134 TEHNICI $i SISTEME DE COMUTATIE 5.2 Structuri cu doua etaje | §.2.1 Structura TS Cea mai simpla structura de refea const din 2 etaje gi ea poate fi de forma TS: un etaj temporal T urmat de un etaj spatial S, constituit dintr-un singu comutator numeric spatial pe intrarile cdruia se conecteaz& cate un comutator numeric temporal (figura 5.3). T Ub ae 3 Fumi | Ue eC De Fluxuri de intrare fi de iegire Ln ere Figura §.3 Arhitectura structurii TS Functia de bazd a etajului T este de a tntarzia informatia din caile de intrare, pan ce apare calea de iesire dorita. In acest moment informatia este transferata prin etajul S catre linia de iesire solicitaté. De exemplu, informatia din calea 3 a liniei de intrare Llp este intarziatd pana ce se ajunge pe durata c&ii 17, cand informatia este transferata pe linia de iegire din etajul temporal. Etaju spatial comut& acum informatia in acelasi interval de timp, al c&ii 17, dar pe ultima linia de iegire dorit&, LE. Fiecare etaj de comutatie are o structura materiala specifica, aga cum ¢ fost prezentata in capitolul 4, gi care poate fi apreciata cantitativ prin numarul Ny al punctelor (echivalente) de conexiune din etajele S si prin numarul Np al bitilo de memorie din intreaga retea. Aceasta apreciere cantitativa reprezinta de fap “complexitatea de implementare’ a retelei si se exprima prin relatia: C= Ny +Np/100 6.1) Daca pentru reteaua din figura 5.2 se considera cA M =N = 80 si cd pe toate liniile externe se poarta fluxuri numerice cu cate n= $= 30cai temporale atunei se calculeaza ca: Nx = 80-80, Np(T) =M-n-8+M-n-[iogg n= 2400-13, Np (8) = M-n- [logo N]= 2400-7, sideci C = 80 + 80-30-20/100 =6880pex-uri, din care marea majoritate se datoreaza etajului spatial.5. Reale numerice de comutatie 135 Daca se fine seama de precizarile fécute in paragraful 4.3.5 cu privire la reprezentarile echivalente spatiale analogice ale comutatoarelor numerice, atunci ie poate desena schema echivalent& a intregii refele TS ce se analizeaz& acum fa se prezinta ca in figura 5.4: M matrice de conexiune, xs, in etajul primar gi 5 matrice dreptunghiulare, MN, in etajul secundar. Legaturile interne Intre aunt tealzata Ttea manierd atdanatd., asiquranduse astfel 9 ibiltate teoreticd total a céilor tamporale de intrare la cele de iesire. Ulta) Figura 5.4 Structure spafiala analogica echivaienté a refelel numerice TS ‘Avand in vedere c& refeaua are doar doua etaje, un singur drum exist& pentru orice conexiune solicitaté de o sursa oarecare si adresata unei destinatii janumite; in graful conexiunilor, corespunzator refelei, un singur arc exista intre le doud noduri “surs&" si “destinatie" In figura 5.4 s-a marcat cu linie groasa, pentru exemplificare, traseul care corespunde unei solicitari oarecare Liyg(a) > LE, (1), cu a=4n gi Aplicatia 5.1 ‘84 se reprezinte intuitiv, la nivel de c&i temporale, care sunt actiunile pe care trebule sa le realizeze o structuré TS pentru a se stabili o comunicatie bidirectional. Cei doi abonati implicati in comunicatie au acces ta sistem prin fuxurile de intrare/iesire 3 gi respectiv 6, in caile temporale 7 si respectiv 9. Rezolvarea este prezentat in figura 5.5. 789 t 789 789 t = —> LE; 789 1 zee 739 ’ ~-| 5 = e «| _ u, LU LEs Figura §.8. Reprezentarea intuitiva a stablliril unei legaturi prin refeaua TS ew Aplicatia 5.2. ‘Sa se proiecteze o refea de comutatie in configuratie TS care s&136 TEHNICI §! SISTEME DE COMUTATIE deserveasca canale MIC de 64 kbiti/sec. Codarea foloseste 8 biti pe esantion. Fluxurile de intrare in refea sunt organizate conform multiplexului MIC. primar. Sistemul comut& 16 asemenea fiuxuri numerice. Pentru etajul S se va lua in considerare atat varianta seriala cat si cea paralela Indicatie: Prin proiectare se intelege a se preciza: = schema de principiu, numérul gi caracteristicile memoriilor (stabilite prin dimensiune, timpi de acces, etc.), - numarul de porfi logice, caracteristicile acestora (frecventa maxima de lucru, ete.), - frecventele si fazele semnalelor generate de baza de timp, Structurile TS prezinta blocare interna, datorata atat componentei de tip spatial, (dac& M > N), cat si celei de tip temporal. Acest ultim fenomen apare atunci cand egantioane din cai temporale ce apartin aceluiasi flux de intrare trebuie s& fie comutate in aceeasi cale temporala din fluxuri distincte de iesire. De exempiu, este foarte posibil sé apara solicitéri de forma urmatoare Lg(4) > LE, (9) gi LI, (16) > LE, (9) Comutatorului temporal din primul etaj, care este anexat liniei de intrare de rang k, i-ar reveni sarcina s& rezolve comuterea esanticanelor din caile de intrare 4 $i 16 in aceeasi cale 9 din unica sa linie de iegire. Dar suprapunerea a doud sau mai multe esantioane de intrare pe durata aceleiasi cai de iesire ar reprezenta 0 roare de comutare si 0 grava perturbatie. Intr-o functionare corecta, se comut de fapt doar un singur esantion (ales la intamplare sau printr- un procedeu de selectie priortara), pentru celalalt egantion manifestandu-se fenomenu! de blocare interna a refeiei de comutajie numerica O asemenea situatie de manifestare a blocajului intern intr-o structura TS, datorata comutérii temporale, se poate insa inlatura total, fara a se pierde vreo informatie, daca se foloseste o structura de tip ST. Aplicatia 5.3 Fie 0 refea TS simetricé echipaté la extremitati cu cate N = 10 ini numerice MIC-30, fiecare canal temporal avand 0 ocupare medie de 0,4 E. Se cere sa se determine gradul de serviciu al retelei, daca fiecare apel de pe o linie de intrare trebuie sa fie conectat 1. pe 0 anumita linie de iesire $i intr-o cale particulara a acesteia, 2. pe o anumita linie de iesire, dar pe oricare cale libera a acesteia, 3._intr-o cale particulara de pe oricare linie de iesire. Rezolvare: Cum refeaua este simetrica, sarcina este aceeasi pe oricare dintre caile temporale, apartinand fie link-urilor interme fie linillor exteme. 1. Dac se doreste 0 conexiune pe o cale particulara, atunci gradul de serviciu, evaluat prin probabilitatea de blocare, este stabilit chiar de ocuparea medie a unei cai temporale, adica: By =1- (1-6)? =0.64 (6.2) 2. Daca ins orice cale liberé de pe o linie de iesire selectata poate fiL 5. Refele numerice de comutatie 137 | folosit& in conexiune, atunci exist& n drumuri posibile prin retea, fiecare implicand joa in comutatorul temporal de intrare si linia de iagire dorita din comutatorul spatial. Inseamna c& serviciul este mult imbunatatit, fat de situatia anterioara, | gradul de serviciu calculandu-se acum cu expresia: 0 By = h-c1-0y?f? = 183-10". (6.3) 3. Daca orice linie de iegire este convenabila, dar conexiunea putand s& ocupe numai o cale anumita de pe acestea, atunci inseamnd cd exist’ teoretic N drumuri posibile, Gradul de serviciu este tn acest caz: Be) =1-(1-b)- (1-6) 204. (4) nae §.2.2 Structura ST Structura ST este format dintr-un etaj primar de tip S gi dintr-un etaj \ secundar de tip T. Etajul secundar este compus din mai multe comutatoare ‘numerice temporale, cate unul flind conectat pe fiecare lesire a unicului comutator numeric spatial apartinand etajului primar. Aceasta inseamna ca fiecare informatie prezentaté la intrarea retelei este mai Inti comutat& In spatiu, in directia de iegire solicitat& pastrandu-se intervalul de timp de la intrare, $i apoi este comutatd in timp pe durata pe durata cli temporale de iegire dorit’. MxNx(n) i k s Figura 5.6 Reprezentarea intuitiva a ‘Asa cum s-a anticipat in paragraful anterior, o structurd ST poate rezolva 0 situatie de blocare temporal. Reluam pentru exemplificare aceleasi solicitari de conexiune, $i anume : Li,(4) > LE (9) $i LI, (16) > LE, (9) (figura 5.6). Prin intermediul retelei ST se vor rezolva mai intai comutdirile de tip spatial: LI0(4) > LEG?(4) si LIM(16)-» LEM (16) si apoi comutarile de tip temporal: L12)(4)-» LEP(9) gi LIP)(16) > LEY?(9) (marcajele (1) si (2) precizeaz’ numarul etajului cdruia fi apartin linille numerice respective). inseamn& c& intr-adevar conflictele posibile pentru acest tip de solicitari din structura TS au fost inléturate, f8r8 dificultate, doar printr-o functionare normaié a comutatoarelor din cele doud etaje, S urmat de T.138 TEHNICI $I SISTEME DE COMUTATIE Aplicatia 5.4 3 Desenati fenomenul de blocare interné a unui. sistem de comutatie numerica fn arhitectura ST. tae Aplicatia §.5 Fie o retea ST simetricd, echipatd la extremitati cu cate N = 10 ir numerice MIC-30, fiecare canal temporal avand o ocupare medic | de 0,4 E. Se cere 88 se determine gradul de serviciu al retelei, daca fiecare apel de pe o linie de intrare trebuie sa fie conectat: 1. pe o anumita linie de iegire gi Intr-o cale particulara a acesteia, 2. peo anumita linie de iesire, dar pe oricare cale liberd a acesteia, 3. intr-o cale particular’ de pe oricare linie de iesire. Rozultate: 1. B= 0,4; 2 Bp=O04: 3. By= 115-107, 5.2.3 Structura TT Refelele TT contin in cele doud etaje numai comutatoare numerice temporale, dar in varianta “temporal-extinsa", ca in figura 6.7. Releaua functioneaz de fapt cao retea (ST), permifand un numar multiptu de drumuri posibile pentru 0 conexiune dorita, atatea c&te c&i temporale sunt prevazute pe fiecare link inter al retelei (qin structura aleasa). Link-ul folosit intr-o conexiune prin refeaua TT este unul gi numai unul. deoarece releaua este cu doar 2 etaje, Acesta nu se alege printr-o operatiune de L —% g VT | to [7 Utwalt kp tluxuti kp tluxuri de intrare | ©, p_ 9? E de lesire Teo | [Taw] E (b)5. Refele numerice de comutatie 139 selectie, ci este stabilit f4ra ambiguitate prin simpla identificare a celor doud comutatoare implicate in conexiune solicitaté (comutatorul de intrare in care a aparut solicitarea si comutatorul de iesire unde este conectata iesirea dorit3). t LEn(1) LE1) LEn(n) LE:dn) Ups(1) LEps(1) Ut) | LE (1) t Llps(n) LEp:(n) Laka) LE pin) Figura 5.8 Reprezentarea spatial analogicé echivalenté a refelei numerice TT Graful drumurilor pentru conexiune se poate usor desena, dac& in locul fiecarui comutator numeric se utilizeaz& reprezentarea sa spatial analogica echivalent. Cercetand de exemplu drumurile posibile pentru a realiza conexiunea Ll;;(7) — LE p4(1) (figura 5.8) se poate deduce ca: + din analiza datelor referitoare la conexiunea solicitata (identificarea intrarii in apel gi a iesirii dorite) se stabileste link-ul pe care urmeaza s& se Indrume comunicatia; acesta este link-ul ce leagd cele dou& comutatoare, T;; gi Tap in exemplul ales, Operatia reprezint comutarea de tip spafial din structura (ST) ‘echivaienté comutatorului temporal extins de intrare. - informatia poate ocupa orice cale disponibila din cele q ale link-utui anterior identificat, alegerea uneia dintre ele flind de fapt operatie de comutare tn timp 19 j,ou v/=4q. = informatia ajunsa in comutatorul Tgp, pe drumul oferit de fink-ul intern $i pe durata caii temporale interne j , este supusa mai Intai unei operatil de ‘comutare spatial’, pentru @ se orienta spre linia de legire LE pq si apoi unei comutari in timp, adic’ jn (din calea interna j pe calea externa dorita n). 2“