1. PARTICIPANTH iN PROCESUL PENAL 1. Nofiune Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care prin calitatea si rolul pe care il au contribuie la realizarea seopului procesului penal. - in sens larg participanti in procesul penal sunt toate organele gi persoanele care iau parte la procesul penal: organe judiciare, pirtile, aparatorul si orice alte persoane. ~ in sens restréns participanti la procesul penal sunt : organele judiciare, partile si apiratorul. Organele judiciare care particip’ in procesul penal sunt instanfele de judecat’, Ministerul Public gi organele de cercetare penala. Sunt parti in procesul penal : inculpatii, partile vitimate, partile civile, partile responsabile civilmente. Allte persoane care particip’ la procesul penal sunt: martorii, martorii asistenti, experti, interprefii, agentii procedurale, mandatarii, reprezentanfii, traducdtorii etc. Desfigurarea procesului penal presupune participarea partilor Ia activitatile ce ‘rebuie indeplinite. in situatia in care partile nu pot si fie prezente drepturile si obligatiile acestora sunt preluate de alti subiecti procesuali, cum ar fi succesorii gi reprezentantii. 2, Succesorii - pot interveni numai in cadrul laturii civile, intrucat raspunderea penala este strict personal iar decesul partilor implicate in latura penala nu permite inlocuirea acestora cu alte persoane. Conform art, 21 al. 1 Cod proc. pen. actiunea civilé ramfne in competenta instantei penale in caz de deces al unora din parti, introducdndu-se in cauzi mostenitorii acesteia, Conform art. 21 al. 2 Cod proc. pen. in cazul persoanelor juridice sunt introdusi in cauzi succesorii in drepturi in caz de reorganizare gi lichidatorii in caz. de desfiintare sau dizolvare. Succesorii intervin in cazul parfilor din procesul penal, pe latura activa, in locul parti civile sau pe latura pasiva, cei ai inculpatului si ai partii responsabile civilmente. 3. ReprezentantiiReprezentantii sunt persoane imputemnicite sa indeplineasca in cadrul procesului penal acte procesuale in numele si in interesul unei parti din proces care nu doreste sau nu poate si participe la acti le procesual penale. Dreptul de a reprezenta pe una din parti confer persoanei mandatate calitatea de subiect procesual si nu de parte in proces si spre deosebire de succesori care pot sau nu exercita drepturile pe care le au, reprezentantii au insircinari ce trebuie indeplinite, Reprezentarea este de doua feluri: - legaldi - persoana este desemnata de lege si participe in proces in locul partii interesate care nu are dreptul de a sta in cauzi in mod nemijlocit, ci numai prin intermediul reprezentantului sit legal (de ex. in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, a organelor reprezentative ale persoanei juridice) ~ conventionald ~ persoana desfasoar’ activitatea in baza unui mandat sau a unei procuri speciale si are loc in temeiul unui contract de mandat intre parte si persoana care 0 reprezinti in proces (de ex. impicarea pirtilor se poate realiza prin intermediul unei procuri speciale) 4. Substituitii procesuali = sunt subiecti procesuali care intervin in virtutea unui drept all Jor dar pentru valorificarea unui interes al altuia, avand drepturi limitate ( ex. plngerea ficuté de un sof pentru celdlalt sot sau de citre copilul major pentru parinte, conform art, 222 al. 5 Cod proc. pen.; declararea apelului de tre un sof pentru soful care a avut calitatea de inculpat, conform art. 362 al. 2 Cod proc. pen) Substitutii procesuali actioneaz in virtutea unui drept al lor motiv pentru care acestia sunt liberi si aprecieze dac& folosese acest drept sau nu si nu rispund de Piménerea in pasivitate gi nici de neglijenta. 5. Organele judiciare Instantele judecitoresti - sunt reglementate prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile 5i completirile ulterioare si reprezint& organele judiciare cu rol principal in activitatea procesual penal, cu atributii in faza de urmarire penal, in special in ceea ce priveste misurile preventive, in faza de judecata, prin solutionarea cauzelor penale si in faza de punere in executare a hotararilor judecatorestiOrganizarea instanjelor judecdtoresti Din punct de vedere al distribuirii lor in teritoriu, instanfele judecatoresti au urmatoarea structur 1) Judecitoriile functioneaza in fiecare judet si in fiecare sector al municipiul Bucuresti; Cireumscriptile judecdtoriilor din cadrul fiecdrui judet se stabilese prin hotirdre de guvern la propunerea ministrului justifiei, in funetie de necesitatea unei bune administra a justiiei. 2) fn fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul in localitatea de resedinta a judetului iar in municipiul Bucuresti functioneazi dou tribunale: Tribunalul Bucuresti, in municipjul Bucuresti si Tribunalul Ilfov, cu resedinfa in oragul Buftea. 3) Curtile de Apel isi exerciti competenta intr-o circumscriptie cuprinzénd mai multe tribunale. Numarul curtilor de apel (in prezent 15 ), resedin{a acestora precum gi tribunalele cuprinse in circumscriptiile lor sunt stabilite prin Legea 304/204. Tribunalele gi curtile de apel pot avea doud sau mai multe sectii care se stabilese de Ministerul Justi in raport cu volumul de activitate si dupa natura cauzelor deduse judecaitii. De asemenea, Ministrul Justiiei stabileste instantele la care functioneazi sectii ‘matitime gi fluviale pentru judecarea cauzelor prevazute de lege. 4) Tribunalele militare, functioneaza in numir de 4: in municipiile Bucuresti, lasi, Cluj- Napoca gi Timisoara, 5) Tribunalele militare teritoriale- existi o singurd instant de acest fel: Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti 6) Curtea Militar’ de Apel - exist o singura instanga de acest fel: Curtea Militard de Apel Bucuresti 7) inalta Curte de Casatie si Justitie- instanti unicd si superioari tuturor instanfelor din Romania gi are ca atributii suplimentare gi interpretarea si aplicarea unitard a legilor. Compunerea completelor de judecatciComplet de judecati- numarul de judecatori care participa la judecarea unor cauze penale int-un anumit stadiu (prima instan i, apel, recurs), la solutionarea acesteia si care in urma deliberarii pronunta hotarari judecatoresti. Conform art. 54 din Legea 304/204 cauzele date, potrivit legii, in competenta de Prima instanti a judecdtoriei, tribunalului si curtii de apel se judecd in complet format dintr-un judecitor, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale (complete alcatuite dintr-un judecator si doi asistenti judiciari). Apelurile se judecd in complet format din 2 judecdtori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel, in cazul completului format din 2 judecatori, dacd acestia nu ajung la un acord asupra hotirdrii ce urmeazi a se pronunta, procesul se judecd din nou in complet de divergenfa, in conditiile legii. Completul de divergent se constituie prin includerea, in completul de judecati, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecdtorului din planificarea de permanent. Completul de judecati trebuie si riména acelasi in tot cursul judecdrii cauzei, iar cand acest Iucru nu este posibil completul se poate schimba pind la inceperea dezbaterilor. Dupi inceperea dezbaterilor orice schimbare interveniti in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor, cu sanctiunea nulititii absolute a hotiratii. Ministerul Public = conform art. 131 al. 1 din Consituie, in activitatea judiciard, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale socictatii, apara ordinea de drept, precum gi drepturile si libertitile cetifenilor. - conform art. 62 din Legea 302/2004 Ministerul Public isi exerci atributiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langé {nalta Curte de Casatie si Justitie. Procurotii igi desfiigoara activitatea potrivit princi lor legalitagi, impartial controlului ierathic, sub autoritatea ministrului justitiei, in conditile legii. Procurorii igi exercit’ functiile in conformitate cu legea, respect si protejeazi demnitatea umand gi apiri drepturile persoanei iar parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum gi cu celelalte autoritati publice.Conform art. 63 din Legea 302/2004 atributiile pe care Ministerul Public le exercita sunt: a) efectueazi urmiirea penala in cazurile gi in conditiile previizute de lege i participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce si supravegheazi activitatea de cercetare penal a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala; ¢) sesizeaza instantele judecitoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legiis 4) exerciti actiunea civil’, in cazurile previzute de lege; ©) participa, in conditiile legi, la sedintele de judecaté; £) exercitd calle de atac impotriva hotdrdrilor judecitoresti, in conditille prevazute de lege; 8) apird drepturile si interescle legitime ale minorilor, ale persoanclor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditile legiis h) actioneazi pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitard a politicii penale a statuluis i) studiazd cauzele care genereazi sau favorizeazi criminalitatea, elaboreaza si prezint& ministrului justitiei propuneri in vederea eliminirii acestora, precum si pentra perfectionarea legislatiei in domeniu; j) verificd respectarea legii la locurile de detinere preventivi exerciti orice alte atributii prevazute de lege. Organele de cercetare penalit Conform art. 200 Cod proc pen., obiectul activititii de urmirire penal’ este sréngerea probelor necesare cu privire la existen{a infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea rispunderii acestora pentru a se stabili daci este cazul sau nu sa se dispund trimiterea in judecata, Conform art. 201 Cod proc. pen. urmarirea penal se efectueaz’ de citre procurori gi de citre organele de cercetare penal, care sunt organe de cercetare ale politici judiciare si organe de cercetare speciale, in categoria organelor de cercetare ale politici judiciare sunt inclusi lucritori specializati ai Ministerului Administratiei si Inteelor, desemnaji nominal de ministruladminsitratiei si intemelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langi Inalta Curte de Casatie si Justitie gi acestea igi desffigoarl activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe Manga inalta Curte de Casatie si Justitie. Retragerea avizului conform are drept consecinta incetarea calitatii de lucritor in politia judiciara, Art. 207 Cod procedura penali - organele de cercetare ale politiei judiciare efectueazi cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este dati in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare penala. Art, 208 Cod procedurit penalit reglementeaz activitatea organelor de cercetare special, pentru anumite categorii de infractiuni. Organele de politie judiciard isi desfisoara activitatea in mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea si controlul nemijlocit al procurorului acestea fiind, obligate si aduca la indeplinire toate dispozitiile. 3. PARTILE iN PROCESUL PENAL 1. Nofiune Potivit art. 23 si 24 Cod proc. pen. partile in procesul penal sunt : inculpatul, partea vatdmat, partea civild, partea responsabila civilmente. Pirtile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturi si obligatii ce izvorise in mod direct din exercitarea actiunii penale si a actiunii civile in cadrul procesului penal. Pozitia partilor este dati de cele doua laturi ale procesului penal: in latura penal sunt inculpatul si partea vatimati, iar in latura civild partea civil si partea responsabila civilmente. Ceea ce deosebeste pirtile de celelalte persoane participante Ia proces este faptul ca ele au un interes propriu in rezolvarea cauzei penale gi pot efectua acte procesuale alituri de organele judiciare (de ex. constituirea ca parte vatimat sau ca parte civil’, dectararea cdi de atac) 2. invinuitulFaptuitorul - este persoana care a sivarsit 0 fapta si fata de care se desfaigoard o activitate procesualii dar f%rd ca urmarirea penalii si fie inceputd. Invinuitul — este acea persoani fati de care se efectueazi urmitrirea penal, deci aceasta calitate subzista odata cu inceperea urmaririi penale si cat timp nu a fost pusd in miscare actiunea penal impottiva sa. Acesta nu este parte in procesul penal, dar este subiect procesual cu drepturi (de ex. dreptul de a nu face nicio declarat dreptul de fi incunostiintat despre fapti si incadrarea juridicd a acesteia, dreptul de a-si proba nevinovatia, dreptul de a propune si administra probe etc.) si obligatii (de ex. poate fi supus la masuri preventive, m&suri asiguritorii, etc.) 3. Inculpatal - art, 23 Cod proc. pen.- este persoana impotriva creia s-a pus in migcare actiunea penala. ~ este parte in procesul penal; ~ are drepturi (de ex. de a lua cunostinta de dosarul cauzei pe tot timpul judeciti de a formula cereri, exceptii, de a pune concluzii; de a primi odata cu citafia gi copie de pe actul de sesizare dacii este arestat; de a propune probe noi; de a participa la judecata, de a ariita tot ceea stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, de a pune intrebi i coinculpatilor; de a adresa intrebiri martorilor, expertilor, cu ocazia ascultarii acestora; de a i se acorda ultimul cuvant; de a folosi caile de atac, etc.) si obligatii (si se prezinte personal in fata organclor judiciare ori de cate ori este chemat; si suporte misurile de constringere procesuali dispuse impotriva sa; si respecte ordinea si solemnitatea sedintei de judecati, ete.) Dacii actiunea penald se stinge prin tragerea la raspundere penalii a celui vinovat prin condamnarea definitiva a inculpatului, pozitia procesuala de inculpat este inlocuita cu cea de condamnat, Astfel, condamnatul nu este parte in proces ci este subiect al unui raport juridic de drept executional. 4, Partea vitimati- art, 24 Cod proc. pen.- ypersoana care a suferit prin fapta penali o vatimare fizied, moral, material dacii participa in procesul penal”, Se face deosebire intre persoana vitématd, cea care a suferit un prejudiciu prin sivargirea infractiunii si partea vitdmatd, persoana vatimati care participa 1a procesul penal.Dacd partea vatimati exerciti si actiunea civild in cadrul procesului penal ea capiti si calitatea de parte civil, Dacd persoana vatdmati nu se constituie parte civila sau nu participa la proces ca parte vatdmati ea poate fi ascultat’ ca martor, conform art. 82 Cod proc. pen. Organul de urmarire penal instanta de judecati au obligatia de a chema persoana care a suferit o vatimare prin infractiune si de a-i pune in vedere ci poate participa in proces ca parte vatimata iar daci a suferit o pagub’ materiala sau o daund ‘morala se poate constitui parte civil. Partea vatimat, atunci cénd participa la procesul penal, are 0 serie de drepturi ( de ex. s& formuleze cereri, si pun’ concluzii, si ridice exceptii, si declare apel sau recurs ete.) gi potrivit art. 174 alin. 1 Cod proc.pen. poate fi intotdeauna reprezentaté, iar in situatiile cdnd partea vatdmata este minor, acesta isi exercita drepturile in conditiile legale de asistare si reprezentare. Partea vatimati are si obligafii, de ex. sesizarea unor aspecte conforme cu realitatea, in caz contrar putand fi sdvargita infractiunea de denuntare calomnioasa, si respecte ordinea si solemnitatea gedintei de judecata, etc. Partea vitimati exerciti un drept personal, astfel inedt in eaz de deces ea nu poate fi inlocuita. 5. Partea civi Persoana vatimat care exerciti actiunea civili in cadrul procesului penal se numeste parte civild - art, 24 alin, 2 Cod proc.pen. Actiunea civila are ca obiect tragerea la rispundere civili a inculpatului, precum si a parti responsabile civilmente si poate fi aliturata actiunii penale, prin constituirea persoanei vatimate ca parte civild — art. 14 alin, 1 si 2 Cod proc.pen. De asemenea, conform art. 14 alin. 5 Cod proc.pen., actiunea civil poate avea ca obiect si tragerea Ia rispundere civil pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile. Avantajele constituirit ca parte civild in procesul penal sunt: - rapiditatea obtinerii despagubirilor civile; - administrarea mai rapida a probelor; - _ scutirea de tax de timbru.Dobndirea calitatii de parte civilé trebuie si indeplineasc’ dows conditii si anume: + existenta unui prejudiciu cauzat prin infractiune. Actiunea civili va fi admisibilé in procesul penal ori de cate ori prejudiciul material a fost produs prin infractiune sau prin acelasi complex cauzal indivizibil in care este integratd gi infractiunea (ex. sofia vietimei unei infractiuni de omor, persoanele care au suportat cheltuieli cu inmormantarea acesteia). 4 a persoanei vitimate pentru a fi despigubitd in procesul penal. - manifestarea de voing Pourivit art. 15 alin. 2 Cod proc.pen, constituirea ca parte civil se poate face in cursul urmatirii penale, precum gi in fata instanfei de judecata pani la citirea actului de sesizare. Excepfie de la aceasti regula cu privire la momentul limiti de constituire ca parte ci li 0 constituie situatia in care inculpatul accepta o astfel de constituire tardiva. Constituirea ca parte civild se poate face atat printr-o cerere scrisi cat $i printr-o cerere oral, consemnati intr-un proces verbal de organul de urmarire penala sau intr-o incheiere de sedinta de instanja de judecati sau prin orice alti manifestare de vointi a pirtii vatamate, Existd situatii cind actiunea civila se porneste si se exerciti din oficiu, respectiv, potrivit art. 17 alin, 1 Cod proc.pen., actiunea civila se pomeste si se exercit& din oficiu, cfnd cel vatimat este 0 persoand lipsiti de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa. Ori de cate oi, actiunea civil se porneste si se exercita din oficiu, procurorul, cénd participa la judecati, este obligat si sustind interesele civile ale persoanei respective, chiar daca aceasta nu este constituita parte civild iar instanta este obligati si se pronunte din oficiu asupra repardrii pagubei si a daunei morale chiar daca partea vatimati nu este constituit& parte civil Pe parcursul procesului penal, partea civil& are obligagia de a respecta momentul limita prevazut pentru constituire, de a respecta ordinea desfiguririi activititilor procesuale, de ex. ordinea in care se acorda cuvantul in faza dezbaterilor. Ca si drepturi, partea {la trebuie si contribuie la dovedirea infractiunii care a produs prejudiciul si la stabilirea intinderii acestuia in vederea unei reparari integrale, prin solicitarea administririi de probe, si faci cereri, si adreseze memorii, plangeri, siridice except , iar in faza de judecati, se bucurd de aceleasi drepturi procesuale ca si cel clalte parti, ins numai in latura civili a cauzei, cum ar fi dreptul la apirare, la exercitarea cailor de atac. 6. Partea responsabilA civilmente Daca in domeniul dreptului penal rispunderea pentru fapta comisa este personal si nu pot fi sanetionate penale decat persoanele care au comis infractiuni, in dreptul civil insa, exist posibilitatea ca rispunderea pentru o anumitd faptd care a generat un anumit prejudiciu, s& revina si altor persoane decat cele care au comis fapta. Potrivit art. 24 alin. 3 Cod proc. pen., persoana chemati in procesul penal si rispund’ potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabild civilmente. Pot avea calitatea de parte responsabilé civilmente atdt persoanele fizice cat si persoanele juridice, conform dispozitiilor Codului Civil si a Legii 22/1969 : ~ _ p&rinfii pentru faptele ilicite sAvarsite de copiii lor minori; - comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate; ~ institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor; = persoanele care indeplinesc functii de conducere, precum gi orice alte persoane care s-au ficut vinovate de angajarea, trecerea sau menjinerea in functic a unui gestionar fara respectarea conditiilor legale de varsti, studii si stagiu, precum si a dispozitiilor referitoare la antecedentele penale ale acestuia; = persoanelor privitor la care s-a constatat, printr-o hotarire judecitoreasc’, faptul ci au dobandit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul public si ci le-au dobandit in afara obligatiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscdnd ci acesta gestioneazai astfel de bunuri; - persoanele care au constituit o garantie pentru gestionar. Constituirea ca parte responsabila civilmente poate avea loc prin: - introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente, la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fafa instantei de judecata pand la citireaactului de sesizare si ulterior acestui moment, doar ca urmare a acceptului acestei persoane. ~ interventia persoanei responsabile civilmente, la prima instant, pani la terminarea cercetitii judecitoresti, luand procedura din stadiul in care se aflé in momentul interventiei. jin cea ce priveste actiunea civild, persoana responsabila civilmente are toate repturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat si potrivit art, 174 alin, 1 Cod proc.pen. atunci cénd nu participa la proces, partea responsabilé civilmente poate fi teprezentata. 7. Apiritorul in procesul penal Calitatea de apérator in art. 24 pet. 2 din Constitutie se prevede cA, in tot cursul procesului, partile au dreptul si fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, Garantarea dreptului la aparare este instituiti ca principiu fundamental si reglementati in cuprinsul art, 6 Cod proc. pen. Spre deosebire de organele judiciare sau de pirti, apardtorul are in procesul penal © pozitie mai aparte in sensul cA el nu are in cauza un interes direct si nu actioneaza in nume propriu, ci in numele parti pe care o apiri. Acest lucru nu este de natura a-i conferi acestuia calitatea de parte in proces, nefiind inclus in cuptinsul art. 23-24 Cod proc.pen. Pottivit normelor procesuale, calitatea de aparator © poate avea numai un avocat care indeplineste conditiile cerute de lege pentru a exercita aceasta profesie, el avand 0 contributie important’ la solutionarea cauzei, ca unul dintre principalii participanti Ia procesul penal. Art. 12 din Legea nr. 51/1995, republicata, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, se arati c& poate fi membru al barourilor din Romania cel care ndeplineste urmatoarele condi - are exercitiul drepturilor civile gi polit ce - este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege; = nusse giseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate previzute de lege; + este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei; ulPrimirea in profesie se realizeazi numai in baza unui examen organizat de U.N.B.R,, cel putin anual si la nivel national. De regulé, la inceputul exercitirii profesiei, avocatul efectueazi in mod obligatoriu un stagiu de pregitire profesional cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar, dupa care va sustine examenul de definitivare respins de trei ori de la acest examen, va fi exclus din profesie, Pentru a deveni aparitor avocatul poate si fie ales, in mod liber, de parte sau iara in toate desemnat din oficiu, in aceasti ultima situatic baroul asigura asistenfa judi cazurile in cate apararea este obligatorie potrivit legii. Asistenta juridied Modalitat Legea 51/1995: je in care se poate realiza asistenta juridic sunt conform art. 3 din a) consultati si cereri cu caracter juridie; ) asistenta si reprezentare juridicd in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmirire penali, a autoritétilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publ ci gia executorilor judecitoresti, a organelor administrafiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legit; ©) redactarea de acte juridice, atestarea identitétii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; 4) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritaqi publice cu posibilitatea atestirii identitétii partilor, a continutului si a datei actelor incheiat ©) apirarea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoand romana sau straina; £) activititi de mediere; 2) activitati fiduciare desfigurate in conditiile Codului civil; h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale Ia sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a pittilor sociale sau a actiunilor societiilor astfel inregistrate; 12i) activitatile previizute la lit. g) silh) se pot desftigura in temeiul unui nou contract de sistent’ juridicd; J) orice mijloace si c&i proprii exercitirii dreptului de aparare, in conditile legii. Normele procesual penale dau posibilitatea fiectreia dintre parti de a-si face apirarea asa cum crede de cuviinti. Dac partea socoteste necesar are posibilitatea si cearii sprijinul unui avocat care prin calificarea profesionala si cunostintele sale juridice de specialitate, poate acorda asisten{i juridici care este 0 component a dreptului de apirare si consti in faptul c& aparatorul, prin participarea sa in cadrul procesului penal indrumi, sprijind si Kimuregte, sub toate aspectele procesuale, partea pe care o apara, folosind in acest scop toate mijloacele legale. in cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate si asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale, deci si dreptul de apirare (art. 6 alin. 2 si 4 Cod proceduri penal’) si au obligatia s& incunostinteze pe invinuit sau inculpat c& are dreptul de a fi asistat de un apirator in tot cursul urmatirii penale si al judecdtii, iar in conditiile si in cazurile prevazute de lege organele judiciare sunt obligate si ia misuri pentru asigurarea din oficiu a asistentei juridice. Folosirea dreptului de aparare este facultativa, in sensul cA pirtile sunt libere si hotdrasc dacd apeleazi la un apirator sau nu, cu excepfia cazurilor previzute de art. 171 ali . 2 si 3, asistenta juridie’ fiind obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este: - minor ~ internat fntr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ - retinut sau arestat, chiar in alta cauza = fafa de acesta a fost dispusi masura de siguranfa a internéii medicale saw obligarea la tratament medical + cand organul de urmitire penal sau instanfa apreciazi ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri previzute de lege. ~ in cursul judecaii, asistenta juridicd este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsiti pedeapsa detentiunii pe viaté sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. 13in toate cazurile enumerate mai sus dacd invinuitulsau inculpatul nu si-a ales un apirator, organele judiciare au obligatia si ia masuri pentru desemnarea unui aparitor oficiu, Potrivit art. 171 alin. 4! Cod proc.pen., in ipoteza in care asistenta juridica este obligatorie, dac& aparitorul ales absenteazi nejustificat Ia dou termene consecutive, dupa caz, la data stabilit’ pentru efectuarea unui act de urmarire penald sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, organul judiciar desemneazi un aparitor din oficiu care si-] inlocuiascé ea apirarii, in acordandu-i timpul necesar pentru preg cursul judecdtii, dupa inceperea dezbaterilor, termenul acordat nu poate fi mai mic de 3 zile. Delegatia apiritorului desemnat din oficiu inceteaz’ la prezentarea aparatorului ales. Atunci cfind la judecarea cauzei aparitorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 4', cauza se amani. Potrivit art. 173 alin. 3 Cod proc. pen., atunci cind instan{a apreciaz’ c& din anumite motive celelalte parti, respectiv partea vitimata, partea civild sau partea responsabili civilmente nu si-ar putea face singure apirarea, dispune din oficiu sau la cerere uarea masurilor pentru desemnarea unui aparator. in tot cursul judecitii aparatorul exercitd drepturile parti pe care o asisté, Drepturile si obligatiile apdirdtorului in conformitate cu prevederile art, 172, art. 173 Cod proc. pen., in cursul procesului penal aparitorul are urmatoarele drepturi: ~ in cursul urméririi penale, apardtorul invinuitului sau inculpatului are dreptul si asiste la efectuarea oricdrui act de urmarire penala si poate formula cereri $i depune memorii, Aceasti reglementare este aplicabila si in ceea ce priveste aparitorul parti art. 173 alin, 1 vatdmate, partii civile ori al partii responsabile civilmente, care, potrivi Cod procedura penal are dreptul de a asista la efectuarea oricdirui act de urmirire penal, poate formula cereri si poate depune coneluzii Lipsa aparitorului nu impiedica efectuarea actului de urmirire penal, dact exist dovada c& aparatorul a fost incunostinfat de data si ora efectuatii actului, 14Ori de cate ori asistenta juridica este obligatorie, organul de urmirire penal va asigura prezenta apiratorului la ascultarea inculpatului si dac& aparatorul este prezent se va face mentiune gi actul va fi semnat si de acesta, ~ dreptul celui retinut ori arestat si ia contact cu apiratorul siu, in conditii de confidentialitate, = daca in cursul urméririi penale, cererile apiritorului sunt respinse in total sau in Parte, acesta poate face plangere potrivit art. 275 alin. 1 Cod proc. pen. in situatiile prev. de art. 172 alin, 2, 4 Cod proc.pen., procurorul este obligat si rezolve plangerea in cel mult 48 de ore. ~ in cursul judecifii, apiritorul are dreptul si asistente pe inculpat, si exercite drepturile procesuale ale acestuia iar in cazul cand inculpatul este arestat, si ia contact cu acesta att. 172 alin. 7 Cod proc.pen. in cursul judeciii, aparatorul exerciti drepturile partii pe care o asist. Obligafiile aparitorului, in cursul procesului penal sunt: = asigurarea asistenfei juridice a invinuitului sau inculpatului iar pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penalai sau instan{a de judecat’ poate sesiza conducerea baroului de avocafi spre a lua misuri ~ art, 172 alin. ultim Cod proc.pen. - obligatia de a studia temeinic cauzele incredinjate; - obligatia de a se prezenta la fiecare termen stabilit de organele judiciare; - obligatia de a pleda cu respectarea ordinii i solemnitafii sedintei de judecati, ete, Notele de curs se completeaza cu bibliografia Bibliogratie Ghe. Mateut, Drept procesual penal, Vol. I, Il, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007 1. Neagu, Tratat de procedura penala, Partea generala, Partea speciala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013 I. Neagu, M. Damaschin, B. Micu, C. Nedelcu, Drept procesual penal, Mapa seminarii, Ed, Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2007 NN. Volonciu, Tratat de procedura penala, Partea generala, vol. I, Partea speciala, vol. Il Ed Paideca, Bucuresti, 1993 M, Udroiu, Procedura penala, Partea generala, Partea speciala, editia 3, Ed. CH Beck, 2013 15