Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Istoriografie Universala Partea 2 PDF

    Uploaded by

    Roxana Arhire
    14 views55 pages

    Original Title

    Istoriografie_universala_partea_2.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views55 pages

    Istoriografie Universala Partea 2 PDF

    Uploaded by

    Roxana Arhire

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 55
    istoric, dar toate pot si fe considerate surse ale istoriografici evreiegti, Primul text care ‘acoperd perioada de la Geneza la Regi include legende preistorice. In esentA structurarca acestor legende si mituri ale religii tribale isi pistreaza insemnatatea lor De amintit a in structurarea Biblieiintervin Javisti care redacteaza o noua compilatie a istoriei patrarhilor cu diferite variante locale ce includ perioada nomad reprezentind 0 varsté prejahvisticd, Exegeza considera c& numele ui Jahve apare in istoria nationala dup’ pericada nomads, in timpul cuceriii gia asezdrii, Este vremea lui Moise cénd la inspiratia divind el ii conduce pe evreii din Egipt. in aceast& perioada se contureazi credinta intr-o divinitate unica, Jabve care conduce si comunic& prin viziuni. Astfl, zeitiile locale sunt inlocuite prin opera Javistilor. Pentateuchul a suferitredacti succesive in exilul babilonian sau in perioada persana cand se realizeaz3 cea mai importanta contributie care furnizeaz cadrul istoriei de care dispunem astazi. Potrivit cunoasterii actuale evreii au transmis posteritati o naratiune care a inlocuit cogonia cu etnogenia, asociind procesului storie un Dumnezeu gi ca atare o tending’ spre Universal, Traditia a fost preluat de crestinism ca bazi a teologiei si ca fundament al cronologiei Bibliografie 1, Bames, H., E, A Hirtory of Historical Writing, New York, 1963, p, 12-25 Povesnrle Exyptulus antic, Prefaj traducere, note de Constantin Daniel i loan Acsaon Bucuresti 1977. Shotwell... 7. The Stor of enctent History, New York, 1961, p. 62-158 ‘Thompson, J.. W.,A Hisiory of Historical Wrinng, 1, p. 3-20 Istoriografia preherodotiana in istoria istoriografiei universale vechea istotiogratie greacd sau in alti termeni antecedentele preherodotiene ocupa un loc distinct. Iori istoriografiel sunt de acord si onstate cd parintele istoriei Herodot cu opera lui a fost precedat de incercaristorice care anungd istoriografia clasick greaca. Astizi este un loc comun constatarea ca reall spirit istoric s-a ndscut odati cu rézboaiele medice, intr-un moment cnd Grecia era amenintaté si fie subjugats de persi. O interpretare hegeliana, ce apartine lui Frangois Chatelet, find exprimata tntr-o lucrare intitulata La naissance de histoire, considera 4 impactul persan a determinat aparitia spirituluiistoric © cercetare, in acord cu rezultatele la care a ajuns exegeza istoriogratii antic, azul clasicistei Jaqueline de Romilly a avansat idea potrivit cireia Herodot a fost precedat de Hecateu din Milet a ctrai opera ni s-a transmis doar fragmentar. Astizi este 0 evidenté ca Herodot, socoti parintele istoriei de Cicero, a fost precedat de proza istoric’ a logograflor care au anunfat prin screrle lor istoriografiaclasicd greacd, Chiar daca razboaiele medice fu avut un rol in afirmarea spiritului istoric, confruntarea dintre greci si barbari a deinut ‘un ol catalitc si nu determinant, Potrvit unei concepfi care impartaseste idea procesualitii jstorice, sursa istoriografei clasice grecesti trebuie vizutd in raport cu durataistorica, cu durata lungi, fiind un proces istorie Ca atare, urmeazd si cercetim antecedentele pentru a vedea cum s-a constitu {storiografia clsic& greac’, Un loc il dejin poemele homerice, Hiada cate in opinia cercetitorilor §-a intemeiat pe evenimente reale, contindnd cea dintai relatare a trecutului grec gi cea dint mentine a noyiuni de istore.Alsturi de Homer poste fi menfionat Hesiod prin poerele sale Muncisizile si Theogonia, ultima destinaté genezei grecilr, in timp ce Manci gi zile oferd o succesiune a varstelor (varsa de aur, argint, bronz gi fier). Astfe, Hesiod riméne unul care a incercat si lege prezentul de trecut, de inceputul fri pe calea ‘reptelor cronologice care sunt generate. El face pasul inainte prin care a incercat si ‘duck lumind in aprecierea distantei dintre perioada arhaicd gi cea legendara a istoriei ‘grecesti idee ce avea si fie reluata in lonia in secolului VI iCh. (Dionisie Pippidi) Reala istorie apare ina intr-o epoca de efervescenta creatoare, in lonia la interferenta intre civilizatii in Milt, intr-o colonie infloritoare unde camenii indrdzneti acumulasera ‘cunostinje geografice gi etnografice despre Orient unde s-au pregatit conditile afirmari istoriografii. Aici s-au agezat bazele cercetiri prin o pleiada de carturari care fac posibila, afirmarea istoriografei clasice. in randul acesteia se detascazé Hecateu care a trait in a doua jumBtate a secolului al VIi.Ch si in primi ani ai celui de a V-lea secol, A fost un om politic, un cl&tor in spajile orientale, a redactat o Descriere a pamantului (Periegeza) in care ainfétigat lumea cunoscuta, Mediterana Orientalé si Egiptul, regatul Persan, coloniile de la Marea Neagra. intr-o a doua opera, in Genealogii a oferit date despre istoria legendara agrecilor, de la rizboiul tian, pe temeiul generatilor El aduce insi prin opera lui afirmarca unui spirit critic care preludeaza viziunea lui Herodot. “Asifel grdieste Hecaraios milesiannd soriu aceste asa cum cit au fost cu adevaral; cdc spusele grecilor sunt multe si dup et Imi se pare bune si starneased rasul” Prin aceasta asertiune el afirma indoiala vis-a-vis de o traditie inrddacinata in mentaitatea colectiva, increderea in puterile propriului spirit, un curaj intelectual rezultat din experienta unei lumi grecesti in contact cu spatile asdritene si cu spirtul de cdutare Ca atare prin Hecateu istoria se afima, izvorat§ din contactul cu spati in care cunoasterea ficuse progrese, cu monumentele vechiului Egipt, cu fenicienit ce descoperiserdalfabetul pe care eleni il vor adapta, O eminenté clasicista Jaqueline de Romilly afirma ci Hecateus avea toate calitaite pentru a fi parintele istoriei gi se pare c& totusi nu a fost. Logografi,autori de proza, s-awincadrat prin preocuparie lor investigiri lumii persane in citi cunoscute sub numele de Persica prin Dionysios din Milet, Charon din Lampsacus. ‘Unul din acesti autori a fost si Hellanicus din Lesbos, posibil niscut in jurul anului 485 si care s-a scris oper in ultima treime a secolului V Ela fost un real om de stint, un prolific Autor, care a scris aproximativ 30 de fuer, poate unele dublete sau apocrife. Desigur, ere itografice in care a incercat si povesteasci miturile vechi ca istorie, cAutdnd totodata si lege vremurile eroice de prezent, Hellanicus 2 scts isd gi lucririetnografce referitoare la Grecia, la grile barbare, Egipt, Persia, Sctia, Lydia, Cipru, Fenicia, Posibil ch a scris 0 carte intitulaté Obiceiurile barbarilor, poate unele ititulate Persica, Egiptica. Arf scris o cronic& despre Atena in care a clutat s& sondeze trecutul indepartat Mai pot fi amintgi Cadmos din Milt (cca, $50), Dionysius din Milt care prin cdutarile lor pregatesc afirmarea lui Herodot. Ei marcheaz8 tranzita de la mit la istorie prin istoria local si @ spatilor invecinate, agezind temeiurile narafiuniiistorice. Ei s-au distins prin incercarea pe care o fac de a prezerva memoria trecutuli,iustrand relatia prezenttrecut, fapt ce it distanjeaza de istorici vechiului Egipt care afirma atitudinea prezent-vittor. Acesti logografireprezinta un preludiualistoriografiei clase grecestiincercnd prin operele lor de cercetare sf cunoascd istoria omului in spaju prin croncile cetatilor si genealogilor pe care le realizeaza lirgind cunoastereaistorici. Astel se explc8, prin aceste precedente, istoriografia clasicd greacd, Proza logograflor,izvorita din contactul Ioniei cu Oriental, cu marileexperiente ‘mane dominate de un sprit de clutare, a ofeit exemple pentru o novi investigare in aceleasi spati si totodata o metod critic, Pastrarea fiagmentar’, parcimonioasé adeseor, doar mume de autori si opere si nici acelea precise, fragmente putine la numar, unul relevant prin intermediul operei ui Herodot sunt de naturd s& arunce lumina asupra sersului parintelui istorii care apare in prelungirea unei remarcabile evolu in timp Bibliografie Bames, H,E.. 4 History of Historical Writing. New York. 1963. FlaceliereR,, Istome hterard a Grecietantice. Bucurest, 1970 Piatkowski A, Studi introducty, in Herodot, Jsior, vol 1, Bucuresti, 1998 Pippidi. D., Proza istored greacd, Bucuresti 1970, Tstoriografia clasica greaca I. Herodot Geneza istoriografiei clasice grecesti se plaseaz’ cronologie in sec V i.Ch. in cconditile create de evolutia Eladei prin contributile epocale ale lui Herodot si Tucidide Istoriografia greacd a fost preliminat de tentativele logografilor si mai cu seam de Hecateu din Milet, care cristalizase in scrietle sale trisiturile unui discurs istoric care poartd amprenta spirtului critic gi curiozitatea pentru lumea din afara Greciei, pentru spatial Orientului, prin calatoriile sale, Pentru aceste rafiuni Jacqueline de Romilly, distinsd clasicista, o autoritate stimiticd, in Histoire et historiens dans Vantiquité a tinut si remarce: “Eu gisese ed este extraondinar ci Hecateu mua put si fe parintele istorel, edict ef avea rotul pentru acesta. El de asemenea avea wt sens critic pe care la marcat net. Ela cercetat informatii geografice iminse. El a participat la viata politied, deci el avea toate rragiuntle pentru a fonda o istorte $t ton pare a ne indica cé mu a fiicut-o”. Intt-adeva prin, Hecateu, care atréitin a doua jumatate a secolului V1i.Ch, siin primi ania secolului ViCh istoriografia greacd ii asociazd aributele care o vor consacra: indoiala in fata unel traditi, increderea in virutle propriulu spirit, curaj intelectual in sprijinul unei astfel de imprejurari intervine gi o informatie, dacd ea este autentici, vit clreia in jurul anului 446 1.Ch, Herodot ar fi facut o lectura din opera lui inaintea poporuluiatenan,fapt ce a stat entuziasm Este 0 dovada cl la Atena era un interes entra istorie, datoritd unui sprit favorabil evocaii treeutului, prin care epoca clasic isi ‘firma propria ei existent’ Interesul pentru istorie, pentru creayia lui Herodot, isi are explicatia in evolutia jntelectuald a secolului Vi.Ch. in care cultura a cunoscut, prin genurileliterare cultivate, prin teditata flosoficl g elocinf 0 inflonire, expresie a transformarlor petrecute in cvilizatia. ‘react. Apariiaistoriograiiclascesrecesi, mai precisa spill isorca fost interprtata de un filosof al itorei,Frangois Chatelet, ca efect al razboaielor medice asupra societdtit Eladei, La mijlocul secolului ViCh. amintrea socului provocat de invazia persand, a mari spaime, a determinat afirmarea eroismului individual si colectiv, solidaritatea Eladei ‘ameninjate. Contactul cu o lume-cum s-a spus-stranie st indepdrtata de idealul grec, o lume terifianta, cunoscuti din relatarile logografilor, dar si din legaturile directe de pe coasta asiatica a Greciei cu peri, prilejuit o meditate iré precedent care a semnificat aparitia unei congtinte istorice, intemeiat’ pe unitatea care s-2 creat pe deasupra particularismului polisurilor, o unitate ce s&ldgluia intr-un destin comun gi intr-o unitate spirituala, in acest moment al pericolului iminent si in cele din urma al invaziei, vechea comunitate legendari, oglinditi de poemele homerice, a fost substituiti de una realé, eficienta si solidard in fata ameninfarii barbare. Lumea greacd era constienta, in totalitatea i, c& egecul in confruntare ar fi adus dupa sine o Grecie subjugata si degradata la nivelul unei satrapii, Or, in aceastd ambiantS solidard s-a putut naste intr-adevar, pe temeiul unor factori preexistenti, un spirit istoric care a devenit un element caracterizant al istoriografieiclasice. Aceasta constint istoric este una colectiva,solidar& si constienti ¢& grecii aveau un destin comun in imprejurarile create de evolutia civilizatiei grecesti pe coasta asiatic’, intr-un climat stimulativ, aflat la interferenta zonelor culturale isi face aparitia Herodot, in prelungirea unor tentative anterioare istoriografice care anuntd opera care |-a facut nemuritor. Este evident cd infruntarile dintre greci si persani au contribuit la maturizarea interesului pentru alte spati, la cristalizarea ideti de istorie cercetare. “Cunoasterea diversitati omulu in spatin, realizatirde la logografii generauitlor precedente, se iniregeste Ja Herodot, cu 0 constiintés ascutté a vicisitudinilor determinate in viata societétilor de curgerea vremii, in sensul ed pentru inidia oards in opera umn cercetitor al trecutului se subliniaza schimbérile la care suu supuse nu numai realizdrile materiale de orice fel, dar $1 institutile colectivititilor mai vechi sau mai noi” (DM. Pippidi, Grecii si istoria, in Variatii pe teme clasice, Bucuresti, 1981), Istoriile lui Herodot au inchisin sine nou sens pe care il asociaza investgari trecutului Prin nofiunea de ancheta, cercetare exprimati de continutul cuvantului, Or, aprecierea Tolului deyinut de opera herodotian devine inteligibia prin cunoasterea biografcistoriculul Herodot din Halicarnas s-a nascut intre anii 490-480 i.Ch. sia murit in 425. Era Originar din Jonia, niscut intr-o familie de demnitari, avind posibil, printre ascendenti indigeni, non-greci. Datoriti unor imprejurari de natura politic& s-a exilat, in cursul viefii 4 intreprins numeroase c&latorii in Egipt, Cirene, Babilon, vizitind Orientul, dar gi Occidentul Mediteranci, devenind cetatean al orasului Thurioi din Grecia Mare, in sudul Italiei. Opera lui reflecti contextul de civilizatie cAreia i-a apartinut, situatii concrete gi schimbari ce s-au petrecut in societatea greac& aflat in expansiune prin colonizare, mutali dementaltate, care au pitcunsin gandirea greac’, Dovada structura operei sale, a Istorilor, in care razbosiele medice sunt prefafate de o vast anchetd in interiorul civilizatiilor cu care Grecia se invecina, storia scrsi de périntee istorii insemna cercetare, anchetd, flind © adeviratd enciclopedie a cunostinelor istorice, geografice, sociologice ce reuneau 0 diversitate de idei invaluite de legende si patrunse de o gandire incd traditionala,interferata insi de observatii personale, rodul anchetei intreprinse Biografia istoricului este legata de mediul Halicarmnasului si de Thourioi, 0 colonie greaci, de calatorileamintite,prile} de acumulare de cunostinge, de meditatie despre oameni si locuri. Planul Iucrarit are in vedere pe parcursul a sase cart, 0 incursiune in timp si spatiu, insumand antecedentele, de fapt opozitia dintre Europa si Asia, tentativd incercata si de alti autori, Astfel, dupa capitole introductive gi altele dedicate impiratiei persane care réméne pe primul plan al lucrarii, ne oferi 0 expunere intretaiat’ de numeroase digresiuni despre locurile vizitate si popoarele intalnite, pentru ca, in final, sé incheie cu conffuntarea dintre greci si perg Herodot este cel iti istoric care a dato descriere analitc8 a unui rézboi find primal ‘area apelat la date etnografice si sa referit a probleme de ordin constitutional Interpretarea ‘operei lui Herodot, alui Herodot ca istoric, a rdicat¢iridicd probleme de deosebitd insemnatate pentru inselegerea Istorilor in sine gi sub aspect compozitional care elucideazi conceptia ‘ui Cele doud part cistincte, opera calizorlu iistoria riaboaielor medice, ofera cercetitorului actual posibiltatea chestionatii moduli in care si pentru care Herodot a structurat Iuerarea Ce reprezinta, in ultima instanta, primele cri si ce reprezintistoria confruntarii? Potrivt opiniei unuia din cei mai de seama interpreti ai scrisului herodotian, Hartog, tun distns istoric francez, este evident c ne gasim in fata unui fenomen de altertate, noi gi ceili, greci si barbarii, este vorba de primele crt scrse inainte de sejurul atenian si de cele elaborate dupa, cdnd viziunea lui este a unui istoric. Ca atare suntem in fata a doi Herodot unul al primelor pint al doilea al rzboaielor medice. Deci in primele doua sunt in discutie ceilalt, in celelalte este vorba de noi, greci, dar giintr-un caz si altul de un trecut apropiat. in sent noi greciisuntem prezenti in intreaga hucrare, desi, aparent, nu, pentru cd in ambele, in ‘ealitate constructia este reductibilé la alteritate, la noi iceilali, Problema este a destinatarului, incazul rizboaielor find vorba de locul in care se povestest; in prima naratiunea se referd la {eritoritstrdine, ea fiind destinata unui public nestiutor, céruia i se vorbeste despre sciti ‘maginari-istoria unei fictiuni sau mai precis un raportficfiune-istori. Opera herodotiana s-a intemeiat pe cele trei categorii de izvoare: etnografice, onstitutionale si militare, Ceea ce este insa important, este faptul c& istoricul s-a orientat spre cercetarea evenimentelor, i s-a striduit s& detaseze cauzele pe care le-a categorisitin cauze indepartate, cauze imediate 5i pretexte. {in cees ce priveste izvoarele de care s-a folosit in constructia sa istorica au fost de ‘naturl scrisd, dar se pare, au precumpinit cele intemeiate pe observatia directa . Opera herodotiand ne introduce int-o sensbilitate marcati de istoria stintfica, cercetare, preocupati de actiunea uman8. “Herodot din Halicarnas inftiseaza aici rodul cercetrior sale pentru ca faptele oamenilor s8 nu paleasc& prin trecered semi, ir isprdvile mari si mimunate svarsite side grec si ce barbari si nu fle date wit pritre allele va pomeni si pricina pentru care acestea si nu fie date witdri:prinve altele va ‘pomeni s pricina penir care acestias-au rézboitinreolalté'" (stoi 1, p. 15). Scop Tui este sh descrie rezultatul cercetarilor efectuate, pentru ca ele si nu fie dete uitirii de posteritate, intr-o expunere care nu mai este invaluita de legend, Ceea ce el a intenfionat era sh evidenfeze faptele omului, deci ce omul a fEcut gi de ce. in aceagi timp, Herodot si-a ‘propus s& descrie “ispravile mari si minunate sivarsite gi de greci si de barbari", ceea ce fnseamni o evolutie de ta particular la universal. Ca istoric, a supus unci reflexiécritice asertiunile persanilor pe care le aseaza fafa in faté cu aseryiunile grecilor, fapt ce indicd 0 atitudineistorica, “Acestea sunt asertiunile perslor si ale fenicienilor, eat despre mine, mt ‘cuter s8 rostesc dacs intémplrile s-au petrecul aga sau altminteri. Mice ce ajus si tin pe cel care a incepul mai indi sirul jignirilor fata de elent. Dp ce-1 voi fi arta, int vot urma povestirile, depinndnd, deopotriv, istoria cetdtlor omenesti mart si mici edi multe din cdte au fosi mari odinioard, cu timpul sivau pierdut strdtucirea, pe ednd altele, mari in vremea mea, altéidati au fost neinsemnate; patruns de nestatornicia lucrurilor omenesti Je voi pomeni deopotriva si pe unele si pe altele”(Istorii, 1, p.17) Textul evidentiaz’ o gindire cu adevarat istoricd, 0 orientare spre universal si convingerea despre vesnica prefacere a intocmirilor omenesti fapt ce insi inchide gt luzia “perenitayi” sufietului uran, vesnic neschimbat, Deci, aga cum a sublniat Dionisie Pippi istoricul grec ni s-aridicat la infelegerea corecti a devenitiistorice, “cit in com lente, aceleasi couze determina de fiecare dati aceleasi urmari” La Herodot, sub aspectul conceptici istorice cauzalitatea natural coexisté cu una miraculoasi, dovada ci el credea cd in hue ‘otul se petrece potrivit unui plan providengil,c& orice faptd este judecaté de 2ei potrivt unui sever cod moral sci “invidia divinitati’ stamité de actiuni umane ig are locul ei in explicayie Herodot nu exclude insi examenul faptelor omenesti din punctul de vedere al Conditionari lor psihologice, ceea ce inseam o amendare a idei de predestinare “Ayu Aiind, se poate spune ca naratiunea lui Herodot se desfasoar pe dowd planuri: wu al ‘dnduielilor omeneyti; celalalt al rénduielilor superioare care cérmuiese lumea (Pippidi) In condigite in care lumen naturale nu se despirtse de lumen supranaturale,interpretarea acfiunilor omenesti la Herodot consttuie un pas inainte tocmai prin faptul ca cercetirile efectuate erau o incercare de a rispunde la intrebariasupra unor lucruri despre care se Tecunoaste nestiutor. Examinarea operei herodotiene se caracterizeaza prin 1. Istoria este stings, cercetare, ancheté; 2. Istoria este distinct de mituri ide viziunea exclusiv teocratic’; 3. Scopulistoriei este ca cele cercetate, faptele petrecute s& nu fie date uitari Or, comparativ cu istoriografia Orientulu, istoria era chematd si scuteasc& trecutul de vitare, stabilind o relate prezent-trecut Exegeza herodotiané a scos la vedere reflexitincadrabile unei filosofi a istoriei ce merit si fie refinuta. in acest sens s& amintim cd in explicatia faptelor istorice parintele istoriografiei nu se margineste la un principiu unic, ci apeleaza la mai multe feluri de cauzalititi, Fiind mai aproape de spiritul secolului VI, ganditea lui era patrunsi de prejudecatiirationale, de mentalititi prelogice, ceea ce insemné cd in explicatia fenomenelor naturale, relatia cauza-efect mu se explic& cu rigoarea necesara unei legi. Un fapt poate fi explicat print-o cauza, dar gi prin contrariul ei (DM. Pippidi). Deci, o cauzalitate natural Vecina cu o cauzalitate miraculoasé, ceea ce inseamna ci una se cepudiaza prin alta Practicnd ins un criticism msurat este convins ci dincolo de explicatia providentiala se afl afirmatA credinta in instabilitatea lucruritor umane, un fel de eterna devenire, Alituri de aceast& convingere ne prezinta idea existentei vicisitudiniloristoriei, in care interventia zeilor era meniti si indrepte devierile de la comportamentul moral Pergii au fost pedepsiti finded s-au ridicat ca putere peste masurd, zeii neingiduind ca cineva s& se ridice prea sus. in concluzie, aceasta infelegere a evenimentelor, incadrata “intr-o viziune metafizica a deveniti, nu exclude de alté parte, examenul faptelor omenesti din punctul de vedere al conditionatii lor psihologice, De aceea este corect si constatim c& "naratiumea fa Herodon se desfisoard pe dou plamuri, wul al mobiletor $1 indreptatiritor omenest, celdlalt al rénduielilor superioare care cérmuiesc lumea”” Cert ¢c& a chutat adevarul eu stiruin(s pani 1a capatul lumii cunoscute, nu in afara negliarii miraculosului pe care il voia contirmat incheierea la care a ajuns un exceptional istoric al iteraturii grecesti, Robert Flaceliere, potrivit careia opera lui Herodot a deschis orizonturi larg asupra lumii, c& tocmai aceasta cunoastere le-a dezvoltat grecilor simtul relativitatii moravurilorg obiceiurilr, a fost de natura sé lirgeasca viziunea care a evoluat spre ecumenism. Contibutia Istorilor ui Herodot a fost esentala in masura in care a putut si creeze solidartate“natonala” in fata pericoluhui care s-aasociat _unititi spiritual pe care oinchideau in sine poemele homerice. Se poate considera c8 aportul lui Herodot la dezvoltarea istoriografiei universae a fost unul de except prin idea de istorie cercetare care a venit la capatul unei evoluti anterioare, consttuind un moment intr-o devenire care se va perpetua la nivelul operei lui Tucidide Bibliografie 1 Herodot, stor, vol Fell, Bucuresti, 1988 2, Flacoliere R, Istoria Inerard a Grecier annice, Bucuresti, 1970 (Capitolele refertoare la istoriografic) Momigliano, A. La storiografia greca, Torino, 1982, Piatkowski. A. Studi miroductiv, in Herodo, tort, vo J p, 8-122 Pippid D. Grecit 1 1stora in Varia pe teme clasiee, Bucuresti, 198], Hartog. F. Le miroir d’Heradote. Essar sur le representation de !aure, Gallimard, 1990 Istoriografia clasicd greaca II. Tucitide Istoriografia greacd cunoaste o etapa superioara a devenii sale prin Tucidide, marel jstoric grec care reprezinta realizarea de cApetenie a istoriografiei antice si cum s-a ma afirmat “una din culmile istoriografiei universale”. Opera lui, Rézboiut Peloponeziac este un moment de turnurd in istoria istoriografici ca naratiune si explicare. Ea reprezint saltul spre zonele unei gandiri care inchide in sine atributele istoriei in deplinul sens a cuvantului. Subiectul siu se referd la un eveniment contemporan care, insa, prit dimensiunile lui slimpactul avut asupra societati, se laturé evenimentului central povest de Herodot. Spre deosebire de predecesorul siu, Tucidide aduce ca tehnica istoriogratica s «a filosofie céteva din permanentele istoriografiei din toate timpurile. Apreciere scrisului siu ne este ugurata de numeroasele sale texte risipite in lucrare, in care gi expus intentiile ciliuzitoare gi, totodata, de altele ce condenseaza substana gindis sale istorice. Tucidide din acest punct de vedere situeazi exegetul intr-o poziti avantajoasi, avand la indemana texte care pot sd constituie un reazem pentr {njelegerea conceptiei si metodei practicate. injelegerea operei sa intentllor ce I-au cilduzit, precum gi a conceptie profesate nu pot si fie percepute in afara catorva repere biografice. Istoricu! apartinea unei fami atistocratice pe care a ilustra-o, la tandul séu, printr-o carierd, care Ia dus in vérfu demnitafitor publice, in calitate de strateg ales in 424 care i-a adus in urma unui insucee un exil indelungat in Tracia, Aici stipanea, se pare, unele avulii, mine de aur, mostenite d la tatAl situ, Olores, nume de rezonanta traca. De aici, a intreprins numeroase cilatori aasemenea inaintasilor si logografilor sau a hui Hecateu si Herodot. Nascut in jurul anilo 460, era apropiat ca virsté de “patrimele istorier” Hlerodot Spirit conservator, se remarca prnts-o conceptie care it depageste la un interval de ‘eneratie pe precedesorul sau Herodot prin conceptia si metoda profesatd, Opera inceput. odatd cu declansarea ostilititilor dintre Atena gi Sparta numara VIII cacti, rimandn Aefinisata si neterminata, in Cartea I, dup’ Cuvantul inainte si unele precizar metodologice, istoricul a expus cauze apropiate gi mai departate ale subiectului, in cArtil urmatoare, I I. IV gio parte din cartea V se povestesc evenimentele primilor zece ani d ostilitati, iar capitolele 25-116 din cartea a V-a prezinta imprejurarile din Grecia dint pacea lui Niceas (421) si primele pregati in vederea expeditie in Sicilia (415), Cartil VI-VILI contin desfigurarea evenimentelor din vremea cuceriilor Sicileisicatastrofa d {a asediul Siracuzei, Cu Cartea a Vill-a se nareaza evenimentele din Grecia dupa revenire ostltailor din Blada, Opera. rimas neterminata, Tucidide find sueprins de moarte inant chiar de af finisatlucrarea,asifelc¥ ultima carte, aiscat controverse in prvinta paternitii Tucidide igi scria storia caistorie participant, ca cbservator direct al evenimentelor cu convingerea c& rizboiul va constitui un eveniment epocal. Observator atent al scene Politce a Eladei, a remareat polarizarea societaii grecesti in jurul celor doua cetit ‘Atena si Sparta. intelegerea operei istoricului grec st& tn legktur’ cu patrunderca exegetului in istoria realitate a epocit ce a urmat rizboaielor medice gi care reprezinta 6 nous fazd a istoriei Eladei, Esential este c& lumea greacd de dupi solidarizarea ce s realizat in timpul rizboaiclor medice, reprezinta o now faz& strabatuta de confruntiri intre cele doua puteri aflate in competitie pentru suprematie, De fapt, avem de a face cu oui conceptii opuse cu privire la destinul Eladei, pe de o parte, spiritul de aventura, de inovatie, de visul expeditillor indepartate, de aspiratia spre o dominatie politica si comerciala, de misiunea civilizatoare ca efect, de cealalté parte prudenfa, de sorginte conservativa, de excesiva reflexie, marcata de un spirit traditional. Deci, de 0 parte progresul, de alta infelepciunea conservativa ‘Tucidide realizeaza c& noul conflict, de ast& dat& in interior, nu va intérzia, finde totul lisa sé se intrevada evenimente, confruntari, datorit& polatiziii care are loc in Elada in jurul celor dow’ puteri mai cu seama dup Liga de la Delos. Rivalitatea celor doua state era generati de tendinta Atenei de a constitui un imperiu prin impunerea autoritiit sale asupra Eladei si lumi barbare. Cu un cuvant, Atena aspira la o talasocratie, in esenti, daci Herodot, prin opera lui, tindea la o luare de consti’ a comunititi elene cultural, Tucidide pune in lumina realtati politice indispensabile intelegerii nu numai a deveri Greciei, ci a istoriei ca actiune in general (Chatelet, p. 197). Istoricul insusi exprima cauzele si sensul evenimentelorintr-un text revelator inca dela inceput. “Zucudide din Atenaca seris storia rzboiulu dintre peloponezieni si atenient [ardtnd) cum s-an luptat intre ei. Ele inceput sd scrie chiar de la izbucnirea rézboiuui, deoarece presupunea cli va fi rizboi mare $1 cel mai de seamé dintre toate céte fuseserd duse mai inainte; presupunerea so intemeia {pe faptul csi wisi ceilaltiajunseser in ‘culmea pregatiris tuuror mijloacelor pentru a- purta si vedea ed ceatalta elenime trecea, unit de partea altora, alti de partea celorlalti |. Acest razboi a constituit cea mai puternice zguduire, atdt pentru eleni, cat si pentru o parte din Barbar, s-ar putea spun, chiar pentru o foarte mare parte din omenire. E adewéirat ci evenimentele peirecute inaintea ‘acestui rdzboi si cele inci $i mai de mult au fost cu neputingd si le cunoastem, din pricina notanului de timp (care a trecut de atunct), dar judecdnd dupa dovecile in care se cade st ‘ma incred, dupa o indelungata cercetare, socotim cd nau fost mari, nici in privinta razboaielor, nici in alte privnte” (Cartea 1.) Prin urmare,istoricul atenian infatigeaza o cercetare argumentati @ unui eveniment de valoare universala 51 nationalé din perspectiva Eladei, Conceptia istoricului rizbate din cele imi rinduri, in care pragmatic ig firma intentile in raport de insemnatatea subiectulu, sublinind limitele cercetri, nu Tnainteins& de a avansa o important atitudine cauzalé Razboiul peloponeziac se prezintd ca o construcie istoricd unitaré care reuneste un ansamblu de fapte din viata economica, legate intr ele in chip necesar, in afara interventici exterioare sau intimplatoare a divinitati, Tucidide nua dat o simpla naratiune evenimential, ci a infatigat complexul de cauze, mai apropiate sau mai indepartate, susceptibile de a fi studiate in inlantuirile firest, fapte individuate si colective, Tucidide, va constata Robert Frlaceliere, cu secole inainte ca determinatia de natura economick si fie avansata, in spesia! Jfemarxism, a cris “Atunci locuitor de pe coast, adknnd bog, aw inceput ai face ‘mai putin expuse, iar unit, marindu-gi averile, -au imprejmuit cu ziduri. Pofta de Caerig a fcut pe cet strat si primeasc afi supusicelor bogai: aestia, puericr $1 ‘ani, cu supus staele mai ici”. ‘storicul atenian a desfAsurat in redactarea operei sale un travaiu pe terenulstabilii prineiplorcercetiiistorice, medténd asupra valor izvoarelor, In general gi a celor sfice subiectului, aducind in discuie obiectivtatea si subiectivitatea acestora, “Acestea, dec am gst ex (cdci au fost] evenimentele vechi fndusmi greu sa ma incred oricdret eves la intimplare. intr-adevar, oameni primese unit dela ali trail despre faptele Sdvarsite mai inainte, fard si cerceteze, chiar dact s-aw intémplat in cetatea tor” (20,121,122). Se poate remarcafaptulcaracteizantc¥ stoic atenian a mitt indelung fi profund in sfera reconstituri storie, asupralimitlor cunosseristorce, atunci cind Fra vorba de evenimente petrecute cu mult mai inaine si care riick semne de intrebare uni spirit aten la idea de reconstiture a adevarului prin fapteriguros stabil ste de observat ca istoricul a stiruit asupra faptului istorie distanyandu-se de {storia necritic8, aga cum se transmisese prin mituri sau in opera logografilor gi poezia pick. Else referd, cum s-a putut remarca, la dovezile evidente "atat spune el, ct se poate face dovada despre fapte vechi’ ceea ce atesta o clara delimitare de mituri sau poezia epicd, ceea ce inseamnd afirmarea unei viziuni crtice asupra scrisululistorie Tucidide a inchegat 0 naratiune de fapte autentice, oricum de fapte trecute prin filtrul titic, Cazul elocvent este acela al reconsitituini cuvantirilor pe care le reda “asa ‘cum mi se prea ca ar fi putut sa vorbeased: fiecare .. tmvindu-ma edt se poate de strdns de cuprinsul general al celor spuse in realitate”, Rezulta, din propriile asertiuni, ‘0 metods istoricd ce poarti evidente semne ale unui spirit ce mérturiseste examenu! critic, 0 reflexie asupra izvorului Unlocimportant, definitoriu, i define in conceptiaistoricului determinarea cauzelor. Aici, pe acest teren, a relevat cauzalitti de naturi economic gi psihicd, care fac din el un precursor al gandirii ce va triumfa in epoca moderna pe care a inspirat-o la nivelul istoriografiei. Desigur c& in explicatile lui rezida gi elementul “intmplare, azel ansambl de fapte naturale necumescute de care slabiciea mint onenesh tea sul sau nea putut 4 find seama’” (Pippidi) Conceptia istoricd a lui Tucidide a prileuit vii discuti, prelungite pan’ astizi, interogatii care vizeaza pana si calitatea lui de istoric pe care i-o atribuim. Unii dintre exegefi sunt de parere cd aprecierea Ini Arstotel Ricuté despre istorigrafe, in comparajie cu poezia care prezinta jucrurile cum ar fi putut s& fie, nu are in vedere Rizboiul peloponeziac, pe Tucidide, considerat in rindul ganditorilor politic. “Dau cele spuse pana ici reiese ldmurit ci datoria poenului mu e sit povesteasca Iueruriintéimplate cu adevcirat, i lucruri putdnd sa se inidmple in marginile verosimitului si ale necesarului. int-adevi, istoricul mu se deosebeste de poet prin aceea cis una se exprind in proci si alt ba versurt [de-ar pune cineva in stihuri toaté opera Iui Herodot, aceasta n-ar fi mai putin istorie, versificata ori ba]. De aceea $1 ¢ poesia mai filasofica si mai aleasd decditistoria: peniru i poesia inftigeazdt mai mult universalul, ea vreme istoria mar degraba particular (Aristotel, Poetica, Cartea [X). Lao examinare mai atent& a operei lui Tucidide se poate remarca existenta in paginile sale a unei adevarate istorii in termeni actual, Este evident 4 Stagiritul nu Ia considerat pe autorul Rizboiului peloponeziac in tayma istoricilor, ci a ganditorilor politci, acceptandu- ca istorct numa pe logografi (Jacqueline Romilly) Relativ recent, un cunoscut text din opera istoricuni atenian a contribuit ia relansavea unei noi tentative interpretative, sub aspectulfilosofie istoriei“Poate eit ka 0 simpla cascultare, esprmerea mea va prea fir farmec, lpsit cum e de orice element miraculos, pentru mine isd va fi de ajuns sa gaseased de folos cel ce va cdiuta sé piitrund noima ‘innampléaitor petrecte ori a celor ce s-ar putea petrece in vitor, fa fel saw aproape la fel, potrit cu firea omencasc’, Ceva ce inftigeasiiaici e mn bum pentru viitor no compunere mend sit desfete kt 0 intecere trecdtoare." Problema ridicata de acest wext poate sa fie formulata intermenii urmitor, cum s-areleval a intentionat Tucidide si depascasc’ imitele timpulu, a sperat oare si ofere temei pentru previziunea viitorului? Analiza opereig tendinta ci spre generalitate a dus la idea ci el a forrmulat legi ica atare a gindit, pornind de la experienté, la posibilitatea previziunii. in reabtate, in locul legilor, cartea lui Tucidide prezinta nunmai verosiliti sugerate, intemeindu-se pe fapte, riguros stabilte, potrivit lunor principii pe care le-a formulat, El a nizuit la cunoagterea faptelor stu a pretins la posiblitatea previziunii, Daci totusi, afirmd Dionisie Pippidi, aceste situati ale trecutulut Pot si se jatalneascd in vitor, cu alte cuvinte si se repete, explicatia repetiilor trebuie chutata in “Yirea omeneascd”, in felul de a tial oamenilor Ceea ce raméne din aceste discutii ca bun castiyat este nizuinfa lui Tucidide de a atinge dincoto de individual §: vremelnic, universalul si vesnicul, Or, aceasta trisiturd a scrisului su il plaseaza cu opera lui, in mentalitatea greacd, Is care uandices li s-a acordat in concluzie, cei doi mari istorici, Herodot si Tucidide, au introdus in istoriografie doud teme majore, conffuntarea dintre est gi vest, dintre greci gi pers, dintre Asia si Europa si conflictul dintre Atena si Sparta, calificat “i rézhor mare 31 cel maa de secamé: inte toate cate fuseserizluse inane” care a “constinat cea mai putermed zeuuire, atét periru elem, edit yf peniru o parte din barkari, i sar putea spune, chiar yi pentra o foarte mare parte din omenire Deci doud evenimente care prin insemmétatea lor puteau si puna sub semnulintrebari $i chiar au Pacut-o, temeiutile civilizatiei Eladei. Prin subiecte gi tratare, istoria pe care au seris-o se ridicdindiscutabil de la particularismul local la universal introducdnd in expunere 6 informatie ce invedera complexitatea civilizatei la hotanul dintee Asia si Europa, precum siimplicatiile dramatice ale razboiului secolului lui Pericle Istoricut istoriografiei, avind in atentie complexitatea faptelor gi implicaile lor, lurmeaza si-si indrepte atentia asupra rostii istorice. Din acest punct de vedere se ofer3 constatarea c4 spre deosebire de predecesori, Herodot gi Tucidide, au combinat tentativa ighriicrtice cu talentul unor artist care au stiut s& aledtuiasci o arhitecturd in jurul ubiectelor tratate, Dacd primul a inaugurat istoria cercetare, al doilea, printr-un ascuyit spirit critic, a introdus prin consderaile sale explicit care prelimineaz istorografa european modern’, Miretia lor const in conceptia lor istoricd care s-ainseris in rindul permanenyeloristoriografiei unanitii din toate timpurle Bibliografic ‘Tucidide, norte rdchonutus peloponeziac, Bucutest.1966 Chatelet, F., La naissance de U histoire, Paris, 1962 DM. Pippidi, Grea’ 1 store, in Prozaistorica greaca, p.S-27. p. 165-170, Flacelitre,R,Istorelterard a Grecietannice, Bucuresti, 1970 (Capitol privitor a Tucidide), . 286-299, Istoriografia clasica greaca III. Polybios ‘Uhimul mare istorie grec, antoloyat si deformat de cultura storica bizantin, Polybios fost cultivat de umanistii secolului XV itlieni, admirat de Machiavelli in secolul urmator, si-a asigurat un loc in storiografie, prin opera lui de prestigiu de necontestat Istoricul grec 8 fost produsul cel mai straluct al gandii istorice antice prin princpiile metodologice pe ‘care le-a agezat la temelia constrictici sale istorice, Autor al unei opere in care atratat un subiect contemporan, cu o remarcabili patrundere gi spit critic, tent la adevarul faptelor istorice, originar din Megalopolis, din Arcadia, datorit8 experientei insusite in cursul une formatii care a incoxporat istoriografia clasic& greaca, elenismul si sensul istoriei romane, 1 dat expresie unei gandiri ce poartd amprenta originaliti, Traind in epoca de trecere de la pierderea independentei Greciei la ascensiumeaimpetuoasi a Rome, istoricul a inreistrat efectele perioadei elenistice care i-a marcat gandirea. Beneficiar al tradite istoriografiel lasice grecesti, al istorii cercetare, pe urmele inaintasilor sti, Herodot si Tucidide, mai ‘cu seam’ a ultimulu, a cristalizat © gandire istoricd in care a sintetizat ‘rei din matile ‘experienge ale antichitat in planul cunoasteriistorice Istoriei cercetare, cultivata de protagonist scenei istoriografice grecesti, el i-a asociat efectele elenismului care au colaborat la conturarea istoriei universale. Blenismul Prin depasirea viziunii grecesti dinainte de Alexandru Macedon [-a incredinfat ci particularismul rec era unul prntre altle si, deopotriva, despre existenja une lumi umane, {otaltate a unitatilor particulare. Acest fapt a pregatitcadrul de manifestare a istoriografiei ecumenice, pe care o conceptualizeaz’ prin nofiunea de istorie universal. Grecizarea lingvisticd a unor popoare cu moravuri si obiceiuri diverse, constinta cooperarii dintr-o scendi larg dimensionata de la Indus la Adriatica, de la Dunare la Sahara, reprezenta 0

    You might also like