C7 624.388, REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMARIA EDITIE OFICIALA STAS 1913/13-83 8 5 cee EN DE FUNDARE ee ‘ONSILIUE: NATIONAL PENTRU sruntA | DETERMINAREA CARACTERISTICILOR STAs. 1913113-79 $1 TEHNOLOGIE DE COMPACTARE = oat INSTITUTUL ROMAN Clasificarea atfanumeriod DE Incerearen Proctor oie STANDARDIZARE, ide fodation Ceuovass Foundation set pices ion Ok CoMpAction ENMINATION uve eral RAPA SEDI CHARACTERISTICS me CTUK KOMIARTHOCTH DE COMPACTAGE aa MEAG " Memsraune poxrop Proctor leat | Reproducerea, interzisa, 1 GENERALITATI oe, 4B LL Obieet Prezentul standard ge refera la determinarea in laborator tare ale paiminturilor, prin incerearea Proctor acteristicilor de compae- ‘urmarita conform eg stare sint umidititile optime de compactare (tty si wis) sid me ‘ale pimintului (Fe gay $i ge82") pentra ineerclirile efecttate in domeniile de wmiditate wmed si useat 1.2 Domeniu de aplicare Caracteristicile de compactare se stabilese pentru un anumit Tuer mecanic de compac tare L. fn funetie de valoarea Inerului: mee: Proctor : de compactare se deosebese dou ineere’ri ineerearea Proctor normal, in care Lb — 0,6 Sjems; ineerearea Proctor modificatit, in care = 2,7 Jfem*. Incerearea Proctor normali se folososte, in general, pentru stabilirea caracteristicilor de coinpactare ale terasamentelor de drumuri, inelusiv stratul de formi conform STAS 2914-69. ssi de cale ferati conform STAS 7582-81, precum gi pentru terasamente la acroporturi, locur Ge parcare, platforme auto, diguri gi baraje de plinint pentru hidroamelioratii, Imbunsitatirea terenurilor de fundare : ‘Tncerearea Provtor modificatd se foloseste In stabilirea caracteristicilor de compactare straturilor de baa si ale straturilor gi substraturilor de fundafie pentru drumuri exeentate conform STAS 6400-73, STAN 10473/1-76 5i STAS 8840-72. ‘Pentru utile Inerati (diguri, baraje de pimint ete.) se pot utiliza gi alte yalori ale In- crului mecanie specific de compactare, eu acordul factorilor iiteresati- “ (D). a Ql in incercarea Proctor se calenleazi ew 1.3 Timeral mecanic specific de compacta L pay aree Jfemn* Aa in care: m masa maiului, in kg; 4g acceleratia gravitaiel — 9,807 m/s hy inaltimea de cidere 4 mainlui, in m; n numirul de lovituri pe fiecare strat ; g A aria seotiunit cilindrului, in em*; 5 a © grosimea stratului de plimint compatat, in em. a BE 2 E |Aprobat oe ‘| _ INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat tnifial in 1060 Data intrérit in vigoare : a Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revizuit in 1973 si 1082 1983-02-01 S Telex 11312 CNST RSHAS 1913) i 2 PRINCIPIUL METODET Metoda consti din compactarea eu acokasi Iveru mecanie specific de compactare aw probe de pimint eu diferite umidititi, r maxime ale densititi stare useata sau ale greutiifii volumi waitoare umiditifii optime in domeniile usent si umed. S 3 APARATURA 31 Aparat Proctor j.1.1 Cilindri eu inele prelungitoare yi plici de bazit conform fig. 1. Tn funetie de dimensiunea maxima a particule’ de piimint se f« cilindri, conform tabelului 1. Prin dimensiunea maxims a, particule’ de “t diametrutui ochiului de ciur prin care trece cel putin 75%, din n ese (rei miirimi d int se infelege n Tabotal 1 Diatuetrul interior | inalines asim a Volumia citindrutui | P°P inset aindeatsi | £ ci! de imi f a | Sy +) Se pot atiiza gf einai vind 24 100 mn 4 i rT i ' q Ps Ais i 7 Ht ld “ La lye eat Cilindrii sint prevaizufi cu urechi pentru prindere de placa de bazs gi pentru solidarizare cu inelul prelungitor,3.1.2 Dou’ plici de metal de 5 mm grosime si diametrul d&'149 mm si 249 mm, pentru apa- ratul cu cilindrul avind d = 150 mm, respeetiv 250 inm (fig. 2). 3.1.3 Mai de compactare manual, format dintr-o greutate cilindried solidari eu 0 uliseazi in interioral unui ghidaj cilindric (fig. 3). In fanetiv de lucra mecanie specific de compactare gi de mirimea cilindrului, se folosese trek marimi de maiuri conform tabelnlni 2. | ‘ « “ hm a Sh ru? a, 3 Tateol 2 TI Fetal inceredris wlatajalo fafa} a] = | | Proctor normals 100 sh | 10 L380 | Proctor modifieata 100 S15 [00 Proctor normal si mo ‘iieats 3.14 In locul aparaturii mantiale se pot folosi si alte aparate, eu conditia respectirii dimen- ‘iunilor si realizinii lucrului mecanic speeifie de compactare. Acestea trebuie si fie dotate cu disporitive pentra menfinerea constant’ a inilfimii de clidere, iar numirul de lovituri si fie distribuit uniform po suprafaja stratului de pimint. Baza cilindrului de compactare trebuic si respecte condifia de rigiditate previlzuta la pet. 5.4. 32 Halanje Ralan{ii tehnied 1 (farmacoutiex) en sarcina de 500 g si cu precizia de 0,01 g. 3.2.2 Balant tehnick 3, cu sareina de 5000 g gi eu precizia de 5 g 3.3 Baseuli zecimali eu sareina de 50 kg. 3.4 Efuvii eu temperaturti constant, reglabila la 105 °C. : 3.0 Ciururi eu ochinri rotunde cu dimensiunea ochiurilor de 3,15 mmj 7,1 mm; 20 mm 5i31,5 mm, conform STAS 1078-73 si 1077-67. 3.6 Right metalica de nivelare, cutit de laborator, seat, perii de euraifat, eilindru de sticlit gradat cu eapacitatea de 250 em, sticle de ceas sau’ eapsule pentru determinarea umidit3fii, stropitori, tavi pentru useare gi amestec. = STAS 1913/13-88 |STAS 1915/15-83 — = 4 PREGATIREA PROBELOR 41 Cantitatea de material necesard pentru o probil cit si cantitatea tolali de material ne- cesar se stabilese in funefie de dimensiunea maxima a partieulei gi a luerntui mecanie specific de compactare I conform tabeluiui 4. 4.2 Daci materialul confine piatri friabitd, care prin compactare isi modifick fatea prin spargere, se pregitese initial nou san zee probe. 4.3. Dac materialul este de tip loessoid san dei confine o eantitate mare de fractiune argilo ast (se firimiteazi en greu), se pregiitese sapte sau opt probe. 44 Cantitatea totali de material necesari incercirii so usued in aer pind In 0 umiditate selizuta (inferioari cu 8...14 procente fa(a de limita minimis a umidititit optime prosupuse, conform tabelului 3) pentru materiale coezive si pina la uscare complet pentru materiale ne- coezive. Usearea probei poate fi efoctuatii gi in etuvii, In o temperatursi maxims de 50 °C pentru materiale coezive si de 105 °C pentru materiale neeoezive. Vabetut Umiitaten opt Proctor Vanlatatea opti Denumirea_pimtntilut eontarm ‘STAS 121-82 Arm grass Agila nisipoas Argilt prions nisip Prat arias wae | » j___ aa | a2 neat | Nop | Bod Piety aoe | hee 4.5 In cazul materialulni eu fractinni cu dimensiuni peste cea corespunzitoare mitrimii cilindrului stabilit pentru ineereiri, acestoa se elimina prin eornore dapli uscarea completa s materialului in etuvi la temperatura maximi de 50 °O in cazul materialelor coezive gi de 105 °C in cam celor necoezivo. Se calouleazii raportul, r, dintre cantitaten do material cn dimensiuni peste dimonsinnea maxima si cantitatea totali de material, care nu trebuie si depiigease3. 0,25 5 MODUL DE LuoRU 1 Cantitatea de material pregatitd pentru o probi, conform pet. 480 intinde pe masa de Iueru sau intr-o tava. In cazul materialelor coezive, in vederea asiguririi unei umeziri uniforme se recomanda ca piimintul si fio astfel firimifat inctt si treack cu usurint’ prin ciurul cu diametrul ochiului do 3,15 mm. Se pune cantitatea de api necesari, misurati eu ajatoral cilindrului gradat, in mod cit mai uniform, sub formi de ploaie, eu ajutoral unui stropitor. Cantitatea de api necesari pentru prima incereare de compactare se stabileste astfel ca umiditatea pimintului si fie cn 8...14 procente fat de limita minim’ a umiditX{ii optime presupusit cores punziitoare dome- niului umed.-5— STAS 1913/13-83 ‘Dupii adiugarea apei se asiguré omogenizarea amestecului, fie manual, fie eu ajutorn! unui malaxor cu amostecare forjati. Proba se lasi in repaos intr-un recipient inchis cirea 15 minute in cazul piminturilor necoezive, 2...3 ore in cazul celor slab coezive san cu coezinne mijlocie gi cel pujin 15 oro in eazul piminturilor foarte coezive. Dupi acest interval de timp proba se amesteck din nou pind la omogenizarea oi co- respunsiitoare. 5.2 _ in caml matorialelor necoezive prima incereare de compactare se efectueazi eu mate rialul complet useat. 5.3 Compactarea materialului se efectueazK conform datelor indicate in tabelul 4 Tabetut 4 ililatea de material sar in hi ie pen ae op eet he tn ks, pent entra o proba | _tolall i — + aaa Wl he Ss a areca ncrcana_ Pre inate. P29 hacen MEE nara MEER 2 es aa)"Proctor [or normals | tor oditeats |"Pryctor | P2980 | Proctge | Prostee mim | Dae | PEF | moaite ‘Proctor | mot | PPetor | jpoate mint fearmald Pte” | . cout fermi | Nat 100 | % 45 | « 2 10 2 5 | 7 13 \os prs 230 13.0 | 0 | | ‘ 30 54 So pregiiteste cilindrnl metalic, fixindu-i placa de bazi gi se cintiireste m,. So fixeazts inclul prelungitor. fn timpul compactirii aparatul va fi agezat po un, suport rigid @ eirui mas’ va-fi de cel putin cinei ori masa aparatului umplut eu material. 5.5 Proba de material se introduce in cilindru in straturi cu grosimi aproximatiy ogale. Ficcare strat se compacteazii prin batere, in mod uniform pe suprafaid cu maiul Proctor, greu- tatea fiind lisata si ead’ liber. Loviturile necesare compactirii unui strat trebuie aplicate fir’ intrerupere, la intervale de 1,2. ..2,0s in cazul maiului eu masa de 2,5 kg sau de 4,5 kg gi la intervale de 2,0. 8, in caznl maiului eu masa de 15 kg. Pentru realizarea unei compactiiri uniforme, loviturile se vor da pe un cere periferie, apoi pe altul mai mic interior, fiecare lovituris now acoperind 1/3. . .1/2 din suprafaja de batere precedents. Tnainte de introducerea materialului neccsar unui nou strat se scarified cu cufitul su- prafaja stratulni compactat pentru realizarea infriifirii acestora. 5.6 Nivelul superior al ultimului strat, dupt compactare, trebuic si depigeasc marginen cilindrului, dar nu cu mai mult de 5 mm. Dupi ce se scoate inelul prelungitor, se taie materialul Ia nivelul cilindrului cu ajutorul cupitului gi se niveleazi cu rigla metalic’. 5.7 Se perie matorialul cizut pe placa de baz gi se eintireste cilindrul cu material, ob- finind masa m,. 5.8 Lamateriale co confin o eantitate mare de particule eu dimensiuni mari, la care nu este posibilé notezirea suprafetei probei, so pune po suprafata ultimului strat o plac do metal (fig. 2), inainte de a se aplica ultimile cinci lovituri de compactare. Dup’ compactare, se determing distan{a dela margines de sus a prelungitorului la placa, prin miisurari in trei puncte amplasato Ia distanfo ogale po perimetral prolungitorului. Valoarea medic a acestei distante, inclusiv gro- simea plicii se seade din indljimea totala a cilindrului en inelal prelungitor, in vederea determi- nirii yolumului ocupat de material. In aceasta situatie la inceputul operajiei de compactare se cintireste cilindrul cu placa de bax, inclul prelungitor gi placa. 5.9 ‘tn cazul piminturilor necoczive cu un grad mic de neuniformitate sau eu granulatie mare (niaipuri mari, pietriguri), unde in primul caz maiul de compactare las’ o urma adine’ (peste 10 mj; far tn al doilea eaz exist pericolul ca gramulele wi sari din cilindru in timpul eam i, 86 reduce iniltimea de eddere a maiului la jumitate gi re dubleazi numarul lo- viturilor. 5.10 Se scoate materialul din cilindru, Pentru determinarea umidita{ii medii a materialului, 8e ian minimum trei probe (de la partea inferioar’, mijlocie si superioara a cilindrului). Tu cazul piiminturilor necoezive masa probei de material pentru determinarea umidi- tifii trebuie 8% fie de minimum 100 g, in eazul nisipurilor si minimum 500 g, in cazul pietrigurilor. ‘Determinarea umidititii se face conform STAS 1913/1-82. 5.11 Pe o proba do material se efectueazsi maximum trei compactiri. Dac materialul confi- ne piatri, friabilt (pet. 4.2), pe o proba se efectueazi o singurd compactare. De asemenea, dack mnaterialul este de tip Joossoid, sau dack confine o cantitate mare de fractiune argiloast, care se firimijeazi eu greu si nu se poate asigura in timp scurt o umezire uniformé a probei, fiecaro probit de pimint (pet. 4.3) se umezeste eu cantitafi diferite de api.STAS 1913/13-83 —b6-— 5.12 in camul refolosirii materialalui soos din cilindru la o noui incereare de compactare, ‘Aoosta se firimifeaai dack este cazul, se amesteci cu matorialul rimas din proba respectiv’s si se adaugi o noui cantitate de api, corespunziitoare urmittoarei incereiri de eompactare. 5.A3 —Cantitiijile de api care se adaugit probelor de material pentru incorelirile succesive de compactare sint cele corespunziitoare unei crosteri a umiditiit ew 1...2% pentru pAminturi nocoozive si cu dirca 2...8% pentru piminturi coezive. 5.4 —Tnoercarea de compactare so efectueazis de 6..-10 ori, umiditatea materialului variind intr-un interval de 10...24% pentru materiale eoezive si de 0...15% pentru materiale ne- coezive. Determinarea se termini dupa 2 sau 3 incereiri de ‘eompactare de la incerearea la care masa totals a cilindrului cn material compactat a inceput sit Sead, in domeniul umed. 6 INTERPRETAREA REZULTATELOR 6.1 Pentru fiecare incereare de compactare se calculeazi densitatea (p) i donsitatea in stare useati (¢.) & materialului, cu relafiile : =? fem? ae Bi @ slem* 1+— i 100 ny = my — my in care: mq masa materialulai, ing; m —inasa cilindrului eu placa do baz, umplut eu material, in gs m, masa cilindrului ou placa de bazi, in g; YF — volurmul materialului compactat, in cm*; w —_umiditatoa medie a materialului, in %. Pentru efoctuarea acestor calcule, toate datele misuritorilor gi cintiririlor se tree in formularul din anexa A. 6.2 _ fn diagrama din anexa B se raporteazi in abscis’ valorile umiditafii, iar in ordonatt, Yalorile densitafii in stare useatt corospunzitoare figciirei tneoreéri de compactare. Punctele Taportate so unese printr-o curbs (Z) denumitA eurba Proctor es = f (wo) de variafie a densitapit {in stare useaté in funotie de umiditatea de compactare 6.3 _ Curba Proctor astfel obtirintit oste caractorizata prin trei puncte de inflexiune, dintre care douii sint puncte de maxim, iar unul de minim. "Abseisa punetului de minim roprezints umiditatea eritiod do compactare (t.-)) care imparto intervalul de umiditate in domeninl uscat (0 < w.) §i in domeniul umed (w > tq). ‘Abscisa gi ordonata punctului de maxim in domeniul umed reprezinti: umiditatea op- tim (ids) si respectiv densitatea in stare uscat’ maxim (ermax) @ materialului pentru tipul respecti¥ de incereare, in domeniul umed. ‘Abseisa gi ordénata punctulai de maxim in dome optim (wig) 31 respoctiv densitaten in stare scat maxim’ (¢¥ domeniul useat. ‘Caracteristicile de compactare in domeniul uscat pot fi luate in eonsiderare numai dact elt > 0,95 Pema 64 Pentru controlal alurli curbei de compactare Proctor so traseaz’ curba de shturatio (HD, ou ajutorul relatiei : inl ,juscat” reprezintit umiditatea ‘a materialului, in bs wo 1+ 100 * pee in care : f —-densitatea scheletului, in g/em*; w _umiditatea materialului, %-1- STAS 1913/13-83 Densitatea scheletului se stabileste conform STAS 1913/2-76 sau so ia prin apreciere, do natura pamintului incercat intre 2,6...2,7 g/om®. Pentru trasarea curbei de sa- c iau valori arbitrare ale umiditi{ii euprinse intre valorile umiditifii corespunsitoare lor de compactar orii obtinute pentru densitatea in stare useatt maxima in do si relatia : In vederea verifiedrii nniul umed prin incerearea Proctor normal, se poate folosi in mod orientati eb fener = yg, Me Od 100 in care: we, do plasticitates I, indiccle de plasticitate. 6.6 —_ Dact materialul confine fractiuni mai mari de Dy, care au fost eliminate in vederea cicctuirii inceredrii in domeniul umidititii optime sia densitatii, in stare useatd maximi, in Comeniul umed se corecteazii cut ajutorul formulelor de mai jos in funetie der (ealeulat conform pet, 4.5) valabile numai pentru 7 < 0,25 opr = Wope (1) % 2am jean? a lem & — (0 — Paras) In cazul valorii densititii sebeletului euprinse intre 2,6 gem? si 2,7 lem’, valoarea corectata a densit&tii in stare useata, maxim’ in domeniul wmed se stabilegte cu ajutorul fig. 4. Pamas $ z 2% at 3 < & eo | z 8 T ] [ ah ] 2 i | ae =I t | tae A 3 =" i g a 8 : et 3 wo § 5 0S & eo & © DEERE ; wo LL 960 |e | ee al 0. | a a a a WS O80 O22 Othe = Raportul dinire cartitatee de matenial cu fractiuni peste Dorox gi contitalea totale de pamint s Fig. 4 6.7 Caracteristicile do compactare pot fi definite gi prin umiditatile optime de compactare i wisi) gi greuttile volumice in stare uscati, maximo (yewee $i Yeust') ale pimintului, dous domenii de umiditate, conform pet. 6.3. Greutatea volumici in stare uscat& maxim’ se obfine cu relafia : Yamer = 9,807 Parmar KN/m? in care pemess in gfem*.STAB 1913/13-83 —8- ANEXA A mala Ancerenrea Proctor ‘moditleat Introprindorea Santer aborant tot Data km Loeul de extragere a probei | | distanta do ta ax (tings dreaptay Aainelmea Alte preci Natura pamintutut : -| Mai ra ] Porometrii compactarii| —- | mi mim |e | Pregitiea materia —cantitaten totald de material ™ « —rantitates de material peste Das me « = densttaten seheletubot pimintutul fn stare palurala 7 gem? Caracteristics Masa_cilindrw material my Umleitaten medic w Densitatea In stare useat rr 4 Umilitaten corectata wet —2) Densitatea tn! corectatdtiga STAS 1919/13-88 Tnteepeinderea acu recoltari Lot ata neeredei Luerarea Laborant pul pamistated Caraetertstich de compactare Simbot Valoare Uiniitatea opting In domenial wned es ae Umlcitaten evitied | Unnlatatea optim tn don Densitatea in stare useat8, mush in do meniul useat Doneriit) Domenist umed af eo ~ Bk i 3 Instore scot. 94 10 Oersiatea 155 T Ogee + SCTE ION BUSI WM 2A Das wT opt ver opt Umiditotea, w.% Big. 5