Dyer 3-2 Diploma Cavalerilor loaniti 1247, in Documenta Romaniae Historica. Seria 8. Tara Romdneascé, vol. |, Bucuresti, 1966 in numele Sfintei Treimi, una si nedespartit8, amin. Bela, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, Ramei, Serbiei, Galiiei, Lodomeriei gi Cumaniei de-a pururi. Este o cerintS a inaltimiiregesti 8 o datorie a mérimiicelor de sus, mai presus de toate, s8 vegheze cu atat mai mult la sporirea numarului supusilor, cu cét slava lor se inalt mai ales prin multimea poporulul supus, cacise stie indeosebi puterea, pacea si siguranta tuturor regilor si regatelor se intemeiazd pe taria acestora. $incd se mai adaugé pentru o parte fir insemnstate din purtarea de grija a regelui ca s8- priveasc cu mai multa blandefe gi sii daruiasc8 cu mai mari binefaceri pe acestia prin care se 1ndBjduieste c& se vaisca giin lumea aceasta folos [mai bogat] si cd regele tuturor regitor va fi mai cucernic liudat. Agadar, ménati de acest gind, dupa oindelunga sfatuire cu fruntagi si baronii regatului nostru, ne-am oprit la aceast3 hotarare, luata dimpreund cu venerabilul barbat Rembald, marele perceptor al caselor ospitalierlor din lerusalim, din partile de dincolo de mare, cu privire la repopularea regatulul, care prin navalirea duymanoasa a neamului numit tatari a indurat mare pagub8, atat prin pierderea innumele casei ospitalierilor, sa indatorat de bund vole, pe bunurilor cat si prin uciderea locuitorilor, c8 deoarece acel perceptor, sine si casa ospitalierilor sia arme pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apsrarii credintei crestine, potrivt cu actul scris mai os, ¢ se supuns sla celelalte indatoriri ce se vor arta indats tn aceasta scrisoare, 1 dim siti daruim lui, g prin dansul umitei case, intreaga fara a Severinului impreuna cu munti ce tin de ea gi cu toate celelalte ce atérn de ea, precum gi cnezatele lui loan acestia si pana acum. Totusi le dm] in aga fe, incat jumatate din toate foloasele si veniturile gi slujbele din intreaga tard a Severinului, amintita mai sus, din cnezatele numite mai sus s& 0 pastrém pe seama noastré si a urmasilor nostri, cealaltd jumatate ‘Sznd in folosul casei pomenite mai sus, afard de bisericile clidite gi cele ce se vor cladi in toate tarile sus-zise, din veniturile cBrora ‘hy pastram nimic pe seama noastré — rémanénd totusi neatinse cinstea gi drepturile arhiepiscopilor si episcopiilor, pe care stie cB le au -lasnd deoparte si toate morile dintre hotarele tarilor amintte, atat cele cladite cat gice se vor clidi- in afard de cele din tara -arcag pana la raul Olt, afard de pamantul cnezatului voievodului Litovoi, pe care illésm roménilor aga cum Lau stapanit tLitua ~ precum gi toate clidirile si semansturile ficute pe cheltuialafratilor zisei case, si fanetele si pagunile pentru vitele golle lor, si pescarile de la Dundre si iazurile de la Celei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra gia lor. $i mai ingéduim ca jumstate din veniturile i foloasele ce se vor strange pe seama regelul dela romani ce locuiesc in tara Litua ~ in afar8 de fara Hategulul cu \infrangerea si pedepsirea atacurilor ce ni sar aduce cele ce tin de dansa ~ sé le culeag sus-zisa cas. Mai voim intru apSrarea fri de cétre strdini, iar din partea lor sprijn si ajutor, pe cAt le va sta in putints. Pe Langa acestea, din sarea ce le-am ingSduit ,s8 duc in chip indestulator spre folosina acestet tariia partilor dinspre Bulgaria, Grecia gi Cumania, din orice ocné din Transilvania de unde vor putea mai usor s8 0 scoata cu cheltuiala dimpreuna a noastra gia lor, fard atingerea intru nimic a dreptului episcopal; tot astfel acea vreme, jumstate are vor umbla acolo din vointa regelui si hotararea perceptorului acestei case, ce va fiin slubi sidin bani © pstr’m pe seama noastré, precum s-a mai spus mai sus gi despre cealaltéjumdtate avand a fiindreptat’ spre folosul zisel case, {r8 atingerea drepturilor bisericilor. De asemenea randuielile pe care ce va fi hirdzt zisa cas8 a nobillor si altor venind din alte lor judecatore parts loculasca in tinuturile amintite, atat in privinta libert8ti lor cdt sia judecatilor si hota impotriva acelora, le vom incuviinta si intari far8 atingerea parti noastre din folosintele iesind de acolo — cu acest adaos, cde se va rosti osénd& [intr-o pricin8] varsare de sange impotriva mai marilor tri [aceleia] gi se vor simti nedreptatiti s8 poatd face apel la curtea noastra, Mai adéugém 4 dac’ ar veni vreo oaste asupra regatului nostru — lucru de care c& ne fereasci Dumnezeu~a cincea parte din ostagiitarii amintite sa fie datori a veni in oastea noastra gia porni la rézboi pentru apararea t&rii noastre. lar dacd vom indrepta oastea spre Bulgaria, Grecia, si Cumania, va purcede a treia din ceiin stare a merge la razboi, prada de rzboi, atat din cea migcdtoare cat si din cea nemigctoare, numita casts va primi partea sa dup numérul ostasilor din fara Severinului precum si armele lor. Pe langé aceasta, am daruit amintitului perceptor si printr-insul casei ospitalierilor toata Cumania, de la rdul Ol, 3 muntii Transilvaniei, sub aceleagi indatoriri ce sunt aratate mai sus cu privire la tara Severinului —in afard de tara lui Seneslau, ‘oievodul roménilor, pe care le-am lisat-o acelora, aga cum au stpanit- gi pang acum - sIintru totul sub toate acele indatoriri ce sunt ardtate mal sus cu privire la fara Litua. Ins nu vrem s& trecem cu vederea acest lucru, cd de la intrarea [in stépanire] a des- pomenitilor frai, timp de douszeci si cinci de ani, numita casa va strange toate veniturile tii Cumaniet in intregime, afard de celedin sus numita tard a lui Seneslau, din care vor avea numai jumatate din venitur i foloase. lar de atunci incolo, jumatate din toate veniturile, foloasele, slujbele incuviintate si urate de inaltimea regala vor fi platite visteriel regale de ctre fratii acelei case, aga fel ca, din cinciin cinci ani, trimisul nostru osebit si fie dator a socotit veniturile, foloasele g slujbele ce vin de acolo. lar cheltuielile ce se vor face cu paza cetatilor sau Intarturilortrebuie s& se poarte impreund cu noi sl acel frat n afara de alte conditi din partea noastrd si exceptii din partea ospitalerilor, privind tara Cumaniei, ca de pilda cele privind biserici, mori gi toate celelalte care sau arStat fiecare in parte in legatura cu Severinul. La ridicarea cetatilor in amintita tard a Cumaniei precum ila apérarea Cumaniel ‘impotriva oricdror dusmani, vom stain ajutorul fratilor cu sfatul si cu privirea, cdnd va fi nevoie gi cdnd vom fi chemati de acesti frat, mergand chiar in persoans dacé nu vom fi opriti de alte piedici. Le mai diruim lor un pamant de patru sute de pluguriin Feketig sau in alt loc in Transilvania si vom implini acest num&r unde vor crede a fi mai de folos numitilor frat, la intrarea tn tara Cumaniei sau in Severin, iar pentru aceasta danie vom da scrisoare deosebit3. In sfrsit, pentru ca aceasta casa a ospitalierilor s3-j noastre sal ei, :am daruit cetatea Scandona, de la oat aduce cu mai mare usurinté pe mare ceea ce iva trebui spre folosul ta mare, cu toate cele ce tin de ea $i folosintele sale, asa cum a stépénit prealubitul nostru frate de fericit8 amintire, regele Coloman, aga cum se stie c& tin de aceasta mosie, fard a se atinge de drepturile bisericilor din ele. Pe lang acestea, am daruit sus-numitflor fraji pimantul Woyla, ce se afla lang Dunare, nu departe de Semlin, pamant pe care Fam scos de sub atarnarea cetatil Caras, ‘impreund cu toate foloasele gi cele ce tin de el, aga cum /.a stapanit ca bun de veci Nicolae, fratele ui Ugolin. lar des-numitul perceptor, pentru daniile noastre pe care le facem sau le-am facut din prcinile de mai jos amintite, -@legat limpede si deslusit in ‘humele zisei case sia armele impotriva tuturor paganilor de orice neam ar fi, precum s!impotriva bulgarilor, si chiar impotriva altor schismaticl dacd ar Incerca s8 ndvaleasca tn regat sau in hotarele regatului [si] s8 aducd indata in regatul nostru, spre slujba westrati cu arme ostagesti sical. Dar, Impotriva unel osti crestine, ce vor oastra sia regatului nostru o sutd de frati bine si potriv voi s8 patrunda in regatul nostru, s-a legat in numele caset s8 dea cinci zeci de frati inarmati, spre paza gi apararea cetitilor si intariturilor de la hotare, precum sunt Pojon, Moson, Sopron, Cetatea de fier, Cetatea Nous, si chiar mai putin, oriunde va voi regele, s&i ageze, gi gaizect [de frat! inarmati] mpotriva tatarlor, daca s-ar intampla ca acestia s3 intre in regatul nostru, de careucru sa ne fereascd Durnezeu; tuturor acestora, cata vreme sunt in paza cetatilor si intariturilor, lise vor plati cele trebuincioase din veniturile regale, $-a mai addugat in numele casei ca perceptorul sau magistrul, care va fitrimis de peste mare sau din alt loc pentru cérmuirea caselor in fiinga atunc! in regatul nostru, va fi dator la sosirea sa s8 fagadulascd, jurdnd dupa datina ordinului su, ru totul credinta regelui i regatului, si atat el cat gi ai sai vor tine ard ingelaciune toate gi fiecare din cele A pune si se pastrez: spuse mai sus, si cS va avea grid si se va stradui s8 impoporeze nu numai tinuturi, dar gi alte tinuturi ale regatului nostru, gi c& nuvi si pe sagil teutoni din regatul nostru, s3 se ageze in tinuturile sus- / -a primit de perceptor, in numele amintitei case 8, va primi pe téranii din regatul nostru de orice stare si neam ar amintite, decdt cu o ingéduint’ regeasc’ osebits. S-a mai adugat de nol, acd s-ar intampla ca cele de mai sus sau vreunele sau ceva din cele la care s-a legat si s-aindatorat casa sus ~pomenitului perceptor sau magistrat s nu fie tinute in seama de aceasta sau de alt perceptor sau magistrat pe atunci in slujba, si dupa a treia rmarele magistru de peste mare, incunostintat dupa cum se cuvine din punere in vedere solemn nu s-aringrij de indreptare ~ partea regelui de acest lucru, inca s-ar indrepta timp de un an de la facerea incunostinfarii cea ce s-a trecut cu vederea sau nu sa implinit de catre zisul perceptor sau magistru in slujba in acel timp — atunci judecata regeasca va primi o despagubire sau pedeapsa asupra acelora prin luarea din veniturile lor sau in at chip, potrivit bunului plac al vointei sale, dup’ marimea si felul gregelit. Agadar, pentru ca toate gi fiecare din cele ctite inaintea noastr& sia nobillor nostri - si pe care noi, dandurle credinta siintinzand dreapta noastra regala, am fagaduit sé le pazim neatinse si sé punem sd se pzeascé cat timp vor dainui indatoririle luate din partea sus- Zisel case ~ s8 dobandeasca puterea unelintaririvesnice, intrucat tine de noi, am dat scrisoarea de fata intdrits cu bula noastr’ de 2ur, s1am poruncit ca numitul perceptor, in numele amintitei case a ospitalierilor,s8 fie pus in stépanirea de fapt a celor de mai sus, in temeiul autoritti regale, de catre iubitul si credinciosul nostru Achile, prepozitul de Alba, vicecancelarul curt noastre. In anul dela intruparea Domnului o mie dous sute patruzect si sapte, in a patra 2iinainte de nonele lu lune, in anul domniet noastre al doisprezecelea.