084. Pe comunitar, exist gi media, 1085. Prineipiul precautiei gi acti impinarea unei prejudicieri a mediului de .precautie” si sa preventiv-anticipatoric @ acestora, o dimensiune temporal p practica sa privind termeni, fird a face vreo diferei remedierii la sursi, care sursei, principi li a raspunder ‘© functie represiva, edt gi una preventiva, . Acte vizind politica de mediu 1088. Conform art. 175 alin.4 din Tratatul CE, statele executa $i finaneaza politica comunitar’ de mediu. Pot din Tratatul CE, fri a aduce atingere principiului ..poluatorul pliteste”, statelor membre li se poate acorda, atunei edd o misura adop- tatd de catre Comunitate presupune costuri disproport ‘i din partea fondului >, C-175/98, C-177/98, Limssi, Culegere, 1999, p.[-6881 293 in. 2 din Tratatul CE), Politica de mediu a statelor t8 si prin fonduri structu tatele membre trebuie si le clauzei transversale! din art. 6 al Trat . ceea ce inseamna cf princ lui webuie respectate in toate celel i pol comunit capata prin aceasta prevedere caracter de parte integranta a te pol ea, in concret, a competentelor privind Ai conform art.94 si 95 din Tratatul CE gia Competentelor speciale acordate de art. 175 din Tratatul CE, se va seama de obiectul principal al reglementiri referire la un anun mediutui, Comu Vigoare a pt astfel de programe de acfiune impreund in baza art. 251 din Tratatul CE. Conform art. 176 din Tratatul C Jind prevederile mai stricte ie cu pre- (art, 176 teza a 3-2)°, nr. 1210/90", a fost creata la Copenhaga. Agentia are ‘Engl. horizon Aceasta consttuie 0 diferent faqs de dit ‘sare, conform art 95 alin. 4-6 din Tratatul CE, impunerea Imai sever poate fi fcuti, conform jurisprudentei Curt, doar sub rezerva aprobariiacestei misuri de Comisie, *4. Of L 120/190, p.1295 6, Politica socialii a, Obiective si competente 1093. Desi al beste despre ,ametio introduse prin T ale Conunitatii Europene, aga cum sunt act UE, respectiv in art, 2 din Tratatul CE, ware a forjet de munca”. Prin aceastl deosebit de important o dimen 1095. Articolul 136 alin. 1 din Tratatul CE in toare la drepturile sociale si la numeroasele Comunititii. Competentele Comunitatii in de social cuprind, spre urmarindu-se_protectia cealitatea de sanse a femeilor ziti sociale. Aga eum se precizeaza in bre le este permis si mentind i un nivel de protectie socialé mai ridieat decdt cel comunitar. Articolele 138 si 139 din Tratatul CE acord sindicatelor si pattonatelor, parteneri tn cadrul dialogului social, competenfe in domeniul dialogului social la nivel comunitar. cémpului muni ‘muneii, masuri impotriva mary Tratatul in legis b. Instrumente aa, Principiul remuneririi egale a femeilor si barbafilor ii egale a femeilor si bibatilor pentru 1 din Tratatul CE, este norma vorba aici de o norma comu- ireet dreptur pentra ccentrala a pol nitard primara completa, care creratte Europene sprudentei C ati acordate Femeilor pe baz de sex poate intra in cu Directiva privind egalitatea. Din jurisprudenta Curtii reiese c Geeste cote de angajare a femeilor sau alte prevederi asemniitoare nu sunt pemnise atunci cAnd dit, in mod automa, la 0 favorizace a femeitor, © favorizare de principiu a fereilor est ila, in sensul Directive pri- vind discriminarea, atunei cdnd, fotr-un caz particular, aceasta poate fi plicetd si persoanetor de sex masculin, eeea ce inseamné e@ prin aceasta fivorizarea femeilor mu constituie regula”, O ,clawzit deschisa” in favoarea candidajilor de sex masculine n.4 din Directive conform art. 2 ce, Protectia sociald a angajatilor (00. Ditectiva 79/7/CEE cu modifica principjului tratamentului egal al femeilor si barbatilor in dome- je. Astfel, sunt interai je directe gi inditecte pe bazi de sex din domeniul asigurdrilor sociale, privind asi- gguriile de boalf, invalidtate, via, aceidente de muncK si boli profe- sonale, precum si privind somajul si alte asigurini sociale comple- hmendat in anul 1997 prin Directive 97/B0/CE®, ce @ vizind diseriminarea 1099. Conform j 7. Poli a. Clauza transversal 1101, Domenivl politicit ocupafionale (art. 125-130) a fost introdus ‘concomitent cu intro- in Tratatul CE prin Tratatul de la Amsterdan CC. C-409995, Marshall. C > bide, p. -6363 gi urm.,p. 6363, parag. 35 * Directiva din 19 decembrie 1978 privind aplicarea princi tratament intre barbati si femet in regimurile profesionale de s OL 6/1978, p24 si ummn,. modifica prin Directiva 96/97ICE, J. OF 46/1997. SY. OF L 1411998. p.6 297 1 VIL al Tratatului CE poarta nu se poate vorbi de existenta un Aceasta reiese intr in care se mentioneaza fie ,.statele preund cu Comunitatca” au competente onal. Comantie are doar 0 eompeten paras de care poate face uz doar eu respectaren competenjelor prineipiuk i (act. 5 din Tretatul CE} b Literatura juridicd? a apreciat har formulate sf acct preeu efortul de a nu constinti competente ale Comunitatii in acest domeniu compromis politic intre statele membre, care cedeze competente in acest dome! ¢. Pactul European cu privire la ocuparea forfei de munca 03. Statele membre s1 Comunitatea se obliga tea se obliga, conform art. 125 dit ‘Tiatatl CE, 88 dezvolteo strategie coordonatd de ocupare a forte de 3, promovand, arca, formarea profesionald si . Se urmireste crearea unei 7 Pi ba capacitatea de a reactiona Ia cerinjele transformarilor si isi coordoneze politica ocupa- acess obizctive (ar. 126 din Teta CE). mitatea trebuie si ducd Ia atingerea unui grad je ocupare a forte: de munca, prin promov. int statele membre si prin spriji pear mésuor hate de ele mbre in acest sens. fon Ot Nemeronse sete le Consul European au vizato=yparea forte de muned. Aste, Coslul European de In Luxemburg, dn 20-21 besirell 7. a zat pentru prim card aspecte privind politica fonala, deschizind ceca ce este cunoscut sub denumirea de procesul de Ia Luxemburg. in cadrul Co European de la xoln " Calliess C.. Ruffet ML op. cit. p. 1459.de ocupare a fort de la Luxemburg fost realizarea Conform clauz sale di CE, cerinfele privind protectia sana arag. 1 din trebuie respectate si in a final o serie de obi ibifiosul obiectiv de a in anul 2010, printre care gi competitiva economie mon 106. Strategia a introdus ca politica de sinatate lentei de stupefiante, prin i de raspindite @ acestor boli re medical din competentele npetenta exclusiva a statelor nale de asigurari medicale sunt excluse din efectuati in anu cate un grup de exper iceastd strategie, lor state! previ membre. de coordonare a pol ind sandtatea 8, Politica pr 1107. Anterior Tra ‘au avut compete cintele regiement te de control a modul Europene nu i. Ins, conse- privind libera ci au pus in evi necesitatea elabordrii de norme in domeniut veterinare si in ce priveste recunoasterea cal domeniul medical” 1108. Articolul 152 din Tratatul CE ac 194. p. 12. Planul de acti droguri, 1. OF, C287/1994,p. 4 ©. C-41 1/98, Ferlin?, Culegere, 2000, p. [+80 ‘a une compe- normele de Culegere, 2003. p. 1.4509, parag. 109; C. C- Culegers, 2001. p. 15475. parag, $3 gi una,301 s, pentru prima dat, principiu! protectiei consuma- @ actului secundar in n consacrarea acestuia in vechiul directiva privind practicile neloiale fata de consumatori, defineste consumatorul drept: orice persoani fizicd ce actioneazi, in legitur’ cu pra 1c de prezenta lui se suprapune adesea cu n Scopuri care nu se onjurtor protectia mediului incon) consumatorului, ela- wtizanal sau liberalt comunitar de protectic a i 1113. Primul program de bazi ale 8 $i practica judecdtoreasc& este protejarea unei la protectia inte- tea sa de client care foloseste un produs in afara consumatorului: drept oti reselor economice, dreptul [a desp: reprezentarea colectiva a interesclor. 153 alin.3 lita din Tratat de la Amsterdam, Ie formare gi formare, lor in dreptul comunitar vizeaz® dows ale: prevenirea producerii unor prejudicii cauzate prin area privat a unor bunuri sau servicii $i protejarea intereselor eco. ale consumatorilor. CE, in forma ‘ea armonizarii consumatorului, prin direct Aceasia prevedere permite economice ale consumatorilor. In aprecia cd art. 153 este o concretizare a declaratiei nutd in art. 3 alin, 1 fit, t din Tratat care st Intarirea protectiei consumator I, corobor fate a statelor membre rezulta ci acestea wi de la adopta acte ce duc la scdderea nivelului protec- (ant 153, lalte masuri si p fa privind vanzarea Ia dot t cAiteva exemple de acte cor protectiei juridice a consumatorilor. nul de, si organizarea Precum si diversitatea lor lingvisticd i cultura. Asse vedea C.C-2 legere, 1997, p.1-3767, pet. 13 sium, scembrie 1986, J. Of art ‘nd practcilecomerciale neloiale lui nr. 87/HO2/CEB, din 22 decembrie: 191 ale Inteprinderilor de pe pista intend fat de consumatori, 1-Of L149, 2008, 42/1987, p. 48. p.22,(per (pentru circulatic a persoanelor, domeniu al drept woasterea di 1. Politica culturali a, Competentele Comunititii din Tratat. Obiectivele pol cE) dezvol mobilitatii studentilor mbului de informaii si dezvol formator. 22, Comunitatea European a dezvolatdiferite programe de acti- domeniul univ domeniut schim fondarea Institutului Universitar European sli vedere faptul c "4 © organizatie econoy ide la Maastricht, rata profesorilor. promovarea coopera a schimburilor de tineri si 1123. Comunitatea a dezvoltat mai multe programe educational cum ar fi programul SOCRATES. care cuprinde programul ERASMUS pentru cooperare superior. precum contextul progr n 19 i gramul COMENIUS pentru domeniul sc Erasmus trebuie amintiti si declaratia de la Bologna’ care vizeazi adoptarea unui cipale, stabilirea dentilor, profesorilor si cerc nu are ins fort ju obligatorie, desi intalnirle ulterioare periodice ale ministrilor de resort (Praga 2001, Berlin 2003, Bergen 2005, Londra 2007 yi Louvain le Neuve 2009) au incereat sa a acestui document, tia de la Bologna nu este 4 comunitara, I public a 46 de state, sustinuté de izayii curopene precum Consiliul Europe! 24. In prezent, diferitele programe comunitare de educat n cadrul programului de educate gi formare ein domeniul pentru adoptarea Bologna in 24.06.2004, id orgae i curopene este dezvoltarea eultu- ‘mbre si pistrarca patrimoniului cultural comun y icestui obiectiv, se pot hiau statele tere si programe de ac dept ea 1130, Comunitatea are dowd posit tural in seopul de a inf CE. Este vorba, ind, despre mai (art. 151 alin. 5 din Tratatul CE), elaborate in unanimi prin procedura art, 251 din Trat tarii de recomandati 12. Politica privind cercetarea 1131, Domeniul cercetari gi al pol AUE. Politica cercetarea este 157 din Tratatul CE), privind cercetarea este const din Tratatul CE). Com individuale comune pentru promovarea cer 1133. Dreptul comuitar prevede posit intreprinderi comune sau a oricdror alte desfigurare a programelor de cercet fea a facut uz, pentru prima dati, de aceasti norm de {in sistem de parteneriat public-p care urmareste crearea unui sistem european de de programul american GPS 1134, Strategia de la Lisabona, elaboratt in anul 2010, cresterea alocatiei din bug de politica econ ale altor organisme, ce au effete asupra in alin. 1 parag, tea trebuie s& vegheze la asi- © varietate de mas ni la crearea wt ti deci ca pol denumirea sa — doai serviciilor. hu se reduce ~ ag im ar indica poate la sectorul de preluerare, z ci cuprinde si sectorul 14, Refele transeuropene lecomunicajiilor $i ener- Piefel Interne (art. 14 din Tratatul CE) si pentrule ale acestora la trei satei lor in eare produsul mediu pe cap de locuitor este iu pe Com 16. Politica in domeniul transporturilor cle, pi n domeniul energict 42. Acest domeniui a fost reglementat, la fel ca gi in for CEE. Expl vyremea adoptirii Tratat CE, Politica daca si prin ce 1 si aerian ribuirea de com-309 fea ajutoarelor de stat pentru transport!. Aceste inlocuite incepand cu decembrie 2009 308 (lit. b) 74 din Tratatul CE, care statueaza derarea a situatici economice i de duratd, prin aprecierea interesel Geznvaniaiclor care ex r din acest domeniu, precum si a cerinfelor protectici mediului 1146, Competenta Comu competent’ exclusiva doar in domeniul sta de transport. In toate cel unui transportator i se ‘i ransportul, in functie de fara acestora. Conform art. 76 alin, 1 din interzise acele con- anumitor intreprinzitori sau a ia nu a aprobat adoptarea unor XVII. Retati externe ale Comunitaii lui general al nediscriming 12 din Tratat si are efect dir pe baza de nation: , putind fi invocat de catre trans- ice in mod expres acordarea de ajutoare de stat pentra tarife de transport in scopul sprijinirii sau protectiei nei intreprinderi (att. 76 alin. 1. 1149, Ajutoarele de stat sunt permise in domeniul transportului in baza art, 73 daci se incadreazi intr-una din categoriile prevazute limita- tiv, adic& daci sunt acordate pentrs coordonarea transportului sau dact tea European poate internationale sau poate avea ci unor organi: ‘ulegere, 1985, p. 1513. pet. 50. Ts prevederile art. 87 din Tratatul CE.wile 310 a. Competente exprese ale Comunititii 59. Confon iu CG je de norme ce co i externe, cum ar fi art, 133 de asociere). art. 174 {politica comerci alin, 4 (politica de mediu) si ar 95. Procedura inche reglemen sic. Incheierea de tratate de drept fi facut doar cu aprobarea CE), cu exceptia tratatelor ce comundl (art, 133 din Tratatul CE). 36, Tratatele de drept inte obligatorii_ pentr (ait. 300 alin, 7 Justitie, acestea au 0 po: dar au prioritate faya de dey fionale, tratatul de drept internation prevedere a dreptului comunitar. F de orice alta depinde nul si de modul de interp: 1157. Comunitatea a Ricut uz de competenfele sale exprese de relafii externe tn Incheierea acordurilor GATT si TRIPS. materie b. Competente implicite, Doctrina AETR me trebuie si as 58, Problema competentelor implicite ale Con relatii exterme a fost, multa vreme, deoset pretare gramaticald a art, 300 din Tratatul CE, sediul materiet in domeniut competentelor exteme, duce 1a concluzia ci o atare extindere a compe- tentelor nu este permis, Cu toate acestea, art. 300 este 0 nor dural si nu contine 0 competente”, Curtea raliat acestei din unm’ interpretiri a art 300, in hotirirea ABTR din anul 197L @. 1977. p. Tal $Calless €. Ratfert M. op. eit. p. 2409, ‘ec. 1972, p. 1219 si wim, tegere. 1994, p, ‘94, itnpre, pet, 86 too. *A se vedea Hobe. op. cit. p. 30 siurm,314 com CE), Taxele vamale pentru 1. 183 pet. 1 di din aces statele membre importurile de produ: juridice comunitai 4 o prevedere cor in baza art. Seed economice bariere pentru dervotare). in Scop sone bre stir leer eh) i vet pets pny jd membre al Unionis Europons (aoe fe torte (asociere atea Economic Europ. si statele membre au incheiat, la 2 mai 19 ‘majoritatea statelor EPTA’, Acordul privind Sp: (SEE), care a devenit astfel cea Carbunelui gi in Porto, cw Economie European are zona de liber schimb din come f (art. 177 alin. | din Tratat tea Europeand a inche- laterale cu Elvetia, care vizeaza transportul culatie, coreetarea. achizitiile publice, barierele ui $i agricultura’ i prevederile Trat fundamentale ale Piefei, regi fundamental (at. 17 1175, in vederea promov a zona Paci acorduri de cooperare. Pri 1980, 1985 pe cate 5 si in 1990 Lee te ; ficdtor, motiy pentru care Conventia de la ului CE privind libertatile le privind coneurenta gi uncle norme insa si cele din domeniul le comune si cele privind armonizarea impo- fost stabilite taxe vamale c mune, de 20 de ani”, nomic si cel al pol I. Culegs * 0 importants doosebit de dept. acestora gitirea aderisD. Relatia dintre Comunititile Europene si Uniunea Europeana .Comunitayi Europen mun, adesea ca guvernate de regi- de simplificare, se recurge 1181. Termenii de si .Uniune Europeans sinonime, desi desemneazi muri juridice distincte. Din ratiuni didactice a modelul de reprezentare graficd pe trei coloane a Uni cuprinde Comunitatile Europene (coloana inti), PESC (coloana a dova) ntemajionale, asadar 1182. Comunititile Europene st titulare de drepturi si obligati in relatia cu statele membre si cu state terje. Conform atributelor de suv. ans Comunitajile excrciti competente asupra statelor membre si asupra pistreazi deci propria personalitate juridied in cadrul Uniunii Europene. El ; public cu state terfe sau cu alte organizatii internationale saut pot chiat sé adere la alte organizalii internationale. 1183. In cadru! coopera au fost Uransferate, itica Externa yi de Securitate Comunk Europene, precum si in cazul erie penal (CPJ), statele Cooperati_ poliien membre actioneaz in nume propr membre, ele trebuind s& adopte acte de aplicare a acestora. Aceasta este, leciziile luate in cad de fapt, principala deosebire intre deciziile © ci cooperari interguvernamentale, pe de o parte, si hotirrle luate in cadrul tunor domenii comunitarizate, pe de al dreptului international public, activit a Sia treia coloane ale Uniunit sunt acfiani ale statelor membre inseyi acestea raspunzind in mod solidar pentru ele, conform regulilor de drept international public. 1184, Cerinta coerentei (art. 3 alin. 2 din Tratatal UE) garanteaz2, de o parte, unitatea actiunilor Comunitat . actiunilor statelor membre din cadmul celei de-a doua si a tei n Consiliul si Comisia trebuie sa vegheze la respectarea acestui principiu, parte, Din punct de vedere al le statelor in cadrul celei de-a doua r si, pe de alt parte, unitatea Relatia dinre Ce nile Europene $1 Unireo Europear 317 Cerinta total fate trebuie respectatd de statele membre interguveramentale din PESC si CP. ie se poate pronunfa doar asupra adopiate in cadrul Comunitayilor Europene (coloana intai). Trata- tul de ta Amsterdam (art. 46 din Tratatul UE) prevede ins3 posibilitatea extinderii competentelor Curtii asupra PESC si CPJ. in plus, Curtea are ‘competenta de a , valabifitatea unei masuri luate in cadrul PESC, spre exemplu, in situatia in care un act al dreptului comunitar secundar face trimitere lao hotdrare Iwata in acest cad 1186, Tratatul de la Maastricht a consfingit legatura strani dintre Tratatele Comunitafilor si Tratatul Uniunii Europene. Astfl, s-a insti © procedurd unitard pentru toate proiectele de modificare a tratatelor care stau la baza Uniunii (art, 48 din Tratatul UE). De asemenea, un stat poate adera la Uniune doar dupa ce a aderat la Tratatele constitutive gi la Tratatul Uniunii Europene (art. 49 din Tratatul UE). Nu este previzzuté talea unei retrageri partial din Uniunea Europeana, Reprezentarea structural a celor trei coloane cuprinzind Comunititile, Politica Extema si de Securitate Comuna si Cooperarea judiciara in materie penala, trebuie privité foarte flexibil, iv ale Comunitaji, in special Consiliul si Comisia, sunt in cooperarea in baza PESC si CPJ. in principiu, Consitiul si Comisia vey domeniu! potiticilor externe, de securitate, economice si de dezvoltare (art. 3 alin. 2 din Tratatul UE). in cadrul PESC, Consitiut ado mune (art. 14 $i 15 din i de Ministri, Ci we in materie penala, fiind principalul for Itativ si decizional lin, 2, art, 32 si art. 34 din Tratatul UE). Comisia si Parlamentul au, in acest domeniu, un rol 88. Relatia dintre Comunitajile Europene gi Uniunea Europeant, pe de o parte, si statele membre, pe de alta parte, este una complexa punet de vedere juridic, pentru c& nu poate fi inserisa in tipologia organi- r interajionale clasice. ste vorba de 0 cooperare serati pe forma clasicd de cooperare interstatala, in baza unui tratat de drept intern c. In ceea ce priveste ordonarea structurii na din categoriile dreptului international Maastricht nu a adus nicio limurire in acest sens. 1 din Tratatul UE nu este foarte precis cand statueazi cf, prin acest Tratat, inaltele Patti Contractante formeazi o Uniune European. si, acest Tratat constituie un pas inainte pe calea re tunei uniuniB18 Retagia dre C tre popoarele Europei, o structura is sii mai aproape de pene o alci- mele de coope- Europene rare introduse prin Tra E. Modificarea tratatelor constitutive teste crearea unor relat coerente gi solidare inte st este un acoperis de integrare. 89, Conceptul eooperdrii consolidate, intradus in eg permite acelor state membre, care vor s8 realizeze 0 cooperare mai strains trae 7 fn cadrul celei de-a doua si celei de-a treia coloane sau o integrare mai c ana ci statele memb re : le membre pot, inc i Pot, in conti Europene si si faci uz de Opinia cor ransfer de turm, din Tratatul UE, art, [1 din Tratatul CE). Aceasti cooperare intre statele care doresc o conluerare mai stréns& este un proces deschis, la care se pot alitura si alte state membre. Tratatul de prevede un mumar minim de 8 state pentru realizarea unei cooper dreptul de veto acordat unor st irevoeabs Conform acestei opinii, orice fer de suvera iembre fenfe create prin t vizate, pentie prevazute in art. 40 alin, 2 parag act IL alin.2 din Tratatul CE) consolidate, clemenie de dre comunita spre np mente de drept comunitar (spre exempla, dreptul Europene). Prin meheierea teat sia tnt si uimeze proced|320 ive 1193. Unele norme de drept primar pot fi ins modificate cu unani- mitate de voturi de Consiliu. Este vorba, spre exempta, de modificarea numérului membrilor Comisiei (art. 213 alin, 2 din Tratatul CE) sau de crearea unor ttibunale specializate pe ling Tribunalul de Prima Instanta (art. 225a din Tratatul CE). Literatura de specialitate a calificat aceasta ‘modalitate ca 0 formul de compromis intre interesele nationale, respec: i, si necesitatea unci actiuni rapide Ia nivel comunitar! 1194, Articolut 308 din Tratatul CE prevede 8, atunci cand este necesard o actiune a Comunitatii in scopul asigurarii functionarit Pietei Comune, iar Tratatal nu prevede competentele necesare, Consiliul va lua misurile necesare, actionind unanim in baza unei propuneri a Comisie. ‘Aceste competente subsidiare, la care se poate apela atunci cind mu existi 0 alt baza juridica pentru ac au fost concepute tn scopul de a completa competentele exprese previzute in Tratat, si mu ca 0 posibi- ate de modificare in fapt a acestor competente, Articolul 308 trebuie cca un corolar, gi mu ca o exceptie de la principiu! imputeri exprese gi limitate (art. 5 din Tratatul CE)’ Procedura de modificare a Tratatelor (art. 48 din Tratatul UE) Propunerea unui stat membru sau a Comisiei t ‘Audierea Patlamentalui/Comisiei | Consiliul adopt o pozitie in care convoaed o conferinté a reprezentantilor guvernelor statelor membre q iui convoaca aceasta conferi i Modificarea tratatelor trebuie ratificata de statele membre conform prevederilor de drept intern Pregedintele Cot 2005, p. 155. Ta aderarea legere, 1996, F. Spatiul de aplicare a Tratatelor L Teritoriul statelor membre 1195. Conform art. 299 alin. 1 din Tratatul CE, Tratatul se aplicd i statele membre enumerate in acest articol. Astfel, spatiul de aplicare a Greptului comunitar european cuprinde, in principiu, teritoriul in care statele membre isi exercita suveranitatea ‘ Acestea sunt (denumiile oficiale ale statelor membre): Regatul Belgic Regatul Danemarcei, Republica Federal Repub) Republica Cipru, Republica Leton le Ducat al Luxemburgulu Tarilor de Jos, a Portughez3, Republica Slovenia, Repul Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Uni ‘ 197. Dreptul comunitar se aplicd atat spatiului terest apelor teritoriale ale statelor membre. Statele membre sunt tinute respecte dreptul comunitar (in special prevederile art. 10 si 12 di tatul CE) si pentru teritorile din afara du, pe ca e de peste mari lor Azore, Mi : CEE nr, 2913/92, 1. OF, L 302/192, p. 1 A se vedea acordul privind cooperarea si uniunea vamal i iea San Marino. J. OF L 84/2002, p. 413,Modificarea te de gplicare a Travatlué 323 III. Modificarea teritoriului de aplicare a Tratatului 1. Aderarea la Uniune 200. © extindere a teri de aplicare a Tratatelor se poate iza prin aderarea de noi state la Uniune. Conform art, 49 alin, | teza qT e stat european’ poate solicita admiterea in Uniunea Eure el devenind, prin aceasta, membru al celor dou Comunititi Europene. O aderare selectiva, ta doar unul din tratatele posibila. Tratatul de la Amsterdam prevede ca statele fea in Uniunea Europeana trebuie si respecte drep- ndamentale, principiile libertati, democrat de drept (art. 6 din Tratatul UE). Aprecierea de aderare este adoptarca de sta- acquis commnmautaire, totalitatea nor ferent de eve deoarece, conform princi si rimane part are la un mon membre pot detern Pi ind un stat membru pariseste Con contin nicio prevedere relativa la posi | CECO (art. 97) demonstreaz ci un stat Se poate retrage din Tratatele Comunitatit printr-o simpla apt nu ici i reg clude o retragere in fapt a unui stat. in plus, ternational public privind retra- la", In situatii exceptionale, o retra- motiva. si prin principiul de drept i al retrageriiatunei cind nu mai subzistd eavza inifial de Maroc. Cererea in anul 1987.cde aplicare a Tratatelor Germana a analizat aceasta problema in aga-numit statuand ¢ Germania, ca in sta fa de a fi parte la Tratatul UE, incheiat pe o perioada nedeterminata, dar e& aceasta poate fi revoe printr-un act invers! 3. Excluderea din Comunitate UE prevede posit procedura de suspendare a unor drepturi ale unui stat cazul incdledrii grave si repetate de acesta a principiilor enumerate in art, 6 alin. 1 din Tratatul UE. Culegere de Decizii ale Curtti Con: Federale Germane (BVeriGE) fr, 89, p. 155 si urm, G. Relatia dintre dreptul comunitar si dreptul international pub! doar din punet de de urmat. Prin aceasta, statele membre rémén sti- ferent de @ une modificRri a tra tional public. i si se constituie in continuare lor de drept interna 1206, Conform opini si caracter lac dreptul care au fost create dupi carac- ternafionale, dar care au fost aplicate in ‘ombinatie si in aceastd intensitate doar in cadral Comunititilor Europene. Opinia potrivit cireia dreptul comunitar european constituie 0 ansformare a sistemului de drept comunitar Pur constitutional poate fi realizaté doar prin european,jonale Germane’ in reglementarea 1 statele membre, ernational public’. Sistemul in: fatea ca un stat membs ‘unui alt stat membru, ea din Tratatul CE). Recurgeres public sau solicitarea de despagubiri este posibi fost epuizate toate mijloacele of to, Culegere de De ar, $2, p. 187. > piney a. Zur Stellung des. Volkerrecht Zeitsehft Air Wirtsehaftsrecht (EuZW). 1999. p. 6 1e (BVerfGE) der EU, tn Europiiseho H. Acte ale tuturor statelor membre si anume convent acorduri complementare vizind Com categorie au fost ratificate vorduri de drept public in legatura aici Coete ale tuturor statelor mem prin Acordul privind brevetele comu: , Conventia privind dreptul q tuale, din 1980" si Acordul privind infiinjarea Institutului Universitar European, din 1976" i xte sunt acorduri de drept international public, oe statele membre contractante. Aceasti forma este ul tal vizeaza atat competente ale Comu- : a statelor membre si a le statelor membre. Participarea stat 7 este meniti si compenseze deficitele de com- respeetiv ale statelor membre aceste tral * Acordul 89/695/CEE, J. OF. L 401/1989, p. 1 * Acordul 76/76/CEE. J. OF L 18/1976, p. * 80/383/CEE, J. OF L 94/1980, p. 39. "J, OF €29/1976, p. 1 I. Alte institutii europene I. Consiliul Europei = previzibila divizare a 1949, formarea unui 1215. Drept rispuns la ~ ined de pe e vestecuropene au hotardt, al Europei, F comuniste din aceste state s-a de: Ja Consiliul Europei, care in prezent 1216. Con organe Comitetul Ministtil internationals, avand ca Adunarea Parlamentar’, Secreteriatul General, Congresul lot Locale si Regionale din Europa si. ca organ jurisdictional, Curtea Europeana a Drepturilor Omult 1217. Obiectivete gi activitatca Consiliului Europei au suferit modi cari de Ia fondarea organizatiei in 1949. in perioada 1949-1957, Consiliul Europei a avut ca obiectiv principal integrarea politicd a statelor Europei. Numeroase impulsuri de dezvoltare a Comunitititor Europene au venit uul Europei. fn perioada de constituire a Ci lui Conventia Europeand a Drepturilor Omului din Europei s-a dedicat unor objec- Live preponderent politice, sociale si culturale, printre acestea numirin lupta | sprijinirea educatiei, culturii, pro- ediului gi protectia datelo. Cel mai important domeniu in care activeaza Consiliul Europei in prezent es repturilor omului. Baza juridicd penins acesta 0 Ea, win B.. Protectia european a drepturilor om: = 2004, p26: exteme ai statelor membre sau adjunctiiropeand a Liberului Schimb (EFTA) i se creeze FFTA 1222. Statutele332 Europei de Vest. ynomice ne eect oer eliminarea tuturor 125. Cele dou’ organizatii au bi Economic European (SEE), 0 Piaté Intem’ european’ comut Economic European nu cuprinde inst Elvetia. care a participarea la aceasta, Ci EFTA se mai compune doar di Liechtenstein, ceea ce inseamnd i, tanga redusd pe plan european, III, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) 1227, Actuala Organizatie pentru Securitate gi Cooperare in Europa r infe pentru Securitate constituita la finele anilor °70 ca un forum de ‘epoca rzboiului rece. Prin Actul Final de Ia 1989-1990, a dus nbat denumirea 333 Europa (OSCE), numarul statelor membre cadrul celei de-a patra Conferinje OSCE de din 1992, sea hotirat constituirea organiza . sub acoperisul ONU. A ci venire a Confli un Birou pe Drepturile Omului la Vargovia. in cadrul eetei de-a gasea Conferin(e, care a avut loc acord asuy tinand c ‘ganizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa gi-a dezvolta levaraté structuri institufionala, care, pe ling intrun de guvern, cuprinde ca for decizional nari de rang inalt din minis. bre, analizeaz’, de asemenea, directivele langi acestea, mai functioneaza si un "ermanent al Reprezentantilor Statelor membre si o Adunare patla- mentara compusi din delegati ai statelor membre, in plus, in cadrul OSCE exist funefia de inalt Comisar pentru IV. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) 1948, 16 state europene au pus bazele Organi- Economiek Europeani (OEEC)', avind ca scop loacelor financiare acordate prin Planul Marsh:Me Japonia (1964). Fi 41973), Mexie nor noi posibi cresterea dezvolt Y. Uniunea Europei Occidentale (UEO) i de re est $i vest,336 impliearii acelor membs pene, respectiv a imp! 1238. in cada la varf de la Kotn, din in timpul razboiului din Kosovo, sefti de Europene au ctizelor si de prevenire a conflictelor (aga-numitele sarc ‘atte Uniune si crearea, pind in anul 2000, a unor no! wand ca e politica de securitate. in noiembrie 2000, Consiliul de Ministi al UEO a hotarat transferarea functilor operationale ale UEO (in special ie 1999, desfa- si de guver ai sta~ de solutionare a Petersberg) de 200 1239, Prin aceasta, UEO mai confine doar obligatia de sprijin reci- proc a celor 10 state membre, continuti in art, 5 al Tratatului UEO, care nu a putut fi (inca) preluata in textul Tratarului UE din cauza cetor 4 pari 14 cu statut de observator al UEO (Fi si Suedia). Institutul pentru Studii de Securitate si ‘au devenit agentii ale UE, iar Comandamentul r $i Secretariatul UEO au fost, treptat, desfiinfate, Adunarea Parla- ‘mentara a functionat in continuare, rolul acesteia fiind insa controversat: fincercat si se impund ca un organ, cu at control, al p negat aceste atributii, aUE. J. Romania si Comunitatea Europeana L Istoric 1240. Primele rel peand au fost sI re, iar pe de omul n epoca comunisti, lor agricole pe de o parte, exceptarea produsclor romi- Id parte, obligarea Romani 1242. Acordul european instituind o asociere intre Roménia, pe de o parte, si Comunititile Europene si st parte (acordul european)’, a fost semnat la 1 febn februari 1995. Acordul a ordului european de asociere 1243. Acordul european a confirmat .import Comunitate si Acelasi docume i unei economii de piata. le aces (enti din partea Comunitaqii, proce tic i economi estora, pe d2 al ie 1993 gi a intrat aard care si iv drepturile igure liberalizarea econo- a unui dialog pol nteres comun, voi 1993),sin Ni prevazutt sol Isworie 1998, Pe baza la 13 octombrie 1999, a, Republica Litua- ub tezerva unor anumite unea European au te pe 31 de capitole: cd si monetard si coordonarea inconjuriter si de seeuritate comm aderare si al procesului deRoménia si Conunitatea Europe incheierea negocierilor de aderare cu Cipnu, Cehia, Estonia, tonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia. in cadrul 1 elaborat asa-zisele foi de parcurs', care prezinti in jvele pe care Romania si Bulgaria trebuie s8 le ating in procesul de aderare. Uniunea a incurajat, de asemenea, continuarea procesului de reforme”, 1253. Documentele de pozitie emi atins de aceasté tara in dome latied europene si calendary acguis-ul comumitar de Romania au prezentat stadiul n practicd a legis- IL Tratatul de aderare 1254, Parlamentul European a aprobat, la 13 aprilie 2005, eu 497 de voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri rezolutia referitoare la adera- de Aderare a Ia 25 aprilie 2005 de in cadrul unei ceremonii oficiale Neumiinster din Luxemburg. Ulterior semnarii, -mbre ale Uniunii, iar Ja capatul finalizacii negocierilor in cele 31 de capitole, este comun cu eel al Bulgariei. In cazul acestor dou state ce au ader wuarie 2007, de aderare con} de instituire a unci Const ¢, in paralel, un act de aderare si un protocol de pentru Europa. De pe baza raportului i ree nbrie 2004, daca se vor deschide negocierile de aderate cu 1157/2005. p, U1 Tratatul de aderare 341 vreme ce Proiectul de Tratat de Constitutie mu a intrat in vigoare de aderarea Romaniei si Bulgariei, doar Actul de aderare este ‘brogind Actul de aderare. 1256. Tratatul de aderare cuprinde tatul propriv- admiterea Romaniei 1 ru parti: 0 parte generald (trae wranjamentele refe de aderare si ind la data aderarii, tratatele incheiate cu dreptul comunitar. leririi Ia Uniune, acordurile ia si Bulgaria sunt adn le comunitare si numaru n acestea. Astfel, Romania deti (pana ta alegerile din anul 2009)', 14 vor atul CE), cdte 15 membri in Cor n judecator ta de Prim Instanta si un comisar in Comisia Europeana. 126]. Prevederile financiare cu caracter temporar ale Tratatului statueaza oblig de a contribui fa capi Europene de Investii si al Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel 1262, trei clauze de salvgardare, in rare, vor aparea dificult Romania sau un alt st 236/2003, p. a5,plineste obligatiile unctionarea Piejei Inte . Tratatul instituind 0 Constitufie pentru Europa decizie, masurile necesare afaceri interne’). 1263. Anexa VI le comune ale statelor me’ Htarea rural simplu caracter p H. Cele 4 parti ale Constitutiei - Constitutia propriu-zisi (Partea 1 a Proicctului de Tratat) a. Generalitati 7.2005. p. 41 privind conditile in Uniunea European, 1, OF, Lno Cons 344 rt e din Partea a Il Drepturilor Fundame: Partea a IV-a, aceasta si enumerate in art 1-2, proiectl de Constitutie confirma fap European nu este doar o uniune economic’, ci si 0 uniune de valori comune, con- 6 pe un fundament social, etic i politie comun, Europa are ca fi ropene ale Unit wocratia, egatitatea, tie, solidaritate gi nediset 1271, Obiectivele politice comune ale Uniunit sunt enumerate wt, 1-3. Promovarea pi popoarelor sale const (art. -3 alin. 1). Uniunea constituie un spatiu de justitie, cu © pia inter unde concurenta este liberd si nedenaturati (act si de securitate comuna nu este mentio- importanja deosebita a acestui obiectv sociale si eulturate ale Us wropene. Scopul principal este 0 econo- de piati foarte competitiv’, vizind 0 ocupare deplina a fortei de munca si progresul social. Un neajuns al reglementirii din parag. 3 fe de art, 2 din Tratatul CE, nu se face referire F (,crestere neinflationara”), Nici princi- . eu 0 concurenti liberd (art. 4 din in formularea art 1-3. pi ‘Tratatul CE) Cole 4 pari ate art. 13, mod general, 8 constitui ins competent face precizarea c& aceste obicc loacele adi : ii Europene i se conferd, conform art. 6, person juridied proprie. Statcle membre au transferat Uniunii. competente obicetive nea coordoneazi “omun mune ale acestora, ituie o Uniune specials dé nd). Ea nu este ai i un supra IV-8, constitutia sa dar, pottivit art, 59, orice fe hotari retragerea voluntard din Uniune. d. Aderare, vecinitate, retragere 1278. in principiv, U: ean care respecti princi oman (art, Il alin, 2). Noi ea este deschist aderarii oricarui stat euro- le sale si care se obligi si le promoveze in cereri de aderare la Uniune trebuie supusee inve= cuprinde, indeose! 1280, Un el lor membre de a fapt de © procedu ‘expres si care se membre sre transform continuare, formata pentru o perioadi nedeter €. Uniune a statelor si popoarelor Europet 1281. Uniunea Europea iat | Iegtimere a Una 2 cettenilor prin wet aed ine teza a 2-a). In cadrul Un Stat si de Guvern indeplinese o functic Cele parti ale Co 1282, ce via LSI) reglementeaza, care guverneacii vida democ a. princi i directe (participative). lor Uniunii de a determina punerea i dialogul cu bisericile si cw alte esociatii $i continute in Partea a If-a, sunt reglementate expres al cadral Ui Pe baza exper partea statelor a, Fapt care itarii de competente, insé, i de Constitujie constituie irecerea eaire 0 erentelor ne si statele me) exprese si limitate de prin art. 1-9 alin. 2 din Proiect. dde_principiul respectir ). in acest context, autonomiei locale si regionale capati, pentru prima oar’, la nivelul dreptulropene. in acest dome practiea judiciard a fk {nliturat prin introducerea a vor cuprinde. ul propri 1292. Atribuirea de competente prin incadrarea acestora in am care Uniunea are, in competente este orien ‘0 coopera membre si, prin aceas fo respectare cat domeniul respectiv 1293. Trebuie precizat cA prineipiul subsidiaritat exercitarea de competente. h, Institutiile Uniunii 1294. In ce priveste in European al Sefilor de Stat gi de Guver, prevede reformarea la de Iu Vicepresedinte (care sidin 13 C de proie Parlamentului European 1296, Cea mai important este consolidarea poi legislativ, impreuna cu Cons fructurat’ tn do. Parlam camera care repre: 94.Cu iropean. Consiliul capaci, ul bugetar si European de Externe, introdusi pr de guvem au avastfel un organ care di Uni Generale, la coi actionand pentru facil European. La fel ca gi reglementarea anterioar’ i, Procedura legislativa pean, legea-cady decizia european’, recomandati sunt mijloacele j ce priveste procedura legi coroborat cu art. 1M-302). Accasti reglemer European si Consiliului de Ministri o pozitie de 1302. Pe linga acestea, existi si o serie de procedu ciale (art regulamentul european, si avizele, men formularea proiectului de Tra- vele si scopu mate in art, 1-32, egalitate. legislative spe- | si de securitate 40), Pro- European si ntoa”” creat de animitate hotiri cu majo- rele avestora au pos -a ca, in termen de 6 siptimini de ropuneri legislative de la Comisie, si prezinte Presedin- continuare in domeni fel reglementati. C ie. actioneazi de fapt, gu de a reprozenta pozitia Parlamentului, Prin aceasta actiune in se acordé un rol import procesul iv de la nivel european. j. Finangele Uniun 1305. Regl previ n proicctul de Tratat (art. 1-52 si urm., art ic 9 evolutie a prevederilor comunitare din dom ati autonomia financiara, sub controlul statelor membre, ¢ Parlamentului European in domeniul bugetar sunt largite. ‘ibuti 2. Carta Drepturilor fundamentale (Partea a [L-a a Proiec- tului de Tratat) a. Generalitati 1306. Carta Drepturilor fundamentale, adoptatd intr-un cadru a avut insi obligativitate juridicd, devine o parte a fest354 Ds de noi respo b, Funetie si continut 1310, Este usor de preva aceast{ materie, se vor crist Toc in catalog ceca ce demor 355 Cole 4 part ale Constin este cea protec at ch crept de intentic, ¢. Limitari in exercitarea drepturilor si libertitilor si ale limitirilor 1314. Ay de de proprietate sunt pre~ si dreptu a de lege si si Prin dri pot fi aduse doar daca sunt ive de interes general, recu~ or gi libertatilor persoanei 3. Reglementirile Tratatului CE (Partea a Hla a Proiectului de Tratat) ati whe 62 de artic a. Gener competentei limitate si exprese a Uniun iatea pictei la concurenta, impozite, al356 hs $a care pot fi modificate im ar fi cercetarea si care va cuprinde un numar mare ie membre de a faun de integrare devine foart fat gi tatea coopera i, un grup coi cu aprobarea Consi fundamentate au ramas, in prin- accentul nu maj cade pe i. Aceasta mutare a in vedere faptul ct pro- lui text legis! comune, ci pe cetae Cele 4 part ale acest domeniu. Reg! I-a a Proiectului de au. o importants mai sedzutt Importanja acestor liberti (art. 3) Uniunii, valori de care se leaga dre iia Uniunii, competentele si mijloacelor de plata. Acessta ordine are 0 rii unei Europe a cetifeni si in Carta Drepturi este manifestarca | din Tratatul CE, Noua prevedere de a se deplasa liber in spat nalitate. Aceasta inseamni ment ibertapilor fi i, iar pe de alta parto, vorba de 0 interdi a preciza ins’ cui 1322. Subsectiunile 1 si a 2-a, care reglementeazi libera cireula lucratorilor si libera fe a serviciilor, nu adue modificari358 reglementarea Conform ar. 11-24, care nu procizea fopean poate excepta an vind libertatea de stabi yur faz. cele doud | libera circulatie a capita- mijloacelor de plata, fara a preved ‘Tratatului CE. 1324. in ce priveste libera eircutatie a tiilor cantitative la import § echivalent, tratate in cuprinse fntr-un 1325. Des Cartea de Ju acestor reglementai, cor fundamentale, Proiectul de Tratat de Cor textul constitutional 1m face refe insd concluziona c& proiect projectul de Constitutie Constitutie aplicarea si cont denta Cui (art. V-3). ‘matizare a libertatilor fundamental are un caracter mai confinutul now si noile formula ale unor prevederi ce art. III42 i art, I-45) constituind, mai degraba, modiicati Nowa formulare a art. 111-42 ar putea insi da iny orientare a jurisprudentes Cu Lnaliza evtied a Pr 4. Dispozis Tratat) extras hoven), deviza Ui (9 mai), Now format lor Europene si IV-8). rice modificare a_prevederilor consti- cu respectarea proce ev proiec- HL Analizi critic’ a Proiectului teri sunt reglememtate in mai multe parti ale lartuiferite, Spre exemplprotocoale care caror loc ast unele tutici, pentru c& in cadrul lor se face referite expresa Ia uncle a cole din Constitutic! 1332, Un aspect pozitiv ici a Cartei Drepturilor fundamental 7 iti modem eatalog al drepturitor fundamentale pot ft te jis. Palamentul European i Cons Ministri capati, in procedura legislativa, aceteasi competente. Consil are sedinte pul ficati si devine proceduri or I, Progedintele Comisiei je a fost redus. Sarcinile Presed ui Earo- ipiu, la pregatirea sedintelor gi In reprezentarea pe plan internation lnirile sefilor de stat si de guvern. de Constitutie a Rieut 0 delimitare mai cla 1e satt de coordonare ale Uniuni imfirul European lor Com pean sunt reduse, in pi Dor Bart eines Verages ber die 2 Gea De Vatcngt eEurope 7 chiverfasies Verassngae TE Nomen Baden Baden. 2008, 431 3 2 dont paren craton otca al 361 fenjele care nu sunt cuprinse in Constitutie rimin, in continuare, compe- tenje ae statelor membre. 1335, Respectarea principiului subsidiaritatii, ca principiu politic, va fi controlati de parlament 1336, Prin introducerea initiativei cetitenesti, un numar de cel putin ion de cetiteni ai Uni Comisia si faci o propu here cotespunzatoare, referitoare la chestiuni pentru care cetifenii consi- dora ca este necesar un act juridie al Uni 1337. Constitutia pentru Europa conferd Parlamentului atributit mai Jargi. Acosta va avea dreptul de codecizie in procedura legi alege presedintele Comisiei 1338. Astfel, se poate concluziona cA, desi Conventia Europeand a ajuns !a 0 formutt de compromis intre cererile antagonice ale statelor mem- bre, rezultatul final este pozitiv in mumercase luiri de cuvant cu ocazia pregedintele acesteia, Val aceasta are spre Conventie cf par le droitL. Tratatul de la Lisabona 1. Generalitati In 13 decembrie 2007. vigoare la | 1339, Trat prevazindu-se. i januarie 2009. du ‘cu, procedi wului organizat de Irlanda nce pl id taxarea si respectaren tradi Ia 3 octombrie 2009, Aprobi consultari publice organ clea in viigoare la I decembrie 2009 40. Obieetivul principal al acs cient tunea Europea globale cu resurselor de energie ; 1341, Tratatul de la Lisabona are rang de drept comunitar primar si va modifica tratatele con: Europeand ~ Tratatul de la Maas tatului privind Comunitatea ficdrile subsecvente). Trata Uniunea Europeana (TUE). Tratatul CE va fi denu " Tratatul de fa Lisabona peand si a Tratatului de instituire @ Com European di 363 1 Europea se substituic Comu Comunitatea EURATOM ana nalitate_juriie ices! ropene si ji succeda de modificari. Tra- U1. Tratatul privind functionarea Uniunii Europene 1. Partea I ~ Principiile a. Generalitati 1344, Acest organizeaza competentele, b. Competentele Uniunii 1345, La fel ca ind 0 Constitutie pentru tare explicit a compe- precum si o enumerare exemplificativa a difertelor cate- le Uniunii sunt divizate tn, trei categorii: competente competente partajate’ si competente de coordo- nea European’ si 5/2008, p. 1-361364 Tratatul de fa Lisabona nare!, Prevederile disparate in textele tratatelor constitutive sunt reunite aici intr-un capitol distinct privind competent 1346. Articolul 308 din Tratatul CE Uniunit pentru a atinge obiectivele mengiona ‘nei atributii exprese in acest sens este preluat literal Lisabona? Desi aceastd asa-numita clawza de flexibilitate (engl. flex bility clause) a constituit obiectul unor critici formulate in literatura dg specialitate', att proicetul de Tratat privind o Constitutie pentru Europa. cat gi Tratatul de la Lisabona au preluat aceasti norma. Trebuie prectzat in acest context c& aceasta clauza de flexibilitate nu implica o competent a Uniunii de a hotiri asupra propriei sale competene (germ. Kompetens- ‘Kompetenz). Principiile conturate de Curtea de Justitie in interpretarea art 308 din Tratatul CE” se aplicd in continuare. c. Dispozitii cu aplicare general 1347, Sub acest titlu sunt reunite norme generale vizand obligatia de coerenta a pol tare,” principiul egal ntre femei si barbati,’ interzicerea discriminarii pe motive de sex. 1343, Pe linga acestea, ttlul cuprinde si dispo7i alte capitole ale tratatelor constitutive, fapt ce subl Sporiti acordatd acestor principii. Astfel, protectia mediului, protectia ‘Consumatorului, principiul transparentei si protectia datelor cu caracter personal capata rangul de principii general. 2. Partea a II-a — Nediscriminarea si cetifenia Uniunil privind cetitenia Uniunii Europene capita un nou 1349. Dispozi ou tity de sine stitétor, denumit .Nediscriminarea si cetitenia Uniunit ‘Acest capitol constituie o sistematizare a unor norme comunitare prezente fn Tratatul CE (art. 12-13 si art, 17-22 din Tratatul CE), Enumerarea funefionarea Uniunii yparea Uniuni p. 2459, sOpinia 94, Culegere, 1994, p. 1+5267; Opinia 2/94, Culegere, 1996, * ant 8 din Tratatul pri © mt 10 din Tratatul privind funcjionarea Uni * art, 18-25 din Tratatul privind Functionares Unit Tratand exemplificativa a drepturilor cetitenilor Uniunii continuté in art. 20 tatul privind Uniunea European (dreptul de sedere, dreptul la protectie diplomatica si consulara, dreptul de a alege in alegerile europene, dreptul de petitionare) constituie o sistematizare a prineipalelor drepturi ale ceti- {enilor, anterior disparate in cadrul Tratatelor. Aceastit enumerare apare ca superflua, avind in vedere c& aceste drepturi sunt dezvoltate ulterior in articole ale aceluiasi ttt." 1350. Un element de noutate il constituie introducerea dreptului de initintiva legistativa a cetitenilor Uniunii, La inifitiva a cel putin un milion de cetifeni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de ia Europeana poate fi invitata sa pre (6 propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ci este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicariitratatelo 3. Partea a IIl-a — Politicile gi actiunile interne ale Uniunii a. Piata Interna Iu reuneste prevederile a ieye interne, 1352. Titlul al T-lea cuprinde prevederi privind libera circulatie a ‘marfurilor, uniunea vamalé, cooperarea vamala, interzicerea restric cantitative. Normele privind agrieultura si pescuitul sunt cuprinse V-lea. Libera circulatie « persoanelor, servicitlor si capitaluritor este sistematizata sub Titlul al V-lea. Se observa, cu mici exceptii, c& noua sistematizare urmeaza in mare parte structura Tratatului CE vizand Pita interna 1353. Titlul al V-lea reia, sub o noua titulaturd, prevederite continute anterior in sectiunea vizand vizele, dreptul de azil, imigrarea si alte referitoare la libera circulate a persoanelor (art. 61-69 din Tratatul CE), precum si unele norme confinute anterior in Ti CPI din Tratatul UE. 1354, Cooperarea judiciard in materie civ rmaterie penal, reglementate anterior in Tra UE sunt sistematizate acum in cadrul aceluias in element de no ie instituirea unei competenfe a Consiliului de instituire prints-un regulament a unui Parchet European, pornind de la Eurojust, jor disparate vizand obiec- si cooperarea judiciara in CE, respectiv Tratatul sea an, 23 cu privire la protectia diplomaticd a cetitenilor Uniunii rivind Uniunea Europeand.fiscale’ si apropierea legisia ce priveste apropierca legisla crearea de tithuri europene de proprietat caracter ct cu trecerea 1357. Titlul X-lea privind pol CE. O prevedere noua o constituie recunoasterea si 1358, Normele privind , formarea profesional sintatea publi al XV-lea), refel ul al XVIl-lea), coeziunea economicd so privind fanctio troducer spatiului. 1359, Pe Ning lea) si cooperarea admi de competenta.a Un 4, Partea a 1V-a — Asocierea {aril mari jor de peste 1360, Aceast Fratatul CE, formu 5, Partea a V-a~ Actiunea externa a Uniunii i parte a Tratat pene prezinta ele mai multe elemente de noutate, necor natizare 9 provederilor ‘membs vwoeate de sau pro- ate, Acesta cu majoritate califieati, cu acordul tal Reprezentant va prezida nd propuneri pentru actiuni ale 4. Inaltul Reprezentant define con narea Uniunil368 . functie in care este res- relatilor externe ale Uniunii si de coordonatea actiunii externe a Uniunii, asigurdnd coerenta masurilor din acest dome- niv. Un servieiu de actiune externd alcatuit din functionati ai Comisiei Europene i va sprijini pe inaltul Reprezentant 1365. inaltul Reprezentant va reprezenta Uniunea in domeniile PESC, impreuna cu Presedintele Con: juropean. In schinnb, reprezentatea extern a Uniunii in domenii altele decat PESC si in materie monetara va fi gestionati de cétre Comisie prin comisarul de resort. inaltului Repre- zentant fi va reveni rolul de coordonare generali a actiunilor Uniunii in aceste domenii comitent si functia de vicepresedinte al Com 6. Partea a VI-a — Dispos institutionale si financiare un comitet ~ format din sapte personalitati alese dintre fostii membri ai de Justitic si ai Tribunatului, membri instanfelor nationale supreme jt ite un aviz cu privire 1a eapacitatea de judecator si avocat general in cadrul inte ca guvernele statelor membre candidatilor de a exercita fun: Curt de Justitie si al Tribunalului si facd nominalizarile* 1368. Trebuie amintit c& potrivit Tratatului de la Lisabona Curtea de Justifie nu este competent in ce priveste dispozitiile privind PESC° gi legalitatea sau proportionalitatea actiunilor de politic intr-un stat membru sau cu privite la exereitarea responsabilitiilor de menfinere a ordinii publice nationale si a apararii securtati interne.* 369. Fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare pentru vot din partea unui singur alt membru: in cazul in care Consiliul "Aart 251 Trataelprivind funtionarea Uni * at 255 di ¥ A275 din‘ratatul privind fanctionarea Uniun * Art, 276 din Tratatul privind functionarea Uniuni * an. 235 din Ts vrivind functionarea Unit 369 Jan se pronunta prin vot, presedintele acestuia si preyedintele ici mu participa la vot. Abjinerile membrilor prezenti sau repre- zentaji nu impiedic’ adoptarea deliberdrilor Consiliului European pentnt care este necesara unanimitatea, 1370, Consilial European adopti cu majoritate calificat: (a) 0 decizie de stabilize a listei formajiunitor Consiliului altele decat cea Afaceri Generale gi cea Afaceri Externe, in conformitate cu art. 16 alin. 6 din Tratatul privind Uniumea European; (b) 0 decizie refertoare te pre- sedintia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei Afaceri Exteme, in conformitate ou art 16 alin, 9 din Tratatul privind Uniunea European 1371. Curtea de Justitie este competenta si se pronunte in privinta legal Consiliy i temeiul art. 7 din Tratatul privind Uniunea European numai la sol mbru care face obiectul unei constatri a Consiliului European si numai in privinja respectirii dispozitiilor de proce- dura previzute de respectivul artico 1372. Comitetul Regiunilor capits competenta de a cere Curl de Justiie sa de promunte, pentru salygardarea competentelor sale, eu privire ta legalitatea unor acte legislative.” b. Acte juridice ale Uniunii si procedurile de adoptare 1373. Spre deoscbire de Tratatul instituind 0 Constitutie pentru Europa, Tratatul de la Lisabona a remunfat la denumirea de ,legi euro- pene” dati regulamentelor comunitare, pastrdnd terminologia art. 249 din ‘Tratatul CE.’ Este introdusé o ierarhizare a normelor comunitare: acte legislative, acte de delegare fara forta legislativa si acte de punere in aplicare.* 1374. Este instituiti o procedura legislativa ordinara® si o proce- dura legislativa special.’ Prima proceduri este noua denumire a reglementati in art. 251. Procedura legislativa ordi- asupra domeniilor agriculturi, pescuitului, trans- portului si fonduritor structurale * Art. 269 din Tratatul pr * Ant 263 din Tratatl ps find functionarea Uiibuiti Uniunii prin tratate ‘este cons! le Uniu- si propor | CE), recunoasterea drepturilor funda- in Carta drepturilor fundamentale, document I UE) si procedura de UE). Tratatul de Ia Lisa c. Organele consultative ale Uniunii 1377, Acest capitol sistematizeaza preve Economie si Social si Comitetul Regi II. Tratatul privind Uniunea European | area de relatii privilegiate cu tarile invecinate este ju general ce guvemeazi actiunea Uniuni 1, Generalitati jodificata, Tratatul va cor c un prean . Titlul II - Dispozitii privind principitle democratice idat prin consacrarea res- ipularea principiului demo- la nivel com 2. Titlul I — Dispozitii comune 1379. Tra cu personalitate yea European se democra- x Europea Comi- care acestia vederea aplicarit proving mar semni- mn de cetateni, resortisan Art 312 din Trat “Ant 1 din Teatatul privind Unde 372 Tra 1386. © dispozitie now o constituie instituirea implicirii parla- mentelor nationale in functionarea in aplicare a p ie, prin participarea la proce- interpar- jul de libertate, securitate si just dura de revizuire a Tratatelor si reuneste dispozifile privind cele gapte in Uniunti Europene. Consiliul European si Banca Ce (BCE) capata lor curopeni nu tele. Parlamentul proporjio- Repartizarea pentru fiecare stat membru se va face prin decizie European, care actioneazi in baza unei propuneri a nnuimarului de deput ‘unanima a Consil Parlamentului cuprinde, printre altele, prezidarea si pregatiea lueri- lui European gi prezentarea unui raport cltre Paslamentul \ Art 12 din Tratatul privind Uniunes Europeans. ® Ant 14 alin. 2 din Tratatal privind Uniunea Buropeand * Ant 15 din Tratatul privind Uniunea European’, ean asigura reprezentarea extern’ a externa si de securitate comuna. de la Nisa pana (dubla majo reprezentind cel putin 15 dintre aces nese cel putin 65% din popu 1391. Comisia Europeand va fi compuss, pan Presedintelui Comisie. 5. Titlul IV — Cooperarea consolidati 1392. fn conformitate cu Tratatul de ta solidatd se poate introduce in orice domeniu in care Uniunea nu detine ‘competente exclusive. Spre deosebire de regimul anterior, va fi nevoie de cel pufin now’ state membre pentru introducerea acestei forme de cooperare.* Formele de cooperare consolidati sunt deschise tuturor statelor membre care dorese s& partcipe ulterior. isabona, cooperarea con- iul V - Aciunea extern’ a Uniuni speciale privind PESC 1393. Asa cum am precizat_m: externa Uniunii sunt cuprinse a si dispo; sus, dispozi le care guvemeaz actiunea Us .precum si obiectivele urmarite in acest domeniu. 1394, In ce priveste PESC, Tratatul de la Lisabone conferd ineltului Reprezentant functia de asigurare a respectirii principiilor si obiectivelor i pe scena interna 6 din Tratatul privind Uniunea Europeans, 4 din Tratatul privind Uniunea Europeans. 4 si $ din Tratatul privind Uniunea Europeana, 2 din Tratatul privind Uniunea European | din Tratatul privind Uniunea Europeans 2 din Tratatl privind Uniunea Europeand.374 Tratarul deta Lisabona desfigura un dialog politic cu terti si, de a exprima poz organiza le” Se face precizarea actiune exter’ protectia caracter cceea ce priveste pret membre, in exercitaren 1398. Articolul 45 detaliaza obicctivele ut pean de Aparare, 7. Titlul V ~ Dispozitii finale 1399. Aceasta ultim& parte confine prevederi ou p nalitatea juridica a Uniuni sila procedura de revizuire a Tr clement de noutate il consttuie stipularea expres a posit gere din Uniune.* vire la perso- or." Un de retra- 1ea Europeans ea European ind Uniumea Europes Scheme recapitulative Actul Unic European (AUE) wt, 12 din Tra ce) 1992; sd poatd emite directive si rey European (1961-1974); (Parlamen Tratatul de la Maastricht (Tratatul UE)’ Adoptat: 7 februarie 1992, Maastricht Intrat in vigoare la: 12 octombrie 1993, aprobat prin377 ‘Tratatul de la Nisa uarie 2002, Nisa februarie 2003, ‘Tratatul de la Amsterdam Adoptat: 2 octombrie 1997, Amsterdam, vigoare la: | mai 1999 si3 din Tratatul CE); = introducerea posi respectd obiectivele Tr ~ introducerea acordul — Comunitatea a capa European UE (litere~ cifte), ~ renuntarea la unele articole superflue din Tratatul CE, renumerotarea articolelor Tratatului CE; ~ extinderea domeni = introducerea proceduri materie de drept ci de aplicare a art. 251 din Tratatul CE: introducerea capit din Tratatul CE).Index alfabetic al cauzelor citate’ ia 368 50 O83. 1665) F705. 707 1p 263 82, p. 3799, 117788 gC. 12si85 -c. 1993, p. 1.1307, Poe Ie ici ic Ic ‘460003 [Ci ] Caan Te T2097 [6 sais (c ‘C-303703 |Culegere, 1994, p. 11477. 07, 994 ‘C2800 [Culegere. 2003. p.1-7747._[971, 1017 "66 93 127- [Culegere. 1980. p. 1237. 1360 [Cuiewere. 2000, p. 4139-1670. 714 2000. p.I-4163, [507 ccuprinsulIndex alfaberic al con 381 eee nr Frangaie IC Tass _Cologere. 1999. canny ; PEELE [Bakker-Hillegam—|CL-1734_—_|Culegee, 199, jeset | sas i033 Belgia —[C_309/85”—[Culepete. 1988, 560 7 21207 i237, [Bar c. Reynolds get. 1987 959 ‘C-13/05 —[Culegere. 7006. 655 15/70 [Oulegere.1970.p. 975. [302 (Bawmbast [Culegere, 2002, i €-46993 _ |Culegere. 1995. p. [-4533_ [1169 (Bayer ¢. Con [Gulager, 2000 549) = 60-6184 985, p. 2608. [784 [Becker s71,38 G-61184 [Calegee 1985, 2608. 676. Ie 14387 1c Tas ceases [et CHEAT |Caegers. 001, p97. SAT ic suis Ie Fob cee Se RC aT IG [Cloan Car dcseniew JE CATIA —|Cilogers 201. T9ERz \Bickel si Frans IC. €-274706 [Cx \Ganb a easr Ie Om (Codie Ic [Cuiegere, 1980, p. 881 |758 a aoe ORE ITD. Ra 4 [Cognet [C35Si85_[Cuegere. 1986, p. 3231, [658 Bodion » SA Pompes (C.C-3087 — [Culegere. 1988, p. 2479. [904 i Collectieve [c. 10-288"89 7 [755 hres des régions | signoree Tad [C6174 (Colegare 975, p297. (FTF [Cc-922 (Culegere, 1995. p oat Mate “TG. 1483 —|Cauegere, 1984p. 1991. — [175 [Bordeasa TERRE Colegere OE pT (77 4103 eso signe [e.c. 13753 362 [Bosman fc C-ATBISS[Culogere, 19S. p LOIN. (547, G3E, G70, [con a4. 149779, jas Tis 08,835,836 KComisiae-Beigia —[c-C-290 (6s Taser de le casas (Cur (Comita c- Belgia[c. C-408008 riz PPecheurfPacrortame [C483 [G-€-35808 —ICuegere, 2000.1 fey : Gren [esis Cutegee, 19765158 |65T (G_3837_[Culegere, 1988. p- 4037. (591 sk ase ees Ba is [C8172 ICulegere.1973-p-575. [784 sh Plaser Boars T6589 on [¢.35775 —_[Colegere 1983. p- LIS ]635 (aPa)< Comste iH | ‘Brish ccm coy lees —~itogere 1505.9. 535 Telecommunicaton (ree ic. c-303786 20 Brocde CCS Calegere 1996p HSI |T5E ic c-30786 ris [Brockmeen [C2460 —[Cilegoe 1981. 2311, [440 [C-230/83 _[Culogere, 1986, p. 3463. BUG alutecinik—[€.C-589 —_[Oulegere, 1990. p. 1.3437, [1000 [CC 10/73 _|Culegere, 1973, p. 813. [Butont (C1aa7IRTGuiegeve 1979p. 77. [347 ic cases soo il Ol! (C1744 [Culegere, 1986, p. 559.1034 IE C-A93/99— |Culegere. 2001. a6 7 ish [C245)81 ——|Galegere, 1982, p- 4005. [685 [C. C:30089 |Culegere, 1991.) i CULE TE Miero|c 283781 [Culogee, 78. p. 5430. [552 [CC-387977 [Culegere, 2000, p 15047. 465, SAE (C:€-369/07 Inept ied a Culegve 466 [G-C- iS | Culogers, 2006, p.1- 9583. (G16x85_—[Culegere 1986, p. 2945. [367 [c.72183 C768 segue 1968.17.63 (Cenire Jexportation ICC: 9106 [C2287[c.27 (C205784 [C.C.18089 [C3596 lc C-a7305 Marea le x0 Sw ‘lands 16708 1 pe 2928 ica 36r___ ae 1994, p. 133351375, 376, [3 OF. C 37. 2008 o> 55 _ 175 13905. 64.417, 5: a 108 300, 917 'oi9 oid ‘gc. Hohe Behnde (833, 434.551 370, RD ioe2 [aan "Deunsche MilehRonior [caps 315 Dior IC. C3008 si ie casa gore, 1970. p85. Ic 1286 | (aor sas Ic-39298 Dir C4098 1665, 666, 724 Doc Hfores ic C323/01 maiiaet 735. 734, 739.