Comunitaile Europene ard doar dacii sunt convinse de e» uze de nelegalitate a actului comunitar’ e, Exceptii de Ia obligatia de a inainta cerere preliminara a de anata acti- acele spete in care: identi? = exist deja o jurispruden(a comunitard_ constant cauzi;* sau daca 7 i le evident = interpretarea coreetit a drep! coven incdt nu existd niciun motiv de tare a normei (aga-zisa doctrind acte claire). ein mod atat de coreeté a dreptulai eomunitar -~Aplicarea coreetd a dreprul privind modal. de se Toe niciunei indoi solutionare a adresate. astfel de impune aspect s€ le celorlalte state cconditii sunt membre si Curtii de Justitie, Doar in coz leplnite poate abtine ‘Curti de Justife si poate si o solutioneze pe propria raspundere £. Aspecte procedurale 552, Actiunea pentru pronunjarea unei hotdréri preliminare s i eglementate expres i teazi la Curtea de Justitie sau, in enzurile reglementate expres Curl, la Tribunalul de Prima Instant (rt. 225 alin. 3 din Tratatul CE) 553. intrebarea adresatd de instanta national va vi ~ intorpretarea dreptului primar si secundar co din Tratatul CE; 234 alin. Lit a nt Litbeck-Ost, Culegere, 1987, p. 4199. €. 283/81, CALFLT. ¢. Minster delta Sant, Colgere, 1982, p30. [3s C. €.33795, Parfims Christian Dior c. Evora, Culegere, 1997, 013. pet. 31 ©. 28ME1. CLLALT. €. Ministero delta 8 ft, supra, pot. 14, SE BNL CLLELT ener della Site spr Pt 1. eae din domeniul proj acte de drept international pub cipiu. ari pot face insa obiectul unei cerer p lea unor acte individuale de drept inaintat deja o aetiune inta o astfel de actiune in termen de 2 luni sau, dact 1. dar astfel de aetiune nu ar fi fost in mod ev ional va viza exclusiv pro- e a dreptului comunitar, si nu national al statelor membre sau aspecte parti- culare ale spetei deduse spre judecati. intrebarea trebuie fori i va viza exclusiv aspecie de drept. in practica, Curtea de lust de a reformula mpleta sau modifica sé a, dacd consider 8 este nevesar penta sol in hotarérea pronunjaté in cauza Costa c, E.NELL., eaderea s8 exiragt din intrebarea imperfect principal. \ interpretarea Tratat 557. Cererea formulaté de instanjele nationale trebuie si cupr ‘expunere in fapt si/sau in drept si temeiul de drept comunitar’. Cererile oferit informatii referitoare de drept a cauzei de solutionat au fost respinse de care a atftat c& aceste informatii sunt necesare pentru tebtrilor adresate si infelegerea sensului ace tere a dosarului cauzei edtre Curte a fost consideraté rept insuficienté pentru conturarea probleme de interpretare cu care se confrunti judecttori! national’, Pentru a evita refuzul de a se pronunfa cu privire la 1 C-188/92, Tevtifwerite Deggendorf. Culegere, 1994, p. 1-833 (853). 6164, Costa c. ENEL, Culegere 1964, p. 1251 €-320-322,00. Telemarsicabruszo, Culegere, 1993, p. F393, *C. C320.322100, Telomarsicabruczo, ale Ewropene 156 Noti de informare eu privire la formularea cererilor pentru pronuntarea jnare de cdtre instantele nationale’, un document fri ecu privire 1a formulazea cereri g. Hotdrarea judecdtoreasci 958. Curtea de Jus care va interpreta dreptul con va rispunde la cerere sub forma unci hotitrari de drept de interpretare, dreptului Reprezentare schematici a aetiunii pentru pronunfarea unei hotdrari preliminare (art. 234 din Tratatul CE) piu, efect retroacti semua aetal-tenet 1. Ceringe cu privire la actul ce trebuie interpretat Competenta: Curtea de Justitie (art, 234) sau Tribunalul de Prima Instanfa (art. 225 alin. 3) 2. Obiect al cererii de pronungare a unei hotarari preliminare: ~ interpretarea dreprului primar sau secund tea actului cu dreptul comunitar de rang superior. in cazuri din motive de ce tin de sect juridica’® si aplicdnd t, Curtea de Justiie ponte statua efectal ex sunt pen tanta chematl si se pronunte cu privire la aceeasi cauza® sau cauze ‘erga omnes tar au insi 4d) st exercite 0 jurisdic obligatorie; ) sd decida print-o procedura contrad 4) s& decid prin api 2 C66 si 127-1 Culegere, 1980, p. 1237, pet. 9: C. 309F ~ exist dubi nitar gi ~ interpretarea Curt este ese privire ta ‘gore, 1969. p. 165, pet. 3. 69/85, Wiansche c. Germansayile Europene care exist asupra leg exsta nu va fi aplicat trebarca adresati instanjei trebuie s& vizeze doar stabilireainterpre- au a leg 7. Ceringe de forma Riispunsul dat de Curtea de Jus — modul de ~ constatarea leg IL Efectele juridice ale hovararit: a) hotfrarea este obligatorie pentru cauza in care s Justitie; ) 0 hotirare care a constatat nelegalitatea unui act are efect erga omnes extins, 7. Masuri provizorii 562. Actiunile introdu: au, de reguli, un fect suspensiv. In scopul evitirit producerii unor prejudici ireparabile, Curtea de Justjie va putea dispune, in functie de imprejurdri, suspendarea aplicirii actului contestat. Aceste masuri pro Au afecteaz’ legalitatea actului in cauzi, ci doar aplicarea a. Cerere conform art, 242 din Tratatul CE 563. Suspendarea executi 1 juridic, formulaté. potrivit art, 242 teza special, suspendarea juridic commu inaintate de function: ici comunitari (art. 236 din Tratatul CF). ‘564. Actiunea inaintatd in baza art, 242 are un caracter accesoriu fata inea principald, astfel incét competenta pentru aceasta se va 565. Cererile trebuie sa indice obieet determin’ urgenta cereri, precum si motivele de fapt si de drept care justified Ia prima vedere dispunerea masurii provizorii solicitate. * Art, 83 alin, 2 Reg art. 104 alin, 2 Regulamentul de proc: Controtul judecdtorese al actelorjuridice comunitare 159 Urgenta cererii este presupusd atunci edind o suspendare a exceutir poate preveni un prejudiciu iminent, serios si ireparabil pei minent a fost interpretat in mod larg care a aratat cA acesta cuprinde toate ce risch st se producd in 566. Cererea de suspendare a executarii pronunat de Curtea de se solutioneaz3 prin ordonanti motivata, ce nu este supusd impotriva unei ordonante motivate emise de 14 Instant poate fi formulat, in termen de 2 luni de la pronuntare, un recurs limitat la chestiuni de drept’, fara fnsd ca aceastii cale de atac sa aiba efect suspensiv. 567. La cererea unei parti, ordonanta poate fi oriciind revocat’ sau modificati ca urmare a schimbarii imprejurarilor* b. Cerere conform art, 243 din Tratatul CE 568. Cererile formulate in baza acestui articol urmiresc adoptarea lunor misuri provizorii (prescriptii sau interdictii) care, din perspectiva petent f¢ sa preintimpine producerea unor e grave gi de neremedi act juridic conform art. 242 apare ca insufi- nta o cerere in baza art, 243, Uncori, cele doua cereri sunt complementare. fiind inaintate concor ¢. Admisibititate netie de pentru pro- ‘nunfares unei mast © parte a ind vorba de o actiune accesorie, aceasta foar in cadrul actiunii principale, Trebuie si existe 0160 570, Calitate procesuali activi au organcle Comunitatii si statele membre. Ele pot solicita pronuntarea unei hotirari provizorli pentru pro- sau pentru protectia intereselor unor terji. Pentru rebuic si demonsireze cf actul Comunitati le priveste individual si direct (art. 242 in Tratatul CE). Conform art. 243 Tratatul din CE, (rebuie demonstrat o prejudiciere directa si individual a intereselor si drepturilor indivi S71. Nu exista un termen de inzintare @ activi, i interesului ce trebuie protejat, instanta va tine seama de necesitatea ‘misurii preliminare pentru protejarea provizorie a unui drept sau pentru preintimpinarea producerii unui prejudiciu. 4. Motivare 572. Actiunea este intemeiata dacd petental poate demonstra ct rmisura provizorie este necesara pentru preintimpinarea unui prejudicia iminent, grav si greu de remediat (urgen{a misurii) si daea plangerea are, conform unei analize sumare, sanse de reusitt (necesitatea misuri). Misura nu este urgenta dacé prejudiciul invocat este eventual, indoietnic sau speculatiy sau depinde de conduita reclamantulu 573, Nici art. 242 teza a 2-a si nici art. 243 din Tratatul CE nu oferd criteri de aprecicre a prejudiciului cauzat prin neadoptarea masurii pro- vizori, dar, din practica constanta a Curtii de Justtic, rezulta o det criteriu foarte apropiaté de definitia prejudiciului din actiunea in raspundere. Astfel, prejudi ierderile materiale sau ima- toriale ce afecteaz’ patrimoniul reel s eplut protejate de lege’ e. Ordonanta motivati 574, Conform art. 242 teza a 2-a din Tratatul CE, hotardrea este pro- rin cate se suspenda tem sstat. Curtea poate dispune, conform art. 243 din Trat necesare pentru asigurarea provizorie a ec! '575, Ordonan{a motivaté emi ivate ale TP pot fi atacate in termen de 2 tu ulegere. 1978, p. 1747 Controtuljucdecdtarese al actelorjuridice comunitare Reprezentare schematic’ a actiunilor pentru pronuntarea unor masuri provizorii 1, Compet ateriali: se apreciazl in fi Bian a a ipreciazai in functie de competenta mate- 2. Caraeter aecesoriu fata de actiunea prineipala 3. Obiectul (conexitate), legitura cu obiectul principal al 4, Legitimare proces soanele fizice sau juridice. 5. Termen: nu existi termen de inaintare a acfiuni, Din cauza caracte- aceasta nu poate fi inaintata inainte de actiunea nstitutiile comunitare, statele membre, per- 6. Interes juridie de protejat: trebuie demonstrat ca misura provizorie siccoa sar 7 lecvata si necesard pentru rea provizoreaeetilibaly 1, Motivare: ectiunea est a _ Motivare: actiunea este motivati dacd reclamantul demonstrea 4 hotirirea preliminard este urgent si necesari ae ~ urgenfa masuri: existenta unui prejudiciu ireparabit = necesitatea masurii: Ia o analiza sums Nae ari, actiunea este admisil TIL. Continutal ordonantei motivate = suspendarea aplicarii actului juridic din actiun mfsurd de siguranfprovizoie. tines pineal sau 0 8, Proceduri speciale 576. Alte proceduri speciale sunt avizele fri caracter judiciar ale ae de Justifie (art. 300 alin, 6 din Tratatul CE), arbitrajul (art, 238 din Trataul CE), cererile pentru inerpretare, conform at 68 Fratatul CE, inainat in baza prevedetilor privind vizele, deptul de a irate si alte polite referitoare In ibe ciculje a. pesoanclor xisti, de asemenea, proceduri speciale prevazute in Tratatul Uniunii " hee international public ale C exemplu, Avizul 2/94 in legatura Europeana a Deptrior Omul tea proton de iatte de dept revederile Tratatul 7Europene Drept comunitar bugetar 163 ferent de existenta altor venituri 581. Din resursele proprii ale Comunitaii, fac parte taxele agricole, suplimentare sau compensatorii, alte contributit din ' ite terte, precum si contribufit din organizarea pietei Asticolul 244 le percepute in baza tar eters sabes . ‘axe vamiale percepute in comertul cu state tert, e refer doar la hotirarile in sens formal, ci cuprinde este impus printr-o femul de resurse proprit ale Co i Europene, us! pentru o perioada de 7 ani necchivoca a premieru ainta o now’ aetiune, prin 8 in contextul negocierilor bugetare din cadrl European din Fointanbleu rabat britanie (engl. br de stabilire a. resurselor propri Justificati In acea dat: Marea Britanie, 0 VIL. Drept comunitar bugetar abil 1. Venituri si cheltuieli ns falui vamal exter. Acest mecanism de corcetie in fav. y nit conferd, pana in prezent, o ramb ei nete a acestei fari, in baza ja privind resursele proprii.’ in 1965 a doar “omunitati Europene, dat vedere & dezavan in favoarea Mat aplice de la sfarsitul anului 2013, far este aprobat anual. sub forma de regulament. «de buget pe anul 2009" confine urmitoarele resurse bugetare: = 65% ~ bava unitard de stabilire din produsul wentul de procedural membre: procedura al Tribu tele constitutive. Aceste contribu * fost inlocuite, treptat, prin venituri proprii ale Comunitatilor ister lor proprit ale OF, L 18571988, p. 24; Regue OF, L 29271994, p. 5; Decizia ‘A se vedea art. 4 decizia 2007/436/CE, eit supra * 1.08 L 6D164 = 17% — baza unitard de stabilire din taxa pe valoare adaugaté a statelor ‘membre; = 15%— angajament. Acesta prevede o alocare a chel surmeaza: — 45% pentru crestere economica durabili si ocuparea forei de muncd se naturale); 9F agricole gi protectia mediului; di pentru agriculturd (resurs Jo penta dezv = 6% alte cl 4 parag. 2 comunitar in vigoare si independent de o aprobare bugetard expresd, se poate determina o obligatie a Comunitajilor, respectiv 0 pretengie a unui tert fata de Comunitate (spre exemplu, agrar, plata drepturilor de pensie ale fostilor func! ielilor comunitare prin credite (art. 269 589. Bugetul Fondului European de Dezvoltare, resursele financiare ale BEI, precum si sumele acordate in cadrul politicii soci baza art, 140 din Tratatul Ci nse in bugetul comunitar. Drept comunitar bugerar 2. Principii bugetare ‘590, Principiite care guverneaza bugetul com turmatoarele: = principiul planificirii anuale (art. 268 alin. 1 din Tratatul CE) ~ bbugetul se elaboreaza pentrs un an financiar ce coincide cu anul calenda- lor este valabilé doar pentru acest exercitiu din Tratatul CE) ebuie asigurat un ec re venturi si cheltu = principiul previ rt, 272 alin, 3 din Tratatul CE) ~ bugetul ceputul exercijului bugetar. Nerespectarea termenelor impuse imperativ in art. 272 din Tratat constituie 0 incaleare a dreptului comunitar.* 591. Conform art.277 din Tra a CE, bugetul se stabileste moneda euro. 3. Procedura bugetar 592. Articolul 272 din Tratatul CE reglementeazi principalele etape ale procedurii bugetare. Procedura detaliata este stabilita de Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene (art. 31 si166 Comunitayite Europene 594, Consiliul aproba proiectul de buget eu majoritate ca trimite Parlamer fi Ia data do $ octombrs divergente de 0} neobligatorii, Parlamentul European are un drept de veto asupra acestor 505. Parlamentul va decide eu trei eincimi din voturile exprimate asu- pra proiectului final de buget. iar Preyedint 3 va declara, dupa parcurgerea procedurii bugetare. c& bugetul a fost defintiv adoptat {art 272 alin. 7 din Trotatul CE). Urmeazi apoi executarea ougetulu de Comisie, in cooperare cu statele membre, etapa in care Comisia trebuie si vvegheze la respectarea disci igetare. ‘596. La finele unci executii bugetare, are obligatia de prezenta Consitinlui si Parlamentului o dare de seam cu privire Is conturile exercitiului bugetar incheiat (art. 275 din Tratatu examinarea bilantului finaneiar al Com Parlamentul European va da descareare Comisiei asupra VILL Raspunderea statelor membre pentru nerespectarea dreptului comunitar 1. Raspunderea statelor membre pentru nepunerea in aplicare a directivelor 597, Curtea de Justifie a adus, prin jurispradenta sa recenta, modificéni rovatoare in domeniul raspunderii statelor membre pentru nepunerea aplicare a directivelot munitare', Accasta jurisprudeni a obligat st membre si isi revizuiasc& normele nafionale privind réspunderea statulul Tn acest sens, nu este important dac& raspunderea statului se angajeazd in taza unei niorme nationale sau in baza unei norme comunitere privind raspunderea staelor. in acele cazuri in care dreptal national nu prevede antrenarea rspunderii statelor pentru prejudi sunt considerate a A se vedea Herdegen M.. op. cit. p. 151 167 vor fi bazate pe rile dreptului nat vind raspunderea “ea sa din 2 februarie 1989!168 2. Riispunderea statului pentru aete legislative, administra- tive si judiciare 599. in jurisprudenta sa recent, Curtea de Ju! privind rispunderea statelor membre pentru nerespe: si pentru aplicarea inco- rectti a unei directive © fabric de bere din Franta a fost ot stoze exporturile citre Germania pentru cit berea produsa de aceasta nu indeplinea condiile cenute Tegea germand (Reinheitegebor). Legea german care reglementea7a productia de bere prevede expres 8, in procesul de fabricare a berii, pot fi folosite ca materii prime doar hamei, malt, drojdie si apa si c& doar bauturile fabricate din aceste ingrediente pot fi comerci denumirea de bere. fea hotarase anterior e& Jegea germ bera circulate a mifurilor (art. 3 aceasta hotardre a Curtii de Justitic, berdria franceza a actionat in judecaté ul german, eerand despagubiti pentra preju 1 sale in Germania, Pretentile de despagt inard Curt de Justiie I comunitar de raspundere impune statclor membre si igi revizwiased ‘islatia privind rdspunderea statelor. Curtea a atitat ci incdlearea prevederilor art. 30 din Tratatul CE de statele membre ereeaza dreptul la ospagubire in favoarea ps nationale. Curtea a aritat cd legea getmana a co ‘éreptului comunitar, pentru cl interdiefia de importare a unei beri pro legal intr-un alt stat membru a fost, chiar si inainte de adoptarea legit ‘germane, in contradicte cu jurisprudnja anterioara a Curti. Curtea a respins Pechi * Cauzele conexate C-46/93 si C-48I93, Brasserie cu Factortame, h Telecommunication, Culegere, 1996, p.1-1631. Curtes spretirit gresite a dreptului comunitar de catre statele are a unei directive, se va analiza daca aceasta inter- i dacd a fost Sicuti eu bund-credinf. Curtea a aratat un ‘aceeasi interpretate. a vizat raspunderea patrimoniala as re instantele judecdtorestiddropturi 601. in aceasta u aceste mod expres de dre judiciare a Curtii de Justitie. gradul de de apreciere a asemenea, nt b. Conditii pentru antrenarea rispunderii statelor pentru acte judiciare contrare dreptului comunitar 605. in ce priveste rspunderea dreptului comunitar, Curtea a preci util al dreptului comunitar (ejfer iti 18 si care au, 5. parag, 32, ‘A se vedea C. C-22401. Kabler o ai Salomone Haim. Culegers. 2000. p. *C, C-224101, Kahler a si C. C0240,supra legislate prejudicii cauzate Curtea a apreci stanului pentru interpretarea grey i de raspundere a s oferi o protectie eficienti interesetor particu 1X, Piata Comuna si Piata Interni 1, Generalitati 610. Conform art, 2 din Tratatul CE. unul din obiectivele principale ale Comunitati: Europene este realizarea unei Piefe Comune cit m turarea tuturor barierelor care stau in calea comertu cadral Comunitéti, avind ca scop contopirea picfelor nationale intr-o unica iat, care sa functioneze, pe cat po a PenetT Conceptul Pictei Comune tidied Comanitatea European’ de la ivelul unei simple w , dar o deosebeste gi de o simpla zona a iberului schimb. . 612. Elemente constitutive ale acestei comunitati economice sunt i a marfurilor, persoanelor, serviciilor si eapita- witoare a dreptului concurentei care. 38 preintimpine interventile statului, prec ELos3. Kopp Culegere 1984p. #6 €-30689. CatesI expettizei con- lor de difwzare a pro- in Directiva 97/36/CE a Patla- lui de modificare a Ditectivei 89/552/CEE a Con rdonarea anumitor acte cu putere de lege si acte cexemplu, programe! cad sub ineidenta prevedei 4. Drept secundar strategiei de la dreptul comunitar, 0 le de exercitare a acestor CE). in baza vederilor privind condi borat cu art, 47 temicire, au fost e! c de recunoastere a diplomelor de invatamant supe a 8832004, J, OF, are a progeamelor de iva 8DISS2ICEE, J re 2000/31, 1. OF. 1. 178.2000. p. |213 sh constituie gi reaga documentatie pentru exercitarea iva prevede, de asemenea, r istrative din calea dezvoltirit sectorului serviciilor in prin impunerea obligatiei de revizuire a normelor privind rit si proportional nicile le pe piatd, utilizate pentra efectuarea acestor opera operatiunile de lichidare sau cesiune a a te din lichidarea acestora sau ite (art. 22), masuri de asigurare a ci laborare: proiectului, ce vizau consacrarea pi ; veste cerinjele pentra prestarea unui serviciu in sp aspect @ consttut unul din principale feme de disput, in proceal lor serveste, asa be precizea2a in art. 56 alin, 2 din Tratatul CE, aplicarié princi Pietei Interne si in ce priveste contrapres ‘@ mitfurilor si serviciilor. 769. Anticolul $7 si urm. din Tratatul CE contin exceptit de | Acestea pot fi, pe lang’ motive ce ive ce tin de lupta impotriva spalitilor de dle stupefiante si a terorismului?. Problema invocai de siguranta publ versald in literatura de speci acele state membre zt. 65. Dvestva webuie transpusk de statele membre pind la finele ia aceasta dati statele membre trebuie s& facd opera- dinire statele membre 53 $2: OF L 178/1988, p. 5, 1 C- 35893 $1 C. 416193, Bordessa, Culeger 1995, p. 1-361 * A’se vedes, In acest sens, Sire214 c spene XIV. Drepturile fundamentale ale omului 1. Lipsa unui catalog al drepturilor fundamentale in dreptul comunitar sal drepturilor fun= jorie, O exeeptic 0 770, Dreprut com: damentale ale omul const remunetér femei pentru mune’ eg fundamental in legislatia comunitara primard, principiu care intregul drept comunitar: 771. Libertatile fundamentale ale Piet ritar, nu pot fi considerate ca un finalitatea lor preponderent economics fundamental. Liberta tale au, ca f¢ obligi pe cei care exerci si ale statelor membre. si mut evizute de lege. 772. Cetitenia Uni tenilor UE 0 serie de drept protectie diplomatica si constlara, precum si dreptul de vot penin ie comunale, respectiv pentru alegerile pentr Parlamentul European. ‘Acestea nu sunt ins legate de protectia drepturilor fundamentale ale 773. Fapt crat in mod expres in legisla fundamentale nu au nicio relevanta Dimpotriva, princi Comiunitatii se regaseste fn numeroase acte com i si C "5.0% € 10311977. p. TOF € 12011989. p51 le fondamentate ale 774, Nici Carta drepturilor fundamental 3. Drepturile fundamentale din dreptul comunitar si jurisprudenta constitutionala a statelor membre Hi a Germaniei i (Grumdgeserz), care26 Comunitatile Europene 778, Hotardrea nu a rimas insd singulata in practica stitutionale germane, ci a fost prima dintro lungs serie de sub numele de Vielleioht (rom. intre timp). Solange If (rom. intre timp 1), ‘rea cunoscuti sub denumirea de ..Maastricht”, sional Germana acorda 0 ¢ Aceasta din urmd a statuat c@ insta drepturilor fi tale lor Europene”, reiterdind princi Solage If din anul 1986. statu 4, Drepturile fundamentale in jurisprudenta Curtii de Justitie 779. Pentru a preintampit jor Comunitaqii prin acte ale a staluat ci drepturi jreptul comunitar’, Instanta comunitara a stal mentale au un rang de prineipiu in L drepturilor iva a tuturor ‘membre gi in ia European a Drepturilor Omului. Pottivit acestei doctrine, a care nu este conforma cu drep- te in constitufile statelor membre. pale privind protect at statele membre sau care 780, Prevederite tra lui, la a caror clab fate de statele membre, apreeiere a drepturilor fundamentale in Justitic mu ia insi in considerare constit ionale pr ca izvoare de drept, ci doar drept criterit de orientare, din care, printr-o comparare calitativa si tindnd respectiv drepturile fundament Comunitar, in acest proces, este importanté conturarea unui catalog de principit de dept proprii dreptului comunitar, aiea proved din sistemvele nationale de drept servind doar la acestor drepturi si la conturarea unui nivel minim al acestora in cadrul Comur Drepturite fandamemale ale om wi 27 uunor motive de interes put 5. Drepturile fundamentale in practica institutiilor comu- nitare obligati pentru statele membre doar in eazutile in care este vorba de un domeniu de aplicare a dreptului comunitar. Drepturile fundamentale si © procesuale ale dreptului comunitar constituie un standard le statelor nationale nu mai comunitar, eriteriul ar secundar este reprezentat, in le de drept comunitar. Statele membre sunt finute le fondamentale ale dreptului comunitar si in cazul unor misuri care duc Ia restrangerea libertatilor fundamentale de apreciere a actelor de drept comuni de garan 783. Curtea a detaliat, in cazuri particulate, con{inutul drepturilor fun- damentale, conturind un catalog cuprinzitor al acestora. Curtea a stabilit unnitoarcle drepturi fundamentale si le-a aplicat in cazuri particulare fei, secretul ibertatea religioasa, libertatea de ibera alegere a profesiei, principiul interdictia diseriminarii pe baz de sex, de opinie' si libertatea presei,’ interdictia retroa peetarea drepturilor fundamental "©. 5/88, Wachauf ©. Burdesam! fr Ernahrung und Forsewirtschaft, Cule- ore, 1989, p. 2609, 2C. 175/73, Massa si Cortn ©: 60061784, Cnetheque $C. 288/80, Setung, Culegere, 1991, p. 14007 © 81/72, Comisio'e, Consil, Colegee, 1973, p. 575.