Professional Documents
Culture Documents
REFERAT
LA
Simularea energetica a cladirilor
INDRUMATOR DOCTORAT
Prof. Dr. Ing. Adrian Badea
DOCTORAND
Ing. Tudor Baracu
Februarie, 2011
Cuprins
Introducere 2
1. Microclimatul interior al cldirii .. 3
2. Bilanul energetic al cldirii 12
3. Calcul termotehnic al componentelor unei cladiri 25
4. Calcul numeric al transferului de caldura in cladiri 39
5. Teoria circuitelor termice 50
6. Sisteme de control pentru incalzirea cladirii. 60
7. Sisteme de incalzire.. 63
8. Izolarea termica a cladirilor . 67
9. Audit energetic 74
Bibliografie 78
Introducere
Simularea energetica acladirilor este un domeniu in deplina maturitate dar in acelasi timp in plina
dezvoltare beneficiind de noile tehnici computerizate si de automatizare care se extind tot mai mult in
chiar cele mai banale sectoare de activitate. Problema este ca prin aportul tehnicii computerizate exista
riscul pentru majoritatea beneficiarilor sa uite sensul fenomenelor care stau la baza asigurarii pentru ei
a unui climat placut in cladiri. Oamenii ajung sa gandeasca aparatul acesta imi face totul, eu nu
trebuie nici sa mai gandesc macar, apas un buton.
Un al doilea risc care il poate da dezvoltarea tehnicii pentru oameni il poate reprezenta enclavizarea
stiintei doar pentru anumite centre private de cercetare si de promovare produse specifice, care sub
protectie de patent sau copyrights (care in ziua de azi mai mult blocheaza dezvoltarea stiintei decat sa
o promoveze) pastreaza doar in interiorul lor in mod ezoteric anumite rezultate de cercetare in scopul
fructificarii comerciale al lor.
In acest sens, lucrarea de fata isi propune sa trateze bazele fundamentale ale fenomenelor de transfer
energetic la nivelul cladirilor, in mod explicit, expunand atat modele matematice cat si modele
descriptive. Se incearca sa se evite promovarea definitiilor care este mai mult un exercitiu sofistic,
evitarea limbajului rece al standardelor, care de fapt sunt utile pentru verificarea finala a viabilitatii
unui model, dar in cazul de cercetari la limitele pavate ale stiintei trebuie iesit de sub gravitatia lor.
Optimizarea energiei in cladiri este facuta pentru oameni, deci se pleaca de la necesitatile lor legate
de microclimat acceptabil, ulterior rezultatele cercetarii trebuie sa convearga catre aceste necesitati
Introduction
The simulation of the energy in buildings is a ground in full maturity and in the same time in full
development thriving from the new computational technics and control theory which are expanding
more and more in just simpliest activities. TheThe problem is that trough the help of the computational
technics exist the risk for majority of beneficiary to forget the sense of phenomena wich stay on the
basis of delivering for them of an pleasant climate in buildings. People bring to think the machine do
all for me, I dont have to get worried of something, I press the button
A second risk that could bring the development of the technics for people is represented by
enclavization of science only for some private centers of research and promoting of specific products,
which under the protection of patents and copyrights (that today prevail in prevent the development of
the science than to promote it) keep only inside their organization in esoteric way the research to
commercially fructify it.
In this way, this work propose a treatment of fundamental basis of energy transfer phenomena in
buildings in an explicit way exposing the mathematical models but also the descriptive ones. It is tried
to avoid the promoting of definitions that is more a sophistic exercise, avoid the cool language of
standards which in fact are useful to verify finally the viability of a model, but in case of research to
the boundary of the science it must be got out from their gravity.
Optimisation of energy inside the buildings is done for people, so it is leaving from their needs in
link with the acceptable microclimate, then the results of research have to converge to those needs.
2
Astfel apar senzatii de sufocare, transpiratii, necesitatea de miscare, creste ritmul respiratiei,
stress
Q produsa < Q cedata in aceasta situatie temperatura organismului tinde sa scada, intrucat este
cedata caldura catre mediu intr-un ritm care nu este echilibrat de catre caldura produsa de
organism. Apare senzatia de frig, prima reactie involuntara a organismului este data de
incretirea pielii si de tremuraturi. Prin incretirea pielii firele de par de pe piele tind sa creeze un
strat dens si ordonat de cativa mm grosime deasupra pielii care impiedica circulatia convectiva
a aerului, deci reduce caldura schimbata; insasi incretiturile de pe piele tind sa reduca
deplasarea aerului in jurul corpului, si desi este in acelasi timp crescuta si suprafata de schimb
de caldura lucru care nu este benefic, per ansamblu corpul cedeaza mai putina caldura.
Tremuraturile sunt miscari alternative ale fibrelor musculare, prin care unele straturi de tesut se
vor freca de altele si deci se va produce caldura.
Confortul termic poate fi desprins mai usor din fondul lucrurilor daca se explica contrariul sau,
anume disconfortul termic.
Acesta initial incepe prin adaugarea sau renuntarea la o haina de purtat. Poate continua prin
schimburi repetate si intermitente ale posturii in mod inconstient, stari de iritare si nervozitate,
transpiratie, mancarimi, etc. Acesta continua prin tendinta de a intreba pe cei de alaturi cum percep ei
mediul termic, cat si cu propuneri de a se schimba reglajul termic al incintei; sau efectiv persoana
cauta locuri mai racoroase pentru a-si reveni temporar din disgratia termica pe care o are.
Acest disconfort termic poate avea consecinte destul de semnificative pentru productivitatea muncii
daca este generalizat.
Temperatura aerului
In cadrul comfortului ambiental participa temperatura aerului aflat in jurul corpului si ea
influenteaza fluxul de cadura transmis prin convectie si conductie intre corp si mediu, fluxul radiativ
fiind exclus considerandu-se ca persoana sta departe de sursele de radiatie termica. Variatiile de
temperatura destul de fine sunt usor sesizate de corpul uman care se va manifesta prin reactii
fiziologice involuntare in primele momente (tremuraturi, senzatia de rece, incretire piele).
Datorit faptului c temperatura corpului uman i caldura produsa de acesta nu sunt distribuite n
mod uniform pe suprafaa corpului uman, realizarea unui confort termic perfect impune i o anumit
distribuie a temperaturii aerului pe verticala incintei. Diferena de temperatur a aerului, msurat
ntre nivelul capului i nivelul gleznelor, nu trebuie s depeasc 3 grd. n caz contrar, sistemul
termoregulator al organismului uman nu poate regla difereniat prile corpului i acest lucru conduce
la o senzaie neplcut de frig la picioare, chiar dac temperatura la nivelul gleznelor ar avea valoarea
care ar asigura confortul termic.
n perioada de iarn, cnd pentru obinerea unei anumite valori a temperaturii aerului interior se
folosesc instalaiile de nclzire, apar o serie de fenomene asociate transferului de cldur (apare o
convecie natural) care fac ca repartiia temperaturii aerului interior pe verticala incintei s nu mai fie
uniform. Distribuia temperaturii aerului interior pe verticala incintei depinde esenial de tipul
instalaiilor de nclzire utilizate vezi figura.
h[m]
h[m]
h[m]
h[m]
h[m]
h[m]
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
c.
f.
Variaia temperaturii pe verticala incintei: a. variatia ideala; b. nclzirea cu aer cald; c. nclzirea cu sobe de teracot; d. nclzirea central; e. nclzirea
prin plafon; f. nclzirea prin pardoseal.
25
22
23
22
21
20
23
21
19
20
b.
a.
Distribuia temperaturii aerului interior ntr-o incint: a. cazul nclzirii centrale; b. cazul nclzirii prin plafon.
Valoarea medie a temperaturii de radiatie (ca medie a tuturor temperaturilor suprafetelor radiante
din incinta) guverneaza schimbul de caldura radiant intre corpul uman si mediu. In acelasi timp fiecare
sursa de radiatie din incinta trebuie sa nu aiba cu mult mai mare temperatura decat cea a aerului
interior, intrucat ar genera disconfort termic. Formula care calculeaza o temperatura medie radiativa
este:
radiatie =
T
Si Ti
Si
Se considera ca o viteza de 0.15 0.25 m/s a aerului este optima pentru confortul termic.
Umiditate aer
Apa evaporandu-se in aer ii confera acestuia umiditate. Umiditatea relativa a aerului este raportul
dintre presiunea actuala de vapori a aerului si presiunea de saturatie vapori de apa pe care aerul poate
sa ii preia.
Umiditatea relativa influeneaz schimbul de cldur al unei persoane cu mediul nconjurtor prin
evaporarea transpiraiei la suprafaa pielii. La temperaturi ale aerului interior mici, cedarea de cldur
prin evaporare este mai sczut, deci umiditatea relativ a aerului interior are o influen mai mic. La
temperaturi ale aerului mai mari i la activiti fizice intense, creterea umiditii relative are o
influen mare asupra schimbului de cldur ntre om i mediul ambiant. Astfel, umiditatea ridicata
previne evaporarea transpiratiei ceea ce da un disconfort suplimentar.
Umiditi relative ale aerului interior mai mari de 70%, la temperaturi coborte ale aerului exterior,
favorizeaz apariia condensatului pe suprafaa interioar a pereilor exteriori, n lipsa unei izolri
termice corespunztoare.
In interval de 30% - 70% umiditatea relativa nu influenteaza confortul termic. Daca in functie de
temperatura si umiditate transpiratia tinde sa se evapore acest lucru rezulta in pierdere de caldura a
organismului mai mare si senzatii de frig.
Izolarea termica a hainelor
Hainele pot sa dea disconfort fie fiind prea izolante fie prea conductive termic. Oricum, ele trebuie
alese in mod adaptativ la cerintele sezonului. In general adaptarea persoanei la conditiile termice ale
unui spatiu se face prin indepartarea sau adaugarea unei haine pe corp pentru cautarea confortului
optim.
Izolaia termic dat de o inut vestimentar se caracterizeaz prin rezistenele termice ale
elementelor mbrcmintei, care variaz n limite foarte largi. n tabel sunt prezentate rezistenele
termice pentru diferite combinaii de haine (ASHRAE).
Combinaia de haine
Rezistenta termica
[m2K/W]
Om dezbrcat
0
Pantaloni scuri
0,018
Haine pentru climat tropical (subiri) 0,047
Haine de var (mbrcminte uoar) 0,078
Salopet de lucru
0,124
Haine de interior pentru iarn
0,155
Costum
0,233
Caldura metabolica
Caldura metabolica este energia pe care organismul o produce prin procesele biologice de la nivelul
celulelor. Din ea rezulta:
Primele doua sunt foarte legate deoarece se sustin si se amplifica reciproc. O activitate sustinuta
determina producerea unei cantitati mai mari de caldura de catre organism care va fi cedata mediului.
O cantitate mare de caldura produsa de catre organism pentru a evita supraincalzirea va determina
miscarea persoanei, adica intensificare a cedarii convective de caldura catre mediu respectiv cautarea
unui loc mai rece pentru a facilita cedarea conductiva de caldura a organismului catre mediu.
Caldura metabolica produsa de organism mai depinde si de varsta, sex, dieta, activitate,stare psihica.
Cantitatea de cldur generat de organismul uman este n funcie de gradul de activitate
musculara, de condiiile date de mediul nconjurtor precum i de mrimea corpului.
Temperatura corpului este meninut constant la 37 oC, de un sistem de reglare complex, condus de
un centru termoregulator situat n hipotalamus. Pentru a uura transferul termic i a resimi senzaia de
confort, cu ct activitatea muscular este mai intens, cu att temperatura aerului interior trebuie s fie
mai sczut
Energia intern produs pe unitatea de suprafa poate s varieze de la 45W/m2 pentru un om odihnit
pn la 500 W/m2 pentru un om alergnd. Energia intern se determin ca diferena ntre cldura
metabolic i energia consumat n unitatea de timp pentru efectuarea diferitelor activiti mecanice
(mers, micare, munc, etc.).
Q=
M QL , [W]
i
unde: M - cldura metabolic, iar QL energia consumat n unitatea de timp pentru efectuarea unui
lucru mecanic de ctre om . Randamentul mecanic al corpului uman se definete cu relaia:
=
m
QL
0, 2
M
Ca ordin de mrime, QL este mult mai mic dect M, de aceea se poate considera egal cu 0 pentru
majoritatea activitilor.
Viteza metabolismului este definit ca raportul dintre cldura metabolic i suprafaa total a
corpului uman. Valorile medii pentru aduli ale suprafeei totale a corpului uman sunt cuprinse ntre
1,6 i 2 m2.
Cantitatea de cldur generat de organismul uman
Felul activitii
Somn
Aezat, linitit
Invatare
Mers pe jos
Munca de birou
Aezat, micri moderate ale braelor (ex. munc
de birou)
Aezat, micri moderate ale braelor i
Munc uoar
picioarelor (ex. conducere autovehicule)
n picioare, munc uoar la main sau banc, n
special micri ale braelor
Aezat, micri puternice ale braelor i
picioarelor
n picioare, munc uoar la main sau banc
nsoit de scurte deplasri
Munc moderat
n picioare, munc moderat la main sau banc
nsoit de scurte deplasri
Deplasri de la un loc la altul cu ridicri, trageri
sau mpingeri moderate
Munc grea intermitent de ridicare, tragere sau
mpingere
Munc grea
Munc grea continu
Cantitatea de cldur
generat de organism
[W]
73
116
3.2
2 3.4
1.1 1.3
133 - 160
160 190
160 190
190 237
190 220
220 293
293 410
440 586
586 704
Cldura schimbat de om prin convecie cu aerul din mediul ambiant depinde de viteza curenilor
de aer din interior, de deplasarea persoanei prin camera sau de miscarea a diferite parti ale corpului.
Schimbul de cldur prin convecie se realizeaz att direct de la suprafaa neacoperit a
pielii, ct i indirect intermediul elementelor de mbracminte.
Cldura schimbat de om prin radiaie cu elementele de construcie care delimiteaz incinta
depinde de marimea incintei, de sistemul de incalzire, de temperatura peretilor.
Literatura de specialitate indic faptul c la grosimi ale stratului de aer mai mari de 8 m, absorbia
radiaiilor calorice de ctre acesta anuleaz practic schimbul de cldur prin radiaie.
p B0
SO
pB
n care: c este coeficientul de evaporare, dependent de viteza curenilor de aer interiori; r caldura
latent de vaporizare a apei la temperatura medie a suprafeei corpului omenesc tO; ps presiunea de
saturaie la temperatura medie a suprafeei corpului omenesc tO (presiunea parial a vaporilor de ap
la nivelul pielii); p presiunea parial a vaporilor de ap din aer; pB presiunea barometric; iar pB0
presiunea barometric normal (760 mmHg. sau 1,013 bar.).
q ev = c r (p s p )
Caldura schimbat de om prin evaporarea umiditii depinde de diferena dintre presiunea parial
a vaporilor de ap la nivelul pielii i cea a aerului din mediul ambiant.
Qev = c r ( ps p )
pBo
S
pB
, [W]
n care: c coeficientul de evaporare, de viteza aerului interior, r cldura latent de vaporizare a apei
la temperatura medie a suprafeei corpului uman n J/kg, ps - presiunea parial a vaporilor de ap la
nivelul pielii, p presiunea parial a vaporilor de ap din aerul interior, pB presiunea barometric,
pBo presiunea barometric normal , pBo= 760 mmHg=1,013 bar.
Cldura transmis prin respiraie are dou componente: cldura sensibil pierdut prin respiraie
Qcres i cldura latent coninut n vaporii expirai Qvap.
Qres=Qcres+Qvap , [W]
Qcres =
Unde:
Qvap
m res ci (Tex To )
Fc
m i ( xex xo )
= res i
Fc
(1.13)
(1.14)
m res - debitul de aer expirat n J/kg, ci cldura specific la presiune constant a aerului interior n
J/kgoC, Tex temperatura aerului expirat n oC, ii entalpia aerului expirat n J/kg, xex umiditatea
absolut a aerului expirat, xo umiditatea absolut a aerului interior, Fc poriunea din suprafaa
corpului uman aflat n contact cu mediul.
Rezult c realizarea confortului termic este influenat de:
tipul activitii depuse de om (prin intermediul cldurii generate de organismul uman - qO);
temperatura aerului interior (prin intermediul cldurii schimbate de om prin convecie - qcv);
viteza curenilor de aer interiori (prin intermediul cldurii schimbate de om prin convecie - qcv
i prin intermediul cldurii schimbate de om prin evaporare - qev);
temperatura medie a suprafeelor radiante (prin intermediul cldurii schimbate de om prin
radiaie - qr);
umiditatea aerului interior (prin intermediul presiunii p care intervine n cantitatea de cldur
schimbat de om prin evaporarea umiditii - qev).
10
11
Daca temperatura exterioara este 3 zile consecutiv 120 atunci sistemul de distributie
energie termica trebuie sa porneasca
Daca temperatura exterioara este 3 zile consecutiv > 120 atunci sistemul de distributie
energie termica trebuie sa se opreasca
unde qpt - pierderile de cldur prin transmisie (convecie, radiaie, conducie) prin elementele
exterioare de construcie (perei, ferestre, ui); qpi pierderile de cldur prine nclzirea aerului
ptruns prin neetaneiti i prin ventilare natural (la deschiderea uilor i/sau ferestrelor); qtr cldura
nmagazinat n elementele de construcie; qi cldura introdus de instalaia de nclzire; qd cldura
introdus de degajrile interioare de cldur; iar qr cldura introdus de radiaia solar.
12
De regul, n majoritatea cazurilor incintele sunt nclzite n mod continuu (chiar dac reglarea livrrii
de cldur este prin intermiten), ca urmare cantitatea de cldur nmagazinat n elementele de
construcie qtr are n mod obinuit valori foarte reduse, chiar nule, putnd fi neglijat. Aceast cantitate
de cldur are valori relativ ridicate, cam de acelai ordin de mrime cu restul cantitilor de cldur
care intervin n bilanul termic al incintei doar n perioadele scurte de timp corespunztoare nceputului
nclzirii.
Reimprospatarea aerului interior
S-au facut studii si in privinta cantitatilor de aer pe care trebuie sa le schimbe o cladire cu exteriorul,
incat sa nu fie perturbat confortul, cat si pentru prevenirea infestarii aerului cu microbi, transmisiei de
boli, etc.
Se recomanda din acest punct de vedere un numar de schimburi de aer pe ora:
= 0.5 1
+28
+24
+20
+16
+12
+8
+4
0
-4
-8
-12
-16
0
12
16
20
[h]
13
Daca temperatura exterioara variaza sinusoidal, aceasta variatie va ajunge in interior cu un anumit
decalaj in timp si cu amplitudinea redusa datorita inertiei termice si a acumularilor de caldura din
pereti.
Pentru a mentine temperatura din interior constanta intrucat trebuie indeplinita conditia de confort
termic, sistemul de incalzire va fi determinat sa reactioneze de asemenea sinusoidal fata de variatia
sesizata, cu un decalaj de timp si o amplitudine specifice.
te
1
[C]
qi
2 Ate
[h]
[W]
2
ti
[h]
0
4
[C]
2 Ati
12
18
24
[h]
Daca se neglijeaza efectul ineriei termice a cldirii, variaia zilnic a necesarului de cldur
pentru nclzire este practic invers variaiei zilnice a temperaturii exterioare.
Trebuie remarcat ca daca variatia temperaturii exterioare este permanenta, sistemul de
incalzire se va adapta acestei variatii permanent incercand sa o anuleze in virtutea mentinerii in cladire
a unei temperaturi constante. Dar intotdeauna va fi un decalaj in timp intre cele doua (sistemul de
incalzire reactioneaza cu o anumita intarziere data atat de pragul de sensibilitate al senzorilor, cat si
unul dat de reglarea regimurilor sale interne de functionare) cat si o diferenta de amplitudine. Cel mult
cele doua temperaturi (exterioara si interioara) pot varia cu aceeasi pulsatie. Prin urmare echilibrul nu
v-a fi atins in aceste conditii niciodata, in schimb putem vorbi de o banda de echilibru. Astfel, la o
variatie sinusoidala a temperaturii din exterior, in urma raspunsului sistemului de incalzire va apare
efectul ca temperatura interioara va varia numai intr-o banda limitata de valori care este de dorit sa fie
in interiorul zonei de confort termic.
14
Se poate face comparatia intre o incinta neincalzita si una incalzita, ca in figurile de mai jos.
Ti, Te
[C]
Ti, Te
Te
Ti
a.
Te
2Ate
24
12
2Ati
2Ati 2Ate
ti
[C]
24
12
b.
Variaiile temperaturii interioare ntr-o ncpere: a. ncpere nenclzit;
b. ncpere nclzit (flux de cldur constant).
Se observa ca incinta neincalzita are un comportament termic docil variatiilor din exterior,
temperatura medie de echilibrul fiind apropiata celei din exterior. In cazul in care in incinta se asigura
o incalzire in flux termic constant, temperatura medie de echilibru din aceasta incepe sa difere
semnificativ de cea din exterior.
Ca urmare:
diferenele dintre temperaturile interioare i cele exterioare devin maxime n cazul ncperilor
nclzite. Dac n cazul ncperilor nenclzite cele dou temperaturi oscileaz zilnic practic n
jurul aceleai valori medii, n cazul ncperilor nclzite cele dou temperaturi oscileaz zilnic
n jurul unor valori medii foarte diferite;
ntre variaiile temperaturilor interioare i celor exterioare apar diferene att ca amplitudine,
ct i ca alur existnd decalaje ntre momentele atingerii extreme
15
Din figura de mai sus se observa ca oscilatiile externe de temperatura sunt urmate de oscilatii de
temperatura la o amplitudine mai redusa a cladirii. De asemenea se observa si un anumit defazaj dat de
inertia termica a cladirii. Anvelopa oscilatiilor externe se intersecteaza cu cea a oscilatiilor de
temperatura interne in perioadele de tranzitie din an (primavara si toamna), practic in acele puncte
temperatura exterioara si cea din cladire sunt in unda.
Se mai constata de asemenea ca la inceputul sezonului cald, dupa o acumulare a caldurii in peretii
cladirii, la un moment dat temperatura medie de oscilatie a cladirii urca brusc. Aceasta panta de
crestere a temperaturii medii de oscilatie la inceputul sezonului cald este mai abrupta decat panta de
descrestere de la inceputul sezonului rece. Se pare ca o influenta o are aici si temperatura solului.
Cand in cladire este prezent un sistem de incalzire activ, comportamentul termic al acesteia se
modifica semnificativ. Practic temperatura medie din aceasta oscileaza de-a lungul intregului an in
jurul unei temperaturi medii de 20 0C.
Un alt exemplu este prezentat in figura de mai jos, in care cele sunt prezentate in paralel cele 2 situatii
de incalzire a cladirii:
Cladirea cu sistem de incalzire fara termoreglare activa (la flux de caldura constant)
Cladirea cu sistem de incalzire cu termoreglare activa
16
Se observa ca in cazul sistemului de incalzire fara termoreglare activa varfurile de oscilatie ale
temperaturii din exterior tind sa fie urmate de temperatura interna din cladire. In cazul sistemului de
incalzire cu termoreglare activa varfurile de oscilatie tind sa fie taiate.
Datorita acelor variatii mari ale temperaturii din interiorul cladirii in cazul sistemului de incalzire
fara termoreglare activa consecinta este un consum de combustibil mai mare, respectiv un confort
termic mai scazut.
Temperatura interioara
Temperatura interioara de calcul a sistemului termic este aleasa in functie de destinatia cladirii sau a
incintei. Cateva astfel de temperaturi sunt prezentate in tabel.
Incinta
Camere
Bucatarii
Sali, saloane
Holuri, coridoare
Bai
Inertia termica a cladirii
Pentru caracterizarea unui element de construcie sau a unei cldiri din punctul de vedere al
ineriei termice se folosete o mrime adimensional denumit indice de inerie termic D.
Pentru un element de construcie omogen indicele de inerie termic D este:
D = R s24
unde R este rezistena termic a elementului de construcie, n m2K/W; iar s24 coeficientul de
asimilare termic a elementului de construcie respectiv pentru oscilaii ale fluxului termic cu perioade
de 24 ore, n W/m2K.
Coeficientul de asimilare termic a unui element de construcie omogen se determin cu
relaia:
s=
24
cp
D = Di
i =1
D=
Si D i
i =1
Si
i =1
n care Di este indicele de inerie termic a zonei distincte i omogene sau neomogene; iar Si
suprafaa zonei distincte i.
Se recomand urmtoarele valori limit ale necesare pentru realizarea confortului termic:
t i =
(6...8)
= (0,20...0,53) 0 C
(15...30)
18
respectnd condiia impus de realizarea confortului termic care prevede c valoarea acestei
amplitudini nu trebuie sa depeasc 1 grad.
Defazarea undei de temperatura din exterior
Unda de temperatura din exterior cand strabate peretele pana la suprafata interioara a acestuia
suporta si o defazare.
1
40.5 atan
atan
15
+ 2
+ 2
unde este grosimea peretelui, D este inersia termica, iar , coeficientii de convectie pe suprafata
interioara si exterioara.
Rezumand, la trecerea prin perete undele termice sufera un proces de atenuare ca amplitudine si un
proces de defazare cu intarziere a oscilatiei, lungimea de unda pastrandu-se.
In cazul incintelor, coeficientul de amortizate a undei de temperatur i defazajul se pot
determina prin calculul transferului termic n regim nestaionar folosind metode numerice (diferene
sau elemente finite).
Practic orice variatie externa de temperatura ce cauta sa influenteze temperatura din interior suporta
urmatoarele transformari:
1. Este atenuata in amplitudine (deci aplatizata) si decalata in timp de inertia termica a peretilor
externi ai cladirii
2. Este sesizata de senzorii sistemului de incalzire care va ridica temperatura aerului din interior
suplimentar fata de momentul initial pentru a preintampina aceasta variatie
3. Sistemul de incalzire dupa ce ridica temperatura la un anumit prag se opreste, surplusul de
temperatura transmis in interior va urma sa fie cedat catre exterior datorita variatiei sesizate de
acolo
4. Va fi cedata caldura catre exterior pana cand sistemul sesizeaza ca temperatura din interior
scade sub cea stabilita atingand pragul de toleranta
5. Sistemul de incalzire se va declansa din nou
Astfel fluxul de caldura pentru nclzire trebuie livrat la o valoare medie zilnic, corespunztoare
temperaturii exterioare medii zilnice, fr ca abaterile temperaturii interioare de la condiiile de confort
termic s depeasc limitele admisibile. Daca sistemul de incalzire nu functioneaza in virtutea acestor
principii in acest caz nu este garantat nici confortul termic, si in plus sistemul poate duce la consumuri
de energie nejustificate pentru incalzire.
19
variatii zilnice determinate de succesiunea zi-noapte, sunt variatii periodice certe ale
temperaturii exterioare in intervalul de timp de 24 de ore
variatii sezoniere sunt variatii din perioada anului determinate de schimbarea sezonului
(iarna, primavera, vara, toamna) care in sens mai stiintific sunt determinate de inclinarea axei
de precesie a Pamantului si de variatia distantei Pamant-Soare intre Periheliu(distanta minima)
si Afeliu (distanta maxima) pe traiectoria eliptica a Pamantului.
Variatii aleatoare determinate de miscari aleatorii ale formatiunilor atmosferice dintr-o
locatie in alta, amestecuri de formatiuni de aer cald cu aer rece, etc
Undele de temperatur ale aerului exterior Te i interior Ti pot fi reprezentate sub form de oscilaii
armonice perfecte sau ca o sum a unei serii de armonici.
In Romania, temperatura exterioara de calcul se stabileste pornind de la impartirea teritoriului
Romaniei pe 4 zone climatice
Temperaturi exterioara de calcul valabile pe zone n Romnia
Zona climatic
I
II
III
IV
n timpul unei zile cea mai sczut valoare a temperaturii se nregistreaz dimineaa, nainte de a
rsri soarele. Calculele se vor efectua presupunnd c afar este noapte, caz cand influena radiaiei
solare nu va interveni n efectuarea calculelor, deoarece soarele are o aciune care vine n ajutorul
procesului de nclzire, ca i aportul de cldur datorat funcionrii aparatelor electrice, care vor fi
considerate oprite pe timpul nopii.
Viteza vantului de calcul
20
Viteza vantului de calcul vas ta la baza stabilirii coeficientului de convective a suprafetei exterioare.
Este stabilit prin prelucrarea statistic a vitezelor vntului, nregistrate pe perioade lungi de timp
(20 30 de ani), simultane cu temperaturile exterioare cele mai coborte. De regula temperaturile
exterioare cele mai sczute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vntului. Este adevarat de
asemenea ca la o temperatura exterioara scazuta vantul detemina o amplificare a perceptiei de frig
datorita intensificarii convectiei.
Pe baze statistice, referitoare la concomitena vnt - temperatur, s-au adoptat valori de calcul ale
vitezei vntului, care determin 4 zone eoliene pe teritoriul rii ( SR 1907-1). Zonarea climatic fcut
dup temperatura exterioar de calcul nu este identic cu zonarea eolian.
Amplasamentul cldirii
n localiti
n afara localitii
8,0
10,0
II
5,0
7,0
III
4,5
6,0
IV
4,0
4,0
Radiatia solara
Energia radiaiilor provine din energia intern a corpurilor i difer de la o radiaie la alta. Toate
corpurile emit i absorb radiaii n proporii diferite i pe lungimi de und caracteristice, sau pe toat
gama lungimilor de und.
Radiaia difer de conducie i convective in principal prin urmtoarele:
Radiaia termic reprezint acea parte a radiaiei electromagnetice care transfer cldur. Aceasta
este definit de intervalul lungimilor de und cuprins ntre 10-7 m i 10-4 m, adic domeniul infrarou
i parial cel ultraviolet, inclusiv spectrul ngust al radiaiei vizibile, respectiv: (3,9.10-7......7,8. 10-7)
21
Spectrul radiatiei solare este divers, dar cea mai mare parte a energiei acesteia este concentrate in
jurul lungimii de unda de 0.5 m. De exemplu intregul spectru cuprinde de la raze X (<0.01 m) pana
la unde radio (>100 m) dar 99.9% din energia totala este continuta inauntru intervalului 0.22 10.94
m.
76
250
307
230
Constana
78
254
330
243
Craiova
64
252
310
208
Cluj
83
219
236
201
Radiaie directa depinde de orientarea suprafetei receptoare. Radiatia directa in unde scurte
este cea mai importanta componenta a radiatiei globale si are aportul cel mai mare in bilantul
energetic
Radiaie difuz (datorat aerului atmosferic i norilor) nu depinde de orientarea suprafetei
receptoare. Radiatia difuza este imprastiata din razele solare de catre aer si aerosoli (particule
de praf, resturi de vegetatie, etc)
Radiatia reflectata este in principal datorita neregularitatilor din teren si are un aport mai mare
in special in zonele muntoase
Pe cer senin radiaia direct este maxim i cea difuz minim, iar pe cer nnorat, invers.
Radiaia solar global este diferit n funcie de ora zilei. La calculul radiatiei solare asupra unei
cldiri trebuie avute n vedere particularitile amplasamentului referitoare la vecinti i la efectele
umbririi cauzate de vegetaie i alte cldiri.
22
In general graficul de radiatie solara de-a lungul unui an este dupa caracteristica prezentata mai jos:
Radiatia solara (I) este rata de la care energia radiant este incidenta pe unitatea de suprafata. Daca
cerul este senin se poate calcula de asemenea o component difuza a radiatiei care este si izotropica. In
conditii de cer noros sau partial noros de asemenea exista o radiatie difuza dar care de data aceasta nu
mai este izotropica.
Daca intensitatea de radiatie soseste pe suprafata de pamant dintro directive data, atunci cantitatea
de radiatie incident pe unitatea de suprafata de-a lungul directiei zenith este:
=
23
O formula de calcul a intensitatii radiatiei solare pentru o anumita data din an, este prezentata mai jos:
= 0 1 + 0.033
360
365
24
1 2
1 2
1 2
2
1
1
2 2 1 1
Fluxul termic prin perete si normal la acesta este constant indifferent de tipul de transfer de caldura
din aproape in aproape:
In consecinta:
Sau
( 1 ) =
= 1 =. . . = = = =
1
( 1 ) =. . . = (1 ) = ( ) = =
1
( 1 ) = 1 ( 1 ) =. . . = (1 ) = ( ) = =
; 1 =
1
1
; ; =
25
; =
= ( 1 ) + (1 2 )+. . . (1 ) + ( ) = + 1 +. . . + +
=
Se obtine ca rezistenta termica totala a peretelui format din straturi in serie este suma rezistentelor
termice ale straturilor parcurse de un flux termic perpendicular pe acestea.
= + 1 +. . . + + = ( )
Notatii
Rezistenta termica a unui perete alcatuit din straturi paralele cu fluxul termic
1 1
2 2
26
Fluxul prin suprafata totala a unui element de constructie este suma tuturor fluxurilor prin
suprafetele celor n straturi paralele ce o compun.
= 1 + 2 +. . . +
= = 1 = 2 =. . . =
= 1 + 2 +. . . +
Deci
= 1 1 + 2 2 +. . . +
=
Rezulta
=
1 +
2 +. . . +
1
2
Se obtine formula:
+ 2 +. . . +
1
2
27
Q =
( )
4
2
2 ) (
( 4 ) =
(
)(
)
+
100
1004
Rr
R r + R conv
R r R conv
28
(1 )
Din punct de vedere al energiei, ferestrele sunt elementele prin care se poate pierde multa energie
daca nu este adoptata o solutie constructiva satisfacatoare a acestora. Cu geamuri conventionale practic
o mare cantitate de energie este pierduta in exterior. In case tipice cu astfel de ferestre conventionale
pierderile de caldura pot ajunge pana la 1/3 din energia termica pentru incalzirea cladirii.
Ferestrele prin constructia lor furnizeaza izolare termica dar si captare de energie din radiatia solara.
In general geamurile transmit 75-80% din radiatia solara catre incapere, absorb 10-20% si reflecta
inapoi in exterior 10-20%.
+ +
+ +
Radiatia transmisa spre interior se considera absorbita total prin efectul de cavitate, intrucat marea
majoritate din razele radiante ce trec de geamuri parcurg mai departe drumul pana sunt absorbite de
pereti, cantitatea rezultata din reflectia din suprafata interioara a geamului respectiv din peretii
incaperii inapoi la geam fiind nesemnificativa.
0 = (1 )
Atunci cand =
se obtine ca:
= 0
= 0
29
0 = 0 1
=
= 1
0
= (1 )0
Fluxul de radiatie transmisa prin geam va fi (1 )
= = ( )
1
=
1 1
+ +
La existenta radiatiei mai apare un flux de caldura provenit radiatie convertita in caldura si un
= =
Deci:
= ( )
= =
+ = + ( + )
Rezulta ca
Practic
= + = ( + )
( + ) = + = +
Deci
30
( + )
= ( )
( + )
+
( + )
31
= + + = + +
= (1 ) + (1 )(1 ) + (1 )(1 )(1 )
= (1 ) + (1 )(1 ) + (1 )(1 )2 +. ..
= (1 )[1 + (1 ) + 2 (1 )2 +. . . ] = (1 )
(1)
1(1)
= + (1 )2 (1 )2 + 3 (1 )2 (1 )4 +
= {1 + (1 )2 (1 )2 [1 + 2 (1 )2 + ]}
= 1 + (1 )2 (1 )2
= 1 +
(1)2 (1)2
1 2 (1)2
1 2 (1)2
= (1 )2 (1 ) + 2 (1 )2 (1 )3 + 4 (1 )2 (1 )5 +. ..
= (1 )2 (1 )[1 + 2 (1 )2 + 4 (1 )4 +. . . ]
= (1 )2 (1 )
=
(1)2 (1)
1 2 (1)2
Iarna daca cladirea este neincalzita toate variatiile de temperatura din cladire sunt amortizate de
schimbul de caldura cu pamantul de sub fundatie. Daca cladirea este neincalzita iarna, apar
perioade de transfer de caldura de la cladire spre fundatie (incalzire brusca a vremii), dar pot fi
si perioade cand fundatia cedeaza caldura catre cladire (racire brusca a vremii).
Iarna daca cladirea este incalzita se cedeaza permanent caldura catre pamantul de sub fundatie.
Vara datorita faptului ca cladirea are inertie termica mult mai mica decat pamantul,ea se
incalzeste mai mult si apare un flux de caldura de la cladire spre pamantul de sub ea. Practic
pamantul de sub cladire vara are un efect de racorire a acesteia.
32
La nivelul pamantului de sub fundatie transferul de caldura se produce dupa directii perpendiculare pe
izotermele ce se stabilesc la nivelul solului.
Daca ne uitam la formaa izotermelor din pamantul fundatiei, vom vedea o diferentiere alurii
curburii in perioada rece fata de cea calda de-a lungul anului, deci apare o diferenta a fluxurilor atat ca
marime cat si ca directie.
33
O privire mai de ansamblu asupra profilului termic al solului functie de sezon este data in figura de
mai jos:
Datorita inertiei termice mari, solul de sub fundatie si implicit fundatia vor avea un raspuns intarziat si
cu atenuare la variatiile exterioare de temperatura.
34
In figura de mai jos se prezinta caracteristicile de temperatura ale solului la diferite adancimi. Cu
cat adancimea este mai mare schimbarile de temperatura ale aerului de afara sunt resimtite mai putin.
Practic la 5 m adancime variatiile de temperatura de la suprafata nu mai sunt resimtite.\
Grosime,
[mm]
Densitatea,
[Kg/m3]
Pardoseala beton
Radier beton
Pietris
Izolatie termica
Pamant
10
200
100
50
-
2400
2400
2000
40
35
Conductivitatea
termica,
[W/mK]
1.500
1.500
2.000
0.029
1.000
Caldura
specifica, Cp
[J/Kg K]
1000
1000
812
1.21
=
/
() = 0 + 1 2
36
2 2 2
+
+
=0
2 2 2
1 2 2 2
=
+
+
2 2 2
Aceasta ecuatie diferentiala cu derivate partiale se va putea rezolva prin metoda diferentelor finite
sau prin metoda elementului finit.
Un exemplu relevant pentru cazul unidimensional de schimb de caldura il vom prezenta mai jos:
1 2
=
2
Bazat pe aceasta ecuatie, se poate alege o functie care satisface atat aceasta ecuatie, dar care acopera
in buna masura datele experimentale de variatie a temperaturii exterioare de-a lungul anului.
O astfel de solutie este de exemplu pentru un caz particular:
(, ) = 0 0
0.5
365
0.5
0
365
2 365
In ecuatie apare marimea care este difuzivitatea termica a solului, iar 0 este constanta de faza
care ajusteaza fprmula la variatia reala a temperaturii.
Daca modelul de fundatie se discretizeaza cu elemente finite, atunci in urma rularii modelului
rezultatele vor arata ca in figura de mai jos.
Un model de simulare al pierderii de caldura prin radierul de fundatie in luna ianuarie este prezentat
de asemenea mai jos.
37
38
Sunt mai multe modalitati de calcul numeric al transferului de caldura, dar cele mai importante sunt:
i-1,j,k
i,j+1,k
i+1,j,k
i,j,k
i,j-1,k
i,j,k
In figura de mai sus este prezentat un element de volum tridimensional centrat in nodul (i,j,k).
Laturile acestuia sunt , , . Variatia numarului de nod I, j, k in cazul nostru se face dupa
directiile x, y, respectiv z.
In elaborarea metodei diferentelor finite se pleaca de la desfasurarea functiei in serie Taylor, anume:
() = (0 ) +
1
1 2
1 3
1 4
2
3
( 0 ) +
(
)
(
)
( 0 )4 +
+
0
0
1!
2! 2
3! 3
4! 4
39
Sunt trei concepte care se aplica in diferentiere, in functie de conjunctura studiului care se urmeaza sa
se faca, anume:
diferentierea inainte
+1
+ ()
=
diferentierea centrala (din punct de vedere pur matematic cea mai riguroasa)
+1 1
+ ( 2 )
=
2
diferentierea inapoi
1
+ ()
=
Dupa cum se vede, apare termenul () care se cheama eroare de truncare si apare datorita
faptului ca in exprimarea cu diferente finite a unei functii sau diferentialei acesteia se face in limitele
unei erori acceptate ca urmare a faptului ca termenii de grad superior ai seriei Taylor sunt neglijati. Se
observa ca prin diferentierea centrala eroarea de truncare este cea mai mica dintre cele trei variante,
anume porneste abia de la 2 , fiind ( 2 ).
Oricare din cele trei metode folosite da rezultate asemanatoare, problema alegerii uneia dintre ele
este doar de convenienta sau functie de anumite rigori ce le impune modelul studiat.
Trebuie sa prezentam mai pe larg cum se pleaca de la seria Taylor pentru a se ajunge la formulele
de diferentiere:
()
() 2
( + ) () +
+
1!
2!
()
() 2
( ) ()
+
1!
2!
,, +1,, 1,,
=
( + ) ( )
2
(
+
)
2 () + ( )
() =
2
() =
,, ,+1, ,1,
=
2 ,, +1,, 2 ,, + 1,,
=
2
2
40
,, ,,+1 ,,1
=
In forma unidimensionala:
Ti+1 + 1 2 Ti
Practic in forma matriceala aceasta ecuatie are forma (intr-un studiu unidimensional, ):
[] [] = []
12
21
13
32
33
2,4
22
23
31
2,3
2,2
,2
1,3
1,2
1,1
,1
10
0 2 20
3 30
=
0 2 2,0
0 1 1,0
Ca sa fie rezolvabila aceasta ecuatie matriceala atunci numarul de linii trebuie sa fie egal cu
numarul de coloane.
Se observa ca pe fiecare linie sunt maxim 3 termeni, acest lucru rezultand din faptul ca in cadrul
ecuatiei apar pentru fiecare directie termenii a 3 noduri succesive.
In general aceasta relatie matriceala implica foarte multe grade de libertate si atunci rezolvarea
acesteia pe cale analitica implica un consum mare de resurse de calcul cat si de timp de rezolvare, ca
atare sunt preferate tehnicile de rezolvare prin iteratii, intre care este si metoda Gauss Seidel.
Exactitatea solutiilor este cu atat mai mare cu cat numarul de noduri rezultate din discretizarea
modelului este mai mare.
O mare atentie in rezolvarea acestui sistem de ecuatii trebuie acordata conditiilor de margine.
La regim nestationar derivata partiala (diferenta inainte) a temperaturii in raport cu timpul in nodul u
este:
(+1) ()
=
+1,,
1,,
,,
,+1,
,1,
,,
,,+1
,,1
,,
=
;
=
;
=
41
u
u+1
u
T,,
T,,
T,,
=
2
u
u
u
u
2 T,,
+ T1,,
2 T,,
T+1,,
=
2
2
u
u
u
u
2 T,,
T,+1,
2 T,,
+ T,1,
=
2
2
u
u
u
u
T,,+1
2 T,,
2 T,,
+ T,,1
=
2
2
In acest moment avand stabilite toate diferentialele functiei T, poate fi scrisa complet ecuatia
Fourier de transmitere a caldurii.
Ecuatia de transfer de caldura in regim tranzitoriu, tridimensional si fara surse de caldura,
2 2 2
2 + 2 + 2 = 0
u
u
u
,,
2 T,,
2 T,,
2 T,,
+
+
=0
2
2
2
+1
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0
,,
in care
()2
este modulul Fourier si care defineste raportul dintre rata caldurii conduse si
rata caldurii stocate. Valori mari ale acestuia inseamna mediu cu conductie buna si cu stocare mica de
caldura, valori mici inseamna conductie slaba dar cu un potential mare de stocare de caldura.
In general este impusa conditia de stabilitate a solutiei:
1
1
1
1
+
+
2
2
2
()
()
()
2
+1
,,
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
+ (1 2 ) i,j,k
=0
In forma combinata in care intra in considerare o pondere, care este o derivatie intre metodele
diferentelor inainte si inapoi se poate utiliza relatia dupa schema lui Crank-Nicolson:
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
,,
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
42
(1 ) +1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0
= ( ) + 2
u
u
+1
T+1
2 Tu + T1
)
= ( +
Nodul s1
= ( )
Nodul 1
1 1
+ 1 1 = 0
Nodul n
2 1
+ 1 1 = 0
Nodul sn
1
+ = 0
+ = 0
43
= + =
= ( ) + = ( ) +
=
= ( ) +
2
+ 2
44
1
11
1
21
11
21
1
12
11
1
1
2
22
21
1
12
=
22
1
1
11
1
21
0
0
1
12
1
2
22
+ 11
2
12
2
21
2
22
0
0
1
11
1
21
0
0
1
12
22
+ 11
21
12
0 2 2
3 3
0 =
0 2 2
22
0
0
0
0
2
22
2
11
2
12
2
21
0
0
Ecuatia matriceala elementara in forma prezentata mai sus este rezultatul prelucrarii ecuatiei
caldurii prin utilizarea unor functii de interpolare.
() = 1 + 2
= 1 + 2
= +
1
2
=
1
1 =
+
= () + ()
unde = (
= + = (
1
=
+
=
[] [] = []
y
k
i
j
x
46
In elemente bidimensionale
= + + = (
+ + = 1
unde
1
=
2
( ) = ( )+1 ( )
( ) = ( )+1 ( )
=
+
+
=
+
+
2
2
2
=
+
+
=
+
+
2
2
2
1
=
Stabilitatea solutiei numerice are la baza faptul ca fenomenul studiat este intr-un mediu
continuu de evolutie si caracterizat prin ecuatii continui, dar de fapt rezultatele sunt in format discret, o
abatere care trebuie tinuta totusi sub control.
In acest sens, au fost elaborate criterii de stabilitate care in general pentru a mentine solutiile
numerice in control leaga anumite caracteristici de discretizare ale unor coordonate care in principiu
sunt independente una de alta.
Aceste criterii ne feresc de situatii hilare cum ar fi de exemplu in anumite locatii sa existe cate
un element finit in care sau invers.
Sa privim mai jos, si doar din intuitie ne putem da seama ca un element finit de genul celui
prezentat mai jos este foarte suspect de mari erori.
2
47
Dar in coordonate spatiale x, y, z inca ne mai putem da seama intuitiv ca anumite elemente
finite sunt suspecte de erori, cand apar si coordonate temporare va fi greu de intuit acest lucru, de
aceea aceste criterii trebuie formulate pur algebric.
Aceste criterii nu sunt doar pentru a anula anumite erori locale, ci pur si simplu erori care tind
sa se propage mai departe in mesh, si care tind sa se amplifice la scara intregului model determinand
rezultate de neconceput.
Vom prezenta mai jos conditia de stabilitate a solutiilor von Neumann care este cea mai
relevanta. Conceptul conditiei de stabilitate von Neumann are in vedere toate componentele ale seriei
Fourier la evolutia in timp sa fie procesate printr-un rezolvant iterative.
Pornim de la forma Cranck-Nickolson:
in care
()2
+1 = +1
+ (1 2 ) + 1
este modulul Fourier si care defineste raportul dintre rata caldurii conduse si
rata caldurii stocate. Valori mari ale acestuia inseamna mediu cu conductie buna si cu stocare mica de
caldura, valori mici inseamna conductie slaba dar cu un potential mare de stocare de caldura.
Substituind component generala Fourier =
+1
Se obtine:
(+1)
+ (1 2 )
(1)
+1
+
= (1 2 ) +
= 1 2 + 2
= 1 4 2
Deci in consecinta
+1
1 4 2
1
2
1 4 1 daca 1 4 > 0
adica |1 4 | 1 sau
1 + 4 1 daca 1 4 0
48
deci
1
2
sau 0
1
2
rezultand astfel
()2
1
2
2 2 2
2 + 2 + 2 = 0
u
u
u
,,
2 T,,
2 T,,
2 T,,
+
+
=0
2
2
2
+1
,,
+1,,
+ 1,,
+ ,+1,
+ i,j1,k
+ ,,+1
+ i,j,k1
6 i,j,k
=0
,,
1
1
1
1
+
+
2
2
2
()
()
()
2
49
[K]
[W/s]
[ K/W]
[/ ]
Marmea Electrica
Potentialul electric, U
Intensitatea curentului, I
Rezistenta Electrica, R
[V]
[A]
[]
Capacitatea electrica, C
[F]
Se pot face unele analogii in privinta aparatelor specifice domeniilor termic si electric
Aparat termic
Perete
Suprafete radiante paralele
Volum de gaz
Schimbator de caldura
Aparat Electric
Configuratie Rezistor+Condensator
Condensator electric
Condensator electric
Transformator electric
In forma Laplace generalizata in coordonata s fiecare componenta are urmatoarele marimi omoloage
corespunzatoare imaginii transformatei Laplace:
Element
Rezistor
Condensator
Inductanta
Marime specifica
Impedanta specifica
.Ca o observatie, inca nu s-a gasit un omolog pentru inductanta electrica in circuitele termice.
Impedanta este marimea ce poate ingloba si caracteristica de rezistor si e cea de condensator, deci
este exact marimea ce poate exprima de una singura comportamentul unui perete sau al masei de aer
dintr-un compartiment.
=+
Aplicand toate aceste analogii, vom studia mai departe cateva exemple tipice de transfer de caldura
in analogie cu circuitele electrice.
50
,
,
,1
,2
,
,
Rr =
radiativa:
0.1103
( + )2 +2
In aceasta situatie se considera incinta avand caldura stocata sub forma de energie interna in
condensatorul sau de capacitate C. Lasand sistemul sa functioneze si interactioneze liber, din
condensator incepe sa fie emis un flux de caldura Q prin peretele de rezistenta termica globala R.
Deci oricum pentru a modela inertia termica a unui element trebuie folosit modelul de condensator cu
capacitatea sa de stocare.
=
+
Daca = + + si = atunci:
+ =0
51
Aceasta frecventa de taiere inseamna ca pana la o anumita frecventa sistemul atenueaza unda
termica, si de la o frecventa in sus sistemul tinde sa amplifice semnalul.
Cu cat constanta de timp a unei cladiri este mai mare, cu atat aceasta are inertia termica mai mare,
adicdureaza mai mult sa fie incalzita sau racita.
Daca insa fluxul de caldura Q este unul variabil in timp, atunci solutia generala a ecuatiei este:
() = (0
In care () =
0
)
+ (
0 ()+ ()
Din pacate circuitul RC nu este suficient pentru tot ceea ce este propus. El trateaza cladirea ca si
cand toate masele termice sunt in interior, intotdeauna la aceeasi temperatura ca aerul interior. In
cladiri de fapt implicarea termica a maselor este mult mai complicata.
Pentru aplicatiile cu termostat modelul RC poate da rezultate acceptabile daca se alege o capacitate
C corespunzatoare.
Circuitul termic RC extins al unei incinte
In acest tip de circuit termic practic mai este introdus un parametru, anume pe langa capacitatea
termica cu care participa anvelopa cladirii, mai este introdusa o capacitate termica a interiorului cladirii
(in care sunt inclusi pereti, plansee, aer interior).
Avand aceasta adaugire modelul de calcul este mult mai fidel realitatii fenomenelor.
Ecuatiile sistemului termic sunt:
=
+
52
=
+
Vom cauta sa scapam de variabila intermediara urmand sa obtinem modelul matematic doar in
temperaturile si .
In urma unor transformari se obtine ecuatia diferentiala de ordinul 2:
+ + +
+ + +
2
=0
+ =0
() = (0 )
2 + + + = 0
4
1
,1 = + + 1 + 1
2
2
+ +
4
1
,2 = + + 1 1
2
2
+ +
Succint, avand 2 constante de timp ale sistemului, solutia generala este:
() = 1
,1
+ 2
,2
Dupa cum se vede la inertia termica a sistemului participa doua constante de timp fapt care in
regimurile dorite de functionare duce la aplatizarea variatiilor.
Un model cu 2 noduri are doua constante de timp, iar un model cu n noduri va avea in consecinta n
constante de timp. Pentruintreaga cladire este o constanta de timp care este rezultanta tuturor
constantelor de timp date de fiecare nod. Aceasta constanta de timp globala a cladirii este mult mai
53
mare decat toate celelalte. Aceasta constanta de timp globala determina raspunsul cladirii la variatii
lente de temperatura.
2
= 2
(, ) = (, ) = (, )
0
1 [(,
)] =
2
(, ) = cosh (0, )
(, )
2
sinh
1
(0, )
(, ) =
(, )
Se obtine:
(, )
+ (, ) (0, ) = 0
(, )
2
2
2
(, ) =
= sinh (0, ) + cosh (0, )
(, )
(, )
Adica in forma generala:
2
cosh
2
2
sinh
11
(, )
=
(, )
21
2
sinh
(0, )
2
(0,
)
cosh
12 (0, )
22 (0, )
+1 +1
+1
+2 +2
....
+n-1 +n-1
+1
+n
in care:
= [ ] +1 ,
+1
sau
+1
= [+1 ] +
+1
+
= [ ] [+1 ] [+1 ] +
= ,+ +
De remarcat ca fiecare bloc Ai, Ai+1, ...., Ai+n-1 se comporta pe principiul cutiei negre, anume nu
conteaza ce este in interiorul lor, ci doar marimile de input si de output.
1 = +
1 =
1
1
=
1
0
1 =
=
+
1
1
=
1
()
0
1
Deci:
= 0
= 0 =
In acest caz
=
1
1 = +
56
1
1
=
1
1
1 1
=
1
0 1
0
1
1
0
Un astfel de circuit poate fi aplicat de exemplu pentru situatia de transfer de caldura in regim
tranzitoriu printr-un perete, ca in figura de mai jos.
Reducerea unui model la unul echivalent
O configuratie de aparate termice poate fi reprezentata printr-un circuit termic. Prin intermediul acestui
circuit termic se pot determina nu doar diversi parametri termici ai aparatelor, dar si proprietati ale
intregului ansamblu de aparate.
1
Sau
1
=
1
0
1
=
2
0
1
1
1
1
1
2
1
2
1 + 1 1
=
1
1
1 + 2 2
=
2
2
0
1
1
0
0
1
1
0
1
1
1
1
2
1 + 1 + 1 1 1
1
1 + 1 1
2 + 2 + 2 2 2
2
1 + 2 2
57
11
=
1
21
11
=
2
21
12
22 1
12
22 2
Unde:
11
=
1 + 2
21
11 =
11 12 + 11 12
12 + 12
12 =
21 = (21 + 21 )
21 =
12
22 1 + 2
12 12
12 + 12
(11 11 )(22 22 )
12 + 12
12 22 + 12 22
12 + 12
1
0
1
0
``
2
58
1
=
,
1
0
1
1
/2
1
1
59
0
1
1 /2
1
0
1
0
Senzori de temperature
Controller integreaza toate informatiile din sistemul termic si il controleaza
Actuator este dispozitivul controlat (motor electric sau bobina) ce asigura inchidereadeschiderea totala sau partiala a unei valve reglandu-se astfel fie debitul de circulatie al
fluidului de incalzire, fie debitul combustibilului
Sistemul sensor controller actuator este un system de reglare cu bucla inchisa sau feedback.
Daca nu ar exista senzorul atunci sistemul controller actuator ar fi doar in bucla deschisa acest caz
nefiind bineinteles de interes.
Actiunile de reglare care le ia controller-ul sunt:
Tsetare
TFcamera
TFcontroller
Tcamera
TFtermostat
O functie de transfer specifica unui aparat este functia ce defineste raportul dintre marimea globala
de intrare si marimea globala de iesire din aparat.
=
()
()
O functie de transfer globala a unor aparate in cascada (in serie) este produsul functiilor de transfer
al fiecarui aparat in parte. O astfel de functie de transfer mai este numita si functie de transfer de bucla
deschisa.
= 1 2
60
Eroarea de reglare este rezultatul compararii intre temperatura setata si temperatura citita si
transmisa de senzor pentru un anumit ciclu de timp:
=
1 +
()
= + +
()
1 +
()
1 + () ()
1 + () () = 0
Avand toate aceste functii determinate, practic autoreglarea sistemului este rezolvata.
61
Toate puterile lui s trebuie sa fie prezente in ecuatia caracteristica de la 0 la cel mai inalt ordin
Toti coeficientii ecuatiei caracteristice trebuie sa aiba acelasi semn
Acestea doua conditii sunt necesare dar nu suficiente. Criteriul lui Routh este o metoda algebrica
pentru a investiga stabilitatea mai departe. Un algoritm simplu este utilizat pentru constructia matricei
din coeficientii ecuatiei caracteristice. Apoi prima coloama este examinata pentru schimbarile de semn.
Numarul de schimbari de semn din aceasta prima coloana este egala cu numarul de radacini pozitive.
O singura parte reala pozitiva a vreunei radacini va insemna instabilitate.
62
7. Sisteme de nclzire
Clasificarea general a sistemelor de nclzire se poate face dup mai multe criterii:
Dup sursa de cldur :
Central (centrale termice, respectiv puncte termice),
Local (sisteme de nclzire direct);
Dup agentul termic folosit :
Apa (temperatur redus; cald; fierbinte)
Abur (presiune-joasa;presiune-medie)
Aer-cald;
Dup modul de transfer de cldur predominant:
Convective (radiatoare;aparate de aer-cald; elemente de ventilarea si condiionarea aerului).
Sistemul de nclzire convectiv menine temperatura aerului interior Ti la un nivel mai ridicat
dect temperatura medie radiant Tmr.
Radiante(nclzirea prin pardoseal, panouri radiante de tavan i de perete, panouri radiante
suspendate; radiani cu infrarou). Sistemul de nclzire radiant menine temperatura radiant la
un nivel mai ridicat dect temperatura aerului interior (Tmr>Ti ).
Instalaii de nclzire cu ap
La aceste instalaii, apa iese din centrala termica pe terminalul de tur, intra n sistem, se rcete
cedand caldura prin corpul de nclzire i revine inapoi prin terminalul retur pentru a fi din nou
nclzit.
Avantaje:
Dezavantaje:
Inerie termic ridicat, perioada lung de intrare i de ieire n/din regim,
Cost de investiie relativ mare.
Instalaiile de nclzire cu ap funcie de temperatura apei folosite sunt clasificate n:
63
Instalaiile de nclzire cu ap cald sunt foarte mult utilizate pentru nclzirea cldirilor de locuit,
publice i administrative. Instalaiile de nclzire cu ap fierbinte sunt folosite n special la halele
industriale.
Instalaiile de nclzire cu ap, funcie de modul de circulaie a apei se pot clasifica n:
Instalaii cu circulaie a apei prin gravitaie,
Instalaii cu circulaie a apei forat.
Instalaiile cu circulaia apei calde prin gravitaie se foloseau pentru cldiri mici. Astzi ele sunt
utilizate doar excepional. La aceste instalaii era utilizat proprietatea apei de a-i schimba densitatea
la rcire i nclzire. ntr-un sistem vertical nchis cu repartizarea neuniform a densitii, sub aciunea
cmpului gravitaional al Pmntului ia natere o presiune de circulaie care provoac micarea apei.
Instalaiile cu circulaie forat utilizeaz pompa acionat mecanic pentru majorarea diferenei de
presiuni care duce la micarea apei i astfel n sistem se creeaz o circulaie forat.
Instalaii de nclzire cu abur
n corpurile de nclzire cu abur, n corpurile de nclzire aburul cedeaz cldur latent de
vaporizare, condensndu-se. Condensatul este evacuat din corpurile de nclzire i ntors n cazanele
de abur pentru prelungirea ciclului. Sistemele de nclzire cu abur au urmtoarele avantaje i
dezavantaje:
Avantaje:
Inerie termic redus, perioad scurt de intrare n regim
Pericol neglijabil de nghe
Costurile de investiii sunt mai mici dect la cele cu ap cald.
Dezavantaje:
Reglare centralizat dificil,neeconomic
Temperaturi mari ale suprafeei
Pericol de coroziune.
Instalaii de nclzire cu aer cald
nclzirea cu aer cald se impune n cazul spaiilor largi, dar cu nlime mica (H<4,5m), sau a celor
nalte, dar cu restricii de natur tehnologic (unde se recomand nclzirea radiant); de exemplu, o
hal de producie de confecii textile sau o hal cu mediu corosiv / exploziv / inflamabil.
Avantaje ale utilizrii nclzirii cu aer cald:
este un tip de nclzire mai rapid dect nclzirea clasic (cu corpuri statice),
se preteaz n spaiile n care activitatea se desfoar pe o perioada lung din zi,
n spaiul respectiv se pot face zonri de funcionare sau de temperaturi,
fa de sistemele clasice (cu corpuri statice), soluia nclzirii cu aer cald este mai sigur i mai
simpl (se elimin agentul termic intermediar).
Pentru nclzirea aerului dintr-o incint se utilizeaz un schimbtor de cldur de suprafa
(aeroterma), n care se face transferul de cldur de la un agent termic principal (ap, abur, gaze arse)
la aer. Aeroterma se definete ca un sistem de nclzire local a aerului dintr-o ncpere, cu o anume
putere termic, electric i debit de aer. Este o instalaie compact i poate fi de dou tipuri: suspendat
i de pardoseal.
64
Transferul de cldur doar prin radiaie este posibil doar n vid, de aceea, n realitate exist i
transfer de cldur prin convecie. Radiaia suprafeei panourilor nu este uniform. Totodat datorit
65
temperaturilor diferite ale suprafeelor, apare micarea aerului n ncpere i panourile transmit o
anumit cantitate de cldur aerului aflat n contact cu suprafeele panourilor (Vrlan).La panourile
amplasate pe tavan, partea radiant reprezint 70-75% din transferul total. Panoul amplasat n
pardoseal activeaz transferul termic prin convecie, cel prin radiaie reprezentnd 30-40%. Panourile
pe perei transmit ntre 30% i 60% din cldur prin radiaie. Undele termice transmit cldura direct i
fr pierderi la transport ctre toate corpurile solide din incint. Temperatura optim a spaiului se
obine prin temperatura de suprafa a materialelor nconjurtoare i a obiectelor de instalaii din
ncpere.
66
Pentru izolarea termica a cladirii un rol important il joaca anvelopa care reprezinta ansamblul
elementelor ce delimiteaza cladirea si prin care se asigura interactiunea cladirii cu exteriorul.
Anvelopa cladirii
Anvelopa cladirii reprezinta totalitatea suprafetelor elementelor de constructie ce delimiteaza cladirea
in ansamblul ei fata de exterior.
Anvelopa cladirii cuprinde:
Item
Pierderi
caldura
de
Fundatie
Pereti
Acoperis
Ferestre, usi
Neetanseitati,
deschideri
15 20 %
10-35 %
25-45%
10-15 %
15-25%
Acesti pereti sunt de obicei multistrat si in general sunt si cei mai grosi pereti ai cladirii, deci au o
inertia termica mai mare.
Usi de acces ale cladirii
Sunt elemente de acces in cladire, iar ca material al lor este utilizat lemn, metal sau PVC. Transferul
de caldura intre cladire si exterior se realizeaza la nivelul lor prin:
Suprafata exterioara
Flux de aer care circula la deschideri repetate ale usilor, rezultand deci un effect de ventilare al
incintei din cladire care contine usa de acces
Flux de aer rezultat din neetanseitati ale usii de acces
Grosimea usilor de acces variaza in general intre 10-60 mm. Uneori usile de acces contin elemente
vitrate ca influenteaza comportamentul termic global al acestora.
Ferestrele exterioare ale cladirii
Fereastra este ansamblul toc + rama + geam. Rama se poate executa din lemn, metal, PVC
Dupa numarul de geamuri continute, ferestrele pot fi:
Simple
Duble
Triple
In cazul ferestrelor duble sau triple intre doua geamuri successive va exista un strat intermediar de
gaz. Acest strat poate fi:
Prin vidare a spatiului etans intre doua geamuri se poate mari semnificativ rezistenta termica a
geamului. De asemenea la Solutia cu gaz inert se folosesc gaze cu o rezistenta termica mare
Pentru solutiile de ferestre cu vid sau cu gaze inerte Geamurile sunt atasate la rame prin garnituri
(de cauciuc, metalice) pentru a asigura etanseitatea, iar intre doua geamuri successive sunt montati
spaceri de regula din aluminiu.
Transferul de caldura din ferestre are loc in mod diferentiat si specific prin:
Tocul ferestrei
Ramele geamurilor
Suprafata de geam
Flux de aer care circula la deschideri repetate ale ferestrei
Flux de aer rezultat din neetanseitati ale ferestrei
Punti termice
68
Punile termice reprezint zone ale unui perete cu rezistenta termica relativ redusa fata de imprejur.
Puntile termice sunt practic zone de scurtcircuit pe care fluxul termic tinde sa le urmeze, deci au un
efect de deviere convergenta spre ele. Practic liniile de flux termic devin mai dense in zonele de punte
termica si se raresc in afara acestora.
a)
b)
c)
Exemple de punti termice: a) punte termica din neomogenitati interioare; b),c) punte termica din configuratie geometrica
punti termice rezultate din neomogenitati interioare ale peretilor, insertii de alte materiale,
anizotropii
punti termice rezultate din configuratia geometrica a peretilor: zone de colt, zone de grosime
diferita
forma geometric a colului face ca suprafata exterioara sa fie mai mare decat cea interioara
ceea ce face ca in masa peretelui sa prevaleze temperatura exterioara (temperatura peretelui la
suprafaa interioar este mai redus n dreptul colului dect pe restul suprafeei);
datorit faptului ca in dreptul coltului sunt blocate doua grade de libertate in miscarea aerului,
acesta va deveni mai static, ca urmare coeficientul de convectie scade, deci in consecinta
temperatura din interior influenteaza mai putin temperatura peretelui.
Exemple de punti termice detectate prin termografie sunt prezentate in figurile de mai jos.
CONDUCTIVITATE
TERMIC [W/MK]
0,018
0,035
0,04
0,041
0,045
Vata mineral se realizeaz prin topirea la temperaturi nalte a rocii de bazalt, i prin centrifugarea
materialului obinut, pn cnd ajunge s formeze fibre. Peste aceste fibre se aplic o substan
rinoas care mpiedic degajarea prafului din produs i care capt o rezisten crescut la orice
aciune mecanic, fcnd ca vata minerala s-i pstreze dimensiunile i forma. Poate fi gsit cel mai
adesea sub forma de rulouri, saltele, dar i de plci termoizolante i poate fi aplicata att n interior ct
i la exterior, prin montare n dibluri sau pur i simplu prin ataarea cu ajutorul unui liant puternic.
Pentru faadele ventilate, se poate aplica un adeziv la rece care fixeaz materialul pe perete. Vata
mineral este un material izolator foarte eficient si flexibil ce este compatibil cu foarte multe lucrri
efectuate n aproape orice zona din casa, ncepnd cu pardoseala i terminnd cu acoperiurile
mansardate. Datorita flexibilitii si densitii materialului, acest tip de izolaie nu este doar termica, ci
i fonic. Vata mineral se poate folosi i pentru structuri de lemn, cum ar fi cpriorii uilor i
ferestrelor, dar i pentru izolarea podurilor i mansardelor din lemn necirculabile.
70
Plcile de polistiren sunt o variant ceva mai ieftin a vatei minerale i foarte potrivite pentru
hidroizolaie. Termoizolarea unei locuine cu polistiren prezint anumite avantaje deosebit de
importante. Prin intermediul acestui material are loc creterea eficient a termoizolarii pereilor si
eliminarea punilor termice. Plcile de polistiren au o greutate redusa care nu afecteaz structura de
rezisten a cldirii. Polistirenul permite refacerea fatadei i pstrarea detaliilor arhitecturale i ofer
posibilitatea mascrii eventualelor fisuri ale pereilor. Plcile de polistiren (figura 3.2), expandat sau
extrudat, sunt folosite cu precdere in izolaiile de exterior: terase, balcoane, acoperiuri. Polistirenul
expandat are diferite densiti si este folosit pentru izolarea termic a pereilor n timp ce polistirenul
extrudat (cu o densitate mai ridicata) este folosit cu precdere la izolarea termica a pereilor fundaiilor
i a pardoselilor. Cel din urma, avnd o densitate mai mare are si rezistenta mrit si se poate turna
ap i se poate fixa parchet deasupra acestuia.
Plci de polistiren
materiale izolante sub form de straturi subiri asociate cu folii reflectante, care au rolul de a
reflecta radiaia infraroie i deci de a suprima transferul de cldur prin radiaie. Folosirea
materialelor termoizolante bazate pe reflexia radiaiei i barierele termice realizeaz acest lucru
economisind energia necesar nclzirii i nevoii de rcoare ceea ce duce la reducerea
cheltuielilor;
materiale izolante sub vid obinute prin evacuarea aerului dintr-un suport fibros sau celular
ambalat intr-o foaie etan; printre acestea nanogelul de siliciu prezint proprieti speciale,
fiind mai puin conductiv dect aerul la presiune normal;
71
Modul de montare a izolaiei pe peretele exterior al unei cldiri este prezentat n figura:
a. perete exterior cu alctuire compact, cu inerie termic mic, b. perete exterior cu alctuire compact
cu inerie termic medie, c. perete exterior cu alctuire compact, cu inerie termic mic
Pentru economisirea energiei cldirilor, cei mai importani factori ai construciei sunt pereii exteriori.
Pereii exteriori clasici cu un singur strat nu asigur cerinele termoizolante, nici cerinele fonice ale
interiorului cldirii, de aceea se propun construcii cu mai multe straturi. Izolarea extern a pereilor de
zid are beneficiul meninerii temperaturii stabile acumulnd cldura iarna i reducnd ptrunderea
razelor solare vara. Condensul este redus.
Multe dintre cldirile vechi, n special cele construite n anii 60 i 70, sufer datorit deteriorrii
materialului extern al peretelui, penetrrii apei, condensului i pierderii excesive a cldurii datorit
lipsei unei izolaii adecvate. n proiectele de renovare i reabilitare, izolarea extern este de obicei
combinat cu nlocuirea ferestrelor astfel evitndu-se un blocaj termic. Montarea izolaiei i aplicarea
tencuielii este prezentat n figura:
Din punctul de vederea al fizicii construciilor, n zonele cu clima rece, soluia optim de izolaie
termica, este cea pe suprafaa exterioara a cldirii, micorndu-se riscul apariiei condensrii
72
interstiiale a vaporilor de apa; n cazul acestei soluii i structura va fi protejata termic, iar capacitatea
acesteia de a stoca cldura va fi utilizata din plin. Atunci cnd nu este posibil aplicarea izolaiei la
exteriorul pereilor, aceasta se poate aplica i la interior (figura) i poate fi folosit pentru:
Cptuirea pereilor solizi, noi, care prezint blindaj extern sau tencuial,
mbuntirea pereilor solizi, existeni pentru a ameliora izolaia termic.
Plasarea izolaiei pe partea intern a unui perete exterior, mbuntete timpul rspunsului termic
al cldirii i este adecvat pentru un regim intermitent de nclzire. La folosirea izolaiei interne
trebuiesc luate n calcul urmtoarele probleme:
Blocaj termic cnd izolaia este ntrerupt la jonciuni, acolo unde se separ pereii i la
deschizturi;
Infiltrarea aerului prevenirea trecerii aerului de la cavitate, n spatele izolaiei, nspre cldire;
Condensul pereilor din zid ncorporarea unui strat de combatere a vaporilor pe partea cald a
izolaiei;
Igrasia unii dintre pereii solizi existeni pot avea temporar igrasie, aceasta trebuie curat
nainte de a ncepe lucrul.
9. Audit Energetic
Performana energetic a unei cldiri este reprezentat de cantitatea de energie efectiv consumat
sau estimat pentru a face fa necesitilor legate de utilizarea standard a cldirii, care presupune ntre
altele: nclzirea, apa cald, sistemul de rcire, ventilaia i iluminatul. Aceast cantitate se reflect
ntr-unul sau mai muli indicatori numerici care se calculeaz lundu-se n considerare:
Izolaia;
Caracteristicile tehnice i de montaj;
Proiectarea i amplasarea n raport cu parametrii climatici;
Expunerea la soare;
Influena structurilor nvecinate;
Resursele proprii de generare a energiei;
Ali factori (climatul interior, etc.).
Ceritificatul de performan energetic a unei cldiri este un certificat recunoscut la nivel national
sau international care cuprinde performana energetic a unei cldiri in raport cu un standard. Cuprinde
n special urmtoarele elemente:
Cuprinde dup caz i alte elemente, cand influena acestora asupra performanei energetice a
cldirilor este relevant:
sisteme solare active i alte sisteme de nclzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie
regenerabil;
electricitate produs prin cogenerare;
centrale de nclzire i de rcire de cartier sau de bloc;
iluminatul natural.
Certificatul de performan energetic al cldirii este un document tehnic care are caracter
informativ i este valabil 10 ani. Certificatul este nsoit de recomandri privind mbuntirea
performanei energetice i se ntocmete de ctre auditorii energetici pentru cldiri.
Auditul energetic al cldirii este o procedur specific, avnd drept scop obinerea datelor privind:
Analizele termice i energetice ale cldirii, prin care se elaboreaz certificatul de performan
energetic a cldirii;
Msurile necesare pentru creterea performanei energetice a cldirii, cu estimarea costurilor, a
economiei de energie precum i a duratei de recuperare a investiiilor.
Astfel de camere termice sunt de inalta rezolutie, imaginea in unde infrarosii care o capteaza ele fiind
prelucrata instant si codata la nivelul pixelilor de imagine in coduri de culoare si contrast.
76
Bibliografie
1. Abdullatif E. Nakhi - Adaptive construction modelling within whole building dynamic simulation
(1995)
2. Ali M. Malkawi - Advanced Building Simulation (2004)
3. Bliuc I., Baran I. Calitatea mediului interior i eficiena energetic a cldirilor
4. Bratianu Constantin - Metode cu elemente finite in transferul de caldura (Icemenerg 1989)
5. Bruggen, van der, Reinerus J.A. - Energy consumption for heating and cooling in relation to
building design (1978)
6. C.P. Underwood - Modelling Methods for Energy in Buildings (2004)
7. Clarke, J. A. - Energy Simulation in Building Design (2001, 2nd Ed)
8. Davies M G - Building Heat Transfer (2004)
9. Dimitriu Valcea E - Termotehnica in constructii (1970)
10. Energy Conscious Design - A Primer for Architects [Book on green building design]
11. Ery Djunaedy - External coupling between CFD and building energy simulation (2005)
12. Essam O Aasem - PRACTICAL SIMULATION OF BUILDINGS AND AIR-CONDITIONING...
(1993)
13. Godfried Augenbroe - Energy modelling and simulation (2010)
14. Grigore Roxana - Energetica Cladirilor (curs)
15. International Energy Agency - Real Time Simulation HVAC Systems For Building Optimisation
(1999)
16. Ion Sotir Dumitrescu - Energetica Cladirilor (curs)
17. Iordache F - Termotehnica constructiilor (2008 Ed. 2)
18. Kreider J F, Rabl Ari Heating and cooling of buildings (1994)
19 Leonachescu N - Transferul caldurii intre constructii si sol (ET 1989, vol. 2)
20. Mirza Carmen - Termotehnica Constructiilor
21. Moga I, Manea D - Termotehnica cladirilor_Indrumator (1998)
22. Part 2 Responsive Building Elements - Annex_44_Expert_Guide_RBE
23. Peter Weitzmann - Modelling building integrated heating and cooling systems (2004)
24. R. Judkoff - Methodology for Validating Building Energy Analysis Simulations (2008)
25. Standard ASHRAE
26. Standard EN-ISO
27. Standard STAS
77