1, DISCURSUL POLITIC SELEGITIMAREA PUTERIL 1.1, Imperativelediscursului politi: putere gi gitimare Este un truism a afrma ef manifesare individlul sub semi ‘umanului nu se poate imagina dectt in eadrole wnor forme de comuni- (ate, Robinsonismul este de neconceput ca mod de finare'W individu cu toate atuurie (dar yi tarele!) umanitgi. tn colectviateindividul piseyterajunes manifestinit sale dincolo de biologie penta ci 3 inirfn atiune o elatie pe cae nil una dintre celelltefinfari nu 0 posed: relaya eu altertatea. Sanscle-umsanizari snt date de soci lizare ca 0 conditie necesari (nd i sficentl insi) pentru totceea ce exists gi se manifest ca angrenaj uman, Spe deosebire de alte coleeti= vititi care, deg: functioneazt dupi regoli bine determinate, nu-pot ‘dep stad! finfiit sub semnul biologiculu, coletivitifile umane sum relaja ew altertenea ex determinants funcionind sub 0 diver- sitate de forme, dincolo de cea biologics: relat de ordin politic, cul- ‘ural, economic, moral, juride yi ined mute altel in Ducowrs sr fa promis cade de ite Lins, Machiavelli aan: prin loco au fst putin numer a tw in sto ele. Gena mene Indindse, 2 sit nels de #8 runt, de a sea (N Michel! Doors Seka premire cade de Tit Live, Galina Patty 1952.9. 323) 3CONSTANTIN SALAVASTRU. Stayer si reaile colkcvitiilr amane sin, din acest pnt de vedere, mult mai diverse si mai compliate, Dat la nvelal primar (bogie) rele snt concordant ea sop sare fn {hen sub forma bifocal fn eset perpetarea speci, a nivel tan vel mut ma complex, i diversifct 5 mai pin de con= trait -mulipicarea former reltonale ade c sine dversfien rea imereselo, nor chiar mifexaca antagnic lr, Biol ‘ste mine in atl debit te clets an dsp dor Titer inetine dents, Mine meri 1) si, de ele mai ‘multe el este contents ~ a sar str, reste~ de mem camuniti Care est soln svat? Evident, rare met aor ay cates presere nomle dap cae cues antioneze fin respecave era rere atemarea const de interee tine membri contin. Fate, nen fl r ‘orbea Roseanne mina lind code nite dreptur i liberi in favoarea autor, iar acest sacrffiu (Htinded meni, icioda, nu cedeaz prea mult entuziasm din dreprrile sate!) este Ficut cu condfia ea ceelalte drepturi si le fie asigurate in baza ree oaseri acest’ autoriii In Repub lu Paton (358 e359) gsi ‘rmitorul pasa. dup ce oamenii iyi te nil altors nedreptay “dup ce le indurd i gust din sdvrsten et gi din suportares Tor, i se pate folositor eelor ce mu pot nei 88 seape de a le tndura, dar nit 88 Le fac, $3 convind inte ci, ca nici si nui faed nedrepti, ci-s& mu le ibs de indurat, De aici se tage agezare leglor six conventitor ire “Masindria” idea a function in acest Fel indivi respect regulile comunitit pe care autortatca le-n stabilt yi comunitates poate, astfel, sf asigure cadrele normale de manifestare a individu, Dar— si acest dar ete eel mai mare adueitor de nenorociti ums ~ conmanitatea nn nu ese 0, nasindrie” ileal, i un mecanisny eu 2 2 piseursul pusert funcionareconcretd.Consecinj? Uni indivi pots nal reulile staiite de'autrtate 9 rin aceast,-evidentlezearh deptrile gi fete state ell mem comnii.Com se ioe newra inaecasthstuge? " Intervie, pin mezanimee ei, rela ce putredino'avtons tate fsedunad i inuldintre mombrit comunitieare'a nesocotit regulilestabilte de autritate: In neoeay!seeven din Republica (359 8b, c) puter unm i consis neces acest rela de pute: Acct ests ~ se zie -naserea yi fire dept cae pare «els ine douk extreme'~ cou bund face nedrepai npedepit~ cog rea: fi nedreptt ir puting derizbunure ar dept, alindu-se intr acest doud exter, este cnstit mu ew un bine et din pricing sltbiiuni de a fp nedrepai Pind ce in tres le pins, Debt adeviat, nar conven cu nimesi, nic cd mu le va face,nioh cA leva indura (] SH dim si depuis celui nodrepttngBdinga Sbfacl ce yor gap aft urn prvind aco it va duce pola fcedruia, Ei bine, i vom prnde pe omul el dept in Nagrand, Indwpindu-se spre acess tnt en om nedrept toi poli de & avon mi mult, pe are orice fire © urmareste ea pe un bine ~ doar legen for o cond sre prejuire egal. "Sma gp se es cnr somal pl comin eb ote ile sa ened adh Hh eotah ee SeMe g's pal scsi ops oh fe si ‘pe lhe este wf nlp ra). Dak ita tome et esos iil ach api rn Ma tite) canoe ne ends fap eae contri eu presi In ato oer coe tH exes ea i ae Eitoci Val acne win ateentn doperic oaen de Gato spe cals bx Dati open conf ck ena ‘ancl ei pnt ana lah eile cor ene’ rc. Oa inal fe reat cone regula mir vil oreo (ae Re Sh re ep re in Sp pops a 2CONSTANTIN SALAVASTRU Rely de putere ins estore 9. wsnbi colectviti pyte yea consecine dirt, In agcast client poibiliaten a at Fates, prin mloacele de care dpa ears sn rzutatal conse | membrilorcomunitg in prvini gestionii teri in aaa cae Iuisde, uauepare a autritii are, fn atpi, rey mu nereat ~ mu ‘nt in atenia noes), i impund voingayi 8k fs fe respects ‘ges, norma, conveniojs. Este asigurat in baga conractulu inal, ‘cones normal in sontiouare &comuniii. xist fra aie un Cuba situa f care autoatea ste neptincionsd ina face rex pvt ordinea de drep:Asintim, in acest ea odisolutie autor {ji ew bonseinge nefavorabile asap funciona normale cole \Conseinele disoluie aurora pot fete. Cle mai grave ‘vieaz ebiar~ desi uneor nu ma pin belicoase ~schimbarea ato- rips dad o-autoritace mu poste asiguraondine stabil, ea obuie sf las loc ale. uel wear © Chestines mu est ac de voi: Nimeni mu cedeuzA patécea (led aceastcapactate de a se miei ca atone de bene- fica de toate mecanismtele’ auorti institute) de bundvoie. Fieare vid, eat grap, fev orgaizate care sea in poesia puter axe dria face efortur deo menfne ft maul. De ce? Petry ‘i putereaasigurl si numeroase avantaje,Puterea sabilet, in evasi indjrittea azar, eglilejveutl Tn comniate. Of este prefer bil tordeauna 38 sabes regulilejocull cit fe sopui reli sbilte de eile. Pe dealt parte, putea stables regulilejocu Soup lnc profile (muna cede oti materia, dey na 2 pane ego Cron ace agp CH doe de ‘ie exe tg [ol fe i oie Wa i ual pe tna ee pty ‘ek acu, le gp aces cate ace tngre deta alu Ce, ipa, ite ech pep freee tier fare peo 8 bare im sigan de apace se ale” up Crt, espe dept coi pol ar Stine, Buc, 168. 108, 7 M Diseurdal putertt scestes nu sint de neglijt dar mai cu start cele legate e imagine, e oganizare ete) sf eit tat mai in wma funetioniei acestor regu Certniente, stabilreategulilr joeulut nu este tn exclusvitate ‘0 chestiuse de voing si'eonsting a:pateri ~ nici mu este posbil «8 asistim lao doiinatieevesicomplet arbitrariului sau bunului plac ale puteri~ dani tebe 8 avem naivitatea de a erede eX cineva ar putes stabiliregulile jocului in defavoarea sa! Inte alt‘avantaje, ‘puterea'areposibiltatea de a influent ~ prin mecanismele’ de care dispune ~ tate componentele structurale ale coletivitii, coca ce consttuieun mijloe dine ele mai able, dar si effeente, de create carelor ovate pent perpetuarea putei. N-ar trebui siti niet dimensiunea psibologic pe sare se spijind relat de puter. Puterea atrage. Cu cit este mai mare, cu ait eforturile sit mai consistence pentru amplificares ei. Putrea este un trum al personelitii, este ‘noununares geniululindividului sav gropului. © analiza a mecanis- melorpsibologice ale relay de puere no-ar putea doz seni tivele rolut ale sdmirate, prestisilui sau gloriei Tn aceast obsesivl sforjare a individu sau grupurilor dew accede la pote Id suficiente motive pentru a putea explica de oe atractia uteri este uneos diabolic. Indivizi, gruput, raciuni care formeaz colectivitiile foc eforturi deosebite pentru ayi-asigurs accesal la ‘utere, pentru a intra i rolulautoriait in reaa cu celalfi mem ‘comuniti gi, ma les, pentru a heneficia de prghileautoitii insi- ‘uit, Cum toi ores, dar, cum nu poate avea autritate deeit unt Ge individ, feigrup), se pune problema cea maj delicats a oriciret colectivtiit it de cit struetrate: problema mecanismelor institut 491 schimbarii pueri. Mecanisovee insti yi schimbirit puter sin ‘iferite fn funcie de natura lor se asigut Jegiimiotea putrit, Da “Tyan pi dts epi pate se sin et pete: (pore cdl eee lite pot cle la use: () reed gees axepae 33)CONSTANTIN SALAVASTRU. ‘schimbarea puter se face in urma voineicolectivitji (eae poste fi ‘esttd In modaitai diferte),atunctsintem in fja net puter fegivine Aputere care-i are tem, raiunes de 1 nun aot de veg ibe). ‘Daca schimbarea puter se realizes impotriva voinfel colctvitai, ‘tune sintem fn fafa une puter lipsite de legtiitae. Sim de acon ‘supra unui ueru care ar putea surprinde buna sm si puere legit si ca lipsit de legitimitate pot funcjiona nestingherteperioade mai ‘mari seu ma mici de timp! ‘Asupra probleme: legitimtdpt am veea $8 staruim, Hind ‘se pare cea este esentialé pentru analiza rolului diseursulu politic ca modalitate de legitimare a pute g, in al doilea rind, pentru c& ex ‘este cvasiuniversal: ea este aceca care di gi puterea ined dat $i ‘singa puteri, desi mecenismete ci sin dfeite in cele dout ipostaze Si, poate in al telea rind, au ar tebui sitio nici un moment ef inamica puter x poste f explicatdsicieum alfat deit ex find ‘eterminatt'de obsesia leitimitatii. Desi problema legitimitaii este veche, e2 canstie o tema central a postmedernismiulu atu. Acesta ‘est, probabil, uoul dine motivele cele mai tari penrs care Nietzsche ‘sau Heidegger sintconsderai precursor ai postmodemnismuui: prim pentru cd incereat 0 fegitimare« valorlor in jocul ait de complicat, {ide imprevizibil al impuneri lo, cel de-aldoilea pentru ed a incer- ato legitimare a metafizicl, gen de dscurs fn care ginives postmo- deri si pune speraneleeele m ‘Si urmarim cele dows det pentru care eredem e& problema egitim este esenfiald in analiza relaiei dire putre si discursut politic: universalitateaactului de legitimate si temeiuldscursiv al legi= ‘eee Re uate in exer pte) legit pil ana pe cave gover sien pole eho intonze pont ca ting sop pe ‘te cate ealeapl de nt (Hebe Winer, Tota I. ellos, Cone ad Compromise. 4 Inradecion to Paes, Harper Colles Poise, NewYork, 1932,pp 4546). 36 Diseursil purertt ‘ima. Un prim aliniament al intra universalitates actu de lgii- tare (adic& prezenja imperativ a lepitimaié in spapi cognitive dite ‘ele mai diferite) este dati de faptl cf, in viziunea postmodernist cel pufi, mic nu poate fi acceptat Firk un em, in nici un domenin al eunosgterit. Aceast concepfe univers o resimyim tot ma ml «Rifuiaa” cu clasicitatea se regiseste peste to: in flosoe, in litert- ‘ard, in picturd, in muzic, tn teologi, i polities, im sting fn cite alte domeni De altel, am puiea spune ci ,analizele sectoriale” au at nastere, pind la urma, aticulailor gi wsituilor concept de postmodemitae, Este postmodernitatea ~ se intreaba David Lyon ~ 0 idee, o experieni cultural, o conte socal ~ sav poate toate acestsa la un loc? Fard indoals, postmoderitatea exist ca idee sau ea forma de sted tn minta inteletualiloe sa in masa, Din ani "$0 incon cx ex. a dat natere unoruriaye dispute, uneoriviolente alteot nelinis- titoae, In cadral multor discipline, dela geogratie la teologie gi de la flosofie la stinfele politics. Controversa similar asupra «postmoder- nismilui» in ar, athitecturd, exten litera si cea de film este mai vvecho”™ Dincolo de universlitate, orice create tebvie si se legiti= meze. Care mecanismul legitimari? Fara nici un dubiv, spun post- ‘modernist, unl de natura discursivi, Cunoasterea umn, dela for tele cele mai perfectionae si perfectionist (stings) si inh Ia cele ‘mai diluate din ponetu de vedere al mijloacelor de lgitimare (este- tic, metafiziea ec.) nu Inseamni nicidecum travaiul descoperis, ci cel al justified ntemeieri) pentru alteritate. Or, din aceasté pers pectvi, importanta carnal o au teoile (ini, esttice, morale ‘lc) care nu sintnimic altceva devit speci de discurs. Acesteteoii (iseursuri) tntemeiaza, justfich ~ adiea legivimeaca — tiputle de ccanoastere aferente lati ce serie Jean-Francois Lyotard in acest sens Stiinja este ined de Ia aparitie in contliet cu povestiile. Conform * Dail Lyon, Povimoderiaa, ara Du Sie, Bae 19%, p. 37. ”CONSTANTIN SALAVASTRU proprillor sale erie, majritatew aeestor povestiri se dovedese a 1 fabule, Dar in ensue i cate stinga nu se reduce la cunoasterea unor regulariis cercetcazl adevirul, ea rebuie si legitimeze proprile regu de joc. Atuncieajine un diseurs d leitimare asupra propriulut satu, diseurs num ilosofie™: Revenind msi aproape de domenivl pe care Hl analizim si entra care ne intereseu74 in-mod special problema lgitimi, vom tite poh. lnfrmaca ear, cont su cont cura tee pole, sb cunt neces. No ns i sufceate. Receperl tet dnc palit mn ve don ak cons rein cel rezate Sau vitor ale peri we se cde ce realaea et acaa $a ali. Cu Taebare de ce, inl deel cre provost discus Politic sau exprimata direct de receptor, discursul intrd intr-o nous fazii {eri ne fza exicatv. Dscuralpltic wee ~ od aie Cert un nos la ner ce cee la fans srt la farsa Tt itch ce de ce l exp se Alen Tice sivatie arf grap de pate care pans in ciel ders a 9 rene Cathal, Le lenge deo asifrmonon, Sock Eons, Pai, 1986, tod 1m, Epo deinen, Ear Na, Hoe, 199 7CONSTANTIN SALAVASTRU ‘n stuaia near retitatca descrist este favorabils grupalui de ptere ‘eceptorl wea si lie doce este bine pentru cd a care sine cauzele bine este prim pas spre mai bine! dar, mai cu seams, fn situafia in care situatia descr este defavorabild grupului de puter (vecepto~ rl vr 8 infeleag de ce ne bine; de ce interesee ste sin eludate, de ce sintsupradimensionate alte categori de interes et), Explicatia fndeplinese in acest caz 0 fimctie evaluativd. Chiargrupal de putere ‘care pune in grculaie discuysl polite este congtgnt gt imeresat de ‘aciul explicate, indierent de porta favorabila sau netavorabilé fo ‘care il prinde un astfel. de act. Numal- cl expicaia va f explowtata diferit, in funesie de acgasth porte. Daca grypul de putere se af fato porte favorabil (adic ac realitatea actor de pater a sats~ ficut tendinfele domsinante ale intereselorunor lari categori de audi toriu), dscursul va explica auditeriniut rajionalitatea, eportunitarea si necesitatea continuitifilunotasiel de acte de putere. Cu asemenea instrumente la indemind (eu twalitatea favorabild yi cu 0 explicatic adecvatl se) exists sanse maxime pentru o legitimare a puts ack grupal de putere se af into poziiedefavoabil (actele sale de putere nu au saisficut evasimsjoritateaintereselor), atunei sarcina discursului politic este aceea dea expica nerealizrile. Sa spu- rem ¢& dscursul politic, spre deosebire de alte tipuri de dscurs, poate cexplica orice act. de putere, orice nerealizare, orice actiune pusi sub semnl indoielitIntotdeauns, pe traiectl de la proieet (care este sat ‘fst props initial celor ce au acordatleitimitatea) la fat (elit tea conreté care ar i trebut apart prin punerea in practic a proc tui se interpan factor ie care po ocd vocal afi” pentra distan, uneor: enorm, dine promisivnilediscursuhi politi si ealizarle de care a avut parte, $8 ne aducem aminte doar, refinnd cadrulrealitft in care a funciona discursl politic romanese din timpurile noasre, de promisiunile la care am asia, de realtile de care avem partes de ,explicfille” cave au fost repede iste! Ras 18 Dizeursul purert unsure Ia interes Cine © de vn?” sint de-s deopel deparmante merical, FM, Copose, lise mint, consprain inter ‘ational ict un az governani! Agadar, sin explicate Pent coca Ge sa sflsD fn discus pote i sa ficut dar, mai ales, pein ceca ce sa sp gi ‘usa Mlcut. Ambele sintnecesae si nimeni mi se poate eschiva de la cle. Si refnem ei, in general, exist 0 anumiti mari de tolerant pe care auditoriul 0 acorda unui ase de iscurs politic, atic8explicai- Jor cu privire fa realtaten politi, indiferent de situa ip care seals aripul de putere este pune in ciulaie discurgul, Aceasta este deter, rinatd de constina cai a auditoriului 4 sie suscesul nu se dato- reazi In propor de su la suthaciolor de puter ale guvernanilr, dup cur niet execul au poate fi pus sul la su in seama actolor de pote si mai ales intentiei grupurilor de putere. Cee ce ni att nici- dat auditor! grpurilor de puter fine de fap dea mo profita de situapiefavorbil de as evita, pe ct posiil,electele distrusitoare Ale contextelornefavorubilé sau de a nu Te ditinva dsc8 aceasta este posibit! De aici si situate, parent paradox, in care gruputi de putere au cAipitat din now leitimitatea deyi realizirile nu constitu ‘un atu pentru noua legtimare. Explieaile lor fost, i mod eee, rele pent audit ‘Sf revenim ln dscirsu ui Koptlnicean, pe care ne-am props Si Tuciimn pentru 2 ae aceasth colaborare dintre forme discursive iferte (dseriere,explicayie,‘argumentare) in funetionarea discurs- lui politic. Exist mai multe seevente discursive descriptive. Evident, ru ne-am putut extnde’prea mult cu exemplele. Dar dunt descriptia flew realitt In care se refer diseursul, dupa un episod in care Kogilniceanu descrie relaile reci ale Rominiet cu Franfa, orator, continu ste: * Doms, in Pana ans ule ere as acolo se ssi nist agent subaltern,niste subsereari de sa ere cteodalh nd in 9CONSTANTIN SALAVASTRU, ‘rate pe minis cel ai puter; acolo snp coec se nip sil.n0i, Yau dnwe aces subsscretri de st, pd ce am dint promi lune formal ci Frans este gata ateze cu oi a Veni site mar ie cy per ni interest neinemnate pnt Fra, aie loveesch fn ineresul ator ji putemice gi aceat loves se stag asp enor ine ‘e%€ ml mari mal sinter pet Fran” (M. Kogan, oe. tt p.279), Pared n-am putea sf credem cf soarta relailor Romie Franja au sta, la acta vreme, in mfinile unui subsecretar de stat, dar ‘Koganieanu (alt tn opozitie) a gists accasth explicate care, dack arfi adevirat, chiar ar aruncao lumi proast asupra acolo de tere fale guvernului) pentrs situayia dlicati in eae se giseau acest reafi Deseretle sint necesure, explictile sit bune dat ambele parc gintese spre trecul. Or, discursul politic seratesza viitorul ait pe linia legitimarit pute, eit si pe linia actelor de putere care vor insofi si Yor urma aceasté egitimare. Este metivul pentru eare discursul Politic tebuie 58 treacs la 0 nou fazh 9 deri ste, angie facet ‘argumemtativd. Discursultrebuie 88 adueé auditriuhi probe ef actele de putere vor continua si c& vor avea aceleas rezuliate (dacd realita, {ea este favorabilftintereselor uditoriuli), cd actele de putere se vor schimba si vor produce efect favorabile (Jac eaitatea este defavo- ‘abil8 grupului de putere), cf actele de pulere xor fine seama de con- juneturi (favorable sau nefavorabile) si che, vor Suctifea pe cele favorable 4i le. vor evita pe cele nefavorabile pentru ca interesele inivizior sh fe sats ficute la niveluril cole msi inate Deserierea arp cx inten informarea auditoriului,explicayia vizeazA inelegereainformafillor, in Gime argumeotarea uemireste x vere oem dct vid tpl pce ine renin. Ne psa ee tease dpe erative (3:71 Toon, ms sete wna ge Dae ‘telex nos sem rons net ten ee ae ‘Seon dvs nc cere ghee ede ‘ie dopant gent epee cane er sb dene Spt mea tie pec pac oe ete) Dk ‘in ml i ts oe pg fe dep ete. vin capt ed sma, Da ‘ive eral pgm pe tn Soul ee ie itt st erste ln pt sms fe Serpe ince frm Pb cena eae a ‘vl Ch W. Mas Sanne id fen Pei Hall it Ch or Hing oe Cael Tas of Sp Mee ig ip 3839 ha Diseursnl puters tive gi evaluative, E confirmati astel presupoztia noasta conform crea schematizaree discufsiva asupra oferteipolitice « grupului de ‘ulere se poste constiui numai prin imbinareadeserierit eu informa rea st cu evaluarea oferte poitice. Mai mult chia, factorit do-decizie 1 grupurilor de puere care se ceupl cu mediatizarea diseusiva (prin {elevizine) a oferte electoral sit, i Taiji, consent de necesitaten avestel ibid de stategi discursive de vem ce fe utlizeazd tn dis cousuil lor; (2) Dack prezenga color tei modalitt diferte de intervenie iscursivi supra eleotoratuli (descrip, informare, evaluare) este cevidenth din rezultateleanalizei grilelor de program electoral, ia fl de evident este gi destinatiadferud a acestor modaliti iscursve. Ea pone in lumina aecenele difeite ale discursului politic in raport cu auaitoriul clruia se adreseszi. Ce constatim, din acest punct de vedere, dacdanaliadm tabelle snoptice? Ca modaliaile informative 4 descriptive au ponderea cea mai mare la toate cele tri postu. De ‘exemplu,seevenfee informative ocupi uproximatiy 64% (la TVR+1), Aproximativ 11% (la TeleTabe) si aproximativ 14% (la Antena 1), iar feovengole descriptive se distbuie asifel; 8% (TVR-I),” 14% (Pele7abe), 16% (Antena 1), in timp ce seevenfele evaluative ocupa ‘aproximativ 14% (la TVR-1), aproxinativ 1,7% (la TeleTabe) 53 sproximatiy 82% (la Antena 1)-Coneluzia: aecenul discursul ele tora si olertei poitice -a pus mai molt pe informarea electoral ‘ama putin pe explicai si argument, {G) Se poate determina o organizate proprie a discursulu tele~ vizual produs de eee tri posturi de televiziune in funcfe de domi ‘nan siitor (informativa, deseriptva,evaluatva). In uema analizei scestei tipologi a slrlor si a ponderi lr in fiecare dinire postr, autoarea analizei concluzioneazA ck Ia TVR-1 se confirma «Jogica discursului procedwal’ in pesimetrul clruia materia. discurslui cuprinde fie stiri informative, agada, coninuturi wobietive» (ntact 1sCONSTANTIN SALAVASTRU ru comport nici auiorul-emiitor, nei destinaarul), fe git descrip ‘ive, conyinutor cae, fnt-un fel sau alu, int cts”, in timp ce la “TeleTabe easumata 0 dstbuse care reflect ogi dscursull arg -mervot [a feleviiune: materia discurslul cuprinde gtr al cfror con timut se formeaza prin redares integral sau pail a uneiasat mai multe detaraji" Jn fei, la Antena Lavem cea mai ecilbrat dis tsbutie a siilor, singural loc unde yirle evaluative supe acelag plan cu celelalte, ceea ce ,reflect logic discursulu astmat, Materia ‘iscursuli cuprind stiri al eBvor confit © mai int a, inal doilea Find; syplimenta prin argumentate yi, inal teilea nd, evaluat, dees asumat ite Fors sa ala.” 29°73]; (4)Din analiza tabelelor corespunzitoare slrlor complexe (care mu le mai reproducem), dn analiza mediatizaitcandidaitor, rezulté aceats imbinare de procedur discursive (argumentative, eve- Iuative, descriptive), astfel incitse strvcturexza un discurs dominant al postu [de exemplu, discursudeyrini la TVR-1, discursl angus sméntaty la TeleTabe et) sau chiar individualizir de diseursurielee= torale promovate de postrile ty (disoursulplatormd ~ predominant escriptiv, discursul polemic ~ predominat argumentati, discursul rarajiune ~ predominant informativ). Se confitm’ yi de aeesté dath fdeea diverstietitprocedurilor discursive prin eate diseursul politic sjunge is auitoraleBrua i este destne. ‘Am analizat, pind in acest moment, deschiderea procedural a iscarsulu poitie pomind de la interlaiadinre deserptv,argumen- talv,explicativ in construct unui discurs politic. Aceeag deschidere proceduralé poate fi analizats gi pe alte aliniaments. Unuldintre ele fine de diversitatea procedusilor discursv-retorice cate pot intervent in eadrul discursalut politic, mult ri numeroase dcit fn cal altor cscursuri Intrcit asemenea proceduri vor face obiectl uneianalize sepirate privind dimensinea retorick a discursului politic, ne vom refer aici door tangential la ele si numa in manifestarea lr ca liber- {ate a dscursuli politic adresat auitorin 26 Diseursul purertt 1°. O prim thtrebare Is care vem si rlspundem & urmftoarea? cite suport manifestirifunor procedur discursiv-retorice multiple fn construcfa discursuui politic? Pe de'e parte, discursu politic se adreiearA unor mas largi de réceptri In general, el beneficial de un autitoria eterogen: rerogenitatea receptrului pane problema unor precautit din partes discursului politic in raport ca perfoemativitatea pe care o urmireste:decizia asus loitimitiil Une dine ele este gi ceed de's actions tn fafa auditorulu deo amplitudne considerabilt ‘pe principiul mediei. Acestprncipiu al medi aficeaza in privinja nivelului de intlecivtate af wuitriul dar gi in privina disperse Inteeslor pe eave autor e uke, in pivot apa ‘dealurlor de are ete domina, Ce insearnnd, din punctul de vedere almetodoogiti i proce: \trilordiscursv-retorice, a actions in-conformitte cw principal me- dei? Inseamni a eorobora cit niai multe dintre ele gi int-o maniert profitabilé pentru acdpertastepisle unui num eft mai mare de reteptor si penteu'a putea influent, asl, prin discureul politic, eft ‘nai mali dintre cei care pot decide asupealegtimitii A utiliza una sau alta dire procedurile discursive ~ sav un aimnir limita dintre scestea ~inseamnd adezitne siguri din parca scelora care agreazi tstfel de proceduri dar inseammd, pe dealt parte, pierderea sigur a sora pentru care astfel de procedur sit irelevante. Dimpotiv, a ‘augment procedure (asa cum face dscursul politi) fasearmn spor {wosele'sidimensiunile aelora care at putea lua’6 decizie in sensu iscursului produs i al grupului de putere care pune tn citculaie Prin urmare, eterogenitetes recéptorulul determin aceastédiversti= ‘ear a procedurilordiscursiv-retorice pentru a atrage pe cit ma "Nu este singurl factor cae intervine. Admifind cf digcurtut pilitic se adeseazi unui auditoriu omogen, exist totuyi alte lini ‘mente care impun sporrea pfocedutilordiscursiv-retorice. Receptor Sse manifest ca personalitate niullgimersonald:intlectivi,afetiv- irCONSTANTIN SALAVASTRU emofionald, acjional, voljionald ete, Discursul acjoneazt asupra tuturor acestor dimeasiuni ale personalitii. Fardindoial, de mylte ‘oti se vizeazs laura intlectiva personalitiireeeptorufui, Dau se poate si niciodaté eu exactitte ~ maj ales in domenil politielui — ea determinat pind la urma © optiune: judecata pe baza injlegeri (imensiunea intelectva), sentimental dominant ind de interyenia iscusiv(@imesiunea afetiv-emotionald), perspectva sini viiloare profitbil pena receptor (dimensiupea acional), ving de schimbare ‘ceed ex este (dimensiunea volifonsl). Din acest moti, dscursul politic webuie sia in calcul toate acestedimensiuni ale personalitiii pent ete posbil ea fccare dine cle si influenjeze int-un fel sau altul decizia. Dar ~ si acest este lurat cel mai important pentru ceea ce sufinem ail ~aceste dimen- sun ale personalitireceptorulul sit vizate de procedu diseursiv= fetorice diferite gi sin activate de proceduri diteit, Procedurile de ‘ordin logico-raional au in vedere dimensiuneainteleotvl a personali= ‘Ui, discursul metaforic actioneaza asupra dhimesiuniafgetive ete ‘Multidimensionaitates personaltiitreceptocluasupra gta dscursi politic sctioneaza Impune o multituding de procedu Yiscursiv-reto- ‘oe prin ere i putem atrage de partea noast, Alte determing vin pe linia imperativulut peeformante unui asemenea tip de discus. Discursul politic urméresteactiunea reeepio- ‘ula pe linia legitimari, Cales otodoxa de a atinge acest seop este: de la descrpfia une! reali, a injeleyeres el sila determinares con vingeri in privinja deciziei favorable. Ce se intimpla dac acest taseu ortodox al discurslui politic nu ae efetulscontat? Se lask gruptl do DPulere pradd deznideji i se asi calelibers adversaului care are ‘mai multe argumente pentru a convinge? Da de unde! Acfunea recepto- tuluipoate fi determina si pe alte eli, Chist daci le, i rigoare, atenteazi la imperativele moralitii, sot uilizate din pln in actele discursive. $i de edtre toi aceieangajai i lta politi, 128 Diseursul purer Aciunearecetorlui poste fi determinate caleaconvingeri ste ealea oriodoxt a discursul potitic. Dae rezaltatl nu se ara, se poste recarge Ta perswasuned Teceptrului. Chiar dace nu are emritatea convingeri, nu este ait de blamabild nets determine ine epértarea receptor. Dac actl convinger este reall probeor, {emeiurlor de ordin obiectiv, persuasiunea este rezltatu!temeiurilor de ordin subiectv. Dacd au putem convinge auditor de neesitatea Jegitimaitcandidautui prin faptcle sale, stunei poate © pater sil Pemudim prin. fumusefe:fiicit Rezultatl est acca pink te ‘um: deciia fn favosteagrupului de putere care recurge Ia asl de proved “a 2 Fpoteza aceasta nu este aumai una teoreticd, ei una crea fst frecvent ulizati: actoricelebri eandideaza la preyeinfie’ (Reagan), bisbai de o prezeni fied deosebit snt propa in entra puter politce (Kennedy, Clinton), clebriai sat aduse fn anturajul oameni- lor politic! fa momeatle cheie ale lope pent legitimate”. Toate ‘num pentru « persuada mai ficient leper Daca rezaltatul na se "ternal strona up oli Gabi Theron aie ek pe sea mall tre a Sn a cts Segui Heo ave at le ec asain 192) pean die use ale ee rata taal te memartor ("| Ake cbs al cringe we Sesh ot pe ot ron Sor oe sh lid 1 Sail te sing wil salah Singur pote vind deo eo ee cel ip publica x tar acon ees cormpi, pe ice vot Ine, srl ede” TBS4990. Aor ade pal emia din Sune Colvin. per a "attona © penond orm intra exit c dears ret cele conor al ena ewe extn clare i ‘sal pen eonvingscvocterdptir nm ath pb» sda” 2850) lar Royer Ged Setanta, Ia Set pectacl (Gita Se Boers 1985), sin id pesos crept intuei desii polish een (oma! provide ca, de cx, Cares de, Gale) ona pec Simmy Ce, dent fometior (Kensiy. scr. Tule, ane) pata! ‘Adenauer, Pompidou) femeiepoltici Inde Gana, Moret Thatcher. nsCONSTANTIN SALAVASTRU arity scent eae, eurgela maple, Ci te ee cee iam nl ba me uo ome de mie 4 eer tu Pin onze nce pm iires menor oak ents ncila oe Toe ces deine + eet rere n fv ng respon posi ncuive root ponamet eect dt alle cre dn pare Seti logan fr ase de fe, aog tan Sle ale er nt ie de vee, dc polite desde en fataale up Ge dnc cou bec Seo sete ibe wate Costes cus Dae prim cl poli ea dee conde, Dc ine we Seep nrapacc ault tinp s pny disco 2 els toa anes ses in con Scones Dao me etme dno poli unite snvnges erp ern oavenas Pen cal nie egrets aeihccvoe eae su a este convny aso seo pole SSreanyeat dco ine My pen eae sl in Sic ak rectus e meant c-fos Macks pe sce caln oie nlp Dac neegr ‘este urmaiit si de convingere (cum se infimpla in cele mai multe cazuri), Sean ie ar ese att dest pone sual tii Saat oar sits epee Sc vine nay cin cpl elem ponder cos eae ert de ners oe deters ampli poco dpc pl pe ni coal de a Pes ms june sade feo editor orl recat sme atc dn Sb ng isc et one poms dain anes Cc at es canlle ae at ete de pope” a 130 Diseursul purerti corm, vide, divesifcre calor de tami een cio de pl de dsr pote rn veer deren, ees tua mani pion angjament mail pins alr de mami, Bde aint nc un mile ae weet ves deck poste duet m spor de credit scum pat Intenze ett supe ema " Dela ial clas ited i inp (Ucar fi petiole de levine, ote it na [nil inp eines «eign ln imptanTnbinind magine een poste ok cs uti Ginentne el ani ap 2 cna te pfoptnes, Evin e cus dct desma” acne pe Sits ua cin iva ebuie ige areal dnt et ce Seid sor ei ch eal ae privet Cena eo pain Iyer Jean-Lois Serva Scie otc eager em, at June i ee anni ai! deur conn dole sna tee prin tlie. Paice tana eves pd timp verb peta un publi de Ines mai bn xz d eva mide eto nd eh ea a nc seal enstn de levine x lal, auc el 0 de mit] Onl pote ances acpi epra ama au en, genio idan nec uo ove nana a materi epic ule: ,Reaiatrl Serpe Mow et stra on post de emsne nl came poi se vor niu a det, peril de te a Ele Minane: Un abit judo ales] pune wine po tend pied de ‘tule. Ce doi fide se yor tut stl ron dl cata ut ps ‘mine, dem gong. Aun! dei estore Incaieoia abied vpe o| aul ire, pea tem la aps fel exit ceriutinen cb nich» proems — on pote Social, sai, Eropa~ uv ttm e el ite ‘eee use pis] up cinsgezsce unde re pent ear — ‘es af yi.” Cem Duchtens, Senire TF. Caan, TORK step. BICONSTANTIN SALAVASTRU daca are yansa de a face pate din grupul celoretiva edroca tafentl, reprezentativitatea le deschid usile studiouilor, sti restul timpulut se complace in anonimat™ In interior ficcérut canal de transmisic, modaliiile de punere {in valoare a discusului polite se divesti. Misearea, prezenth In spo- al la televizine, este un clement ccna al imaginl yi este expresia inamieului. Afigele completeazi cece ce dscursurile nu pot Sl spund iret. Sloganuril foso(ese imaginile pentru ea dintr-o dat sa fe pi- trunsi ideea dseusului. Atemanfa de planus, de pesoane, de fapte te uilzatl cu sucees pene dao imagine cit mai ponetaat la aie toriu, Getutfe sin teatale, da controlal, sugestivtatea este ampic ficat, 0 inreaga armati de creator de imagine” luereazd pent ca si se obfink un rezaltat cit mai bun, .Mistle puteri” pun in actiune _-puterea mistilr”. Discus polite se preteaz In un asemenca joe (©)--Royionaltatea” munipulai prin dscersul politic, Panetal 4e plecae in analiza ,afionalitipi (temeitui) manipulsi gal min unit din diseursul polite'se regisete int-un model al semiotic iscursuile” propus pentrs ioterpretares manipulisi gi « mincinii Inr-un cadeu mai larg al unt tori a enuntasii, Vorn prelua uncle clemente ale aces model, vom devvola o serie de earaeteristii noi si-vom aplicasceast gril de interpretare la discus politi, De alte, Parretsubliniza cf ntutia centrala care ma conduce de-a fungul analizei este ei manipulatorul si minciuna sit catego adecvate pentru a caracteiza anumite pur de discus” (34:230), Jn viziunea autorutui pe care- urmarim, anumite tipui de dis cers a putea fi ordonate dupa criterul tpwilor deeming discursive. eaLous Sevan Serer, Le pono informer, Lao, Pa, 1879; eta dap 2164168 2 Herman Patel, La monpaion e monungs, a Henan Pat, Progoménee 2 te thre de Venocvion De Slane ie paar, Pater Lan Bm Fant, New-York, Pus, 187, pp 280278 132 Diseursul patert Jn acest fel, o axa discursivitagit er subiatindetipurile de emuntiig tipurle de diseurs corespunzitoate:enunateaveridic (discuss in- Fi s iscurslfilosofic), emunjareacreibil (scursul nara yi for ‘muiele sale: fictional, romanese), enunarea manipulatorie (iscursul polidc, discursul didactic), enuntarea mincinoasd (pentru care nu se Poste stabil un in de discutsreprezetati, fe i pentru faptl 8 mie ciunaatenteaza la unl dire principle elementare ale diseusivitai. [Na intrim in analiza temeusilor eesti distinct $8 mai als in inves- ‘igares adecviidelimitirilr i a exemplitiirlor propuse. Des ar destule probleme de discutat: de oe Ia limita maxims veridicitai ‘vem un tip de discursreprezentati (discursulstinfic) ia la ita ‘minim nu; de ce discursu politic si iscursu diet sta in acecasi ‘gra a discursuilor manipulatori? nu e prezeati micar o distineie de grad? (Ce injelege Parret prin manipulare si minciund si care at fh aliniamentele pe care ele acfioneazi Tn cadrul discursivitai? Dou perspective stu a baza investigate ui Parrt: prima este o descriere inductva i © evacareinuiivi a actlor de lima) manipolatori, cea te) rey face ina crede)_| ca spune ina cede) Tana aeunior (fy (0) 7) a ta faceina ace) | (a gune ina fac) Diseursul puter. ‘Gheva-conetuzi am putea sh tragem din scoast'combinatoricl selene vor ajua si dstingem rire actiunes manipulator pein iter= ‘mediul discursuli (care a ekzut de aitea ri in-dizeratie) gi wceem are via nimie peiorati fnea ins si care delimiteazt anumiteaete ale individului asupra lumi inconjuritosre, f (1) Exist determinate pe aliniamentele criteriale a.care am ficutaluzie gi care apatin lui Paret, gae forme primore’ ale actu dde monipulare, Analiza lr ne'va doce la coneluzi proitabil, Prima ‘inte ee, cea determinaté de inersectia dinte-fumea oblectefor (e,) sitaenea mama f) recupereaz3 sensu inital al setulul de manipa- lure, acela prin care individul determina ordines unor'tucrar prin ‘cfunea sa fied sau cu ajutorul unor dispoztive: expr _manipularea productiei de cereale objinute fn acest Tatea banior Ito casirie™sancfiviaza tocmel acest sens al ferment- lui de manipulare, Cea de-a'dova, acces detrminata de imtersectin inte actiunea manuals fs lumea eredinelor(e) reeupereaza wn ‘sens special: transformarea credinflor sub impasul nor aciunfzice. Sint multe asemenea exemple, determinate, din poate, iu credinfelor plitice: determinarea asumsei nei redinf, une idei rin constringere fizicd este 0 manipulre de aceasth form’, determi ‘area asumari situatii de invins $i a consecintelor acestei situa rma unui boi este © manipatare de aceayi oni, ‘Cea de-a trea form primari de manipulare se regiseste la intersecia dine ‘atiuner fied (fh lume actuilor (ex i ea reeu- pereazi sensul unei schimbiri de dctiune sub impulsul unei aciuni fice: determinareaexiulu lui Napoleon dupa inftngerile tn rizboaie este © manipulate de aces ordin: determinatea saltului eu paraguta datorit faptulu cl avionul a uat foc se inscrie ea oastfel de forma de ‘manipulare. A patra formé de manipulare fine de inteseetia dintre acjanea diseursiva (f) $i lumea obiectelor (e) ¢ act ne inilnims ex transformarea obicctelor sub impulsl acini discursive: sub impulsul 135CONSTANTIN SALAVASTRU xplicatiler adecvate, pctrile lui Picasso devin mai interesante pentra Feeeptor. A cincea forma de manipulare acopeti interseeta dintte cetiunea discursiad (fi) si lumea eredinetor (es). Ne ities aici a (runsformarea eredinfelor sub impulsul actului discursiv:infelegerea ‘oto binelui in reaie diate indvizi sub impulsul explicaitor se integra aici, dupa cum ctedinja in valorilenaturise determinatl de © propaganda bine articulaté este 0 manipulare de acest tp. In stiri ultima forma primard de manipula tine de relafa dint actiunea discursivd (f) $i tunea actiunitor fe) si e8 sugereazi determines Uuneiactuni fa individ sau grupuri prin intermedi une iterveni din. cursive: dacd voter cu un candidat sub ionpalsldiscursului su sint ‘manipulat in aceast forma, dacd optez pent 0 sofune explicai imin sub acoperigulaceeias forme de manipulate, (@) Prezentatea sintetci a formelor de manipulare ~ asumptie lunde ne despastim in mod radical de Pare, pentru care dost ultimile ‘duit sint forme de maniputare gi care nici au a vazut posibsiitatea ‘nuiziriicombinailor extriale gi prin aceasta a former de manip lare ~ ne oferd indicat seamitieaive pentru x distinge intte dou fategori de manipuliris manipula’ inediate (direct), acelea in care transformarea srilor de fap, a credinflor sau aefunilor ii are righ ‘ea In actiunea fzick ageatului a{iunii yi manipuldri mediate tin. direct, scelea i. care transtocmarea objector, eredinjelr saci, nilr se ealizeszk prin intermedi intervegitor discursive. Inacele,faptte si actin din sfera polticul (cate, evident, tn se reduc urna Ia manifestiri de ordinul discursvitai) se regisese toste aceste forme de manipulare, Ponderes uneia sau alteia, dimen. siunile pe care fecare le poste Iu, combinaile in care pot apirea 3) Disureul vorbete de anime reali, anamite str de fp ale yumi Sbiectuale (indexarea penile gi ajuoucior sociale, mies salar cu 6%, compensate cu 6000 I, consructia de Hoon 30° inl ete) Ca ft cle pot fi desrse.Discuyul ins urmiret, prin tcjunea manipulatric, si le diminveze fe wind seopal meschin pr electoral (nimplator sau mo, aceyta vor primi chia fo presjma Aegerilor cove ma lf an), fe ecu Ia rie (pen ulin nr cabinet. «arta cit este de dari), ie evientind lps de ‘iziunea gaverulu (in al doisprezecilea seas guvermul a flat ¢& are sufceni ban a buget penta eonstrien de lcuine) i nd ind sian disperat i care se alt puter (ica sf nu ma spunk fumes cf fa patra ani au a ficut nie, penta Gini"), fe cing bs Diseursul purerit sumbre previiun in pivinga ptr (nt eit este fatale stem sul eabitiet Vacroiu ma va ma pce se lade." Toate iceste clement advise la cunatia autor pein intermedi dscursulu au un scop bine determina, © nou form de snanipularg prin discus, anume schimbsre convingeiloreletortae Juin puteiea existent eestor incredei in grupul care asp Ia putere. Evident, prin inegul deus se vizcuzd~ 9 luce este ma rut det obsevabil i, ~ actiunen in vedere. sebimbirt pute un mde mania snp pin terme ae tui police prezentat (4) Formeleprimare ale manipli pe care eam evidentat, use manifest ima pot eine izolate. De fat rebuies8reeunoag- tem cl abou sntetc al fovmeorprimare de manipaare reprezints © iealizare sitar conerete din practica diseursiva. Ip reaitae, ima ales in eadree discursui politic, acete forme d= menipulare scionea in combina diate cele ma ined, ate Inch efcienta iscursiva asupra receptors si Ge maxim. Potem aves, spre ‘exempt, Forme complete de miniplare de tip: fy» 6» > ey (Ge intervine print aie dscirsiva pent schimbateacredinflor receporuis acesta din urmi intervine discursiv asupra in alt ‘eceptor penta a schimba erence acstua din urna) sa de tin fe Ge 65 fi es fitevenim discus gf sehimbim credintce-unulreceptoe acest schimbs prin dscurscredingle ali _eepor car defined in sens creinflor dr constrnge ip alta sf ajioneze la fel. Sf indo, combinaile pots fie mulpi- cai Interest ce aceste combina mile ule formelor de mani Ine se regse la toate nivel discus poi. SA emi soe- ‘ena disursiv: Noi tof am fst eeseu Is ind ei uni mainte. Nod tof uma idece doa veda retarapt acest nea, ares onde peas tot nde se poarit portal rominese, peste at unde xe nt dina romneasc 139,CONSTANTIN SALAVASTRU, ttt unde eset lin ose, pst fot unde 6 lt it thin romiacsc Noi aon ne condoce dpa erenmene pe tee er sn independents de vinnmosr in parte celts tn fe ti de etme sips forall Yor set. in pon en phe ein phe es ee [A Yor stares fire seni, in! ang er pana lice Romina no pte trsere de sora ur pelle oe su ge} Noi tm gun rd ders i conarl e- ‘erm, eu coi eo poich econ inecr onto intr i aici guvenere. eet co Wes a opi tana aries care epee le pe sal yeaa: tau lets pe nicer cate sin gue olin st ant vilene co vse" (Grigor G. Cantctsin, Dieu le deh een motel of Parl Conserv, a septenie 1915, Burg 1915 pp. 119). Dact analiza socastésecvenh dscuniv din perpoctiva prezsnfeiforneor complexe de maniulie, yor consata eX stn, Intr-adevir, fo fimbinare abil a acest forme, Mai inti, vem ose ‘eof discus eare prea o sare de fap (situa Romine in tiple, rporturile de fre Ine belgeran ete) inn Sanya cl aseat stare de fap ete desis de un epzentat a op aii exe vad intemia de ao preznta dfavrabil ever favorabil pod, Opera vea unten nema eu senegica Wri, se conduce dup eveninentele police mu dupa sentiment, ‘tea implicarea Rominii in rizboi, in imp ce puterea wren doch far ni-o avenue conde dp sentient i simp a face © politi economic inanca® intra fi, nu poate tp manifesaiunile mashce et. Avem dea fice cu o forme map lure de tip (6). Ea nu se opreste ai. Opozitiaenteconvind ck suverul tebuie sh afioneze in-an anunt fe. $i vrea st convingt $i guverml de aces fuera Ea do forma de manipula: (> ‘rea sis} convingh pont cab actionze in fll dri Ev ae 40 Disewreul puter form de manipulare: (5+ ey). Chiar Tacearedsi-1 constings si tefioneze (so sl nu ne sleascS, pe noi conservator, s rspundent la olen eu violenj#”); o now Forni de manipalare: (f,» e). Se vede esl de clar modalitatea in care se manifest formele de manipalare ‘mplexe In practicadiseursiv (5) Din analiza tabeluli former primare de manipulare se desprinde cu destld upurin ieea i luerim cu un sens de maine ‘anplitudine pentru conceptul de manipulare, ses care trece €x mit peste c2ea co insoarnd manipulare in limbajul obignut yi care eon Ying into mai mare masurd diseusului politi, infelegem manipo- larea a ,actune discursva ce provoacd audienteh credine (sa idei) cori acfuni” [34:234]. Dosigu,dack mijloacle prin intermediul cirora provocim credinjele, eile sav aciunile sint in acord eu normete rafionalitii (modus corete de rafionae, argumentepertinente aduse in sprijinul uncr ide, explicni adeevate care asigurd ingelegerea ete) $i inn consens cu normele morlitii (acjoneazA in favoarea bine> Ii comin, in sprijnul interesului general sau malcar nu stinjenese ssemenca ideluri ale conver umane), atunei sintem in fafa unor ‘anipulri pozitive®, deirabile in orice act de legitimare a puteri le ramin insé tot forme de manipulace pentru ck rmérese sf-rans- forme eredinf, ii, si determine actiuni, mai exact, si determine receptorl sf treacd dela o anumiti stare de consti aciune Ia alta, Aceasté form de manipulare nu ate nimie peiorativ in ea gi se intinese in multiple alte Forme de discurs: in discursul sinc (care ‘umaieste 8 tansforme cunostinjelereceptorulul in acord eu, adevse ral), in disgursul didactic (care urmireste sa tanstorme cunostinfle, sentimentle, deprindeil jn acord cu un ideal educajonal al yociet 1, fn discusuljuriic (Care urmireste sB-1 tansforme receptorult ‘onvingerile eu privreJaideea de dreptate) "Sate ef Joo mane dena de ini, wanipulacy poxtvd a puta f sect of wee neroateee a Plato, chin Quit aver etl ‘ema bine fr HaiCONSTANTIN SALAVASTRU. ‘Dac miloucele prin intermedi cirora se ures sei ‘bate credinelor, dilor sau deterinarea aun! meng pe ins unei _aputene de raponalitae (slizare.unor scheme de rxfionare spent ‘eorete,asumaes falselorsrgumente etc) cv yeu de at duce im eroare pe receptor sa dacd ele nu sit in aon cw cern mine ale ‘moral, ane sintens in fa unor manip’ negative Siti tat deo tanipuare negative pe linia ional, in imp ce hedo- fist au uzat de o manipula nega’ pe iia moral. Seal pevoratv eu care terenul de manipuare se insofesteadeca vine din tsocierea ei eu forma negativ in care se manifest de multe of. ‘SH sblinem toi e& gist tema serioase pens care scars polite fos idetcatadesee cu manipulren nets tu sensul decadent al concept de menor. Exagern pin, ay pata sane ef rie discur polite deformeni relates, din acest net de vedere, el exe prtitorl une forme negative de manipulare Dar acest efoumare stiri de fpt pe cae disurel polite o duce Inatenfa eceptoraitoemai pera a shim sav Tt credins,« determina aefuni are caze muliple, ueledeloc condarnabite. fo pwimul rnd, deste segments ale oli police, care Ta obestl {iscusull poe, a po f euoscue, obiectiv vorbin, et pari $5 eproximativ. fn aceasta situa, grupuile de puter cred eu tots Tara of adovirul ede pate Tor, o spun pin discursrile for, dei afimatileacestora din Ur repezentnd gropur de putere diver) St difeite, Cam advil ext unl, seam el cineva deformesst realtaes cu ceded spune adevdral, femal penta cH elite se tscunde uncicunodseriadeevete, cel pain in unele dine aspectele are oearactrizead. Din acelgi mot este posiil ~ si acest ete situsia col mai de ftinth~ ca fecare dine scene discursive dus fn fja receptors sf deformeze int-un sens sa alu reali tea. Este o manipulate aici dar determina obeciv de idl” ht Bacon sau de ,obtacoele eistemoogic” le Ii Bachelard care, domenileanoayeri police, se manifesta cv sma mul puter 42 Diseursul puerts © Dar asi singuree eaze ale manipulti negative pezente {discus poitc. Atle, multi puternice mi vineeate vin din ature special iscrsuut poli, eden de a aplceintehse. eunoase vind perspetiva unui interes inseamnd &cunaaste Gor: tna, ara eanosstedeformatinseamnd a ranipal atria ev ated 4 canosing Din imteres,opoia exuereara manent nefealzate puter (pentru dtm dela puter), din interes ea minimalizeat redial pte, din teres puterea misimalizera senile opai- tii saga mai depart. Prin nceat se deformea7s elitata, pin defor ‘rea realti se objne un rezlat (chibare eredinjelorreeetd= ‘ui, determinate Tu 8 acionzein-un num fl et ae aceasta este una dntre forme permanente de manpulerenégativ,Interes, sions, senimentalismol sit prezene semnifiaive in activites politic cle afeteas prezeotreaadeevath areal police prin dis- curs si de sci fanctia manipulator nepati a acestia din wk Cine poate determine cu presitie unde se ald adevieul fm politica? Fors manipulatorie « unui dscurs‘eareadue fn faa reeeptortu renataelecunoastriuneiastel de realitieste evident (6) snumitédlintare ay pute fee i ioterional manip rior negative iar eitrul ar pata aca at enionalia. Fe c& deform relitaeadatorith une easter pata ie ck deformeri relatn’penru ci a'interes 5 deformes,rezltatl ext acl pretena une} manpulei negative. Dar noe aelasi hue st defor: ‘zi realtatzacutiatenie (ind consent cto detormesi si eb obi, in acesta, un rezultatdezirabil) si sh defrmeri realitates fk In general vebind, monpedrea neti ttentonat, east aipularea nega neintentionata sete la svt ambelor sure de cream worit (tt nivel manila determina de necunostero cit i I vel manip determina de interes) Discus poate defooms realises pene actu cunoastr In cinds eforuiorficue, nu reusit ajungl Ie devi Sa md 8 MasCONSTANTIN SALAVASTRU. sjuns decit la un adevar partial. Bl este ads t cunostinga auditor. ste odeformare, dar neintenjonati, Unoor, in cunoasteres domenive |ui politic, mu anger la adeyar pentru cm ress ajungem a ade- ‘vs, nu depunem toate efrtrile pentru a depls obstacolele eunosset Eo geformare a tealitifi, dar intenfionats. Ambele se manifest dec la prima nivel determinatoru: nivelul obstacolelor. cognitive, Este posibi.es, asumind anumite cunostinf, si servim diverse interase Este o manipularenegativ dar neintenfionaa. Dupit cum, est posi a, desi avem o cunoastere adecvata a relia poitice, saucer ~ din interes fireste ~ a cunostings auditorilu num anumite aspecte convensbile ale i. Prin aceasta determin, deformind realitatea, ide si acfiun sine plasm in interiorul unei manipuli negative inte fionste, Dar chiar acd, ete dows forme de manipulare negativs (ovsoyonaté yi veintegionati) se distribu la ele dows niveluri de ‘auze, ponderea lor este diet: manipulaca negativl inteniontd seo ponere considerabila stunc cid surste manip sin inte ‘esc In timp ce manipuarea negative einenionath se rgdseste in special atuncicind obstaolee cunoastridomeniului polite ajio- ‘ena in rela dite orator politic i audtoru iu. Nii din punt le edere a ertifiatali de moralitate™ cele dou forme de nips Jarenegativ8 ou se distibuie in. rod egal. Maniplare negate, tiontd este cea mai Se prezent peal (dafor marea alii) i cnsina pica (rina de defor alii) + congina comegnfelor paul (obineea de eau deiabile ‘in fas). Gimp ce manipularea negative neinenonaae tolerabil, Fie i pena fap ignoranis nue grav’ sondamnabis Din puncul de veder al ispunei rmelor de manipue lar peo anda verdict ele dou intrchipé ale manipula nega five-seascia cu forme dferite sub care taiia analiza feel ‘seloraoaste discursive: manipularea nepativ nentnionat se as Mas Discursl purerit cite ignorant, ti oe mange sepa itejonst se ‘iron mint Anel un eit ncar pali inactivates poli n gene, coment aegatieaspra abe ivi police yin cri mls pun forte seat fer ae inte sa cota, Cen tpt, a ey Fiona, Edo de clr oozetren deat ree Tt piss dato numeri are eet neat apa perf :mdnfelor obfinute printrun asemenea discurs, mai ales cind se vizeazit dorsi pli Ma eveme so a iy, propa ml mae seul, dt send aca defer 9 ane ona uae itvei prs val sovin uv n In consi ou va aia pte propa de pte cre po ‘mayan un dicts nae gra fc cn od Vb vr Mineiuna isa acioneaea metic. In primel rind, ea nu acto eat inform part Exist a at forme Ge mania, ex Ilan care engin antl de fame, ent ck acne per (fit es ince col seat incl bln os. jin turme organizate. Minciunile se constituie in sistem. Exist multe tse de nee, Minion repens rl nara a em ‘mul se nase ous pte min, pine rte mini ‘minciuni aparfinitd unor sisteme variate ale tiinciunii. Ele ne chinuie ine ingealé, ne iritd si ne induc in croare. Cale viefii noastre ¥e intre- tie mere Gute. Somce ncn isto Tvs noe puri vi ome et, ings nan ain heen pti, Une ine el enn ve complica pron altele se iau 1a intrecere™", ni'se atrage atentia intr-0 analiza compre- hensv asia ener Net onl enun dts Ms ui rua pe el de forme demir. Este ntl pent ete pe axa veaci Pare ua gist dics pc pet kins extepoe le mem: > Plt Wiens, Sacra incon Estur Nemia, Bucs 1998, 9.11CONSTANTIN SALAVASTRU songs"), finde prezenya minciunii in stare puri” afecteszcerngs ‘elementard a unui discus, soeca dea reflecta ct de et ceva din deno- tat In propor dite, in combina dierit gi, msi les, tn aport cu catego de auditria diferte ex poate da rezultate dintre cele mai semnificative. De aceea, destuletipurt de dscursapeleaz ta astel de forme de manipulare « auditoriului. Nu e normal, ii moral. Dar © ficient! lar discursul politic © unul dintre acestediscursuri. Se vor beste tot mi mult de ,eficacitatea minciuii” fnt-un astel de dis curs” gi se cautelemente care si constitu tomeiuriprivind ,rafio- ‘altates” une astfel de manipuliri discursive si chiar nevoia unei astfel de manipuliri™, Prezonja aceste forme de manipuare mu poate fi pusi in discufie, chiar omniprezena ci. Dar odiscuie asupa rior nlite, asupra nevoli de minciuns, asupra consecinfelor acestor forme de manipulare penta diseusul politi, purats ev intenia de ‘ezvilu ait imitele fn care funetionea7a, cit si eventualete vst, este necesar, 22. Constringerilediseursului polit (@ Discursul pole ydoctrina politica. Diseursl polite bene- Siar de destule bet in rela sa pivilegiatt cu euitoriu: maxima ‘deschidere problematcs, amplitudinea procedural considerabia ate- nuarea resticfilor alethice gi posbiitatea manipalir. Sint numa citevadintre ibertiile pe care discursul politic gle i g care asigurt © anumits individulitate in sfera att de bogatd a intervenilordis- cursive, Pe Ting acoste liberi, exist o serie Intresyt de constin- yt Mier, Du pre on pire, La poli ter symp, Berard Grass aris 1S, pp 55-18 Constantin Cos, Mncinnd,conrofices, silane O obordarepelopedaee tr Pot, a. 197, 46 Divewrsul purertt get cdroradiscursul politic webuie se Fac fat scare mai tempe- reazi ceva din avintul aproape far limite al unui asemenea discus. © prima constringere tine de necesitatea ca fiecare discurs politic si se integreze tn spaile ~ mai lari sau mai restinse — ale doctrine’ din care face parte. Citeva procizti sit necesare inane de 8 analiza cadsele in care se ,ageazi” discursal polite in functie de ‘onalitatea dominantd a doctrine’ cireia elise subondoncaza, Ficare ttup de potere acfioneazi in spirital une doctrine ne eae 0 promo veazl i care exprimd eonceptia acosuia eu privire a gestionarea puttin diferite domeni: polite, economic, sti, institutional, eultu- ral ete Docrina polities este deci un ansamiblu de idsi veut intl tilor tor reciproce de detenminare si care reflecté poztiagrupulU de Putere cu privite la organizarea diferitelor domenii, Ea constiuie object de investigate yiniicd pentru ceca ce se numeste doctrinae logia politica. Doctrnele polite se diversiic, iar aceasta diversticae este ‘o nevestate. Fste 0 necesitate pentty cf oferta politic care se peo= Dane auditoriuiui pentr a fl asumats prin acordarea legitimitii este ier Exist, rt India, mai multe vein aeupea modal fo cane a putea fi gestionaté putere, fined soluile la probleme comuni- ‘i nu sin uniee. Doctrina potted este roicctia de vitor a pripulu e puter, ofeiti spre evalure aceloraeare au posbilitate de # decide supra lgitimitai. Pe dealt pat, diferegierea grupurior de putere ‘in fetie de doctrina politica este 0 necesitate denarece ede pe care se ajunge la un anumt veultatfavorabil pent area masé de deci- deni sin g min dierte.Fiecare grup de putere ae la dispozitic 0 ‘numité asumpfie fn privingsacestor ei tocmai pentru ef 0 considers ‘na ficient gin mai mare msurd capebill s& scopereintrescle & ita mull decideny asupra egitim amon Carns, Devine police comeayrane: tog, dnamid, prec: i aa Moldova, a 1982, 9p. 14 147CONSTANTIN SALAVASTRU. Faptul diversiictit doctrinetorpolitie este in afataoricinor Indoieli. Numai ci aceasté diferntete nu este nelimitaté. Ofertele ‘multiple sint benefice pentu ea ace care decid si aii posibilitaten vi liberate de optiume. Proiecile diferte si necesare pentru ci ele Pn fn fafa decidentului alterntive constructive cu privite Ia vi Caile diversificate de a ajuage la un anuiit reultatsint dezirabi pentru ci ele asigurdinaticaactuni in domenil politic si posibi {atea coroborai lor penteu maximizares rezultatulu. Dar melipica. rea, difecentieres i diversiicarea peste anumite limite, peste un anumit ‘rag, aduc cu ele multe neajunsur, cel putin in domeniul-discusului polite “Multipicares fra limite a ofertelorpolitce pune auitoriul in faa une ambiguititi decizionae: exist. ganse mari cael si aleagi neinspiat. deoarece nu ue, in eaail unor ofete pre mari posibilita- tea efetivi de a decide tn eunostini de cau. Poictile mult diversi ficate si amplificate 11 pun pe auditory (i chis si pe acca care pro- ‘Pune oferta) in situajia unei ambiguiti de individualizare: auditor Biseyte cu greu elemente prin care diferte doctrine poltce (ca proieti supra gestiondriputeri) se disting se individualizeaza in cara rea- lita politice, se ditereniai unele de altele. Augmentarea fr masurs «ello prin care se poate obtine un rezulat il pune pe auditor fn faa ‘une ambiguitai a conseeinjelor: ls ee bun ate efi si puneree fr in ‘migeare daci rezulatul¢ relaiv acelesi? Din acest motiv, docirinele police se difreniaza. dar aceastddifremiere este controtatd de ‘amumite ipotogi Flecare doctrina politica trebuie si se integreze intro anumita rupa,inr-o anumité categorie, intr-0 anumit tipologie, In functie de ee rier se stabilese acestetiplogii? In funcjie de tonaitatea domi- nant a proiectelor de gestionare a puter. Aditind o tpologic pro- Vizorie ~ si zicem doctrine de extrem dreapta, doctrine de dreapta, doctrine de centr, doctrine de sing, doctrine de extrema stings nu 148 Diseursul paterié puter sf mu consatinc iferenires dine ee se realizes in anc fede tonaitotea damian a proesie de estionare a pate in do ‘menu! politic, domeain! economic, deni jurii,domenia int ‘ujoral,domeniuteltural ete. Daci vom aaliza dctrina comnts ca exponent al une doctrine de extn ting, voos consti: oto: ‘ate dowsnant in privina regimulu politic (oll partidlui uni), © tonalite dona in prin vii economice (oll statu in co- omic, plans! najional wi), tonltate dominant ty, vias social (predominan iteroetor generale in dofvoatenecloc individual. Analiza une doctria iberale va arto tonalite dominant pric ‘nj repimulu politic (plriparitisn, roll deczional a maja, tonalite dominant in vila economic’ (eoneurena liter $i 20- soma de pil), tonalite dominat i prin vif social (as surarc deeplair $i ibrorinividl. Sit dous its ere ‘eral tpi de dotrna polite se detenning in rapert eu ona ‘atea dominant a pric degestonare a putr pe ese com arlene alec. Se poate lene vonstala eA, deyiansinomice, cele don ipar de doctrins pote ber i eomunis) au anuite tone Wai dominance fn perspective domenilur senile ale devotion nism soci Si incercam evitaea unornsinflege, Doctinele se dversi= fick dupa enti dferite. Acsse exter dau naslere grupelr diferite ‘Ge doctne police. Incadrarea une doctrine police fnu-o grup sa ala se realizea dup onlittea dominant epi exterior ‘e spartenenj sau neapartenens a gra. In acest sens acordian importany deosebith tonal? daminame a detieler police fa ctu de ornare i sistematizare aor. De ce este neces a deter ‘area apartenene sa nonapartoncofei nei doctrine ao categorie 88 se fac in Funcfe de tonalite dominant? Penirw ein acest dome- iu mu luc (nu putem fcr cu distin nete. Unele particular tii, uncle profi pe care le propuneo dctrind politic’ nea inde 49CONSTANTIN SALAVASTRU so integrdm ine-o anumiti categorie (8 cem in categoria doctrine- lor liberal), alte trisitui, alte proiectt (de pildf, un accent deosebit pe prtecta vcial) ae-ar face mai circumspect fh ne indrepta spre liberalism 53 ne-ar orienta spre 0 doctrind social-democrat Deterninn sezltatele unui act de cunoayere In acest ctf taza sonal dominante a doctrine pe care o aver in vedere: ac int dominante elementele care o epropie de liberalism, atunci va fncadrat in uceasté categorie (in ciuda clementelor prin care se dife- reotiaz de lberalismul pur), dacdsint dominante elementele care 0 fapropie de socialdemocrate, ea va fi incadra tn wceasth. grup Imperatival tonalitdyit dominant ca mijloe de detersinare a aparte- nenfei se nonapartenen(ei une doctrine politice ln © categorie este dat de faptu c& mu exist datring politica purd. Mai ml, chiar erte- rile de forme a tpologilorsint constitute pe principal dominant, ‘Ayadar,relaile dite doctrnele police nu pot fi analizate ‘rin prism tne loget binare (adevarat ~ fal), et ma adeceat prin risma mecanismelor de interpretare propeitlogiciforfizay™. Vom favea dea face ex grade dle aecvare a dectinelorpottce Ia exigen- {ele crterile ale tpologilor propuse. Aceste grade de adcevare (grade ide concordan(a intr proictile doctrine sl exigentele tui) se vor ‘determina pe baza tonalitiiidominante a doctrine, Aceastatonalitate dominanté arf, pind la urma, schemetizarea dlscursivd generala pe cere grupul de putere o propune ca ofer de gestionare a puteit fm Aiterte compartimente ale socictitit. Intro astel de tipologie Vom avea, pe de o parte, membrit cena (doctrine a croc aparteneny 1a tip e bine determinati in virttea evident tonaliiit dominante) $1 0 wae » poten’ vague Tn inl sociale, cine ayes vain pen aol aporutr die dotnet pote, i Ginter Menges, Heine Sal, On te Prof Foguencar the Sova Scenes, in: Geer Mens (eid, nrmaionnfirene amt Deviion, D. Reel Polishing Comper, Donec old, Boon USA, 107, py. S10 150 Diseursul purerit ‘momirii marginal (doctrine a clror apartenont Ia tpologie pst in Aiscute toemi datorita ebsenfeifunctei discriminator tonal dominanie)". Aceasti distneje fntre ,membrit centrali” gi ,membsi marginal” ai une tpologii doctrinae ar, in investgalia noaste, importantd apart, Es ne poste da indicat prjioase ou prvire le _spaiul de joc" al discusuluipotitic in interior une doetrine sa in imteriorul unui tip. Analizele si considerate cv privie la doctrnele poitee, ka ‘ipologile lor, ne erau mai mult decit nocesare pent & ara c& una inte cele mai semnificaive .consringeri” pe care tcbuie $0 depi- eased discursul politic este acces determinaté de doctting politic Discursul politic, de orice Forma ar (oestnat, propagandist, publi citar, electoral et.), este limita de necesitates inca in-doctrina Pe eareo reprezint propa de putere care propune discus. Const geren aceasta este omnipmezenti ‘SA admitem 8 un grup de puter urmreste SA itr fo lupe entra putee. Pentru aceast, el ii construiese 0 doctrin care, pentra Aestinatariigrupalui de puter, ia forma unui disewrs doctrinar. Ce liber i ce constringei stu in fata ropa de putere si, evident, i fata ciscursulu; doctrinae? Mai ini, care Febertatea de a alege din ‘ceva dat, iat acest ceva dat se concretizeazi in tipuile de doctrink politica care se manifest deja in bitilia politics, A ropune ceva now, in condifie contemporane, cind nu mai sintem la inceputurile vie Politic, este 0 adevieat utopie, desi situatia nu poate fi exclust in totltate, El va-urma una dine cile exstente sau, ia el mai bun ‘az, 0 combinaie inte ele. Aceasta eo liberate! Dar, odat ales ipl 4 doctrini pe care grupul de putere il prefera (pe cate il considers “Gethe Lakot, Hedger A Study in Stoning Ctrl and the Loic of Fszy Cones, nD. Hoehne, W Harper, 8 Fre (a) Conenporry Retorsh Phissophia! Logie amd Lint Semantics, D Rei! Pulshing Company, Derrechalnd/ Boson USA, 109. pp 22127 IstCONSTANTIN SALAVASTRU ‘mai rajonal peotryindeplinires scopurilor pe care Je umes) ber tatea tui de migeare scade in mod progresv. El trebuie $8 se acom. deze tonaliti domioante a exigenjelorde tip pentru domenil pois (acs doctrina grupului de putere se vra liberal ea nu poate sustine ‘deca patidului une), pentru domeniul eeenomic (promovagea libra lismulut este incompatiilé ex limitarea economiek de pis. sivage ‘mai departe, Aceasta este situa, pe scr ilstat, a eiscurslyi politic doctrina, Dar constingerle mere mai departe, Orie discus de prop, ‘sand. doctrine police a unui grup de puter, a unoeproieete pe care ‘mrupul de putere le propune, a unor acti pe care le ate i vedere lrebuie si se inserie in limitele doctrine’ politice pe eae @ prom vezi ca prup de putere ce vizeazaleptimarea. Dac grupal de putere cexprima o doetind social-demoeras, atunci.discursul propagandistic ‘upus uneiastfel de doctrine n-ar putea si propovidiaseS mires taxe- Jor gi impocitelor (Sind o asemenea mfsush ne in pital tonal dominante socialslemocraiei), dic gropul de putsre este exponen tl unei doctrine liberale, ¢ mai mult ea sigur e8 propugendaysa nu se ‘ya manifesta impotriva libere. initiative, concurenei (princi semnifiative ale doctrine iberle) Diseursul propagandist are deci ‘ospriml categorie de restritil determinate de tipal de doctrind (de stinga, de dreapta, de centr ete.) are oa cous categorie de restric Jimpusé de doetrina din eee el face parte (liberalism, sovil-democra- tie, conservatrism) sre oa treia categorie de resvicti care vine in !numite exigent pe car chiar grupul de puter le poste initia in infer ‘onal doctrine (unde exsti.un anu pau de rasnevts pend fecare yup de puter in pate), analizém aceste situs pe text, Uns un exempta din ‘ealititza romiinewsi pentru a judeeaonstringerite” doctrine apoi eonstringerile” propagandet tn titeioral doctrine. O bund bucaté de ‘wide’ istria Romnit actee' depuis sa impli, temiral 132 Diseursul puter ‘orbind, fre liberal si conservator ar luptapolitied se duces ine ‘ele dou doctrine: iberaligmul si conservatorismul. Telsiturile con servatorismultt romfnese (lonlitaea dominant acestei doctrine) iat: (a) este adept dezvolarilo lente, fri schimbiri spectacular, dezvoltare organic determinaté de fctri dite, dezvltare in care factori inter sat predominant (Leora yformelor fri fond” a lui Maioreseu,exprim desta de bine dotyina conservatoarg, fn aceasth problems), se manifests impotiva eyalitfit gi liberi, considering cf sadevieaa liberate este aceca dea lisa feeteuia posible sg ps nan enti util don” inion emt lumen ct J Sidr eve ele panies ade cet rope tev destatizre (exept ner se = Deretman yt Otswche Tyce Akin La more htrapeTrité de anamenttion, PLE, Pai 1988) 28 Ye ‘nce ini spot eel dew mop tt pel rumen tie in practic rpymenatnd cue sau, ponte nai za, pace Simi» ‘Stir deseo rose (ntl tesa anime rit else le the. Avem deste eer in eto tio goer ee el 8 "ot epte n eit erc Nie presi ek am fcc Gin de anu, gene eats pet, ene ete plo ren ante pe dori argent at esse argument ate evel 7 fect, Se observa e hen reside son wiigense fib) car po pe mk at eal scope lf ur de rzumenta ‘al man pi nes, confi i lt ips argue i ‘es at epmentr ay sn epee oot fs ce pe, vl dt Em ar psa const dein tri el ain cing edt vet {prt ntl conn sca ce intent fein ete len” ace arsumele "Bert $i tot eset Gr rei sei pir de arses! Din ee moi ca in ale pe eae me pater eal ai ean oe um a eet {eed pte cont ip de argue omic excep amt ect alo pene om ln det en aonament nalog) fe wie fr ico 2s reCONSTANTIN SALAVASTRU, {il grupului de pulere po care il reprezinté. Una dintre aceste posibi- lit este gi recurgerea la fapte. Prin ufapte» se infeleg toate datcle susceptibile de a ff observate, care sint prezentate ditect sau prin tl autoitit se regisoyle fot in diseusul gtiatfc. in eelealte tipur de discus, argumentul autoritit este utiliza pe sear mult mal larg In discuryl religion, spe exemplu,sint mai prezenteuuteritatea fine {el supreme,autoritatea faptcibune,sutoitatea euvintul ina: (@) De unde nevoia de autoritte? Cum am putea explicdm fn mod adecvat i ereibi et omul pout run uncor la spirit ext (care detmind $8 apele7e itotdeauna le fape, la exemple, la ade -vruri, la valor) petra cede in astra parent rd nie un tere © prima incereae de explicate ar ven din diserepan dint real yi {dea (inte ceca oe ete $1 eee ce iniviul gh imagineaza ca tecbuie | fc), Este vorba de persstenssinperavivales modeleor, Nemulyu- ‘mit de rea, individu se reporteaz a idea, ia in Weal se peste ‘madelele. in fond, modelele reprezintt elemental dinamizator at peo tresulut unsan: aspieaiaspee mai bine, mai aera, mai fram, ma jist e determina de fapalproicyiei ideale a acestore. Individal spolea78 la autortates divind (suprema autortale entra om) penta et vede in divinitate modelulpesetiunt te eare el ‘spin in permanent, dar la care na va ange niciodal. fn inntaren ‘pte perftetune, modetulfinjetperfete este singurul argument posi- nici nu putem spune ef argumen- 240 Diseursal puiersi bil, singura autoritate cu ganse reale de urmat si convingitore, Sigur i exist o ierarhie a autorti In care se rcurge in urgumentate dar, pe fecaretreapi a aceste iraril lururle se pote aidonsstrepei supreme. Si observim — 9 obseratia contin kleesnevoti de modele ‘are determing argumentol autortii~ e8 mu orice (sau oFieine) poate deveniobiect al argumentuui tortie numa inva, valor sa) situa care tnirachipeaz (in vehi partiipantilor la relaiadialogied) deca de perfetiune (int-un grad mai mare sau mai mie 3 de aici de- riva fort diferiat a argumentulu) autonitgi. Invocarea mumelul tui [Napoleon int-an discurspropri: domeniului militar est-un-reeurs It argumentul antoritiil cu mar sanse de a fi convingétor(penteu c&, ‘n-adevir, Napoleon intrwchipea ideea de perfeine in domeniv, ‘mai exact este un medel in doméniu), dup cum invacares tu Talleyrand sau Churchill in discursu politi pot considerate afgu- ‘mente bazate pe autoritate. Fie chiar yi numa invocarea numelui unor astfel de autortii in domeni diferite determini grade diferite de eon- vingere gi adeziune din patea auditorivlui (ancora mult doit Fpte- le sau exemplele) pentru simplul mot c8 individu este seis de cei ‘are intruchipeaziin mod fercit pertecyunes!: {G) Angumentul bazat pe sutoitate are @ ponders m ‘alin discursul politic 4 diseursurilefnruite cu acest, Nu o dats ‘Hnitnim tn discursu politic si explieai exist penta acest fap, In priml ind, dal polite (exstena politics, in dinanisml st de viz bil ate parc nu se mai regseste in nein domenit la asmenca cote, este posiil si ai similitudini de context, de condi, de function iti eu situa pottice din Gimp sate spat storie diterite Or, dis ‘urs politic, care reflect un anumsit sat pie Iopt pent legit- marea puteri,trebuie i poste) sf ind seam de morfologia situate politic din ate timpuri sau spat istorice eare devin astel, elemente ale unei angumentic bazate pe atitortate 241CONSTANTIN SALAVASTRD sau cu rezultate negative. In acest din uma caz, gestionarea puterii nul Yom See Aipurt de autoritafi posibil de invocat, ™ 24g Disewreat puters in situa, domeniul sau imprejurarea care constitute funda seta ‘dscursiv, Este suflcient, ur, a invaca mumele une perscane Ttro anit situa ef relat icin in favoarea eet ere inv auto- tala personnel. Dar sin privinga peroanet invocite ea autortae siversificarea este evident, Modelul suprem al persoanci-autoritate ‘ste, fr indoial dvinitatea, Din acest moive este alesea invocat ca autoitate: Dac cei ee veghear impala aus eins un aura, acesta “Tiss fost. Dae el usa art densi fe Jl mens fens eit area ib aduse cca mai cunplihpeteaps; taal [ale] it aed deasupea tapul tines ig, a a avin nets do 0 avi, pit de ‘vee bocarie, Dem de mil seo vial epic chit cu [fs ponte {ha Gra do a2 cual ama pin eat ois devenive nema tor spre ede color aseenca hi, convvilor si Dar daca on sper asc divin apc sae, preset: asl ef nemuritori a iis fil inp, in ean ite sito al eam” (Pn, bmp, L, $266, in: Floofia prac pind Ut Plt, wk pa ra Sting Eh slope, Bucures, 196, p. 200), [Nu sintputine eazarile in care pesoanele invocate Sin au rita ale domeniuui la care se reer discursul. Adeseori sit invocafi “Machiaveli, Bismark, Mirabeau in discus politic, Plton, Aste, ‘Kant in discutsul filosofe i ga ma depaic, Sint autritaiale dome: niului are pot jor indluenja epinia reveplorlor fie gi quma prin invocarea mumelu lor In textele antiee ~ polite, flosoice, morale ~ Sint desea invocati cx storia infelopii (Homer, Hesiod, Thales fe.) si argumente din screrile sau cugetavile lr se rogasese din abun- dena in dscursurile antici Precum fa ei neapubil si se eine, vo acerca sbi mares ‘ees ceva, nin chip gener un! dae © pate sre pl Spun ‘inostprimele wer ale ade, unde posal spans 8 Chee a gat pe 23