Notiunile de forma de guvernamant ,regim politic si structura de stat au fost analizate in trecut ca elemente

ale formei de stat Forma de stat era definita ca mod de constituire si exercitare a puterii, de organizare si
conducere a societatii prin stat Astazi, studierea formei de gevernamant nu mai prezinta aceeasi importanta
ca in trecut, fiind deseori inglobata in capitolul referitor la regimul politic Problema formei de guveramant
nu poate fi ocolita, daca avem in vedere importanta acordata acestui aspect in multe din constitutiile statelor
lumii, inclusive occidentale: Romania, Spania, Norvegia, Bulgaria, Franta etc. Totusi, unii autori considera
astazi ca deosebirile dintre republici si monarhii prezinta o importanta practica doar prin prisma regimului
politic existent in statulrespectiv. Forma de guvernamant se referea la cine realizeaza atributiile de sef de
stat si la modul cum acced la putere: pe cale ereditara sau prin sufragiu
Dupa numarul celor ce exercita puterea:
Monocratii (monos + cratos): monarhii de tip divin, autocratii, cezarismuldemocratic
Oligarhii (oligos + arche): aristocratii, gerontocratii, plutocratii
Democratii (demos + cratos): directa, indirecta (reprezentativa), semidirecta
Dupa modul in care accede la putere seful statului
Potrivit principiului ereditatii : monarhii Prin alegeri: republici
Dar, atentie:Au existat regi alesi: Alexandru Ioan Cuza, regele Poloniei in 1572Au existat presedinti
ereditari: in Coreea de Nord sau Africa Centrala
In folosul cui se exercita puterea (in interes public sau pentru sine) Aristotel;Forme pure/Forme deviate
Monarhia Tirania Arisocratia Oligarhia Republica Ochlocratia
Pentru Platon, aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenereaza intimocratie, guvernamintul celor
lacomi si ambitiosi, apoi in oligarhie, unde conducatoriisunt cei bogati, si apoi in democratie
guvernamantul multimii. Excesul de libertate faceloc tiraniei.
Cum se exercita puterea din punctul de vedere al respectarii legii:In conformitate cu legea: monarhie,
republica In afara legii: despotism (se confunda despotismul cu absolutismul)
Evolutia clasificarii formelor de guvernamant
MONARHIELimitate/absolutisteConstitutionale/dualiste
REPUBLICADe tip dictatorial/democraticeParlamentare/prezidentiale/semi-prezidentiale (pentru
republicile democratice)
Astazi, multi autori inglobeaza intr-o viziune unitara criteriile de clasificare aformelor de guvernamant cu
cele de clasificare a regimurilor politice, stabilind anumitetipuri de state: democratii, monocratii, oligarhii,
regimuri mixte si regimuri socialiste
Totusi, problema formei de guveramant nu poate fi ocolita, daca avem in vedereimportanta acordata acestui
aspect in multe din constitutiile statelor lumii, inclusivoccidentale.
Alte clasificari ale statelor
Pentru Th. Fleiner, statele pot fi clasificate dupa:
Stabilitatea guvernarii Varsta constitutiei Capacitatea de adaptare Gradul birocratiei Dimensiuni Etc.
Cum sunt privite astazi formele de guvernamant(B. Jeanneau):Monarhia este mai mult simbolica
Republica are o cu totul alta semnificatie decat cea originara Democratia imbraca forma sistemului
reprezentativ Despotismul se infatiseaza in forme mult mai subtile decat tirania elementara Dictaturile sunt
disimulate prin conducerea colectiva ()
Ce este democratia (R. Laun):un stat unde domneste vointa poporului sau a majoritatii)Democratia
imbraca urmatoarele forme: Directa Indirecta (reprezentativa) Semidirecta
Ne reamintim:
Studierea formei de guvernamant implica a sti cine exercita puterea de stat: osingura persoana, un grup
restrans sau poporul
Din punctul de vedere al numarului de persoane care stau la baza puterii politice,exista trei forme de
guvernamant: monocratia,oligarhia si democratia
Din punctul de vedere al modului de desemnare a organului conducator, exista doua forme de
guvernamant:monarhia si republica