Lucrarea nr. 12 TPPA MPV CITRICELE: SOIURI, BOLI $I DEREGLARI FIZIOLOGICE POST-RECOLTARE, STANDARDE DE COMERCIALIZARE Obiectivele lucrérii: - cunoasterea elementelor de autenticitate ale speciilor gi varietatilor de citrice - cunoasterea bolilor si dereglarilor fiziologice post-recoltare la citrice - cunoasterea standardelor de comercializare la citrice 1. Speciile si varietaitile de citrice destinate consumului in stare proaspata Citricele aparjin genului Citrus, familia Rutacee. 50% din productia de citrice se obtine pe continentul American, 15% in Europa si diferenta in Africa, Asia si Australia, a ete po Nee % ee z Na 5 . . ~ “e Fig. Arealul de raspandire a citricelor Speciile de citrice destinate consumului in stare proaspatA si industrializarii sunt: = portocalul (Citrus sinensis) - liméiul (Citrus lemon) - mandarinul (Citrus reticulata) - grape-fruit (Citrus paradisiaca) - lime (Citrus latiifolia, aurantifolia) = pomelo (Citrus maxima) - minolele/tangelo (Citrus tangelo) - tangerinul (Citrus tangerina) = citronul (Citrus medica) - sweetle (Citrus maxima x paradisi) - calamondinul (Citrofortunella microcarpa) - kumquats (Citrus japonica) Portocalul (Citrus sinensis) Originar din Asia Central (India, Pakistan) si de SE (China, Vietnam). Principalii producatori sunt Brazilia, SUA, Mexic, India, Italia.~ forma: sfericd, ovoidald, obovati sau elipsoidala; - dimensiunile fructului: 6-9 cm diametru, greutatea 200 g; - coaja neteda, de culoare portocalie sau portocaliu rosiatic; - pulpa portocalie, rogu deschis sau rogu inchis; pielija segmentelor interioare este galbend sau galbeni-portocalie, subtire, picloasi si rezistenta. Se deosebese 3 grupe de soiuri: portocale tipice; portocale rosii; portocale Navel. - soiuri_portocalii: Hamlin, sferice, ffird seminje, cu 36-40% suc, 7-8%S.U. Ambersweet, hibrid mandarine x portocale; Valencia, cea mai cultivati; Shamouti, in Israel; Pineapple. - soiuri_rosii: Doblefina, mijlocii, ovoidale, fri seminfe, cu suprafafa neted, pulpa ferma, suc rosu; Malta blood; Moro, sferice, mijlocii-mari, confinut ridicat de suc, pulpa rosie, aroma pronunfati, coaja potrivit de groasi, far seminfe; Taroco, fructe mari, ovate, rosii, fri seminfe; Sanguinello, Sanguinelli Varietatile rosii sunt originare din Sicilia si Malta si sunt cultivate cu precddere in firile din jurul Marii Mediterane (Spania, Italia, Tunisia, Algeria, Maroc); - sojurile Navel (cu ,buric”): dezvolt& o alt& portocala in interior, la baza portocalei principale. Cea de-a doua portocala se formeaz& ca un geaman pentru prima, fiind compusi din segmente mai mici, imbinate in coaja portocalei mai mari. La exterior, portocala mic araté ca o formafiune crescuti la capétul fructului, similara cu ombilicul uman. ~ Jaffa ‘Shamoutt ‘Valencia Moro orange Blood Doblefina Spania Lamaia (Citrus lemon), Lamaile au forma, marime, culoare, texturd si confinut de suc foarte variabile, Deosebim lamai Meyer, de formé sferic-ovoidal, cu extremititile aplatizate; limAi Eureka, cu extremitatile dezvoltate si proeminente; limai Assam, alungite, ovale sau obovale, de mérime medie-mare. 2Lamaile sunt lipsite de seminje, sau au seminfe pufine. Cele mai zemoase sunt léméile Meyer. Eureka MANDARINELE (Citrus reticulata) Fructul are forma sferic-turtitd, 5-8 cm diametru, apex adéncit, suprafafa neteda, uneori cu glande proeminente. Confine 17-18 segmente, despairfite intre cle printr-un gol, si 7-8 sau mai multe seminje mici si ascufite la un capat. Mandarinele sunt turtite, coaja este de culoare portocaliu deschis si portocaliu-rosu atunci cdnd sunt coapte, iar bucafile pot fi usor detasate intre ele, Meyer GRAPE FRUIT (Citrus paradisi) Este un hibrid dintre pomelo gi portocal. Deosebim: varietiti cu pulpa alba (Marsh, Foster, Duncan, Saharanpur) si varietati cu pulpd rosie (Ruby red, Star Ruby, Henderson, Flame). Fructul: - _ sferic, sferic turtit sau forma de para; - diametrul de 10-15 cm; - coaja find, cu grosimea de 1 cm, galben-deschis uneori rozie; ~ pulpa alba, spongioasi, amaruie; - centrul solid sau semi-gol; pulpa galben-deschis, albicioasé, rozie sau rosie, cu 11-14 segmente cu pielifa subjire, membranoas8, amaruie; - pulpa suculenté, acida la acid-dulce, aromata la maturare deplind. = semihele pot lipsi, ins exista varietsji cu pénd la 90 seminfe albe, eliptice, cu lungime de pana la 1.25 cm LIME (Citrus latifolia, C. aurantifolia) Fructele sunt mici, de 3 — 6 cm in diametru, de forma rotunda, obovati sau oblong’. AU parte pistilard (gat) proeminent, baza plat si o mica protuberanja la apex. Au pielija subfire sau foarte subjire, pergamentoasa si de culoare verde sau galben la maturitate. Sunt lipsite de seminje sau au seminfe pufine. Suprafaja este neteda, pulpa gste moale, zemoasi, de culoare galben-verzui. Au caracteristici optime pentru consum inainte de maturarea deplind, cfnd sunt ined verzi, Cand 3ajung la maturitate devin galbene igi pierd suculenfa, aroma si aciditatea. De asemenea isi pierd aroma gi aciditatea prin fierbere. Exist doud varietati de lime: acid gi dulce. - lime acid, cu dowd varie ~ Tahiti lime (Citrus latifolia), cu fructe mari (80-100 g), de circa 6 cm in diametru, culoare verde la maturitate, pulp’ ferma, aciditate moderaté. si capacitate bund de pistrare. Se comercializeaza in 6 categorii de mérime. - Mexican lime (Citrus aurantifolia), cu fructe mici (30-45 g), diametrul de 2.5-5 cm, galbene la maturitate, fara seminfe, cu aciditate pronunfata, gust amarui si aroma intensa. ~ lime dulce: lime indian sau palestinian (Citrus limmetioides), Este folsit pentru consum in stare proaspata si pentru sucuri ‘Tahiti lime (Citrus latifolia) Mexican lime (Citrus aurantifolia) Pomelo (Citrus maxima Merr., C. grandis Osbeck; C. decumana L.). Este originar din Asia de sud-est si din Polinezia Francez, unde creste in stare silbatica. A fst introdus in emisfera vestica in 1700, in California si Caraibe; in comer{ a fost introdus in 1900. Numele este de origine german (pompelmoes). Este considerat forma ancestralii a grape-fruit, Fructul: ~ _ sferic sau forma de par’, cu diametrul de 10-30em si masa de pani la 3 kg; ~ coaja de culoare galben-verzuie sau galben deschis, punctaté cu mici glande verzui, cu grosimea de 1.25 - 3 em; - _ pulp& moale, de culoare galben-verzui, galben deschis, roz. sau rosu, imparfitd in 11-18 segmente, zemoase sau ugor deshidratate, care se desprind ugor uncle de altele; - aroma variabila de la dulce la acid si cu o tent de amar; = seminge pufine, mari, alb-galbui.Clementinele (Citrus reticulata) objinute prin incrucigarea intre mandarine si portocalele amare, Nu au seminje. Au7— 14 segmente, sunt usor de desfacut, nu au seminfe. Sunt dulei i pujin acide. Minolele/tangelo (Citrus tangelo = C. reticulata x C. maxima or C,paradisi) Este un hibrid intre tangerine si grape-fruit, A fost objinut in anul 1931 de USDA Horticultural Research Station in Orlando. Este denumit dupa localitatea Minneola, Florida. Tangerinele (Citrus tangerina) sunt 0 varietate de mandarine. Sunt mai mici decit portocalele, mai ugor de decojit si de desfacut in segmente. Gustul este amar si acid, mai pronunjat decat la portocale, | Sweetie (Citrus maxima x paradisi, Jaffa Sweetie) Este un hibrid dintre pomelo si grape-fruit alb, objinut in Israel in 1958 si introdus in comer} in 1984. Fructul este sferic turtit, asemandtor cu cel de la grape-fruit, cu diametrul de 8 - 12. cm, coaja find, de culoare verde inchis chiar si 1a maturarea depliné. Pulpa este zemoasd ca si la grape- fruit, ins mult mai dulce, datorit deficitului de aciditate. 5Kumkuat (Citrus japonica) Este originar din China i descris ca planti de culturd in Asia incd din Antichitate, Este cultivat ca pom fructifer in Japonia, China, Taiwan si Malayezia, Numele este de origine chinez “chin kan” si in traducere inseamna "portocala de aur". Se cultiva de asemenea in California si Insulele Caraibe. in Europa a fost cultivat in trecut ca planta decorativa. Fructul este mic, obovat, oval-oblong, cu diametrul de la 1.4 la 4 em. Coaja este potrivit de groasi, cmoasé, suprafata neteda si aromata, slab aderenta, apexul mic si rigid. Pulpa prezint& 3-6 segmente, pottivit de zemoase, cu aciditate potriviti. Seminjele sunt mici sau lipsesc. Fructul se consuma in stare proaspata sau se poate conserva in sirop $i prin deshidratare. De asemenea, in combinafie cu calamondinul, se preteaz foarte bine pentru objinerea de marmelada si gemuri. a 2, Bolile si dereglarile fiziologice post-recoltare la citrice Bolile de depozit - alternarioza (Alternaria citri): pete brun-inchis pana la negru, cu fesuluri moi la lamai si relativ ferme la portocale. Petele apar cu precddere in timpul depozitarii. Putregaiul avanseazi c&tre centrul fructului. La portocale este numité si putregai negru (black-rot). Infectia nu se extinde la fructele sinatoase. - putregaiul brun (Phytophtora spp.): simptomele apar pe fructele mature. Se manifesta prin pete pieloase, care devin moi, umede, capita culoare brun-mislinie si un miros infepator.antracnoza (Colletotrichum gloeosporioides). Afecteazi mai ales portocalele, grape-fruit si limaile. Se manifesta prin pete de culoare roz somon, care se inchid la culoare si se adancesc usor. putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Se manifesta prin pete brune, in dreptul cirora fesuturile se inmoaie si se adéncesc. Suprafata petelor se acopera cu un mucegai brun, pulverulent. septorioza (Septoria citri). Se manifesta prin puncte mici, negre, cu diametrul de 1-2 mm. Infectia evolueaza in pete brune, usor adéncite, cu diametrul de 2-3 cm, pe care apar fructificafiile brun-negre. Afecteaz portocalele, kimaile gi ocazional grape-fruit. putregaiul peduncular (Phomopsis citri) Infectia debuteazi ca o brunificare la nivelul peduncului, care se extinde, se brunifica si avanseazi ca necroz4 spre centrul fructului. Tesuturile bolnave sunt delimitate net de cele sinatoase. Infectia nu se extinde la fructele s&ndtoase din ambalaj. mucegaiul albastru (P. italicum ) evolueazi rapid la temperatura mediului. Apare ca pete moi, umede, decolorate, inconjurate de un miceliu alb si care se acoperd ulterior cu un mucegai albastrui. Infectia se extinde la fructele sn&toase, care se inmoaie si se altereazi. mucegaiul verde (P. digitatum ): infectia debuteazi ca pete moi, umede, usor decolorate, care ajung pe durata unei zile la diametrul de 2-3 cm. Petele se acopera cu un miceliu alb, care formeaza in scurt timp fructificatii verzi maslinii. in conditii de umiditate redusi, fructul se mumifiazd iar la umiditate mai ridicatA se descompune prin putrezire umeda. mucegaiul negru (A. niger): infecjia incepe prin pete moi, apoase, pe suprafafa fructului. Petele se extind, iar in zona centrali apar fructificajii_cu spori negri. Putrezirea este insotiti de miros de fermentat. fn interiorul fructului se dezvolt4 o mas& de spori negri. Sunt predispuse la imbolnavire indeosebi fructele zgariate si cele strivite. Infectia se extinde la fructele sénatoase. degeriturile: sunt cauzate de temperaturile mai mici de 10C pe o perioada de timp mai lung’, de obicei 3-6 saptiméni. Simptomele afecteazi calitatea si aspectul comercial al fructelor. Se manifesti prin, puncte si leziuni adéncite pe suprafata fructului, decoloriri, degradarea membranelor care separa segmentele fructului, alterarea gi pierdérea aromei fructelor. Cu cat temperaturile sunt mai coborate si durata de expunere mai mare, cu atit si efectele sunt mai severe. oleoceloza: este rezultatul socurilor mecanice. Stratul exterior al peridermei confine ulejuri eterice. Daci fesuturile sunt zdrobite, uleiurile si terpenele sunt eliberate gi distrug celulele invecinate. Apar pete neregulare galbene, veraui si brune, in care veziculele cu ulejuri 1eterice rimén proeminente, deoarece {esuturile din jur se afunda usor. Fructele turgescente sunt mai expuse la oleocelozi. - peteca: se manifest prin pete mari, adancite si puncte, care apar imediat dupa ambalare. Petele se adancesc ugor, fara a se decolora , ins&é veziculele se brunifica. Cauza poate fi perierea severa, tratamentele de conditionare (ceruri protectoare). ‘ Putregalul conusiu Antrecnoza (Collelotichum ‘hooasporoes) (Boteyis eneres) Putregalul peduncuter Oleoceloza F &- pritbusirea zonei pedunculare: se manifest’ prin pete mari, brune, adancite, pe extremitatea pedunculari, datorate deshidratérii fructului inainte si dupa recoltare. Apar la o saptimana dupa depozitare. 3. Standardele de comercializare la citrice Caracteristicile_de_examinat_pentru_cerinfele_minime de calitate: forma, proeminenja cicatricei, forma cicatricei, profunzimea coastelor; forma mandarinelor, costarea mandarinelor; forma lamailor, forma extremitatii pistilare la imaie; forma grape-fruit, forma sweetie, forma pomelo; culoarea fructului; arsurile solare; cicatrici, pete de decolorare; putrezire superficiala; atac de acarieni; atac de trips; atac de musci miniera; atac de buburuza; lovituri de grindina; septorioza. Calibrarea. Calibrul se stabileste pe baza diametrului ecuatorial al fructului. Calibrul minimum 45 mm 45 Clementine 35 mm Portocale: 33.mm Scara calibrelor Tawa Tina Mande cod cts | PEM | cod carts | PSM | cotlcairan ] DAB! a 0 [0 79.90 FANN 78 simi a 1 0 | 7283 1X 78 2 4.96 2 Tor x 3 se 3 2 ‘ 788 4 5 5 Te 5 : 5080 ° 70-80 6 4857 5 4656 7 76 7 #52 60) 52 5 or 7 $18 y 270 5 78 0 cos M4 " 58-66, 10 ; 35-42 2 363 B 3.40Omogenitatea (8) pentru fructele prezentate in straturi uniforme. in colete sau in ambulaje unitare destnate vinzari cit consumatori, diferenta dintre fructul cel mai mic si fructul cel mai mare din acelasi colet nu trebuie si ‘mitoarele valori maxime. in cadrul aceluiasi cod de calibrare sau. in cazul citricelor ambalate dapk sunset Gocedn te ccc! a deed callen erst Diferenta maxima dintre fructee din acelasi Cod calibrului colet fn mm) Lima de la Ola? 7 Mandarine LXXX4 9 de la 5 la 6 8 dela 7 la 10 7 Portocale de la Ola 2 nN dela 3 la 6 de la 7 la 13 7 MARCAJUL Fiecare colet trebuie s& poarte urmatoarcle detalii, in litere grupate pe aceeasi parte, marcajul fiind lizibil, imposibil de sters si vizibil din exterior: A. Identificare Numele si adresa ambalatorului si/sau expeditorului Aceast mentiune poate fi inlocuit ~ pentru toate ambalajele, cu exceptia preambalajelor, de codul reprezentand ambalatorul si/sau expeditorul eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mentiunea «Ambalator si/sau expeditor» sau o abreviere echivalentai; - doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele si adresa unui vanz&tor stabilit in Comunitatea Europeand indicat in strdnsi legaturd cu referinta «Ambalat pentru:» sau o mentiune echivalenti. in acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, si contin un cod care corespunde ambalatorului si/sau expeditorului. Vanzitorul furnizeaza orice informatii considerate necesare de organismele de control privind semnificafia acestui cod. B. Natura produsul - Numele speciei daca produsele nu sunt vizibile din exterior, cu exceptia mandarinelor pentru care numele speciei sau soiului (unde este cazul) este obligatoriu; - Numele soiului pentru portocale; C. Originea produsului Tara de origine si, optional, regiunea unde au fost cultivate sau denumirea zonei la nivel national, regional sau local. D, Caracteristici comerciale - Categoria; - Codul calibrului pentru fructele prezentate in conformitate cu scala calibrelor sau limita superioard si inferioara in cazul a trei calibre consecutive ale scalei calibrelor; - Codul calibrului (sau, in cazul in care fructele au fost ambalate dupa numarul de fructe si se incadreazi in doua calibre consecutive, calibrele sau diametrele minime si maxime) si numar de fructe in cazul celor aranjate in straturi uniforme; 10- Dupa caz, indicarea tratamentelor de conservare sau a altor substanfe chimice utilizate in tratamentul post recolta, = pentru clementine: indicatia «Clementine, fri sfmburiy, «Clementine (1 pana la 10 simburi)», «Clementine cu samburi (mai mult de 10 sémburi), dupa caz», E, Mareajul de control oficial (optional) Nu este necesar si se mentioneze pe colete indicafiile prevazute la primul paragraf atunci cand coletele contin ambalaje pentru comercializare, vizibile din exterior i pe care figureazi indicafiile respective. Aceste colete nu trebuie s& aib& marcaje care s& induc in eroare. Atunci cand aceste colete sunt asezate pe palefi, aceste indicafii trebuie s& figureze pe o fis plasata vizibil cel pul doua din fatetele paletului. u