— 4 — lui Arpad datina lor pigini, au jobagilor *) sii, e'au bucurat grozav de mult gi, dupa it aldimag gi au daruit cu diferite da- Turi pe cei cari le-au adus vestea bucuriei. Jar ducele Arpad gi frun- pentru acest motiv de bucurie, a facut, ca de sarbitoare, ‘un ospif, o siptimani intreaga, gi mai in fiecare zi se imbitan pen- tru fericita gi vesela intimplare. $i, dup ce au aflat despre toate aceste isprivi, ducele Arpad gi ai aii au pleeat din Zerensu gi agezat ogtirile langi fluviul Souiou, de Ia Tisa pind la raul Honrat *) XXII DESPRE VICTORIA LUI THOSU, ZOBOLSU $I TUHUTUM. Thoeu gi Zobolsu, precum gi Tuhutum, vizind ci Dumnezeu lea dat o mare vietorie gi ci au subjugat pentru domnul lor mai amulte popoare din fara aceea, s'au simgit foarte mindri fay de lo- ‘euitorii din acea regiune. $i, negisindu-se nimenea pe acolo, au ri- ‘mas mai multe zile, pani si intireascd cn obetacole puternice ho- tarele regatului. XXIV. DESPRE TARA ULTRASILVANA Si, winand aci mai mult vreme, Tuhutum, tatil Ini Horea, el un om giret, dupa ce a prins 0& afle dela locuitori despre buniitatea firii de dincolo de piduri, unde domnia o avea tun oarecare Blac Gelou*), a inceput si ofteze, daci n’ar putea cumva si dobéndeasei printr’o favoare din parte ducelui Arpad, Jara de dincolo de piduri, pentru sine gi pentru urmagii ski. Coen ce e'a gi intimplat, dupa aceea, intocmai. Cici ara Ultrasilvand ¢) urmagii lui Tubutum au stipinito pani in timpul regelui Stefan cel Sfant gi ar fi etipanit-o gi mai departe, daci Gyla cel Mic*) ar fi primit ai ce faci cregtin, impreuni cu coi doi fii ai sii Biuia*) 1) Tobagilor sii. Tn epoc wpadisni fobag insemna nobil 2) Honrat, ung. Hlernéd, fuvix ta regiunes Zips. 3) Un oarecare Black Gelou, ung. Gyalu. Duph fstoricii unguri numele de Gelou ar fi dorivat din numele fortireit Gyalu, din juderul Cluj. — E interesant de a constatz cf Anonymus nu ne spune ci ar fi glsit fn Ardesl populayfunt numirea de Transilvania, in loc de Ulrasilvanis. 5) Gyla cel Mic, ftul Iai Zombor, strinepotal lui Tubutur. 6) Biuia sau Bue, ung. Bolya. www.dacoromanica.ro— 5 — si Bucna*) gi n'ar fi lucrat mereu impotriva sfintului rege, dup cum se va arita in cele ce urmeazi, XXY. DESPRE PREVEDEREA LUI TURUTUM. Jar mai cus numitul Tubutum, om foarte previzitor, a trimis Pe un oareeare birbat giret, pe Ocmand’), tatil lui Opaforcus*) pentra ca, umblind pe ascuns, si se informeze despre calitatea gi fertilitatea pimdntului din Ultrasilvania gi ce fel de oameni sunt locuitorii de acolo gi daci ar fii cu putingé si ee rizboiasci eu Gaci Tuhutum voia si-gi cagtige si nume gi pimant, precum epun cutarii nogtri: tofi au cigtigat pimint gi au cipitat gi nume bun, Ce si mai spun? Cind tatil Ogmand, iscoada Iui Tuhutum, dnd tax- coale ca o vulpe, a vizut, pe cit poate si cuprind’ vederea omului, bunitatea gi rodnicia pimantului gi pe locuitorii sii, i-a plicut nespus de mult gi, in cca mai mare grabi, «'a intore Ja domnul iu $i, dupi ce a sosit, ica vorbit multe domnului eiu des pre bunittatea acelei sari: ci piimintul acela ¢ udat de cele mai bune rauri, al ciror nume gi folos le-a amintit pe rind, cA din ni- sipull lor se culege aur, cd aurul din acea jari este cel mai bun aur, 8 de acolo se scoate sare gi materii sirate gi ef locuitorii din acea Jari sunt cei mai nevoiasi oameni din toati lumea. Fiinded sunt Blachi gi Sclavi cari nu au alte arme decdt arcuri gi sigesi si du- ecle lor Geleou € putin statornic gi n'are ostagi buni imprejurul du gi n’ar indrdzni si se impotriveascd curajului Ungurilor, fiindes suferi multe neajunsuri din partes Cumanilor si a Pecenegilor *). XXVL CUM S’AU DUS IN CONTRA LUI GELU. Atunei Tuhutum aflind despre bunitatea acelei Yiri, gi-a t mis soli la ducele Arpad, ea si-i dea voie oi se duced dincolo de pi- duri si ce Iupte impotriva lui Gelou, Dueele Arpad insi, dupi cons fituirea avuti, a liudat propunerea Jui Tuhutum gi i-a dat voie si meargi dincolo de piduri «i ee lupte impotriva Ini Gelou. Afland 1) Buena ung. Bouyha. 2) Ogmand, ung. Agmand. 3) Opaforcos, ung. Apaferk: 4) Cumoni si Picenari, In timpul compunerii cronicii lui Anonymus, Cu ‘manil, ea gi Pecenegii, (Kunok, Beseny6k), erau atebiliti in Ungaria sy de sigur, vor fi instiit in detrimental localnicile. www.dacoromanica.ro— 6 — aceasta dela solul ciu, Tuhutum a fient pregitiri eu ostagii aii gi, dupi ce gia Misat tovarigii acolo, a pleeat peste piduri, spre ri- sirit, in contra lui Gelou, ducele Blachilor. Iar Gelou, ducele ultr tilvan, auzind despre venirea Iii, trins oastea gi a pornit ci lare, in cea mai mare fugi, inaintea lui, pentra ca sicl opreasci la porjile Mezegului. Dar Tuhutum, stribitind pidurea intr’o singuri ai, a sosit Ia raul Almag*). Atunci ambele armate au ajuns fai in fad, gisindu-se cagii sii, voia si XXVIL DESPRE MOARTEA LUI GELU. Jar ffcindu-se dimineasi, inainte de aurori, Tuhutum gi-a imparjit armata in douk pirfi gi a doua jumitate a trimie-o ceva ‘mai sus, pentruca, trecdnd peste riu, fri ai afle soldasii Ini Gelou, #% inceapi lupta, dupi cum s'a gi intimplat. $i fiindei trecerea le-a fost ugoari, ambele linii au ajuns deodati la Tupta. $i sau luptat intre ei eu invergunare; dar ostagii ducelui Gelou au fost biruigi si mulgi dintre ei omorai gi inci gi mai mulji facuji prizonieri. Cand a vinut aceasta ducele Celou, oa skegi srape vinta, a Inat Ta fy ‘eu putini din ai sli. $i pe cind fagea gribit spre fortinreaya ea, tuati lingi fluviul Zomus, soldafii Ini Tahutum, urmirindul in fuga mare, au omorat pe Gelou ling riul Copus*). Atunei loci acelei jiri, vizind moartea domnului lor, de buni voie, dind mina, gia ales ca domn pe Tubutum, tatil lui Horea. $i, in localitatea ce se chiami Esculeu*), din ziua aceea localitatea aceasta poarté numele de Esculeu, acolo au fcut jurdméntol. Iar Tuhutum, din ziua aceea, a stipanit Jara in pace gi in fericire gi urmasii Ini au st&panito pani in timpul regelui Stefan cel Sfant. Iar Tuhutam a dat nastere Ini Horea, Horea a dat nagtere lui Geula gi Zubor*). Geula a avut doui fete, din- tre cari una se chema Caroldu si cealalti Sarolin*). Sarolt a foot mama regelui Stefan cel Sfant. Jar Zumbor a dat nagtere Tui Geula tre ele numai raul. Iar ducele Gelou, eu ar- oprease’ acolo. au Snticit cuvintul prin jurimant. finde’ 1) Almas, ung. Almés, un fluent st Someqului 2) Copus, ung. Kapus, Cipuyul, un afluent al Somepului. 3) Esculeu, ung. Eskills, localitate in apropierea Clajului, Vorba Esculeu ar veni de Ia ung. eskiidni, a jure. 4) Zubor, ung. Zobor. 5) Coroldu si Sarolt. DupX filologii unguri, in Caroldu em avea ture. ‘kare negra sl in Serolt tare. sari, alb. Cf. V. Motogna, Anonymus ie erofia ungureascé mai now’, in Rev. ist, KIT, a. 1927, 6) Zombor, ung. Zombor. www.dacoromanica.ro— or — cel Mic, tatil Ini Bue gi Buene, in timpul ciruia regele Stefan cel Sfant a subjugat jara Ultrasilvani, Pe Geula chiar ba dus legat in Ungaria gi-a finut in inchisoare toutd vieaa, fiindek era pigin gi n'a voit ei se ineregtineze gi Iucra impotriva regelui Stefan cel Sfint, cu toate ct ia fost rudi dupi mami. XXVIII DESPRE DUCELE MENUMOROUT. Jar Tosu gi Zoboleu, cigtigand victoria, s'au intors la duede Ar. pad, dupi ce eubjugasera intregul popor dela fluviul Zomus pink la Gris gi nimenea n'a indrimit sisi ridice mina impotriva lor. $i chiar Monumerout, ducele lor, mai mult se pregitea de drum, 4 mearga in Grecia, decét si vind impotriva lor. $i pleednd de a colo, s'au coborit pe ling un oarecare riu, numit Humusouer *) gi au aiuns pini le rovina Zerep +). $i plecdnd de aci au ajuns pani la Zeguholmu*) gi aci au voit si treacd peste Crig ea ei dea lupta cu Menumorout, dar sosind soldafii lui Menumorout le-au impedicat trecerea. Plecind apoi de aici au mers cilari o zi intreagi gi gi-au agezat tabara Langa un deal mic, si de aci pornind calan pe Tanga réul Tarn‘), au ajuns la Tisa, $i in portul Drugma*), au trecut peste fluviul Tisa, unde din bunitatea lui Arpad a edgtigat mult pimint pentru un oare care ostag cuman, cu numele Huhot®), ai clrui urmagi fl stipinese pink astizi, XXIX. DESPRE INTOARCEREA LOR. Pe cind treceau cu plutele peste fluviul Tisa, au trimis ina- inte soli la dncele Arpad ea si-i anunje bucuria scipirii ?). Acegtia cand au sosit la ducele Arpad gi tau vestit ci Zobolsu gi Tosu 'au intore eu armata einitogi gi teferi gi ci vadul Drugma Iau treeut cu tofii, ducele Arpad aflind ci Tosu gi Zobolou e'au intors cu toate 1) Humusouer veai note ¢. XXI, 1 2)Zerep, vung. Suerepsir, Iutum Zerepy i 3) Zeguholmu, ung. Seeghalom, ling Cris. 4) Tura, ung. Tar, un fluviu, afluent al Crijulul. Numele foarte rispindit in Givile slave arati Gf origine kui slavs, ef. Moér, op. eit. p. 444 5) Drugme, ung. Dorogma, un vad peste Tiss. 6) Huhot, ung. Ohat, numele unui soldat cuman. 1 Bucuria sedpitrit. Din acest pasijiu, precum si din altele ale cronicet Anonimului, rezulti cf Ungurii n'eu ocupat tara fri lupte. Ei au cucerito en armele, judetul Bihor. 7 www.dacoromanica.ro