Intelli-pen Scrie ca un stilou obis- nuit, dar stie s8 facd mult mai mult decat acesta Creat de frog design si Motorola este, de aseme- “nea, si dispozitiv de ‘comunicare, avand circui te de memore integrate, care stocheaza varianta digitala a ceea ce sorieti. Ecranul LCD al dispoziti- vului permite revederea notitelor. Folosind Blueto- ‘oth, puteti trimite insem- narile catre propria retea personala. Nu veti mai pPierde niciodata vreun numéar de telefon. De acum incercati sé nu va pierdeti stiloul. Geleria de prototipur a fost real zaté de Jeremy A. Kaplan Nanotubul de carbon Probabil succesorul siliciului, si mai mult de atat Cade Metz Este un Clark Kent al microelectronici. La Inceputul anilor 1990, oamenil de stings de la NEC Fundamental Research Laboratory din Tsu euba, Japonia, au descoperit o structuré minus- culd aseméndtoare grafitului cu cea mal influ ‘enjabilé dublé identtate. Uneor este meta, alte- ‘ori semiconductor. Poate fi utilzat ca un con ductor, pentru a transporta curentul dintr-un loc In altul gi poate fi folosit gi ca tranistor, prin schimbarea curentului, pentru a stoca informatie. Aceasts structuré microscopic’, cunoscu- t8 ca nanotub de carbon, poate fi secretul extinderil Legii lui Moore ~ care prevede c& numarul de tranzistoare al celui mai rapid micraprocesor se va duble la fiecare 18 luni - peste limita microprocesoarelor pe baz siliciu construite azi (0 chestie extraordinar& doar si ca idee). ,Este cea mai promitatoare speranta a noastra pentru electronica din generatia urmtoare” spune Jie Liu, chimist la Duke University, principalul centru de cerce: tare al nanotuburilor de carbon. De asemenea, st& fa baza blocurilor functionale ale diferite~ lor produse din viitor, de la ecrane plate $i baterii cu durata lung’ de viata pand la lanse te de pescuit si cabluri pentru sateliti (la ace asi greutate, nanotuburile sunt de 10 pana la 100 de ori mai rezistente decat otelul). AMD, IBM gi Intel vor continua imbundta: tirea microprocesoarelor pe baz de siliciu pentru o perioada de inc cel putin 10 ani (vezi .Litografie ultravioleta extrema" pe pagina 86). Cand nu va mai fi posibila mic: sorarea tranzistoarelor de siliciu, se va aban dona aceast& tehnologie si se va trece la materiale complet noi Avand doar a suta mia parte din grosi mea unui fir de par, dar mult mai durabil ca acesta, nanotubul de carbon este asemana tor grafitului ~ 0 peliculd de atomi aranjata un tipar gen fagure de albine. Varful Uunui creion contine stive intregi de asemenea pelicule microscopice. Nanotuburile de car: bon se formeaza cand aceste pelicule de unt inf&surate astfel incat 58 forme- ri, vArat’ ca niste tigari de foi goa pe dinduntru” spune cercetatorul Joerg enzeller de la IBM. 4 atomii de carbon sunt aranjati intr fel de-a lungul tubului, nanotubul ca un semiconductor. Intr-o alt& yanjare, are proprietati metalice. Semicon ductoarele conduc curentul electric d anumite valori ale tensiunil electrice. Ele sunt folosite pentru constructia tranzistoarelor, in care procesoarele stocheaza informatia. Cand se aplicd o tensiune, curentul circula liber prin nanotub, iar tranzistorul este activ. Cand se aplic3 0 altd tensiune, curentul este oprit lar tranzistorul este inactiv. Metalele, care Aduc curentul electric la orice tensiune sunt folosite pentru constructia firelor care conecteaza tranzistoarele in teorie se poate construi un intreg microprocesor din nanotuburi de carbo! Partile componente ar fi mai mici ~ si ca urmare mai rapide - decat conductoarele de tranzistoarele pe baza de folosite astazi. Nanotuburile iau nastere tn urma diversi lor reactii chimice. Oamenii de stiints pot produce usor nanotuburi pe un substrat. prin reproducerea acestor reactii, ins& se str duiese s& aranjeze nanotuburile In tipare de circuite complexe. Cercetstorii inc’ mai cauta raspunsuri Cum se controleaza proprietatile fizice? Cum se cresc fn locul In care se doreste? erm ees eena [4 4 = = fe) > ) lu Qa aw ey a 4 ~ rt) .S) [a4 ey .5) Ee eee ca Lic etude eet Ce Ceti Se prin formare ceroststor a Geek a ieee enw tea cola eee eet eee tet Pe ea ee a pe care oameni le eee enka perce ry pee et tt tr gi ment independent’, expicd et, Pures Pte eee etal ee Rea eet ys Se de Alcheimer cad, Sau au ID: | beet ibadaee- ss. atu! Sr ededemeeu Sts ucun dk Ce Ne act Educ sunt Int tor in dor tel. .Acestea au sunt Cum se pot conect de Bob Gassar, di probleme nesemnificative i exist posibilita tea ca niciodata sd nu px rezolvate Nanotuburile de carbon promit o varieta te extraordinara de produse. 18M a demon. strat recent cum un nanotub de carbon pro: duce lumina infrarosie. Motorola si Samsung. lucreaz’ cu nanotuburi de cart producerea ecranelor plate, Nantero dez} on pentru Biosenzori Medicina intr-un cip Alexandra Robbins Peste cdtiva ani, vita la doctor s-ar putea 88 nu includ’ reviste Irvechite,farmaci si exclama tide genul .Aaa". Un cip implantat in comp va funcfiona ca Un medic prezent permanent, detec: tnd bolle Intro fazd incipient gi administrind medicamentele necesare drect in fhoul sanguin ‘Sund ca 0 fctiune hibridd OrwelVAsimov prezen: {at fntr-un episod de desene animate din vito- rul erei spatjale? Gandi-v8 ned o dats. Biosen: ot pot face cin acest scenartu o realtate, ina inte ca sugai de ai i ajungs la fecutate Biosenzorii se folosesc deja cu succes in domeniul medical. Biosenzorii externi sunt folosit in camerele de urgente ca si unitati de diagnostic - un exemplu este .lab on a chip produs de iStat, care indica imediat dac& un pacient cu probleme cardiace trebuie sau ru retinut pentru ingrijr uterioare, prin tes: tarea compozitiei sangelui individulul ‘Alte companii dezvolt& biosenzori care se pot implanta in corpul pacientului si care turmaresc nivelul glucozei din s8nge si com: penseaz’ lipsa cu insulin’, daca este cazul MicroChips testeaz8 un implant care perm te administrarea medicamentelor pe termen lung, in functie de momentul zilei. Digital ‘Angel a luat deja in considerare cuplarea biosenzorilor externi cu microprocesorul implantabil VeriChip. Dacéi ritmnul al senzorilor in acest Santini, presedintele MicroChips, crede c& tehnologia va fi folosit8 de medici in cet mult 10 ani. ,Traim vremuri foarte interesante” spune el, .Urmatorul pas este biosenzorul cont anual, de la distanta care detec: teaz’ si vindecd bolile acute, iar mai t&rziu biosenzorul care va aproxima un organ art anumita stare si va rspun- far’ nici o interven: ficial; va sesiza 0 de automa tie din exterior a aceasta, ta 0 memorie pe baz de nanotuburi. Cerce t8torii de la universitatea din Carolina di Nord au aratat c& bateriile ne baza de nan tuburi retin de doud ai mult’ energi decat bateriile conventionale Intel tocmai a lansat un program de cer cetare in domeniul nanotuburil n cea ce arata c8 firma crede in sansele d integrare a acestei tet matorii zece ani. C clog! Avand in vedere spiritul vremu care le traim, aceasta pial rarea capacitatilor de o folosind biosenzorii, a 1 mijloc ariel de interes care se at azbo biologic. intr-un raport publicat recent de in Stat s-a aratat cd atentia care se da in mass-media acestor aplicatii ar putea fi pre: maturé: In ciuda anticipatiei publicului tehno- logia inc’ nu a atins stadiul la care biosen: zorii s& poatd detecta si monitoriza in timp real armele biologice-si chimice.-in-prezent, biosenzorii din statiile de monitorizare ale mediului pot detectatompusi ca anthraxul dar detectia poate dura intre 12 si 24 de ore. Cele mai bune modele de pe piata fac detec tia in 20 de minute. Sandia National Laboratories dezvolta sistemul MicroChemLab care determina materialele biologice toxice in 5 minute. Acesta va fi pus in functiune tn metroul din Boston pan’ anul viitor, spune manageru! tehnic Art Pontau. Echipa lui incearca imbu: ngtatirea MicroChemLab pentru a se integr atat analizorul de gaze cat si cel de lichide intr-o singura unitate portabil. Acest tip de biosenzor rat in uniformele militare, locuinte, avand acelasi ro! lor pe tla explo: rire a securitati c& direct ar putea fi incorp! in razboaiele biolode fu astizi, spune Mi m ali ata curenta a progresului teh rologic, aceastd aplicatie in timp ata in al poate fi ter ar daca intrebar social p putea prelungi le ridic’ a acest proces. ,Teoretic, este 0 aplicati 4 dac’ apare ar produce panic& ~ iar > alertare fals poziti tare fals negativa ar putea o Intre timp, expertil nu cad pre terorism va afecta dezvoltarea b Bourne a afirm > ingrijorare potrivit sunt care atentia indreptata din cele mai import bilitati o prezinta unde biosenzorii m ndustria, nitorizes calit din rafinarille chimice si este jolosit la controlul calitatii din fabricile producatoare de ali- mente. In prezent, tes atoare de pe se fo anticane al inia de productie snzori pentru de rea bacterilor Escheric siale salmonelle rile nu vor f tre aplicatiile militare, tn inci sau zece ani ar putea fi utilizati tn liniile de productie ale alimentelor pen: sstarea fiec8rui produs. enzorii tes fnte-un ze imediat de la banala raceala ‘cer. Uni expert ssponsabila egistrate in ein eae te ee Rech UR RUN LCt one Cerracied Nr ree Peet Nie Rec ree ere ecu pee) it ra ace fe ay Rea et ad eee ec earl Rt tae cee eect Perec er ed Dee ae ay va putea face, la latimi ale traseelor Pe een eee Cee ure) Pe reed acestea erau construite cu tehnicile de eee nd eee i eae cuitului pe pastila de silicu. Un laser emite 0 ei uc ec reeset era na, trecdnd peste mase’, traseaz urme con aeete tM us Ce Pentru a constru circuit din ce in ce mai ete eae Geena ae nda a razei care atinge pastia de silci. Penne eet rate cs ee ee Peete ee de 248 nm, imprimand trasee de circuite cu Pee eee ne Bette te et ecu Cerca ieee oe ike Petes ee) Perret k td ee ee a ee cuter eo pee oa et eet eae ee ey altemativi. .C&nd ajung) la 157 nm, trebuic 8 folosesti un material dint-un singur cristal ere te kee kee er ee es pet chee od paren ee ee 8 creada”. Constructia laserelor si a lentlelor eee egy kes evi erer ec ccs Cee tu de itografie, alegandu-se in final EUV. in loc 's8 foloseascd laserul ca sursé de lumind, un pr ee cu eee rT it cs pee eee en ee nil de pe aceste ogfinzi microscopice, lunes pete eo eee Caen n yen recs Cee ee a ‘neon, Micron Technology $i Motorola, spera ca Pies ute ecery ee ee eee Pt ee ne Peet em Sky pee ea a punct de vedere al casturilor implicate” spune Gallatin. .EUV dispune de capacitatie tehnice pre ter te ty cok bani apiicarea tehnologe’ in productic* Pees eC ee cas err te per Lee ‘a spus el. ,Nu este nevoie de multe instru ‘mente in prima generatie si este timp destul pee Te eg en ee ResSSE i Bombe electromagnetice Pulsurile electromagnetice pe cAmpul de lupta al secolului XX! John Knowles In irterioru unui laborator de coroetare al For {elor Aeriene americane din Albuquerque, New Mexico, de prin 1980 cameni de stmt dexvt in ‘taoere unul dintre cele bine pazite secrete militare ale SUA, in cadrul unui program .negru", aflat sub Jurisdictia DED (Directed Energy Directorate). Bom: ba electromagnetic’, sau e-bomba, face parte cin noua clasd de arme, fiind bazaté pe puisuri de mare putere, care pot inactva chiar gi cele rai avansate are digtale. In afard de puscd, cut si sgrenadi réman putine elemente in arsenal il ‘tar al secolului XX care s& nu se bazeze pe tranzis- ‘ware, pci cu cicuiteintograte gi procesoare. Toata secretomania este din cauza faptu- lui c& aceste arme pot atecta electronica mil civil a SUA. Ins& DoD (Department of Defense) incepe s& dezvaluie informati E-bombele - denumirea popular’ pentru cceea ce militarl cunosc ca arme HPM (High Power Microwave) ~ emit un scurt dar puter ic puls electromagnetic, care ajunge gama gigawatilor. dar tine doar cAteva mi secunde. in acest interval scurt. 0 e-bom: ba emite suficient’ energie pentru a-si suprasatura tinta ~ un siste radio, receptor GPS, sau un Dar durata este atat de scurta, te unde nu afecteaz pielea uman3, clad rile, facand din ele arme deosebit de e' ciente impotriva inamicilor care opere: zone urbane, sau impotriva acelora ce se folosesc de scuturi umane. Pulsurile pot invada antenele inamicu lui (front-door entry) sau pot penetra prin nductoare neecranate, circuite si p entry). 28 de la defecte de sistem tempora la defectiuni totale ale plac Unele atacuri pot avea efecte catast si permanente. iter neat aces esoare (back-doo tel pana Ochelari cu microafisaj Companiile au experimen- tat tehnologia microafisa- Jelor de ani de zile, dar acest prototip de la frog design si Motorola este un model care pe langa cd este la moda, mai este $i practic. Ochelani simuleaz& un ecran cu rezolutia de 800x600 de pixeli si au inclus’ 0 camera digitala, c&sti si microfon pentru telefonul celular, Desigur, lentilele ‘Intunecate tin toata aceasta tehnologie atent camufiata.putea f Folosirea armelor HPM nu vi niciodata facut public’, spune Benford, presedintele ces. .HPM este 0 arma surpriza. fectati nici macar nu se vor gandi ca au fost atacati de 0 arma. Vor crede c& lis a intamplat din nou ceva cu reteaua’ Diferite tehnologii HPM sunt gata s8 facd tranzitia de la proiect la implemen: tare, potrivit unui studiu publicat in tuna mai de colonelul Eileen Walling, care a condus programele HPM din cadrul For telor Aeriene americane la sférsitul ani lor 1990. Ea vede variate tipuri de arme HPM, inclusiv 0 asa-numita arma cu microunde, care st8 cel mai aproape de a adevaraté e-bombs. Lansat& de pe un avion, arma cu microunde ar avea un focos HPM care ar lansa un puls doar asupra tintei. Ar putea fi folosit’ tn cazul misiunilor periculoase sau sensibile, ca de exemplu scoaterea din uz a unei baterii inamice 2er-sol, amplasata lang& 0 scoala Fortele Aeriene dezvolta si e-bombe care pot fi amplasate pe rachete, sau vehicule aeriene f8r& pilot, care zboard aproape de tint’, 0 dezactiveaza, dup’ care trec la urmatoarea tint’ Chiar daca e-bombele au calitati noi probabil c&-DoD-le va-folosi doar in cazuri limitate. Prima cauza este cd sunt ‘scumpe. Pentru multe din elementele ‘componente nu exist aplicatii comercia- le care ar ajuta scdderea costurilor de dezvoltare. © parte a vehiculelor de transport, ca de exemplu vehiculele aeri ene fara pilot, nici macar nu exista. Va trebui acordatd o grija deosebi: t8 fat& de folosirea acestor arme in zonele urbane. Tintele aflate In apropie- rea spitalelor vor trebui evitate, ori HPM va putea distruge sistemele criti ce de mentinere a vietii. In cele din urma, sistemele electronice militare nu vor fi afectate de armele HPM o 5 di lung’ de timp, pentru c& producsto: ri vor incepe ecranarea echipamente: lor militare. Cu China, Franta, Rusia si Anglia der: voltand arme HPM, proliferarea tehnolo- giei pe tot globul in urmatoarele decenit este inevitabila. Ca si cu armele nuclea: re, chimice si biologice, SUA si alte tari Microwave Seiey vor lupta pentru a tine tehnologia depar- te de mainile teroristilor. Este lesne de Inchipuit ce ar putea face un terorist in 2015 care se plimb’ cu un taxi pe Wall Street, avand asupra sa un dispozitiv HPM de marimea unei serviet Contraatacuri cu infrarosii Cum sa isi greseasca rachetele tinta John Knowles Probabil c& nu Regina Elisabeta este prima persoandi care ne vine in minte c&nd ne gndim la .adoptarea timpurie a tehno loge’”. nsé ta inceputul antior 1990, avio ‘nul ofcal al rege! - ca, de alte, gi Air For: ce One a fost echipat in secret cu un sis: tem DIRCM (Directed Infrared Countermea sures) pentru a fi protejat in cazul unui atac cu rachete. Tehnologia nu mai este considerat& un secret extraordinar. Cand anul trecut teroristii au lansat dou’ rachete IR (infrared) SAM (SA-7 surface-to-air mis- siles) c&tre un avion de pasageri israe ian, iminenta dezastrului a atras aten: tia asupra vulnerabilit&til avioanelor comerciale in fata armelor de mici lansatoare de umar. La un inventar aproximativ de 500,000 de rachete IR lansabile folosind lansatoare de umar, dispozitivele de contracarare a unor ase- menea atacuri pot deveni prioritare pen tru pasageri in fata scaunelor conforta: bile, sau filmelor ce ruleaza fn avion pe timpul 2borului Un sistem DIRCM induce confuz in cut&torul IR situat in partea tronta: a a rachetel, instruindu-| s4 cada pe pamant, la distant& considerabila fata de tinta initial. Un sistem DIROM, intr © prima faz’, atentioneaza asupra sosi rit unel rachete IR, iar apoi trimite infor matia unui bloc de interferenté. Acesta foloseste o unitate de urmarire pentru 2 vedea incotro se indreapta racheta $i ghideaza o raza laser in botul rachete! unde se gaseste si cdutatorul IR. Siste: mul transite apot seminaie bruiate care scot racheta de pe cursul normal. Abia de acum incep lucrurile s8 se complice. Pentru fiecare tip de rachet IR, exist un set optim de algoritmi de poate identifica anumite rachete, folo- seste algoritmi de bruiere generici sau trimite secvente dintr-un catalog gene ral care confine coduri de bruiere. Dis pozitivul de urmairire IR masoar& randa ‘mentul bruiajului pe masura ce urméres: te racheta care se apropie. Prin incerciri si erori repetate este determinat algorit cu sistem ROM sory We? “A J Soemul cel mai potrivit ~ toate ace putin de 3 secunde. Provacarea este construirea unor lasere ‘mai mici si mai puternice. in cadrul progra mului STAB (Steered Agile Beams), DARPA (Defense Advanced Research Projects Agen: cy) cauta noi tehnologii pentru iniocuirea turelelor DIRCM mecanice cu lasere electro: nice ghidate care se conformeaza forme! avionului. Acest demers directioneaza lase rul mult mai repede. Pentru cd majoritatea rachetelor aer-sol zboard cu viteze cuprinse Intre 2 si 4 Mach, o interceptare tipic’ a rachetel se termina la mai putin de 8 secun de de la lansare, Cu cat se poate directiona laserul mai repede cétre rachetd, cu atat mai bine, Fortele Aeriene si Lockheed Martin dezvol ta tehnologia CLIRCM (closed-loop IR coun termeasures), care identific’ tipul rachetei IR $i transmite codul optim de bruia) de la pr ar ST ganas Masini cu autopilot Accelerand in viitor Bill Howard Imaginaf-v8 un drum de 1000 de klometri de 4a Denver la Kansas City in 2030. Majoritatea dlistanfei magina o parcurge cu 200 kh, in com- pleta siguranta, f8ré afi asistat. VA afta in scau: ‘nul goferului, dar magina este cea care conduce. Magina cu autopilat nu este o idee nous General Motors a prezentat masini care urméreau benzi magnetice deja in 1939, la targul mondial din New York” afirma Chuck Thorpe,-directorul Institutului de Robotica de la universitatea Carnegie Mellon din Pit tsburgh. Ins& atentia se tndreapta catre sistemele de vizualizare prin care dou’ sau mai multe camere video integrate in n& urmaresc semnele de pe sosea si al caracteristici ale acesteia. jn Minnesota exist& deja un program pilot care ajuti vehiculele de indepartat zapada ‘58 urmareasca cu acuratete drumul in condi tii meteo nefavorabile. Motostivuitoarele se plimba prin depozite neasistate, urmarind bbenzi magnetice asezate pe podea sau deter ‘minandu:i pozitia cu ajutorul camerelor video sau a scanerelor laser, in functie de peretii incintei. Anul viitor, DARPA (Defense Advan. ced Research Projects Agency) va sponsori za un concurs off-road de 480 km de la Las Vegas la Los Angeles pentru .vehicule de sol ma incercare. .Tehnologia CLIRCM poate detecta orice tip de atacuri cunoscute sau necunoscute, extinzdnd mult eficacitatea apa: ‘aril fat de SAM-urile care Inc& nici nu au fost construite” spune John Wojnar. director de dezvoltare pentru programele avansate ia Lockheed Martin. Un sistem CLIRCM poate bruia un atac prin scanarea pamantului si detectarea rete xiei oricarei rachete Indreptate spre avion. Dupa asta poate incepe bruiajul, chiar inain te ca racheta s& fie lansat8. Oficialii Fortelor Aeriene denumesc aceast operatie .tinerea rachetel pe sind’ ‘Singura problems a tehnologiei DIRCM este pretul ridicat - intre 1,5 milioane dolari si 3 milioane doiari pentru un sistem. Pentru avioa nele militare care petrec o mare parte din timp in zone cu risc ridicat, tehnologia isi merit pretul, Pentru industria aeronautic’ intrebarea este daca aceste costuri intrec benefice robotice automate”. Castigstorul competitiei va primi premiul de 1 milion de dotari Sunt inca departe maginile cu pilot auto: mat de uz personal si transport de marta ale viitorului care vor acoperi in sigurant’ distante insemnate la viteze ridicate In timp ce sofatul autonom va fi 0 reali tate peste 25 de ani, blocurile tehnologice constitutive incep deja s& apara. Nu vor conduce pentru tine” spune vice presedintele General Motors Bob Lutz despre masinile urmatorului deceniu, ,dar, te vor mentine intr-o siguranta mult sporita”. Daca juati 0 curb’ cu 0 masina care igi cunoa exact pozitia .sistemul din masina ar putea Intarzia pentru cateva secunde aparitia ape. lului primit pe telefonul mobil’, afirma Gon: zalo Bustillos director al Automotive Bus: hess Unit la Microsoft. Receptoarele GPS si hartile digitizate sunt deja disponibile, dar trebuie s& fie mult mai exacte. Doar 0 mica parte a masinilor de azi au incluse acceleratii si frane controlate electronic. Ar fi nevoie de un senzor inert (giroscop electronic extrem de precis) per tru cazurile cand masina se afld intr-un tunel sau pentru momentele in care camera video este temporar inactiv Secretul construini unui sit Re eke) Rk eaketenkl Ce euka ie ue ke) Cte) uaakacad El giechipa ” eet Ce euiientecc ‘matematice complexe care Cd Peo Detect) Ccauté informatile pe Intemet. eee) ees Cee ei) Cee ed ees lured ee Pee ae ee Pech tas fect PARC, denumit informa- Pe esoitiuhetinss tt a ables CERCETARE $I DEZVOLTAREStiloul OLED Roll-up Universal Display Corp. a construit un prototip de stilou cu un ecran care se poate infasura pentru a_ demonstra potentialul tehnologiel OLED (organic light-emitting diode). Cu 0 conexiune la refea se poate naviga pe Internet direct de pe ecranul sen- zitiv al stiloului. autostrad3, unei masi oar o jumatate de metru de a aceasta s3 iasd in decor te sistem sunt nece sare Thorpe. 2, spune asupra parasirit cursului (print de vibr (eventual sonare, lasere, sau radare) disp. se spre spate ar ba fea avertiza a: schim ursulut intre timp, FC t un spectru de recvente in gama de 5.9 GHz pentru retelele DSRC (dedicated short-range tions), gen 802.lla, destinate masinilor. Aces: tea ar putea fi initial utilizate pentru colecta rea taxelor platibile pe drum si pentru masu rarea congestionariitraficului. Mai tarziu, sp ne profesorul de inginerie Daniel Dailey de la universitatea din Washington, .masina ar putea spune alteia c& este un accident c nci masini mai in tat, deci s& reducd vite fi si ele echipate cu transmitatoare DSRC. Chiar daca tehnic este posibil, vom avea are masini cu autopilot? Multi cercetatori vad aparitia unor asemenea masini doar muri cu nitat. Proble ce ar trebui rezalvate inainte de punct aspectele juridice (cine este vinovat n cazul producerii unui accident), accept. rea publica (vor fl interesati o: teascé drumuri utilizabile doar 3s parte a masinilor in uz?) si aspectele em: onale Oamenii au o pasiune pentru condus. E: nu vor sa fie condusi" spune Akhtar Jameel, DaimlerChrysler Research and presedintele Techniogy pentru America de Nord. Multi spun c& e greu de anticipat momentul in lot vor deveni o realitate. Da ar trebui s& care vehiculele cu ai ley sustin: alculam acest timp in ani, ci in cicluri ingineresti, 1a momentul act: ela un asemenea ciclu tinand trei ani conceptie la productie. El estimeaza ast fel: .cre ar trebui 58 treaca zece 8 se apropie cat de cat de condusul auto nom”. Vesti bune, daca sunteti un pasio at al volanului, franare, dectie $1 ambreia) © Bervile magnetice marcheazs cursul © Camerele sa senor urmirese mercalele © 0 und laser sau sermal radar porneste Sin bot masini © Sanur nase eva © Pancu LC montat pe bors. Stall tranaite sernale GPS penta . directionare. 2 Direct, aczaeoti rele sunt © Ormumipincsiulnce © Gicoscoepele sunt pentr tuner sh er eae Peste decenii, masinile autonome vor avea sisteme de vizua- lizare-care vor urmari marcajele de pe sosea, ir directa, frinele si acceleratia vor fi controlate de calculator. In conti- ruare veti apdsa pedala de accelerate si veti Invarti de un volan, dar acestea vor fi comandate de un microprocesor, care va trimiteinstructiuni digitale precise mecanismelor deES aac. Celule de combustibil Economia hidrogenului Erik Rhey Celula de combustibil care are duraté de functionare tndelungata i este ecologic’ repre: int una din cele mai urmérite tehnologii ale deceniului, una in care cele mai mari compa: nil din lume — de la gigantil automobilelor pind la producatoril de calculatoare ~ investesc in mod masiv, Dac se dovedeste un succes, celula de combustibil nu doar c& va face trece: rea de la infrastructurile energetice pe care le folosim astazi, dar va alimenta si calculatoare le portabite o zi intreaga fard sé trebuiascé $8 fie realimentate. 0 revolutie energeticd este in pling desfasurare, ceva similar cu ceea ce a fost ul PC-urilor” spune Jeremy Rif kin, presedintele fundatiei Economic Trends si autorul c&rtli The Hydrogen Eco: omy. ,Legea lui Moore a fost emis pen: tru celulele de energie” spune el, cdnd se referd la costurile mereu in scadere si efi cienta tn crestere a tehnologiei celulelor de combustibil. Primul val al adoptarii celulelor de com: bustibil va fi probabil in cazul elementelor miniaturale pe baz de metanol folosite in laptopuri, handhelduri gi telefoane celulare. Aceste celule de combustibil promit viata ‘mai lunga gi, In final, sc&derea costurilor pentru c& metanolul este extrem de ieftin Toshiba a construit un prototip de celula de combustibil care alimenteaza un notebo- ok timp de 5 ore. Echipat cu un mic rezervor de metanol, aceast8 celula lucreaza prin con- versia energiei chimice direct in electricit: te. Produsele auxiliare obtinute tn urma reac: tiei sunt oxigenul si apa, care sunt reciclate In rezervor. Celula nu este portabild si nici nu tine cat s-ar astepta consumatorii, ns& repre: zint& un pas semnificativ. Toshiba preconi- zeaz8 inceperea vanz&rilor anul viitor NEC este printre primii In procesul de miniaturizare. Compania este aproape de finalizarea constructiei unei celule de com: bustibil, bazata pe nanotuburi de carbon, care este suficient de mica pentru alimenta: rea handheldurilor si a telefoanelor mobile. Alti producstori lucreaza intens la pro: prile microcelule de combustibil pentru note- bookuri. Neah Power Systems, cu ajutor pri- mit din partea lui Intel, a dezvottat un mode! tip fagure din siiciu pentru electrodul proprie! celule de combustibil cu metanol. Proiectul creste densitatea de putere, permitand chiar dimensiuni mai reduse decat cele obtinute de Toshiba, ,Plénuim lansarea in 2005 sau 2006 a unel celule de combustibil care va alimenta un notebook timp de 8 ore” spune Gregg Makuch, directorul de marketing al Neah, Procesul de convingere al unui produ ctor de calculatoare sa treaca la produce: rea unei Intregi linit noi de notebookuri ali mentate cu celule de combustibil nu este deloc o sarcina usoara Poate cele mai asteptate celule de combustibil - cele care pot ajuta la men: tinerea unui mediu bazate pe hidrogen, destinate masinilor. Ford Motor Company investeste 420 mil ane dolari si creeazé un parteneriat cu DaimlerChrysler si cu compania canadia 1 Ballard Power Systems pentru a produ ce pana anul viitor © masin& comerciala alimentata cu hidrogen. Mai mult de 0 duzina de producatori de masini au prezentat prototipuri de automo bile cu celule de combustibil pe hidrogen, inclusiv Honda care are primul vehicul apro bat de EPA, modelul Honda FCX. Honda a vandut recent 0 flotd de asemenea masini ‘municipalitatil din Los Angeles. Cea mai viabila tehnologie de tranzitie catre masina cu celula de combustibil este modelul hibrid, care combin’ un motor cu ardere interna cu baterii de hidrid de niche! care se retncarca prin energia cinetic& elibera~ 2 In momentele cand masina fréneaz’. Toy: ota vinde deja modelul hibrid Prius, iar altil sunt asteptati s& acard cu ceva asemanstor. Celula cu combustibil de hidrogen este atat de promitatoare, incat presedintele SUA 1 pus deoparte 1.2 miliarde dolari pentru dez- voltarea acestei tennologii, care, impreun’ cu programul FreedomCAR al Departamentului de Energie, ar putea face Inc& In acest dece- niu tehnologia competitive cu masinile care functioneaz’ pe combustibili conventional Congresul SUA va decreta Hydrogen Fuell Act, care va cere punerea in functiune a 100.000 de vehicule pe baz& de celule de combustibil cu hidrogen pana in 2010. Aceasta d8 ragaz producatorilor s& se gan- deascd cum s8 obtina, s8 stocheze, s8 trans: nae Ca Ll ed eset Cg acd etek) Ce ere ee eked Clee eu’ Ceo eee ere Sec) ee eee ee pa rere er rc eeu eee es ee eee ete rete et eens Ce eee ee etary eee yt Cee a Etech tas Ket t) ieee Deer) [eee td kode) [estes oe ek aire emesis teed CERCETARE SI DEZVOLTARE|Tranzistoare din plastic itera Ret aa Porta ieg Fe ey Cet ie ue Nuun De ee ey eek te Cee et lator gi poate constitul fun- Se ar memorii $i microprocesoare. Un ae cid Ree a eel Penne ere at ee Beamer Pa oes Saat cea eee ae ea Pe tae) Beto use CEE So ee nae ed Brae Sed ts) Te ee tiered) de material, inclusi in hal- eres ree ee ees Peg ccd ces Drie Peete acces Peed de memorie — sunt rapide $i eficiente, dar trebuie construl- Py een ree oc ikag ee acd eerie) Cocco Ted Pe ie ke eee te ket) eee a en Deets Tegner ee tat hue) tee Re DL i ar a Fie ela ean Ui ude kehnes eres ee ste eer Bee gue ea em ee cee eae’ pot fi folosite tn eorane din plastic in cinci ani $i in ziare electronice in zece. Dac’ Coe eect cee Renee eee ed Giccameek ul ‘Asemenea dispozitive mobile nu doar c& Ne agen Soa Nee ee as Me te tet Oem eh) Seek kaskus Pretul acestora ar putea fi mai scazut Cee ete ete eee eee ee pee eae er eee rc he} Eo ee plastic, in conditii de mediu normale. in Cee Re er eee eee ee aa Beet a eee oe mantele chiar dacd este expus la oxigen. Materialul plastic va permite producerea emo ce ee ec eo) De Re CusEcrane OLED 0 revolutie iluminata Carol Levin And Ching Tang cervetator la Kodak a obser vat o luming verde emis de un material organic cu care fcea experiente in laborator prin 1985, ‘a descoperit ceva extraordinar. Tocmal inventase un LED organic (OLED), lansdnd 0 industrie care se asteapta sa atingé 3 miliarde dotari pana la sférgitul acestul deceniu, plicat simplu, un OLEC ome cul pe baz’ de carbon care emite lumina “and trece un curent electric prin ea. Cand multe asemenea molecule sunt puse laolal 8 se obtine un ecran extraplat de o calitate extraordinar’ ~ 3 jevoie de consu: mare de energie dat de iluminarea di spate, Ecranele OLED pot fi produse in act lagi fel in care imprimantele cu jet de cerne arunca cerneala pe coala de hartie. pro Adevarata frumusete const’ in faptul c& OLED-urile pot fi imprimate direct pe plasti flexibil. Pot fi produse cu usurint3 coli intre gi, deschizind un nou univers pentru pro. lectantil d Je la ecrane ruleaz8 pana la cele care sunt integrate: in obiecte de imbracAminte, (vezi re din plastic” pe pagina 92) In anticiparea soara 0 activitate intensa de cercetare. Teh ologia este perfectionata (in {Stoarele albastre sunt incapatanate), iar proprietatea intelectual a OLED-urilor star neste controverse. .Fiecare participant important licentiaza tehnologia de la K cestul viitor, se dest’: pecial emi sau Cambridge Display Technology” spune Kimberly Allen director de tehnologie cercetare strategica la iSuppli/Stantord an Jere posibilitatile ne Jin 1980, cnd lumin OLED se stingea upa 10 minut t8torii inc’ lucreazé putin energie, pentru ar In mod excesiv energia bateriile portabilelor si a PO A-urilor Pand la urma, produsele sunt cele care reprezinté telul final. OLED-urile vor ap’rea prima data in telefoane celulare si in came re digitale; noul Kodak EasyShare LS633 are deja inclus unul. Odat& ce procesul de pr dustie se 1 anului 005), vor wunatateste (in jurul area $i in ecranele plate ototip de ecran portabil de 10 toll are un f i Galeria prototipuri de pe pagina tic este la o distant de 3-5 ani. Cu putind r&bdare, vom fi martorii acestel tranziti Pe termen scurt, provocarea este realiza Suntem aproape de finalizare” spune Salen Keys, chief techno: logy officer la DuPont Displays. Nu exist’ nimic mai s&natos decat o mic’ competitie pentru accelerarea avansului tehnologiei rea unui emitator albastru, Teta ren Portabilul OLED Ecranele OLED ne pot introduce in noua genera: tie a portabilelor ultrapla- te. Acest prototip Sony ne di 0 idee despre ceea ce s-ar putea s8 vedem fn cativa ani.Fotonica cu siliciu Fibra din bucla loca- la nu mai este doar un vis irealizabil Davis D. Janowski Chuck Yeager a depasit vite za sunetulul tn octombrie 1947, lara scurt timp dupa aceea, toe: 18 lumea a vrut s& zboare mai rapid, Au trebuit s& treac’ aproa: pe 10 ani inainte de a incepe realizarea traficulul comercial folosind avioane cu react. Aces: tea nu erau suficient de rapide, lar cursa construirii avioanelor supersonice a inceput. Problema era ~ $i ino’ este ~ c& nimeni nu putea face ca o linie aeriand format doar din avioane super- sonice si fle viabili din punct de vedere financiar. Relatia noastra cu Interne: tul este foarte asemsnatoare. Backbone-ul ~ conductele de fibr& optic’ de capacitate rid cata leaga aproape toate rete~ lele metropolitane globale - este destul de rapid si are lat: me de banda in exces, cu toa: te acestea tofi suntem ahtiati dupa conexiuni mai rapide. De fapt avem nevoie de conexiuni mai rapide Intre locuintele noastre si acest backbone rapid - o distant& cunoscuts sub termenii de bucla locala, ins’ ati sav ultima mila gerea conexiunilor rapide in ucla locala a fost prohibitiv de scumpa Fotonica cu siliciu este una din multele tehnologii care pot Sri si acces extrem ia Internet, precurn i de voce si vid de ra Cipurile construite cu aceasta tehnologie ar face transferu! traficului folosind lumina, i to emnale electrice - este un lucru cunoscut c& fotonii sunt mai rapizi d Astzi, doar o foarte mic& parte a caselor din SUA au instalate linii de fibr& optic’ sub p&mént, furnizand legaturi de 40 Mbps pen: tru conexiunea la Internet, fluxurilor audio si video, si servicii VoIP (Voice over IP) Aceste linii, matura pe jos cu vitezele maxi- me de 1,5 Mbps obtinute folosind cablurile de Dar asemenea sisteme sunt scumpe greoaie, ocupand mult spatiu In oficiile cen trale CO (Central Office). Acesta este mot vul pentru care conectarea la vitezele dis ponibile tn backbone-ul optic este un vis pen: tru multi oameni, CO-urile sunt cl&diri fra erestre, situate cel mai adesea in afara dru: murilor umblate, care ga gi de switch-uri vocale analogice si digitale. ns CO-urile nu au spatiu pentru noile ech pamente produse de companii precum el si Cisco Systems, iar companiile telefon sare dezvol ce nu dispun de resursele ne Sri acestora inainte ca legaturile la viteze ridicate s8 devind o realitate la scara larg’, producato- Fil trebuie s8 miniaturizeze echipamentele si duc costuril jor ontice sau cel mai optoelectrc nice. Acesta este punctul in care apar scena fotonica integrata d special ntegrate IOC (integrated 3, al celor hibrid circuitele optice optical circuit). Un 1OC este un cip care dis: pune de o surs& de lumind, fltre optice, foto- detectoare si ghidurr de und3 optice. Companii ca Avanex, Cidra Corp., Neop: hotonics, si alti se Iupta pentru a lansa |OC urile, ins provoc8rile stiintifice sunt imense. Jin momentul de fata problema cu foto: nica integrata este c& ne aflm in punctul in care ne gaseam in 1940 cu circuitele integr. fe" explica Kumar N. Sivarajan, CEO al Tejas Networks. .Avem nevoie de cAteva avansut semnificative care ar face pentru fotonica negratd cea ce a facut tranzistorul pentru circuitele integrate si electronica ala, totul depinde de economie. Companiile cele mai implicate in munca de cercetare 5 care vand catre gigant se tntico stare fiscala fragil8. .In aceast clip’ nu exis: 18 cerere destula, Va mai trece un ana furnizorii si operatorii vor recunoaste sterializarea unei asemenea piete” spune Marlene Bourne, analist principal la InCen ea) eee leo MM Cece ae Mitel gs eg ue ue ee ek a) ‘Senzor acustici care au fost lansati dint-un avion. Senzorii pot Ce ee ei ee sunetul 500s de 0 arma de foc in momentul in ca eta Cr Doo cue een Foe ee ere ‘acord c& a fost vorba de o impusoaturé provenitl de la o arma, ee eter en) ee rut et) de doi ani. Ins capteaz’ atentia prin urmatorul pas facut de Se ee end eee ee rt) Punct central de comand&. Fiecare nod este dotat cu echipa- mente radio de comunicatie gare rolul de releu pentru alte See es tipuri de retele, pentru c& dac un singur nod se defecteazs, eo Lacey Sue ee oe ae eens recent 0 refea mesh radio inr-o fabricd de tratare a apei care 2are un aranjament complex de pereti din beton, conduct Be ee te rong eet) .Ne-am plimbat prin aceasta fabric ¢1 am pus nodun repetoa: ie eer ec tes uae ere tal Cusmenle mck tea semnalului de radiofrecvent era mizerabil, apropierea Ce eget a Unul din cele mai promiatoare aspecte ale rejelelor mesh este See eee a ee ed Ree ee eee et Mee ce en Ce gee a ae) ee ee ae os Cee ee ees Cee Ee Pee ee ee et a Cee ee ee ee eae ee er 1 Deutsche Telekorn, echipeaz masinile din unele orage ger: ee eran Ce ee eee’ ™agini din SUA la 0 aplcatie de alertare a goferului cénd o ee ee tte eee ‘secunde pretioase in vederea evitril producerii unui posibl es Mee Roe Reale Un, televizoare, combine audio, in retele mesh, prin intermediul Ne tee eer din magazinele electronice locale. Radiant Networks a instalat Cee ee ee) Se ee ee Ta cae oe ee cs Una din fortele motoare care se afté in spatele acestei tehno: ee eo i aa a) se referd la axioma dat de Bob Metcalfe inventatorul Etheme: tului, care spune c& valoarea unei refele creste odat cu cres- ‘terea numérului de puncte de conexiune din acea rejea. .Este RO eo ec ee se eed in cazul rejelelor mesh, cu c&t sunt mai multe puncte de cone- eve isMicrosoft SPOT Jeremy A. Kaplan ‘Scenarille sunt atat de obignuite, precum pelerinele din benzile desenate cu Dick Tracy: 0 privire aruncaté pe ceas la prima ord a diminepi i aratd toate Intdnirle din ziua respectiva. Un cecran plasat in dulap te anuntf starea vremii in timp ce te imbraci ca sa pleci la lucru. Cum des cthizi portiera maginil, un mic ecran ii dezvéluie ccondiile de trafic si fj face sugestii asupra celei ‘mai bune rute. Aceste scenarii futuriste par s8 nu se materializeze niciodata. Analizati din nou Folosind noua tehnologie de la Microsoft Research, numits Smart Personal Objects Technology (SPOT) se pot implanta dispozi tive cu conectivitate wireless In accesor sh, continutul. Chipset-ul poate fi Ce este wireless, mobil si intotdeauna pornit? mati emise de pe turnuri pe DirectBand. Un nowchipset cu dimensiuni reduse, dezvo!: eee National Semiconductor, jeste sernnalul radio si ii interpreteaza nclus in orice ~ ceasuri, magneti pentrilfrigider, sau chiar brelocuri pentruchei. Primele te in aceasta Wor fi ceasurile de la Citizen: Watch Company, Fossil si Suunto simple precum ceasuri sau pandantive, SPOT va sincroniza ora de pe ceasfeul buletinul meteo indiferent de va situati, prin intermedia prezent in fiecare di Mehnologie nu este gratuit Posott si giganti care se ocupa de isile radio Clear Channel Communica: tions si Roger Communications. au plait licente cétre posturile de radio pentru a le folosi antenele si doresc 58 isi recunereze aceste investit’ prin incasarea unei mici Sume de la utlizatori(inc& nu se cunoeste suma exact), Aceasta tennologie est Sut Eient de bund pentru Dick Tracy. doar oare le de radio despart suficient de ifting? ali putea ajustafrecverta Intre ele? Posturile nu folosese tot spatt de freeventa disponibit”spune Chris Schne der, program manager pentru SPOT. Micro soft Research a lucrat cu SCA Data Systems. pentru a dezvolta protocoalele acestei no retele radio. numitd DirectBand, prot de avantaju!latimii de band& netolosite. Avand instalate servere pe turnurile de radio, Microsoft controleaza flux de infor Construind pe infrastructura radio FM nationalA, reteaua wire- less DirectBand furnizeazd infor- mati locale actualizate ~ ca ora cexactd, starea vremiis stir! ~ direct cAtre ceasurile activate ‘SPOT. Prezenta persoanel va putea fi urmarit& pe intreg teri= toriul tail,Ceiba iow Ey Calcul de grid Donarea ciclurilor procesor pentru binele general Cade Metz Gandij-va la puterea de calcul potential nefo: lositd care sta intr-un PC. G&ndit-va la miliarde. le de miliarde de cicluri procesor care nu sunt folosite 21 de 21. Microprocesoru! lucreaza puter. nic dimineata c&nd va pom calculatorul si tncar- Cat} aplicatile, dar in timpul zilel face foarte pu} ne. Chiar c&nd tastati furios, procesoarele de text, aplicatile de calcul tabelar gi e-mall-ul nu ecesité aproape deloc putere de procesare, lar find plecati seara spre casa, sister! petrece Cre intreg fara a face absolut nimic. ‘Acum ganditi-va la cte PC-uri sunt in cadrul companie la care lucrati? Sute? Mil? Zeci de mii? Echivalentul unui supercalculator de milicane de dolari, plin cu date vitale, se ascunde la locul dumneavoastr’ de munca Companiile profits de aceste resurse, con: struind ceea este cunoscut sub denumirea cal cul de grid, retele care adund resursele ~ cicluri rocesor, stocare, sau date ~ de la cat mal multe sisteme gi le oferd unel aplicatii comple- xe. Unele proiecte de ultima ora au propulsat aceasta tehnologie, demonstrandu-i potentia lul at&t pentru afaceri c&t si pentru cercetare, scotand in evident cresteri anuale spectacu: loase ale randamentuli, de 50%, potrivit ana: listului Rob Batchelder de la Gartner Asociatia Americana de Diabet foloseste un grid pentru a simula relatiile complexe ale planurilor de sanatate, insumand puterea de calcul a peste 250 de procesoare din cal culatoarele angajatilor. inainte, rularea mode- lelor dura zile intregi; acum acelasi {ucru se face in doar cateva minute, la o fractiune din costul initial. 1BM si universitatea di Pennsylvania au un grid care ofera accesul doctorilor la mamogramele pacientilor stoca: te in sistemele de calcul ale spitalelor pe intregul teritoriu al SUA. Poate unul din cele mai impresionante grid-uri este cel care se construieste in Gene va, pe ajuta pe cercetaitorii de [a CERN (European Organization for Nuclea Research) s& descifreze natura universuly Un grid gigantic de stocare va aduna milia de de gigabytes de date pe an pe care acce Un proiect de calcul se foloseste de puterea ciclurlor procesor. a stocSrii sau a datelor a mii de calculatoare pentru o singurd sarcin§, ca de exemplu testarea eficientei unui medicament sau examinarea naturi universului. leratorul de particule al CERN fl va elibera th 2007, cand va fi online. Retelele sunt denumite grid-uri de calcul pentru c& se comporta aseméndtor retelelor electrice. Cand aprindet} lumina din camera, ‘nu obtineti electricitatea dintr-un singur punct de producere a energiel. Se acceseaz’ o retea de producti a energiei electrice forma- t8 din puncte de producere disparate, iar tricitatea r menea punct care este in stare pe moment 84 0 ofere. La calculul de grid, incercém s& cream o lume tn care cantitati imense ale puterii de calcul si de stocare sunt atat de simplu de accesat precum cantitatile imen- se de electricitate” spune Rich Friedrich, con- ducatorul cercetiiii grid la Hewlett-Packard Cel mai faimos calcul de grid a tnceput fn 1997, cand oamenii de stiinta de la universi tatea Berkeley din California, au lansat pro iectul SETI@home, care foloseste un grid conectat la Internet pentru analizarea date- lor provenite de la telescoapele radio, In c&u- tarea vietil extraterestre. Mai recent, mai multe companii, printre care Avaki, DataSy- napse, Entropia, Platform Computing, Sun Microsysterns si United Devices au inceput s& vanda platforme grid catre sectorul privat. In loc s8 adune resurse de la calculatoa- rele voluntarilor conectati la Internet, aceste sisteme colecteaz’ resursele dintr-o organiza tie. .Suntem convinsi c& urmatoarea schim bare a felului in care oamenili folosesc calcu latoarele va fi tehnologia grid a desktopurilor, pentru a gasi o cale de a profita de puterea de calcul care zace in mille, chiar zecile de mii fe desktopuri dintr-o intreprindere" spune Andrew Chien, cofondator Entropia Cu toate ca in mod traditional sunt folo: site de companiile farmaceutice si in dome incep s8 fie utilizat nil adiacente, grid-urile nce in ce mai servieil financia inginerie si cercetari din chimie. In curand. potentialu! nefolosit al PC-ulu! dumneavoastr’ ar putea deveni extrem de folositor Tastatura virtuald Introducerea datelor in PDA poate fi mult usurata folosind tastatura virtualé KB. Un LED proiecteaz’ © imagine a tastaturi, iar detectorii de migcare tn infrarogu detecteaza mis- carea degetelor. Acest Prototip este similar cu cel produs de Canesta Corp., dar modelul VKB include maus si controale gen touch pad.Wireless Communicator IBM Research exploreazé viitorul dispozitivelor wire less care au capacitati vocale integrate. Dispozi- tivul din fotografie se conecteazé la telefonul ‘mobil $i folosind tehnolo- gia text-to-speech citeste cu voce tare e-mail-urile ‘si SMS-urile receptionate. iB ct Hin Criptografie cuantica Secretele pot fi pastrate - pe bune Cade Metz (CAnd af itt pentru prima dat despre meca nica cuantic dint-o carte de la facultate, vi s-a parutridicol. Electron se pot tnvdrti hn dou ireoti diterte tn acelag timp. Nu se mai tnvart ceind sunt prvi. Sund ca Snufeupagus, un per- sone) care apare doar dnd nu sunt adult pin ur {ojosinerasile electronior, fotonilor gia ator par- tou de mici dimensiuni sunt att de diterte de ‘comportamentul abectelor pe care le veder $i le atingem. Dar mecanica cuanticd nu este fantezie, Este stiinta serioasd gn curand ne-ar putea afecta vietile macroscopice. Bazandu-se pe 20 de ani de cercetare, dou companii au folosit principiile mecanicii cuantice pentru a crea cea mai sigur forma de criptare a date: Jor cunoscuta pana acur id Quantique a prezentat in vara anului trecut sistemul de criptogratie cuantica, iar MagiQ Technologies urmeaza acelasi demers pana la sfArsitul acestui an. Aceste sisteme folosesc fotonii pentru trimiterea cheilor crip tate, ascunzand fiecare cheie In spatele fai- _mosulutprincipiu al mecanicii cuantice, prin~ Cipiul de incerttudine al lui Heisenberg. Cand schimbati cu cineva chel cuantice, puteti fi siguri c8 nimeni altcineva nu va fi vreodat In stare sB le descifreze. Orice mesaj de e-mail, apeltelefonic sau tranzactie financiard crip: tatd cu aceste chei vor fi sigure Dac sunt lucruri care trebuie protejate pentru inc’ 10 sau 30 de ani, aveti nevoie de criptarea cuantics" spune Burt Kaliski, cerce tator sef la RSA Security, liderul companillor de criptare. Tehnica suveran’ de criptare este cripta- rea RSA, care permite ca do! indivizi s8 is tr rita unul altuia mesaje private pe internet folosind 0 cheie publica si una privat8, Spar gerea criptirilor RSA este extrem de dificil ins& intr-o perioada mai lunga. supercalcu toarele ar putea-o face. RSA se imbunatateste odata cu viteza cal culatoarelor, dar va devent inutil dacd cercet’ tonii vor dezvolta vreodata un calculator cuan tic. In timp ce un tranzistor de siliciu este fk activ, fie inactiv ~ continand sau valoarea 1 sau 0 - un electron dintr-un calculator cuantic poate prezenta dou’ rotir in acelasi timp, inma~ ‘gazinand ambele valori dintr-o data. O masind care a ajuns in aceasta etapa a principiului ‘superpozitiel ar trebui s& fie exponential mai rapid, decat supercalculatoarele de 22. Cum v-ati putea proteja datele de un cal culator cuantic? impotriva focului se lupta pe mecanica cuantica. Potrivit principiului de incertitudine al lui Heisenberg, daca se incearca masurarea comportamentului unei particule cuantice, aceasta va fi alteratd, astfel incat masuratoa rea nu va fi precisa. Aceasta inseamn’ c& ‘dac se trimit chei criptate folosind fotonii, care se supun legilor mecanicii cuantice, nimeni nu le poate fura Exemplul de pe pagina 98 exemplifica procesul. Alice ji trimite iui Bob 0 serie de fotoni, fiecare din acestia fiind polarizat intr- tun anume fel pentru a face distinctia intre biti, Dac’ Eve incearc& s& citeasca fotonii veniti pe linie, trebuie sa le schimbe polariza rea in anumite cazuri, IAsand urme clare ale faptului c& a incercat interceptarea mesajului Pe masura ce fotonii ajung la Bob. iar e! incearc& sa i citeasc&, le va schimba polariza tea, la randul lui. Ins nu va schimba polariza rea tuturor si cu ajutorul unui algoritm destept el si Alice pot conveni si se pot asigura care