidelor din opozilie care incearci mai curdnd tergiversarea
adoptdrii acestor reglementdri, decdt perfecfionarea 1or. Noi suntem
conqtienli ci acest text nu este perfect, qtim acest lucru, 9i vom
lucra impreund cu cei care vor dori s6-1 imbunitSlim in perioada
urmitoare, dar au trecut prea mu{i ani in care nu am luat mdsurile
necesare. Era nevoie sd dim un semnal foarte clar gi pentru clasa
politicd gi pentru societatea romdneasci gi pentru partenerii noqtri
din afard.

Sigur cl am deranjat foarte multe persoane, suntem conptienli'

Unele din acestea incearci, prin intermediari, sd blocheze aceasti
lege sau si o intdrzie. Nu ne mai putem permite a$a ceva. Este un
moment important gi dacl nu vrem ca lucrurile si iasl de sub
control sau s5 ajungem la situalii extrem de complicate, cum au
fost qi cum este, in continuare, cea din Serbia, ca sd dau un singur
exemplu, va trebui sd 1u6m mdsurile necesare in acest moment.
Sigur, vom putea lucra impreund, in continuare, pentru a
imbundtSli aceste texte. $i, de aceea, m[ intreb dacd nu cumva
unele dintre disculiile de proceduri nu ascund mai curdnd dorinla
de a impiedica adoptarea pe fond a reglementdrilor din aceastS
lege.

Dupi cum lesne se poate observa, in ansamblul sdu, acest proiect

de lege care vizeazd aprofundarea activitdfilor de prevenire gi
combatere a corupliei este deosebit de complex, urmirind o tratare
coerent[ qi cuprinzdtoare, mai ales in acele sectoare ale vielii
sociale gi economice in care s-a dovedit cI actele normative au fost
deficitare, neclare sau neadaptate integral realit5lilor romdneqti'
315

Fird indoiald", ar fr fost de dorit ca un act normativ de o asemenea

importanli s5 fie supus dezbaterii in parlament, insd la fel de
evident este gi faptul cd nu mai dispunem de timpul necesar unor
astfel de dezbateri, care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu
consecinle nefaste pentru evolufiile politice din pri, in contextul
proiectelor pe care le avem impreuni, le-am definit gi le suslinem
impreund pentru integrarea europeani.

RomAnia aintilrziat prea mult, mai bine de un deceniu, s6 adopte

in vederea prevenirii qi combaterii corupfiei.
Aceste intdrzieri se rdzbund in prezent qi ne pot aduce prejudicii
deosebit de mari, nu numai in planul acliunilor privind integrarea
europeanS gi euroatlantici, ci, mai ales, in domeniul agezirii vielii
$i activitdlilor economico-sociale pe temelii sdnitoase, in folosul
nostru, al tuturor cetifenilor Romdniei.

mlsuri hotdrdte

Guvernul are voinla politicd gi capacitatea de a aplica prevederile

cuprinse in aceastd lege, fiind hothr6t si-gi asume rdspunderea in
fala plenului celor dou6 Camere ale Parlamentului, in deplinul
respect al prevederilor constitufionale.
Lupta impotriva corupliei nu este apanajul unui partid, ci reprezintb
unul dintre domeniile de acliune care ar trebui s[ ne pund de acord
pe to!i.
,,Romdnia curatd" este in interesul futuror. Acesta este mesajul
principal pe care doresc s[ vi-l impirtdgesc astdzi. $i dacd, ?ntradevir, il inlelegem gi credem ci putem face ceva impotriva
corupliei, atunci dafi-mi voie sd vi spun cd mi bazez nu doar pe
acordul, dar gi pe suportul dumneavoastrd, indiferent de partidul pe
care il reprezentali. A trecut vremea simplelor declarafii. Este
timpul faptelor pentru toli cei care igi unesc eforturile in vederea
integrdrii euroatlantice a Rom6niei. Nu de mult timp, domnul
Robertson, de la aceastd tribun6, ne atrdgea atenlia asupra
necesitilii de a da un semnal foarte clar in aceastd privinld. Daci

dorim ca obiective pe care

ni

?ndeplineasci, este nevoie nu doar

3t6

le-am propus chiar sb se

si vorbim despre ceea ce ar

Angaj area po liticd impotriva corupliei

trebui sd facem, ci chiar sI facem ceea ce gtim cd trebuie si facem.

Pentru aceasta, trebuie s5 ne desprindem de trecut, de mentalitdlile
care de-at0tea ori au afectat destinul l6rii. FSri fransparen!6,
asigurarea unui mediu de afaceri modern gi stdvilirea fenomenului
de coruplie, ne marginalizim singuri.
Prin angajarea rdspunderii in qedinla de astizi, Guvernul igi afirmd
hotdrdrea de a-qi continua mandatul de incredere acordat in
decembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege
pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rispunderii sale
politice, Guvernul a pus Parlamentul in fa{a unei alternative: fie s[
menlind in funclie actualul Guvern, accept6nd proiectul de lege
prezentat, fie sd se incerce demiterea sa, retr[gdndu-i increderea
prin inilierea unei moliuni de cenzur6.
Sunt ferm incredinlat c5, prin adoptarea qi aplicarea riguroasl a
acestei legi, Romdnia va face un semnificativ pas inainte in direclia

consoliddrii statului de drept, a instituliilor acestuia, precum gi in

vederea modernizdrii de ansamblu a societSlii noastre, in

concordanld cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea

incd din decembrie 1989.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca, in

mod obiectiv, ofensiva anticoruplie pe care Guvernul a declangat-o
cu toat[

t[ria in

acest moment.

V6 mulpmesc pentru atefiia acordati qi cred cd Dumneavoastri,

stimafi colegi, veli susfine Guvernul in acest important demers
legislativ.

ORIZONT 2025I
(mai 2003)
arcina noastr6, astdzi, este ingrat6, pentru c6, practic, vrem sd
construim o strategie pentru 6 cicluri electorale, daci nu
modificdm Constitulia gi durata unui ciclu electoral. Din acest
punct de vedere, este important si vedem cum putem sd impliclm
factorii politici semnificativi pentru urmitoarele doui decenii qi
mai bine, astfel incdt ceea ce vom creiona noi, nu neapdrat sd le fie
opozabil, dar sl fie acceptat de acegtia, pentru c5, altfel, riscdm sd
se intdmple ceea ce, de obicei, s-a intdmplat in ciclurile electorale
care au trecut: si avem o evolulie in linie frdntd, fiecare nou
Guvern dorind s6 introducb in programul siu de guvernare alte
prioritdli, alte orientdri. in felul acesta, ar putea sI existe riscul ca
rtrc
noli sE finalizdm o strategie anul viitor, cdnd se incheie ciclul politi
in Romdnia, pentru un nou ciclu politic, in care forfe politice care
se vor considera, eventual, neparticipante - nu vreau sd sugerez cd
vom pierde alegerile, dar, dacd acest lucru s-ar intdmpla, riscdm,
daci nu gtim sd construim foarte bine acest dialog, catoatil munca
si fie inutil6, pentru ci ar putea sd spuni cei care vor veni dup6
aceea, eventual, ci ,,lucrarea pe care ali ficut-o nu ne este
opozabild,, vedem altfel lucrurile, vedem altfel din punct de vedere
tactic acfiunea noastrd gi poate chiar gi obiectivele pot sd fie
gdndite in alt sens".

De aceea, eu a$ wea si subliniez, in primul rind, nevoia implicdrii

cit mai putemice a factorilor politici in aceasti operaliune. Factorii

Discurs rostit cu ocazia participdrii

RomAniei
318

la

lansarea ,,strategiei de dezvoltare

Oizont 2025", Palatul Cotroceni, 2l mai 2003.

durabili

Orizont 2025

executivi sunt importanli, dar ei, pdn[ la urmd, sunt legali de ciclul

electoral. Probabil ci sarcina Guvernului nostru este cea mai

simpld, pentru cf, noi, intr-un fel, vom veni la sfhrgitul primului
ciclu electoral din acest mileniu gi, practic, aceasti strategie nu mai
are cum sd ne fie opozablld, dar este interesant de vizut ?n ce
misuri ceea ce am frcut in acegti ani poate si fie acceptat gi de alte
partide gi poate si constituie un fundament pentru interese
acceptate ca fiind interese comune. Aceastd operaliune mi se pare
cea mai dificild, fiind vorba de felul in care vom cupla programele
guvernamentale cu un metaprogram cuprinzdnd aceast[ strategie,
care sd aibl capacitatea de a mobiliza resursele intelectuale, pe de o
parte, gi, pe de altd parte, resursele politice existente in !ar6.

Am subliniat

aceste aspecte inainte de

a face alte

comentarii,

pentru c5, in mod evident, acliunea de elaborare a strategiei pdnd in

2025 nu va putea sd inlocuiascd programul de guvernare pdnd la
sfrrgitul acestui ciclu electoral, iar dacd nu este suficient de bine

construitS, ea nu va putea sd
pentru viitoarele guvemdri.

fie nici micar un instrument util

De aceea, consider cd aceastd iniliativa a domnului Pregedinte este

deosebit de importantS, extrem de utilb, pentru cI ne obligd si
gdndim dincolo de ciclurile electorale carela noi au reprezentat,in
aceastd perioadd de tranzilie, linia orizontului gi consider ci este
important pentru noi to{i sd vedem interesele majore. Iat[, spre
exemplu, pentru primele doul cicluri electorale din acest mileniu,
obiectivul nostru este integrarea in Uniunea Europeani. Putem sd
observlm, de pe acum, anumite aspecte interesante. Printr-o

comparalie a indicatorilor economici, putem sd observdm cd

venitul pe locuitor la nivelul Romdniei, acum, este mai ridicat
decdt cel pe care Grecia sau Spania l-au avut in momentul in care
au inhat in Uniunea Europeani.

Este un element interesant pe care, poate, nu gtim suficient s6-l

explicdm

in

eforfurile noastre politice de integrare acum in

Uniunea European[, dar vom avea mai mult de un ciclu electoral,

sau aproape un ciclu electoral, pentru a pregdti aceast[ integrare,
319

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

pentru a contura misurile care pot

fi

insumate, astfel incdt

sd

producd rezultate.
Pe de altd parte, vom avea anul 2004 ca un an de compresie in care

va trebui sd rezolv[m nenumirate elemente care lin de ciclul

electoral, vom avea mai multe runde de alegeri, dar, in acelagi

timp, anul 2004 este anul esenlial pentru realizarea obiectivului
nostru in 2007, fiindcd, daci nu incheiem negocierile in 2004,
atunci este foarte posibil ca obiectivul din2007 si nu poatd sd fie
atins in al doilea ciclu electoral.

$i aici avem foarte multe probleme, pentru c6, in felul acesta, ceea
ce inseamnd obiective sociale tactice, ceea ce inseamni obiective
economice, fie legate de dialogul cu Fondul Monetar Internalional,
fie de Uniunea EuropeanS, fie propriile agteptdri, pot s5 genereze
numeroase disculii, unele dintre ele cu partenerii sociali.
Sunt foarte multe lucruri de spus. Am un text destul de lung pe care
l-am pregitit cu atenlie gi sunt multe elemente care !in, pe de o
parte, de ceea ce s-a intimplat in acegti doi ani, pe de altd parte, de
tendinlele care au aplrut in aceastd perioadd. Sunt anumite
elemente pozitive, sunt altele care ne creeazd anumite ingrijordri unele au fost prezentate de domnul Pregedinte - altele ar putea sl
fie examinate in continuare.

Dar, ceea ce este foarte sigur este c[ avem nevoie, pe de o parte, de

o analizd inteligenti din punct de vedere conceptual, privind felul
in care putem sd intrdm intr-o zoni a dezbaterii. care line gi de
mondializare, pdni la urm6, gi de modificirile structurii globale,
inclusiv din punct de vedere economic. Noi ne propunem sb gtim
felul in care vom evolua pdnd in anul2025, dar avem dificultili sd
gtim care va fi preful petrolului peste trei luni. Aceste
imponderabile care pot afecta unii dintre factorii de cregtere pot si
ne pun[ anumite probleme, pe termen scurt sau pe termen lung.

De aceea, va fi nevoie de foarte multd flexibilitate. in acelagi timp,

este important sd avem anumite principii, sd recunoagtem impreund
anumite repere pe care sd le considerim a fi esen{iale. Fukuiama
320

Orizont 2025

spunea

cd via\a intemalionali este mai mult o problemi

de

economie decdt una de politici. Probabil cd are dreptate, pentru c6,

in mare misurd, conflictele internafionale, disputele care existl in
momentul de fala in redefinirea hdrlilor strategice mondiale lin mai
mult de aceastb nevoie de revigorare a pielelor, de dobdndirea unor
resurse. Din acest punct de vedere, sigur cI va hebui sd revedem
impreund felul in care ne vom miqca pe piala internS, in economia
intern6, dar, in acelagi timp, va trebui sE vedem foarte atent cum
vom proiecta relaliile noastre externe viitoare.

Se discutd foarte mult despre cre$terea economicS, gi pe buni

dreptate. Creqterea economicd ofer6, ftrd indoiald, gi un anumit tip
de legitimitate intern6, dar gi un anumit tip de credibilitate externd,
gi fird ?ndoiali cd va trebui sI linem cu din{ii de aceste ritmuri de

cregtere, care ne permit si intrdm intr-un dialog pozitiv, in care vor

exista destul de puline vulnerabilitdli in ceea ce privegte perceplia
fatp de Romdnia. Trebuie si fim ins[ congtienti ci in relalia extemi

vor exista incl mai mul1i ani momente gi teme in care se vor
identifica anumite tipuri de vulnerabilitSli care si ne poati fi
ridicate in cadrul unor negocieri mai ample. Nu vreau s5 intru in
detalii, dar iati chiar o temd imediatd, relatia noastrd cu Fondul
Monetar Internafional. Probabil cd in octombrie vom incheia
acordul stand-by. Pentru perioada urmitoare vom incheia un nou
acord cu FMI, vom intra, eventual, intr-o formul6 de consultare pe
baza articolului 4? Care este cea mai bun[ formul6? incep de
m6ine si aparl, gi in fiecare zi chiar, rdscruci la care va trebui si
decidem cum vom merge mai departe qi acestea vor reprezenta
pentru noi toli teme de reflec{ie gi momente de responsabilitate.
Este important, pe de altS parte, sd inlelegem ci sunt foarte multe
componente ale trar:.ziliei asupra cirora am pus accentul in acegti
ani gi care, practic, s-au consumat sau care nu mai sunt relevante.
Privatizarea a fost o astfel de tem[. Este aproape evident cd,
incepAnd de anul viitor, aceast[ temd aproape cd nu va mai conta.
Cele mai multe dintre privatizdri s-au incheiat, mai sunt cdteva zeci
de fbcut - nu vorbesc de segmentul energetic - ci vorbesc de ceea
321

Adrian Ndstase

ce

- Spre normalitate

reprezeria portofoliul Autoritdfii pentru Privatizare

$i

Administrarea Participa\iilor Statului. $i atunci, este sigur ci va

hebui s[ punem accentul in mult mai mare misurd pe investiliile
green field, pe investiliile directe, pe ceea ce va insemna, intr-un
fel, gi o responsabilitate pentru noi de a gdndi un nou tip de
industrie, pentru cd, privatizarea, in mare mdsur6, a insemnat
preocuparea noastrd de a petici modelul economic de dinainte de
1989. Privatizarea unei fabrici sau unui complex siderurgic
inseamnd si ai in continuare o fabric6, un complex, o tzind, o
societate care se ocup[ de produse siderurgice. Schimbarea de

proprietate nu ii schimbi profilul, dar zonele de profit s-au

modificat, ele intrd in mult mai mare mdsurd pe zona serviciilor, pe
zone neconvenfionale sub aspectul modelului industrial anterior.
$i, din acest punct de vedere, privatizdrile au reprezentat o capcand
pentru noi, fiindcl noi am pus accentul in mai mare mdsurd pe
pistrarea locurilor de muncd, pe conservarea locurilor de muncd in
anumite segmente industriale cu rentabilitate mai mic5, cu
profitabilitate mai micd in noua formuld economicd mondiali. De
aici, numeroase concluzii pe care va trebui sd le tragem.

Mai existi un stereotip pe care noi l-am folosit foarte mult in

aceastl perioadi, restituirea proprietSlilor. Am dezbdtut-o 10-13
ani, vor fi probabil 15 ani in care aceasti temd a apdrut in mod
redundant ocupdnd foarte mult din energii gi din timpul nostru.
Probabil cd vom fi capabili s6 incheiem gi acest capitol de restituiri.
Sigur, nu vorbesc inci de ceea ce va ?nsemna din punct de vedere
financiar povara pentru guvernele care vor veni gi care vor trebui
si acopere o anumiti parte, o parte importantd din despdgubirile
care se vor acorda pentru cazurile in care nu se vor putea face
restituiri in naturd. Aceste lucruri vor reprezenta elemente de
configurare gi de ingrijorare din punct de vedere financiar, dar gi
elemente importante, factori pozitivi, pentru c5, avdnd mecanismul
de proprietate clarificat, sistemul de proprietate, investiliile directe,
investiliile proprii vor fi mult accelerate.

Orizont 2025

existat in perioada de trarzilie multe rezerv[ din partea

investitorilor strdini qi, sd recunoa$tem, una dintre marile probleme

- vorbea domnul Pregedinte despre modelele de cregtere bazate pe

diverqi factori - investiliile shdine au reprezentant in acegti 13 ani
mai pulin de 9 miliarde USD, or, de aici, una dintre problemele
noastre gi unul dintre obiectivele posibile: accelerarea pe aceastd"
zon6. Dar iatd, lipsa unor clarific[ri in zonele de proprietate gi alte
elemente au determinat aceste evolulii.

Aveam destul de multe lucruri de spuspro domo despre guvernarea

noastri care, aga cum gtili, arealizat foarte multe lucruri bune, dar
nu vi le spun, pentru cd le cunoapteli, le fieifi $i le apreciafi. Dar s6mi dali voie totugi sd vi mai spun cAteva g6nduri pentru viitor gi in
legdturd cu ce noi considerdm ce este important si facem.

Sunt diverse programe, planuri pe care vi le vom pune la

dispozilie, pentru c5, intr-un fel, pe termen scurt, orice efort de
construire a unui fundament pentru strategia aceasta pe termen
lung trebuie si lind seama de anumite repere pe care noi, mai bine
sau mai rdu, le-am realizat in aceqti ani. Este vorba, pe de altd
parte, de o seamd de angajamente pe care noi le-am luat in relalia
noastrd cu Uniunea EuropeanS. Este vorba de negocierile pe cele
30 de capitole. La 17 dintre ele deja am incheiat aceste negocieri,
dar lunile urmdtoare vor fi esenliale, vom bate in cuie aceste
capitole, care vor deveni ele insele, pdnd la urm6, parte dintr-un
angajament gi deci o parte a unei strategii pe termen lung de care
noi vom fi in mai mare misuri rbspunzitori, dar care vor impune
cumva anumite linii de acliune qi la nivelul guverndrilor viitoare.

Iatl deci nenumirate

constringeri pentru programul, pentru

strategia de dezvoltare pe oare o vom realiza. Guvernul doregte

sl

participe in mod activ, prin membrii sdi, prin structurile sale, la

aceastd evaluare gi la aceasti cuantificare, pentru cd este clar cd
orice proces serios de denoltare semnificativb nu poate fi realizat
in interiorul unui ciclu electoral. Cine gdndegte in felul acesta
grc$e$te. $i am v62t, de altfel, toate istoriile de succes in anumite

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

!6ri pe care uneori le dlm drept exemplu s-au bazat pe serii

lungi, pe perioade de cregtere coerente.

fi important pentru noi si vedem cdteva teme

care vor fi esenliale pentru perioada urmitoare, de exemplu,
sectorul energetic. Dacd pe anumite zone politicile noastre
sectoriale pot sd aibl in vedere perioade mai scurte, este clar c6
unul dintre domeniile cele mai importante intr-o strategie pe
termen lung trebuie sd fie legat de sectorul energetic, investitiile
necesare, anvergura lucrdrilor, implicaliile din punctul de vedere al
suportului pentru dezvoltdri industriale. Toate aceste lucruri ne
Sub acest aspect, va

creeazd" o responsabilitate de a acliona

in comun pe acest domeniu.

Cercetarea la noi - este bine cd a plecat domnul pregedinte al

academiei - are nevoie, indriznesc sd spun, de o atenlie deosebitd.

Noi pornim, in prea mare mlsuri, de la preocupirile

gi

specializirile cercetitorilor nogtri pe care ii incurajdm s6-qi

petreacd timpul cdt mai util pentru a produce inzona pe care ei o
cunosc un anumit produs care, adeseori, nu are nici o legiturd cu
nevoile imediate ale instituliilor noastre. Sigur, existl in orice larb
o zon6, a cercetbrilor detagate, a cercet[rilor fundamentale, dar va
trebui sd gdndim pentru viitor felul in care factorul uman, in primul
rdnd in zona aceasta a inventivitilii, a creativitbfii, poate sd
insemne pentru Romdnia, cum a insemnat intotdeauna, un element
de plusvaloare, un element comparativ avantajos in relalia cu alfi.

Apoi, eforturile de a aduce tehnologii noi, eforturile legate de ceea

ce inseamnl - am spus uneori, poate cu o formulS mai pulin
inspiratd - reindustrializare, dar trebuie sd vedem impreuni care
sunt zonele pe care sd le incurajdm, care sunt aborddrile pe care si
le avem fu6 de anumite evolufii, tendinle. Dau un singur exemplu,
lohn-ul. Il vom incuraja sau incercdm sd-l descurajdm, incerclm
si-l domesticim, incercdm sd introducem in procedurile de lohn pe
orizontald componente romdnegti care sd elimine ceea ce este de
fapt o dublS contabilitate de export-import gi care uneori ne
deruteazl? Sunt foarte multe semne de intrebare, sunt foarte multe
teme pe care vom putea si le discutim, si le vedem, dar este clar
5Zq

Orizont 2025

cd zona serviciilor, zona telecomunicaliilor vor

reprezenta in
pentru
viitor. Aga cum - gi aici
continuare domenii de accelerare
sunt absolut de acord sau qi aici sunt de acord cu domnul
Pregedinte Iliescu - in legiturd cu importanla infrastructurilor, dar
va trebui sd decidem, pdnd la urmi, mergem in continuare pe o
anumitd filozofie legati - spun la intdmplare - pentru autostrlzi
viniete, sau constatim cI aceastd formuli nu poate sd ne ducd gi nu
ne-a dus, trebuie s6 recunoagtem, la reztltate,,spectaculoase" in
aceastd perioadi, ca si exprim o formuli in care, fbrd indoiald, afi
observat gi niqte ghilimele. Este evident cd trebuie sd revedem
abordarea noastri gi poate ci formulele de taxe de drum, formulele
de BOT - bild operate transfer - vor fi cele care sd ne ajute s[
demardm anumite proiecte.

Nu intru in amdnunte, dar vreau sI gtifi ci ne preocup[ gi pe noi

aceste lucruri, in mare misur6, cdutim surse de finan{are. Nu ag
spune ci incerclm s[ eluddm infelegerile cu Fondul Monetar
Intemafional, degi ne-ar pl6cea, in anumite situafii. Problema
garanfiilor suverane este, pdnd la urmd, constringerea principald
pentru a investi in infrastructurd gi nimeni din afari nu investegte in
infrastructurd in mod semnificativ ftrd sd aibd garantia statului, dar
astfel de garanlii pe cuantumuri foarte mari ar reprezenta o
presiune deosebiti asupra deficitului bugetar, cu efecte asupra
elementelor care lin de rata inflaliei gi, ?n general, aspecte care lin
de factorii macroeconomici. Acestea sunt anumite constrdngeri pe
care le avem.

Am pornit, am avut anumite dificultSfi, avem anumite dificultIfi,

trebuie s5 incercim si gdsim cele mai bune solufii. Am spus in
glumS de eludarea inlelegerilor cu Fondul Monetar Internafional.
Vreau insd sd spun ci avem nevoie s[ ciutEm flexibilitate in
relaliile noastre cu organismele internafionale, pentru cd avem
nevoie de sprijinul lor gi avem nevoie de finanliri externe pentru
aceste proiecte gi putem si le oblinem.
Zilele trecute, a venit cineva la noi la Guvern cu o oferti, care cred
se va materializa, de 800 milioane USD, pentru un segment de

ci

325

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

autostrad5, deci finanlare pe un segment important, dar care ne va

obliga s[ modificdm felul in care privim chestiunea taxelor qi a
recuperirii, de fapt, a investiliilor in acest domeniu.
Sunt aspecte care probabil cd, ar fi meritat discutate - pe domeniul
inv6!6mdntului, de exemplu, gi vor fi discutate, pentru cd, in
definitiv, astdzi nu facem decdt si lansim aceastd dezbatere, dar va
trebui si vedem, de asemenea, problemele de la nivelul gcolii. Dau
un singur exemplu. Noi, in aceqti doi ani qi jumitate, ca si ne
liudIm, vorbesc de Guvern, am construit 820 de qcoli. Este in
ordine, este bine, dar, din punct de vedere al programelor, ce se
intimpl[? ObservSm foarte clar: copiii nogtri sunt exceplionali la
olimpiade gcolare, sunt insi mult mai pulin performanti in
facultate, in momentul in care trebuie si intre in zonele de
competifie maxim[. De ce?

Trebuie s6 ne punem intrebarea, si vedem ce se intdmpl[ in alte

!6ri. in Anglia, spre exemplu, primele doui clase ale liceului sunt
folosite pentru educafie general[, se dau examene la materiile
respective. ln ultimele doui clase, acolo nu se mai fac dec6t 5-6
materii care sunt pregdtitoare pentru universitate, pe o zond pe care
fiecare qi-o acoperd. Clasele sunt mult restrdnse, pdnlla 10 elevi, gi
aga

mai departe. Poate sunt gi alte modele in Europa. Noi mergem

pe acelagi model care a fost un model de succes inainte de 1989,

care ne-a permis un anumit tip de educalie, dar oare suntem

pregbtifi si intrSm in Uniunea Europeani sub aspectul libertdlii
fo4ei de munc6? In cdliva ani vor veni in Romdnia, fbrd sd mai
aibi probleme pentru a se angaja, absolvenli din celelalte ldri
comunitare. Atunci vom avea cu adevdrat probleme gi dac[ nu gtim
si ne adaptim sub acest aspect vom avea dificultili.

si le vedem cu maximl atenlie gi

vreau sd vI asigur ci noi vom incerca si sprijinim punerea in
discufie gi ciutarea soluliilor pe aceste domenii. Nu vreau sd vd
plictisesc, sd vd spun politica noastri in materie de parcuri
industriale, dar este evident c[ trebuie s[ ne schimbim abordirile
din multe puncte de vedere. Este clar cd nu mai putem sdnebazdm
Iat6 probleme pe care va trebui

326

Orizont 2025

foarte mult pe come4, mult mai mult ar trebui sd discutdm despre

investifii. IatS o intrebare: cdte societili mixte cu capital romdnesc
existi in !6rile din apropiere sau in ldrile mai indepirtate? Foarte
puline dintre societSlile romdnegti au reugit si inleleagi faptul ci,
adeseori, este mai util s5 faci o societate mixti cu o societate
local6, pentru a avea acces la resurse gi pentru a vinde pe piala
respectiv[ dupi aceea, decdt sd faci export de produs finit.

in

mare mdsur6, exporhrrile noastre sunt inc6, pe anumite

segmente, exporturi de resurse. Este o problem6 importanti pentru

c6, gi din acest punct de vedere, va trebui si vedem ce se intdmpld.

Aga cum va trebui si vedem din punct de vedere al construcliei

economice. La inceput, vI aduce,ti aminte cind trebuia s[ spargem
complexurile mari, industriale, se spunea ,,Romania: small and
beautiful". Toate intreprinderile trebuia sd ajungl si fie mici, sd fie

eficiente, iar aceste intreprinderi mici acum sunt incapabile sd

exporte sau si aibd reprezentare in strdinitate, dar este gi
mentalitatea romdneascd. O intreprindere existentii mai curdnd se
mai sparge in doud decdt si se uneascS cu alti firmd de profil
pentru a crea o masd critici pentru exporturi mai eficiente.

Va trebui sd discutim gi aceste aspecte, s[ inv6]im de la a[ii, nu

trebuie, de fiecare dat6, sd inventdm roata. Nu vreau s[ continuu cu
aceste teme care, in definitiv, vor forma substanla dezbaterilor
noastre viitoare. Vreau sd vd asigur, inc[ o datl, stimali colegi, cd
vom face tot ceea ce line de noi pentru a sprijini aceastd incercare
de modernizare conceptuald gi de eficienti politic6 pe termen lung.

Vi

mulEumesc pentru atenlie!

32'1

TINERII $I POLITTCA1
(mai 2003)
T a sosirea in Sibiu am primit o carte a Ioanei Blaga I-tPseudoaforisme -, am r[sfoit-o in minutele acestea pe care le-

am avut la dispozilie qi am gdsit un ,,pseudoaforism" interesant, la

care m-am gindit in timp ce ii ascultam pe colegii vogtri mai
devreme: ,,Ldsali-md sd vorbesc despre adevdr, nu sd-l spun",
intrebdn-du-md cum sd abordez comentariile pe care urmeazi sd le
fac, ce inseamnl de fapt adevlrul in ideologie, adevdrul in politici

gi daci nu cumva adevirul este el insugi in aceasti zond

construcfie, o construclie la care particip6m gi noi. Dar nu vreau

si

intru intr-o disculie poate prea teoretici, cu atdt mai mult cu cdt
cred ci aceastS intdlnire are un sens gi o semnificalie practicd
deosebite la acest moment al ciclului electoral.

Nu cred ci trebuie si mai aftm cd m5 simt foarte atagat

de

proiectul de revigorare a activitilii tineretului din partid. impreunl,

am lansat acest proiect gi il consider unul vital pentru viitorul
partidului nostru. imi aduc aminte, in urm[ cu 13 ani, cdnd s-a
creat FSN, nu se punea problema unei organizafii de tineret, pentru
cI atunci structura politici ce se crea se raporta la un orizont de
timp foarte scurt, avea de rezolvat nigte probleme urgente. Un
partid important ins6, un partid care nu reprezintf doar o platformd
pentru alegeri, ci o expresie a unor convingeri ideologice qi a unei
voinfe de actiune pe termen lung, presupune insd o conviefuire in
interiorul sdu a numeroase generafii. Din acest punct de vedere, un
partid important este construit, el insugi, pe modelul de gtafetd. Dar

Discurs rostit la Congresul Tineretului Social Democrat, Sibiu, 24 mai 2003.

328

avem responsabilitatea, noi cei care putem sd

nivelul partidului, in primul rdnd, de a

lu[m deciziile

la

ptegdti partidul pentru

perioada urmdtoare.

Este important, atunci cind un jucitor pe teren s-a accidentat,

atunci cind e nevoie de o strategie adecvatd unei alte situalii, si
gdsegti de indat[ rezervele de care ai nevoie. Unde pot fi pregitite
aceste rezewe? in fotbal - Cozmin probabil ne-ar explica mai bine
aceste lucruri - se pot face transferuri de jucitori, se pot aduce
jucitori din striindtate. in politici, dacd vrem sd fim serioqi, trebuie
s[ ne pregitim noi ?ngine aceasti rczewd" gi, in plus, avem gcoli de
ucenicie in care, cu adevdrat, trebuie sd pregitim cadrele noastre.

De aceea, organizalia de tineret este atdt de important5' Sigur,

absorbili de fiecare datd de priorit5lile clipei, avem tentafia sd ne
ocupim mai curdnd doar de ziua de ast5zi sau de ziua de mAine,
uitdnd c[ responsabihtA!ile noastre merg cu mult dincolo de
ciclurile electorale. Dar, de aici incepe responsabilitatea noastri cu
adevdrat, pentru c6, la nivel teoretic, toat6 lumea este de acord cu
ceea ce am spus mai devreme, insl apare capcana procentelor,
capcana formulelor impuse, a dreptului autoasumat gi, din acest
punct de vedere, bineinleles cd riscim sd d6m peste cap o strategie
care poate sd aib6 sens, dacd nu tratim cu adev6rat, intr-un mod
serios gi responsabil, ceea ce ne revine.

in plus, dafi-mi voie s6 vi spun cd este nevoie de cunoaqterea vielii

reale, este nevoie de foarte multd experienfl. Noi nu pomim cu
organizalia de tineret, nu facem o cruciadl in care construim o lari
de la zero. Existi o continuitate a problemelor, aga cum existi o
continuitate pentru succesiunea soluliilor gi, din acest punct de
vedere, este esenlial ca voi sd vd raportali direct la aceastd realitate,
pe care o imbundtifesc sau pe care o afecteazd uneori colegii de
partid, gi si venili in dezb4tere cu variante care si fie utile in
bitilia noastri politici. in plus, este nevoie sd adiuglm
cunoagterii, studiilor, valorilor date de masterate gi doctorate o
cunoagtere nemijlociti a ceea ce se int6mpld in jurul nostru. Noi nu
vrem sd construim o organizalie de tineret doar pe un segment al

luptelor. Este important ca organtzalia de tineret a partidului nostru

sd incerce si acopere toate segmentele valorilor pe care noi le
promovdm.

Probabil cd la o reuniune a Consiliului nalional al pSD, in luna

iunie, vom aborda aceasti problemd, pentru c6 noi, ca partid, gi mai

ales la nivelul Guvemului, a trebuit sd trati,m nu problemele

specifice dezbaterii ideologice europene, cu separdri de stAnga qi
dreapta, social-democrafie gi liberalism, a trebuit s6 tratim
problemele vanziliei din Romdnia, care necesitau uneori solulii nu
neapdrat legate de suporful nostru ideologic. Ne-am ocupat
probabil mai mult de problemele proprietdlii - restituiri, privatizdri
qi aga mai departe - decdt de problemele muncii, cum ar fi trebuit
in mod firesc s[ faci un partid social-democrat. Ne-am ocupat mai
mult de reforma economici decdt de reformele sociale. Ne
indreptim spre sfrrgitul acestei perioade de trar:zi[ie.
Este important, din punct de vedere al platformei noastre viitoare,

al acliunii noastre politice viitoare, si ddm mai multd atenlie

acestor valori qi sd reafirmlm opliunea de stAnga a partidului
nostru, nu numai in termeni de acliune politicd, dar gi in termeni
ideologici.

Am fost zilele trecute in Germania, la o frumoasd sdrbltoare a SPD

- AA de ani de la crearea sa. Este interesant c6 aceasti dezbatere,
aceastd aniversare are loc nu doar pentru a marca tradiliile gi
rdddcinile deosebite ale social-democraliei gerrnane, dar gi ca o
avanpremierd, la dezbaterile din congresul extraordinar al SPD,
care va avea loc la 1 iunie, cdnd va fi discutatd platforma 2010 - un
proiect destul de contestat in interiorul partidului gi care a
evidenliat trei direcfii principale de acfiune. Nu am si vd relin
acum atenlia cu aceste elemente, dar, iati,la nivelul unui partid
social-democrat dintr-o lari bine agezati., aceste probleme de ordin
practic, dar gi de ordin teoretic, rcapar ca nevoie de a crea un

gi pentru acliunea
guvernamentalS. Germania a oblinut foarte mult, a cdgtigat foarte
mult in acegti ani, dar anul acesta riscd s[ aibl o cddere economicd
indreptar pentru activigtii partidului

330

de 2o/o. Aceste elemente, aceastd situalie economicl presupun o

abordare oarecum radicali, cu accent pe cregterea economici 9i,
deci, pe schimbdri economice care nu intotdeauna sunt extrem de
agre{te de citre sindicate. Aceasta este una dintre problemele de
eienp in dezbaterea pe care Gerhard Schroeder a realizat'o prin
dezbatei in teritoriu, in mai multe locuri, qi care se vafrnalizala
congresul extraordinar al SPD.
V-am spus aceste cuvinte pentru c[, in definitiv, adevdrul nostru
ideologic se leagd de un adevir al concetdlenilor noqtri) care
privesc lucrurile prin prisma unor frustriri, a unor nemulEumiri
acumulate gi intotdeauna linta nemulgumirilor este Guvernul actual,
indiferent dac[ unele dintre cauze, sau toate, in anumite situalii,
sunt in afara acestui ciclu electoral. Noi avem responsabilitatea de
a cduta solu,tii, indiferent de momentul in care au fost generate
problemele respective. Este nevoie si introducem in sistemul
nostru politic, in permanen!6, adrenalind, o stare de veghe, o stare
de atenlie, disponibilitatea de a veni cu inventivitate Pi solulii noi.
Blazarea,lipsa de iniliativd reprezinti probabil factori care ne pot
afecta in competilia politicd intem6. PAni acum am reugit - venind
in permanenlI cu programe noi, cu solulii, cu aborddri noi - sI
impunem agenda politicd, agenda dezbaterilor politice.
De aceea, este nevoie, in perioada c&te va urma, s[ ciutdm soluliile
de revigorare politic[ gi guvernamentali. Este o dezbatete pe care
am inceput-o la Snagov gi care va continua, dar aici avem nevoie
de sprijinul vostru. Mulli dintre voi lucrali deja in ministere' Pe
mulli dintre cei care sunt in sala aceasta ii cunosc destul de bine
sau i-am int0lnit de-a lungul acestor ani. Am sprijinit 9i sprijin in
continuare efortul de a aduce cit mai mulli tineri in stmcturile
noastre de decizie. Este singura modalitate prin care ei pot si
dobdndeasci experien{d adevdrath gi astfel nu vor veni, atunci cdnd
va fi nevoie de ei, cu formule utopice, cu formule romantice, cu
formule care nu ar putea decit sd genercze zdmbettil celor din jur.

eu cred cd organiza[ia de tineret nu trebuie sd fie

considerati drept o organizalie care htcreazi in afara partidului, in

De

aceea,

331

afara vielii concrete, iar singurul mod de a testa valoarea gi

competenla celor mai tineri este de a le da responsabilitdli, de a-i
incuraja si faci anumite lucruri gi apoi de a lucra cu ei, pentru a
imbunbtifi performanfa. De aceea, mi se pare esenlial ca, la nivelul
fiec5rui minister, in special in perspectiva integrdrii europene, si
fie adugi cdt mai mulli tineri. Facem acest efort, inceicim si
rezolvlm acest tip de abordare gi sunt absolut convins c6 este loc
pentru to!i. Nu trebuie sd ddm oameni afar6 pentru a aduce allii mai
tineri, este vorba de a folosi oamenii cu un anumit tip de experienli
pe alte zone sau de a-i utiliza in alte structuri.

Am lansat foarte multe proiecte in ultimul timp. ,,Rom6nia curati.,

este unul din aceste programe gi presupune foarte multe proiecte
concrete, de la groapa ecologicd pe care am vizut-o astdzi, aici,
pdn6,la cele care lin de curdlenia trenurilor sau a zonelor din jurul
drumurilor, de-a lungul drumurilor, de la probleme de ecologie
fundamentali, p6n6 la cele care lin de nevoia de a asigura un
anumit climat intern de ?ncredere, de transparenfi. Nu am sd
vorbesc acum despre aceste proiecte. Pe unele le cunoagtefi, pe
altele le veli afla, dar este important s6 luali fiecare c6te un proiect
de acest gen, concret, gi sd-l ducefi pdnd la capdt. Implicarea gi

responsabilitatea legate de proiecte concrete ne vor oferi

credibilitatea necesari, inclusiv in cadrul organizallilor de partid.
$colile de pregltire sunt importante, dar este nevoie, de la un
anumit nivel mai departe, si vI asumali responsabilitifi, iar din
partea noastrd este important sd vi le oferim.
Este nevoie, frri indoiald, cala aceastd vdrsti sd muncili mai mult,
pentru cd trebuie sd, realizali - la fel cum se intdmpli in toate {irile
- faptul ci aceasti str[pungere in zone politice sau administrative
nu se poate face decdt printr-o afirmare personali mai puternici:
puteli convinge, atunci cdnd existd disponibilitate, de realitatea
valorii proprii gi de posibilitatea de a aduce valoare adlugatd la
orice proiect comun.

Sigur cd ali inceput si fili criticali. Acest lucru mi se pare extrem

de pozitiv. At6ta vreme cAt organizalia noastrd de tineret nu
5)Z

Tinerii

Si

politica

deranja pe nimeni, nu existau nici un fel de critici la adresa ei. in

momentul in care incepeli sd vd impuneli, in momentul in care

incepeli sd existali, este firesc si fili criticafi. Pdni acum? zona de
tineret era un spaliu rezervat pentru tinerii din Partidul Liberal, din
Partidul Democrat, pentru raliuni pe care vina o purtdm, probabil,
gi noi. Dar din momentul in care ali inceput s6 fili prezenli pe
aceastd sceni politicd, din momentul in care, gi din punct de vedere

electoral, spaliul de tineret este unul important, mai ales in

perspectivd, evident c6 veli deranja iar acest lucru mi se pare
primul semn de rentltatpozitiv, probabil, in acliunea organizatiei.
Este o recunoagtere indirecti a acliunii pozitive pe care ali
intreprins-o. Criticile, fbrd indoialS, sunt gi vor fi de toate felurile.
Unele se vor indrepta la adresa tinerilor, altele la adresa
conducitorilor din organizafie, altele vor viza fap1:.J ci nu sunteli
exclusiv romantici in afara structurilor de conducere. Inainte eram
criticali cd nu lulm tineri in structurile executive. Acum, cei care
intri in aceste structuri sunt considerati cd ?qi pierd virginitatea, ca
si il citez pe unul dintre celebrii lideri ai opoziliei. Acest lucru nu
inseamnd decdt o imposibilitate, din partea celor care au organizalIi
de tineret, sau o organizatie de tineret ?n alte zone, de a se implica
intr-un dialog valabil cu organizafia noastrS.
Vreau s6 vi felicit pentru felul in care ali reugit sd stabilili contacte
externe. in trecut, contactele externe erau exclusiv apanajul PD, al
PSDR la un moment dat, al PNL. Faptul c[ avem rela]ii directe in
exterior gi ci organizalia are aceste contacte externe cu tot ceea ce
inseamnd elementul de credibilitate, rezultat inclusiv din aceste
participiri gi legdturi, dovedeqte - gi este un al doilea argument cd organizalia exist6, cd ea este credibili gi cd funclioneazd. De
aceea, consider cd aceste

lucruri sunt deja dobAndite.

Criticile vor veni inevitabil, legate de finanliri ale unor acfiuni,

legate de faptul cd unii dintre liderli organizaliei sunt rude cu
liderii de partid. Singurul lucru care trebuie si conteze este cel al
competenlei gi eficienlei. in rest, nu va trebui sd intervenim cu
criterii artificiale - eu, spre exemplu, chiar dac[ ap dori s6-1
JJJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

conving pe bdiatul meu cel mare sA intre in politice, nu am s-o pot

face niciodatS, intrucdt el, in mod categoric, consider5 cI ceea ce a
vdzut gi a urmSrit privind politica - fiind in preajma mea qi a
noastr6, in familie - ii ajunge pentru urmitoarele decenii; dar sunt
alli tineri care vor si se implice - ce este rlu in asta? Este
important ca ei sd continue aceasti acfiune solid[, serioasS, qi mi se
pare important sd ii sprijinim. Eu personal ii voi sprijini, dar doresc
ca ei si nu vini nevalidali de organrzaliile 1or, de structurile de
conducere - ei sd se valideze prin munca 1or, prin contribulia lor gi
atunci totul este in ordine. Sd nu fim mai catolici dec6t Papa, si nu

introducem discrimindri pe care alte panide nu le-au introdus

niciodatd. in mlsura in care considerim c[ avem oameni de
valoare in partid, este firesc ca ei sd-i poatil ajuta pe copiii 1or s[ fie
mai aproape de structurile de partid decdt alte persoane din lara
noastri.
Vorbind despre aceste atacuri, nu vreau acum sd incerc sd vd apdr,
nu vreau s5 incerc sd aduc confaargumente la ceea ce s-a spus
despre voi. Puteli sd faceli acest lucru foarte bine gi sunt absolut
convins cd ali spart un anumit monopol - monopolul spaliului
interzis pentru PSD ?n zona tineretului - iar acest lucru a deranjat.
Este ca gi cum in zona energiei ar interveni, ?n viitor, anumili
producitori particulari de energie - sigur ci Electrica va fi extrem
de deranjatd. Acest lucru se va intimpla pdndla urmd, dar iatd cd,
in spa{iul politic, aceasti spargere de monopol a reprezentat o
noutate din punctul de vedere al unui partid important, care are pe
termen lung o strategie foarte solidd.

A existat, de-a lungul anilor, o anumitd spiralS atdceii, o incercare

fi intimida,ti tinerii care vroiau sd se apropie de noi. Se spunea,
adeseori, c5 PSD este un partid al bdtrAnilor, un partid al
dinozaurilor, un partid care nu trebuie sI reprezinte o destinalie
pentru un tdndr educat sau, in general, pentru un t0nir. Aceasti
falsd legendi a dispirut. Sondajele din ultima vreme spun - chiar
dac6, in sfhrqit, ne aruti unele lucruri asupra cirora va trebui sd ne
aplecim cu mai multi atenfie - cd existi o mare atractivitate a
de a

574

Tinerii

Si

politica

partidului nostru pe zona de tineret, $i este firesc sb fie a;a, iar

acest lucru se datoreazd, in mare m6sur5, activitilii organizaliei de
tineret.

Ag dori sd

vi

mai spun cdteva lucruri despre strategia noastra

pentru perioada urmitoare.

Intrim in linie dreaptd spre alegerile locale gi ne pregdtim de pe

acum pentru alegerile parlamentare gi prezidenliale. Acest ciclu
electoral insi va trebui sd fie sincronizat cu obiectivele pe care le
avem de atins in lunile gi anii urmdtori. Viitorul parlament pe caf,e
il vom alege va fi parlamentul integririi noastre in UE. Acel
parlament va trebui sd aibl oameni gcolili la problemele Uniunii
Europene. in 2007, in timpul mandatului noului parlament, vor
trebui sd existe cei care vor funcliona in Parlamentul European, pe
de o parte, qi vor trebui si se exprime in limbile pe care
parlamentarii europeni le cunosc, dar qi in limbajul practic pe care
ei inqigi l-au dobdndit. De aceea, dacd in 1990 cei care au intrat in
Parlamentul Romdniei erau de obicei persoane care cunogteau
problemele interne qi ne-a fost foarte greu s6 construim structuri de

rezonan\i sau

de legiturd cu

parlamentele internalionale,
1992, la alegeri, din nou a fost extrem de
dificil si gdsim specialiqti pentru Comisia de politici externi, dacd
in 1996 9i in 2000 lucrul acesta inci a fost dificil, in 2004,2005 va
fi important ca cei mai mulli dintre cei care vor intra in Parlament
si aibd qi dimensiune intern6, si cunoascd problemele interne, dar
multilaterale, dacd

in

gi problemele europene.

Unii dintre voi vor avea un anumit avantaj in aceastd competilie.

Va hebui sd anunlim din timp criteriile de calificare qi chiar daci
unora dintre cei care fac, de obicei, listele la nivelul judefelor
aceste lucruri li se vor pdrea dificil de acceptat, va trebui sd le
impunem cu foarte mare seriozitate, pentru ci este vorba de o
responsabilitate pe care noi, ca partid, o avem pentru interesele
!6rii. Vedeli bine cd problemele integrdrii europene nu mai sunt
probleme de politici extern6, ele devin probleme de politicd
intern6. Bruxelles devine un fel de circumscriplie electorall a
335

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fiecirui parlamentar roman. Unii dintre minigtri trebuie se mearge

ryrai des la Bruxelles decAt merg, poate, in unele dintre capitalele de
jude!, pentru c[ multe dintre deciziile pentru evolulii interne se iau,
in momentul de fa!6, in cadrul negocierilor pe care le purtim la
Bruxelles cu diferite segmente ale Comisiei Europene sau in cadrul
unei competilii foarte dure pentru interese pe care !6rile europene,
membre ale uniunii, le negociazd in momentul de fala cu noi.

Daci vom reugi, in perioada urmdtoare, si impunem mai mulli

tineri pregdtili pentru aceste obiective in zonele de executiv gi in
Parlament, dar gi la nivel local, in consilii, la primdrii, atunci vom
putea spune cd a inceput cu adevdrat schimbul de generalii.
Deocamdatio ceea ce am realizat sunt mai curdnd rezultate
punctuale ale unor iniliative individuale. De aceea, m-a deranjat
profund felul in care, la nivelul unor ministere, s-a inleles efortul
de a aduce oameni mai tineri, pregdtili, pe zona integr5rii europene,

astfel incdt si putem si realizim o mai bund comunicare, o punere

in aplicare mai eficientl a proiectelor cu Uniunea Europeand qi, in
acelagi timp, o cheltuire eficientd a banilor pe care ii primim in
cadrul acestor proiecte.

Am afirmat foarte clar, indiferent ce spune un prefect sau altul:

dac6 nu se va rispunde aga cum am dorit la aceastE cerinli, voi

face o reducere automatd a numbrului de personal din aceste

institufii gi din ministere pentru a impune cerinla menlionat[, care
line de nevoia de a utiliza intr-un mod inteligent, gi nu pentru
interese personale, banii disponibili pentru noi in cadrul Uniunii
Europene, in perioada urmitoare. Avem o responsabilitate in ceea
ce privegte cheltuirea acestor bani, in ceea ce privegte construirea
acestor proiecte gi nu putem sd vorbim prin semne cu cei cu care va

trebui s6 ne inlelegem asupra proiectelor viitoare. Nu putem s[

angajdm la infinit traducdtori doar pentru ci unii dintre colegii
nogtri nu aduc in instituliile lor oameni care vorbesc qi limbi
str6ine. Nu sunt de acord si cumpdrim, in continuare, calculatoare,
infrastructurd: dim bani in disperare pe tot felul de infrastructuri la
ministere, iar in urma acestor proiecte nu a fost dat afard, nici un
336

Tinerii

Si

politica

om din structurile clasice ale ministerelor - atunci de ce dim banrr

respectivi, dac6 aceasttr informatizare nu duce la o simplificare a
structurilor birocratice din ministere? $i, atunci, am cerut o analizh
de eficienld pentru aceste informatiz6ri. Sigur ci sunt cei interesali
in rcalizarea proiectelor - nu spun pentru ce raliuni - dar, dincolo
de aceste interese, ar trebui sd vedem, la nivelul Guvernului, dacd
ceea ce facem este cu adevlrat util.

Unii vorbesc despre gustul pentru politicl. Depinde cum aborddm

aceste lucruri, depinde ce inlelegem prin politicd. Dacd prin
politicd inlelegem doar ceea ce fac unii, atunci cdnd sunt in
opozigie, ca sd arate ci sunt gentlemani, ca sd arate cd sunt
europeni, ca si arate c[ sunt bine intenlionafi fa!6 de popor dar nu
explici de ce nu au fbcut lucrurile acestea atunci c6nd erau la
putere, nu ne spun ce s-a intdmplat de le-a venit mintea la cap gi
acum gtiu ce este de fbcut in societate, vom avea dificultdli sa ne
raportim la proiectele pe care ni le avanseazi. Sigur, noi nu putem
in acegti ani si rezolvlm toate problemele gi nemulgumirile care
existi in societatea noastrd. Sunt multe lucruri pe caf,e trebuiau si
Ie fac5" cei de dinaintea noastri gi nu le-au ficut, iar acutn, c6nd noi
incepem sd ne migcdm, sd realizdm pas cu pas anumite lucruri,
nimic din ce facem nu este bun. in loc s5 vind cu variante. cu
elemente suplimentare care sd se adauge la ceea ce facem noi,
existd un negativism continuu sau ni se dau sfaturi pe zone care sd

ne creeze probleme, fie de tip electoral, fie de tip internafional, aga

incdt trebuie si le spunem acestor oameni, incd o datd: au fost ani
de zile la putere gi nu au ftcut nimic din ceea ce spun acum cd ar fi
trebuit ftcut.
Desigur, vorbim civtlizat pi incercdm sd explicdm de fiecare datl
aceste lucruri, dar faptul c6 unii dintre colegii nogtri incep din nou

se joace cu striinitatea, si ne trimiti mesaje negative in

strdinitate pentru a le aduce inapoi intr-o form[ electorali gi
demagogicd, dovedegte ci nu s-au mafitizat suficient, c[ au rdmas
inc[ la nivelul anilor 90 gi c5 nu inleleg cd societatea romdneasc[ a
avansat, nu inleleg c6 dialogul intre Guvernul actual, autoritdlile

s[

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

actuale gi partenerii din strdinitate se realizeazl transparent, la

lumini qi cd nu mai este nevoie de explicalii de alcov pentru a
justifica anumite acfiuni. Ei vorbesc foarte mult despre nevoile
tinerehrlui, ce vrea tineretul, ce igi doreqte. Vorbesc de cei mai in
v6rsti din zona partidelor de opozilie. Noi trebuie sd fim conqtienli
de faptul c[ sunt doud sau trei direc]ii importante in care va trebui
si ddm semnale gi sd oferim modele.

ANL reprezintd un tip de r6spuns. Casele pentru tineri reprezintd

modul prin care noi incercdm sd rispundem la agteptdrile tinerilor.
Locurile de muncd trebuie s5 reprezinte o alt[ direclie importantl.
Am avut gi zilele acestea noi burse pentru locuri de muncd pentru
studenli. incercim, pe timpul vacanlelor de var6,

si le oferim

anumite solulii. Au fost peste 5.000 de astfel de oferte de locuri de

muncd pentru ei gi trebuie sI continu6m. Vom veni ?n curdnd cu
programul ,,Vard europeanS" care, in mare misurd, se va adresa
acestor tineri. Daci doamna ministru Andronescu va fi de acord,
vom veni foarte curdnd, impreuni cu Vasile Pugcaq, cu un proiect
de burse destinate tinerilor, burse ale Guvernului romdn, de
pregdtire in striinitate pentru proiectul european pe care il avem in
vedere. Nu este vorba doar de a-i capta, de a-i aduce inapoi pe unii
dintre cei care au plecat, pe diferite formule, in striinitate - gi acest
proiect funclioneazd pe modelul head-hunting pe care il cunoagteli
- dar este vorba acum de a-i incuraja, printr-un program dedicat
acestor tinerf vom demara, deci, un proiect guvernamental de
amploare, in cadrul ciruia, pebaza unor concursuri pe care le vom
organiza in curdnd, vom oferi aproximativ 2.000 de burse in
strdinState.

Sunt multe alte proiecte pe care le avem gi pe care vom incerca si

le organizdm impreuni cu voi. Sigur, exist6 foarte mult6 rezistenld.
In momentul in care am incercat sd impunem tineri de la
organizatia de tineret pentru departamentele partidului, am
observat c[ rdspunsul cel mai frecvent a fost nu, ne descurcbm, nu

este neapirat necesar. Dar doamna Elena Dumitru,

care

coordoneazd departamentele, se bate foarte dur pentru a impune cAt

338

Tinerii

Si

politica

mai mulli tineri in aceste departamente, pentru cd 9i acolo va fi un

alt tip de ucenicie pe care s-o impunem in pregStirea cadrelor
noastre politice gi vd asigur de sprijinul colegilor din delegalia
permanenti qi de sprijinul meu pentru realizarea pdn[ la capilt a
acestui proiect, a$a cum am stabilit, indiferent de opozilia pe care o
pot face unii sau al1ii. Voi veli reprezenta, pdni la urmd, exponenfii
noii clase politice din Romdnia.

Unii ar dori sd exmatricule ze actuala clasi politicd astizi, pentru cd

astdzi le-a venit tema politicd la indemdnd, gi sd aducl nu gtiu de
unde alli lideri. Acest mod de a pune problema este specific
amatorilor. Noi trebuie sd construim cu seriozitate acest schimb de
generalii gi sd vd ajutdm s[ fifi cu adev[rat exponenlii noii clase
politice din Romdnia, o clasi politicd a unei Romdnii democratice,
mature. Noi suntem rcprezentanlii perioadei de trarzilie. Ne place
sau nu, noi toli cei care suntem acum in politicd suntem legali de
acest transfer, de aceastd miqcare, de aceastii modificare a regulilor,
a structurilor, a economiei din zona socialismului cu o fa16 mai
mult sau mai pulin umanb, spre o zon6, a unui capitalism
democratic, dar care a fost marcat in acegti ani, sau a fost prezent
mai curdnd in formele sale sdlbatice, in Romdnia. Vefi fi
reprezentanlii unei perioade posttranzifie care va reprezenta, in
acelapi timp, Rom0nia integrati european. Noi am reugit sd facem
citeva lucruri, s6 eliminlm vizele, s6 elimindm peretele, zidul
Berlinului dintre Romdnia gi 16rile europene. Pentru Germania de
Est acest zid a fost ddrdmat foarte rapid dupi 1989. Pentru
Rominia, acest zid a fost ddrimat, practic, doar in anul 2001. Am
reugit si eliminSm sentimentul de insecuritate, frcdnd in aga fel,
incAt Romdnia sd nu mai fie consideratd o zond a spaliului gri, o
zond a cordonului sanitar dintre Est gi Vest.

in NATO, care se va frnaliza probabil la

inceputul anului viitor, va fi un succes al actualei clase politice.
Actuala clasd politicd va fi cea care va pune bazele intrdrii
Romdniei in Uniunea Europeanl, dar funclionarea in Uniunea
Europeand, sincronizarea proceselor de cregtere economicS, de

Integrarea Romdniei

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

creativitate gi sincretism intre societatea romaneascb $i societeflle

vor fi rcalizate de cdtre voi, de aceea avem
datoria s[ vi pregitim pentru acest moment, care va fi foarte diferit
fa\d de ceea ce am tr6it pdni acum. in mare misuri, in acegti ani
noi am peticit nigte realitifi, am incercat sd facem sb funclioneze
anumite componente economice sau am bandajat anumite r6ni
sociale. RomAnia, la orizontul anului 2007,va fi complet diferiti gi
europene dezvoltate

nu va mai putea sd facd exceplii, nu va mai putea sb impuni

formule ad-hoc sau sui generis, originale, Romdnia va trebui sd se
comporte pe o linie foarte clar stabilitd prin ceea ce numim, de

obicei, acquis-ul comunitar. Acela va

fi

testul de maturitate al

Romdniei la intAlnirea cu ceea ce inseamnd nu numai valorile, dar

mai ales conduita europeand. $i aceasta este, de fapt,
responsabilitatea pe care incercdm sd o transferim asupra voastr6.
De aceea, insist at6t de mult in legdturi cu pregdtirea pe care
trebuie sd o aveli - politicl, dar qi profesionalS. De aceea, acest
program de burse, pe care sper ci-l vom lansa foarte curdnd, ne va
ajuta. De aceea, intrarea tinerilor, pregdtifi inclusiv in striindtate, in
structurile noastre administrative reprezinti o necesitate. Cine vrea
si meargd cu noi pe acest drum este bine venit. Ceilal1i, daci se
simt incapabili si lind ritmul, vor putea sd iasd la pensie, vor putea
sd meargi in alte zone ale activitElilor absolut necesare in interiorul
unei 1[ri, dar zona executilului va trebui si fie locomotiva acestor
schimbdri pe care le vom impune, aducdnd noua generalie politic[
in primul plan al scenei de acfiune.
Sunt numeroase teme pe care probabil cd ziariqtii ar fi dorit si le
comentez in aceste zlle,legate de Legea anticoruplie, de evoluliile
respective, de comentariile pe marginea acestora. Nu am intenlia sd
vorbesc foarte mult despre aceste lucruri, intrucdt consider c[ noi
am frcut un pas important inainte gi este de datoria clasei politice
din Romdnia sd vadd ceea ce este cu adevdrat important pentru
societatea romineasci gi nu pentru lupta de baionete intensificatd,
specificd anilor preelectorali. Eu am adus ca tem6 principali, prin
legea pentru care ne-am angajat rdspunderea, tema

incompatibilitalilor. Am realizat
340

departajare

mai bund intre

Tinerii Si politica

politicd gi afaceri, am realizat, chiar dacl acest lucru nu este ince

foarte evident acum, o departajare intre politice gi administralie, cel
pulin pe o anumiti zond, stabilind cdteva elemente extrem de
importante, ?n momentul de fatS, intre noi qi noi ingine, intre noi
din zona politici, la guvernare, gi membri ai partidelor politice.
Doi: funcfionarii publici nu pot face parte din organele de
conducere ale partidelor politice. Trei: inallii funclionari publici nu
au dreptul nici mdcar sd facd parte din partide politice. Acestea
sunt repere esenliale in administrafia publicd din prile europene.
Nu avem ce s[ negociem aici. Pe unii dintre colegii nogtri aceste
reguli ii deranjeazd, dar noi am introdus, chiar cu riscul de a ne
crea probleme, in strucfurile noastre politice, reguli europene pe
care puteau si le includl in reglementdrile realizate in Parlament,
uneori sub forma angajirii rdspunderii, partidele care au fost
inaintea noastrd la conducere.

Sigur cd rlmdn zone care pot

fi imbunit6lite. O problemi aflati

acum in disculie este daci trebuie declaratd cu exactitate suma din

cont. Poate cd da, poate ce nu, dar cdnd am discutat aceastl tem6,
inclusiv in Parlament, inclusiv la momentul discufiilor cu alte
partide, al consultdrilor, inclusiv la nivelul delega{iei permanente legea, vd reamintesc, a fost promulgatd gi puteau si fie, atunci,
poate, rediscutate anumite teme - s-a considerat cd argumentul
adus la momentul respectiv a fost puternic, in sensul cd existd
obligalia de stabilire, de anunfare a sumelor din cont; problema

esenliali este ca la iegirea din mandat sd se faci din nou o

fi antamate procedurile de examinare pentru

demnitari, atunci, fbrd indoiali, Parchetul va putea sd vadi cu
exactitate daci sunt raliuni care si pund in disculie moralitatea sau
legalitatea ac{iunilor unui demnitar. Acest aspect este indicat de
procedura actuald. S-a pus insi problema dacd trebuie fbcut un
anun! public in leg6turd cu suma respectivi in declarafia de avere.
Inilial, eu personal am fost in favoarea declardrii exacte a acestor
sume. Colegii mei au venit gi au argumentat spunind cd existd un
anumit risc gi c5, intr-o perioad[ cu acliuni violente, acliunile unor
mafii care funclioneazd, ar putea fi create probleme pentru membrii
declaralie, iar dacd vor

341

Adrian Ndstase

Spre normalitate

de familie ai unora dintre demnitari - s-ar putea, in felul acesta, sd

fie cerute rdscumpdrdri care sd reprezinte exact cuantumul anun{at
de citre demnitarii respectivi, prin declaralia de avere, gi cunoscut
prin Internet. Am spus la momentul acela cd nici eu gi nici colegii
mei nu dorim si ne asumdm rdspunderea morald pentru o astfel de
acliune eventuali, dar cd nu avem nimic impotrivd ca ea, la limiti,
sd fie acceptati. Am afirmat acest lucru gi in Parlament atunci cdnd
ne-am asumat rlspunderea, iar domnul deputat Boc, ciruia i-am
explicat raliunile respective, mi-a spus atunci c6 nu a cunoscut
acest argument, care este destul de puternic. Repet, nu avem nimic
impofiva unei astfel de modificdri, dar cei care o doresc trebuie s6-gi
asume r[spunderea pentru aceastd iniliativd gi nu cred c6 noi ne
vom opune. Acesta este singurul risc pe care l-am discutat qi am
vrut si-l cunoapteli, pentru c6 mi se pare corect sd vi informez
asupra modului in care au decurs aceste discufii. Dar cei care astdzi
ne critici nu au fost in stare sd realizeze absolut nimic in acest
domeniu timp de patru ani, atunci cdnd ar fi putut sd impunf,

formulare in care s[ fie trecut numdrul de nasturi de la cdm6gi,

puteau fi introduse toate rubricile pe care acum ni le sugereazd din
afard, ca spectatori, sperdnd cd ceea ce sugereazd nu se va adopta.
Nu este un comportament corect. Unii au fost pregedinli, unii primminigtri, allii au fost preqedinli de senat gi ar fi putut sd realizeze
atunci reglementirile acestea pe care acum ni le recomandi.

Desigur, nu avem nimic impotrivi si discutdm gi acum despre

imbundtSlirea acestei reglementiri, dar weau s6 punem accentul
mai curdnd pe aplicarea gi pe respectarea cu bunl credin!5 a
acestora, nu sd continuSm la infinit dispute in legdturd cu forme
eventual mai bune ale acestei legi. Sigur cd este o lege perfectibilS,
dar este evident, s-a vdzut foarte clar - chiar prin aplicarea unei
reglement6ri poate imperfecte, deja incep si se clarifice lucrurile,
s[ se decanteze anumite aspecte gi eu cred cd ceea ce am frcut este
deosebit de pozitiv.
Doamna Andronescu imi trimite o notd gi imi spune c6 sunt deja
200 de candidaturi depuse, pentru care avem finanlare, sunt 29 de
scrisori trimise c6tre universitdti din Uniunea Europeanb pentru

Tinerii qi politica

deschiderea colaborlrilor directe, iar scrisorile au fost trimise qi

minigtrilor educa{iei din !6ri1e respective, pentru a ne asigura de
sprijinul lor. Trebuie sd continulm acest gen de acliune. Aici
putem noi sd facem diferenla, cum se spune tot mai des,
traducdndu-se o formuli celebrd - prin injur[turi, prin formule
g[unoase nu reugim intotdeauna si cOptigdm in competilia cu
rcprezentanfii altor partide, dar prin proiecte concrete putem sI
impunem calitatea acliunii noastre politice.

Stimali colegi,

Avem in vedere o innoire a echipelor partidului. Este nevoie de o

sfrategie interni pe care, in momentul de fa!d, o gdndim gi care se
va reflecta inclusiv prin aducerea in structurile de conducere a
unora dintre Dumneavoastrd. Nu vreau neapirat si ne raportim din
nou la modelul chinezesc. Unii vor spune cd daci nu m-am
contaminat de SARS, m-am contaminat de ideologia chinezd.
Chinezii s-au schimbat extrem de rapid gi au devenit extrem de
flexibili, pentru ci altfel nu ar fi reugit - fbrd un pragmatism
ultraevident - sd rezolve problemele generate de o cregtere a
populaliei cu aproape 20 de milioane pe an, populalie cdreia
trebuie sd ii dea de mdncare, locuinle, locuri de muncf, qi aga mai
departe. Astfel incdt in China, de data aceasta, nu am mai at;z,it
vorbindu-se despre cele cinci principii, cele 20 de valori, despre
socialismul temperat; abordirile sunt exhem de pragmatice. Nu gi-ar
permite, m ar realiza altfel o cre$tere economicd de 9o/o anual, care
si men!in6, pe principiul bicicletei, qansa rezolvdrii problemelor.
Ei asigurS, cam la zece ani, o schimbare a generaliilor politice. Au
stabilit, spre exemplu, acum, dupi alegeri, ci minigtrii nu pot s[
aibd mai mult de 61 de ani, iar adjunclii ministrului 57 de ani, ceea
ce pentru China este un lucru absolut extraordinar. La fel, apar
elemente de principiu care si forleze aceste schimbiri de generalii.
Innoirea echipelor este absolut necesar[ gi este important pentru
noi si inlelegem la nivel politic acest lucru.
Sondajele ne arati cd oamenii ne percep ca fiind mai profesionigti,
daci profesionist are grade de compara{ie, fald de cei de dinaintea

noaski gi partidul, intr-un fel, cdqtigl din aceasti percep,tie. Dar

daci noi nu vom reugi sd rdspundem agteptirilor populaliei in
lunile urmdtoare, afunci partidul va avea de suferit din cauza
guvernirii gi aici va trebui si vedem care va fi strategia de urmat,
astfel inc6t o anumit6 erodare de guvernare, care este inevitabili, sI
nu afecteze $ansa noastrd in alegerile viitoare.

in final, a$ vrea si vi spun ci ne vom concentra foarte serios pe

oferta tinerilor pentru alegerile locale. Am relinut mesajul, dar era
intr-un fel, pAn6la urm6, chiar testul de funclionare a relaliei dintre
partid gi organizalia de tineret. PdnI acum, am discutat frumos unii
cu al1ii, ne-am liudat unii pe allii. Testul adevdrat va veni la
alegerile locale. Atunci cAnd discutim despre alegerile
parlamentare, de obicei spunem: hai s6 vd vedem int6i la ucenicie,
la alegerile locale, nu discutim despre Parlament pdnl nu trece{i

printr-un consiliu. Asta spunem de obicei la Parlament, dar ce

spunem acum, la alegerile locale? Nu avem scdpare qi va trebui sd
vi ludm in considerare foarte serios pentru aceste alegeri iar
mesajul nostru va ft ftrd echivoc pentru organizatiile pe care le
avem in teritoriu. Nu vom discuta despre procente, insd nu vreau si
credeli cl aveli drepturi cigtigate sau drepturi automate, care derivi
automat din vdrsti sau din apartenenla la o grupi de vdrstS.

Competenla, profesionalismul, seriozitatea vor reprezenta criterii,

frrd indoiald, dar vom urmiri cu foarte mare atenlie felul ?n care,la

nivel local, veli propune tineri ambiliogi, bine pregdtili, tineri

capabili, eficienfi gi care s[ se implice in proiectele despre care v-am
vorbit. Nu va fi foarte simplu, gtim lucrul acesta, dar suntem
obignuili sd ne batem pentru proiecte valoroase, mai ales ci sunt

convins c6,

in interiorul partidului, cei mai mulgi dintre

colegii

nogtri au infeles care este miza lunilor viitoare.

Schimbarea majord pe care

voi trebuie si o aduceli ?n politica

romdneascd va fr legatd, de faptul c5, la aceastd vdrst6, viziunea este

inerentd proiectelor care vd, implicd pentru o lungS perioadd de

timp. Inifiativa va trebui sd fie legati de proiecte concrete gi nu

utopice.
344

Tinerii

Si

politica

in final, si vd asigur c[ veli avea, la nivelul Delegaliei

permanente, la nivelul conducerii partidului, tot sprijinul necesar.
Vreau,

Vreau si fili siguri ci dorim si lucrim nu pe o dimensiune de

formalism, ci dorim un parteneriat politic, vital pentru noi ca
partid, dar gi pentru !ar6.De aceea, voi va trebui sd vi implicali, iar
noi va trebui sl vd ajutim sd realiza\i acest lucru. Este in interesul
nostru comun.

NOUA OFENSIVA POLITICA1

(iulie 2003)
f)rezentul Consiliu Nalional al PSD reprezintd mai mult decit un

moment statutar, de bilanl. Noi lansdm astdzi, prin deciziile gi

documentele pe care le vom adopta, o puternicd ofensivd politicd,
al cirei scop este producerea unor schimbiri pozitive majore in
viala cetllenilor noghi gi cdgtigarea alegerilor viitoare.

De ce ,,o noud ofensivd politicd"? Pentru ci ne afl6m inff-un nou

context politic Ai social care, ?n cea mai mare parte este rezultatul
reformelor conduse guvernamental qi al practicii noastre politice
din 2.000 gi pdni acum. Noi am schimbat societatea gi, ca efect
normal, trebuie sb schimblm gi propriile noastre strategii gi
metod,e.

Avem citeva linii majore de acliune

pentru perioada

urmitoare.

in primul r6nd, in planul acliunii guvernamentale va trebui

sd

acordim prioritate acelor mdsuri gi acliuni care vor contribui la

rezolvarea celor mai dificile probleme sociale cu care se confrunt[
populalia.

in al doilea

rdnd, pe baza conchniilor din documentul adoptat de

Consiliul European linut la Salonic - care prefrgareazd, cu grad

sporit de certitudine orizontul anului 2004 ca an al incheierii

negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeand - se impune

I

Intervenlie rostit6 in deschiderea lucrlrilor Consiliului Nafional al PSD, 9 iulie 2003.

346

Noua ofensivd polilicd

o concentrare gi mai puternic[ a efortului Executivului, dar gi a

grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice de
frnalizare a etapei de preaderare la Uniunea EuropeanS.

in al treilea rdnd, trebuie si trecem la acliune politici preelectorald

gi chiar electorald, respectiv sd intensificim demersul de
consolidare a partidului gi de pregitire a acestuia pentru alegeri.
Simpla enunlare a acestor trei prioritifi shategice de acliune la
nivelul intregului partid relevl faptul ci PSD este chemat astLzi sd
Ianseze, si suslind qi sd cdgtige o noud ofensivd politicS.

Acum este momentul sd facem dovada fo4ei, unitdlii gi voinlei

noastre.

Consolidares PSD ca lider aI stdngii moderne romilneSti

Aniversarea astdzi a 110 ani de la infiinlarea primului partid socialdemocrat din Romdnia - pi ii omagiem pe toli aceia care au militat
pentru aceleagi valori gi idealuri ca qi noi - reprezintL unul din
momentele in care ne raportdm la trecut, dar noua noastri ofensivi
politici are ca punct central voinla noastrd de a continua cea mai
valoroasl tradilie politicd a partidului nostru - ideea generoasd a
social-democrafiei. Vom acfiona gi in viitor pornind de la

principiile solidaritilii, echitilii

9i

justiliei sociale.

ci noi am fost, suntem

gi vom fi, in modul cel mai autentic, exponenlii valorilor gi

Trebuie si spunem clar societi{ii rom6negti

idealurilor stdngii moderne, europene, cd noi reprezentdm cel mai

clar gi constanl acele aspirafii pentru carc voteazd electoratul cu
opliuni de st6nga, fie el din zona celor afectali de dificultafl
sociale, fie a celor care au reugit s[ atingd un standard de viap bun
gi care sunt parte a procesului de formare qi afirmare a clasei de
mijloc in Romdnia.

incercim si promovim prin acfiunea noastri politic[ interesele

intregii structuri socioprofesionale din Romdnia gi avem din acest
punct de vedere vocalia clardaunui autentic partid nalional.
Jql

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Doresc sd vi amintesc as6zi gi faptul cd in toamna acestui an pSD

dobdndi gi statutul de membru cu drepturi depline al

va

Internafionalei Socialiste. Aceasti integrare in marea familie a

social-democraliei are gi semnificalia unei recunoagteri
interna{ionale a valabilitelii demersului nostru de coagulare gi
fortificare a stAngii democratice romdnegti.
Contrar unor agteptdri gi teorii politice estimdm cd pentru inc6 mult

timp este foarte pufin probabil c&, in condiliile Romdniei

postrevolulionare, sl se constituie mai la stdnga de PSD un alt
nucleu politic viabil qi capabil s5 atingd nivelul de
reprezentativitate parlamentar6.
Este mult mai probabil ci forle politice de stdnga, care au evoluat
p6nd acum separat, se vor apropia gi contopi cu PSD.

Este demn de remarcat faptul ci astdzi doud astfel de formaliuni

politice au decis si se comaseze prin absorblie cu PSD. Salutdm
astfel reunirea militanlilor Partidului Socialist al Muncii gi ai
Partidului Socialist al Renagterii Nalionale cu marea noastri
familie social-democrati.
Urdm bun venit noilor noqtri colegi in ofensiva politici pe care o
incepem ast};zi!
Suntem datori sd accentuim preocuparea pentru ceea ce doresc Ai
agteaptd concetdfenii nogtri de la Partidul Social Democrat, care va
fi gi in viitor principala fo4i politici a societ5lii romdneqti, singura

capabill si conducd eficient procesul de integrare europeand.

Am reugit

sd"

realizdm

in prima jumitate a acestui an o serie de

obiective importante ale strategiei noastre politice.

in primul rdnd, este vorba de adoptarea pachetului legislativ menit

sd asigure cadrul juridic de luptd impotriva flagelului corupfiei.
Prin aceasta, am demonstrat voinfa noastri politici de a impune
mdsuri legislative riguroase de descurajare a corupfiei, ca un pas
decisiv in asigurarea unui control social mai eficient privind
348

Noua ofensivd politicd

folosirea abuzivd,

in

scopuri ilicite, a funcfiilor qi demnitifilor

publice.

in

acest context, meriti poate

si discutlm mai mult

in care aceasti temd a fost utilizatd

despre modul

pentru erodarea noastri

politicd. Adoptarea acestui pachet de legi, trebuie specificat - prin
asumarea rdspunderii de citre Guvern, a ardtat cd noi avem gi
curajul qi puterea de a lupta cu coruplia.
Problema nu este dacd in lard sau in afard se consideri cd avem
corupfie mare - de multe ori imaginea nu are total[ acoperire in
realitate. Important este sd asigur[m acel cadru legal care sd reduci
fenomenul corupliei gi sd dea convingerea electoratului cd legile
sunt respectate de toati lumea in Romdnia. De altfel, sondajele
demonstreazd ci populalia percepe corect dinamica fenomenului gi
efortnrile noastre. intr-un an de zile. num6ru1 celor care consider6
c[ a avut loc o cregtere a corupliei s-a diminuat. in 2002, peste
50o/o din subiecli considerau cd suntem martorii unui fenomen de
cre$tere a corupliei. Astdzi, numdrul acestora a scdzut cu peste
10%. Se corelSm acest lucru cu faptul cd7lYo dintre concetdfenii

nogtri apreciazE cd actualul Guvern a luat mdsuri bune pentru

diminuarea corupfiei. 50% consideri cd in anul urmdtor fenomenul
se va diminua cu certitudine. Acestea nu sunt evalu[rile noastre.
Sunt rezultatele barometrului de opinie realizat la comanda unui
reprezentant relevant al societilii civile - Fundalia pentru o
Societate DeschisS.

Ce a determinat aceastd reaclie pozitivd a populaliei ?

Sd ne oprim pulin la aceste legi anticoruplie. Ele sunt unele dintre
cele mai dure din Europa. in reglementlrile pe care le-am dat, am
awt in vedere nu standardele minimale ci standarde maximale,
care s[ asigure cea mai mare transparenli posibil[.

Opozilia a incercat si nege acest lucru, dar sb ne amintim cine sunt

cei care in Parlament au criticat aceste legi. Cine sunt cei care au
depus o moliune de cenzuri impotriva pachetului bnticoruplie?
Sunt aceeaqi politicieni care au fost la putere intre 1996-2000 gi

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care au generat cea mai dramatici scedere economicA de dupb

revolulie. Sunt cei care au mimat lupta impotriva corupliei, in timp
ce in jurul lor c[deau bdnci sau fonduri de investiqii, iar bugetul
devenea tot mai sirac. Sunt cei care astdz| in declarafiile lor de
avere, etaleazd" cele mai inalte venitun realizate in acea perioadd.
De cdte ori acegtia ne explici faptul ci legile noastre nu vor avea
eficien1d, suntem datori si-i intrebdm: de ce nu le-afi adoptat
dumneavoastri pe cele eficiente atunci cdnd v-ati aflat la
guvernare?

Noi am putut legifera european in acest domeniu pentru c[ am avut

voinld politici gi unitate. Doresc si mulgumesc aici, in fala

consiliului nalional, tuturor militanlilor partidului,

pentru

solidaritatea pe care am demonstrat-o ?n acest demers important

pentru noi to1i.

Un alt obiect politic, pe care strategia il definea ca prioritar pentru

acest an, a fost revizuirea Constituliei. Adoptarea cu succes a
propunerii legislative pentru revizuirea Constituliei in Camera
Deputalilor reprezintd un pas important in procesul amplu de
reform[ institulionali, pe care Partidul Social Democrat il
promoveazi, constant, de la inceputul actualului mandat
parlamentar. Este semnificativ cd aceast6 noud formulS
constitufionald a fost votat[ in Camer[ qi de reprezentanfii UDMR,
precum gi de cei ai minoritililor nafionale, ceea ce marcheazi cu
claritate un progres remarcabil in sensul instaurdrii stirii de
normalitate, a picii sociale gi interetnice in Rominia.

Firi

a nega contribulia constructivd a PNL gi PD la

succesul

acestui demers reformator, kebuie sd remarc6m faptul ci o astfel

de modernizare profund5, act.nlizare gi deschidere spre viitor a
fundamentului constitulional al democrafiei romdnegti nu se putea
face fErd existenla majoritafi noastre parlamentare consistente,
care a asigurat nucleul coerent de voinld politici necesar qi frrn
stabilitatea socioeconomici gi pacea sociali generati in RomAnia
de guvernarea PSD, dupS alegerile din anul 2000.
350

Noua ofensivd politicd

Restructurarea Guvernalui Si noile prioritdli

O decizie politicd majori, a cdrei oportunitate o stabilisem deja in
cadrul strategiei noastre, a constat in restructurarea semnificativl a
Guvernului. Subliniez faptul ci este pentru prima dati cdnd, in

Romdnia postrevolulionard, o

astfel de

reconstruclie

guvernamentali nu este efectul unei crize la nivelul Executivului,

ci este o decizie politici liber asumat6.
Restructurarea Executivului marcheazd deschiderea unei noi etape

politice. Restructurarea guvernamentald, care

a linut gi

de

exigenlele Uniunii Europene gi de structura modelelor guvernelor

din !6rile Europei Occidentale, a dovedit cd anumite obiective ale
programului de guvernare au fost afinse gi, deci, nu mai necesiti
fo4a unui minister, timp in care altele au devenit prioritare. Vreau
sd subliniez aici cd restructurarea Guvernului nu inseamnd un nou
program de guvernare, ci o redefinire a prioritdlilor.
Restructurarea Guvernului anunt[ abordarea frontali gi decisivd a
reformei nucleului dur al economiei. Validarea acestui demers nu
va mai fi una de lungd duratd, ci va fi rapidi gi tranganti gi va
insemna oblinerea calificativului de economie funclionali de piald.
Dacd acest obiectiv va fi atins opozilia va frebui sd se retragd din
cdmpul disputei politice pe aceastd temi.

Tema reformei administrative devine gi ea centrali, reforma

Guvernului fiind semnalul declangdrii ofensivei politice in acest
domeniu. Ea va genera tensiune, dar pi satisfacfie, in special in plan
local. Disputa politici va trebui sd se intensifice gi mai puternic ?n
plan local, ceea ce va ridica probleme majore partidelor cu structuri
teritoriale anemice. Este evident cd in perioada de precampanie
aceste teme care deocamdatd sunt anunfate mai curdnd la nivel
central vor fi discutate, vor fr dezbdtute, vor reprezenta teme pentru
acliune politici la nivelul fiecdrui partid.
Descentralizarea administrativi

politicl. Sunt

va impune gi

descentralizarea

oare partidele pregdtite pentru o astfel de provocare?

351

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Vor putea depersonifica ele acliunea politicA? Care vor fi

consecinlele pentru partidele centrate exclusiv pe lideri? Este o
temi pe care noi am acceptat si o discutbm in cadrul partidului,

reforma privind administralia public6, noile cerinle legate de

statutul funclionarilor publici au impus anumite sacrificii qi
anumite decizii din punct de vedere politic pe care noi ni le-am
asumat. Este important sd considerim aceastd zond a schimblrilor
politice din Romdnia ca fiind esenlial[ pentru dinamizarea
acliunilor concrete pentru dezvoltarea societdlii romdneqti.
Adeseori ni se spune de cdtre partenerii nogtri din strlinState ci
atunci cdnd discutdm cu minigtrii, cu secretarii de stat lucrurile
merg foarte bine, inlelegem, gtim care sunt prioritilile, stadiile, ce
este de fbcut, dar ni se intdmplS foarte des ca atunci cdnd trecem la
nivelul trei in ministere, atunci cdnd discutdm la nivel local cu unii
dintre reprezentanlii administrafiei lucrurile sd se blocheze, hirtiile
sd rdmdnd in sertare, si nu mai existe voinld gi angajament. Este
datoria noastrd din punct de vedere politic si facem ca acest
mecanism esenfial al statului sd funclioneze cu un randament mai
mare.
Reforma justiliei va ataca una din cele mai constante gi consistente
resurse de insatisfaclie a cetSfenilor. Opozilia ar putea agtepta aici
gansa unei brege politiee, eare sd facd posibil un discurs negativ
privind capacitatea reformatoare a guverndrii noastre. Nu le vom
da aceastd satisfaclie.
Este necesar sd atalizdm aici ce se int6mpld in aceste zile, cdnd in

baza interpretdrii absurde

a unor modificiri ale Codului de

procedurd penald instanlele pun cu iresponsabilitate

in

libertate

infractori periculogi. Sensul gi spiritul acestor modificdri erau

pentru orice jurist cu buni-credinld cu totul altul. Cu toate acestea
pentru a elimina orice ambiguitate in legdturd cu soluliile
legislative in acest domeniu, lin6nd seama de faptul cd iniliativa
juriqtilor de la Partidul Democrat, de la Partidul Nalional Liberal se
incearcd a fi ascunsd in spatele unui vot general al Parlamentului,
in aceste condilii vom examina probabil joi, la gedinla de Guvern,
352

Noua ofensivd politicd

textul unei ordonanle de urgen!6 prin care sd clarificdm aceste

lucruri, sd revenim la textul ini,tial al proiectului de lege a$a cum a
fost el transmis de la Guvern la Parlament, pentru cd iat6, ce s-a
frcut ulterior creeazd premise, creeazd brege pentru cei care au
probabil anumite interese de a construi o zond gri, o zoni de
ambiguitate de care

sd beneficieze cei care srurt certafi cu legea. De

dac[ Parlamentul pi parlamentarii vor trebui sd vind pentru o
scurti perioadd din vacan!6 pentru a rezolva aceastd problemd,
rdmine la latitudinea birourilor permanente cum se va proceda. Dar
in ceea ce privegte Guvernul, vrem sd ardtilm foarte clar dorinla
noastr[ de a clarifica aceasti problemi printr-un text care sI nu mai
transmitA ambiguitdli.

aceea,

Atunci cdnd opinia publici ia act de reacliile PD 9i PNL pe aceastii

tem6, ea trebuie sd gtie cd aceste partide au insistat pentru
introducerea acestor prevederi iar acum se ascund cu lagitate in
spatele majoritSlii PSD.
Cu privire la reforma justi,tiei, permite,ti-mi sI propun ca prezentul
consiliu nalional s[ adopte o rezolulie politici privind principiile
de acliune viitoare in acest domeniu. Aceasti rezolulie hebuie si
exprime clar voinla noashd de a rcaliza o reformd profundi in
intregul epafodaj al justiliei din Romdnia.
Consider cd in toamn6, dupi reluarea activit6tii Legislativului, ar fi
bine si realizdm un consens politic pe aceastd temi, exprimat prin
adoptarea in Parlament a unei declaralii politice, care s6 cuprindi
principiile gi obiectivele reformei justifiei. O astfel de declaralie ar
conduce la accelerarea acestui proces gi la asigurarea unei mai
bune predictibilit6f privind viitorul justiliei in Romdnia.

Direcfia centrald a ofensivei noastre politice hebuie sd vizeze

domeniul dezvoltirii economice gi sociale. Noua acliune
guvernamentali porneqte de la o serie de reztltate economice
pozitive inregistrate in prima jumState a anului. Ele continud
rezultatele bune oblinutein200l-2002, cind economia a inregistrat
o combinalie reugiti de creqtere economici in ritmuri inalte,
353

dezinflalie accentuat[ gi o scidere semnificativd a deficitului de

cont curent, caracteristici care ii conferd sustenabilitate pe termen
mediu.

Realizirile din aceast6 primd parte

anului 2003 confirmd

caracterul durabil qi neconjunctural al cregterii economice. in fapt,

este vorba de o consolidare a tendinlelor manifestate in ultimii doi
ani. Astfel, produsul intern brut a sporit pe trimestrul I cu 4,4o/o fali,

de perioada corespunzdtoare din anul trecut, iar investiliile

rcalizate au fost superioare valoric cu aproape 7Yo; semnificativ
este faptul cd dinamica investiliilor private continul sd fie
superioari celei din sectorul de stat. Exportul pe 5 luni a depdgit
nivelul de 6,7 miliarde USD, fiind mai mare cu circa 30% ffid de
primele 5 luni din 2002 gi cu aproape 70o/o, calculat in USD
comparativ cu primele 5 luni din anul 2000.

in primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflaliei

a continuat si se consolideze. Majordrile operate la I iulie erau
luate in calcul, ceea ce ne indreptilepte si estimdm cdrata inflaliei
la sfhrqitul acestui an va fi de sub l4%. A continuat creqterea
gradului de ocupare a forlei de munc6. Num6ru1 gomerilor s-a
redus de la 76I mii in luna decembie 2002,la 693 mii in mai
2003,iar rata qomajului de la 8,lo/ola7,4Yo.Deqi in partea a doua a
anului se inregistreaz.d, de regul6, o cregtere a cheltuielilor
bugetare, in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care si
pericliteze incadrarea in deficitul previzut, in ciuda persistenlei
unui dezechilibru la bugetul asigurdrilor sociale de stat.

Un efort concentrat tn direclia integrdrii

in acest moment nu avem obiectiv mai important decit integrarea

europeand, considerdnd, desigur, cd integrarea nord-atlanticd a
intrat in linia dreapti a etapei finale. in privinla integrdrii europene
suntem pe drumul cel bun, dar nu suntem decdt la jumitatea
acestuia. Iar prioritatea principalS pentru perioada urmitoare este
indeplinirea criteriului economic de aderare.
354

Noua ofensivd politicd

Obiectivul major al acestui an este recunoa$terea Romdniei

avdnd economie de piali funclionali. Oblinerea acestui statut
confirma faptul ci ne afldm pe drumul cel bun gi ci efectele
termen mediu gi lung ale reformelor curente vor depi"gi
certitudine costurile curente.

ca

va
pe

cu

Stabilitatea macroeconomicd bazatd pe continuarea dezinflaliei,

asigurati prin menlinerea unei politici economice corespunzitoare
qi prin trecerea mai fermi la impunerea disciplinei financiare a

intreprinderilor, oblign

la

continuarea acfiunilor pentru

imbunit5lirea administrdrii fiscale, la implementarea consistenti gi

transparent[ a mdsurilor de reducere a arieratelor utilizatorilor de
energie, aplicarea hotdrdtd a prevederilor legale, recent adoptate,
pentru frnalizarea privatizirii qi lichidarea intreprinderilor
generatoare de pierderi.

Gribirea pivatizdii in sectorul bancar, continuarea reformelor

cheltuielilor publice gi asigurarea implementdrii respectdrii
imbun[t5fite vor sprijini - gi ele - consolidarea economiei de piap
funclionale gi dezvoltarea capacitdlii de a face fat{ presiunilor
concurenliale gi fo4elor pielei din cadrul Uniunii Europene.

La inceputul anului 2003, in scopul rezolvdrii acestor probleme,

Guvernul a aprobat ,,Programul de tndeplinire a criteriilor pentru
a fi declaratd economie de piald funclionald' care conline
prioritdlile indicate de comisie in raportul anual gi in foaia de
parcurs pentru Romdnia, fiind sprijinit de Fondul Monetar
Internalional gi Banca Mondiald.

in ciuda dificultafllor economice gi a condiliilor de piafi pi a

costurilor sociale ridicate, implicate, in primul rdnd, prin cre$terea
prelului la energie, considerlm cd s-a frcut un progres important in
cele mai multe domenii. in pofida faptului cd trebuie incd, frnalizate
sau legiferate un numdr important de mdsuri gi acfiuni, lucrurile
sunt ireversibile.

Stimali colegi, dali-mi voie

si vi

prezint

in

continuare cdteva

dintre aspectele care vin si intregeasci rezultatele oblinute pe linia

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

credrii economiei de pia![ funclionale, intre care: corelarea politicii

cu politicile macroeconomice; majorarea ratelor de
colectare a impozitelor, precum gi a plililor pentru energie Si gaz;
imbundtilirea managementului intreprinderilor de stat; adoptarea
de solulii concrete pentru reforma reglementirii impozitelor gi a
impozitelor administrate; reglementarea acceleririi qi simplifi cdrii
procedurilor de falimentare gi reorganizare, precum gi de realizare
a unui echilibru intre acestea, cu scopul reducerii barierelor
existente pe pialn; supravegherea ajutoarelor de stat gi pregitirea
modificdrii legislaliei concurenlei gi a ajutoarelor de stat. De altfel,
chiar la gedinla urmitoare a Guvernului vom discuta unele dintre
aceste texte normative.

salariale

imbunitilirea activitilii de colectare a impozitelor reprezint6, in

continuare, un obiectiv major al Guvernului. In aceastl direcfie, a
fost promovat un plan de reformd generald pentru intdrirea
capacitSlii institugionale de a coiecta taxele datorate.

Dafi-mi voie si vd mai dau cdteva elemente gi sd fac citeva

precizdri in legdturi cu o altd temb importanti, integrarea
europeand.

Sunt o serie de rentltate pozitive in acest domeniu care a$ vrea si

le menfionez. Poate in alt context ne-am putea gdndi chiar la o
anumiti relaxare. Dar in condiliile in care mai avem la dispozilie
aproximativ 500 de zlle p|nd" la data la care trebuie si incheiem
negocierile de aderare la Uniunea Europeand, nu ne putem gdndi in

nici un caz la o guvernare cu motoarel

e la

,;alanti"

Nu putem concepe sd incheiem acest mandat parlamentar fbrd sd fi

terminat procesul de negociere a aderdrii. Indiferent daci alegerile
vor fi in toamna b,i 2004 sau in primivara lui 2005, acest Guvern
va trebui si se prezinte in fata electoratului cu obiectivul
,,integrare" atins.

Vreau aici sd fac o precizare: in ultimele sdpt6mdni asistim la un

joc politic cel pulin ciudat.
3s6

Noua ofensivd politicd

Colegii no$tri din opozilie criticd modul in care ne ocupim de

integrare, sugerdnd c[ Romdnia nu indeplinegte nici un criteriu de
aderare. Ei cauti argumente pentru a distrage atenlia publici de la
problemele reale.
Problema nu este acum de ce Romdnia nu s-a putut integra o datd
cu primele zece state. Explicalia o cunoa$tem: lipsa de interes gi
profesionalism de care a dat dovadi guvernarea anterioard in
abordarea acestui obiectiv in perioada 1997-2000.

Problema este acum ce trebuie ftcut pentru ca sd nu ratim

obiectivul2007.

Ar fi de dorit ca integrarea si fie o realizare a intregii clase politice.

Am crezut ci este o dovadd de maturitate ca, in privinla integrdrii,
sd nu existe partizanat.

Din pdcate, buna-credin!6 nu este punctul forte al colegilor noqtri

din opozilie. Noi sper[m in continuare cd tema Uniunii Europene
sd nu reprezinte o temi de campanie electoralS.
Ei ?ncearcd sd sugereze cd meritul integririi nu este al guvemirii,
ci ar fi vorba doar de o bunivoinlI a Uniunii Europene. Nu este
normal ca, cei care au eguat in procesul integrdrii, s[ vini acum si
ne dea lecfii.
Sd ne aducem aminte de anul2000. in acel an, majoritatea statelor
candidate deschiseseri de mult toate capitolele de negociere, in

timp ce Guvemul PNL-PD-PNICD de la Bucuregti abia

se

pregdtea sf, inceap6. Aducefi-vd aminte de haosul politic al acelor

ani gi privili din aceastd perspectivd criticile privind indeplinirea

criteriului politic.
Aducefi-vd aminte de degringolada din economie gi comparali cu
ritmul de cregtere din prezent. Daci pdnl in 1996 eram printre
primele qase state candidate, in 2000 am ajuns pe locul 12. Aceasta
este realitatea.

357

Adrian Ndstase

- Spre ngrmalitate

Cine vrea si afle adevirul face aceastl comparalie. Aga se va vedea

cd, in problema integrdrii, am dat dovadd de mai multd voinld gi
capacitate politicd decit adversarii nogtri.
Sd recapitulim: p6nd acum, acele obiective majore pentru Rom0nia
pe care ni le-am propus la inceput de mandat au fost atinse. Am
dorit ca romdnii si circule liber in Europa. La sffirgitul primului an
de guvernare acest deziderat s-a implinit.

Era nevoie ca Romdnia si se integreze intr-o puternic[ structurd

politico-militara. in toamna anului 2002, la iraga, am oblinut
invita.tia de a adera la NATO. Acum cele mai multe parlamente ale
!5rilor din Alianta Nord-Atlanticd, qi in primul rdnd Congresul
SUA, au ratificat deja protocolul de aderare.

in fiecare an al guvernirii noastre un obiectiv major al Romdniei sa indeplinit. Sunt realitili care nu pot fi negate.

Ele au insemnat eforturi, seriozitate, respectul cuv6ntului dat gi

recdgtigarea credibilitnfii Rominiei in fala partenerilor externi.
Avem toate motivele si credem cd, ne vom indeplini gi
angajamentele in planul integririi europene.
Toate succesele oblinute in planul guverndrii nu ar fi fost posibile
parlamentare qi al
partenerilor nogtri politici din cele doud Camere care au adoptat
legislalia necesari integririi.

frrd sprijinul puternic al grupurilor noastre

Doresc s[ mentionez c[ degi opoziliane acuzd de practica excesivd

a ordonanlelor de urgen!6, pe care ei au iniliat-o, realitatea este cd
numdrul acestora a inceput sd scadl, ceea ce reprezinti gi un proces
important de consolidare a rolului Parlamentului.

Romfrnia sociald

fi fost mult mai ugor si adoptim reformele dificile necesare

integrdrii europene dacd nu preluam guvernarea intr-o Rom0nie

Ne-ar

siriciti
358

excesiv.

Noua ofensivd politicd

Sunt foarte mu[i asttzi cei care depldng siricia concetilenilor

nogtri. Unii o fac cu bund-credinfd, alEii din motive politicianiste.
Nimeni nu poate nega c[ in Romdnia sunt oameni siraci, oameni
care nu speri la o zi mai fericiti mdine. Sondajele ne spun foarte
clar acest lucru. Dar trebuie sb vedem doui aspecte: cine are
responsabilitatea qi cine are solufiile. Responsabilitatea revine in
mare mdsuri celor care au guvernat din 1996 pdnd in 2000. 56 nu
uitim cd in acea perioad[ Romdnia a pierdut patru miliarde USD
datoritd proastei guverniri, dar gi a lScomiei unora dintre cei care
astdzi acuz6.

Noi am adus de la preluarea guvernlrii gi pdnd astdzi o creqtere de

4,3 miliarde USD. Nu credem ci este corect sd raportim nivelul de
trai nnmai la 1989. Responsabilitatea guvern[rii noastre incepe cu
ianuarie 2001. in ultimii trei ani, salariul debazd minim brut a
crescut de la un milion la 2,5 milioane de lei. Nu este un salariu
mare, dar este de doud ori gi jumdtate mai mult decdt oferea fosta
guvernare. Sporirea lui va continuapebaza cregterii economice pe
care o inregishdm.

Trebuie

si

facem distinclia intre sdricia unor categorii sociale gi

sSrdcia Romdniei. intr-adev5r, existi oameni care au sdrdcit pe

parcursul anilor de tranzifie. Exist[ insl gi mul1i, tot mai mul1i, care
o duc incomparabil mai bine decit in 1989. Problema nu este ca
acegtia sd o duci mai rdu, ci sd cregtem semnificativ numirul celor
care o duc mai bine. Existd o relafie directd intre cregterea
economici gi reducerea sdrdciei. Acest fapt este demonstrat de
cregterea gradului de sirdcie in perioada 1995-1999, marcati de
recesiune economicf, qi scdderea sdriciei incepdnd cu 2000 pdn[ in
prezent cdnd s-a inregistrat cre$tere economici. La sfrrgitul anului

2002 gradul de sirdcie era de 29Yo comparativ cu aproximativ 35o/o

la finele anului 2000. in plus, scdderea semnificativi a gradului de

sdricie incepdnd cu 2000 s-a datorat in mare parte cregterii

economice, dar gi programelor de proteclie social6, indeosebi a
introducerii venitului minim garun:tat menit s6 sprijine acea
categorie a populafiei care nu are posibilitatea sd beneficieze de
359

cre$terea economice. Proiecliile demonstreaz| cd, dac1" se va

menline un ritm anual de cregtere economicl de 5o/o pe an a
produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, gradul de slricie a
populaliei s-ar putea reduce la jumltate, de la 29o/o in 20021a circa
15%in2007.
Creqterea economicd

va continua si joace principalul rol in

reducerea sdriciei in Rominia. Dar, in acelagi timp, vom continua

sd corectdm distribuliile pe care le asigurd pia1a, prin redistribuiri
specifice protecliei sociale. In prezent se alocd aproximativ l0%

din PIB pentru programe de proteclie sociali. Circa 87%o din

populalie primegte cel pufin, direct sau indirect, un sprijin ca
proteclie sociald (venitul minim garantat, subvenlia pentru cildur6,
alocalia de stat pentru copii gi ajutorul suplimentar pentru copii,
pensii, ajutorul de gomaj, ajutoare sociale etc.).
Datele statistice relevi o cre$tere semnificativi a consumului
populaliei gi ce este mai important este ci aceste cregteri au loc nu
numai in sfera produselor esen{iale - mdncare, imbricdminte,
educalie etc. - ci, mai ales, la acele produse care tind s[ apropie
nivelul de civilizalie a clasei medii romdnegti de cel al societililor

europene. Constatim, de exemplu, cre$terea numdrului de

autoturisme la mia de locuitori. Este relevant faptul ci numai in
anul 2002 num[ru] autoturismelor a crescut cu L6Yo, iar in acelagi
an num[rul celor care posedd telefoane mobile a crescut cu 29o/o.
Tot in 2002 zestrea de computere a popula{iei RomAniei a crescut
de 3,2 ori. Cregteri semnificative au fost pi la alte bunuri de consum
de uz indelungal 25,60A la televizoare color, 34Yo la radiouri gi
radiocasetofoarrc, 44o/o la videocasetofoane. Numai in ultimii doi
ani, numdrul supermagazinelor a crescut exponenlial. Ar fi poate
util sd facem publici o statistic[ privind num[ru] de locuinfe nou
construite gi sd comparim aceasti evolu$e cu perioadele
anterioare. Daci in 1990 proprietatea pnvatS asupra fondului de
locuinfe reprezenta 66,30A, astilzi 96,30/o din acest fond de locuinle
are proprietari privali.

360

Noua ofensivd politicd

in fiecare an, alte sute de mii de cetAleni romani se adaugd celor

care au resursele financiare necesare unor investilii importante in

imbundtdlirea nivelului lor de trai. Explozia de credite gi

imprumuturi contractate de populalie pentru achizilionarea unor
bunuri de folosinli indelungat[ este merturia unei noi speranle de
via!6 mai bunn. Mii de familii tinere se muti in casd nou6.
Acestea sunt argumentele pentru care spun cI nu sunt de acord cu
cei care afirmi cd Romdnia merge intr-o direclie gregit6. incotro ar
fi trebuit si meargd Romdnia dacd nu spre creqtere economicS gi
spre integrare europeand? Eu am convingerea cd nu direcfia este

gregit6,

ci ritmul

este incd prea lent

in

raport cu agteptirile

populafiei. Anul acesta vom cregte ritmul.

Trebuie, agadar, sd respingem tentalia judecalilor in bloc,

globalizante, despre siricie, pentru cd ele nu sunt de fapt decdt o
capcani politici pentru noi.
insd, pentru ci dincolo de orice disculie despre proiecte, despre
macrostabilizare, despre restructurare, rdmdn problemele sociale,
misiunea noastrd, ca partid social-democrat, este si punem la punct
programe speciale pentru a-i sprijini pe cei care se afli cu adevdrat
in nevoie.

O Romdnie normal6, o Romdnie moderni trebuie s6-i recupereze

pe cei afectali de tranzilie.

Pentru a imbundtdli sistemul de proteclie socialS, vom aproba un

nou program social pentru sfhrgitul anului 2003 gi anul 2004.

Acest program social se va focaliza pe cdteva obiective sociale
importante: un sistem de securitate sociali mai eficient,
extinderea politicilor active pe piala muncii, efrcientizarea
sistemului de asisten![ sociali, cregterea nivelului de acces la
bunuri sociale. Dublarea pensiilor pentru agricultori este un
angajament ferm pentru noi. Cregterea in termeni reali a pensiilor
cuvenite agricultorilor cu pdn[ la l00o/o fa!5 de luna decembrie
2000 este, de altfel, cuprins[ qi in programul de guvernare.
361

Incepdnd

cu

ianuarie 2004, pensionarii agricultori vor

pensii mult mai mari, aga cum le-am promis.

Dublarea pensiilor pentru agricultori trebuie privitd atdt ca o

necesitate de combatere a sirdciei la sate, cdt gi ca o formd
concretb de cregtere a coeziunii sociale; se vor reduce apreciabil
discrepanlele de venit disponibil dintre categoriile de pensionari,
discrepanle pe care le-am condamnat intotdeauna. Numai in 2004,
efortul bugetar presupus de aceasti mlsuri va depigi 5.000 de
miliarde de lei.

in prima parte a anului viitor vom incheia procesul de recorelare a

pensiilor. Marile inechitili din acest sistem, create in perioada
guverndrii 1997-2000 vor fi, in cea mai mare parte, solulionate.
Numdrul de pensionari care vor beneficia in 2004 de recorelarea
pensiilor va fi de peste 2.700.000 persoane, din care circa 500.000
pensionari urmagi.

Unul dintre obiectivele noastre importante este acela de a construi

un sistem de pensii sigure gi viabile. Introducerea sistemului de
pensii cu mai multe componente - cu mai mulli piloni, dupd cum
este cunoscut de opinia publici - va asigura un venit mai mare la
pensie pentru cei care astizi sunt activi pe piala muncii. Vom
definitiva gi trimite la Parlament, in vederea aprobdrii, proiectul
legii privind schemele facultative de pensii ocupalionale gi un
proiect de lege privind beneficiile adilionale pentru pensionarii din
sistemul public.
Introducerea acestor sisteme suplimentare de pensie va reprezenta

un pas in sensul compatibilizdrii cu proceduri deja existente in

statele Uniunii Europene. Mai important insd, pensionarii de azi gi
din viitor vor avea posibilitatea unor venituri decente. Vom pune
banii din pivatizare la lucru, in economie, respectind toate
normele de prudenli gi av6nd asigurate sisteme de supraveghere
foarte severe, bani care s6 producd at6t cregtere economici, cAt gi

beneficii sociale.

362

Noua ofensivd politicd

A apirut aceasti idee nou[ pe care trebuie si o suslinem: de a

folosi o parte din sumele rcaLizate din privatizare pentru
capitalizarea sistemului de pensii. Desigur, trebuie sd gisim
formule care sd nu conduci la consumul imediat al acestor resurse,

ci la valorificarea lor prin mecanismele unor fonduri de investilii.

Aceasta inseamnd, din punctul meu de vedere, conexarea
sistemului de pensii cu mecanismele de dezvoltare economici. Nu

sunt de acord cu unii analigti economici care opun creqterea

economicd protecliei sociale. Vedeli foarte bine, in Romdnia vin
pentru investilii diverse fonduri de pensii private din alte leri gi
dupd aceea banii respectivi sunt duqi inapoi pentru a alimenta
sume, beneficii adilionale pentru pensionarii din ldrile respective.
Intenlionlm sd procedim dupi acest model. Sigur, va trebui sd
avem o mare grijd privind gestionarea acestui fond de pensii. $i
aici statul nu va putea si se dezinteteseze, nu va putea l[sa pe mAna
oriciror persoane gestiunea unor astfel de fonduri. Instituliile
statului vor trebui sd fie prezente gi sd aibd controlul nemijlocit al

utilizirii banilor in cadrul unui

in

astfel de proiect.

definitiv, din punct de vedere politic, ne revine ins[

responsabilitatea de a gisi acele modalitili de control gi securizare

public[ a sistemului, astfel incit si nu dim nici o gansi celor care
ar putea crede cd pot transforma aceasti idee valoroasi intr-un nou

FNI.

Dorim s[ fim o naliune puternicS, care si priveascd in viitor cu

incredere. Familiile gi copiii sunt piatra de temelie a acestui viitor.
Familiile gi copiii au nevoie de sprijinul gi atenfia noastri. Ne vom
respecta angajamentul de a majora gi diversifica sprijinul financiar
acordat copiilor, familiilor cu copii gi cu venituri reduse. S6r[cia nu

trebuie sd compromit[ gansele de dezvoltare

copiilor,

posibilitatea lor de a se educa qi de a se forma profesional.

Anul 2004 va fi anul in care importante resurse financiare vor fi

alocate de la bugetul de stat pentru cregterea semnificativd a
acestor alocafii, precum gi pentru instituirea unei componente
familiale destinate familiilor s6race. Se adaug[ acestei politici

Adrian Ndstase - Spre normalitate

generale de suslinere a familiilor cu

sprij in pentru familiile monoparentale.

o mdsurd specialS

de

Una dintre marile preocupdri ale Guvernului este modul mai

eficient de acordare a ajutoarelor de incdlzire pentru anotimpul
rece. Avem in vedere atdt o recalculare a nivelului ajutorului,
lindnd seama de evolulia prefurilor gi tarifelor de producere gi
distribulie a energiei termice, cdt gi o imbunitdlire a sistemului de
acordare. Analizdm posibilitatea introducerii unor tichete de
cdldurd care sd ajungd pe o cale mult mai simpld la pensionari,
gomeri, beneficiari de venit minim gararLtat gi la alte categorii de
familii cu venituri reduse. Cu ajutorul acestor tichete ar urma sd se
realizeze plata obligaliilor pentru incilzire la asocialiile de locatari,
in cazul blocurilor, iar acestea si pldteasci obligaliile citre
furnizorul de energie termicd. Furnizorul de energie termici ar
urma sd incaseze sumele aferente tichetelor de la buget.

Una dintre legile sociale importante pe care acest Guvern le-a

introdus este cea referitoare la venitul minim garantat. Am observat
un numdr de disfunclionalitili pe care ne propunem s[ le inldturdm
prin stabilirea unei evaludri unitare la nivelul intregii liri a modului
de calcul al veniturilor realizate care se iau in calcul. indeosebi in
mediul rural s-au observat aceste aspecte. in perioada imediat
urmitoare vom stabili criterii clare gi unitare, frrd expunere la
judecdli subiective in stabilirea evaluirii bunurilor din proprietate
pentru care autoritilile locale stabilesc acordarea acestui drept.
Pentru cei care acuzd" momentul consoliddrii politicii noastre
sociale avem un rispuns. Investiliile noastre sociale, chiar dac6 mai
reduse decOt am dori, sunt sustenabile din punct de vedere
economic. Am recuperat pierderile gi cregterea economici este
susfinuti! Noi am aclionat pentru crearea de locuri de muncd mai
multe gi mai bune, pentru modernizarea protecliei sociale. S[
risipim confuziile: agenda noastr6 socialS este europeand, nu
electorald.

364

Noua ofensivd polilicd

ci

a venit timpul sI valorificim azr

binele
cetdleanului care ne-a susfinut cu speran!6 gi care a pl6tit, cu
rdbdare gi inlelepciune, costurile inutile ale guverndrilor de dreapta,
dar qi pe cele inerente efortului de integrare europeani gi
Ca partid de st6nga, credem

reztltatele pozitive

ale guvernirii noastre pentru

euroatlanticS.

Adversarii nogtri cei mai perfizi vor fi, in viitoarea luptd electorali,
demagogia gi populismul. Astizi, mai mult ca oricind, lupta cu

populismul este echivalenti cu protejarea interesului nafional.

Romdnia nu poate risca in momentul cdnd se pregdtegte s6 semneze
tratatul de aderare la Uniunea European1 sd faci experienle
electorale ale cdror consecinfe sd fie discontinuitatea qi refugiul in

populism.
Dimensiunea social6 va trebui si capete pondere mai mare in
urmitoarea etapi. Combaterea siriciei este gi ea o componenti
insemnatd a efortului nostru de integrare europeanS. Caracteristica
guvernirii noastre in aceastd a doua parte a ciclului electoral
trebuie sd fie echilibrul intre guvernarea reformei gi guvernarea
social6.

A venit momentul de atrata mult mai direct unele dintre prioritifile

anilor viitori. in mod categoric noi vom lua mdsuri importante in
domeniul agriculturii gi vi anun! cd, avdnd in vedere situalia
dificili din agriculturi, care pune pe micii producdtori in
imposibilitatea reinfiinlirii culturilor agricole, am stabilit ca,

aferent suprafelelor de pini la 5 hectare teren agricol, sd acord5m,

incepdnd din aceastd toamn6, o suml de 2 milioane leiArectar, care
sd acopere cheltuielile cu sdmdnfa, aratul qi seminatul. Sigur, cei
care au suprafele mai mari vor primi aceste ajutoare doar pentru
primele 5 hectare. Nu ne putem permite la resursele noastre sI
extindem aceastd categorie de sprijin, dar este vorba de bani care
vor merge in intdrirea agriculturii.

Vom considera ca prioritard refacerea sistemului de irigafii. Este

important sd gisim bani pentru continuarea canalului Siret-

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Bdrdgan, care ne poate oferi, in condiliile climatice care sigur nu se

vor imbunitlli in urmitorii ani, o aducliune de apd mai ieftind,

pentru cd, iigarea se poate face gravitalional qi nu prin pompare,
ceea ce inseamni cd gi cheltuielile ca atare vor fi mult mai mici.
Aceste gdnduri, aceste proiecte trebuie sd ne anime, gi este
important sd clutdm banii necesari, dar s6 ardtdm foarte clar gi
voinla politicd.

Am pomit un proiect important de construclie de autostrizi.

Romdnia este o larl perifericd qi pentru ci, din punct de vedere
frzic, noi n-am reugit integrarea in Uniunea Europeani. Nu putem
despre integrarea Romdniei in Uniunea Europeani doar
din punct de vedere intelectual. Nu putem si vorbim doar despre
valorile noastre culturale care ne fac egalii partenerilor nogtri
europeni. Este nevoie ca releaua noastrd de drumuri sd permitd cu
rapiditate accesul spre zona centralS a Europei, dar gi inapoi spre
Rominia. De aceea, weau sd vi anun! un proiect important de
construclii de autostr5zi: am semnat deja un memorandum
important pentru o autostradd care si meargi din zona Bragov pdnl
in Cluj-Napoca, Oradea, Borg gi spre Budapesta; de asemenea, sunt
contractate anumite lucrdri pentru o autostradi Bucureqti-Ploiegti,
apoi Cimpina-Predeal, in continuare de la Predeal la Bragov qi, de
asemenea, discutim zilele acestea posibilitatea de a lansa un
proiect de construclie a unei autostrizi de centuri pentru Bucuregti
gi, de asemenea, o autostradd care sd meargd, de la bifurcalia
Ploiegti, un segment care s6 meargi pe coridorul noud modificat,
prin Focgani, Buziu gi mai departe pe ramura risdriteani, pdnd la
Iagi bineinfeles, domnule Solcanu, trece prin Baciu, domnule
Hrebenciuc. De asemenea, am oblinut fonduri pe care le vom folosi
pentru pietruirea drumurilor comunale, reabilitarea drumurilor
judelene gi a celor nafionale.

si vorbim

Vom continua programul nostru de locuinle sociale gi pentru tineri.

Considerdm cd acesta este un proiect important al nostru, care
inseamnd gi dezvoltare economici gi care inseamni qi proiecte
sociale. Vom continua gi programul de sdli de sport. Sper[m ca
366

Noua ofensivd politicd

pdni la sffir$itul anului viitor, a$a cum am promis, peste 450 de sdli
de sport sd fie date in folosinli.
Sunt unele lucruri pe care va trebui sd le corect[m. Sunt, de
exemplu, numeroase disfunclii apdrute in aplicarea legislaliei
privind taxa radio-tv. Intenliondm ca in perioada imediat urmdtoare
sd" analizdm cazurt'lle particulare semnalate de populalie gi sd
aducem corecturile necesare cadrului juridic respectiv. Este
anormal, fbrd indoiald, ca familii foarte sirace sd plIteascd pentru
taxa radio-fv mai mult decdt plitesc pentru electricitate. Sunt
disfunclii, repet, qi vd promit ci vom examina cu mare atenlie
aceastd problemE. Sigur, ideea de bazd rdmdne o independenfi a
posturilor publice de televiziune sau de radio, capacitatea de a
asigura o finanlare pe aceastd baz6, dar nu in condiliile in care
credm tensiune sociald absolut inutili pe anumite segmente de
populafie.
D espre

viitoareu confruntare politicd

Toate aceste realizdi gi proiecte alcituiesc baza de pe care pornim

in confruntarea politici care urmeazi. Suntem o democralie gi, ca
rumare, avem de infruntat nu numai realitatea economicl gi sociall
existenti, ci gi proiectele alternative de gestionare a ei pe care le

construiesc competitorii nogtri politici. Avem concurenli politici

capabili si vadi cu prioritate lipsurile qi rdmdnerile in urmd, sd
capitalizeze simpatie gi sprijin electoral prin valorificarea

nemulfumirilor. Cu atdt mai ugor pentru ei cu c6t actul de

guvernare a condus la o cristalizare a imaginii noastre publice, insi
gi la o uzuri a acesteia, in special datoriti costurilor sociale
inerente reformei. Iar, in final, cei care judeci guvernirile gi aleg
intre variantele oferite sunt alegitorii.

$tim ce opinii au alegitorii despre noi din sondajele de opinie.

Sondajele aratd cL PSD rimdne opliunea cea mai frecventd pentru
electorat. Dup6 30 de luni de exerciliu al puterii nu s-a produs o
risturnare a raportului de fo4e in interiorul egichierului politic.

367

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Este de remarcat ce nu existi un paralelism intre dinamica

opliunilor pentru PSD qi perceplia dificultAflor cu care oamenii se
confrunti. Aceasta inseamnl ci insatisfaclia electoratului nu s-a
transformat automat in modificare de opliune electorall, ceea ce ne
dovedeqte cd valoarea guvemerii noastre este evaluatd de votanli
mult mai complex decdt se aqteapti adversarii noqtri politici. PSD
nu este un partid in cidere electorali gi nici una din celelalte forle
politice nu este consideratl mai capabild sI solulioneze problemele
electoratului.

O evaluare sociologicl a opfiunilor electoratului dovedegte cd in

timp ce PSD rimAne constant peste 43%o, celelalte for{e politice
aflate in opozilie cresc sau scad una in detrimentul celeilalte.
Aceasta inseamni ci bazinul electoral al opoziliei a rdmas relativ
constant. Nu s-a modificat radical nici comportamentul
nehotirAlilor gi nici al celor ce voteazd cu noi. Este important
faptul c6 nici un sondaj, chiar gi cele care sunt cele mai drastice in
aprecierea ganselor noastre electorale, nu semnaleazd, o tendintd de
vot de respingere.
Se incearci sistematic acreditarea ideii ci PSD a intrat pe o curbi
descendentI. Sondajele aratl cd existi perioade de diminuare a
procentelor noastre, in special iarna-primivara, dar acestea sunt
urmate sistematic de revenire qi chiar, a$a cum s-a intdmplat in
cursul lunii iunie, de o cregtere care ne apropie de pragul de 50%.

Un alt lucru remarcabil pe care il indici sondajele este preocuparea

tot mai accenfuati a electoratului pentru rezolvarea unor probleme
concrete. Discursul politic general nu mai produce reacfii sensibile
in sondaje. in schimb, apare o departajare zonald a intereselor
oamenilor, ceea ce reprezintd rm semn de normalitate gi ne apropie
de comportamentul politic din statele Uniunii Europene.
Este important, din acest punct de vedere, si ne modificdm gi noi
strategiile, si concepem proiecte cu relevanld locald sau regionalS.

in acest context,

un bun rispuns pentru agenda publicului il

reprezintd marile noastre proiecte de investifii. Ne propunem si

368

Noua ofensivd politicd

fnalizdm autostrada Bucureqti-Constanfa in 2006. Am incheiat

zilele trecute, spuneam, un contract important pentru autostrada
care duce spre vest.

Este important pentru noi sd continudm proiecte de alimentare cu

apdla sate, care sunt, in momentul de fa1d, in valoare de peste 200
de miliarde de lei.

Sunt in execu{ie 20.000 de apartamente pentru tineri, din care

5.000 s-au dat deja in folosin!6. Este important, de asemenea, se
inlelegem c6, pentru noi, proiectele de investilii, cum ardtam mai
devreme, reprezintd modul cel mai concret prin care putem intra in
competilia electoralS. Oamenii nu vor mai agtepta de la noi vorbe
frumoase, promisiuni. Este important si fructific[m eforrurile pe
care le-am frcut pdnd acum, sd acceler[m deciziile pe care le-am

pregitit in aceste luni de munc6, s[ ne impunem punctele de vedere

in ceea ce privegte modul de a concepe dezvoltarea viitoare a
Rominiei.
Acestor cifre, acestor realitili opozilia le opune, deocamdati,
populismul gi demagogia. Sigur, va trebui sd tratdm aceste atacuri
cu maximd atentie. Acestei maniere a adversarilor nogtri de a face
politicd ii datordm o mare parte din perceplia negativi pe care
alegitorii o au cu privire la guvernarea noastr6. In fala eficien{ei
noastre la guvernare, opozilia iqi reunegte rdndurile pe platforme
populiste. Este semnificativi, in acest sens, incercarea de
construcfie a unei coalilii PNL-PD. Daci in perioada in care erau la
putere aceste partide au incercat si se situeze pe zona reformei gi sd
ne prezinte aceste idei ca fiind constrdngeri ale voinlei gi
mecanismului de denroltare economicd. este foarte interesant
faptul cI PNL qi PD se apropie de mesajele populiste, demagogice
ale PRM pentru a ne ataca din st6nga noastr6, nu de la dreapta,
ceea ce, trebuie s[ recunoaqtem, reprezinti o schimbare de
atitudine gi de realitate politicd.
Este tot mai probabil cd PNL va accepta, in special sub presiunea
liderului sdu, o alianll electorali cu PD. Desi liberalii gtiu cd astfel

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

asigurd mai curdnd avantaje penfm democrali, ceea ce explic[ gi

a ofrcializa alianla abia dupd alegerile locale,
speranla de a genera o masi politici potenliali care si-i propulseze
in opliunile electoratului peste PRM are forla de a incerca sd ii
convingi pe liberalii sceptici sd sprijine proiectul alianlei.

dorinla lor de

Se mizeazd pe o locomotivi electorald, pe tandemul acestui duet

electoral totugi vulnerabil, datorit6 caracterului imprevizibil al
liderului democrat, de faptul ci acesta va trece intdi testul electoral
la Bucuregti cu ocazia alegerilor locale. Nu vreau sd fac o analjzd
extinsS, dar felul in Partidul Democrat s-a referit la un partid cu
care PNL negocia, Partidul Nalional Liberal Cdmpeanu, ne aratd
modul in care pot si funclioneze relalii de colaborare, de alianti
intre cele doud partide.

Electoratul bucureqtean va trebui, fbri indoiald, s[ decid6. Am avut

ieri o discu{ie la organizatia noastrl de Bucuregti, am luat anumite
decizi| Vor fi luate in continuare decizii imporLante, dar este
esenlial nu si ne propunem si infrdngem un alt candidat, fie cd este
vorba de Bdsescu sau de alli primari din mari orage. Pentru noi este
important si venim cu o altd viziune pentru dezvoltarea marilor
ora$e.

Am vorbit ieri pe larg despre acest subiect la reuniunea de la

Bucuregti. Nu este vorba de o chestiune specifici Bucuregtiului,
este vorba de proiecte pe care noi trebuie si le punem in aplicare
pornind de la modele care funclioneazd in plan european. Marile
aglomerlri urbane nu mai funclioneazd pe teritoriile limitate ale
oragelor, aga cum erau ele inainte de 1950. Marile aglomerlri
urbane europene funclioneazd pe o bazd teritoriald extinsd tocmai
pentru a-qi putea realiza unele dintre proiectele firegti, inclusiv
construcfiile de locuinfe.
Putem continua analiza situaliei opoziliei, dar eu cred cd, pdni la
urmd, ceea ce ne intereseazd pe noi astizi este ceea ce vrem noi sd
oferim electoratului, ceea ce vrem noi sd oferim RomAniei sub
aspectul politicilor viitoare.
5tu

Noua ofensivd politicd

sl

convingem electomtul sd opteze pentru continuarea

guverndrii noastre. Partidul Social Democrat este singurul partid
din Romdnia care are o viziune clard qi completi asupra viitorului
!6rii. Ce avem in plus, noi cei din PSD? Avem viziunea, avem
oamenii, avem experienfa, avem competenla, avem mijloacele qi
avem sprijinul intern gi al partenerilor externi pentru a ne pune in

Dorim

aplicare proiectele.

De

aceea,

ne propunem ca lintE cdgtigarea alegerilor

locale,
parlamentare gi prezidenliale gi continuarea guvernirii pe mandatul
2004-2008. Dorim ca in toate tipurile de scrutin PSD sd se apropie
de condilia unui partid majoritar.

Dar, cdgtigarea alegerilor nu se poate baza numai pe succesul

actului de guvernare. Este nevoie ca acesta sd fie dublat de o
activitate politicd la nivel de partid consistentS, coerenti gi
continud. Partidul qi nu Guvernul trebuie sd se afle zilnic pe
baricada luptei politice, iar aceasti lupti nu trebuie dusd numai aici
la Bucureqti, ci in toate organiza[iile noastre. Sunt multe lucruri pe
care trebuie si le schimbim in viafa noastri interni de partid. Sunt
multe neajunsuri care au iegit la suprafali gi cu ocazia disculiilor
purtate cu conducerile filialelor judele.

Am amdnat in mod nepermis o serie de misuri pe care ar fi trebuit

sd le ludm gi acum decontim costurile acestor am6ndri. Aceasti
situalie va trebui si se schimbe. De aceea, rcorganizarea conducerii
executive a Partidului Social Democrat, operati cu ocazia ultimei
gedinle a Biroului Executiv Central, semnaleazi tocmai intenlia
noastr[ de a inha int-o fazd nou[, mult mai alert5", in ceea ce
privegte procesul de consolidare a partidului qi de pregdtire pentru
alegeri. Am incredere in noua echipd care funclioneazd aqtm la
partid. Am dorit sI dim un semnal foarte clar de concentrare, in
paralel cu activitilile de guvernare, dar gi de transfer al unora
dintre resursele umane importante pe care le avem in partid cdtre
activitatea de partid.

)tl

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Nu ne puteam permite sd stim cu toate resursele grupate

pe

guvernare pind in 2004 Si pe urm[ sd mergem veseli la alegeri. Era

important s6 facem acest transfer - chiar dacd unora li s-a p6rut
ciudat - spre zona executivd, a partidului, pentm c6, dincolo de
intdlnirea de luni dimineala de la delega{ia permanentb, partidul

trebuie sd funqioneze toati siptlm6na, inclusiv sdmbita gi

duminica, gi trebuie si funclioneze cu motoarele din plin, cu
departamentele sale, cu rela,tia s[ in teritoriu.

Dar, in acelagi timp, trebuie si gtim cd intr-un partid atit de

important cum este partidul nostru trebuie s[ punem impreuni
experienla gi imaginafia, seriozitatea qi incercirile noi, trebuie sd
gtim si inlelegem ci noi nu putem risca sd juc[m viitorul partidului
gi al larii pe carteaunei singure persoane sau pe incercdrile pe care
cineva doreqte si le fac6. Suntem o echipd puternici, suntem o
echipd care ne permitem si fim in dezacord unii cu alfii, dar aceste
dezacorduri vizeazl doar elemente care, in final, trebuie si ne
impingd spre solulii comune. De aceea, suntem in aceastd
organizatie politicd. Dacd am avea viziuni diferite, plreri diferite,
am fi, probabil, in alte partide. $i, pdnd la urm[, ceea ce este
important astizi - gi subliniez acest lucru - este faptul cb noi
reugim si aducem al6turi de noi, si adiugim proiectului nostru
social-democrat de modernizare a stdngii gi alte formaliuni politice.
incercarea de a considera c[ un partid politic este bun in ansamblu
gi altul este riu in ansamblu mi se pare aberanti. Faptul ci un fost
ofi1er de securitate era bun afunci cdnd era la PD, dar este rdu

atunci cdnd vine

la PSD mi se pare inci una dintre

aberante de analizd, maniheistd stupidl, care subzisti

in

formele

societatea

noastr6. Nu trebuie si mai avem complexe. Unii au putut sd-gi

construiasci generalii de oameni politici frrd s[ existe nici un fel
de complex. Noi, daci incercim si construim generalii politice
bazate pe valoarea individuali, ni se spune cd nu avem dreptul s6
facem acest lucruri. De ce? Cine ?gi permite sd ne dea astfel de
leclii?

5tz

Noua ofensivd politicd

Spuneam cu un alt prilej, atunci cdnd

unii dintre colegii liberali

erau impotriva sdrbdtoririi a 110 ani de la crearea Partidului Social

Democrat al Muncitorilor din Rom6nia de cdtre PSD, spuneau
atunci cd nu putem sd facem acest lucru gi cd trebuie sd ingurgitdm

gi perioada comunisti. Nu, perioada comunisti o digerlm cu tofii.

Nu inleleg de ce la noi ar trebui sd fie criptocomunigtii, iar la

ceilalli ar trebui s[ fie comuniqtii cripto. Acest trecut trebuie sd ni-l
asumim cu tolii, toli cei care ne-am niscut ?nainte de 1989. Se vor
schimba, frri indoiali, generaliile, vor veni cei care s-au ndscut
dupd 1989, cei care nu vor mai rispunde la astfel de intrebdri, dar,
deocamdatd, generafiile noastre trebuie sd ducd Romdnia spre anul

2007, atunci cdnd o generalie nou6, a unor tineri pe care noi

incercim sd ii formdm gi ?n Romdnia, dar gi in striinitate, va prelua
gtafeta de la noi.
Generalia noastri este o generalie atranzi[iei; a$a cum am avut o
Constitulie a tranzitjei, avem gi o generafie a tranziliei. Este o
generalie care pregdtegte intrarea in Uniunea Europeand. La
momentul acela insi Romdnia va intra intr-o noui realitate politici
gi oamenii care vor conduce Romdnia vor trebui sd fie preg[tili
pentru acel moment. Este ceea ce noi incercdm si facem gi, de
aceea, credem cd este mult mai important sd realizim in Romdnia
structuri politice moderne, comparabile gi care si comunice cu
structurile europene. De aceea au fost importante experimentele
politice - fronturi de diferite feluri, migcdri de diferite feluri,
convenlii de diferite feluri. Acum este timpul unor partide politice
care si-gi gdseascd corespondent in realitatea politicd europeand.

Efortul nostru de modernizare, care a fost imens, nu s-a realizat pe

segment electoral de 3o/o sau de 5Yo. Ideea de a men{ine
increderea populaliei pe un segment de aproape 50% in aceste
eforturi de innoire permanenti inseamni respect gi inlelegere
pentru cei in vdrsti gi inlelegere gi speran!6 pentru cei mai tineri.

un

Aceasta este filozofia care ne-a adus cdgtigul. Aceasta a fost

abordarea echilibratd pe care noi am adus-o in spectrul politic
romdnesc. De aceea, ca si pun o concluzie practici, ag vrea sI vd
)t)

Adrian Ndstase

- Spfe normalitate

rog ca gi dumneavoastrd, la nivel judefean, sA tragefi concluzii din

ceea ce am frcut noi la nivel central. Nici unul dintre noi nu poate
s[ fie gi pregedinte 9i gef de guvern 9i gef de administra]ie 9i qef la
partid, sd fie toatd ziua gi la partid qi dincolo. Este vorba de o
diviziune a muncii pe care trebuie si o acceptim. Trebuie sd avem
incredere in colegii noqtri. Mulli m-au intrebat dacd am incredere
sd-i dau biroul meu lui Octav Cozmdncd. Le-am spus cd asta nu
este o problemi, pentru cd am impdrlit foarte multe lucruri pdn6
aculn, qi speranle gi egecuri, ne-am asumat impreun[ acliunea
noastrd politicS, ideile noastre. Sunt printre noi unii, poate, cu idei
mai extravagante, allii cu idei mai agezate, dar este nevoie in
dialogul nostru intern de acest tip de interacfiune.

Am avut ieri o int6lnire a delegaliei permanente absolut minunatd

in pregdtirea acestei reuniuni. A fost efectiv o bucurie sd discutim
despre ceea ce avem de ftcut. Unele dintre solutiile iniliale au fost
acceptate, am addugat diverse idei. Politica nu trebuie si fie un
chin. Politica este, frrd indoiali, o acliune de echip6, dar ea trebuie
s6 insemne, in acelagi timp, bucuria performanfei, dar pentru asta
trebuie sd gtim si implrlim echipele, trebuie sd gtim sI aducem in
echipa noastr[ atunci cdnd este nevoie oameni noi, trebuie si
aducem oameni potrivili pentru ceea ce avem de fbcut.

V[

rog deci sd vedeli cu aten]ie aceste probleme de organizare, sd

incercali s6 vedefi care este cea mai bund formuld de agezare a
echipei de campanie electorald. in acelagi timp, este important s6
vedem managementul de partid, sd vedem cum putem sd ne
pregdtim candidalii, si vedem care sunt cei mai buni candidali pe
care noi ii vom aduce in f4a opiniei publice.

Sigur, unii au incercat prezentarea misurilor de reorganizare

interni ca fiind contrapuse procesului de modernizare a partidului,
de compatibilizare a structurilor sale cu morfologia partidelor
similare din Internationala Socialistd gi chiar cu demersul de
intinerire a partidului. Vor fi dezamdgili unii dintre cei care ne
atacd pe aceastl temi atunci c6nd vor vedea mdsurile pe care le
vom propune astdzi Consiliului na,tional. Vor fi dezamdgili cei care
tt+

Noua ofensivd politicd

vor constata gradul de innoire, inclusiv la nivelul secretarilor de

stat. Vor fr dezamdgili cei care vor vedea proiectele pe care le vom
lansa in curdnd in acest domeniu qi, de altfel, este pentru prima
datd, din c6te gtiu eu, qi cunosc destul de bine acest partid, cdnd
organiza{ia noastri de tineret func}ioneazi eficient.
Am dat libertate tinerilor noghi s5 se manifeste, dar am cerut spirit
de disciplini, pentru cd ei fac parte totu$i din familia noastr6, ei fac

parte din familia PSD gi atunci, sigur, libertatea lor politici va

trebui sd fie circumscrisd principiilor, valorilor pe care noi le-am
stabilit prin statut. Aceste teze, aceste critici de care vorbeam mai
devreme vor trebui respinse de citre partid. Procesul de
modernizare a partidului continud in parametrii normali. El este un
proces ireversibil. Dintre toate structurile politice din Rom6nia,
Partidul Social Democrat a parcurs cel mai amplu proces de

modernizare,

de innoire doctrinar[ gi

funclionald,

de

profesionalizare a demersului sdu politic. De asemenea, practica

politicd a urmitoarelor luni va trebui sd demonstreze preocuparea
noastrd pentru intinerirea organelor sale de conducere, pentru
promovarea tinerilor in structurile de decizie administrativd.
Presa a lansat tema conflictului de generalii in partid. Desigur, in
forma in care a fost discutati aceasti tem5, era orientatd impotriva
partidului nostru. Ea ar fi dorit sd demonstreze c[ PSD rdmdne doar
declarativ un partid al tinerilor, c[ in fapt ei nu au acces la decizia
politicd real6. Aceastd temS de atac are o mizL politicd importantd.

in

condi,tiile in care o parte consistent6 a electoratului t6n6r a

inceput sd fie atras de PSD, ca ufinare a gestiunii mult mai bune a
guvernirii, in raport cu partidele dreptei. Tema ,,schimbului de
generalii in partid" nu trebuie insd evitatd ci, dimpotrivS, orientatd
spre ideea capacit5lii partidului nostru de a asigura o innoire
constante abazei sale de militanli prin atragerea tineretului. Avem
nevoie de entuziasmul, de spiritul novator al celor tineri, dar, in
aceeagi misur6, partidul are nevoie, cum spuneam, de experienla,

de inlelepciunea, de ribdarea celor care au ajuns la vdrsta

maturitilii politice. In orice partid exist[ deosebire de idei, uneori
375

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

tensiuni, momente dificile, dar ceea ce dA for!6 unei structuri

politice este loialitatea gi menlinerea angajdrii fali de doctrina gi
idealurile comune. Cei care obosesc prea devreme nu sunt probabil
pregdtili gi pentru probele de anduranfd, pentru testele de anduran{d
ale politicii.
Partidul nostru igi poate demonstra fo4a gi atractivitatea proiectdnd
imaginea unui partid in care mai multe generalii politice htcreazd
impreunf, pentru atingerea obiectivelor social-democrate.

De altfel, astizi vom propune Consiliului nalional cooptarea unui

numdr important de membri care vin ca sugestii, ca propuneri din
partea organiza\iei de tineret. Ei se vor regisi gi in noua structurd a

Biroului executiv cenhal. Am numit, recent,

vorbeam mai

devreme despre secretarii de stat, subsecretari de stat din r0ndul

tinerilor nogtri, aldturi de cei care erau deja pe funclii. Este pentru
prima oard c0nd un Guvern in Romdnia are un numdr atdt de mare
de secretari de stat sub 35 de ani.

Avem in fald o perioadd de un an gi jumdtate pentru care trebuie sd

fim foarte bine pregdtifi. Mesajele noastrc trebuie si fie foarte
clare, acliunea noastrd trebuie sd fie foarte bine fundamentatd pe
documente gi mai ales pe structuri organizatorice. De aceea, eu
consider c[ este esenfiald aceasti intdlnire a noastr6, care va da
tonul activitililor politice, va determina stilul m5surilor pe care le
vom lua in perioada de vard qi in lansarea activitelilor politice in
septembrie.

De aceea, o noul ofensivi politicl pentru noi inseamnd acfiuni

eficiente, dar inseamni qi eforturi pentru a l6rgi baza noastrd
electorald qi de a aduce noi membri, personalitdfi importante. imi
face pl5cere sI observ in sal6 prieteni, colegi, personalitdli
imporLante care sunt aldturi de noi sau au o anumitd simpatie
pentru noi gi vreau sd le mulfumesc pentru prietenia lor constantl gi
pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.

fi

importante schimbdrile de structuri care vor hebui si se

reflecte qi in componenla organiz{iilor noastre. Mesajele politice

Vor
376

\qyg

"f"r'l!!!9!j!rd

adresate grupurilor lintn vor trebui dublate de acliunea

organizatoicd, de atragerea gi implicarea in activitilile partidului a
celor care aparlin acestor grupuri.

Repet ceea ce am spus cu ocazia Conferinlei Asocialiei

profesorilor social-democrafi. Existi o conjuncturl favorabil5
pentru o ofensivi consistenti a partidului in mediile intelectuale.
De ce? O parte importantd a intelectualitetii, mai ales din zona
umanist5, care a sprijinit p6nl in 1996 dreapta politicl, observi
astizi diferenla calitativd dinhe guvernarea noastri gi guvernarea
de dreapta. Ca atare, avem datoria sd folosim acest moment pentru
a ne reconstrui relalia cu grupuri importante de intelectuali.

Putem imagina forme ahactive de participare politicb pentru cei

care apar{in acestei zone. Putem apelala tradi,tia intelectualitIfi de
stdnga din perioada interbelicd.

Zona micilor ?nfeprinzltori va trebui si rimdni in atenlia noastrd,

pentru c[ ei constituie partea cea mai importanti a clasei de mijloc
cu care dorim sd construim Romdnia de mdine. Avem nevoie de

mesaje speciale mai puternice pentru aceastii zond, de mSsuri

guvernamentale mai bine direclionate. Se teoretizeazd intens,
adesea, ideea cI PSD este partidul ,,marilor capitaligti", al celor
care fac afaceri cu, sau mai bine zis, pe spinarea statului, in vreme
ce micii intreprinzdtori ar trebui sd se indrepte spre alte fo4e

politice. Aceasti linie de atac va trebui contracaratl printr-o

ofensivi mult mai suslinut[ in rdndul micilor intreprinzdtori. $i in
acest caz trebuie sd gisim forme atractive de participare a lor la
dezbaterea politic6.

De altfel, trebuie si linem seama cd, practic, privatizarca la nivel

industrial se incheie anul acesta. Mai sunt cdteva procente de
intreprinderi care urmeazd si fie privatizate p0n6 in luna
decembrie. Rdmdn, sigur, zona utilitAlilor, zona energeticL, dat
aceasta intri deja ?n zona Ministerului Economiei. Ceea ce este
important e sd inlelegem foarte bine cd noi nu mai avem de
gestionat o economie mixti. Economia Romdniei este, in mod
377

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

preponderent, o economie de tip privat in care actorii

companiile private

reprezinti esentialul

- societitile,
gi ele, de altfel,

contribuie in mod determinant la aw{ia nalionald.

Nu in ultimul rdnd insd este necesar si acordim o atentie deosebitd

muncitorimii. Pe fondul pauperizdrii gi al lipsei de orizont, acest
grup social poate foarte uqor cidea in capcana unor discursuri
populiste. Vom organiza ?n cel mai scurt timp un forum al
muncitorilor din PSD, care si mobilizeze mai puternic capacitdlile
politice ale acestora.

o relalie importantd pentru orice partid social-democrat este aceea

cu sindicatele. Dupi cdqtigarea alegerilor in 2000, am pus la punct

un

de dialog social. Relalia noastri cu

fi una decisivd pentru asigurarea pdcii gi

mecanism credibil

sindicatele a fost gi va

echilibrului social.

Noile reglementdri privind funclionarii publici au

introdus
schimbdri importante in fizionomia vielii politice din Rom6nia. Ele
au stabilit o departajare clar6 intre cei care doresc s6 urmeze o
carierd politicd gi sd ocupe demnitili alese gi cei care doresc si aibd
o carieri in serviciul public sau in afaceri.

Tocmai de aceea acum este momentul sd lansim o noui strategie

de resurse umane, adaptatd noului cadru normativ pentru cariera
politicd, noilor reglementbri gi constrdngeri.

Va trebui sd agezdm pe noi baze gi comunicarea la nivel de partid,

sd ne regdndim strategia in acest domeniu. Nu trebuie s6 se
manifeste perceplia cd avem o conduiti ,,dubld" fald de presi:
caracterizatd prin deschidere atunci c6nd suntem in opozilie gi prin
opacitate gi lipsd de interes atunci cdnd partidul se afl6 la putere.

O alti temd importanti in

zona comunicdrii priveqte unitatea

mesajului nostru politic. Transmiterea unor mesaje contradictorii

de cdtre diverqi

reprezentanfi

ai

partidului ne poate

crea

vulnerabilitSli care vor fi din ce in ce mai evidente in anul electoral

qi vor influenla negativ imaginea noastr6. in perioada urmitoare ne
378

Noua ofensivd politicd

vom concentra asupra elabordrii legilor electorale. Ele sunt

importante, pentru cd definesc cadrul in care se desfbgoard
competilia politicd.

in comisia parlamentard constituitd pentru legile electorale,

partidul nostru va susline punctele sale de vedere legate de
reducerea numirului de parlamentari qi de introducerea votului
uninominal pentru Senat. In toamnd, Partidul Social Democrat va
propune un proiect de Cod electoral gi va inilia o discufie ampl6 cu
celelalte forle politice gi cu societatea civild pe marginea acestui
document.

Strategia pe care ne-o asumdm astdzi, at6t in ceea ce privegte

guvernarea pdnd la sffirgitul acestui mandat, c6t gi in ceea ce
privegte cdqtigarea viitoarelor alegeri este un obiectiv realizabll.

Deqi adversarii nogtri ar dori si equlm in privinla respectirii

calendarului integrdrii europene sau sd ne ldsim detumali de la
obiectivele centrale ale programului nostru de guvernare, nu existi
nici un motiv sd credem cd nu putem sd ne linem de cuvdntul dat la
ultimele alegeri. Finalizarea acestor proiecte, cu toate eforturile gi
cosfurile pe care ele le presupun este pentru noi singura cale de a
convinge electoratul sd ne acorde increderea s6-qi pentru mandatul
urmdtor.

Vd chem, din acest motiv, si pornim cu tolii

aceastd ofensivd
politicd pentru viitorul Romdniei! Este important s[ inlelegem cu
tofii cd momentul de astdzi va fi un moment de referinfi. Este un
moment in care reafirmim spiritul de echipl, unitatea noastrd,
capacitatea de a ne rcaliza obiectivele. Eu vi mulfumesc, inci o
dat6, pentru sprijinul acordat gi vi doresc succes in continuare!

3'79

NOUAARHITECTURA
A EUROPEI DE SUD-EST'

(octombrie 2003)
ste o mare pldcere pentru mine sd md. adresez acestei distinse
audienle care reprezintd adevdrali parteneri in solidaritate.

Permite,ti-mi si mulqumesc gazdelor noastre braziliene pentru

extraordinara oportunitate reprezentatA de desfrpurarea unei
reuniuni social-demoqate la acest nivel in America Latin6. Dupi
decenii de dictaturi gi lupti socialS, aceasta este una dintre pdrfile
lumii care are nevoie in mod exceplional de angajamentul nostru
pentru a sustine valorile solidaritdlii gi ale securitdlii umane,
plasdndu-le in centrul preocup6rilor noastre comune. Noi, in
Romdnia, gtim prea bine importanla acestor valori, dat fiind c6 am
triit experienla totalitarismului.

Un obiectiv

important

al

Internalionalei Socialiste

este

consolidarea capacitilii noastre de configurare a guvemirii

globale. Angajamentul nostru referitor la dezvoltarea suslinut[ gi la
progresul social trebuie sd fie sprijinit intr-un mod clar qi decisiv.
Este adevdrat c6 globalizarea a incurajat cregterea economicb prin

crearea unor mai mari oportunitdli pentru comer!, investilii gi

transfer de tehnologie. Dar este, de asemenea, adevirat cd pdni
acum globalizarea a adus beneficii mai ales celor mai dezvoltate,

mai bogate gi mai puternice naliuni, economii qi

t Discurs rostit la Al XXII-lea Congres
Brazilia, 27-29 octombrie 2003.
380

al

societdfi,

Internalionalei Socialiste, Sdo paulo,

Noua arhitecturd a Europei de S-E

conducand la creqterea discrepanlelor $i a discrimindrii

in

restul

lumii.
Avem nevoie de o noud arhitecturd pentru agenda noastri comunS.
Avem obligalia de a acliona astfel incdt globalizarca si fie beneficd
pentru toli gi sI nu excludd pe nimeni. Cred cd sunt patru niveluri
pe care trebuie sd le lu[m in considerare in acliunea noastr6:
nivelul global, regional, subregional gi local.
St6nga a imblAnzit capitalismul pe plan intern. Acum trebuie si
echilibrdm pielele la nivel global. Stdnga a dezvoltat democratia
pluralistd intr-un cadru nalional. Acum trebuie sd credm o
democralie transfrontalierd. Stinga a deschis drumul citre o
guvernare transparentd gi responsabil[ la nivel nafional. Trebuie si
promovdm acum un proces global de luare a deciziilor transparent
gi responsabil. Stdnga a luptat pentru egalitate considerind-o
principala sa valoare. Trebuie si luptdm acum pentru incluziune.
Incluziunea este o formd a egalit[1ii. Astfel trebuie si conferim o
noud valoare solidaritdlii gi dreptitii care sd implice coeziunea
sociali, economicd gi teritoriald.

Din aceasti perspectivd, lnternalionala Socialisti a sprijinit in mod

deosebit integrarea regionald gi cooperarea interregionald.

A fost un lucru reprezerfiativ pentru stdnga din Europa si aclioneze

in sprijinul evoluliilor democratice din fostul bloc comunist din
estul Europei gi al obiectivelor sale de integrare. Procesul de
configurare a Uniunii Europene nu este nu numai un proces de
extindere gi de aprofundare a ei, ci gi un proces de reclidire a
Europei, care presupune reunificarea europeand. Miza este o
Europd sociali baza6 pe voinla cetilenilor gi a naliunilor sale, o
Europd politici cu institulii solide, transparente gi responsabile, o
Europi avdnd rolul unui actor global capabil sd fie un contributor
de seami la pacea, securitatea gi prosperitatea lumii, o Europ6 ca o

zond multiculturali deschisd, care practicd o politicd justi

privitoare la imigraJie gi la dreptul de azil, care sd aibd o pia\d,
deschisi gi si desfrgoare un come4 intemalional just.
381

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca romdni, dorim sd ne integr[m in Europa nu numai cu piala gi cu

fo4a de munc6. De aceea, acliondm constant pentru a le asigura
cetdlenilor noqtri oportunit{i gi drepturi egale intr-o Europi unitb.
In consecin!5, luptim pentru un model de dezvoltare suslinuti,
bazat pe ocuparea fo4ei de munci, pe incluziunea sociald qi pe

proteclia mediului.

Am aclionat in vederea redactilni unei Constitulii europene. Acum

credem cd acest proiect trebuie adoptat in forma existentd ?n cadrul
Conferinlei interguvernamentale pdni la sffirqitul acestui an.
Cred cd daci vom inregistra succese in Europa acest lucru ar putea

incuraja alte procese

de

integrare regionali,

cum

este

MERCOSOUR care trebuie sd devin5, dintr-o entitate economici.

una politici, aga cum s-a exprimat gi Pregedintele Guterres.
RomAnia este un membru activ in cadrul proceselor subregionale.
Ne-am angajat sd contribuim la stabilitatea qi securitatea regiunilor

din

vecinitatea noastri.

Am

aclionat pentru

consolidarea

democraliei gi crearea unei zone integrate de pace qi cooperare in

zona noastrd. Ca partid am creat o agendd de cooperare in regiune.
Ca reniltat direct al cooperdrii socialiste am creat un parteneriat
strategic in Europa Centrald. Rominia gi Ungaria sunt doud liri

care impreund s-au dovedit un pilon de stabilitate

in

aceastd

regiune. Suntem pregdtili sd acordim asistenld partenerilor nogtri

din estul qi sud-estul Europei in privinfa dezvoltdrii democratice gi

economice, precum gi si-i ajutdm

modemizirii gi integrdrii.

in

stridaniile lor dedicate

Salutdm rezultatul Summit-ului Liderilor Socialigti din Balcani.

Organizat de SICEE (Comitetul Internalionalei Socialiste pentru
Europa CentralS gi de Est) la Tirana luna trecut6, el a fost un
moment important al angajamentului nostru reinnoit pentru viitorul
politic al regiunii. Prin stabilirea unei agende socialiste pentru
Europa de sud-est, eu cred cu tdrie cd vom putea da un impuls

reinnoit dezvoltS.rii gi integrdrii regiunii bazdndu-ne pe strategia

dezvoltirii de proiecte comune gi pe solidaritatea de interese.
382

Noua arhitecturd a Europei de S-E

In viitor, acest mod de cooperare ar putea fi extins de la regiunea

Balcanilor de Vest la regiuni situate in estul indepirtat al
frontierelor Romdniei (regiunea Caucaztiui, a Mirii Negre qi chiar
mai deparle, in Asia CentralS gi Orientul Mijlociu). De vreme ce
granilele estice ale Romdniei vor deveni in cur0nd granilele
Uniunii Europene, acest obiectiv devine o sarcini comund pentru
stdnga europeanS.

Vid

acest exerci,tiu regional de solidaritate ca frind bazat pe

desfbqurarea cu succes a programelor regionale pe care le urm6rim.

Avem un model excelent, dacl nu pe deplin aplicabil, inrealizarea

Programului Willy Brandt, al Partidului Socialigtilor Europeni,

creat pentru partidele socialiste din Europa Centrali qi de Est care
sunt pe cale si adere la Uniunea Europeani,

La Tirana, PSD gi-a reafirmat angajamentul in vederea credrii la

Bucuregti a unui Centru Regional al Internalionalei Socialiste
pentru Drepturile Omului gi Combaterea Discrimindrii. Un
asemenea centru regional, reunind parteneri social-democrali cu rol
cheie din regiune gi din Europa, ar putea folosi experienla noastrl
in crearea de standarde pentru drephrile omului, inclusiv in
problemele minoritdlilor. Acest centru va acliona in sprijinul
consoliddrii gi promovirii democratiei, al drepturilor omului gi al
combaterii tuturor formelor de discriminare, devenind astfel un
instrument decisiv pentru acfiunea regionald a stingii. Va fi, de
asemenea, un instrument institulional in combaterea celor mai
presante subiecte de discriminare sociali in regiune, precum gi in
configurarea de programe de combatere a unor pl6gi sociale de
durati, precum sirdcia extremd, excluderea sociald a grupurilor de
risc gi a traficului cu fiinle umane.
Un accent deosebit se pune pe comunitatea de etnie romd. Sunt
mullumit de succesul dezbateilor pe care le-am avut in urmd cu
cdteva siptlmdni la Bucuregti cu partenerii nogtri din Partidul
Socialigtilor Europeni pe aceast6 chestiune dureroasi.

383

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Fdri coeziune social5, viziunea noasfoi asupra Europei e$ueazd, iar

capacitatea noastrA de a contribui la rezolvarea problemelor
mondiale pe care le aborddm in timpul lucrSrilor acesfui congres se
va diminua.

Integrdm o Romdnie puternicS gi angajatd in cadrul unui continent

european puternic qi angajat. Aceasta este promisiunea noastri
fbcutd plenului Intemalionalei Socialiste la care participdm, cdt gi
poporului Romdniei pe care il servim cu mdndrie.

384

nAspUNDERE GUvERN,qn rnNTAr-,4

$I SOLIDARITATE NATIONALA
PENTRU TNTEGRARBA BuRopnanAt
(noiembrie 2003)
l\ ffui intdi, doresc si mullumesc domnului Pregedinte al
IYlRomdniei pentru aceasti initiativi care continui
consolidarea parteneriatului intre fo4ele politice parlamentare qi
reprezentaltii mediului civic, social in problematica integrdrii

europene. Faptul c6 a r[spuns invitaliei tur numdr atit de

impresionant de personalit{i constituie incd un exemplu al
coeziunii societilii romdnegti in suslinerea proiectul european.

Anul 2004 este un an decisiv pentru procesul de integrare gi

sperdm ca apropiatul Consiliu European din decembrie de la
Bruxelles sd reconfirme traseul pdnd la aderarea efectivi. Avem
acum un drum previzibil agreat de partenerii nogtri comunitari,
enuntat atdt in documentele Consiliului European de la Salonic,
c0t gi in raportul de fari al Comisiei Europene. Consacrarea
acestor linte este o prioritate nalionald care va depinde de forla gi
unitatea intregii societdli romAnegti. Reugita europeani trebuie sd
insemne o noud energie a dezvoltdii, a ordondrii gi credibilitSlii
Rom6niei.

t Discurs rostit la Forumul Nafional pentru Integrare Europeantr

25 noiembrie 2003.

Palatul Parlamentului,

Am

cI gansa Romdniei std in consensul

social,
in
esenla solidaritilii de care lara are nevoie acum.
Ai

convingerea profundd

politic

$i cred c[ aceasta ar trebui si fie principala platformd comund a

forumului nostru:'sI ne organizim acliunea Cu deschidere gi ftr[
prejudecili partizane, in sprijinul integrdrii.
Aderarea la Uniunea EuropeanS nu mai este astizi doar o misiune a
Guvernului gi a politicii exteme. Criteriile integrdrii se deplaseazd

tot mai mult din sfera strictl a adoptirii legislaliei gi a schimbdrilor

institulionale citre performanfele de ansamblu ale economiei qi
societdlii romdnegti. Trecem in etapa in care pregdtirea integririi
devine mdsura coeziunii nalionale, reuqita societilii noastre de a
absorbi reformele gi de a se adapta la regulile gi valorile europene.
Uniunea Europeand nu integreazd guverne, ci societ[li. Dincolo de
voinla politicd a guvernanlilor gi de capacitatea administrativI de
aplicare a reformelor se afl6 societatea cu clasa ei politici, cu
societatea civill, cu agenlii economici, patronatul, managementul
gi salarialii lor.

Raportul de lard al Comisiei Europene reprezintd, pentru noi un

instrument efectiv de lucru. Pebaza recomandirilor din raport gi a
elementelor menlionate in Documentul de strategie al Comisiei
Europene, Guvernul a proiectat repere ale traseului strategic de
acliune ce decurg din aceste documente. Adoptarea misurilor
stabilite este esenliali nu doar pentru a indeplini criterii tehnice
impuse sau asumate, ci pentru modemizarea Romdniei.

in anul viitor sunt prioritare proiectele focalizate pe administralia

public6, pe reforma in justifie, pe combaterea corupliei.
Ceea ce nu inseamnd

pentru

ci vom neglija in vreun fel economia tocmai

succese reale. Dimpokivi, vreau sd v6

c[ aici am oblinut

asigur c[ reformele economice vor continua in acelagi ritm suslinut

gi cd ele nu vor fi in nici un caz afectate de calendarul electoral. in

privinla economiei eu impdrtdgesc intru totul concluziile raportului

de lard: cred ci putem fi mdndri de ceea ce am fbcut pdni acum,
dar mai avem incd multe de frcut. ln 2004. vom continua
386

Integrarea europeand

pivatizarca $i ne vom concentra pe problemele structurale ale

economiei semnalate atAt de Comisia European6, dar gi de
partenerii din mediul economic intern: intdrirea disciplinei
financiare (inclusiv reducerea arieratelor), imbunitilirea mediului
de afaceri, restructurarea sectorului energetic.

in al doilea rdnd. interesul nostru al tuturor

este

si

credm o
administralie publicl de nivel european, adicd transparentl,
responsabili, eficientd. Practic, un management al politicilor
publice care sd se orienteze cStre cetdfean, cu proceduri simple,
coerente, eficiente, cu costuri minime. Descentralizarea, atit a
atribu,tiilor, cdt gi a resurselor este o componenti prioritari a
acestui proces. Suntem congtienfi c[ implementarea acquis-ului, a
reformelor, a m6surilor pe care le avem ?n vedere, nu poate avea
loc doar la Bucuregti. Important este mai ales planul local, pentru
cd acolo se preftgweazd, concret, contactul cetSlenilor cu
proiectele europene qi pentru ci in acest fel ddm o gansd
comunitSlilor locale sb se formeze, sd se afirme gi si invele s[-gi
gestioneze problemele. Pdni in luna iunie 2004, vom adopta o
Strategie nalionald privind descentralizarea, ca parte a Strategiei
privind accelerarea reformei administraliei publice. Administalia
local[ trebuie sd invele mai eficient cum si contribuie la dezvoltarea
comunitSlii locale, interacliondnd cu instituliile Uniunii Europene,
derulAnd programe comunitare gi aloc6nd resurse care si corespundi
programelor de dezvoltare regionali ale UE.

in prezent, Romdnia beneftciazd de asistenfb financiard

nerambursabili prin programele de preaderare PHARE, ISPA gi
SAPARD. Aceste fonduri de preaderare sunt concentrate pe
consolidarea administrafiei publice gi a instituliilor sale pentru ca
acestea si funclioneze efrcient in cadrul uniunii. Sunt proiecte de
sprijin investifional, ale alinierii activitililor industriale gi ale
infrastructurii la standarde europene, de promovaxe a coeziunii
economice qi sociale, de investilii in domeniul protecliei mediului
gi al transporfurilor, in agriculturi gi in mediul rural. Trebuie sI
demonstrdm o capacitate mai mare de absorblie a acestor fonduri

comunitare, in paralel cu gestiunea lor responsabili gi eficienti qi

cu transparen[arepartizdii lor pe proiecte gi beneficiari.

Au fost multe disculii legate de transparenli gi au fost multe

speculalii legate de utilizarea acestor fonduri in folosul
suslindtorilor sau al simpatizanlilor partidului de guvernimdnt.
Conceplia noastri in aceasti privinld este c6 transparenla in
repartizarea fondurilor de asistenli europeand gi eficienla utilizirii
lor este atdt in beneficiul populaliei gi al grii, c6t gi in beneficiul
partidului de guverndmdnt. Atdt PSD, cdt gi Guvernul au de
cdgtigat din cregterea transparenlei in domeniu gi din combaterea
oriciror incerc[ri de autiliza aceste fonduri in folosul personal al
celor care le gestioneazd sau in scopuri clientelare. in acest spirit de deschidere gi responsabilitate - doresc si v6 adresez propunerea
de a infiinla un Comitet de transparenld, care, impreuni cu
Guvernul, autoritdlile comunitare gi societatea civild, s6
monitorizeze permanent stadiul derulirii programelor de
preaderare.

Este esenlial ca un astfel de instrument de lucru in parteneriat s6

la monitorizarea cdt mai eficienti qi c6t mai
cuprinzltoare a repartizdrii fondurilor, dar gi la promovarea celor
mai bune gi mai bogate in consecinle programe de dezvoltare
localS gi nafionali. Nu trebuie gi nu este in interesul nimdnui, nu
este in interesul Rom6niei, sd planeze suspiciuni asupra modului de
gestiune a fondurilor de preaderare. Aceste fonduri trebuie sd

contribuie

insemne un beneficiu nalional, un exemplu de gestiune

responsabili gi competente a sprijinului european pentru
dezvoltarea Romdniei. Prin acest comitet pluripartit de transparenli
dorim ca suspiciunea si fie inlocuitd definitiv de responsabilitate gi
competenfd. Doresc ca, infiin16nd acest comitet de transparenld, si
contribuim la atragerea cdt mai largd, a celor interesa{i in
promovarea accesului la programele comunitare, pentru a le folosi
mai eficient in beneficiul comunitifii.
Recent, Romdnia a decis revizuirea Constituliei. Este un moment

de importanli
388

fundamentald pentru continuarea eforturilor de

Integrarea europeand

aderare. Noua Constitulie pune bazele legale ale aderlrii gi

consolideazi parcursul cdtre finalizarea negocierilor de aderare.
Prin adoptarea noii Constitulii amrealizat schimbiri importante in

multe domenii. in justifie, direclia principald de acliune este

cregterea autonomiei actului de justifie, prin consolidarea
autonomiei magistralilor gi a instanlelor judecitoregti gi
transformarea justiliei in garantul drepturilor gi libertdlilor
cet[fenilor in relaliile lor cu statul. Noua Constitulie consolideaz[
autonomia Consiliului Superior al Magistraturii gi pune sub
controlul imparlial al judecitorilor orice acfiune a instituliilor
statului care are ca efect restrAngerea drepturilor qi libert5lilor
cetdfenilor. Institulionalizdm, in acest fel, o noud f/rozofte a
raporfurilor dintre stat gi cetdfean, gi anume filozofia Uniunii
Europene gi a democraliei moderne.

Am incredere cd vom reugi sd consolidlm independenla justiliei,

transparenla, impa4ialitatea qi credibilitatea sistemului judiciar gi
aceasta presupune mai multd incredere in semnalele mediului civic
gi in dialogul cu acesta. Am putea avansa in aceasti privinli prin
adoptarea explicitl a acestor noi principii ale autonomiei justiliei gi
ale garantirli, de cdtre instituliile justiliei, a drepturilor 9i
libertSlilor cetSlenilor in raporturile lor cu statul. De aceea,
propnnem adoptarea unei Declaralii a Parlamentului cu privire la
principiile reformei in justilie. Aceasti declaralie ar putea exprima
foarte bine consensul politic in jurul modului de organizare a
justifiei in lara noastrd in spirit european gi ar fi un sprijin concret
pentru trecerea la o noud etapd a consolid6rii increderii in reforma
din acest domeniu.

Am stabilit obiective clare gi in ceea ce privegte combaterea

corupfiei. ln acest moment avem un cadru legislativ relativ bine
dezyoltat. Adoptarea, anul trecut, a pachetului de legi anticorupfie
a insemnat un pas inainte semnificativ. Acum accentul trebuie sb
cadi asupra aplicdrii cu strictele a reglementlrilor legale existente

gi a intdririi capacitdlii instituliilor statului in acest domeniu.

Aplicarea legii este o realitate care trebuie consolidati neincetat

prin fermitate gi consecven{i. Fermitatea - acesta este cel dintai

comandament pentru credibilitatea acliunii decisive a intregii
noastre societdli impotriva corupliei.

Dar cea mai mare provocare pe care o infruntim astizi este

remodelarea structurii economice actuale pentru a asigura
competitivitatea economiei romdnegti pe pia[a europeand.
Rezultatele pozitive inregistrate pdn6 acum in domeniul stabirizilrii
macroeconomice au dat mediului economic romdnesc
predictibilitate in plan intern pi extern. Astfel, mediul de afaceri igi
poate proiecta mai bine planuri gi strategii de acliune pe termen
mediu gi lung $i, totodati, se poate preglti mai bine pentru accesul
pe piala internl a Uniunii Europene.
Continuarea

gi

menlinerea cregterii economice, sustinute de

cre$terea exporturilor gi a investiliilor, continuarea procesului de

dezinflalie, mentinerea defrcitului de cont curent gi a datoriei

publice in limite controlabile, comparabile sau chiar inferioare
celor convenite pentru statele membre ale Uniunii Europene, sunt
exemple ce confirmd eficienla politicilor adoptate pdnd acum gi
construiesc un cadru de pia!5 prielnic dezvoltiii managementului
firmelor private qi de stat gi funclionirii lor in condilii c6t mai
apropiate de cele optime. Guvernul va continua politicile orientate
spre macrostabilizare gi spre asigurarea unor condilii c6t mai
apropiate de cele europene pe piafa intemd. Dar marea provocare
gi, totodati, marea schimbare se transferi acum din domeniul
politicilor guvemamentale gi al institutiilor statului cltre firme, mai
ales cdtre firmele sectorului privat.

Am infeles cu tofii cd nu putem intra pe piala europeani cu firme

necompetitive, care sd pliteasci salarii mari numai din pierderi. in
ceea ce privegte Guvernul, noi am procedat la restructurarea gi
pivatizarea firmelor cu probleme gi aici putem aminti ,,Tractorul',
Bragov sau ,,Autocamioane" Roman, gi vom continua acest proces
cu celelalte firme care au mai rSmas in proprietatea majoritard a
statului. Nu mai sunt multe, iar de acum incolo competitivitatea
economiei rominegti nu mai depinde doar de restructurarea
390

Integrarea europeand

firmelor de stat. Transformdri importante vor trebui sd aib6 loc in

sectorul privat, unde productivitatea muncii gi calitatea produselor
sau serviciilor sunt inci mult prea scizute in raport cu media
Uniunii Europene. $i, unde, incd prea multe firme, depi private,
reu$esc sd supravieluiasci doar in misura in care menlin un cordon
ombilical legat de accesul la fonduri publice, in condilii
privilegiate fafd de cele oferite de pia!5.
Aderarea la Uniunea European[, integrarea

in piala intern[,

aga

cum am mai spus-o, creeazd, oportunitefi pentnr produsele

romdnegti doar in mdsura in care suntem capabili sl le fructificlm.
Discursul qi analiza centrate pe piala intern[ a uniunii gi pe
convergenp economic[ gi monetard au incercat si evidenlieze in
special costurile pe care economia romdneasci, mai pulin
competitivd 9i mai pulin pregdtitd, le va avea de suportat. Sigur,
existd asemenea costuri, cAt de mari sunt gi cum vor fi ele pl[tite va
depinde pdni la urmd de performanla economicl a firmelor
romdneqti, de capacitatea managerilor romdni de a se reorganizain
interior gi de a actiona pe piele. Pe scurt, de capacitatea lor de a-gi

conduce eficient gi profitabil afacerile. Dar, integrarea pietei

interne romdnegti in piata interni a Uniunii Europene oferI, mult
peste costurile pe care le putem prognozl, oportunitili cum
economia romineasci nu a mai avut pdnl acum. Spafiul economic
european inseamni gi disparifia barierelor in calea circulaliei
mdrfurilor, serviciilor, capitalului gi a forlei de muncd. inseamni qi
accesul la tehnologii gi la know-how gi deschiderea cdtre pielele
globale, a$a cum inseamni gi presiunea pielei pentru achizigionarea
a ceea ce este nou, pentru perfeclionarea produselor gi a tehnicilor
de vdt:zarc, pentru invdlarea unor metode noi de finanlare sau
distribulie gi pentru extindere in ciutarea de nige de desfacere.

Costurile aderdrii

la UE sunt costurile modernizirii

societitii

romdnegti, ale dobdndirii competitivitilii necesare pentru a putea

intra pe piala global6. Iar aceste costuri sunt mult mai mici decdt
beneficiile pe care le putem obline, dacd, desigur, ne dovedim in

stare sd valorificdm deschiderile pe care

le

cigtigdm

gi
391

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

oportunitelile care

ni se oferd. Avem misiunea

comun[ de

accelera procesul de adoptare gi cunoagtere a actelor legislative ale

aderirii la Uniunea European[. Am in vedere aici, cu precddere,

actele legislative din domeniul economic - falimentul, legile

concurenlei, serviciile financiare, domenii decisive pentru
consolidarea statutului de economie de piald funcfional5. Cu to{ii
dorim ca Romdnia si aibd firme qi sectoare de activitate
competitive pe pielele globale, care s5 creeze noi locuri de munci
gi bunlstare pentru cetilenii sii.
S-a vorbit mult despre economia func{ionali de pia!5 gi numerogi
specialigti s-au gribit sd explice mai mult sau mai pulin tehnic ce
inseamnd aceasta gi cdt de conformi este economia Romdniei cu
aceasti matrice. Este util cd am avut aceasti dezbatere la nivel
nalional gi cred cd am invdlat cu tolii din aceastl interacliune, mai

in profunzime, reperele pe care trebuie sd le atingem. Putem

sd

avem controverse oricdt de aprinse pe teme europene, dar nu avem

voie s[ l6s5m ca realitatea concretd, cea din economia trilifi, a

Romdniei, s[ treacd pe lAngi noi, iar noi, pe ldngd trenul atilt de
rapid al integririi.
Eu cred ci existi un cdqtig al acestei dezbatet',: am discutat mai
deschis despre problemele profunde ale economiei noastre qi
oamenii au inleles mai bine cd, aderarea la UE nu este doar politicd
extern6, ci mai ales pregitire internd, transformare a inhegii
societifi romdnegti. Oamenii trebuie si aibd incredere ci fiind
consecvenli qi serioqi in munca de zi cu zi,vom reugi sd atingem
standardele agteptate.

Sunt sigur cd impreuni cu dumneavoastrd, partenerii nogtri de

dialog din politicd, din economie, din societatea civill, drn
comunitatea academici, din administralia 1ocal6, putem identifica
cele mai viabile solulii in pregdtirea pentru aderare a intregii
societili romdnegti.
Am urmdrit evolutia a numeroase iniliative ale partidelor politice qi
ale organizatiilor nonguvernamentale, implicarea mass-media in
392

Integrarea europeand

pregitirea pentm aderarea la Uniunea Europeani gi in aplicarea

acquis-ului la nivel local. Apreciez cu toatd deschiderea
monitorizarea de citre acegti parteneri civici a modului in care
autoritdlile publice locale introduc normele europene.
Studiile de impact propuse de citre orgaruza\ille societdlii civile ne
sunt extrem de utile in negociere. Comunicarea prin centre de
informare, prin intdlniri directe cu cetdlenii, cu autoritdlile publice
sau allturi de mass-media nu poate fi acoperiti numai cu mijloace
guvernamentale. Activitatea partenerilor civici face ca informalia
europeand sd ajungi cu credibilitate la cetdteni, agenli economici,
parteneri sociali din intreaga !ari. Este de salutat faptul cd massmedia s-a transformat nu doar intr-un real multiplicator de
informa{ie european5, dar a devenit gi un adevSrat formator de
opinie in problemele legate de integrare.

Este o conduiti care a dat reztfltate gi cred c[ este corect sI

subliniem energia pozitivd pe care acest forum a catalizat-o de-a
lungul timpului in jurul obiectivului integrdrii. Am convingerea c6
acum este nevoie sd deschidem cu mai mare determinare gi mai
sistematic acest mod de lucru in parteneriat, pe un domeniu critic
pentru apdrarea interesului nostru nalional, negocierile de aderare.
Md gdndesc la utilitatea l[rgirii consultirilor cu partidele politice
parlamentare gi cu reprezentanlii societdfii civile pe probleme
sensibile apIrute in negocierile de aderare a Romdniei la Uniunea
Europeand.

Ag menfiona doar cdteva exemple: perioada de tranzifie solicitatb

de Rom6nia cu privire la cumpdrarea de terenuri in Rom0nia de
cdtre cetilenii UE, perioada de tranzi,tie de 2+3+2 ani ceruti de
Uniunea Europeand pentru libera circulalie a lucrdtorilor romdni in
UE dupd aderare, modificarea Legii ajutorului de stat gi a Legii
concurenfei. Desigur, mai sunt gi altele.

Ag dori, in acest cadru, si vd propun constituirea unui Consiliu

consultativ al negociatorului !ef, deschis spre contribuliile
reprezentanfilor partidelor, ale specialigtilor din organizatjile

Adrian Ndstase

Spre normalitate

societefli civile, din mass-media, care sd aducd acea plusvaloare de

imaginalie, creativitate gi gdndire politici strategicd de care este
nevoie in negocierile de aderare. Romdnia are atdt de multa
creativitate gi competen\d, gata si fie pusl in valoare! Rominia
poate inlocui definitiv, prin eficientd qi o insumare cdt mai mare a
competenfelor, lanful intdrzierilor transferate de la un guvern la
altul, oricare ar fi acestea. De aceea, vE adresez invitalia de a
susline cu specialigti din fiecare domeniu pe care il reprezentali
acest efort nalional consolidat de accelerare a procesului de
negociere cu Uniunea Europeand.

Avem in

fali un calendar

strdns de aderare la Uniunea Europeani.

Anul urmitor este unul decisiv pentru Romdnia, anul in care am

dori s[ f:nalizdm negocierile incd in timpul mandatului achralei
Comisii Europene. Este un an cu o mizl extrem de importantd, in
care concentrarea noastrd asupra finalizdrii negocierilor trebuie sd
fie una maxim6. Avem in fald capitole foarte dificile. Reformele
economice trebuie sd continue in acelagi ritrn. Implementarea
angajamentelor pe care ni le-am asumat in negociere va fi atent
monitorizatd de citre instituliile comunitare.

Anul 2004 va fi unul cu schimbiri importante gi in Uniunea

Europeani. Numirul statelor membre va ajunge la 25 o dat[ cu
1 mai 2004. In iunie 2004 vor avea loc alegerile pentru
Parlamentul European, cu posibile schimbiri de orientare gi direcfii

politice. La I noiembrie 2004, va avea loc o reconfigurare

institulionali gi de functionare a Comisiei Europene, iar toate
acestea vor avea efecte asupra mediului de negociere in care
trebuie si acliondm.

in acest context atit de complicat, negocierile de aderare trebuie

conduse articulat qi coerent. Nu este nici timp gi nici nu este
avantajos pentru Rom0nia sd transformim negocierile in teme de
campanie electoral[.
in

ceea ce priveqte Guvernul, el este decis sd-qi faci datoria cu

seriozitate, astfel ca reformele sd-gi amplifice ritmul, iar traseul pe
394

Integrarea europeand

care ne-arn arLgajat s[ ducl Rom6nia spre succesul pe care il

meriti. Suntem o naliune care a dovedit cd-gi poate moblliza
resorturile cele mai valoroase pentru a-$i consacra vigoarea gi
competenfa qi ci, mai ales in situaliile critice, atunci cdnd trebuie
si rispundd la presiuni exteme sau la cerinle interne exceplionale,
se poate mobiliza la fel de exceplional. Suntem intr-o asemenea
situalie gi avem nevoie de o asemenea mobilizare excepliona16.

imi exprim increderea cI eforful pe care Guvernul il va face pentru

a mobiliza intreaga societate in procesul de integrare va primi
sprijinul gi contribulia dumneavoastrd, iar parteneriatul lansat de
acest forum va aduce romdnilor mai multi speranld gi mai multd
tncredere in succes. impreund vom reugi in aceasti misiune
prioritard a interesuirri nostru nalional, o Romdnie siguri qi
prosperd ca membrd a Uniunii Europene.

SINTEZA on nrapA t
(decembrie 2003)

I. IMPORTANTA POLITICA
A CELOR 3 ANI DE GUVERNARE
Am linut s6 organizdm aceasti videoconferinld speciali pentru a
face bilan{ul celor 3 ani de guvernare social-democrati.

si apreciez ci bilanful celor 3 ani de

guvernare este pozitiv, intrucdt ne-am realizat obiectivele

De la bun inceput, vreau

prevdztte pentru aceasti perioadi.

- Este evident faptul cd, rentltatele oblinute exprim6, pe de o parte,

competen{a gi spiritul de echipi gi de solidirritate al
Guvernului, iar pe de alti parte, angajarea Ei responsabilitatea
sporiti a autoritlfilor publice locale.
Important este c[ succesele obfinute, atAtpe plan intem, c0t gi extern
au confirmat teza noasffi, potrivit cdreia doctrina social-democrati
de guvernare a

fnrii

este cea mai

potriviti pentru Romflnia.

Oferta electorali a PSD propunea la sfhrqitul anului 2000 un

amplu pachet de m6suri pentru relansare economici, reinnoire gi
modernizare.

'

Bilanful guverndrii Partidului Social Democrat, prezentat in fata Camerelor reunite ale

Parlamentului Romdniei. 19 decembrie 2003.

396

Sintezd de etapd

In acel moment, pe fondul incapaciti,tii guvernirii de dreapta de

gestionare a firii Ei a reformei, unii erau neincrezdtori in
hotdr6rea qi puterea noastri de a transpune in realitate
Programul de guvernare.
Realizarea concomitentd a unei cregteri economice, a reformei gi a
imbundtElirii nivelului de trai pdrea un ideal, o simp16 promisiune

in condiliile in care guvernarea CDR-PNLincompatibilitatea

cregterii economice cu
,,decretase"
pivatizarea, restructurarea qi imbunitdlirea condiliilor de viafd.

electoralS. Mai ales,

PD
in

schimb, populafia a crezutin Programul PSD. Prin votul lor,

cetilenii ne-au acordat incredere, dar gi o mare responsabilitate.
Aceea de arealiza o guvernare mai buni, care si aduci progres,
bunistare gi speranfi.

Folosesc acest prilej pentru a mul{umi, inci o dati, tuturor

cetifenilor, indeosebi celor care au votat PSD. Ve asigur c6 in
intreaga noastrd activitate am pus gi punem pe primul plan
interesele populafiei qi ale !5rii.

Bilanful acestor trei ani de guvernare - chiar dacd in unele domenii

- jusffici increderea ce ne-a fost acordat[.

ar fi putut fi mai bun

Putem aprecia - cu exemplul faptelor gi nu al vorbelor, al

- ci prin ceea ce amreaLizatin acegti 3 ani am dovedit
ci - printr-un program de guvernare realist, articulat la
realitifile romf,negti, dar gi printr-o permanentd qi ferm6
preocupare de punere in aplicare a acestuia -, se pot atinge
obiectivele de dezvoltare qi imbunitlfire a nivelului de trai.
demagogiei

Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea in plan social ce s-au

manifestat in perioada 1997-2000 au creat, pe plan extern, o imagine

nefavorabili 15rii noastre. Instih4iile financiare intemalionale,

agenliile de rating gi Comisia Europeani erau neincrezdtoare in
capacitatea de relansare gi reformare a economiei rom6negti.

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Aceasti percep,tie negativA a realititilor din lara noastre a rprezentat

unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit si le depigim.

PSD a pus pe prim plan

redobAndirea increderii prin revigorarea relafiilor politice
externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeanl qi institufiile

intr-o

asemenea situafie, Guvernul

financiare interna{ionale.

r Am acfionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele

obiective de politicd externd gi pentru a dobdndi sprijin in
suslinerea qi desfbgurarea procesului de reformd economic[, in
condilii de suportabilitate sociald.
1. Guvernarea PSD a reugit si asigure realinarea unor
obiective de politici externi vitale pentru Romf,nia, gi anume:

recunoagterea dreptului de liberi circula{ie a cetd,tenilor

romdni in spaliul Schengen. In urma acestei mdsuri sunt transferate
in far6, anual, circa 2 miliarde euro;

invitarea Romffniei laPraga, in noiembrie 2002, de a deveni

membru NATO. S-a trecut la ratiftcarea documentelor de aderare
de cStre statele membre NATO;

deja reprezentantii Romdniei participl la majoritatea structurilor

de lucru ale alianfei.

o obtinerea, in decembrie 2002, a unui calendar precis din

partea Uniunii Europene pentru ca Rominia si devini
membru cu drepturi depline, incep0nd cu anul2007:

- progresele in preg[tirea aderirii la Uniunea Europeand sunt

ilustrate de faptul cd, in prezent, sunt inchise provizoriu 22
capitole, fald de 6 capitole la inceputul anului 2001;
-

atrt la Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002),

cdt gi la cel de la Salonic (iunie 2003), s-a reiterat ci obiectivul
comun al Rominiei gi UE este aderarea in 2007 gi cd Uniunea
Europeani sprijind frnalizarea negocierilor in 2404;
398

Sintezd de etapd

- recent, Consiliul European de la Bruxelles a stabilit pentru

Romdnia un calendar ferm, cu jaloane fixe pentru negocierea gi
aderarea la Uniunea Europeand:

- este penftu prima dati cdnd se stabilegte o

pentru aderare, respectiv ianuarie 2007;

dati precisi

semnificativ este faptul cd pentru prima datd gi cei l0

membri noi acceptd calendarul integrdrii Romdniei.

r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internafional qi

Banca Mondiali, in scopul recunoagterii gi sprijinirii financiare a
efortului de reform6:
- in acest cadru subliniez cd" finalizarea Acordului standby, convenit in anul 2001 cu FMI, reprezinti singura
realizare de acest gen de

dupi

1989.

o rezolvarea unor litigii economice existente de ani de zile in

relafiile externe bilaterale (Suedia);
r

extinderea cooperirii cu

firi

qi regiuni ale lumii, in

cativi;

care

prezerLta Rom0niei devenise nesemnifi

o revizuirea Constitufiei - un capitol esenlial din amplul

program de reformd politicd gi institulionald a societdfii romdnegti,

cu efecte extrem de benefice in relafiile internalionale gi in

organizarea

vielii sociale interne.

Realizirile Rominiei

in plan extern se datoreazi politicii

coerente a Preqedintelui firii, Guvernului gi parlamentului,

numeroaselor vizite gi contacte - realizate la Bucuregti sau in
striindtate - cu Eefi de state qi guverne.

2. Pe plan interno progresele realizate sunt confirmate

de

Comisia Europeani gi de institufiile financiare internafionale.

Rezultatele economice oblinute incep6nd cu 2001 ilustreazd
- cu
argumentul cifrelor - ci politica noastri a reprezentat singura

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

alternativi posibili pentru dezvoltarea economiei rominegti gi

pentru sus{inerea cre$terii economice.

insemnat anul recuplirii Romf,niei la tendinlele

europene de dezvoltare gi modernizare.

Anul 2001a

r Anul

2002 a reprezentat anul confirmlrii caracterului

eficient gi de durati al cregterii economice.

o Anul 2003 reprezintd

anul configuririi unei economii

piafl funcfionale in devenire.

de

Realismul gi eficienla politicii economice de suslinere a cregterii

economice au fost demonstrate mai ales in anii 2002 qi 2003, in
condiliile contextului economic internalional nefavorabil, cdt gi ale
situaliei climaterice vitrege pentru agriculturi.

2.1. in domeniul economic sunt de

in

esenl6,

urmdtoarele:

o in primul rf,nd, s1x[ilizarea macroeconomici qi amplificarea

cregterii economice, in vederea reahzdii convergenlei cu nivelul de
dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene:
- nivelul cregterii economice a fost, din 2001 qi pdnd in prezent,
printre cele mai ridicate dintre ldrile candidate;
-

in perioada200l-2003 ritmul mediu anual de cregtere a fost

de peste SVo fa\d de minus 4o/o in perioada 1997-1999;

o in al doilea rind, datoritd

rezultatelor negative oblinute in

perioada 1997-2000, agenfiile de rating au crescut riscul de lard
pentru Rominia cu 3 niveluri;

in perioada200l-2003, implementarea reformelor economice a

avut ca efect cregterea, an de an, a calificativelor pe care agenliile
de rating le-a acordat Romdniei, fiind recuperati gi depdqiti pdni in
prezent scSderea ?nregistrati in perioada 1997-2000;

Sintezd de etapd

in aceste condilii s-a imbunbtdlit semnificativ accesul Rom0niei

pe pielele externe de capital in condilii favorabile de dobdnd6;

o in al treilea

rflnd, imbunititirea sustenabilitifii finan{elor

publice, caracteizatd prin controlul strict al deficitului bugetar qi
imbunitilirea gradului de colectare a veniturilor;

de asemenea. incheierea in linii mari a reformei in domeniul

financiar, astfel incdt politica financiari sf, devinf, un factor

stimulativ al cregterii economice;

- Romdnia are, de acum, un Cod fiscal, care asigurl un cadru

unitar, stabil gi coerent al reglementdrilor fiscale;
o in al

patrulea rflnd, reducerea pronunfati a inflafiei;

gi echilibratd de politici macroeconomice

programarea coerentd

asigurd realizarea obiectivului de atingere in2004 a unei infla{ii cu

o singurd cifr6;

r in al cincilea

rf,ndo continuarea acceleratl a reformelor

structurale, respectiv a priv atizdrii gi restructuririi, ajungdndu-se
ca pentru prima dati dupi 60 de ani, sectorul privat s6 devind
preponderent in structura capitalului social;

o in al gaselea rAnd, imbunitifirea semnificativfl a mediului

de afaceri qi perfecfionarea legislafiei privind falimentul;
o in al qaptelea rind, declantarea unor programe de investitii,
care suslin cregterea economic6 gi imbunitdfirea condifiilor de
via!5 in mediul urban gi rural.
Nu trebuie uitat insi cd adev[rata valoare a realizdrilor economice
gi misura corectitudinii politicii noastre sunt date de modul de
reflectare a acestora in cregterea bunistirii poputafiei.

2.2. Politica sociali este cu atit mai importanti cu cflt

ignorarea acesteia, in timpul guvernirii din perioada 19972000, a condus la pribupirea firi precedent a nivelului de
gradului de sirlcie a populafiei fnrii;

gi la cregterea

trai

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

consolidarea rolului politicii sociale, ca factor productiv, a

fost complet ignorat[ in guvemarea precedenti gi aceasti decizie
politice eronati a contribuit la sciderea dramaticd a produsului
intern brut gi a veniturilor celor mai largi categorii sociale.

in prezent chiar daci uneori nu au rdspuns

in totalitate a;teptirilor populaliei, certificd - aga cum, de altfel, o
reflecti gi sondajele de opinie - angajarea fermi a Guvernului
Mdsurile infreprinse p6nn

pentru realizarea obiectivelor asumate in domeniul social.

Veniturile familiilor au crescut sensibil in anii de guvernare

PSD, dupi cum gi accesul la bunuri de utilitate publicd gi la servicii
de interes general a ?nregistrat o ameliorare semnificativl.

o Ca urmare, in Romdnia - conform celei mai recente evaluiri

frcute de Banca Mondiald - nivelul de siricie in rAndul
populafiei a scizut deh3Soh in 2000la29Yoin2002.
Pentru a da rdspuns preocupdrilor celor mai largi categorii sociale,
pornind de la prevederile Programului de guvemare pe perioada
200I-2004, Guvernul a adoptat Programul social pe2002-2003.
Corespunzdtor obiectivelor urmdrite, au fost stabilite
si asigure:

mlsuri

care

o protecfia sociali a categoriilor de persoane cu venituri mici,

in vederea compensdrii cregterilor de prefiri la energie gi
combustibil;

asigurarea corespunziltoare a populafiei gi a economiei

nafionale cu energie electrici, termici gi gaze naturale;

alimentarea

cu api a localitifilor

necontrolate a tarifului apei potabile;

realizarea de locuinfe cu caracter social;

o creditarea
o

construcfiilor de locuinfe;

misuri sociale in sistemul

de

invitimffnt;

evitarea

Sintezd de etapd

r
r

ameliorarea stirii de sinltate a populafiei;

extinderea gradului de cuprindere a persoanelor defavorizate, cu

venituri mici, in releaua de magazine de tip ,reconomat".
Doresc s[ eviden{iez, de asemenea, c[ pentru prima dati s-a pus in
aplicare un pachet de misuri stimulative pentru tineri, pornind
de la atribuirea gratuiti de active in vederea dezvoltirii de afaceri
in zootehnie gi pdnl la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei
care lucreazi in sectorul tehnologiei informaliei.

403

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

rI. EVOLUTTA POZTTTVA A ECONOMIET ROMANESTT

1. Evolufiile sectorului real al economiei in perioada 2000-2003 au

condus la rcalizarea unui spor de peste 16,/o al produsului intern

care, in termeni echivalenfl, inseamni un plus de circa 5

miliarde USD, comparativ cu pierderea de 4 miliarde USD in
primii 3 ani ai guvernirii CDR-PNLPD (graficele nr. 1 gi nr. 2).

brut

o in primele 9 huri ale acestui an, cu toate dificult[lile induse de

mediul internalional gi condiliile climaterice, produsul intern brut
a crescut cu 4r7o/o, fiind premise pentru atingerea unui ritm de
4r8-4,9oh pe intregul an.

o Nu numai cd se anihileazi astfel recesiunea din anii 19972000, dar se va permite cala finele anului viitor sau cel mai tiirziu

in primul

trimestru al anului 2005 si se oblini un volum al

produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989.

- Sd nu uitlm cb am preluat guvernarea lnrii in momentul in care

economia romdneasci realizanumai 80%o din PIB-ul din 1989.
2. Industria ilustreazi, cu siguran!6, cel mai bine ce

poate

insemna aplicarea unui program economic judicios de restructurare

gi modernizare, ancorat in realitate - cum este programul PSD.

Daci in perioada 1997-1999, cdnd conjunctura internalionald

industriali s-a redus cu22oh,noi, pdni
in prezent, am rcalizat o creqtere cu circa 2l%o, in condilii
era favorabili, producfia

economice externe total neprielnice (graficul nr. 3a).

Pe ansamblul perioadei 2001-2004 aqteptim o cregtere cu 27o/o a

produc$ei industriale fafi de anul 2000, ceea ce va insemna,

practic, ci aducem activitatea industriali la nivelul anului 1990.
4M

Sintezd de etapd

Dar, evident c5 vorbim de o alti produclie industriali, mai

competitivi gi cu o structuri mai apropiati de cerinfele piefei
interne gi externe.

o Industria prelucritoare gi-a majorat considerabil ponderea in

cadrul producliei indushiale totale, iar exportul acesteia este tot
mai competitiv pe plan internafional.

Decalajul dinhe reaLizdrlle noastre - un plus de peste 26oh - gi

pierderile guverndrii anterioare - un declin de Zt"/o - sunt gi mai
pronunlate in cazul industriei prelucritoare.

Exportul de produse ale construcfiilor de magini in perioada

cu perioada 1997-1999, a inregistrat o

2001-2A03, comparativ
cregtere cu circa 80olo.

Este de remarcat exportul de magini gi echipamente electrice,

cate a cunoscut o majorare de circa 3 ori, respectiv 2,2 miliarde
USD in ultimii 3 ani, comparativ cu primii 3 ani din guvernarea
CDR-PNL-PD.

o Semnificativ este faptul c[ sporurile deosebite ale producfiei

industriale in perioada 2001-2003 s-at realizat in condiliile
creqterii productivitifii muncii ca 36Vo fa[d de 2000.
o Printr-un proces amplu de retehnologizare gi de orientarc a
fabricaliei spre cerinlele pielei, in perioada 2001-2003, s-au realizat
ritmuri anuale ridicate de cregtere, comparativ cu un regres
mare in anii 1997-1999 (graficul nr. 3b):
Ritm mediu anual-oh

Industria de prelucrare a cauciucului

$i maselor

2001-2003

1997-1999

+14,0

-15,2

+15.8

-l1.6

plastice

lndushia metalureicd

405

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ritm mediu

^nu

l-oh

2001-2003

1997-1999

Industria de masini si echipamente

+ 6_4

-23.1

Industria chimici

+ 4.2

-1s.0

Industria textild

+2-2

-13.0

Productia de mobilier

+ 7.0

-7.4

3. in agriculturi, anii 200I-2003 au reprezettat perioada

inscrierii acestei ramuri pe calea modernizirii gi adaptirii la
cerintele pie{ei.

o Acum, putem spune c[ agricultura romaneasci e mai

aproape de agricultura europeani, chiar dac[ decalajele sunt
inci semnificative.

in

Producfia agricoli este in prezent cu 25Yo mai mare decfit

anul 2000, in timp ce in perioada guvern[rii CDR-PNL-PD

scdzuse

I5Yo.

si atingem nivelul din 1989, evident

favorabili dezvoltdrii sectorului zootehnic -

Reugim, astfel, cain2004

inh-o alti structuri gi ?n condifii sporite de eficien16.

Subliniez faptul ci, in acegti trei ani, populafia ocupati in

agriculturi s-a redus sensibil, de la 42oh in 2000 la 33,5Vo in
2003, demonstrind qi in acest fel imbunitSlirea structurii

economiei noastre.

o Important pentru progresul agriculturii este cd sectorul

zootehnic s-a redresat gi cunoagte - dup[ mulli ani - sporuri
importante de producfie (graficele nr.4 qi 5).

Sintezd de etaod

Pe primele 9 luni din acest an producfia sectorului zootehnic a

cu circa l7o/o, dttpi ce anul trecut ea se majorase cu

l0rzoh, comparativ cu o scddere de l5o/o in perioada guvernirii
CDR-PNL-PD.
crescut

o S-au creat gi modernizat structurile

agrare. Mdsurile privind

exploataliile agricole au urmirit sprijinirea organizirii de
exploatafii performante gi creqterea dimensiunii acestora prin:
asociere, arendare, concesiuni, vAnzare-cumplrare.

- in perioada 1997-1999 a avut loc o scidere constanti a

exploatdrii terenului agricol in forme orgarizate. Astfel, societilile
agricole cu personalitate juridici erau la sfrrgitul anului 1999 mai
pu{ine cu 340 uniteli.

Urmare a politicii de favorizare a concentririi exploataliilor

agricole, acum, o suprafafi de peste 3 mil. ha este exploatati in
forme asociative.

A fost pus in aplicare un program de imbunitifiri funciare in

scopul combaterii secetei, eroziunii solului gi inunda,tiilor, linind

cont de protectia mediului, astfel incdt si se diminueze suprafelele

agricole aflate sub influenfa directi a factorilor climaterici. S-a

acfionat pentru achizilionarea de echipament de irigat, reabilitarea

amenajirilor

de imbun[tiliri

funciare, precum

gi

pentru

pivatizarca amenajirilor de irigalii.

- in perioada 1997-1999 gradul de utilizare a suprafelelor pentru

irigat a scizut de la 4o/o la 2,7o/o.
- ln anul 2001 gradul de utilizare era de l0,3Yo, in 2002 de
15,40 , iar in 2003 a atins nivelul de circa 26Vo (graficul nr. 6).

4. in domeniul infrastructurii

de transport, acfiunile intreprinse

in perioada 2001-2003 au urmdrit dezvoltarca unei retele cu grad

ridicat de eficien1i, compatibild cu releaua europeand.

407

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o In domeniul transportului feroviar:

- a fost rea'lrzatl reabilitarea a 115 km de cale ferati pe
tronsonul Bucuregti-Cdmpina gi a continuat modernizarea
tronsoanelor Cdmpina-Bragov, Bucureqti-Fetegti,

Fetegti-

Constanfa, Curtici-Deva, Craiova-C alafat;

fibri optici montat

au fost modernizate, la nivelul standardelor europene, 13 stafii

s-au pus in funcfiune 2.530 km de cablu

aerian qi 1.000 km montat subteran;

ferilil;
- pe 7 relafii de cale ferati circulfl garnituri noi ,,Sigeata
de cale

AlbastrS".

r
-

in domeniul infrastructurii rutiere:

un accent deosebit s-a pus pe obfinerea de credite pentru

construirea gi modernizarea de autostrizi, drumud expres gi
linii de centurd, astfel incdt, in timp, Romdnia s[ se alinieze la
standardele europene din domeniul rutier;

- s-au reabilitat

unele drumuri nationale

gi poduri, cu

facilitilile limitrofe;

a fost

finalizati repararea autostrlzii Bucureqti-Pitegti;

s-au executat lucriri de construcfie pe tronsonul BucureqtiFundulea-Lehliu-Drajna, aparlindnd autostrdzii BucuregtiConstanla.

5. O datd cu redefinirea statutului Ministerului Comunicaliilor qi

Tehnologiei Informaliei activitatea privind societatea
informafionali cunoagte un ritm alert. Astfel, in perioada200l2003, acliunile intreprinse in scopul dezvoltdrii gi modernizdrii
acestui sector au fost:

o perfecfionarea cadrului legislativ

niului;
408

institufional al dome-

o finalizarea a 28 de proiecte pilot, care au scopul de a ofert

servicii publice prin intermediul mijloacelor electronice 9i al
accelerlrii Reformei Digitale a Guvernului, intre care:

in funcliune in martie 2002, a Sistemului Electronic

pentru Achizifii Publice, folosit in prezent de peste 800 de
institufii publice. Sistemul Electronic pentru Achizilii Publice a
funclionat in aceasti perioadi gi ca un instrument eficace de luptl
punerea

contra corupliei;

plata taxelor qi impozitelor prin mijloace electronice;

implementarea noului Plan Nafional de Numerotafie

lansarea colectlrii electronice a datelor statistice;

proiectul de informatuare a gedin{elor de guvern;

proiecte din domeniul e-governmentl

introducerea sistemului na{ional

urgenfl - lI2;

unic pentru apelul de

asigurarea tuturor condiliilor pentru liberalizarea

pie{ei de comunicafii din Romffnia;

r infiinfarea Autoritifii

Nalionale

de

completi

9i

Reglementiri in

Comunicalii;

o accelerarea introducerii calculatoarelor cu/gi acces Internet

in unitdlile de invdfdmdnt.
in altd ordine de idei, este de mentionat c5, in ptezent, sunt in
funcliune 473 sta{ii de radiodifuziune, din care doui treimi
private, spre deosebire de sfbrqitul anului i999, cAnd funclionau
331 stalii de radiodifuziune.

La fel, funclioneaze 299 sta,tii de televiziune, spre deosebire

de

finele anului 1999, cdnd funclionau 139.

Abonamentele telefonice sunt in numir de 617 milioane, din care
35,8oh la re(eaua de telefonie mobili, spre deosebire de anul

1999, cdndabonamentele telefonice erau in num6r de 4rg milioane,

din care 23,30 la refeaua de telefonie mobil6.

in

acelagi timp, nu trebuie uitat c6 intr-un termen relativ scurt am

reugit si introducem competifia gi concurenfa in acest sector .

6. Exporturile au sporit puternic, atingdnd o valoare cumulatd pe

acegti 3 ani, de 43 mitiarde USD, fafi de 25,2 miliarde USD, in
perioada 1997-1999 (graficul nr. 8).

o Aceastd cregtere deosebiti se datoreazd, in principal, evolutiei

mai rapide a exportului de produse ale industriei cbnstrucgiiior
de magini (graficul nr.9) qi de produse ale industriei uqoare.
o

Media lunarl a exporturilor din perioada 2001-2003 este de

circa 1,2 miliarde USD, fald de o medie de 0,7 miliarde USD
realizatl, ?n perioada 1997-1999.

in schimb, importurile au sporit intr-un ritm mai

mare cu efect

deteriorarea balanfei comerciale gi a balanfei de

in

pllfi.

7. irrcepdnd cu anul 2001, intre prioritdlile politicii economice

promovate de Guvern s-a aflat promovarea unor strategii mai

atractive pentru intensificarea procesului investifional

imbunitifirea climatului de afaceri.

qi

o Punerea in stare de normalitate a corela{iei consumeconomisire-investi{ii a determinat un progres semnificativ al

investifiilor ?n ultimii 3 ani.
o Investifiile in economia nationali s-au majorat in perioada
2001-2003 cu peste 25o/o, spre deosebire de perioada lggT-lggg,
cdnd acestea s-au redus cul4,SYs.

semnificativ este faptul cd aceste cregteri au fost rezultatul sporirii

- in cea mai mare mdsurd - a investifiilor sectorului privat, ceea
ce denotd increderea acestuia in procesul de cregtere economicd gi
in politica noastri sociald.

410

in acegti primi trei ani, investifiile sectorului privat au crescut cu

peste 376/o, ceea ce s-a concretizatin mirirea contribuliei sale la
volumul total de investitii de la 58oh in anul 2000 la peste 66%o in
anul2002.

convergenti cu economiile dezvoltate - a

procesului investilional din aceqti ani o reprezintd tlocarea cu
precidere a fondurilor citre achizifionarea de utilaje 9i
echipamente gi, mai ales, a celor de nivel tehnic ridicat, din
import.

doua tr[sdturi

Din 2001 pini in prezent, investiliile in utilaje 9i mijloace de

transport au crescut cu aproape 30Vo; ponderea acestora, in total
investifii, s-a majorat de la 47Vo in 2000 la aproape 50Yo in2002.

8. in ultimii trei ani, inflafia s-a situat pe un trend constant

descrescitor, constituind un semnal pozitiv privind eforturile
pentru recdgtigarea increderii populafiei in moneda nafional[.

o La

sfhrqitul anului 2002, inflafia

a fost de l7,8Yo

(decembrie/decembrie an anterior), nivel inferior ce\ti realizat, atht

in anul 200I (30,3"h), c8t qi in anul 2000 (40,7o/o).

luni ale anului 2003 inflafia renlizatil a fost de

l2o8"h, fiind asigurate condifii pentru incadrarea in nivelul de
Pe primete 11

l4o/o (grafrcul nr. 7).

- De altfel, in intervalul 2002-2003, trendul descendent al

inflaliei a cunoscut o consolidare remarcabili, inflalia inregistratd
fiind cea mai redusi dupl anul 1990.

4tl

ru. o por,rrrcA FTNANcTAnA nrrcrpxrA

l. Din perspectiva relansdrii economiei gi a cregterii

competitivitilii acesteia, Guvernul psD a orientat politica
financiari in scopul stimulirii muncii, economisirii gi
investifiilor. in acest sens, am reuqit - in limitele resurselor
disponibile - s[ asigurdm relaxarea gradurui de fiscalitate de la
29,5yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000,la
circa 28Yo pentru acest an. Este de remarcat faptul ci aceasti

evolulie favorabild pentru dezvoltarea afacerilor s-a oblinut, cu

deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii.

Astfel, contribuliile calculate in raport cu salariile s-au redus de

la 60Yo in anul 2000 la 52,5yo in 2003; in anul 2004 vom opera noi
reduceri ajungdnd la 49,5%o.
Aga cum ne-am angajat prin Programul de guvemare am asigurat
un cadru coerent de taxe gi impozite, in concordanli cu legislatia

fiscall

Uniunii Europene.

1.1. Codul fiscal,

reglementare

juridic[ de fond, prima

acest gen in Romdnia, a fost deja aprobat gi va

de la I ianuarie 2004.

de

intra in vigoare

Se asigurd astfel un cadru fiscal modern Ei stabil, stimulativ

pentru investitori qi pentru oamenii de afaceri.
Evidenfiez, in acest context, noile

facilitifi care vin in sprijinul

cetifenilor, insemnflnd practic o reducere importanti L
impozitelor gi taxelor plitite de acegtia.

412

Sintezd de etapd

Fa!6 de sistemul actual de determinare a venitului anual global,

codul fiscal introduce deduceri. cum sunt:

deducerile pentru reabilitarea locuinlei de domiciliu, in limita a

15 milioane lei pe an;

o prime de asigurare pentru locuinla

echivalentului in lei a 200 euro pe an;

de domiciliu, ?n limita

o contribulii la schemele facultative de pensii ocupalionale, in

limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
o

conhibulii pentru asigurdrile private de sindtate,

in limita

echivalentului in lei de maxim 200 euro pe an.

1.2.

in cadrul reformei din sectorul bugetar, de la I ianuarie 2003

finanfelor publice.

a fost implementatd Legea

Aceasti lege conferd mai multi transparen![

in

alocarea

fondurilor publice prin interzicerea refinerii qi utilizflrii in sistem

extrabugetar

a veniturilor

bugetare. Totodati, se includ in

bugetul de stat fondurile speciale, asigur0ndu-se astfel inscrierea in

tendinla de unificare a instrunentelor bugetare.

2. ln aceasti perioadi am acfionat in vederea realizirii unei

administrafii fiscale semiautonome, care si flexibilizeze
colectarea impozitelor gi taxelor.

- in acest scop, incepdnd

cu anul 2003, a devenit funcfionalb

unitatea pentru contribuabilii mari, iar departamentele care au
responsabilitdli legate de administrarea fiscalS au fost unificate in
Agenfia Nafionall de Administrare F'iscali.

3. Pentru prima dati dupb 1990, in fiecare din acegti trei ani,
proiectul bugetului a fost depus, la Parlament, in termenul
previzut de lege.

- Adoptarea de cdtre Parlament a legilor bugetare anuale in cadrul

termenului legal permite derularea in condifii de normalitate gi
eficienfi sporiti a viefii economico-sociale in Rominia.
413

Se asigurd, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltiirii

economice pe tetmen mediu gi lung, atiltla nivel central, c6t gi la

nivelul autoritillor publice locale.

4. O preocupare constanti a Guvernului a constituit-o accelerarea

reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale gi
bugetare sd asigure sciderea drastici a plifilor restante gi a
blocajului financiar din economie.

Pentru diminuarea efectelor acestor fenomene negative

in fapt reprezentau, la inceputul

care

anului 2001, cele mai grave

probleme ale economiei romdnegti - Guvernul a pus in aplicare
mdsuri speciale, cuprinse in Programul antiinflafie gi Programul
antiblocaj financiar.

o Am acordat o atenlie deosebiti intiririi disciplinei

financiare,

inisprind legisla{ia in domeniul recuperirii datoriilor

bugetare.

Ca urmare a aplicd.rii misurilor de diminuare a arieratelor, din

aprilie 2002 Si pini in prezent au fost incasate peste 5.000
miliarde lei.

Pentru diminuarea arieratelor cdhe bugetul de stat gi intre

misuri care ii vtzeazil

partenerii de afaceri au fost luate o serie de

pe marii datornici, printre care:

anularea obligafiilor bugetare aferente minelor inchise sau

aflate in conservare;

adoptarea Legii privind unele misuri pentru inttrrirea

disciplinei contractuale;

corelarea salariilor managerilor intreprinderilor de stat cu

indicatorii de performanli.

Sintezd de etapd

Tv. IMBUNATATTnT.q. MEDIULUI DE AFACERI

Atenlia deosebit[ acordatd, in aceastd perioadd, misurilor de

stimulare Ei sprijin al sectorului productiv al economiei, IMMurilor, precum gi imbunitiifirii mediului de afaceri - inclusiv
prin perfeclionarea legisla{iei in domeniul investiliilor -, a inceput
deja sd producd efecte, cu consecinte favorabile asupra cregterii
economice, imbunitdfirii utilizirii forfei de muncd gi reducerii
gomajului.

l.

in cadrul fiecirei camere de comerf judelene, a

unui birou unic, a permis scurtarea duratei infiinflrii gi
autorizdrii noilor societl]i comerciale la 20 zile, fali de circa 90
Organizarea,

in sistemul anterior, precum qi reducerea taxelor in acest domeniu

at

aptoape 40o/o.

2. Pentru perfeclionarea cadrului legal gi institufional destinat

investitorilor s-au realizat doui schimbiri importante, respectiv:

adoptarea Legii privind promovarea investiliilor directe cu

impact semnificativ in economie;

infiinlarea Agenliei Romdne pentru Investilii Shiine.

3. Una din principalele prioritdli din ultimii ani ale Guvernului

nostru a fost de a reduce sau inljltura barierele administrative,
in scopul incurajirii investifiilor private autohtone sau striine.
in acest sens, in 2002, Guvernul a elaborat un Plan de acfiune
pentru eliminarea barierelor administrative din mediul de
afaceri. Acest plan a fost conceput de cdtre Guvern impreund cu
comunitS{ile de afaceri gi cu institufii internationale.

- Din cele 71 de mdsuri specifice, 63 au fost implementate, cele

mai importante fiind: simplificarea procedurilor de inregistrare
gi autorizare a noilor firme; imbunitifirea reglementirilor de
intrare gi de ieqire de pe piafn; simplificarea procedurilor
vamale; adoptarea sistemului de aprobare taciti, ca mijloc de
reducere a birocraliei gi de eliminare aittdrzierilor administrative;
implementarea sistemului de decizii electronice.
4. Pentru cre$terea competitivit5lii produselor romdneqti gi

majorSrii expofturilor au fost intensificate acliunile de susfinere

gi promovare a exporturilor Romffniei prin alocarea de

fonduri bugetare, in administrarea EXIMBANK,

ministerelor gi agenfilor responsabili. in acest scop, pentru anul

2003 au fost previzute, in bugetul de stat, fonduri in valoare de
2200 miliarde lei.

5. in vederea facilitirii accesului IMM-urilor la finanlare s-a

infiinfat qi consolidat Fondul de Garantare a Creditelor pentru
IMM-uri.

416

Sntezd de etapd

V. RELANSAREA PROCESULUI DE PRTVATIZARE

$I RESTRUCTURARE

Evolulia ponderii sectorului privat in economia romaneasci releve

faptul cd in ultimii ani sporirea rolului sectorului privat s-a datorat
atdt creqterii volumului siu de activitate prin investiliile efectuate
de capitalul privat, cdt gi prin intensificarea procesului de
privatizare.

La sfflrqitul anului 2000, grupul marilor societl{i industriale

sectoriale (energetice, de transporturi) erau practic neatinse.

f. in

acest moment, procesul de privatiz^re

comerciale se afli infaza finaltr.

9i

societifilor

De referin!5 sunt privatizdrile unor mari societdli industriale cu

dificultali in produclie qi pulin atractive. in anul 2003 am reu;it sd
pivatizdm 17 intreprinderi mari. Mai multe intreprinderi mari de
stat (Siderurgica, Tractorul, Aro), foarte bine cunoscute pentru
problemele lor, au fost vdndute unor investitori strategici.

o in linii generale, in turism, ca gi

privatizarea s-a incheiat.

in

domeniul bancar,

. in domeniul agricol, privatizarea poate fi considerati

terminati, dac6 avem in vedere cd societilile rimase nu mai pot fi
pivatizate. Ele vor urma fie procedura de reorganizare qi faliment,
fie vor fr pregdtite in vederea vdnzdni de active.

o in sectorul transporturilor au fost privatizate 15 filiale ale

societifilor de cale ferati ,,Ctr'R Cilitori" gi unele din societilile
desprinse din companiile 9i regiile nafionale de profil.
4t7

2. in perioada 2001^ noiembrie 2003 au fost incheiate

contracte de privattzare pentru 685 de societifi comerciale, cu
un capital social v6ndut de peste 31.000 miliarde lei (din care97
societdli comerciale mari gi foarte mari, cu un capital social v0ndut
de 28.500 miliarde lei).
Valoarea capitalului social vfindut in perioada 20Ol-noiembrie
2003 este de lr7 ori mai mare decfft valoarea capitalului social
vffndut in perioada 1997-2000.

Capitalul social privatizat cu investitori strflini in perioada

in perioada 1997-2000
qi reprezinti peste 81% din intregul capital social v0ndut cltre
investitorii strdini.

2001-2003 este de 4,4 ori mai mare decflt

3. in aceasti perioadi a trebuit si facem faF li zecilor de societf,li

pivatizate frri discerndmint in guvernarea CDR-PNL-pD gi la
care a trebuit sI reludm procedurile de privatizare.

Concomitent, am intensificat procedurile de restructurare gi

lichidare a societ[filor neviabile, mdsuri pe care ne-am asumat-o,
degi creeazd nemulfumiri in rdndul populafiei.

Mulfumesc pe aceasti cale sindicatelor gi salariafilor de la

societifile respective deoarece au inleles ci pentru viitorul lor este
mai bine si procedim in acest mod. Datele APAPS aratd c6 peste
400 de societifi se afl6 in acest moment in lichidare, iar pentru 18
societili s-au aprobat planurile de restructurare, ce vor fi
implementate in prima parte a anului viitor.

4. La inceputul lunii noiembrie, in portofoliul APAPS se mai aflau

numai 65 societifi comerciale cu peste 100 salariafi fiecare, unde
statul de,tine pachete majoritare de ac.tiuni.

in

mod decisiv a procesului de privatizarc prin

in perioada imediat urmdtoare, a cadrului legislativ
din domeniu, va conduce la incheierea, in termeni generali, a
privatizirii de cltre APAPS a societlfilor din portofoliul siu.

Accelerarea
completarea,

418

Sintezd de etapd

Dup[ sfhrgitul acestui an, vor mai rimdne de privatizat doar 16

societdli incluse in programele PSAL I gi PSAL II, convenite cu
Banca Mondiald.

APAPS a desfiinfat sucursale teritoriale gi a inceput procesul

de restructurare a institufiei, in sensul transform[rii sale intr-o
Agenlie de Monitorizare Postpriv atizare.

5. ln sectorul energetic, la Termoelectrica

s-au privatizat

2 din

cele 5 grupuri energetice scoase lavdrlzarc.

La Hidroelectrica sunt avansate procedurile de privatizare

8 societ5ti de prestdri servicii gi pentru 12 obiective

pentru cele

hidroenergetice.

in cazul SC Electrica SA sunt in curs negocierile cu

compania ENEL pentru pivatizarea filialelor Banat gi Dobrogea,

iar pentru filialele Moldova qi Oltenia s-a aprobat strategia

de

pivatizare.

La SNP Petrom au inceput negocierile cu firmele precalificate

si incheiem procesul in anul 2004.

gi ne aqteptim

419

VI. O POLITICA SOCIALA PENTRU CETATEAN

Solidaritatea fi protecfia sociali reprezinti obiective

fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat.
Componenta sociali este cu atdt mai importantd, cu cOt ignorarea
in timpul guvernirii de dreapta din perioada 1997-2000 a

acesteia

condus

a$a

dupi cum am menlionat - la pribugirea fbri

precedent a nivelului de trai al populaliei.

1. Principalele direcfii de ac{iune in plan social, pe care le avem

in vedere, sunt:

crearea de locuri de munci pentru diminuarea

cre$terea veniturilor;

dezvoltarea serviciilor

de interes public

controlul

fondurilor destinate acestora:

aplicarea de misuri suplimentare pentru protecfie sociali,

in func1ie de situalia specifici a fiecirei categorii de cetifeni.

Consecvent orientirii social-democrate, Guvernul aplici un

program social amplu, menit si amelioreze condifiile de viafi
ale populafiei.

SI nu uitim cd datoritd regresului economic din perioada 19972000, fondurile bugetare au scdzut foarte mult, nivelul de trai
deteriordndu-se in mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile
depuse in anii 2001,2002 gi 2003, agteptlrile populafiei rimin,
in continuare, foarte mari.

420

Sintezd de etapd

2. Promovarea unor misuri active de ocupare a forfei

de

munci reprezintl
a

siriciei

cea mai importanti modalitate de combatere

qi de creEtere a nivelului de trai.

Cregterea economicl suslinut6, combinati cu o utilizare mai bund a

fo4ei de muncd, r6min factori decisivi in majorarea veniturilor

popula{iei qi restrfl n gerea categoriilor defavo rizate.

r in acegti trei ani au fost incadrate in munci circa 105

milioane persoane, din care peste jumltate sunt tineri, femei,
qomeri, persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani
provenifi din instituliile de ocrotire social6, persoane de etnie romd.

- in anul 2002 s-alu incadrat 540.400 persoane, comparativ cu

250.000 previzute ?n Programul nalional pentru ocuparea fo4ei de
munc[.

- in programul aprobat pentru anul 2003 s-a previzut incadrarea

in muncd a 300.000 persoane; in primele 10 luni au fost incadrate
456.000 persoane.

in

aceste condilii,

numirul mediu de salariali va fi

?n 2003 cu

3r8o/o mai mare decdt in anul 2000, in timp ce in perioada 19971999 reducerea numdrului de salariafi a fost de lgr8Yo.

c Ca efect al politicilor active de ocupare, numirul gomerilor

inregistrafi la sff,rqitul anului a scizut de la 1.007.000 persoane
in anul 2000, la 827.000 persoane in 2001 9i 761.000 persoane in
2002, ajungffnd la 655.000 persoane la finele lunii noiembrie
2003 (graficul nr.10).

Corespunzdtor, rata gomajului a scdzlt de

7r2o/ola sfflrgitul lunii noiembrie 2003.

3. in contextul

la

l0,5Vo

in 2000 la

general al politicilor de stabilitate macroeconomic[

gi de accelerare a reformelor structurale, in perioada 2001-2003,
politica veniturilor salariale a fost prudenti, fiind axati in
principal pe acfiuni de protecfie a veniturilor salariale fa{[ de

Adrian Ndstase- Spre normalitate

rata inflafiei gi pe misuri de impunere a disciplinei financiare

in intreprinderile publice.

o Ca urmare a mlsurilor intreprinse s-a asigurat cregterea reali a

c0gtigurilor salariale (graficul nr. I 1) la un nivel care si nu inducd
efecte inflalioniste nedorite gi sI asigure o mai buni
proporfionalitate intre salariile minime gi maxime gi, respectiv,
intre cAgtigurile salariale oblinute in diverse ramuri.
r Pomind de la importanla salariului minim - ca element de
referin!5 in intregul sistem salarial 9i principali pdrghie in
asigurarea de venituri care sd permiti un minim decent de via![ -,
prin misurile adoptate, s-a reugit ca prevederile Programului de
guvernare in acest domeniu s[ fie devansate cu I an de zile.
Salariul minim este in prezent de 2,5 mil. lei fala de 1 milion la
sffirgitul anului 2000, ceea ce - in termeni reali - inseamnd o
creqtere de 53o/o.

Reamintim

ci prin oferta electorali

ne angajasem

si

cregtem

salariul minim pdni la sfirgitul anului 2004 - in termeni reali - cu

50% faln de 2000. Acum, avem in vedere creqterea in continuare a
salariului minim, respectiv la 2,8 mil. lei incepflnd cu ianuarie
2004.

Salariul real a crescut cu7,4%o in anul 2002 fa\d de anul 2000

cu
8,7Yo in primele 10 luni ale anului 2003, comparativ cu
Si
perioada corespunzdtoare a anuLui 2002;

Este de amintit cd in anul 1999 salariul real a

1996 cu aproape23o/o.

scizut fati

de

- Daci nu ar fi avut loc aceasti pribugire a salariului real in

perioada guvernirii de dreapta am fi reugit ca, acum, si
atingem aproximativ nivelul de trai din anul1990.
- in aceste condi,tii,

cu toate eforturile, nu reugim decdt

ajungem, in anul 2004, aproximativ la nivelul de trai din 1996.

422

sd

Sintezd de etapd

Daci in anul 1999 falil de 1996, pensia reali a scizut cu

24r2oh, in anul 2002 a inregistrat o cre$tere de 8o/o fa!6 de 2000, iar

in primele 10 luni din 2003 o cregtere de 6r2Yo fa16 de perioada

corespunzitoare a anului 2002 (grafrcul nr. 12).

4. Aprecierea cregterii nivelului de trai qi imbunitifirii

condifiilor de viafi reprezinti un demers complex, care nu se
renxnd la evolulia veniturilor qi a ocupirii forfei de munc6, degi
acestea reprezintd caracteristicile esenliale. Tocmai aceasti viziune
asupra futuror aspectelor ce concurd la o via!5 mai bun[ a
reprezentat fundamentul Programului social aprobat gi urmdrit

permanent de Guvern.

o Pentru cunoagterea evolufiei unora din aceste cerinfe ale

nivelului de trai - precum situafia economici a gospodiriilor,
condifiile de locuit, starea de sinitate, viafa asociativi,
construcfia de drumuri, petrecerea timpului liber - s-au
orga,ntztt anchete statistice periodice.

Din anchetele realizate asupra condiliilor de via!5 rezltlJti cd

popula{ia consideri ci nivelul de trai s-a imbunitifit, chiar
dacfl efectele pozitive nu au fost resimfite de citre toate
categoriile; intr-o serie de gospodirii cregterea veniturilor nu a
compensat inrlutlfirea situafiei din alte c rrze, precum un
numlr mai mare de copii, gomaj,,imbolniviri etc.
Prin Programul social pe care Guvernul il implementeazd sunt
lintite tocmai asemenea categorii defav oizate.

in

sintez6, principalele progrese

in imbunitlfirea condiliilor de

via!5, in opinia celor intervievali, sunt:

o creqterea reald a veniturilor a permis ca pe ansamblul

gospodiriilor si se reduci ponderea celor care trebuie si se
imprumute pentru a-qi acoperi cheltuielile;
o

imbundtblirea nivelului de trai s-a reflectat qi in sporirea

inzestririi gospodlriilor cu unele bunuri

de

folosinfi
425

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

indelungatl. Cregteri semnificative apar la aragazuri, frigidere,

aspiratoare, TV color, autoturisme, computere, telefoane mobile
etc;

semnificativ este gi faptul cd in acegti 3 ani s-au eliberat peste

88.000 de autorizalii de construire pentru case de locuit.

in concordanli cu prioritdlile stabilite in cadrul Programului de

guvernare pe perioada 200I-2004, politica sociali a Guvernului
s-a fundamentat pe necesitatea unei schimbiri radicale in
abordarea problematicii siriciei gi marginalizilrii, prin crearea
condifiilor minime de trai, astfel incfft cetifenii si poati
participa efectiv la viafa sociali.

5. Guvernul,

pe deplin ataqat obiectiwlui fundamental de creqtere

a nivelului de trai, a adoptat gi pus in aplicare un program
menit si imbunitifeascl substanfial protecfia sociali pentru
categoriile de persoane cu venituri mici.

o Fondurile bugetare destinate asisten{ei sociale, aloca{iilor,

pensiiloro ajutoarelor gi indemnizafiilor pentru diferite
categorii defavorizate au crescut - in condifii comparabile de
prefuri - cu 1516"/" in perioada 2001-2004 fafl de perioada
t997-2000.

- in anul 2003 valoarea acestor fonduri a fost cu 27oh mzi mare

decdt in anul 2000, iar prin bugetul pe 2004, se prevede un spor
suplimentar - in termeni reali - de 7 160/o.
Am asigurat, astfel, fondurile necesare ca aproape intregul segment
al persoanelor cu venituri mici sd beneficieze - intr-o form[ sau
alta - de sprijin pentru un trai decent.

o Din acest punct de vedere, acordarea venitului minim

garantat

axe un

rol important.

- DacI in anul 2001 a beneficiat de ajutoare sociale, acordate in

bazareglement5rilor legale in vigoare la acea dati, un numdr mediu
lunar de aproximativ 9L mii familii, in anul 2002, num6ru1 mediu
424

Sintezd de etapd

lunar al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 362 mii

familii, frind realizate pld,ti in sumd totald de 3.140 miliarde lei; in
primele 9 luni ale anului 2003, valoarea ajutoarelor a fost in sumd
de2.250 miliarde lei.

Pentru echilibrarea bugetelor locale in anul 2003 in vederea

asigurdrii plS,tii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incdlzirea
locuinlei gi pentru proteclia speciall a persoanelor cu handicap a
fost alocati in bugetul de stat suma de 7.727 miliarde lei.

o in vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru

perioada sezonului rece, au fost instituite ajutoare pentru
incilzirea locuinfei, care si duc6 la diminuarea presiunilor
financiare asupra bugetelor de familie.
Daci pdnd in anul 2001, in baza OUG w.

16211999, familiile cu
venituri reduse beneficiau de ajutoare pentru incdlzirea locuinlelor
numai ?n caztilrtilizdrii energiei termice, in anul2001, prin OUG
w. 115/2001, au fost acordate ajutoare de incdlzire gi familiilor cu
venituri reduse care utilizeazd gaze naturale pentru incdlzirea
locuinlelor.

incepdnd cu anul 2002 a fost instituitL acordarea ajutoarelor de

incilzire gi pentru persoanele care utllizeazd lemne de foc,

cirbuni, combustibili petrolieri, dacil sunt beneficiare de ajutor
social.

Avdnd

in

vedere cregterile inregistrate

la preful nalional

de

referinld pentru energia termic6, cdt gi la gaze naturale gi alte tipuri

de combustibili, a fost necesar[ majorarea cuantumurilor

ajutoarelor pentru incllzire, in care scop au fost adoptate doui

ordonanle de urgenld.

imbuniti,tirea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru

incilzire pe perioada noiembrie 2003- martie 2004, prin acoperirea
de citre stat, pentru familiile defavoizate, a unei p6(i din
cheltuielile determinate de majorarea prefurilor la combustibili.
Efortul bugetar total va fi de circa 4.000 miliarde lei.
425

$i in anul 2004, obiectivele politicii de asistenfi sociali se vor

concentra asupra combaterii sirrciei extreme gi delimitirii mai
precise a grupurilor beneficiare ale procesului de redistribuire,
ftril a se afecta caracterul stimulativ al politicii salariale.

6. Prin Programul social al Guvernului

pentru perioada 2003-2004

se propun urmdtoarele:

o cretterea in termeni reali a pensiilor agricultorilor cu 100%o;

o finalizarea procesului de recorelare a
in 2 etape
succesive, pdndla finele primei parli a anului;

. promovarea gi acordarea unui sistem alternativ de pensii;

o majorarea sprijinului financiar pe care il primesc familiile
cu copii qi cu venituri reduse, prin alocalii familiale
complementare acordate familiilor cu venituri reduse, pe trange de
venit gi in funclie de numirul copiilor.

Numdrul estimat de beneficiari ai acestor alocalii este de circa

1.104.000 familii cu copii, pentru care se preconizeazi un efort
bugetar, in2004, de aproape 5.600 miliarde lei.

Pdni la

15

decembrie au fost aprobate peste 1,2 milioane

ajutoare pentru incdlzirea locuinlei, asigurdndu-se fali de sezonul

rece 2002-2003 o cre$tere de 27o/o la energie termicS, 75o/o la

lemne, cdrbuni qi combustibili petrolieri gi de 5,2 ori

la

gaze

naturale.

7. Avind in vedere criza spatiilor de locuit

mai ales pentru

categoriile de populalie cu venituri modeste la inceputul anului
2001 am pus in aplicare o noui concepfie pentru construcfia de

locuinfe, bazatil pe intensificarea sprijinului bugetar gi pe

extinderea utilizirii creditului ipotecar, indeosebi pentru
familiile tinere.

426

Sintezd de etapd

o in perioada 2001-2003, au fost puse in funcliwre 5.702 de

asemenea unitali locative (din care 2.302in

primii doi ani qi 3.400

in anul 2003\;

o La finele lunii septembrie 2003 ew in diferite stadii de

execulie I 1.900 apafiamente.

427

vrr. uN iNvAtAivrANT MoDERN" EURorEAN

in acest domeniu am adoptat gi aplicat o strategie adecvati

pentru dezvoltarea invlfimf,ntului in concordanld cu rolul s6u
decisiv in asigurarea unui capital uman cu buni pregdtire gi
competitiv.

- incd din primele luni ale anului 2001 s-au abordat, sistematic,
problemele de confinut ale reformei invifimflntului, aplic6nduse mdsuri concrete care au vizat implementarea programelor
nalionale de dezvoltare a sistemului educafional qi de formare
profesionald.

f. in perioada 2001-2003, pentru finantarea sistemului

invifimAntului de stat, a fost alocat echivalentul in lei a circa 5.3
miliarde USD.

FaF de perioada 1997-1999, cdnd invSlimdntul de stat a dispus

de la buget de 3r8 miliarde USD, fondurile alocate de c6tre
Guvernul PSD sunt cu aproape 40%o mai mari. Aceste fonduri au
crescut de la an la an: I,4 miliarde USD ?n anul 2001; 1,6 miliarde
USD in anul2002;2,3 miliarde USD in acest an.

Cea mai mare parte a cheltuielilor de invdfimint, respectiv

a fost suportatfl de la bugetul de stat gi din bugetele

85"/o,

locale.

o Dacd in anii 1997-1999 finanlarea invdlimdntului s-a limitat, in

principal, la asigurarea cheltuielilor de functionare a unitdlilor de
invdldmdnt, in perioada 200I-2003 Guvernul a avut ?n vedere at6t
imbunitifirea condi{iilor de desf5gurare a procesului
instructiv-educativ, cAt gi stimularea cadrelor didactice:
428

Sintezd de etapd

cheltuielile de personal au crescut qt 20o/o, de la 2,2 miliarde

USD la 2,7 miliarde USD, iar

cheltuielile de capital au crescut cu peste 620/o, de la 227

milioane USD la 366 milioane USD.

2. in scopul asigurlrii accesului echitabil la educafie pentru

copiii gi tinerii din mediul rural, au fost create, in anul 2001, un
numdr de 189 gcoli-centre de zoni, iar in anul 2002, alte 2ll
gcoli-centre de zoni. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la
gcoalS au fost achizilionate ?n aceqti trei ani 750

microbuze.

o A fost extins6, din acest &f,, durata invi(im6ntului

obligatoriu gi acordarea de manuale gratuite pentru elevii din
clasa a IX-a.
o S-a intensificat modernizarea procesului instructiv-educativ
prin dotarea gcolilor din inv6!6mdntul preuniversitar cu
calculatoare qi soft-uri educafionale:

s-au alocat 5,6 milioane USD in anul 200I;7 milioane USD in

anul2002 gi 18 milioane USD in acest an. Astfel, au fost dotate
12.800 unitili gcolare la standarde superioare;

- in anul gcolar 200I-2002, s-a derulat prima etapi a

programului de informatuare a qcolilor, care s-a incheiat cu
succes, fiind dotate 113 licee gi 7 centre na{ionale de formare a
profesorilor, cu un total de 120 refele de calculatoare;

- in procesul de informatizare au fost dotate 1.100 licee cu

platforme educafionale compuse din calculatoare, server,
infrastructuri de relea, modem pentru conectare la Internet,
imprimantl laser, scaner.

Am sprijinit unit5lile de invblimdnt prin alocarea de fonduri

de la buget pentru dotarea cu mobilier gcolar.

429

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o S-au acordat rechizite elevilor din invifimAntul

primar

gi

gimnazial, care provin din familii cu venituri reduse, de care au

beneficiat, in medie, 945.000 de copii anual.

o Pentru Programul ,,Cornul qi laptele", destinat copiilor din

inv6limdntul pregcolar gi primar, s-au alocat 10,2 milioane USD in
anul2002 Si 42,7 milioane USD in acest an.
3.

Pentru

invifimAntul superior, in paralel cu alocarea directi

unor sume din fonduri bugetare, s-a creat posibilitatea

contractirii directe de citre universititi a unor credite externe

cu garanfia statului, pentru finanlarea unor proiecte proprii.

- Pdni in prezent, cinci universitifi au solicitat gi li s-a aprobat

prin hotdrdri ale Guvernului, garantarea de imprumuturi externe
pentru crearea de parcuri industriale gi tehnologice, centre de
transfer tehnologic, refele de cercetare tehnologici, cate
insumeazi 49 de milioane USD.

4. Nu in ultimul rind. vreau s[ remarc at6t intirirea autonomiei

financiare a unitifilor de invilimffnt preuniversitar qi
universitar, cdt gi managementul, din ce in ce mai performant.

Aceste unit5li au realizat gi utilizat venituri proprii in continui

creqtere, care in anul 2003 au fost de aproximativ de trei ori mai

mari fafi de anul 1999, respectiv 268 milioane USD faln de 93

milioane USD in 1999.

5. Sintetizdnd cele mai importante rezttltate

din

cadrul
Programului ,,Reabilitare gcoli"o cu termen de frnalizare 2004, se
cuvine precizatc6:

au fost reabilitate gi date in folosinfi in anul 2001 un numir

de 270 gcoli, in care inva!5 peste 60.000 de elevi;

in 2002 au fost reabilitate qi date in folosinli 530 gcoli in care

inva!6 114.000 elevi;

430

Sintezd de etapd

in anul 2003 au fost reabilitate gi date in folosinli un numir de

412 pcoli (92.000 elevi);

in concluzie, in perioada

2001-2003 au fost reabilitate

gcoli, de care beneficiazd,peste 270.000 elevi.

l2l2

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

VIII. RENA$TEREA CULTURII NATIONALE

in domeniul culturii

am avut de indepdrtat multe aspecte negative

in perioada 1997-2000, a unor importante

legate de distrugerea,

institu,tii editoriale, de finanlarea neperformanti a proiectelor

culturale ale instituliilor muzicale qi de spectacole, de lipsa de
transparenld in promovarea gi sus,tinerea proiectelor culturale.

1. Pentru susfinerea renaqterii

institufiilor de specialitate, Guvernul

culturii gi

revigorarea

a acfionat pentru:

protejarea gi punerea in valoare a patrimoniului cultural

imobil, arheologic;

promovarea culturii scrise gi dezvoltzrea lecturii publice;

denroltarea qi modernizarea relelei instituliilor cultural-artistice

din mediul rural qi urban;

pennanentizarea colaboririi dintre instituliile publice din sfera

culturii qi asocialiile de creatori, organizatiile neguvernamentale cu
activitate in domeniul culturii.

2. Un accent

deosebit am pus, in perioada 2001-2003, pe:

prevenireadegradlriiireversibile;
informatizareaevidenlei monumentelor istorice;

imbogilirea patrimoniului prin noi achizilii gi punerea in

valoare a patrimoniului muzeal (Muzeul de Arti Contemporan6;

Muzeul Colecliilor de Art[; Muzeul Hirlilor etc.);

432

Sintezd de etapd

promovarea programului nalional de turism cultural, prin

includerea muzeelor, a parcurilor muzeale, a siturilor arheologice'

istorice gi naturale;

finanlarea cercet6rilor arheologice gi a proiectelor de protejare a

siturilor istorice.

3. Guvernul s-a implicat activ in organizarea 9i finanfarea

unor acfiuni culturale de anverguri nafionali: Festivalul
,,George Enescu", Cerbul de Aur, festivaluri de teatru gi de folclor,
concerte de muzici modern6, spectacole de teatru.

- in acelagi timp, s-au reeditat numeroase lucrlri de

importanfi nafionali: Atlasul etnografic, Atlasul geografic qi
istoric, diferite monografii gi altele.

4. in anul 2004, vom acorda o atenfie mai mare pentru

relansarea activitifii culturale gi pentru rezolvarea
problemelor sociale ale oamenilor de culturi.

- Vom lua misuri

sporite pentru imbunitdfirea protejirii

patrimoniului nalional cultural.

- Vom crea condilii mai bune de via15 qi de muncd pentru

personalul din instituliile de teatru gi operl, pentru pictori, sculptori
qi scriitori.
-

Vom statornici relalii de sprijin gi colaborare cu uniunile

de

crealie, respectiv : Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arti gtilor Plastici,

Uniunea Compozitorilor, Uniunea Cineagtilor, Clubul Romdn de

Presd gi Uniunea Ziarigtilor din Rom6nia, precum qi cu celelalte
asociafii profesionale din cultur6.

433

Ix. AccELERAREA REFoRMET iN sANATATE

f . in acest domeniu extrem de important gi cu impact major asupra
populaliei am demarat gi am suslinut un amplu proces de
restructurare gi de implementare a planurilor de dezvoltare a
serviciilor de sinitate integrate, care cuprind:

reorganinarea structurilor din sistemul public de sindtate;

stabilirea
serviciilor;

prioritifilor pentru primul ciclu

imbuniti{ireacalitifiiserviciilor;

reglementarea sectorului de slnitate public

de planificare a

dezvoltarea gi gestionarea programelor de

importanfi nafionall;
Ai

sinltate de

privat;

dezvoltarea capacitifii manageriale la nivel central gi locat.

2. in anul2003, am asigurat reorganizarea uniti.tilor

sanitare,

prin:

reorgantzarea spitalelor pe

tipuri;

restructurarea serviciilorin cadrul spitalelor;

renun{area

la

spitalele neperformante

gi

dezvoltarea

ambulatoriului de specialitate.

in

acest cadru, numirul unitifilor gi al secfiilor pentru

ingrijirea bolnavilor cronic a crescut de la 84 la 126, iar al
centrelor de permanenfi pentru asistenfi medicali primari de
la306la 491.
434

Sintezd de etapd

3. O altl

acliune importantd se referA la transferarea imobilelor

in care func{ioneazi unitifi sanitare din administrarea

Ministerului Snnntlfii in domeniul public al jude{elor,
municipiilor, oragelor gi comunelor gi in administrarea
consiliilor locale sau judefene.

in administrarea unitdlilor
in
gi
acord
cu
realitilile
tendinlele
de evolulie europene va asigura, pe ldngd noi surse de finanfare, responsabilutrez
comunitSlilor locale in ocrotirea slniti,tii gi cregterea calitifii
actului medical, prin facilitarea accesibilitilii la serviciile
Implicarea comunitifilor locale

sanitare

medicale.

4. O componentd importanti a sistemului de servicii integrate este

reprezentat[ de ingrijirea la domiciliu, care duce la sciderea
duratei de spitalizare gi eficientizarea utilizirii resurselor
alocate sinitifii.

ln aceastl perioadi au fost reorganizate programele de s6n6tate

publicd in vederea cregterii accesului la servicii pentru problemele
majore de sindtate publici.

Programele nafionale, cu un impact social important, se

unui numir mare de persoane aflate in stare de risc Ai
asigurd tratament medicamentos pentru aproximativ 1 milion de
adreseazA

persoane.

in cadrul celor 4 programe nafionale de sinitate sunt 42 de

subprograme.

la an la an, a sumelor
alocate pentru asigurarea cu medicamente in tratamentul
ambulatoriu, suportate din Fondul nalional unic de asigurdri
De remarcat este cregterea evidenti, de

sociale de sindtate.

435

Anul

1999

2000

200r

2002

2003

r15,4

177,7

203,8

211,4

225,6

Sume alocate

mil. USD -

Fafi de anul 1999, suma destinati in 2003 pentru medicamente

in tratamentul ambulatoriu aproape s-a dublat (cregtere w96%).

- Am aprobat in Guvern majorarea sumelor prevdzute pentru

medicamentele ce se acordd in regim compensat gi gratuit cu 100
miliarde lei, din care 80Yo sunt destinate pensionarilor.
5. Efortul Guvernului

pentru a asigura resursele necesare finan!5rii

sistemului de sdnitate sunt evidenfiate de faptul cE procentul din
produsul intern brut alocat sinitfltii a crescut de la 2,6Yo in

anul 1997 9i 3,87o in 1999 la 44,2o/o in anii 2001-2003.

Daci in perioada 1997-2000 media sumelor alocate anual pentru

sindtate reprezenta circa 1r3 miliarde USD, in perioada 20012003, aceasta a avut o evolufie pozitivi, ajungdndu-se in acest an
1a2,2 miliarde USD.

Pentru anul 2004, in concordan{l cu obiectivele asumate prin

Programul de guvernare qi sursele financiare disponibile, s-au
stabilit urmitoarele misuri prioritare:

cretterea catitifii serviciilor medicale oferite populaliei in

sistem public qi privat; stimularea dezvoltirii sectorului medical

privat;

o
o

cregterea eficienlei programelor nalionale de sdnitate;

dezvoltarea sistemului nalional

de

supraveghere

bolilor

transmisibile;

r
436

inttrrirea capacitifii de prevenire a infecfiei HIV/SIDA;

Sintezd de etapd

cretterea capaciti{ii institu,tionale de implementare a

in domeniile calitdfii alimentelor, apei

acquis-ului comunitar

potabile, al protecfiei populaliei impotriva radialiilor ionizante gi al

expunerii profesionale

dezvoltarea serviciilor de promovare a

al cancerului gi al consumului de droguri;

siniti{ii,

de control

schimbarea radicall a managementului unitililor sanitare gi

int[rirea disciplinei financiare in folosirea banului public.

X. REFORMA JUSTITIEI. COMBATEREA CORUPTIEI

1. Reforma sistemului judiciar in 200I-2003 a vizat transpunerea

acquis-ului comunitar in legislalia romOnb gi armonizarea
cadrului legal intern cu cel al statelor membre ale Uniunii
Europene.

Prima parte a reformei in justilie s-a incheiat cu definitivarea

proiectului noului Cod penal, care a fost inaintat la Parlament.

Au fost adoptate legi importante pentru combaterea criminalitdlii

transnalionale organizate, pentru prevenirea gi combaterea
coruptiei, a finanfdrii terorismului gi a spdlirii de bani.

o Introducerea in sistemul judiciar rominesc a metodelor

alternative de solulionare a litigiilor pe cale judecltoreascd se
concretizeazi prin desfigurarea unor programs.pilot pentru
introducerea instituliei medierii in sistemul nostru judiciar.

Credibilitatea justitiei gi sporirea calitifii actului de justifie

reprezintd, un alt obiectiv major. in acest context, prioritatea o

reprezintd consolidarea independenlei gi a statutului magistratului,

urmirindu-se formarea unui corp de magistra,ti de carieril care

sd se bucure de independent5 gi stabilitate.

Una dintre componentele reformei justiliei in Romdnia o

reprezintd, reorganizarea institufionali in vederea accentuirii
integririi justiliei ca serviciu public in societate.
Mdsurile cele mai importante se referi la infiinlarea, incepind cu
2004, a tribunalelor specializate in domenii precum: minori gi
familie, comercial, administrativ-fiscale, de muncd gi asigurlri
sociale.
438

Sintezd de etapd

o Eficacitatea administr[rii actului de justi,tie constd gi in

celeritatea cu care o hotirflre judecitoreascl intrl in circuitul

juridic, in asigurarea stabilitlfii raporturilor juridice

recunoscute ori restabilite pe cale judecitoreasci, precum gi in

mecanismele care dau expresie autoriti{ii de lucru judecat.

In acest sens, a fost eliminati calea de atac extraordinari a

recursului in anulare in civil gi in comercial qi s-au stabilit noi
reguli de competenfi a inaltei Curfi de Casafie gi Justifie,
avflnd ca obiectiv crearea unei practici unitare gi asigurarea
accesului la justifie al ceti{enilor.

- A fost introdus

un nou motiv de revizuire pentru situalia in

care, printr-o hotirdre a Curfii Europene a Drepturilor Omului, s-a

constatat o incilcare a drepturilor sau libertililor fundamentale.

- Modificirile menlionate au in vedere gi stabilirea unor

termene rezonabile de solulionare a cauzelor de cdtre instanlele
judecdtoregti. O inifiativd in acest sens este reprezentat5 de
proiectul de modificare aLegii privind procedura insolvenlei.
2. Prin Ordonanla de urgen!5 a Guvernului nr. 2012002,

aprobatd"

prin Legea nr. 65312002, s-a realizat llrgirea componenfei

Consiliului Superior al Magistraturii gi s-au imbun[tdfit
structura gi modul de desemnare a membrilor acestuia, prin
majorarea numirului reprezentanlilor curlilor de apel qi includerea

reprezentanlilor tribunalelor.

3.

Consider6nd drept inadmisibile modificdrile aduse dupd anul

1996 Legii nr. 9211992 pentru organizarea judecdtoreasc[, care

instituie dreptul ministrului justiliei de a da direct dispozilii

procurorilor gi acordi inspectorilor generali gi consilierilor juridici
din minister dreptul de control asupra activitilii procurorilor,
proiectele de lege privind statutul magistra{ilor gi organizaret
judiciari asiguri independenfa reali a Ministerului Public gi
reda\ autoritatea procurorului general al Parchetului de pe
lAngd Inalta Curte de Casa,tie gi Justitie.

Adrian Ndstase

4. in

- Spre normalitate

vederea

unificirii practicii judiciare in materie civili,

lindnd seama de diversitatea soluliilor pronunlate de curlile de apel

in recurs, au fost introduse urmitoarele modificdri:

repartizarea competenfei materiale de primi instanfi in

materie civili gi comerciali la judecitorii gi tribunale;

reintroducerea apelului in materie comerciali;

reconsiderarea rolului cur,tilor de apel ca instanfe care si

judece, in principal, apelurile, avdnd drept consecinfi judecarea

recursurilor de citre Inalta Curte de Casafie gi Justifie,

instanld care si asigure aplicareaunitard a legii.

ca

a pregitirii profesionale a
magistrafilor, cu un accent deosebit asupra componentelor etice qi
morale, a constituit un element central al politicii aplicate in
perioada 2001-2003 in vederea cregterii prestigiului qi situaliei
materiale a magistrafilor, printr-o mai bund salarizare a acestora gi
acordarea drepturilor necesare exercitirii acestei importante funclii
in societate.
5. imbunltifirea substanfiali

Misurile adoptate, incepdnd cu anul 200I, au vizat redefinirea

sistemului de selecfie Ei promovare a magistrafilor, precum gi
creqterea exigenlei controlului, evaludrii gi sancfionirii
abaterilor de la normele deontologice gi a faptelor de naturi
penali.

in

perioada 200I-2003, procurorul general al Parchetului de pe

l6ng5 Inalta Curte de Casalie gi Justilie gi procurorul general al
Parchetului Nafional Anticorupfie au adresat ministrului justiliei un

numdr de 387 cereri de avizare a cercetirii penale sau a

trimiterii in judecatl cu privire la fapte comise de judecdtori,
procurori, notari gi executori judecdtoregti.

6. Un subiect important asupra ciruia weau sd insist este cel al

combaterii faptelor de corupfie. Dincolo de ceea ce poate fi
considerat uneori o luptd politici, politizarca subiectului 9i
440

Sintezd de etapd

supermediatizarea, este

clar

ci existi o probleml in societatea

romdneasc6.

- F[ri falsi modestie, trebuie si subliniez

cd Guvernul PSD a fost

singurul care a atacat frontal corupfia.

Noi am creat un cadru legislativ Ei institufional funcfional gi

elicient, iar reniltatele sunt incomparabile cu cele din perioada
guvernirii CDR-PNL-PD, cdnd s-a vorbit mult despre acest flagel,
dar nu s-a frcut, practic, nimic. Mai mult, prin acliunile din acea
perioadd se ajunsese la un nivel generalizat al corupfiei in toate
domeniile societdlii.

Partidele, ai ciror reprezentanfi au fhcut parte din fosta

putere, nu gi-au asumat rispunderea pentru faptele ilegale ale
unora dintre proprii membri, indiferent dacd este vorba de explozia
adopliilor internalionale sau de pivatizdi frauduloase.

- in prezent, partidele din opozilie se manifest[ ca gi cdnd ar afla

acum de coruplie gi nu ar avea nici o responsabilitate in legdturi cu
acest fenomen.
Degi acfiunile noastre sunt cunoscute,

mi voi

referi, in

continuare, la cele mai importante.

incd din anul 2001, prinfr-o abordare unitarl gi coerenti,

Guvernul a elaborat, cu o largl consultare a reprezentanfilor
principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG-urilor 9i mass-media,
program
permanent actualizat gi imbundtdlit.

un Program nafional de combatere a corupfiei,

o Un rol important in aceastd luptd l-a avut infiinlarea

Parchetului Nafional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a
dovedit utilitatea prin instrumentarea unor fapte gi acte relevante de
coruplie.

Decizia noastri fermi de a acliona pentru combaterea corupliei

din societatea romdneascd a fost demonstrat[ gi de angajarea

rispunderii in Parlament asupra Legii privind unele misuri
441

Adrian Ndstase

Spre normalitate

pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitifilor

publice, a func,tiilor publice qi in mediul de afaceri, pentru
prevenirea gi sanclionarea corupfiei.

Mlsuri

esen,tiale de combatere a corupfiei au fost luate, practic,

in toate domeniile:

achiziliile publice;

licitaliile eleckonice, unde prin cele 73.000 de licitalii

economisit peste f .i00 miliarde lei;

s-au

stoparea adopliilor internafionale;

infiinlarea ghigeului unic in institulii publice gi la Registrul

Comerfului;

reglementarea transparenlei tufuror actelor normative;

infiinlarea unui num6r de 12 servicii de tip ,,e-Administralie"

puse direct in slujba cetdlenilor de citre autoritd,tile administrafiei

publice centrale gi locale;

'

infiinlarea refelei nalionale de ,,infochioqcuri".

Rezultatele acestor misuri nu au intflrziat si aparl gi putem

spune cd in prezent fenomenul este sub control gi intr-o continui
reducere.
Cf,teva date statistice sunt sugestive.

o in intervalul septembrie 2}}2-octombrie 2003, din 2.531 de

dosare inregistrate, PNA a solufionat 947 Q7%), din care 134

prin rechizitoriu, dispunfind trimiterea in judecati a 608

inculpafi, din care 183 au fost condamnafi in primi instan{il iar
83 condamnafi definitiv.
Se constati existenla unui prejudiciu total de peste 20 de

lei,

mii

de

care vizeazi privatiziri frauduloase, acordlri

ilegale de credite, operafiuni de spilare a banilor.

miliarde

442

Sintezd de etapd

r In perioada 2002-semestrul 112003, parchetele (cu exceplia

PNA) au solufionat 4.573 ctuze de corup{ie, intocmind 375
rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecati a 551 de
inculpafi.
o Ministerul Justi,tiei a avuat cercetarea penali/trimiterea in
judecattr dupi cum urmeaztr:

cercetare penali: 26 de rctari publici, 7 judecitori, 3 procurori,

23 de executori judecitoreqti;

trimiterea

in judecati: 6

notari.

procuror,

executori

judecltoregti.

o in

anul 2003, Potifia RomAni a cercetat 6.359 persoane

in 3.384 luordri
penale, dintre care 3.159 au fost rezolvate prin declinarea
competenlei in favoarea parchetelor, in vederea continuirii gi
definitivirii cercetirilor, pentru comiterea a aproape 9.000
suspecte de comiterea unor fapte de corupfie

infracfiuni.

Dintre persoanele suspectate de participarea la comiterea

infracfiunilor de corupfie, 1.240 indeplineau funcfii de
conducere, dintre care 452 erau funcfionari publici, 397
conducitori de societifi comerciale, regii autonome gi companii
nafionale, iar 391 proveneau din rAndul altor categorii sociale.

443

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

xr. iNrAnrREA CONTROLULUI

1. Principalul obiectiv asumat de cike Autoritatea Nafionali de
Control este verificarea rigwoasA gi exigentl asupra surselor de
finanlare care alimenteazd bugetul de stat, prin:

prevenirea pi reducerea evaziunii fiscale gi a contrabandei;

- eradicarea economiei subterane, asigurdndu-se astfel premisele

reducerii impozitelor pldtite de populalie gi de agenfii economici.
De la infiinlarea Autoritilii Nalionale de Control se constatd o
cre$tere a contribuliei la gradul de colectare a veniturilor totale
la buget, in medie lunard cu 39o/o in perioada iulie-noiembrie 2003
faln de primul semestru al anului 2003.

Reprezentativd este cre$terea cu 50o/o a aportului impozitului pe

profit la total venituri gi creqterea accizelor gi taxelor vamale cu

62%o, respectiv 25Yo, raportat la aceeagi

perioadi;

2. Trecerea Autoriti,tii Nafionale a Vimilor in subordinea

Autoriti{ii Nafionale de Control a generat schimbiri importante
in ceea ce privegte activitdlile desfrgurate in vam[, inclusiv cele de
control vamal.
Astfel, in primele 11 luni ale anului 2003, Autoritatea Nafional[ a
Vimilor a realizat venituri la bugetul statului in valoare de peste
107.000 miliarde lei, cu 54 o/o mai mult decdt in aceeagi perioadi a
anului trecut.

3. Controalele

efectuate in domeniul sanitar au scos in evidenli

disfunclionalitili gi nereguli care au dus la concluzia existenfei
unui management defectuos gi - nu neapirat - a lipsei
resurselor financiare.

444

Sintezd de etapd

o Urmare acliunilor de control in sistemul sanitar gi a mdsurilor

luate se constatd creqterea gradului de colectare a contribufiilor
la Fondul nafional unic al asiguririlor sociale de sinitate; fald
de o medie lunard de 4.264 miliarde lei in perioada ianuarie - mai
2003, in perioada iunie-noiembrie 2003 s-a inregistrat o medie
lunard de 4.686 miliarde lei, deci cu aproape l0o/o maimare.
4. Autoritatea Na{ionald de Control a declangat acliuni av6nd ca
obiectiv lupta impotriva corupfiei manifestate in rffndul
persoanelor cu func{ii de conducere qi al demnitarilor din
cadrul ministerelor gi instituliilor de stat, efectudndu-se verificf,ri la

Ministerul Sanitilii, Garda Financiari gi Autoritatea Nalionald

Vimilor.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

XII. CONTINUAREA PROCESULUI DE REF'ORMA

iN .rnvnNIsrRATrA puBLrcA
1. Accelerarea procesului de reformd

in administralia

publici

urmdregte:

frnalizarea procesului
serviciilor publice;

de

descentralizare

deconcentare a

privind salarizarea unitari gi echitabili a

funcfionarilor publici;
adoptarea unei legi

elaborarea proiectului de lege privind institufia prefectului gi

a Cartei Serviciilor Deconcentrate;

asigurarea pregitirii gi selecfiei funcfionarilor publici in

conformitate cu planul anual de ocupare a funcliei publice;
e

imbunitifirea organizdrii administrativ-teritoriale

a Romdniei.

2. in cadrul serviciilor publice se continui procesul

de

modernizare a infrastructurilor pi a managementului acestora.

Procesul inceput

serviciilor publice

in anii 2001-2002 de descentralizare a

a continuat prin crearea cadrului de

in acest sens, au fost elaborate qi aprobate

legi sau ordonanle de guvem pentru domeniile de api,canal,
iluminat public gi administrarea domeniului public.

reglementare adecvat.

- A fost elaborat5 o shategie generalS a serviciilor

publice de

gospodirie comunali care a fost prezentati spre dezbatere in cadrul

Forumului National al Serviciilor Publice.

Sintezd de etapd

- Funclionarea serviciilor de transport public de cilitori $1 a

transportului in regim de taxi a fost reglementatd prin acte
normative.

Procesul de modernizare a serviciilor publice locale prin

programe de investilii cu finanlare extern[ a continuat, prin:

- Programul SAMTID - in valoare totald de 380 milioane euro, de

care vor beneficia 230 de municipii gi orage, cdt qi prin Programul
de dezvoltare regionali - in valoare totali de 100 milioane USD, de
care - in prima etape - vor beneficia 100 de localitali rurale;
-

pentru modernizarea serviciilor de incilzire urban[ din 27 de

la bugetul de stat, suma de 820
miliarde lei.
orage gi municipii s-a alocat, de

Fondul Romdn de Dezvoltare Sociali - organism de interes public,

creat pentru a contribui la imbunltilirea condiliilor de via!6 ale

locuitorilor satelor sirace gi persoanelor aparfindnd grupurilor

dezavantajate, a finanfat, in perioada 200I-2003, 610 proiecte in
valoare de 30 milioane USD.

3. in domeniul administrafiei publice, anul 2003 este definit

prin crearea unei structuri noi - Ministerul Administratiei li
Internelor.

o Decizia a fost fundamentatd atdt de necesitatea de a adapta

instituliile administraliei publice din {ara noastri la rigoarea
instituliilor publice eruopene, cit gi din dorinla de a crea condilii
pentru accelerarea reformei in administrafia publici prin:
-

apropierea administrafiei de cetlfean;

Suslinerea proceselor de reformn

finalizarea descentr allzilrii serviciilor publice;

aplicarea principiilor unanim acceptate privind imparfialitatea,

integritatea, transparenfa deciziei gi supremafia interesului public.

realizat

prin

crearea

in

administrafia publicd s-a

Unitnfii Centrale pentru

Reforma

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Administrafiei Publice gi a Relelei nafionale de modernizatori din

ministere gi judele, ca structuri care asigurd punerea in practici a
misurilor de reform6.
Cele mai importante acfiuni intreprinse de Unitatea Centrali
pentru Reforma Administrafiei Publice, sunt:

elaborarea Strategiei actualizate a Guvernului Romdniei privind

accelerarea reformei in administralia publici, care a fost dezbdtutd
in cadrul Forumului nafional;

- elaborarea gi pregdtirea implementirii programelor multianuale

de modemizarc la nivelul ministerelor, prefecturilor gi consiliilor
judelene;

organizarea gi desflgurarea Concursului ,1100 de Proiecte

pentru Romflniao', vizdnd imbundtilirea calitilii serviciilor

publice oferite cetilenilor.

Un rol important in intirirea capacitifii administrative a

autoritlfilor gi institufiilor publice care au misiunea de a
implementa instituliile juridice europene in sistemul administraliei
publice romdnegti l-a avut imbunitifirea cadrului legal privind
funcfia publici qi functionarii publici, marcdnd apropierea de
standardele in domeniu din statele membre ale Uniunii Europene,

prin adoptarea Legii nr. L6112003.

- in Raporrul de !ar6 pentru anul 2003, revizuirea

Statutului
funclionarilor publici este apreciati ca ,,un progres considerabil
fa{[ de legisla$a anterioari, devenind baza legali pentru
profesionalizarea serviciului public".

Un obiectiv principal in domeniul reformei funcliei publice este

reprezentat de asigurarea unui serviciu public profesionist,

responsabil gi impar$al, bazat pe merit. in aceasti etapl,

direcliile prioritare ale reformei funcliei publice sunt:

448

implementarea Codului de conduiti al funclionarilor publici;

Sintezd de etapd

creareaunui sistem de salarizare motivant;

utllizarea sistemului de management bazat pe obiective 9i

cre$terea responsabilitAlii funclionarilor publici, ca prim pas pentru
introducerea managementului calit5lii ;

dezvoltarea unei culturi organiza\ionale in cadrul autorite$lor $i

institufiilor publice, orientatd cdtre rcalizarea obiectivelor av0nd ca
scop oblinerea performanfei.

Definirea gi implementarea strategiei de pregdtire profesionald a

funclionarilor publici a reprezentat unul din obiectivele

Institutului Nafional de Administra,tie. Acesta are misiunea de a

gestiona, in mod unitar, procesul de formare continui 9i de
perfeclionare a pregbtirii profesionale a intregului personal din
administralia publicd centrald gi locald.

o in

domeniul parteneriatului cu structurile asociative

ale

administraliei publice locale, realizdile s-au concretizat in:.

constituirea ,,Comitetului interministerial pentru relaliile cu

administralia public6"

sefilnarea Protocolului de colaborare intre

4.

ln

MAI

9i UNCJR;

inilierea unui nou proiect de protocol cu FALR, pentru

imbunltdlirea mecanismului de consultare cu toate structurile
asociative ale autoritililor administraliei publice locale'

cadrul reformei administrativ-teritoriale, ca urnare

programelor de dezvoltare rurali, se va acorda statutul de

comuni la peste 100 de sate gi vor fi declarate orage 25 de
comune.

- Vom

aborda, dup[ anul 2005, potrivit cerinlelor Uniunii

Europene, constituirea de uniti,ti administrativ-teritoriale
puternice, cu o populalie de circa 1,5 milioane de locuitori.

5. O atenfie speciald am acordat incheierii procesului de

retrocedare a terenurilor agricole 9i forestiere, accelerdrii

lucririlor de inregistrare a proprietA,tilor, precum gi continuirii

procesului de aplicare a misurilor reparatorii prevdzute de
Legea nr. 1012001, concomitent cu reglementarea regimului
despngubirilor generate de aplicarea acestei legi gi a legilor
fondului funciar.

in domeniul restituirii proprietdlilor acfiunile desfiigurate in anul

2003 au vizat accelerarea linalizirii proceselor de constituire,
precum qi de reconstituire a dreptului de proprietate funciari,
cflt qi aplicarea actelor normative ce vzrazil restituirea
imobilelor preluate in mod abuziv de stat.

in perioada 2001-2003 au fost emise, in total, un num6r de

1.445.860

titluri de proprietate, reprezentdnd o medie anuall

de

481.950 titluri, de peste 5 ori mai mare dec6t media anuald realizatl
in anii 1997-2000.

Prin eforturile comisiilor locale gi ale comisiilor judefene de

aplicare a legilor fondului funciar, cu participarea directd, a
prefecturilor, in perioada i ianuarie 2003-5 decembrie 2003, au
fost emise un numdr de 286.149 titluri de proprietate, iar pe
ansamblu s-a reugit si fie emise titluri pentru 96,2oh din numdrul
cererilor de retrocedare

terenurilor agricole gi silvice.

Prin emiterea gi punerea in aplicare a Legii nr. 1012001,

Rominia a declanqat cel mai amplu proces de retrocediri din
fostele

firi

comuniste.

- Procesul de aplicare a acestei legi s-a accelerat dupd ce

Guvemul a infiin{at, in 2001, o institulie specializat[ respectiv
Autoritatea pentru Urmdrirea Aplicdrii Unitare a Legii w.1012001.
-

P0ni la aceastd dati, dintr-un total de 210.000 notificlri s-au

solufionat aproximativ 75.000, respectiv 35%o, prin emiterea de
decizii admini strative.

o in

rapidi
450

baza Legii nr. 50112002, care permite o rezolvare mai

Ei corectd a problemei restituirii imobilelor apar,tinflnd

Sintezd de etapd

cultelor religioase din Rominia' a fost aprobat un numAr de 200 de

dosare penfru refocedarea unor imobile ce au aparlinut acestor culte.

Este de precizat cI fosta guvernare nu a restituit nici un

imobil din aceasti categorie, deqi era adoptati Ordonan{a de
urgenfi a Guvernului nr.9412000.

4sl

XIII. OFENSIVA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANA

A ROMANIEI. POLITICA EXTERNA

1. Strategia de negociere adoptatd de Guvernul pSD s-a axat pe

abordarea globali, sistemici qi sectoriali a procesului de
negociere, prin pregdtirea tuturor capitolelor de acquis, inclusiv a
celor mai dificile.

Guvernul a inifiat misurile administrative gi legislative

suplimentare pentru intirirea capacitifii institufionale,
coordonarea gi eficientanrea procesului de pregitire a aderirii
Romdniei la Uniunea Europeand, in vederea recuper6rii decalajelor
inregistrate in perioada 1998-2000, in raport cu celelalte state
candidate.

La sfhrgitul anului 2000, Rom6nia avea deschise negocierile la

9 capitole, din care 6 erau inchise provizoriu. La acea datd erau
transmise documente de pozilie doar la 13 capitole de acquis.

o Prin compara{ie, ldrile baltice gi Slovacia au prezentat

documente de pozilie pentru toate capitolele la momentul lansirii
procesului de negociere, fapt care le-a permis ca, pdnd in semestrul
I/2001, sd deschidi negocierile latoate capitolele.
r Bulgaria a transmis oficial documentele de pozilie la jumdtate
din capitolele de acquis pAnd la sfhrgitul anului 2000, iar p6nd la
mijlocul anului 2001 a inregistrat oficial documentele de pozilie la
toate capitolele, fapt ce i-a permis sd inregistreze un avans
semnificativ in negocieri fald de Rom0nia.

incep0nd cu 2001 - pornind de la situalia gravd in care se afla

Romdnia - Guvernul a indeplinit obiectivul de elaborare gi
transmitere oficiali a documentelor de pozifie pentru toate
capitolele de negociere.

452

Sintezd de etapd

De asemenea, prin mesurile luate in cursul anului 2002,

progresele rcabzate de Romdnia in pregStirea interni a negocierilor
au asigurat intrarea in substanfa procesului de negociere, au
creat premisele acceleririi ritmului negocierilor gi au permis
deschiderea negocierilor la toate capitolele.

in cursul anului 2003, prin continuarea susfinutd a eforturilor

generale de pregitire interni a aderlrii, prin asigurarea vizibilit5lii
acestora in planul relaliilor cu actorii sociali, precum gi prin
continuarea comunicdrii gi cooperirii cu institu,tiile comunitare gi

statele membre

UE, s-a asigurat accelerarea ritmului

negocierilor de aderare la Uniunea Europeanl.

Am purtat un dialog permanent gi constructiv cu partenerii

sociali, cu mediile de afaceri, partidele politice gi cu societatea
civili, care s-a concretizat in numeroase intdlniri in procesul de
elaborare a documentelor de pozi[ie, de stabilire a mandatelor de
negociere.

o Mdsurile intreprinse au permis carpe parcursul anului 2003, sd

fie fEculi pagi importanli in pregitirile Rom6niei referitoare Iapia\a
internd a uniunii, fiind inchise provizoriu alte 6 capitole:
- I - Libera circulalie amdrfurilor;
- 2 -Libera circulalie a persoanelor;
- 4 -Libera circulafie a capitalului;

- 9 - Politica in domeniul transporturilor;

- l0 - Impozitarea;
- 28

Controlul financiar.

Ritmul accelerat al preg[tirilor pentru aderare gi al negocierilor

inregistrat in perioada 2001-2003 a dus la inchiderea provizorie a
22 capitole din cele 30 existente. Acest fapt creetzi cadrul

necesar pentru finalizarea negocierilor in anul 2004, pe

parcursul mandatului actualei Comisii Europene.

453

o Progresele semnificative realizate de autorit[file romflne in

perioada 2A01 - 2003 au constituit premisele deciziilor istorice
luate cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 1213 decembrie a.c., care au confirmat obiectivul comun al Uniunii
Europene cu 25 de membri de a primi Romflnia ca membru
deplin al UE la l ianuarie200Trprin finalizarea negocierilor de
aderare in anul2004 gi semnarea tratatului de aderare cAt mai
devreme posibil in anul 2005.
o

in perioada urmdtoare, eforhrrile Rom6niei vor fi concentrate pe

toate cele 8 capitole rdmase deschise, capitole dificile, care
necesitd pregitiri substanliale pe plan intern.

r Situalia acestor capitole a fost discutati in cadrul reuniunii

Comitetului executiv de integrare europeanl din 16 decembrie a.c.,
stabilindu-se mlsurile ce se impun pentru atingerea obiectivului de
frnaluar e a negocierilor.
in acest scop, va fi continuat procesul de monitori zare sfficti" a
indeplinirii tuturor angajamentelor asumate de Romdnia pe
parcursul negocierilor de aderare, cu accent asupra acelora care au
un impact deosebit.

Mdsurile avute in vedere, cu prioritate, de Guvern pentru

atingerea obiectivului de finalizare a negocierilor in anul 2004 vor
viza, cu precidere:

Continuarea reformei economice, axatd pe intirirea

disciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea interven{iei
statului in economie, inclusiv prin continuarea liberalizirii
prelurilor controlate, precum gi accelerarea reformelor structurale
qi pnvatizarea, in primul rdnd, in domeniile energetic, al
transporturilor qi industriei miniere.

2. in ceea ce privegte utilizarea fondurilor de preaderare

ardta cd:.

454

putem

Sintezd de etapd

ratele de contractare a Programului Phare depSgesc 95%,

ceea ce reprezintiun rezlriltat foarte bun;

in cadrul programelor ISPA am incheiat pdnd in prezent33 de

memorandumuri de finanfare, in valoare tota16 de aproape 116
miliarde euro, din care aproximativ lr2 miliarde euro reprezinti
contribulia Uniunii Europene;

in cadrul Programului SAPARD am reugit sE rezolvim toate

problemele gi sd intrdm intr-un ritm care si ne permitd un sprijin
consistent pentru deztroltarea agriculturii
condiliilor de via!6 in satul romdnesc.

gi

imbundtS{irea

3. in vederea intiririi capacitdlii administrative a ministerelor in

procesul de pregdtire a Romdniei pentru aderare a fost creat
Corpul Consilierilor de Integrare.

in cursul anului 2003, at fost organizate mai multe concursuri

pentru seleclionarea unor tineri specialigti, fiind admis un numdr de
185 euroconsilieri.

Majoritatea candidafilor admiqi au studii universitare efecfuate

in tard; unul este absolvent al Huron University USA in London,

unul este absolvent al Universitilii Paris II Panth6on Sorbonne gi
10 sunt absolvenfi ai Colegiului Juridic Franco-Roman de Studii
Europene, Universitatea Paris Panthdon Sorbonne.

- Aproape toli candidatii admiqi au absolvit sau urrneazd forme

de pregdtire gi perfeclionare postuniversitari de tip masterat sau
sunt doctoranzi; 26 dintre acegtia au masterat efectuat in
sffiindtate, la Bruges, Natolin, Nice, Bordeaux, Grenoble,
Budapesta, Amsterdam, Manchester, Viena, Bruxelles, Bologna,
Mastricht, Harrisbourg - statul Virgina gi Israel. Semnificativ este
faptul ci 887o sunt tineri sub 35 ani.
4. in planul politicii externe activitatea Guvernului Romdniei in
anul 2003 a avut ca element central continuarea decisivfl a
eforturilor din perioada200l-2002, in direclia concretizdrii celor

Adrian Ndstase

Spre normalitate

doui obiective majore ale politicii externe romane$ti: aderarea la

UE qi integrarea in NATO.
continuirii gi addncirii procesului de integrare europeand gi
euroatlanticd, Romdnia a parcurs in 2003 o etapd noud, calitativ
superioari, a procesului sdu de integrare europeand. A fost
realizati,,masa critici" in pregitirile pentru aderare.

Pe linia

Concluziile Consiliului European de la Salonic (iunie 2003) au

rispuns agteptirilor majoritdlii rom6nilor: uniunea recunoagte
progresele inregistrate de fara noastri ?n atingerea obiectivelor

stabilite prin Foaia de parcurs qi Parteneriatul de preaderare revizuit.

Semnificalia specialS a acestor concluzii este datl de faptul c6, pentru
prima dati intr-un document oficial european, a fost exprimat

sprijinul uniunii pentru ca Rom0nia si incheie negocierile

aderare in 2004. Acest sprijin este, desigur, condifonat
continuarea qi accelerarea reformelor inteme pentru integrare

?n

de
de

UE.

Comisia Europeani a apreciat in Raportul de fari difuzat in

noiembrie 20A3 cd obiectivul aderirii in2007 este realist.

o Rom6nia continul si indeplineasce criteriile politice gi a marcat

progrese semnificative in proteclia copiilor institulionalizali,
respectarea drepturilor minoritSfilor, consolidarea statutului
funclionarului public, imbunitilirea cadrului legislativ, inclusiv
adoptarea prin referendum a noii Constitulii. Sunt apreciate
mbsurile luate in cadrul reformei justiliei gi a administraliei.
o in ceea ce privegte

criteriile economice, raporful arath cd

in consacrarea statutului
de economie de piafl func{ionali. Continuarea reformelor va
consolida statutul economic al RomAniei, asigurdnd un nivel de

Romdnia a continuat

si

facd progrese

competitivitate adecvat pielei inteme europene.

Ca viitor stat membru ce va asigura protecfia unei

plrfi

insemnate a frontierei UE, Romdnia a contribuit activ la stoparea

imigraliei ilegale, combaterea criminalitilii organizate, blocarea
acliunilor relelelor de hafic de droguri, persoane gi arme.
456

Sintezd de etapd

o Alte mdsuri in domeniul justiliei qi afacerilor interne au fost

legate de politica de vize. Armonizarea listei negative de vize a
Romdniei cu cea a Uniunii Europene a continuat in 2003 qi va
continua qi in 2004. in paralel, este avut6 in vedere finalizarea
sistemului informatic de procesare,ron line" a cererilor de vize,
precum

gi

cre$terea graduali

capacit[1ii administrative a

Centrului Nalional de Vize gi a consulatelor Rom0niei.

Participarea activ[ a Romdniei la activititile consacrate adoptdrii
unui Tratat constitufional pentru Europa extinsi - la inceput, in
cadrul Convenliei Europene, apoi in cadrul Conferinlei
Interguvernamentale - constituie incd o formi concreti a

contribufei Romflniei,

incl de pe acum, la

definirea

qi

construirea Europei viitoare.

5. Momentul primirii de cltre Romdnia a invitaliei de aderare la

NATO, cu ocazia Reuniunii la Nivel inalt a Alianlei Nord-atlantice
de la Praga (noiembrie 2002), a marcat revenirea definitivd a
Romdniei in familia occidentalS, ca aliat respectat gi de incredere.

o Negocierile de aderare cu alianla au demarat incd din luna

decembrie 2002 qi s-a aclionat sistematic pentru incheierea
procesului de ratificare de cdtre toate statele-membre a protocolului
de aderare a RomAniei la NATO.
Protocolul de aderare a Rominiei la NATO a fost semnat cu
ocazia ceremoniei oficiale dela26 martie 2003 (Bruxelles), la care
au participat statele-membre NATO gi cele invitate.

Procesul de ratificare a protocoalelor s-a desflgurat intr-un

ritm foarte bun in 2003. Din cele 19 state-membre NATO, 17 au
incheiat deja acest proces, ultimele 2 tdxi - care, conform

programlrilor, vor ftnaliza in curdnd procedurile interne necesare fiind Franla qi Olanda.

o Oficialii NATO au confirmat faptul ci Romflnia ar putea

deveni membru de jure al alianfei chiar inaintea Summit-ului
de la Istanbul, programat pentru iunie 2004.

o Trebuie subliniat5, de asemenea, excelenta apreciere de care se

bucuri participarea militarilor rom6ni in cadrul opera{iunilor
ISAF gi Enduring tr'reedom din Afganistan gi al operaliunii de
stabilizare din Irak.

o in continuare, vom urmiri realizareaprincipalelor prioriti,ti in

reforma organismului militar, transparenla procesului de reformd
economicd, combaterea corupfiei qi a traficului de fiinle umane,
proteclia informaliilor clasificate gi funclionarea serviciilor
speciale, drepturile copilului gi ale minoritililor nafionale.
6. Relafiile de parteneriat gi cooperirile strategice cu firile
membre NATO qi UE au fost consolidate intr-un rifin fAr[
precedent. Prioritatea pe agenda contactelor bilaterale
constituit-o continuarea proiectelor strategice relevante pentru^
obiectivele actuale de politicd externd ale Romdniei.

o Au fost promovate inifiative concrete, de vizibilitate qi interes

european, in relaliile cu !6rile vecine, care au consacrat rolul
dinannic al RomAniei in Europa gi au pus in valoare potenfialul
ei de cooperare in plan regional.
o Acliunile de politici externi din 2003 au urmdrit cu tenacitate
promovarea candidatwii Romdniei la un loc de membru
nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru
perioada 2004-2005.

Succesul inregistrat in acest demers va conferi noi dimensiuni

participlrii Romdniei la solulionarea unor probleme de interes

international.

Domeniul protecliei drepturilor omului a reprezentat o

in continud cre$tere, fapt reflectat gi in transferarea in
cadrul Ministerului Afacerilor Externe a instituliei Agentului

preocupare

guvernamental pentru Curtea Europeand a Drepturilor Omului.

Aceasti institulie

a iniliat deja forme de cooperare

institulionalS, a fost implicati

458

inter-

in sistemul de preg[tire initiah $i

Sintezd de etapd

continuA

magishalilor

$i a

semnat primele convenlii de

solu{ionare amiabili.

o in

anul 2004, activitatea in planul politicii externe va fi

orientati, in principal, spre:

- continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor de

integrare euroatlantici;
- dezvoltarea qi valorificarea Parteneriatului Strategic
Intensificat cu SUA;
-

consolidarea relaliilor privilegiate cu Republica Moldova;

consolidarea relafiilor bilaterale cu !6rile vecine gi cu !6rile cu

addncirea cooperdrii regionale, inclusiv

pregedinfia SEECP;

prin mandatul

la

care Romdnia are relalii tradilionale;

dinamizarea participirii Rom6niei in cadrul diplomafiei

multilaterale, in principal in cadrul ONU gi al organismelor sale

specializate;

- dezvoltarea relafiilor cu comunitifile romffnegti

granifelor.

din afara

459

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

XIV. PRINCIPALELE OBIECTIVE

ALE PROGRAMULUI DE GWERNARE PSD N ANUT,

ZOOI

Pornind delaanaliza realistd arezttltatelor oblinute in cei trei ani gi

linind seama de prevederile Programului de guvernare al PSD pe
perioada 2001-2004, ne propunem urmdtoarele obiective pentru

anul viitor:

o in primul rffnd, vom acfiona cu fermitate qi responsabilitate

pentru respectarea stricti a ,,f,'oii de parcurstt pentru
pregitirea aderirii Rominiei la Uniunea Europeani. in acest
sens, vom ac,tiona in

trei direclii esenfiale:

incheierea negocierilor la toate capitolele in anul 2004;

sernnarea Tratatului
Europeanl in anul 2005;

de

aderare

a Rominiei la Uniunea

primirea efectivd a 15rii noastre in Uniunea EuropeanS incepdnd

cu 1ianuarie2007.

in

acest cadru, vom lua toate misurile pentru aplicarea

recomandirilor din Raportul de farl pe anul 2003, punind
accent pe:

accelerarea reformelor economice

in

scopul

economiei funclionale de pia!6;

- intirirea capacitilii administrative gi

administralia publicd centrali gi locald;

relansarea reformei

judecltoregti;

460

reformei in

in justifie, intirirea independenlei

Sintezd de etapd

o ofensivb puternicd impotriva birocraliei, corupliei

gi

orsanizate.

o In al doilea rfind, Guvernul

are obligafia constitufionali qi

legali de a organiza, in cele mai bune condifii, alegerile locale,
parlamentare gi prezidenfiale din anul2004.

Este un examen extrem de serios. De aceea avem nevoie de

angajarea tuturor fo4elor de pe plan central gi local in procesul de

pregdtire a alegerilor din anul2004.

- Vom aproba, printr-o hotirdre de guvern, calendarul de

desflqurare a alegerilor locale, parlamentare gi prezidenfiale,
lin6nd seama de sugestiile partidelor parlamentare, care vor fi
cuprinse intr-un protocol semnat de membrii comisiei parlamentare
special constituite.

Vom contribui activ

pe baza experienlei dobdndite

la

definitivarea legilor electorale gi a Codului de conduitd electorald.

. in al treilea rf,nd, vom pune in centrul activitifii

guvernamentale realizarea unei cregteri economice
substantiale, in condifiile imbunltitirii eficienfei intregii
activitifi:
-

produsul intern brut va cregte - in termeni reali

investiliile
rata

se

inflaliei

cu5,5"/o;

vor majora cul3Yo;

se va situa la cel

mult 97o;

exporturile de bunuri vor spori cu circa 1,4 miliarde USD

de 2003, ceea ce reprezintd o cregtere de 8,5o/o;

fati

importurile de bunuri se estimeazl, cd vor cregte cu circa 9Yo,

lindnd cont, in principal, de dependenla dezvoltirii !6rii noastre de
resuse energetice din import, precum gi de necesitatea suslinerii
procesului investilional prin hansferul de tehnologie din exterior;

deficitul contului curent

se va menline

in limite sustenabile;

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

produclia .industriali gi, respectiv, cea agricolS vor cregte cu

peste 57o;

' se va intdri disciplina financiarb gi se vor reduce semnificativ

arieratele in economie.
r in al patrulea rAnd, Guvernul va acorda o atenfie speciali
problematicii sociale, amelioririi condifiilor de trai ale
cetifenilor, prin:

- aplicarea prevederilor programului social pe anul2004;

- cregterea salariilor din sectorul bugetar cu cel pu[in l2Yo;
- accelerarea recoreldrii pensiilor gi indexarea 1or cu rata inflafiei;
- lintirea ajutoarelor sociale numai pe categoriile defavorizate.
o in al cincilea rflnd, vom continua reforma politici gi
institu,tionall, armoniz0nd cadrul legislativ cu reglementirile
europene.

Vom definitiva Programul legislativ al Guvernului pe

anul

2004.

incepdnd cu luna ianuarie vom monitoriza cu exigen!6

activitatea ministerelor qi agenliilor nafionale, prefecturilor gi
consiliilor judelene pentru aplicarea Programului de guvernare gi
respectarea strict6 a reglementirilor in vigoare:
- vom analiza activitatea secretarilor de stat, a prefeclilor gi
subprefecfilor, ludnd misuri imediate fap de cei care nu
sunt eficienli, nu-gi indeplinesc obligaliile profesionale;
- in mod similar vor proceda minigtrii impreund cu
prefeclii privind analiza activitSlii gefilor serviciilor
descentralizate.

r in al gaselea rflnd, Guvernul va sprijini direct autoritifite

publice locale pentru modernizarea gi gospodirirea
localitifilor firii.
462

Sintezd de etapd

Vom acorda o atenlie deosebiti anului 2004, care este ,,Anul

colectivitlfilor locale".

- Vom acliona pentru apropierea autoritililor locale de cetilean,

inclusiv prin infiinlarea de noi comune gi orape gi pregltirea
condiliilor pentru imbundtilirea impirlirii administrativ-teritoriale
a ldrii.
-

Vom sprijini autoritdtile locale in consolidarea autonomiei

locale, numai din punct de vedere administrativ gi financiar gi nu

pe alte criterii.

Vom accelera implementarea Programului nalional ,oRomflnia

curati".

o ln al gaptelea rdnd, dorim si asigurim in anul 2004 linigtea

gi

pacea sociali, avansAnd propuneri corespunzitoare

partenerilor sociali
politice.

sindicate gi patronate, inclusiv partidelor

40J

Sintezd de

EvoLaTa pRrNcrpALILoR INDICATORI

ECONOMICO.SOCULI
zoot - zoot tn
ooMPARATIE CA PERIOAITA 1997-1999

Ix ptruoto,a

eta4

Adriar! Ndstase

Spre

notmqlitae

Gr.ficul Dr,
PRODUST'L INTENN

BRI'T

tet&.

wrordnr^

tlltlttlbr r|rE irrll.

d!i&Li., tr .ddfib 4l
-

.r{u.r!rl t!r.tBtl.n.l.

466

*oidNr^
. &Ll|ji! hrn r.rn
C!iIA .l lo.d l.ra tnrn
..L ll ttrl srdm.n p.

r.!d!l r!.l ..rlr!.t$l

btrdo.b narr.blt

Sintezd de etapd

C6cul nr, 2
EFECTUL GLoBAL AL CRS$TERII rcoNOMICn - m|d. dohrl

Fli.d.F/.4*t d;.

rdit

F.!| |

Picr!.F/osrt dji Dodt Flt

. oMlld divirid't.ftciv

.:: tidd..r'dCg& tr.dlf El

. lb.dil b6& c{.d &(

- h p..lo.d. r9r7-ttr9 -hFitdt

0LmaO c.r&nr
Rt$.Fr c.lt.6%. PIAb | 6r.d.Id. !'r.16'4 rtdt
rml Mtl . d.t.mh.t o , r d& a.9trL idrl
d.
tLrdc t rrr. Mh

PtB

Adrian Nd.trqse

SDre

normalitate

Gr.ficul lr. 3a

PRODUCTIA INDUSTRIALA
trltift

l" Aldqi n'.t$i.i !ideno.!

rofiiNra

xoadNt

-!J!bl&etdrt&{.

dra&,e. Frd!.F
-P.L& +rtrtL

-E&

,16E

l!i6%

--EhrLbS brE

l|.

F
Fd.br.d. r!dkl6d-!-

CEF,IA

rl

.l

Sintezd de etapd

- RftmuI ucdlu

reurl 7c

Adrian Ndstate

Sp/e ,rormalitate

Sirt9a449 :!9p4

r,#
o cra b vtu iLdiftrl
4ttdrrlt . d rcr.
E r4a..b!l.did

E O||-dlhc,

471

Adrian Ndstase

Gr.fod

412

f.6

Sintezd de

(htficol

ermd

or, 7

Adrian Ndstase

Srye nonttalitale

Ctricd
EXPOIIfULUI - E[.

drlrt

trr, 8

Sinlezd de elapd

Grafqtt nr, 9

f,XPORTUL DE PRODUSE ALE INDUSTRIEI

CONSTRUCTTIII)B DE MAgINI

ttlr . !!qL

rud
r2ro

- lrt rrd.$.ddd. hd.t

.-..[.r
- r.*& .ltE u
r||t ra..|iLrl h ltt, .u

ntrrItL-rr.i..q.r.

- tlth@@al[|i rtr rrde

r..l.l, ..r. l. ...1 2aat
,infiEul rtd.t
r.

.r. t as.rLt a..kn$.. &

Onfiqrl !r, l0

EVOLUIIA SOMAJTTLTI

tt sftrtltrt perlo.det

rEutl![

&.u.d.I&
D l&!tuE rdlrbi

& FdEl

E rard6.e ir.i |oelld

476

Sintezd de etapd

Grafiorl ar.l

MOIIEICAREA SAI.,AnIULUI REAL

t',.g,',Jt''

!rclI...!

%-

Adrian Ndstase

Spre notmalitate

Grdficul

MODIFICAREA PEI\t$fI nEALE -tn

rcgo

478

l.t*&

1945

%-

,@.o{jr.t@

!r.

12

Editor: Regia Autonoml ,Monitorul Ofrciala, Bucureqti

Bun de tipar:

2l

ianuarie 2004. Apnrut: 2004

Tipografia,,Monitorul Oficial", Bucuregti, str. Parcului 65, sectorul I

E-mail: marketing@Sano.ro, Intemet: www.monitorulofi cial.ro

lsBN 973-567-426-2