Dr. Joana Eleonora Rusu Prof. Dr. Gilbert Gornig Dreptul Uniunii Europene Editia a 3-a, revazuta si addugita Editura C.H. Beck Bucuresti 2009Editura C.H, Beck este acreditati CNCSIS - C¢ Cercetirii Stiimifice din invavimantul Superior Dreptul Uniunli Europene Ioana Eleonora Rusu, Gilbert Gornig Copyright © 2009 ~ Editura CH. Beck Toate drepturile rezervate Editurit C.H, Beck Nicio parte din aceasta Iucrare nu poate fi copi Editurii CH. Beck, Drepturile de distributic GORNIG, GILBERT Dreptul Uniunit E ISBN 978-973-115-662-0 341.2174) WE(OT5.8) 341.24(4(075.8) 34(4)(094)(075.8 Editura CH. Beck 10.08.09; 8.73: 021. 410.0846 48 Redactor: Tehnoredactor: Corina Voicu I. Aspectele metodologice ale unei integr |. Teoria federalist ernamentale de integrare). grarea (forme suprastatale de integrate) : itarea intre conceptele de cooperare gi integrare ficare europeans Europene ii Eeonomice Europene Europene a Energiei Atomice (CEEA) toried a Comu a, De la Tratatul de Fi b, Primete ext ©. A doua etapa dee Comunititilor Europene. Modificarile Tratatelor Cons dd. Tratatul de la Nisa (2001), ce. Perspective ale Uniunii Europe: e. Coneluzivl B. Uniunea Europeand, ea princi Extomd si de Secu c. Strategii comune 4. Actiuni comune . Pozitii comune 3. Procedura art, 23 din Tratatul asupra Uniunii Europene 4. Aspecte institujionale Cooperarea politieneasca si judiciaré in materie penala (CP3) 1. Evolutie istoriea, 2. Obiective si modalitati de actiune IV. Oficiul European de Politie (Europol) si Agentia E pentra Cooperare Judiciara (Eurojust) 1. Conventia Europol 2. Obiectivele Europol 3, Structu 4. Controlul judiciar asupra prevederilor Conver 5. Agentia European pentru Cooperare Judiciar’i~ Eurojust. V. Cetifenia Uniunii Europene. C, Comunitatile Europene (CE)... 1. Generalitayi aah I, Relatia dintre Conmunitate gi statele membre 1. Baza de dreptintemational public a Tratatelor constitutive reciproce ale Comunitai membre Obligatia de loialitate (art. 10 din 3. Delimitarea competentelor intre Communitate si statele membre. express limita de competent ‘Comunitatea 3 x 32 33 35 35 35 36 136 37 37 38 39 39 40 40 52 52 34 56 36 56 38 lor Europene COREPER siDreprl 1, Banca Europeani de Investtii (B! , Banca Centrala Europeans IV. Izvoare de drept comunitar dreptului comunitar.. tea directa a dreptului comur 2. Dreptul comunitar primar a. Tratatele comunitare b, Dreptul cutumiar. ¢. Principiile generale ale dreptului comunitar 4. Carta Drepturilor Fundamentale 3. Dreptul comunitar secundar a. Principiul imputernicirii exprese b, Regulamentul ‘aa, Natur’ juridied ‘aa, Natur’ juridic’ bb. Ot statelor de transpunere & directivei ce. Exceptie: aplicarea directa a direct Ad, Efectul anterior al directivei 4. Decizia e. Recomandarea f. Alte acte juridice. b, Procedura legislativa a Con: European aa, Procedura consul bb, Procedura coopera ce. Procedura codec c. Competentele de implementare ale Comisit (Comiolosie) ai, Procedura consultativa (a comitetului consulta). bbb. Procedura (comitetului) de gestionare ce, Provedura comiteull) de reglementar.. dd, Procedura de salvgardare, ee, Procedura de reglementare cu control. 5. Dreptul comunitar si dreptul national. a. lerarhia normelor juridice comunitare. Cuprins 2. Aparatul adiministrativ.... 3. Procedura administrativa 4, Aplicarea dreptului comunitar de catre statele membre judecatoresc al actelor juridice comunitare ... 2. Sistemul comunitar de protectiejuridiea.. bb. Metode de interpretare... : ee Cc. Acte juridice supuse controlului judecatorese comunitar . Cauze de nelegalitate a, Procedura de control iniiaté de Comisie (art, 226 din Tratatul CE)... aa, Admisibilitate bb. Motivare... ce. Hotirirea judeci b, Procedura de contro (art. 227 din Tratatul CE), aa. Admisibilitate bb. Motivare ce. Hotirirea judecitoreascé cain anulare (art. 230 din Tratatul CE) 4, Actiunea relativa la abjinerea institutilor comunitare de a actiona (art, 232 din Tratatul CE). c. Hotirdrea judecdtoreasci... eine 6. Actiunea pentru pronuntarea unei hotarari pr (art. 234 din Tratatal CE)Europene plicarea rationae muteriae b. Natura juridica a interdictici de diser a. Cerere b. Cerere persoanelor . a, Libertatea de cir ale pietei ent X. Competent i domenii exceptate dd, Dropt secundar 1. Taxe vamale § 2, Taxe eu efectxtl Drepind Uninai Enropene XIV. Drepturile fimdamentate ale omult 1. Lipsa unui catalog al drepturilor Fundamental in dreptul comunitar, oe : 2. Principiul respectarii drepturitor fundamentale. 3. Drepturile fundamentale din dreptul comu Jurisprudena co practica institut 6. Importan| Europene a Dreptu dreptul comunitar. Problema adera 1, Obiective si competente ley 2. Terminologie XVI 1 . Regulamentete de d. Instrumente de promo tionae per r privind concuren ce. Efeet c. Exceptarea unor acore conform art. 81 alin. 3, d. Abuzul de pozitie dominanta. ‘aa, Termenul de intreprindere bb, Piata relevanta ce, Parte substantiala a piefei comune. dq, Dominanta sau puterea pe piat’. Cuprins Aspecte procedurale in aplicarea art. 81 si 82 e. Controtul fuziunilor. £ Regimu! ajutoarelor de stat.. bb. Ajutoare compat (att 87 alin, 2) ddd, Ajutoare de stat in alte domenii, c. Problema restituirii ajutoarelor de stat acordate cu jerespectarea prevederilor drept ce. Proceduti de atribuire ff. Criterii de selectie si de at ii comerciale comune comerciale comune... ce. Masui de protectie ff, Sanctiuni economice 4, Politiea economic si monetara a. Istoric aa, Evolutic istorica.. bb. Criteriile de convergentab. Competente paralele ¢, Pactul European cu privite la ocuparea fortei de munca a. Competentele Comur . Obiective si mod: dustrial... wopene a. Competente exprese ale Comunitafi b, Competente implicite. Doctrina AETR. ¢. Acorduri mi 2. Acordul General de Tarfe si Comert (GA 3. Asocierea Fi - 4, Spatial Economic European (SEE) D. Relatia dintre Comunititile Europene si Uniunea Europeand... 316 E, Modificarea tratatelor constitutive aoe 319 pul internatis 1331 ropa (OSCE)... 332, ‘utie pentru Europa Partea fa Proiectului de TDreprul ypene i, Procedura legislativa j. Finantele Uniuni 2. Carta Drepturitor fundamientale de Tratat) bo. Funetie gi continut, titi in exercitarca drepturilor gi liberttilor si 3, Roglementirile Tratatului CE a Proicctului de Tratat) a, Generalitai ’b, Uniunea gi statele membre ale Uniunii tea I — Prine a, Generalititi ane ’b, Competentele Uniunii.... ©. Dispoziti cu aplicare general 2, Partea a I-a ~ Nediseriminarea si cetafenia Uniunit 3. Partea a II-a ~ Politicile si actiunile interne ale Uniuaii a. Piata Interna : . Partea a 1V-a Asocierea tirilor gi teritorilor de peste mari ~ Actiunea extema a Uninii |-a ~ Dispoziti institutionale gi finaneiare. institutionale LIL, Tratatul privind Uniumea European, 1. Generalitat a ~ Disporitii comune pee 3. Titlul I~ Dispozitii privind principitle democratice 4, Titlul III ~ Dispozitii pri 5. Titlul IV - Cooperarea c spozitii specia Indes alfabetic al cauzelor citate.. Index alfabetie seleetiv Registru de persoane.. Adrese de internet wgrafie selectivaLui Iudiu Vasile Unguray, cu drag LE, Rususi rezamate ale dea face acest emetul lor europer acest domeniu documente conLista de abrevieri Oficial Federal German) ii Constitutionale Germane cl Coreper cry a Liberului Schimb (engl, European Free Trade Agreement) uropean de Ora OM! p parag. pet PESC SEBC SEE SME SUA Tratatul de la Pat Tratatul CE ~ Uniunea Europei Occider atoar Europene J. OF, E 157-2008, p. HT A. Introducere3 este 0 re pe continentul Mare (768 juridice i EURATON 1462 poate fi, de icturi_ supra 27 numele de mn). Acestespectele 6 etapa ine vreme: suropene yi detinator al 1929-1930, vind ca obiectiv realizarea unei simple cooper1. Teoria federalist scop in sine. ci impreuna problemele yetodes fede o conceptie logic doar Logi procesului de conse we. Metod: _astfel inet rez ut, Metoda fine insd pr ele de ase face uz de 2, Teoria functional s. prima dati de o metoda de externe francez Robert Schuman a 1950, formarea unei fie pus in comun, M irmareste un plan gc 12. Nu se poate insa prezice dack un proces de inteyrare 1 intr-adevir la o integrare europeand totala, te doar rezolvarea acestea . miicar in Aspect 2. Integrarea (forme suprastatale de int regrare)nceptele lc si perspoet vrome ce si aceste le de interese . dond procese dhferite se st fe exist inst diferente fi le. Fiecare proces poate fi cooperate | IV. Scurt istoric al procesului de unificare european’ 1. Planul Sehui de perspectiva depus eforturi de realizare a uneiaceasta, Germani pene, putindu-se exe carbune si ot organe suprana ‘Schuman a preci i Franfei sub o comanda ae reconst ine reprezer Olanda si Luxe la Rt de drept intematio- c. Structura tive reveneau Com ca integral Primul Presedinte al inaltei tele spiritual alh 3. Egecul Comunitatii de Aparare Europeana (CAE) Bruxelles, Luxemburg Europene (CEE) si a Comui be Atomice (CEEA) ul de fa Luxemburgmaterie vorba de 39. Dupa seu i le guvern de din 1969, s-au face membre. S-a prev congruent a pol Cominittii care si prevas economice si monetare si negocier 40. Utterior, presupun si 0 coordonare Davignon din 1970. coop icrare a statelor membre prin Compre43, Seffi de stat yi de Fr directe pentru ropene ntre cele m: ntele france, ymidt au reus ‘europene. Generalul Franco s. 1969, iar urcarea pe tronul S| CEE, cu except tunei pieje cot engleze e jor probleme serioase, p brut cu re viz pentru sector Actul Unie European (1986) ic European (AUE) a c. A doua etapi de extindere: Extinderea citre sud a Comunitatilor Europenetermen, tu aga cum rei curopene gio bb. Tratatul de la Maastricht (1992) de integrare europ. Tratatul depunet de vedere(1997) ional. T art, 43-45) si tate, Tra punet de vedere ma domeniu. a perso, (Titlut IV, act. 61-69 Jjudiciara is Tratatul UE). dd. Tratatul de la Nisa (2001) 1 decembrie 2000. Desi parcurs 0 cale anevoions’ ping la rat nod surprinzator, T de (PESC) Consi- nce libera 6.2003. p. B februatie tratate de ia, Cehia, mai 2004, ta dereuniunii [a 2001, Tratatal statele membre, init Europene, Pe baza aces ropene. ¢ 2003. sub presed sa decis con- document imentul European din mail | organizat de Irlanda in iunie 2008 a blocat Irlandei in ce priveste mentinerea a privind taxarea si respectarea traditionalei a acestui stat’, statele membre spInova Parlamentul Lund in considerare faptul cd vot nt egale ca pondere’, nationale. Curtea Const ed pean nu poate fi considerat an roprezet suveran, generale nitar, pe bazii de rol central. li mane, acest fapt forma zentare a popoa eipit demoeratice dl Con participativa, asociativa gi implicarea institut bona) nu pot compensa doar o asociere eate popoarele Ui ‘au un organ reprezentativ. Pe Constitutionala Federala a arg man (Bundestag) treb asc prerogat Lisabona. ttrdrea Cut ficare in sensul sti r exercitate de on in care se i aceasti evolutic este greu de actual. Avind in vedere dezbaterile de pe marginea precum si dezbaterile na referendum ane, este greu de a ’ prin Tratatul de Ia Lisabona va fi ca cel mai mic Lisabona, trebuie si se it dezbaterea asupra identitatii europene si a posibitelor finalitati ale proiectului european. Continuarea procesului de it cand este greu de imaginat fark © astfel de dezbatere asupra modului in care unificarea europeana este conceputi de cetatenii Uniunii, Nu este vorba despre © sondare a ima- ginarului colectiv, ci de 0 analiza obiectiva a asteptatilor cetatenilor Uniu- european poate si23 iunie 2000, 7-9 decembrie 2000 7 decembrie 2000 15 decembrie 2001 [7 ianuarie 2002 28 februaric 2002, 24 julie 2003 14 septembrie 2003 T Mai 2006 ie 2004 Tunie 2004 29 mai 2005 mie 2008 3 octombrie 2005B. Uniunea Europeana 1, Generalitati ~Acoperis institutional 85. Conform art tuic fundament pentrn 0 cooperare in domeniile Pi stricht vorbeste despre sa UE). despre .telurile Union despre UB) $i despre -a Europes ssupranation coloanele a doua sia trein reprezintd forme de cooperare reglementate de dreptul intematjonal publ competenta de a incheia acte jurdice”. fn concluzie, se afirma ddrepinl connmitar si dreptul Unitanit Europene sit lows materi cif Curtea Constit 3a Germanic’ a negat, in mod juPolitica Externa side See 35 Il. Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) extere ai proce, precum gi membre in dk ajunsese deja la un punet de vedere al drept 986, it yi consolidat bazele PESC, ere art, 207 Tratatu cE EURATOMle directoare ce priveste operirii si exteme gi de secu a. Declaratii comune UE nu face ref b. Stabilirea principiilor si a liniilor directoare pentru Politica Externa si de Securitate Comuna surat cadrul gen trebuie si precea rlitica Externe ice menite UE)! sunt un iul European mijloacele lin. 2 teza a i probleme ce face obiectul ui cu privire ta a 3.06 1 70/2002. p. 1side 39 Procedura art, 23 din Tratatul asupra Uniunii Europene n contradictie cu obiectivele ai afecta eficacitatea acest e. Por UE} servese labor riculard, de naturé & ul 15 teza a 3-a din Tratatul UE precizeaza ca : coll 15 waa ain Taal UE precisa icearat ddoamna PESC (art. 26 din ica externa si de sec 3. art. 26 din Tra- fatea sa de Cor yparecht, * Spre exemplu. Pozitia com J, OF. L 20272001. p. 1 * Hobe S..op. cit. p. 289,a Europe al acestei forme de cooperare doneniile control vamal, vize si in ce priveste cooperarea polijiencasca si judi- I doar de ci ’ . sase state membre . ania. Luxemburg comun de aparare. Uniunea Europei Occidentale (UEO) este, pot Europene de obser Organizatia ‘Alantiutu de Nord (NATO). ir sa de securitate gi area, prin protocoale aditionale, u obfinut un statut special, Prin ace: viteze, cu competente previtzute i s rea de sancti IIL Cooperarea politieneasea si judiciara in materie | nt Gudecdtor. penala (CPJ) membru al Uniunii Europene. 1. Evolutie istorica 2. Obiective si modalitati de actiune 21. Cooperarea po unui sta ie de voturi, pozitit comune, decizii cadru si alte VL. precum si conventit cu privite li "A se vedea $3 O1.C. 1872 membre ale Uni = Convent ~ actiunea co asistenya judiciard Oficiul European de Politie B IV. Oficiul European de Politie (Europol) si Agentia Europeand pentru Cooperare Judiciara (Eurojust) 1. Conventia Europol fe un element al coopera 1 este nici @ autoritate politieweas jionala de sine staiatoare. Statele in domeniul polifienese, plisirarca ordinii tatelor ramanand, in con- ipalate in at. 2s i coopera ceea ce priveste prevenirea gi com- legal de droguri si a altor forme grave implicare communi a mai multe state membre (art. 2 alin, 1). 131, Competengele Europol includ prevenirea si combaterea traficu ilegal de droguri,* a traficului international cu substante nucleare si radioactive, a contrabandei cu imigranji. a traficului ilegal cu fine tumane, precum si furtul si waficulilegal de autovehicute (at. 2 alin, 2) "4, OF. C 316/195, p. 1 si urm.. Conventia a intrat in vigoare la I octombrie 1998; a se vedea. de asemenca, $1 aschmann G., Europol aus det Sicht det hen Lander. Ed. Peter Lang. Frankfurt/Main, 2000; Ministerul Federal de (coord), Europol: Kritik un droguci” se refer la infrac 20 decembrie 1988 privind combaterea taf4. Controlul Europol ale (art. 3), 17 decembrie doar hot 3. Structura compe- baza Europol Europol-ului, din uropol le sale, ceca organism comun de s catre Europol si va monitoriza daca provin de la Europol (art. 24 alin. 1). Orga are, de asemenea, compet46 Crimea European a7 5. Agentia Europeani pentru Cooperare Jud 8 conturare a unei Eurojust cetajenia unu mai ales in ce Tratatul UE). special pentru nationale 142, Competentele Eurojust cuprind le care intra in competenta Europol, pr care aduc i. spalarea produselor infractiuin | decizia Eurojust). fea acestor obiective, Eurojust etapa de dezvol ‘cooperate membre, si membra numeste un calitatea de procuror, judecitor sau de ofiter de pol in coresponde} : dreptul de lor membre. nii Europene prin art 17, ectifenia Uniunii care este sirins legati de cet stat_membra, tora au membre 413/99, Baron ML AS82008, p. 77.1530, Probleme deose! fel de forme de sp stat membru n ce priv pentru intretinere, Ci fat in cauza Groelesrk™ cd, art, 149 gi urm, in baza directivei 93/96/CE dreptul de yeder Faptul 6 obstacol pentru a ise vorba de o di aceasti au dreptul de alege si de a fi alesi in cadrul isi au regedinia (art, 19 al cetienilor Uniunii la partidele po Conform art. 19 'c. C-18aiys, au resedin(a intr-un alt stat u dreptul de a alege gi de a protcetic diplomatica si consulari, Comunitatea Europeand si aceasta di de personalitate juridic datas en cerdyenia unui stat desi este in mod indispensabil legata de aceasta din u Europene se dobiindeste si se pierde odat cu doban- cetajeniei unui stat membru, fiind un complement si al cetieniei unui stat membru (art. 17 ‘ de competent bre.” Statele membre nu pot conditiona acordarea drepturilor ce rezi ti ia Uniunii Europene prin alte cerinte suplimentare’, Faptul c& 0 define, in afari de cetajenia unui stat membru, si cetatenia unui sportanja pentru acordarea drepturilor ce rezt Uniunii Europene, 1992, p. 1.4239.C. Comunititile Europene (CE) 1, Generali 156.6 si in prezent ( ypene bene! ele membre de eapacitatea juridica cea mai largi recw CECO este i, 6 alin, Europene sunt subordonate reg acestea reies din tat 992, Poulsen si Dix ea trebuie sd igi exercite 6 trebu ot emite reg] i se impun ob! upranafionale. n baza atribu-n aceste sir jole membre rogarea acest e care previd expres limite ale revizu n nucleu de prevederi coi 166. Desi tr srioada ned baz aco de pri ca 0 ordine se poate produ nae, lor. bre de a parisi orga- tura juridica, O parte de integrate, statele i, Acest fapt este mo! fenilor Uni drept inten facterul de drept assimgsgerichn, vorbeste despre al statelor membre de a prisi aceste organizahii print us, Accasta opinie se bazeazi pe prevederea art. 42 din Convent ia Viena eu privire la drepta © pottivit carcia orice parte ntl se poate retrage dintr-un tratat de drept IL. Relafia dintre Comunitate gi statele membre 1. Baza de drept international public a Tratatelor constitutive 4. St ibre sunt stipanil Tratatelor de inst Europene’, Statele membru nu au pierdut insi, Comunitatilor Europene, competenta de a decide tarea acestor tratate de drept interatios 1.6079, pet. 46, a obiet55 ile Ewopene cu obi de [a notificarea Consiliului European.” 2. Obligatii reciproce ale Comunititii si statelor membre. 168. La nivelul drept silfului (art. 7 din T bre in aceasta orgenizatic 169. in mod reciproe. in ce priveste statele membre. te si de indeplinire cu bun reies plinire pozitiva a ob! n statelor membre, conform leg comunitare, si spri tie de a face). Axtic in, 2 din Tratatul CE interzice toate masurile care pun in pericol obiec- le Tratatului (obligatie de abtinere). Articolul 10 d © ancorare, la nivel i comunitar, a oblig servanda westei prevederi’ fe in dreptul pri de spe ficute la art. 10, ie vorbeste despre ,obligatia de solida- loiale”*, .obligatia cooperirii gi sprijii le cu putere de lege care depline a normelor nationale trebuie ficutd in aga fe sau deturnat, Obligatia de Culeger. 1969. $23, legers. 1989. p. 3677. $C. 44/84, Hurt. Jones. Clegere. 1986, 9.29, Ase vedea C. 1483. Colson si Kam gere, 1984, p. 1891Juridice acordate statelor tate functioneazi in ambele 3. Delimitarea competentelor intre Comunitate si statele membre 176. Competentele Comunitat si din tive au fost nod expres, de serie de statele membre si Comunitate, a. Principiul atribuirii exprese si limitate de competente statuat in art. 5 alin. 1 din Tratatul CE, 1 fost atribuite in ‘mod expres competente ~ exclusive sau partajate — prin Tratat. 178. Desi artico} constituie principiul caliuzitor in ce priveste compe- tenjele Comunis Tratatul CE. permit 0 exprese din Tra competenfelor Comunitatii a fost ic, cat si de Curtea de Justitie, si util (effet social pentru prima oari, in scrierile Papei Pius al X! ma oar, prin AUE. Relenie dintre ate $i statele membre 37 2 ionat in art.2 te menit si pre re excesivl a de c acele domenii cate mu sunt in competenta excl sunt de competenta ex izi domeniul competentelor concurente (partajate) si com- petentelor paralele ale Comunitatii. Competente concurente pot fi exet- te dec mentat sau nu a petentele paralele se refer la acele domenii in care atit st cat si Comunitatea, reglementeazA una gi acezasi materie din perspective diferite. Un exemplu tipic in acest sens este dreptul comunitar al con- curentei (art. 81 si 82 are atit Comunitatea. cat gi statele norme legale aplicabile la nivel comu- ingerea scopuritor i si 40 mai re a scopurilor de eatre Comunitate” sunt ins foarte vagi, re la aplicarea pi Conform Protocolult i acestui obiectiv doar sunt criteriile centrale pentru reglementarea unor anumite dome- * Calliess C, Ruffert M1, EUWIEGV, Ed. CH. Beck, MUnchen. 2007, p. 363 siurm. * Calliess C, Ruffert ML op. cit. p. 375,pr © a compete exist o feste sau abuzuri de p 4, Alte principii care guverneazi relatia statelor membre cu Comunitatea ‘guvernate, in pil propor ii etc.) arith ea European este fi fundamentale comune drept enumerate European a Di be. a se vedea C-2339 p. 240s, C. C8494. 3 de fixziune. (COREPER), (IPD, i CEEA). ca institutii ale Comunitati European wumnit si Consiliul Uniunii Europene), lor Europene: $i mai degraba, de un ce marcheazi relatia Interpretarea instanie, Nous nr. 2/2006, p20 si urm, n der Europiischen Uniode control pe care eed Avand in vedere cor a mandatu iar dupa © “A se vedea, J.0f. L149/2000, p. 21 spre exemph {i 20007396, tilor Permaner riat General. Co le preved n Tratatul CE vederea este prin- ie comunitard secundar ul C a Com E). Consiliul (art. 94,Curtii de Justitie d CE). 201. Consiliul are, impreuna cu Ps bugetare (art, 272 din Tr majoritate calificata, renun pense ale Presedintelui si ale membrilor Comisiet (ar | Functionarilor Comunititilor Europene! (art. 283 di a peand si in demersurile U unitare, coerente si ‘Tratatul UE). 203. in domeniul Cooperari polienest lor materiale si proce orice alte decizi, pre teze convent pe care staele membre sii le adopte pot Inssinaiite Nisa avan Si negocier edte 7 votust ete 4 vot 3 voturi 348 voturi x4 Comuniayile Europene 207, Conform Tratatului de la Nisa, majoritatea calificati se stabileste finnd cont de irei fact ‘a, mgjoritatea mem . Ia cererea unui smbrl. $e pk imajoritate de 62% din poy tala Un vurma pot fi masurilor ce vor fi care statcle membre sunt obligate si pun nunitar, desi au votat impotriva acestu 210. Majoritatea simpli este previzuti, ca regula in procesul decizio- cadeul Cor generale agricole ar putea fi peri de 6 luni, luarea d Franja a cerut cu i © alta form’ negativ exprimat de R lulu care trebuat: adoptate cu unania aceasta, Marea Britanie a protestat impotriva rest ovina (ESB). " Ponderca v oare extindere a 1966, in cazul unor decizii adoptate cu majoritate de votur, a propunerea siei, si cate vizeaz8 interese vitale ale unui sau unor membri, .¢ vor stridui ca, int care si fie acceptati de toti cemburg nu este obligatoriu, si atunci cand Tratatul CE prevede majoritatea si 213. Acordul de la Luxemburg nu are fort juridica ob deoarece, conform principiului simettiei, normele privind procedura de ‘ot in Consiliu pot fi modificate dear prin acte de drept comunitar primar. Cu toate acestea, numeroase state membre au reugit impunerea acestui promis si fante, cum ar fi domeniu je adoptarea deciziilor cu majoritate cal observa si dupa adoptarea AUE, care ae {in adoptarea de decizii in Consitiu. 214, Prin Compromisul de la Toannina, negoc iistrilor de exteme din 29 martie 1994, statele membre si-au ardtat de a ajunge la un consens cat mai larg (Ia acea vreme 68 Consiliului resping Spre deosebire de Luxemburg, compromisul de la loannina se inserie in ului de asi adopta un regulament propriu de ce nut poate impiedica jul ca, in situatia in care nu se ajunge la un consens, si hotdrascd prin majoritate calificaté. Tratatul de fa Nisa, care a introdus un now sis- tem de ponderare a voturilor in Consiliu, a abrogat acest Compromis. d. Comitetul Reprezentantilor Permanenti - COREPER si Comitetul Politic si de Securitate 215. De vreme ce Consiliul nu este un for cu activitate permanenti, ci se intruneste doar citeva zile pe lund, iar minist din componenta lui{ele Consi de activ 218, COREPER nu organism intern al Cons COREPER de a Regulamer Tratatul CE), or fate terte sau 258 Tratat cE), ne si actiuni comune gi decizit eadru le 214 Comisiei (art, 214 din Tratatul se face de . de comun acord cu Pres dupa ce ificata (art, 214 alin. 268 Comunitatite Exropene Comisiei! si decide asupra competentei fiecarui membru (art. 217 al din Tretatul CE), Mandatul membrilor Comisiei este de 5 ani. 223, Tratatul de la Amsterdam a atribuit in mod expres Presedint Comisiei conducerea politica a acestei instituti (art. 217 alin, 1 din Tratatul CE), iar tratatul de ta Nisa a consfintit dreptul acest tenfele comisarilor (art, 217 a comisatilor pot fi modi ‘mandatului 224, Mand: orice moment al tire de Curtea de mpla, sau a va stabil, n- unanimn I prin care acestia vor fi num acestora va fi mai mic decdt numanul statelor membre, pe baza unu ie ce v fice si geografice ale statelor membre 226, Pregedintele C tatul UE, si membru al Con m de 10 ont de este, aga cum prevede art. 4 European, b. Competente 227. Competentele Comisie art, 211 din Tratatul CE, sunt det sintetic, acestea pot fi rezumate dupa cum urmeac (art. 211 din Tratatul CE) ~ supraveghere a respectarii drept — adoptarea de decizi si recomandi ~ implementarea normelor elaborate de Cons 228. Conform Tratatului CE, Comisia detine un asa-numit monopol A legislativa, Con: propunerea Comisii 10 (2004-2009) are 5 T privind Europene. o 229. Comisiei ii revine astfel rolul de a veghea la dezvoltarea drep- comunitar — pentru acest motiv Comisia European este numita si tuh poate fi modi- CE), iar ia vegheazi la respectarea dreptului comunitar! primar aplicare a deciziilor Curt de statele membre, respectirii drept 1, rezultd c& aceast nitar (art, 211 d trebuie sit cerceteze fiecare CE) si din art 226 care a tratatelor lor membre (exceptic ficdnd situatiile CE), dar are dreptul de a acti nbre care dreptul comunitar (art. 226 din Tra ce priveste domenial politicié externe a Comunitajii. Comisia icat& in negocierca (nu insi si in incheierea) acordurilor comer- ciale sau de altd natura ale Coi i (ant din Tra (art, 302 din Tratatal CE) si gestioneaza activ dreptului siu pasiv si activ de delegare. 233, Comi de buget (art. 274 lor (art, 212 din Tratatul CE). ja este, de asemenea, implicata in PESC (art, 27 din dreptul de art, 22 din ‘area Comisiei in PESC include gi un drept de infor- este responsabila, , de coerenta masurilor politice ate de Unite in ieme, de securitate, economice si de dezvoltare impreuni eu Cot cadrul pol " in acest sens, Cor streets. in fost n 8 de literatura britanica guardian of the10 prevenirea gi combaterea eri ¢. Procedura decizionali rei (art. 219 Pentru adop- nentul de Proceduri mbri prevaizut de le ci, Gedintete Ce iar dezbater ia Europeand atatul CE, art. 201-219 Tratatul CE e doi din pa si Spania) siete woul din xe din cele 25 de state membre: — dupa | ianuarie 2007: cate un comisar pel n cele 27 de state membre. Mandat: 5 ani, Organizare intern’ Aributii ale Comisiei reprezentare schematici = monopol de initiativa legistativ’s vegheaza la dezvoltarea si buna functionare a Pietei Commune (art. 211 Tratatul CED: ° Of 2000. L 308, p. 26. 2c. 36 1, 2008,nR Europene art, 190 alin, 3 din Tratatul CE si art, 108 alin. 4 din Tratatul CEEA privind instituitea unei proceduri de vot unitare in toate statele membre! nu au fost ined puse in aplicare, astfel incat fiecare adoptat reguli proprii cu privire la procedura de vot pentru jembre (Belgia, Cipru si Grecia) a le pentru Parlamentul European, in de vot per le curopene este reglementata 2007", Toti cetaenit romani care au varsta iv gi tot cetdtenit Uni , care se afla in posesia le reprezentanji dupa 732 de membri iirul ie 1e membre a fost sta Reparticarea mandatelor in Pavlamertul European (art, 190 Tratatud CE) 1a, Slovacia Rominia Bol Slovenia Republica Coha Estonia, Luxemburg, Cipa Sucdia membrilor Parlamentului European nu poate st depaseasc’ 736, urménd a se proceda la 0 noud redistribuire a mandstelor pentru mandatul legislativ 2009-2014. Conform acestei repartizari Romania are 33 in loc d mandate, Per ansamblu, mandatele sunt repartizate dupa cum urmeazi: " in fegaturd cu dreptul de vot al vedea C. C-145104, Spanta c Mar pentru un de realegere 243, Repartizare 1 Europe constitu vemibre, deoarece a sistem nu folososte ex n acordarea n Parlament. in vreme ce un deputat european din Lux burg reprezinté aproxim: ‘Germania aproxi sunt reprezentayi de t. in literatura de spe- ( e4 nici noua repartizare a mandatelor operat prin tra fatul de la Nisa nu a putut Republica 244. C lor gene- cenumerd si alte incom 245, Sedintele plenare ale P. we desfigoara, 0 saptama pe lund, in sediul principal de la Strasbourg. Reuniunile grupurilor ps tice din e rropean, precumn si cele ale comisiilor per- manente’ sau temporate de specialitate si a delegatiilor parlamentare se desfagoara in s general al Coop. cit. p. 22, European are, in prezent, un numir de 22 de comiactioneazit sau indies inia generala a grupul Regulamentul 2004/2003 a J. OF L 44208 iprovedur ai Sing Unie turopeneStangn Verde No 7 gerilor din ma vie 2009, saw eur itn Propesets» Soc Grapet alot ibe tn Liber Esropean, Conserv wepoetnga Verde Ne Insituitle com reglementarea partidelor politice la ra cred unei astfel de id nivel european statului de drept I donatiilor ce pot fi acceptate de etre acestea (art. 6). P funetie de numarul de imentul European (art. 10 alin, 1), actuala reglementare a forizeazs jar acele forma ceand in tratate nu CE). Cvorumul este stal ropean, functiile acestuia au Ari a tratatelor constitutive. Avand, |, exclusiv competente cons de control, Parlamentul European s-a transfor lun organ reprezentativ, cu competente legislative si fare urmatoarele tipuri de atrib de supraveghere si control; legislative; ‘n materie de relaiiexterne: de consultare; domeniul bugeter lle de supraveghere si control ale Parlamentului European 253, Funciia de supraveghere si control a Parlamentului European politic exercitat asupra Comisiei Europene ul CE), Astfel, Parlamentul are dreptul de a audia lui European asupra partidetor