[oy nvemernvhya dr. Stefan BELECCIUCAPITOLULT-CARa A A ADMINISTRATIEL PUBLICE 1. Originea'si esenta conducerii sociale re binele $1 &x interesul majoriift membrilor socitifi dag, Wis setifacerea nevoilor sociale prin prestarea servcilor de intoes outa jeccietatea, mentioncazs prof. Ioan Alexandru, este un mod ale existent in Sey ainamenelr viet, iar defnirea conccptulul de societate wibeaneng ye Concepral de societate, in Timbajul comin ma i comnartt ® forma ator concepts precom: sistem social, eucaed ont ‘comunitate” Convieniea in comun, din cele ai strivechi tipari, a generst de la sine Primtins cuiueeril sociale ca o conditie a supraviewiti. Cele de’ ones Ge eae Foe Chutarea hranei (nica neeesiae la cel timp. riseas at pine apume deed nase gisea cineva care, avand mai mul expereagy eo hose inlet msi deavolat, putea sf asigure aceaté necesiae (pre pete oe ‘niet acunarea deplete ite hrinitoare pen perioada de iat oo) iedicat pe fondatorii “commnismuli. si statului si dreprului in societatea comunis ‘in miinile casei domi ——a {oan Alexandre, Adminisraia publica, Bucs, 1999, p48 4| poate avea sori de izbinds din cauza aspectuluisiu eronat. Existontaacestiteor, ins, pe parcursul a doua secole de eezvoltae gi aplicare practcd (in cazul URSS si 8 allor state socialise) sia isat emprenta la formarea modelului contemporain de 'mecanismn stata care traseazi oi obiective. Astfel, organizat tn baza principilon separatiei putrilor, justiei si ehitatit sociale, seul modem, privit ca ce! mai mare prestator de servci are funcyite de: determinare a conduitel indivizitor in societate prin stabilitea de regu a itor respectare asigurd armonia reailar dine acesta, > executare a funetllor si savinilor ce revin statului, preci si obligatilr ssbiite in relailedintre star gi persoand; prestae de servieli publce ina asigurarea unui nivel de vit decent cetienior, > infiptuiree justitiei in caz de ncdlcare de CAtse participanti la relatiile sociale a normelor de repr subilite Prin urmare, dupa cum mentiona Heghel, statul au apare umai ca 0 necesitate exterioard socictii civil, ea 0 putere stdin gi superioaréscestela, cio «ste gi scopul imanent al societticivile, stl aparind ca un subiect strict vecesor {aya de care indivizii au dreptur si obliga © data cu aparitia 54 dezvolarea starului couducerea socetii se inFipruegte de ates un apart specalizat cu un nme rely mare de persoane angajate fn Conducsrea sociai la difeite poposte gi la diterite etwpe de dezvoltare ale Soviet fost influent de anumii factor de natura politica, economics, socials te, care au determinat in mare mésuré reujta guvermiri, iar uncor! si sonra seestor popoare. {storia omeniri, menyioneazs prof. A. lorgovaa, este istoria guvemAci si ad- ‘ninistrii popoarelor, mari imperit(exemplal tipie imperiul mongol) nea revit ‘emai dart lipse unei adminiswapi si mari imperi au avutlongevitate fexem. plultipie Imperiul roman) tocmai datoritéunei administra foarte bine organient® ‘Aste, avin originea din cole mai stvechiimpuri,condiceree seein sau adminisaja (in sensul modern) s-2 manifesta sub divese aspecte pe parcunsul dezvoltatitistoriel omeniti Studieres fenomenului administativ are o importngs deosebitd. pentru aplcarea practicd a eelor mai modeme procedee si mecanisme de dirjre cu toale omeniite vieii sociale, garantind si asigurind, in acelai timp, dreptuile Liberte legitime ale particulars, Unele din aceste mecanisme se uiizeazi cu succes din cele mi strivecki impor, si, nu au Ficut decdt si se fundamenteze pin argument incontestbile de Fiecare generate gi de fiecare egim de guverare. Scopal administrayiei este argumentat de prof. Verginia Vedenay. prin ‘urmatoarele: * Hehe, Princpile flo drepmlu, Ed, Aead, Bucurgli 1969, p. 286, ° Antonie lngovan, Drepadinistrair, Bucuesi 1993, ycl,p. 11 Om este o finté sociall. El au poate 63 peoducd tot|ceea de ce are nevoie peneritexistena sa. Diviziunea sociald a muneii presupune diversitarea modurilor de satisfacere a intereselor personale gi generalé. Nevoile umane pot fi indeplinite atft prin ime Particularilor in prestarea de servicii publice cit si prin realizarea fi tuera de cditre administrate. Existé domenti in care particularit mu pot interveni, spre pilds apirarca, serviciile diplomatice et. In aceasté sferd se regiseste una din rafimile care justficd inverventia administayiei* 3 Toate popoartle, tuturortimpurilor gi-au dorit un nivele de uai decent. ina, rijloacele prin care.guvemarea a incercat si realizeze acest obiectiv au fost Ix toate popoarele gi in toate timpuritediferite, 2. Administrafia publicd contemporana si factorii ce o determina Adminstratia publick, sau fenpmenul administrate, sub toate arpecsle de organiaare si faneionsre ete obieetal principal de cercetare al tinted cpr asminisrativ xista mai mle defini, opin si concept referitor Ia. adminsseana public, elaborate in dite vimpuri de difrite gel de drep administra (© analizs compaatva a acesor tet o sian in hurl Prof. A. orgovan in acesatéordine d= idei,sutoral sueramit menfionears c&: doctrine ‘ances circumserie sfra adminisrafiel publice exclusiv in sfera executivulos fn include relsfile exteme gi eafile dare exeeaiv si celelalte puter. Spre deosebire,eutoi german ncd in sfra aéminisraii public i relaile extreme, in schimb exch din cease sferd "comanda armate",considevind 3 prin naira $2 aceasta are nimic cormun cu adminisuaia. ‘Doctrine romnk ee mai multe curente sau teze de definire a edminsrtii publice dintre care se evidentiaz’: . “Teea nesoncordanei(Seoela de a Clu) prin care se|afirmd ci ru exist 0 concordant’ perfect ine formele fondamentale deactivate a statu: si categorie sale de organ; “Teza concordanjci Scoala de la Bucuresti) concept céreia este axa pe idee existent uneiconcordane perfect ne fomocle Rupdamentle de realize a putri de stat tego deorgane cae le indepinese. Referitor in legitura dine dreptl adminisret si administaia publics, care este obiecl de baci celui dint pof. Vergina Vedenas menfonesza csi Horatur Jordi at contra tei curente: T Kae vee, Verna Vedenss, Dept adminis insti poitipoadninistatv, mana cts, Eira LUMINA LEX, Duar 2002.16. ‘Ase vedes, A lrgovan op. cit. vol 1p. 974: ee ee i1) Cele promovens texa onc” potvt clei admins pubtice J Sit aplicabilto singurd categorie de norm, deptul admisie it 2) Cel deal doilea curen ete cel al plural potrvit chasse nist: Vel pubice fi sunt apicabie douteategorit do nome jabato, a) norme ale dreptului adminisraty; ),norme ale altor amu de drept. 2am fine. acca potvit ctuia crept adminis se ipied nu mmai Siriisrliel publice ci actviiilor de naurd adminisnaenorectin ‘alte organe de sra® Notiunea Ge administaie public, menjioneasd un alt acon dublu functional. eceaaeate orma-orgmnic) si alt deactivate (reac ringers) Ba este un aasamblu de orgatisme care, pe haze legii, desfisoart o i Sonat Teal nt specific, anume de organizare a exceutin # de me Tn coneret a legi 2 ada ori feed despre o scoala sau tearic In Republica Moldova refer rots tdtminstratia public din sinmpll moti cd saul fo forna actusla) are 0 leaned ga eit iriicd se dezvoti, de regult, ca mae some hens feeidatie| sia mecanismilui staal si nu poate antici coeet eveniment, decdt sub {cua de iPotcze. Rota scoli de drep, ini, mu eat dea inven neaparat o teorie pote cat, 8 stadia teorileexistente side a select elem mai in conde ge bu a buna organizare i funcionare a admins ublice Peoarecé in perioada sovieticd se utiliza termenal wadministrayia de stat", vndnincaraiat Pune, inmebarea, dash yadnbnisiata oublicg” tence cu vainusistrofia de stat” si, respectiv, cu ,puterea execulii" a omni 1 teza de eerie SE mentionim feptal, ef doctrina adminisrativs a rea E74 de administratie publicd (Seu servic publi) te sent larg gi Ja sens cece. ane t® cuprinde activitjite tuturorautoitforpabton (egisiative, cae se connagtoresti,centralizate de stat sau descentalizate autonome) prin resiarea de eee ereenEa® execs sau enecutarea leg meen si la Piers eee tv ieH populate in sens resins, find doar notivinee ‘autoritiilor Puteri exeentive. Porind, insi, de la fapral e& procesului de. nvernare (ea sinoiime ),atunci mu puter limita sadn nilor exeentivulu?, prima avénd o semnifeats mat 8 de uasay Din cele expuse, putem desprinde of adm tsi de autortési bine organizat la nivel national Sonsonionale, care destisoaré (in regim de putere Shee Sercintea legit sau organizarea exccutrl aceaeia pin emiterea de acte $Verpnia Vedenas. op eit pS ton nes Sissi, Tors imei paced, EVRICA, Bais, 1999, ps. © « area oricdnui model de mecanism statal sau siperaee unsi writ universele fe privese adminiseaiaputlied in seevat ‘eyrimal az elt faa dite unten in praena unr fnomenc conplece rade aioe atUB fStoiobiectvi wi subictv, pee’ Recke socih Lo ‘modul cel mai genta putem desprinde urnitori factors f Eactoral economic, sav condifile economice, care influenteass tn med direct $i neerutitor buna destisurare a procesului de adm Sere exemple, risa eoonomicd genereazi intotdcauna .o agonie in Siadicere. urmathidestntreprinderea de misui ynepopulare” de rekeece siuatey cA sunt de regs In detimental majoniait popula, eu ratrieger, ‘egativd mai ales asupra piturior ci ulnerabile, Sircia este fina din cauzele ce conduc Ia mixrea Gite delicte cu caracter economic. fenomen ce ies de sub contoll rere ‘dept si adtnceste eriza economi 2. Factorul geopolitc joacd gi cl un rol nu mai pujin important la succes! sau insuccesul programutui de governare. Un mediu-geopolitc favorabil, atinci ind staul este aconjurt de. (ln) binevoitoare, toate frfle inteme suat indeptae spre ridicarea lvelqul lo path opulatie prin colaborare economici gi poiticd rec buna desfisurare a procesului de administrate. Politica iaterné dusé de puterea de stat constsue, de ajemenea, up factor Important ce influenfeaza procesui de administrare. instabilities politea intend, vrajba najiona, atitudigea dlifcrentiat) 9 Beer {att de, atumite grupisi sociale (enice, profesionale, segionale) efrerieteackinvesitari si stopeazs heal investor et stdin, ct si tome), {in lipsa clrora economia este practic paralizata, Politica staulu trebue si fe de naturd de a consolida unitatea poporalu eit CE Beall mu & components li ead, Unitatea poporaul se seu prc umistea normelor de dreptaplicate tuturor persoanelor fice gi fries Gnelecre Perscanelor juridiog de drept public, autoritiilorpublice, unitiilor admin ane cei cla gen); prn unhatea timbii de sat a trdiige aneatul pine £2 webuie si devin norme de conduitd & tururor persoanelor nascute a sexi ‘i ar din orice colt al lumii, indiferent de origines lor ema, ‘Acininistraia publicd este cea care reatizeazd politica statului fa toate Seen viet sociale, ait cea intemd, ct gi cea exter. Ib dependentt de claritates demersului politcal legititorutul si amploarea a ‘normative 2 iui Acestor saci va rei sau nu administrafia sisi indeplineascd atrbutiile date. <Dupi cum vedem, factrii economic, geopolitic si politic sunt strins legai inte ei gi influenjeaza in mod direct bunul mers al activitaii administrate! public. 4, Factoral social-cultural, {ntr-o societate cu 0 inaltd culturd i constiingt social, juridicd, civied - administratia se organizeaza si activeazd in bazn ineltelor principii de democratic si echitete social. Nu in zidar se spune ci fiecare popor ese dem de Guveml pe eare-1 alege, avindu-se in vedere administaja la general. Societate cu un grad sedzut de consin{l socials, angajatt orbeste tn campani Gocuti) pottice,fSr8 o instar clementaré de cunoasere a dreptuilor si iberior Constitutionale de participare la guverare a fiecérai ment el su, si realizea2a aceste drepturi, sau le exercitS 1% cunostinté de cauza si de multe ori indusi in croare prin obriznicia promisiunilor desate din perioada carnpanillor electorole. Obligatia de a ridica nivetul de congtinsl social, juridicg, civied, cultural si politica i eevine Guvernului, Acesta din unr poate si fndeplineascd obligaia d prin alocare de surse financiare sufitiente pentn noi programe de insiuice in scoala general, punéndu-se accentul pe disciplinele socio-umanistice, educate civicd, juridicd pe care trebuie s-o posede cetafeanul unui stat de drept, In situatia unei economi deckzute 41 0 politick inter instailé devine imposibilé realizarea jbieetivelor propuse pentru ridicarea aivelului de congtiin’ sociale Aceasti situafie, a unui cere vicios, poate dura timp indelungat in cazucile ste in crizh din cauza unci guvemii proaste gi @ unei siti ueopalitice nefavorabile: > sinuatia politica intern este iasabilé din eauza'crizei economice, a sii, si a nivelului scdzat de congtingé sociala de cere pe deplin profs aventristi si amatori de putere; nivelul constiinei sociale este sci, Ia rfndul s&u, din cauza crise feconomice si unei guverntri proast, iar guvernare este proas din cauza tuturor fenomenelor expuse mal sus. Astfel, ajungem la vorba moldoveanului “de ce esti prost - ef est trac, de eesti irae ol egti prost™ __Suntem departe de gindul ci tlim fnt- societate incuts,Poporul nosis y- « pistrat mult din culture europeand cultivaté de secole de citretnaintasi neamului ‘omnes Ssona general comin ai adeplnese ex dentate isis i seeste condi cum ar f cele mai i Invéttos,insuficien Ce dusted pen op gn hs Peis evo ince Ceca co impiedict cu adevirat buna guvemare ext. lipsa scolitor de dministagie public si respect, lipea cutter poitce,jiridice si administrative in administatia publied. Majoritstea funotonarlor publici de decizie au Bicut Scoala soviticé administrajei de comand, centralizatl, si nu cunose metodele modeme de administrre. Prima facukate d¢ adminis 1997 Ia Academia de Administrare Public, dupa tel 2002, sind ok Taneoneze doar cunsurleposaniversiare side perfxionre Suma seard. La chee din averse din prt exis spec Publicd in cadrul altorfacultig: relat internationale, tine p e ns f oltice $i administrative sau drept si administrate publica, dar acestea sunt insuficiente pentru pregities intregului corp de funcjionari publici dup modclut scolioe similae din fre Comunitatii Europene, spre care tinde si Republica Moldova, Desigur, a constatafeptele este mult mai ugor decdt x oferi solutii optime de ameliorate @ situatiei. in acelagi timp, mu existé o refeti wool fol din Gia economic’ $i politi, dupé cura mu este nii_un sistem de administajic public anor pene import acest cai, In sohimb, ens princi tnanim feounoseute in baza edrora se construicste un sistem democratic de guvernare, iar Eunoesteree gi aplicarea acestor principii determin in mare misura succes! guveriti. 3. Modernizarea continua a administrafiei publice ups cum am mentionat deja, administrate publicd st deosebeste deta stat ta stat ide lao perioeda istoricd le alta. Mai mul ca att aministatia este int-o continué sobimbar, determina, fe de necesitaile si insistengele societapiicivle fie de indemnul opiniei publice mondiale, fie de ambitile (adeseori neargumentate) clase’ poitice aflte ta guvernare ‘Anunci cind aceste schimbari tn procesul de administrare au drept scop {mbundtijires viefii sociale, indiferent de foprul la @ cui iniiativa au fost ficut, sinter in prezenfa unei modemiziri a administrariei pubice "Fiecere popor trebuie si-si Sureased o administrate public& propri, care si rispundi intereselor acestua, tradiilor furdamentate de secole, far natura acest! administra va depinde, in mare parte, de regimul political statu respectiv vAceasta rezultd din realitatea ek Autorttile publice activea’ 9i sunt influenjate de mediul social, politic si juridic.® ‘Mediul social al administrajiei este ansamblul fagtoritor extesni cate influenteazi structura, formele si confinutul actinnii ei. Activitatea si structure administratiei publice evolueaza in concordanta cu dinamica exigen(ilor mediulst social. Dupé cam am menfionat mai sus, o mare influenfi asupre administrate’ publice 0 are mediul politic. Aceaste’se intimpla din cauza o& autorittile ‘sdministafie publice sunt cele mai importante instramente de care dispune puterea politica pentru satisfacerea necesitiilr socictil. Administafiatrebuie sa be sprijine pe o putere politica, a cStei autoritate fapi de cetitent este un factor principal al eficienfei sale. ‘Activtatex adminisratici publice este influentaté si diferd in dependengs-de mediul juridic tn care se exercitd. indeplinind sarcinile, primite de ta puterea politic, autoritifile administrate! politice asiguré apdrarea drepturilor imereselor legitime ale persoanclor fizice si jurdice. Pe de alti parte, insisi stractura administratei, functile ei sunt stabilite i reglementate de tege, prin influenfa mediulu juridic asupra administratie, aceasta find desta de evident "A se vee. Mihai Oroveany . Traiade pny Adminisroyie, Bucuresti 1996 pag. S7 ’A) setiitutea organelor adminstetive centul se deplaseazl tot mai frecvent Sime enuntat de ls administrarea, dred spre dinjera indices, ae Ie Sohipontrea problemelorcurente pre excrctarea managementulul strategic, Jn enzut cind aceste schimbari sunt radiale gi ereferd na nared © aspectul Sinctons! al adminisrait public is a regimul politic al sutlu, la otgancce Sng ural teritoriulu, 5. puter vorbi despre o refora a statu respecte Sore exemplu, tecerea, Incepind eu anul 1991, a foselor state sociding vy regim democratic de guvernare, Reforma edministaiei nu poste 6 confundatd eu procesul continuu de inatngpecat Sets, Reforma presupuneschimbisiradicle nu mural in soper maturi aee i functional, da sa principilr de guverare, ametodelor ule ¢ ‘nturi raporturilor diote administaie si cel administra corenizaresinstionali si uncjonali a administra publice urmareye seopul reatrucere fe central cit si a nivel loca, iar pe de all parte se inane publice, Neces mensional si finetonalé a organelorexitente ale adminisenyet eed snc uesiais punesi tn aplicare a mecanismelorreformel de cine ea Finctieeat eenelé determing earacterl prioitar al reorganisi!insttojontis si functionals in destasuracea reforms edministrafiel publice® histor san oral, cultura eu caracter limit sau de seucturd a une ot at tuerur, pontru @ o sociessi"®, reams siministaii publice”- reprezinté un set de schimbai deliberate Sine opiinizcazd structura gi schimb§ functionalitatea activitigl acomora eit adinistweipoblice ese un proces dnami, gi a oie proces de Real cimictwal i fincjional, el nu pose fniciodaif otras a desivirsit Imtanic, Usi proces de anaict diogrosied « situnecan nets HMamecalc Publice centale, cSt si ta nivelul adminiseaie pebtice Wve tte a Ptoblemelor eu care se contrat acesten, a port se oan dont caeulte in rezolvarea acestora, drs a resurselondlisponibie seca ee femal nail necesare fomulasi met shag tone cans "A s0 vedes, Aurel Simboteana “Reforma acministrayei publice ‘in republica Moldova" Ed, MUSEUM, Chiyindu 2001: pag 32. i : oun Elm a Lint Rene, xia xp tran, Vives Ecce, wm ma. 909. SiGe Fl Gas Botan, Pa: Mingeme Bfor’ New-Yoe 20, pog 4 scene tne seta de felon in adminiseaia pubic impine un apts Dossade moderizate i vizeazio evalare abiectivé a unndtoarclor seers * Analiza msinilor specifce ale administra gi moduli de adepinre a jacestors, care permit reftecti generale aswpra locull i tociag ‘administratiei publice in sistermul politic, economic, social, Analiza cadralui orgenizatoric existent al administrate publice; Avaliza Cacia sociale a activi specifice « adminisuqishpubtice locale; > Anelizeniveluiui de democratizare a administraiel publice Reformele administrative, pe lingi fapral cf implicé mati cheluielh financier, risea, o alingé scopul scontat, daci nu se iau i ealel tft fectori intern gi externi care pot influena acest proces. In dezvoltaea lor suact, recurg la reforme radicale dar, daté la sute de ani, cand sunt prezente tuners Premise economice, sociele si poltice. Prin ummare, nu webuie de sonkahe Feforma administrate eu modernizarea ei curenti, Reforma este prin cient tran Proces de modemizare, dar unul radicals mitt tn emp, 4a Findul siu, modernizarea administrate’ este un proces contin, nelimitat in imp, al orikreisocitii, ft de inalt ou ar finivelul de dezvottare spell roan Proces mu Inceteazi, fiind determinat de dinamica tansformislon aoa Indreptste spre cresterea nivelului de tai al popularied, Orie modemizare 2 adminiswatci, cu atét mai mult 9 reforms sdministativl, va avea succes doar i vy jn cazul cand va fi fundamentatd témeinie din unctul de vedere al stinfei administrate. 4. Stiinga dreptului adm istrativ si stiinga administratiei publice Actas, ca o ramurd a stinfelor modeme tot mi mult se vorbeste despre Saunt Sministrateipubice, Prof. V.f. Prsacara face o analiza a slimes crepe lod ‘dministeativ si stinei administra’ public ea fenomene diferite SHEL, stlnja dreprului administraiv, mentioneazi autorul sussmumit, se Pubs de stadierea normelor de drept administativ care se realizeaxd to ditrcs ome: studierea dreptuluisdministati fo cadral facultsilor de drepu aber, sreciticle 5i suit ee au ca obicct uncle aspecte ale dreptuul admeees: Frecain $i Tntocmires de monografii ce se ocupa eu studicrea acelelagi taney ¢ Septal public - dreptutadministaiv- este ceea ce in mod ebignut ve rumeste doctrna juridica. Stiga Greptluiadininistaiv se refers numa la aspect juridie al fenome- Teli administra, rimandnd ase in penumbra ake aspect deasebite car ta de ‘sents fenomenului administrativ, precum cele police, sociale, tebnios ec @ 4 cind stinja administatiet ore drept obieet ceoetarea procecului de ‘dminisware in tontk compleiteles #8, consiind din cercearea sume’ cA. yetes loan Aland, on PopecuSlnceanu. Mika Chuan, Coenintons Exesu Drsoy Dinca, Ore dsr, Ea Economica, Bacup 2085pcioloyiei administative, istorie administrative, politic demogeatiei, urbanismulai si sistematizirié teritoriului"? in acelasi timp, sling dreprului administrativ si sieve administra seas ‘nto interdependent incontestabil, Aste, celelalte singe administrative na se pot dezvolta dectt tn cadrul legal stbilit de normele drepului administra. La Findul lor, normele de drept administraiv gi singe dreprului edministativ se dezvolté ge perfeyioneazs in baza regulilor elaborate de stints administra i acest context, prof. A. lorgovan, menjionea2hcX aspect juridic dn sera de cercetare a gtinei administajei este cereetat into vizune interdiscipinai, Sect intro unitate diatectioh eu axpectele de naturk politic, economic’, psiho- fogict, tehniod ete, care, dupd eaz, determing, insoess ori deriv din aspect ja die, dar conturind alauri de acest esenjafenomenuhuiadininistrativ stata (public ‘in general). fn acest fel sigs administra "pregitest terenul”cereetr jurdice cum, la rindul ef, cercetrea juridicd # adminisuajei, publice contibuie la dlezvoltaea gi clarifcarea studior de sing administra." Fenomenul administrativ consttui objectl cercetri sting adminis sai saul sau mai pofin, ta orice societae. in opinia unor autor, dac8 observim hum Tenomenul, fark ai cerceta esenfa, s-ar putes crede cf, find vorbs de 0 activate pur exeeutiva, esi ce fac administatia webuie doar si: se supund, si asoulte $1 sh execute, sé albi doar un anumit talent organizatorie gi 0 anumité experionyi. In realitate,fenomenul administrati, ca orice fenomen social-poliic, are anymite particule, o eseuyd gt alste princpit gi legitifi proprit c= se descopers doar priat-o aprofundas i multilateral cezcetare guinptca! De faps, administra ca activitate pur executivs, expus mai sus, am tsit-o din plin in perioada socialisi. Aceasta se explicd prin faptul inexitenei facultipilor de administrfie publick in fasta URS, iar singe administajci co disciping de predare nu era inelus8 la nil una din feculffi. Sooilesuperiare de parti (onicele de acest profil) edueau to vitori demmitari de stat doar ,simyul ‘organizutoti, de ascultare gi supugenie” Odiestal de cercetare al sini administraiei, menyioneazi utc sus ‘umit, 2 consttuie administafia public, si nu edminstafa ia general (deci nu ‘ea particular, sau cea nesta, fa general) fn toatl complexitatea sa, ca fenomen social, politic, juridic, cu principle gi legitiile pe baza cSrora se poate realiza Snitiraes sa eoresponeoare, dscenalzre responsi, rajomlzrea lecizci, apropierea adminstrajiei de cei administra, ridicarea randamentlui activitti edministative, in general, rationalizarea administrate’ public, ait in ceca ce privese onganizarea, cit i funefionare ei, Nici una dine sinfle cu care se intorfeeaza sigs administrate, precizesz8 autri, mu cerceteazh 9 nici nu is ropune sf sereeezefenomenl administra pablo, noah compleiaes sc dost une It ae eet enomen, aspect ce demonstewl aatnoma int 12Y- 1 Fea rt de dept Roma, Bae 93,2728, Aegan ap 8 ley An Pope Sra 929 administrative, economici {in perioada Ue trecere de la un vegim centralizat, cotaitar la unul deiner iii cesie deosebit de important de a se pune accentul pe dezvoltarea stiinyet adniinystii public. inclusive sine dreprul administrativ, care si reflectepavticularit tile specifice societdit in cauzi in complexitatea for. in caz contrar nit se va fact fauna eu succes demararea procesului de administrare si a reformielor preconizate in ‘administratia publicd existenta, acestea fiind condifionate de tun suport stingtite fundamentar si un cadru normativ adecvat. Dezvoltarea stiinfei, la rindul siu, nu se poate realiza fara susfinerea ‘incuryjarea cercetitorilor din partea puter de stat, fri un suport materiai-financiac rezonabil in domeniul invajimntului de specialitate si un umn anual rezonabil de burse la faicultétile de administratie publicd care ar putea si imbundtafeasc’ treptatcalitatea corpului de finctionari publici ca principali agtori in procesul d= aadministratie publied. 5, Administratia publica si puterea executiva Problema care se pune este dacé aceste dowd nofiuni sunt iemtice, cx semmificatie de sinonime absolute, sau sunt diferite. Ar fi 9 croaee rispunsu alegoris, iré o analiza a termenului de adminisiratie publied, Acest yermen este eoent introdus i uilizat in limbejul juridie din republica npastra. In perioads ocialisth a fost Cunoscut doar termenul de adntinisratie de sat, eure presupunen tin aistem de autortistatale prin care se realiza puterea exeeutiva, ccea ce si a determinat identificarea de cltre unit autori a acestor dou not ‘Cind comparém nofiunile de administrare de stat gi administrajie publtes tu trebule si ne limitim doar Ia deosebirea termenilor lingvistic, ci este fou important sé observaim si deoscbirea de csenté a accstor dowi nov ‘Actninsteatia publicd are ox obiectv de bazi saisfacerea interesului public c consti din: inferesul general staal si interesul particular al fleeare: persoune vind drept scop primordial - ridicarea bundstrit rururor persoanelor tndnd samt de obec i fee prove de deci, wbuie se dea celor cointcresati posibilitatea si numeascd unul sau mai alti Sieebieed Sige ot a een ea eas ae organizati la desfisuraiea procechiii administrative ee Tigi ase peor pia Solan ema. Vinita of Be ‘deeva dat hecontadcore, Ba me enpune in dei ase nic lar une ponte gle. Doria totus of salon ale de rvs poi ou nde ‘naturii recursului; instantelor de recurs i termenelor de depunere a acestuia. 7. Accesul la informatie. Persoanele interesate au dreptu! de a fi informate, inte 6a devizia s8 fie luata, despre feptele, argumentele, probele, tijloaccle pe ‘cere autoritatea administrativa conteazd si-si fondeze decizia. Accasta informatie ‘ebulesh ogee ire aioe rt bose aera ota Obata dec Autre noms i eso in foleonst prmt Tce ot da Sra pine ta Bs aie ial poco “sel pts xi canine dt depen de rece a “th teorit Grepoulvi se Shoo distincHlé ine principlile Yandiimentle ale Greps malig pee epee woe ar Ge dep: era ob, me th, dopa pal ee Un rl imgonen In defies pacer ea ‘tae dpe! Tea goer phon avd oa oer EE Cipiledemigete pin generals enor iel coogots a nota florde dep Pein pcp s dernead cle wl sbsbactizisineticn prin cae 8 redau wiistnurite comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene™, Sunt anh! habitus prntle pander jdoe: poneipba speed pent fate sve ving cil oe scl pel Sled Feng i lgnndirycltnintced fees capone insta de peiaian, gin mat ale deGufi a pneipor drape Is eas. prot Gh, Boboy “ae prince drat Ingleone a {undamen al sists de drop, cbt 0 modatte de coordonart a normelor Juridice fn jurul unor. idei cilauzitoare™. Definitia este urmati de distinctia inte prince fundamental cre rec ce ete een profi in cad nouicp de dept pin vaio ual anor emi le rep ¥ Colectiv = Element de drop public si privat, Universiata Ecologics .Dimitie Cantemit" ‘Thage ~ Mure, 1993, p. 89. op. ci Eugen Popa, Mari inst ale depra adminisiati, ‘Lumina Lex, Bucuresti 2602 % Gh. Bobos, Teoria generald @ Sinulul si Drepulul. ES. DIDACTICA $1! PEDAGOGICA, Bucuresti, 1983, pag 86,Dar prof. L Ceterchi ne di urmitoares detinigie. care de fapt este defniia de baci: Principle dreptului sunt acele idei generale, postulate cldcitoare sau percepte direetoare care stau la baza tniregulul sistem de drept dintr-o tars orientind reglementarilejuridie side aplicare a dreptulut ‘Termenul de principiu vine din latinescul principiu, care inseamna inceput, obirgie vind sensul de element fundamental. sous Amboysns rile prnsplor Indep eal depot N, Pps i Totr-un sens, principle dreptului asigurd constructia unitar a sistemului de rept, aceastd laturd apirdnd in mod pregnant tn procesul de elaborare a dreptului si constituindu-se intr-um element important de tebnict legislative In cel de-al doilea sens, principiile de drept capiti o dimensiune cognitiv contribuind in mod éecisiv la cunoasterea sister dreprului™”, ‘Astfel putem constata importanta deosebité a principiilor atit in procesul de claborore a dreptalu, edt gi in cel de aplicare « normelorjuridiee, ia acest din urna ccaz, cunoasterea Iu fi confer interpretalui un instrument stinific prefios de enalizi Trebuie si evidentiem faptul c& principle au un coofinut dererminat de conditile social istorice, poltice, economice si culuurale pe care le reflect un sistem de deept, Aceasta a determinat pe Mircea Djuvara si afin cf ,Suniem {foarte usor inclinafi a comite eroare de a erede ed un principiu de drepi sau de juste este wn produs al wnei pure speeulaiun $i cd ar apirea ix mintea noastra Inne de ezrin De aes ms pot extn Imaal care 28 valores pr orice timp si orice loc Raportul ince Stat gi individ are ca-baz& inegaltatea, cBci Staal are la dispozitie puterea publics, adica facultate, posibilitatea de a-i impume vointa st individvlui, fas nu fa mod arbitra, ci dupa anomite norme, pe care trebuie i le respecte, in materie de contracte ins, Statul nu se serveste de puterea publici, cise pune pe teren de exalitate cu individu, Za Statal moder, bazat pe legalitate, putérea publicé este organizaté toemai pentru a face posibilé dominatia legalitiii si a inldtura absotutismul; puterea publics este imps in tei puteri distin ineredinjate la tiulari separa si independengi uni de ali. Acesta este principiul separaici puterilor. Din cele prezentate pnd acum se poate observa cl th dreptprincpiile au tei nivele de generalizare: prineipi ale dreptulut (ijelese ca principii fondamentale aplicabile intregului sistem de drept). Principié ale ramurilor de drept,” si prin ‘aplicabile anumitor instiutit juridice (este vorba de principii de orgenizare gi funcfionare administrafiei publice). {n dreptul nostra, spune Paul Negulescu, gisim ase principii mari ce stau la baza dreptului administrativ. 21 Cure 1 Caiovea, Introducer in Teoria Generald a Depa, Bucuresti, 1993, 90g. 28 1. Popa, Prelegert ce sociloge jr, Universitatea, Buco, 189, pa. 123 % Mircea Djavara, Drep i socilogi, INSTIUTUL SOCIAL ROMAN, Bucuresti, 1936, pug Lu.ctat ce Eugen Popa in Mar instil ale dept adminis, Lumines Le, busweyt, 2002, pag. 7. ' 1 "Sauai, rept adminisraiv si stiné administraivi, vol, 1. Ediie nerevizit, EGRISOPRINT, Cluj-Napoca, 1998, pag 3.. a =. j.Reglementete prin lege & sctiviani administrate, care trebuie si nu vatime drepturile individuale; "2. Responssbilitatea Statlui gia fancyionarilor pent actele adm care a vatémat un individ; 3, Competenfa puteri judeedtoresti pentru a putea controls legaitatea actlor administrative gi chiar consttuionalitatea legilor “4 Bxistnga unor acte de comandament, facute de puterea executivi, in petioada de crizi, care capa de orice conto! jurisdictional, (Actele exceptate ce la controlul judec&toresc }; ‘5, Prineipiul permanentizci sal specialitigi serviciului public, adica Statul. (Accasté teorie e serviciului public formeazi un capitol important in dreptul administrativ); 6 Un organ sau funotionar care exereta ari de, psere publicS mu poste declega aluiaeribusil sle deat in conformitate cu legen Dreptul edministrativ oe tints, scudiazd, de tind cu alte probleme, si principle care guverneazé procesul de administraie. Fajé de celelalte ramuri de crept dreprul administratiy are o particulartae: 1 mu este codificat gi lregistreardo dinancK lgisativa semmificaiv, acest dia tim aapeet find confinmat de realitijle post sovietice, ,din'cauze mobili, tnultipleitifi, fregmentirit Gispozitilor legislative To materie administrativi, s-2 Simpit fos. tn ebeastd materie, inaintes tururor celoralte ranuuri de crept, tevesitatea de a tece peste aveasté metada de studiu cunoasterea = amdnunptd a unor texte de lege - pentru a se cerceta principiile™', Din punct de vedere al coninutulu lor, prinipiile dreproloi administativ cuprind fie axiome, suu deduct general. La aceash situajie se refers Die Tovings, etunci Drivin general ale dretulu iin special ale drepului administra este Hi faeem deosebire inre acele pincipii exre sunt cuprinse int-un act gormatiy si ‘acelea care se desprind din mai multe acte normative, prin ‘generalizare””. Principle generale sunt cele princiii care stau la baza integié actviti tulministrative a statului gi colectivtatilor locale gi au ca scop facilitarearealizini obiectivuiul fundamental de satisacere aiteresului general; "Activtatea administrafiei publice, care de fapt este subordonaté realizirii oleanjelor si a necesitifiior omului, este organizata si functioneazi in baza princpillorfancfionae ale singe administrate, ce stau la bazaTntegi activi ministrative a statului g1 colecivititilor locale. Aceste principii deduse din prevederile Constitute: Republici Moldova si ale altor acte normative ‘ce Figlementeezi orgenizerea si fonctionarea administrate} publice, formeszs un adn teoretic si metodolngic adecvat reformei administatiei publiee, permit ™ paul Negulesou, Trata de drept admivistrariy, Vol. 1, Bucuresti, 193. p 12. Fea eat ir. rp regan art dp can Bacay, 995, ply tet de Eugen Popa In Mar iat ale ered ‘ania, Lina Lex, Bucur 2002, pg 8. © Buagen Popa in Mari insritufit ale dreptata adavinisiraty, Lamimna Lex, Bucuresti, 2002, pag. 9abordarea complexs a orickror probleme din administragia publica, find utile si in Activitatea practic’ a autoritatilor administratei publice™ 1. Prineipiul suveranit3tii poporului Este unul din principiile fundamentale care reiese din art. 2 al Constirutici Republicii Moldova si prevede c& suveranitatea najionalé apartine poporului Republicii Moldova, care o exercitd tn mod direct. gi prin organele sale reprezentative, in normele stabilite de Constitute. ‘Nici o persoand particular, nici o parte din popor, nici un grup social, nici ‘un partid politic sau 0 altS formatiune obsteascs nu poate exercita pterea de statin ume propriv. Uzurpafea puterii de stt eonstitue cea mai grava crima impotiva poporului Poterea statali, ins, este cea mai autorit’ putere, Ea are urmitoarele > Este un atribut al statului care se identifies eu forta, Aceasti fort se ‘aterializeaza prin diverse insttujii politico-juridice. (autoritaji publice arroatd, polifei ete). > Are un caracter politic. > Are o sferd general& de aplicare > Define monopolul constréngerii: numai ea are posil cconstringerea si dispume de aparatul de constringere. > Puterea de stat este suverani, Aceasté ultima traisSturd ~ suveranitatea - este cea mai importants” Termenul ,suveranitate” este folosit pentra prima daté de edtre jurist france, Clement Tcnnere, in contextul analizei Consttuyei Franceze din 1791. El.a devenit suveranitatea ca fiind plibertatea colectivi a societiti™. In epoca modemi suveranitatea tot mai frecvent este definité ca ,creptel stanului de a conduce societatea, de 2 suibili raporwrile co alta sate™, Suveranitatea poate fi interni si extern’, Suveranitatea intern nresupune ci pe teritoriul ri nici o purere i social ‘nu este superioara puterii statulu. fapt pentru care este denumit gi ! supremetia uteri de stan luveranitatea extern nu’este aliceva decdt capacitatea statului de a nu se lisa condus in relapile sale exteme de edire o alti puter, indiferent de faptul dacs puicrea publick » consifmpt s& se limiteze in uncle-telayii extere™, Limitarea Suveranitajis nv poe t absolutizaté. Conceptul de suveranitate ¢ corelativ cu concepiul de stat. Dac dous elemente definitori ale stanilui, considers Toan Alexandru” < teritoriul si populatia - au un caracter abiectiv - material, cel de-al ® ‘ute Simbeteane, Reforma acninistatcipublice in Republica Moldova, inca MUSEUM, $, Chips 2001, pag. 43 °S Consttjia Republic Moldova adoptta ta 29 indie 1994, 2. Orley Mia, Negra Bors, Cunejchi Tatiana, Cojocaru Eugeni, Hritev Eugen, Ferbincs Mio, Quo ds Motor’, admins plied Chin 2002, 2.“ p2 "Toan Alexandra, Sénucturi, mecanisae sino admincirae, yolumil |, Bare, 19. teilea element esenjial — suveranitates najionalé - are un caracter subiectiv national gi inseamng, c&, dreptal-de a comanda apaifine nafiuni, Dac& in cama ‘eferendumului suntem in prezeate unei forme de guvemare directl de cite popor, apoi in cazul exercitirtisuvcranitii:nafionale prin organele sale reprezentative © vorba de o guverare indirecti, ceea ce inseamndi c& poporul deleaga dreptul de guvemare unor organe reprezentative. Dreptul delegat de a fi reprezentat ofera orgamului reprezentativ un espect colectiv. Aceaste decurge din caracteral electiv al autoritiilor publice reprezentative. Prin alegeri autortijile investte cu dreptul de @ guverna in namele poponutui objin calitates de afi reprezentative si publice™* Autoriiile publice reprezentative se mai evidentiaza gi print-o competent rmaterialé absolutd, Acest caracter este gi el legat indisolubil de nofiunea de suveranitate, deoarece pentru a realiza dreptul poporului de 2 dispune de el insusi, e a fi stipan pe soarta sa, autoritiile care-l reprezintd trebuie si dispund de plenitudinea atribufilor, find limitate doar de constitute si de lege. La acesta se cere de adiugat cf organcle reprezentative tebuie si exercite atribupille lor permanent. Accasta este posibil nomai asigurindu-se stablitatea antortitilor reprezentative prin reglementare constitutionali, legitiméndu-se stfel acral de exercitare a putesiipublice. Conceptul de suveranitate popular’ este atribuit filosofalui francee Jean ques Rousseau, in opinia ciruia poporul reprezinti totalitatea indivizilor ce loguiese pe un anumit teritoriy, fiecare dintre ei stipSnind o eoti-parte egal din suveranitate””. Formulind teoria clasick a suveranitiji poporului in hueraten *Contractul social, Jean Jacques Rousseau a fundarentat principiul potrivit ciruia Ia originea suveranitii s-ar afta un pact social" Conceptia suveranititit poporului este fndamentata pe idee universalls ‘mului cetéfenilor", conform clreia flecare individ detine © coui-parte din siivers nitate, proportional cu numérul total a! populatei®. Suveraniatea poporulil este cconsiderati astfel ca find suraa voinjelor indivizilor, guvernangitor incredi indi! lisse mu suveranitatea, ci mumai exerciul acestela, ei fiind de fapt simpli mandatari, delegeti ai poporului*, © asemenea viziune presupune un absolutism emocratic, legiferarea numai prin inijiativa populard, suprematia legislativulvs ufagiu universal in toate cazurile, iar mandatal deputajilor ‘Aurel Simboteanu, Reforma adminiscjet public ir Republica Moldove, Chisinu 2001, pag, 46. Vitor Pops, Regina reprezenrav- regio democraticl Administrarea publics", 1995, nr. Spng.t.se * Castan loneseu, Prncpi ndamenele of democrat constutionae, Editura Lumina Lex. Bucuresti, 1997, p31 * Jean Jacques Roassea, Controctu sociol Eira Moldov, lai, 1996.72. on Deleanu, fasta si procedustconsuruonate Vo, Eire Servo-Sa, Arad, 1998, p, 0. © Tudor Drégan, op. cp. 208, “ Vieior Dueulescu, Constaja Calinoiv, Georgete Duculeseu, Cnstnyia Romeniei comentas sadhotad, Eéit Lumina Lex, Bucueyi, 1997, p22. 27 MUSEUM,{in mod obligatoria - trebuie si fie intotdeauna tin mandat impertiv, implicind din partea cetifenilor dreptul de revocare a celoralegi®, Exercitarea direct a suverantifil de etre popor eonstitue cele tei forme de guvemare semi-directt cunoseute in dreptul constitutional: referendum, vorul popular 5 initiativa legislativa Mengionim faprul,c8 i Constinuia Federafiei Ruse din 12 decembrie 1993, Ja an, 3 alin, 2 prevede ef "poporul igi exerct puterea atit direc, cit $i prin intecmediu! organelor puteri stamui ial organclor autoadministririilocale™*, 2. Principiul separatiei si colaborarii puterilor. Principiul separatii puterilor si ficut loc im géndirea, umanitifii mumai in momenta cind s-2 simfit nevois instauriri regimului constitutional, El a avut 0 semnificatie atat de mare pe continental american si european, incit nu se poate vorbi despre crearea noilor societiti democratice in“afira principivlui separati puterilor. lar stunci band, o daté cu regimul coustinujional, s-8 ajuns 1a ideea starului de drept, s principiul separatiei puterilor a fost considerat ca singurul instrament eapabil si-1 realizeze. Jn concepfia lui Locke, puterea legisativa si exeoutiva nu trebuiau si fie incredinjate in mina unei singure perscane, deoarece ,puterea legislativa este acca cane oe dzeptul dea determina cum trebuie si fie atrebuinaf forg statu pentra 4 proteja comunitatea si pe membre sii" Din confruntarea concepriei hui Locke in materia de separate a puterilor stamului cu organizarea fundamental a statului englez, e observ c& el na epune fn ‘opesa sa tezd abstract, ci prezintl un tablow sugestiv al organizatii constituio- nale a Angliei. Conchuzia lui Locke mu este att 0 formulare categorici « separatei puterilor, e&t 0 distinete a puteri legislative de puterea executiva. Astfel, Leon Duguit ai cd ,pentra a se asigura actimea guvermamentali, o pondere reciproci trebuia si se insite ine diferite organe. Nu era o separare a putrilor care le-ar fi ‘zolat, care le-ar fi provoeat conflicte si le-ar fi impiedicat liberal joe al masindrei poliice. Bra mai degrabé o colaborare a organelor gio repartte a funcfunilr”. O reconstruct, o dezvoltare so sistematizare a problemei separatie! pute lor ontinim, mu firé evidenfierea infiuenjei Ini Locke, der eu pronuntaté parte de orginalitat, la Montesquien. El di o formulare previsi i call a acestei teori a sya! putrlor, gare va fomna una din putle prinspale «proganle revolufilor burgheze* Deci, pirintele principiul separajiei poterilorin stat este considera filosoful francez Charles Louis Montesquien (1689-1753). tn cartea sa ,Despre spiritul 2 tiem ~ Ovidin Tinea, Consiga 1991, 9.337 “un Locke, Esai sur le pouvoir ev, Traduction, introduction, et notes pa Jea- Loui Fy 1952. p. 187, op. cit Gh. Tanase Oncor, Separaja purior in ste, Edura tin Bucarey (940.8 Lon Dugut, Lecon de drotipebli Separaia putrior in say, Edius Sti se de drops publi, Ediura limprimerei de Vest, Ora, nara, Paris. 1926, p. 196, op. eit, Gh Tanase Ghsorghe, ed, Buca 1984p. 9. 8 leyilor” ef aratd ci in fiecare stat sunt trei_puueri: N legislativa, exccutivt g Jdecitorescd, care trebuic si fie separate tn scopul falturit despotsrmul, ‘sigur echilibrulu si armoniziriifrfelor sociale “unt in fiecare stat, spune Montesquieu, trei puteri: legistativa, executiva si judecdtoreascd. Dar dace acestes sunt puerle star, ele trebuie 88 Be separate ‘dicd si fe Theredinfata unor titlari deosebifi, $i accasti nevesitale apare in oneepta lui Montesquiea ca find comandaté de ideea de liberate polities. Pentru Montesquieu, iberatea nu se poate realize decat prin obssacote in calea abuaztui tn care ar puteo fi tentat si se dedea orice om gi oriee organ al staal, dacé el arf cotat cu prea rhultt puere Dar. “orice Om care are putere este Tnclinat si abuzeze de ex”. spunea Montesquieu sito l dideasolutia: "pentru a nu se putea abuza de putere, rebuie ca prin ayezarealucrrlorputrea sb opreasé puter’. Desfisurind aceastidce, prot TF Dragann considera cf: "Pentra ca liberiile individuale sf nu fie mesocotite. puterea publicd treble divizaté fire mai multe puter, asfel in cBt o putere si st tpund eeliete gi s8 se ereeze fn Tocul uni forte unice, un evlfbrs de forte. Pein flptal ef puterea de comands in stat se facjioneazd fatre mai multe ongane, care au acelgiineres ca arbufile lor sf nu fie incleate de celealte organ ale staal, s= asigurhaplicarea stricta legilor si espectarea lvertiilor individuale Th lupta pe eare a sustinut-o impotriva monarhiei absolut, filosofaliuminist ffangez ce afirmd ca un ginditor progresist. Dar revindecirile lui Momtesquiew nu au satisfieat Revolujeifranceze de la fait sec. XVIll-tea. il vedem prea putin agreat de Volsie sf combitur de Roussean, pent ideile sale poitce moderate ttorlateparafiei pueilor aga cum fusese de Montesquieu, apdrnd-i lui Russeau ca ¢ renunfare lao cérmuire popular pe cated eligibiltate. ‘deca separatiei puserilor se intdlaeste in conceptia Ini Russeai, ca on instrument firese pentru limitarea absolutismului monarhic si pentru 0 progresivé bxgenizare a statului, Dar dock Russeau sjunge la aceeasi coneepic ce $1 Montesquieu, considerfia ci-1 cilauzeyte este cu totul diferiti. Pentre Russeat, puterea legislativa se confund8 cu insusi conceptul de suveranitare. Ea mi putea f Exercitath dectt pe cale direct, prin votut intregitnafiuni gi m putea st alba ca Gbiect deedt Snfocmiren de acte cu caracter general gi impersonal. Puteres Grecutivd sau guverimantal nu putea, din contr, si consiste decit in acte jantculere gi se dstingea in mod necesar iu dreptullegiitorului™. TRussea ma admitea independenta puterii executive, deoarece aceasta era supust puter lepsltive ale cireiordine le executd gi care o supravegbeazs asuprs rodulut de indeplinire gi atribujilor fixate de ea. Dar politicienti nostri, spune Resseau, neputind sf impart suveranitatea in principiul s4u, 0 impart in obiectu! TVewuresau Matin. ior ductrined pottice, Bucuresti, 1992, pag. 95:97. epicit, dure Simtoteana, Reform admintratie, publice it Republica Moldova, Editura MUSEUM for Drigan,Iiradecere i veria practice sanul de drep, Clj-Napaca. ites Davis 1992. p30 2 EO Dit Coston on Pris 197, p95, op it Gh. Tass Chores “Separately sa, Eira Stites, cures 1994, p. 12 » Cee Tecra aarept de immpocit de juste si de rizboi, in administrate intrioaré gi in puterea de initatca, cind confundd toate acest pirji, ednd le sepa. Ei fac din suverano fingl fantastcd i formatt din buodti asemnktoare. Este ca cum omil sr compune omul din mai multe corpuri in eare anal ar ave ochii, altul bratele tal pieioarele si nimic mai mult™ entra Russeau, ca gi pentru Locke, puterea judecdtoreascd nu este ceva distinct, Dar spre deosebire de filosoful englee, pentru Russeau ea este 0 amurd ¢ Puteri executive nu a cele legislative, spusd unor enumite regal speciale (Cee dint aplicaie practicd a pricipiuluiseparajieiputerilor a fost realizatd de sttele americane, care in secolul al XVLl-le, ge piseau in pling revolujc con: stitujionali, incepénd ined tn 1780, primele constitu ale statelor Massaghuscts, Maryland, Virginia, New-Hampshire inode acest principiu, Ulterior constitute Statelor federale, ai cltei creator’ au fost Hamilton, Madison gi Jay, adopts principfal separaiei puterlor sob forma inweitk de putsrelegislativd, exccutivt 9; jdeestoreases. Jn anol 1791 Revolutia Gancezs introduce acest prineipiu ia Deolaraya reptaritor omului, care, i a:.16, se expr astfel: ,Orice sociciate in care p- furfia_dreptuilor nu este asigurat, nici separatia putecor determinats, mi are Consticuie™, Ulterior principinlseparetiei si colaborisi in tt la baza organihri de stat 8 “utsror statclor democratic, el find consacrat, explicit sau implicit ia conde soestor state, »Separatia puteilor, spune Piere Lalumiere, nu exclude o colaborare. Pe plan organic ministii pot sf fie in Parlament fi sunt responsabili tuantes Wi. E plan fimetional,ficeare di puter este insireinai cu ttl principal al une! fanct Gar parsicipi in mod egal Ia fuacic exeriteté de cite cealalt. Parlamentul 5 Swvemul exerciti unul asupra celal o acfiune reciproct, constant. Colaboreass © manieré intima Ta punerea in Iueru a acivtifil generale « staulu dat colaboreazi fn forma diferite la wceeasi cauzi a diversity stucturale™ ‘Teoria colaborisii puterilor a fost privité de uni teoreticieniiaseranind, de fap, ineeponul imixtiunii puterii executive in atrbufile potent legislative Poverger ofimd c8 echlibrul puterilor este foarte nestbil, Un organ preéomind de obieei asupre altuia, si totodatl, .predominarea adunitilor legsietive este un fenomen rer, dimpotriva, predominarea organalui exeeutv este ai freevent™™ "Cf, Leon Dosut, Tratate de droit constiwonne, vol. H, eda a I, Pais, 1928, 68, pict, Gh. Tinase Gheorghe, Separaia perl in sat Edi Sine, Bucur 1994, 12. {, Duguit 1. Monnies, R. Bonnard, Les Constiutions elles principales lols poligues de ls France depuis 1789, Buia a VH-a, paris 1982, op. ci, Gd. Tanase Gheorghe Seperciia puieritorin stat, Baitara Stipes, Bucuresti 1994, p, 1. ‘Pier Lslumiere et Andre Demiche, Les regimes parlamentareseuropeens, Pats, 1965, 25, gf-Gh. Tinase Gheorghe, Separopa pacrilr neta, Edina Static, Bucur! 1994, p14 2 M Daverger, Droit Consiluionnel at instinwonspoliiques, Pari, 1955. p. 530, op ct. Oh, ‘Tanase Gheorghe, Separate putrior in sa, Edtara Sif, Bucerey 1994, p13 x ‘Acest principiu a fost considerat ca generator de libertii politice gi a fos woul din prineipiile de baz ale Constitatiei SUA din 1787 gi ale Constitute’ Franceze dit'T791. Mai tirziu, acest principiu 2 fost preluat gi de alte state Aplicstea lui a suferit cu timpul uoele modifier, tecandu-se de la separate absolut a puterlor la separatia lor prin colaborare™, Nu putem trece cu vederea principiul separagiel puterilor atit si din motivul ce este consacrat in Constitufia Republicii Moldova, prin urmare, este un principiu constitutional, cét si din propria convingere ct acest principiy nu gi-a pierdut de-s lungul vescuritor important si actualitatea sa. Dac’ acum dou sute e ani separatia puterlor in legislativd, executiv gi judecdtoreascd, de rind cu alte Principii democratic, a pus capit regimului de monarhie absolut si a favorizat instnivea regimului democratic (republican) de guvernare, astizi acest principiu ‘este 0 garantie impotriva instauririi dictaturii si a regimului autocratic” Acest principiu este fixat in art. 6 al Constituiiei Republicii Moliove. Se educe si din distribuyia compereajelor si atribujilor ttre autoritaie publice att pe orizonta, in putere legislativa, executiva gi judecitoreascd, ct i pe verticala, ‘n autoritigi ale administratci publice centrale $i locale, Cat priveste onigines si evolufa prscipiului separatiei puterlor, ace pe larg desris in lucrrle de rept constiional. Nous nuvne rimine deci = ‘menjiqndm legitacadintre aces princpin gi organizare adminieail pubiie fo masura in care Consctuis consacrtprincipiul separa puter 9 stabilete un spectra larg de fréne de contragreti de puterie stil, pute esprinde care este forma de guvemiméat in jaa datd: prezideniall, parlamentari su mixta In prezent, principiul scparatici puterilor in stat este controversat. Unil i) considert invechit, dept, alii pledeazi pentru modernizarea hi i favour Ui puteri fori, de reguld, a executivului. Constituje Republicii Moldova fn vt [I] -~Autortitile publice” reglementeaz’ puterile publice, competenta lot si raporturile intre ele. El este structurat in deplind conformitate cu principiul separatici color tei puter de bazi. Fiecare dintre aceste rei puteri este investiti cu anumite prev ative, nici una din ele n-are posibilitete de « uzurpa atribufile celorialte puter Intre organele care exercita prerogativele unei anumite puteri existd o legiturd functionalé, o colaborare strnsi, menitd si asigure armonia procesului de condu- cere a societiti si impiedicarea abuzului unei puter fatS de al putere. Din aceste consierente, ls baza principuiu sepraie! putrilor se afl mecanisml de yer- ficare reciproct inte puteri side asigurare a una echilibru funcional Taue ele 5 rel Stmbuteana, Reforma adminsrajisipublice in Republica Moldova dura MUSEUM, Qhisinku2001 pag. 47 3 Masia Orlov, Dept Administra, Editura EPIGRAR, Chins, 201, p, 13. * Tudor Digan utroducere tn fara i practica sta de drep, Clu Napoca, Edita Dacia. 1982, p32-35. : * Boris Negru, Caracteraleuortilr publice Adminisrareepublick, 1987, pag. 23 33. Principiul legalitafii ‘Anume Constiaji stabileste principtile, modul de organizare si functionare 8 autorititilor administrajiei publice si raporturile dintre aceste.autoritifi 51 setiteni, Astiel, principiul Icgalitatii presupune suprematia Constituye si legilor Toate organcle publice et si finctionaii care activeazi in ele sunt obliga ei insigi sirespecte legile gi si asigure respectarea lo de edie ceteni Anuie acest principiy,,atunc! end se referk 1a administatia publica, implica respectarea Constituyiei, a principilor generale ale dreprulu, a legilor corganice si ordinare, a deciiilor judecitoresti, a regulilor cutumiare si a prevederilor dreptutui international cand acestea sunt parte a dreptului inter, a ‘cielor administrative aplicabi Principiul legalitiit mai insemné c& actele administrative me. produc efect retroactiv, excepiind cazurile in eare este previzut expres de lege sau sunt in favontea persoanei private Tu materie de sancfionare administrativa, principin legalititi se manifests prin faprul ef att sancfiunile, cit gi faptele pentru care so aplicé le, precum si organele sau persoanele imputeraicite sé aplice aceste sanctiuni sunt stabilite prin lege, sancfiunea se apc mumai in limita stabilit la data sSvaryii fapte cu Iuarea Jn considerafie a tuturor circurmstanjlor in cae sa skvacitaceasté fepti”, Inreaga activitats a administrajci publice, inchisiv aplicarea principiior sole, urmeazi si se efectueze Tite-un cadru legal sisi decurgé din celelate acte nonmative pe care ca le executi*, Acest principiu formeazd cadrul activitti autorititilor statclor in limita legilor, asiguré stabilittea juridica, dreprarile si liberiiile omului_ si tnseamnd subordonarea tuturor scivititilor suiorittilor publice voinjei supreme a najiunii, consemmatS fn principiile si normele pactul fundamental staruat in Construge®, Dac pentru puterea legislativi voinfajurdicd suprema in care trebuie si se Incadreze activites ef este Constioyi, pentru celelalte activité ale statului exervitate prin puterea executivi gi cea judecstoreased, cadmal de legaltate peste care nu se poate trece Il constituie att Constituia, eats lege E de mengionat of tn perioada de tranzifie de la un stat totalitar Ie un stat Gemocratic, etapa prin care wece actualmente Republica Moldova, aplicarea principiulai logalititié se confrunts cu multe dificult, Administraja. publics sufer® nu numai din cauza lipsei de legi, dar si din cauza necunossteri legisletiei in Vigoare si, respectiv, a depisiri foarte lente a greutiilor de aplicare a or. Necunoasterea prevedcrilor legilor, pe de o part, gi nedorinfa unore de ale de alt parte, creeazi osituaie cae duce In sdereaeficentei activité thilor administrajei publice. {2 Miss Orlov, Drept dina, Edwra EPLGRAF, Chins, 2001p 9. {Mia Oroveana, Tatar destin administra. Bucuresti, 1956, pg 13 leu lesan Sven, mucin bal dinkraine VOL 1, Bucwes, 1996 056-57, onc. Aurel Simboteane, Reforme edminktraelpublice ix Republice Molde, "aiura MUSEUM, Chisinu, 2001, pag. 4, aes 3 lust Pofsor Tudor Drbgan ensoneazk “Prin principal legal Injelege regula fundamentalé a dreptului nostru, in virtuea oireia toate organele “totuluisorganizajile obstest, funcjionari,cetifeni gi ceilalilocuitort ai frit sunt ‘obliga respecte strict legile si celelalte acte mormative ale organelor putrit si ledminstojei de stat, ce reglementeazd raporturile sociale la care participa Tnacelsi timp prinipil legaltii desemneazS si supunerea autoadministrt, locale taturor norm juridice internationale ori @tatatelor la care fas este part: 4, Principiul democratiei. Procesul de reformare prin care trece administratie publicd este strins legat de democratizare’ soéielitii, Notiunea de democratie este indisolubil legati de nofiunea de putere, in sens larg, democratia este © forma politico - statals de organizare a societapii unde poporul este recunoscu drept unica sursi a puteril si are posibilitatea s-o realizeze fie in mod direct, fie prin organele reprezentative Dictionaral explicativ uzual al limbii romaine ne 48 urmitozrea de: democzatiei :a) Form de organizare si de conducere politica a societipi, care proclamd societatea poporulul. b) Forma de guvernare a statului, bazate pe ‘separafia puterilor $1 pe votul universal. c)Metoda de conducere a unui colectiv ‘care avigurd participarea tuturor membritor la lwarea deciziei imporeante! Democrafia este nu numai o varietate de orgenizare politico-statals » sovietiti, dar si un mijloc de reglementare a relajilor dintre diverse elemente ale sistemului politic. Administratia publicd ca element al acestui sistem se afla int-un proces de reformare car, dupS confinutul Tui are un caracter complex. Reforma ‘cuprinde structurile, funcfille, atribuyile antoritajilor administrajiei' publice, precum gi relatiile dintre administratia publicd central administratia publici jocala, dintre cele doud niveluri ale administratiei publice locale, dintre organcle admninistrajie publice gi alta elemente ale sistemului politic. Deci acest principiu presupune: Tjavverntee moral sparine poporlsi Republi Moldova, ere in mod direct si prin organele sale reprezentative; jgurarea participérii poporului la solujionsrea celor mai importante probleme ale societitii si ale statului prin referendum, 3) asigurarea participarii poporului la formarea direct a unor autorititi publice prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimmat; : 4) descentralizarea administrativas 2 ia Man, Cea Cri Mais Admit bl nln Romia Es ee Bet Ca Ra, AsV, lon Zaps, Doar expen nal ol bi rent Babs, ewe 9 35) particparea poporului la procesul de legiterare; 6) obligajunea auoritiilor publice dea asigura potrivit competentelor ce le evin, informarea corecté a cetafenilor asupra treburilor publice™. Unele schimbés, tansformri, reformisi tebuie efectuste in baza unor principi noi, democraic, care ar reflect gradul actual de dezvoltare a societi i 4 facia 0 evoluyie ascendenté 2 ei in vitor. Pormind de la eveasta, principle de orgenizare gi functionare 2 administrafiei publice trebuie si decurga din spritul valorlor generale ale democratiei, Velorle - principii universele ca libertatca, cegalittes, cuyeranitatea poporuli av apirut si s-au dezvollat pe percursul secolelor, odaii cu evoltiaistorcd a popoareor. Malte concepit contemporane trateazé aceste valori mai larg, adiugind la ele drepturile omului, suprematia legit, Cchitalea sociat, pluraismul, Alcdtuind fn totalittea dor o viziune moderal in \ezvoharea soeitatii,valorile general umane servese drept suport esenfial al principiilor administrariei publice”. f Inis-o sacietate democratcs, stanl organismal politic care dispune de Forti i duce eu privize fa inuebuinjaren ei - garanteazdjuridic gi efectiv Nberates si ‘galitatea indivaitor. Dupii cum spune Hegel, ideea drepnului este lbertatea si pentru ca ea si Jie injleasa, observatd, ea trebuie sl fe eunescutt atés de conceptul ef edt gt in existent real. ‘Libertateaconstinue substanja dreptulu, iar sistemal dreptului este domeniul liberi fntSpase. -Fiecare individ are dreptl la vial la berate gi la siguranja personali” prevede art. 3 din Declaraia Universal a Drepturitor Omull Fiind findamente ale vie soeile, liberates gi egaliatea webuie sasi sglseascl expresie juried. Nu poate evista egaltate decit Inte oamenil liberi si hci Uhertatea decAe taue cameni a ctror egalitate este consfingta juride Egalittea inseamnd echilbrul viet, iar HbertateaInseamnd capacitates oaimeniler dea zeqiona firs dificulati™. Aplicarea scestui prineipa fine si asigue egalitatea in dreptur a cetdfenilr {a2 legilor si autoritilor publice, fard privilegii si discriminéri. Autoritifile ‘udminstafei poblice samt chemat 58 asigure deplina egaltate a dreptlui ta fous Slomenile viepieconomice, poiitice, juridiee, sociale gi culturale pentru tof cet {emit fini fra deosebire de nationalitate,origine etic, limb, religi, sex, opin, spastcnen|i politica, avere sau origine social, in acest fel se garanteazi posbilita ‘e8 participarii tuturor cetitenilor Ja viata politic’, economica sociala si culturala””. Fgalitatea in fata legii presupune ed antortifile administrative trebuie si exarineze flcare caz aprofundat si echitabil referindu-se la legile in vigoare, ir ® Orly Miia, Negra Bos, Cunechi Taina, Cojoert Bugeni, Hirt Milla Quo wads Moidonc.Admintsreya pub, Cin 202.36. ™ Ar Simbosean, Refrma adninisraiel pblice i Republica Voidov, Bdtura MUSEUM. Ghesita 2001, pa " Durnt Baling Alexei Gg, Tere general a dep, Chins 202 ure Simbacane, “Rgorma odminisrfiel publee th Republica’ Moldova” Béiura MUSEUM. Chisiss 2001.98, Eugen, Perebines a acestea din urmé nu'trebuie si impiedice autortitile administrative si examineze fiecare caz int-o minierd adeptats de circumstanele particule Reiese din adevarul cf unitetea est generati de egaltatea fnre ceiijeni gi serveste ca un fundamental staului care recunoase gi garanteazd, prin Constitute, drepoul tuturor cetijenilor la pistarea, dezvoltarea $i exprimares identitigi lor mice, culturle, lingvistice 5 religioase ‘Recunoasterea ploralismub in societae serveste dept condific si fn acelagi timp este 0 democratic garantiei. Manifestare pluralismului politic, cultural, religios true si se desfasoare in conde legit Partdele police, asocisileculrrale, comunitijile religioase, sit chemate si contibue la definizea gi la examinerea voineicetienilor, in domeniul respec- tiv, dar numai in condifile respectiri suverenitiii nafionale, a integriii trto- rial, s ordiii de drept, «princpiilor democrafei si asiguriri unititit poporuhui ca fondament al sttului 3 Aliniatl unu al rt 10 al Constitute stabileste c& Republica Moldova este para. comund si indivizibila a ‘tuturor cetifenilor ci, Aceasta presupune tit ‘coretic cit si practic integritateatertoralé a Gri, Asieurarea integra tritoriale ‘ste 0 dstore a flecirui cetdean 5 o sarcing important in activitatea autoriciilr publice, Analiza trecutua’istorie ne mirturiseste eX spivitul integrtii teitorile « fost permanent prezent in evoluya statalitiii noastre, Acest principiv are pentru Republica Moldova o semnificatie deosebita la etapa actualé de dezvoltare, cin problemele depisiri tendinjeior de dezmembeare teritorila si asigurdrit unit poporului continue s% persist fo activitaten autritiilor publiee. Garunaul wii 3 integritftiteritoriale a pari, conform art. 77 al Consttupei, este Preseditee Republic! Moldova, Realizarea acestei functii este intr-o strdnsd tegdvur’ cv exercitarea functei de reprezentare si depinde fa mare meisurd de modal wild nor asa posibiltéi cum ar 7} contracararea pe plan intern $i extern a acti care pot pune fn pericol aorbuele saverane ale jarit. Bvolupia conictulu! din Transnistria”, situasia avmalé din partea de Est a Republicii Moldova, recesitatea soluptondrit problemelor existente mérwurisese despre actualiatea principiuli unit poporulu sincegritqatertorile 5, Principiul colegialitiii Principiul colegialitiii fost un principiu des discutat in liveravura juridica e specialtate, deoarece in perioada sovietici organizarea gi functionarea consilillor s&tegti, de ortsel, origenesti gi comitetelor lor executive se infaptuisu de ssemenea conform acestui principiu CConceptul de conducere coleaisla presupmne ‘cu necesitare participarea mai iultor pergoane la adoptarea unor decicii, iu eadrul unui organ colegial, legal constqut © Maia Oriow, Dep admis Chins 2001, pe ” Vasile Nedeliue, Republica Moldova (evegere de acte lista file), Crit, Universitas, 1992, pag. 6-118 The lovanas, Drept administra 9! elomenie ole gins administrape, Edina didactis pedogosic8, Bucur, 1977, p. 6263, ase statistive i alte acre 35Principiul colegialitasii in activitatea consitiului local se manifesté si in sta- diul de pregitire a proiectelor de hotiriri, i activitatea comisilor de deputai, et. Prineipiul colegialitgi se referé ¢ ascmenca gi la asigurarea condiilor rnccesare pentru ca membrii consililor locale sf poatl participa activ si constructiv la pregitirea gi adoptarea hotiririlor, in acest scop, membrii consilillor locale trebuie si aiba posibilitatea si ia cunostingS din timp de proiectele de hotirii, sé primeasci informefile necesare, si-si exprime liber opinia, si fack propune gi observa referitoare le problems dezbitutd de edt consul local. Legea cu privire la administraia publicd localé nr. 123- XV, din 18 martic 2003" ji anume art. 6 alin. 2 menjioneazi cl relaile dint eutortjle admini- ‘Stratei publice au a bazi pe lings principle consitufioale si colaborarea si rezol- vvarea problemelor, se are in vedere colaborarea organelor admiaisttiei publice Tocale de nivelol inti cu cele de nivelul doi. . ‘Legea Republic Moldova cu privire la Guver in art, 2 subliniazé ca princi- pin de bazé al actvitii guvermului asigur colegialitatea si réspunderea personal membrilor Guvernulai in procesul elabordri, adoptiti si realizirii hotirarilor. 6. Principiile publicitifit si transparentei Unul din cele mai ample acte normative ia domeniul accosuls la informagie oficial, la nivel national, este Legea cu privire la acesul la informasie Nr. 982- XIV di 11.05.2000, in care se menfioneazi: A 8) caporturile dintre furizori de informaie gi persoand fizit s/saujuridic in procesl de asipurare 9 de elizare a dep sontina de aor informatics ») principle, eile, condipile, efile. gi modul de. realizare 1 accesul. la informarile oficiale,aflate in posesia furnizorilor de informapis ©) aspectele accesibiltitiiinformatici in cadral personal gi protectiei acescia {in caGual solutiondsi problemeis €) drepturile, solicitanfilor informatiei, inclusiv al informatiei cu caracter personals ©) obligatile fumizoritor de informayii in procesul asiguririt accesului la informatie oficiale; - 4) modalitatea apdrdrii drepturilor de acces la informayi™> iin punct de vedere a problematicii studiate de noi prezinté interes scopurile legii nominalizate care constau conform punctului by al a.2-in yeficientizarea procesului de informare a populatici si a controlului efectust de edtre cetieni asupre sctivitiii autortifilor publice si a instititor publics”; sic) ,stimularea formas opinillor si participari active a populate la procesul de luare a deczilor in spirit €emocratic". ine sunt furnizorii de informasiioficiale obligati prin lege si le furmizeze solicitantitor? Monitonul Oficial din 19 marie 2003, art 6. 7 Moniocu Oficial al Republica Moldova n.68;90/66$ dn 28.07 2000, 36 za, fin ast 5 al Legit privind accesul Ja informatie in accast® calitate sunt determinate: 2) auforizapile admtstatiei publce locate si centrale; ') instituile publice locale si centrale care au scop efectarea atributiilor de administra, social-culturale si ator atribuji cu caracter necomercial; «) persoane fice gi juridice care sunt abilitate cu gestionarea unorservicii publice Ge culeg, selecteazd, posed, pistreazi, dispun de informa oficial, inclusiv de informatii ew earaeter personal. acd pomim de la prevederilelegi,fiecare funcjionar public din primarie san din servcile publice ale consilillor locale cade sub incidents acestui arcot ‘leveaind farnizor de informaiiofciale si dispuntind de drepturile gi obligapile reies din legen exaisia rept solicizant al informatie ofciale este orice cetijean al Republici i, Mo ‘do va precum si cetifeniialtor slate, care au domiciiu seu regedinta pe! teritorial Moldova, apatrizistabilii cu domiciliv sau cu resedinta pe teritoiul Republicit Moldova. Persoana are dreptul de a solicits furnizorilor de informagi, personal sau prin reprezentani si, orice informagi aflate in posesia avestora, cu excephilestabilite {de legislayie. Dreptul persoanei de a aves, acces la informati, inclusiv la informagile cu cracter personel, nu poate fi ingridit decat in condi legii, Orice permoank care solicité acces la informafii in conformitate cu prezenta lege este {Sbvolvita de obligafia de a-g justifies interesul pentrainformatilesolicitte ‘in sensul legit nominalizate sunt considerate informaiioficale toate infor. rmafileaflate in posesia 5 la disporitia furnizorilor de informa, care au fost ela borate, seloctate, prelucrate, sistematizate si/seu adoptate de.organele sau de persoanele oficiale sau puse la dispozifia lor in condifile legii sau de cate all subieefi de drept. Este semnificativ compartimentul legii ce tine de restricille in exercitarea veptului de acecs ln informatie. Aczasta poate avea loc doar fn cazile previzute deo lege organicd care ar corespunde urmétoarelor necesitifi:respestarea drepru- rilor i reputatieialtor persoane; protectia securitiit nafionale, ordinei publice, ‘crotri sina sau protectia morale: socitai {In conformitac cu prevederile acetuingiarticol, accesul Ia informatie mu poste fi imitat cu excepfia: 2) informatilor ce constitie secreal de stat ') informatillor confidensiale din domeniul afécerilor, prezentate institufitor publice ou tit de confidentialitste; «9 Informatie cu caracter personal, a ciror divulgare este consideraté drept initiume in vias privat persoaneis 4) informatilor ce jin de activtatea operativa si de anchetd a organelor de resort: ©) informal ce reflect rezultatele finale sau intermediare ale unor investigatt stintfice gi tehnice. ‘Conform prevederilor legii, daci accesul la informatie si documentele sotici- tate este partial Timitat,furizorti de infirmatit sunt obliga 8 prezinte soicitan- tl pine document, accesul la care,nu confine restriit conform legisla,ae jndicdndo-se tn locurile portiumile omise sau din sintagmele: ,seoret de sta, secret comercial”, ,informafic confidential despre persoanl”. Constitagia Republicii Moldova proclam’ c& democratia in Republica Moldova se exereti In condiile pluralism politic, care este incompatitil cu ictatura si totalitarismul. Ponind de la acest principiu, este evident, cd plucalismal este opusul umanismulsi, democratia find ineompatibils eu monopolul sav chiar si cu privilegiul unei doctrine, negind”orice pretengie de a instaura ‘onodoxia in domenitl ideologic, Far indoila c8 un sistem pluralist, pus fn functic ‘rn intermedia! instil politice,calturale i sociale mu poate fi dezvoltatdecat 5a baza unor garanti i premise constiutionale Asifel, at.32 din Consttatia Republicii Moldova garanteaz& fieclrui ceti- can wliberstea gindiri, « opiniei, precum gi liberiftea exprimfrii in public pr Ant, imagine sau prin alte miloace posible”. Pentra o liberd exprimere a opini- lor, art. 34 obliga autortiile publice, potrvit competentelor ce le revin, si asigure informnarea coreeté a cetateniter asupra treburilor public gi ssupra problemelor de Jnteres personal, dreptul la informatie na trebuie s8 prejudicieze misurile de Woteetie a cetijenilor sau siguranta nafionel&. Mijloacele de informare public, de Stat sau pevate sunt obligate si asi gure informarea corecté a opiniei publice. Publicitatea este unl din elementcle importante sle sistemului democratic ‘de administrare a societdti gi statului®. ‘Realzarea principiului publicitipii tm activitatea organctor autoadministriit locale presupune asiguraree unui caracter deschis in activittes for $i informares sistematied & populate’ referitor la aceast activitate.”” Realizarea principiului publicitii ia organizarea si fimetionares autoadmi- ‘isicdril locale, powivit cdruia organele de autoedministrare locald asigurd infor- ‘marca populate! despre activites lor, este consfingt si in statuiele comunitiilor teritoriate in regulamentele onganclor reprezentative de autoadministrare focal, ale acte Jeridico-normative ov se refer, dc exempl l statu alesilor local Priacipiul publeiati i transparenfei presupune asigurarea une Tnviocdr lagi a codtenilor despre actvitatea organelor administraiei public si intretinerea ‘mor legitun stranse inre cetijeni si acesteorgane, art 34 din Constitute prevede ‘epeul persoanei de a avea aces Ia orice informatie de interes public. Autortiile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sé asigure informarca corecta 8 cetétenilor despre afacerile publice si despre problemele de interes Personal. Normna-constiufionall prevede de asemnenea cf dreptul la informefie nu ‘webuic si prejudicieze misurile de protect a cetitenilor sau siguranta national”. Drepral persoanei de a avea ecces la orice informatie de interes public no poate fi ingradit ® Academia de Administare Public pe lingi Guvernl Republicit Moldova, Adbinisrareo publicd" We, 204), 2002p. 28, ©. E. Katalin, V.. Fadeer, Muniipalaoe rave RozitheFederoit Dre runicipa ul [ederatei Ruse), L2d-vo Jurist, 1997, 105. ‘Aarel Simbotcanu, Reforma adminisiraielpublice tn Republica Mokiove, Edivra MUSEUM, ‘Chisindu 2001, pag. 3. 8 Autortiile public, potrivit competenfeor ce le revin, sunt obligate sé asi- gure informarea cores acetifenilr supra Weburlor public gi astpra probleme Tor de interes personal Dreptul la informatie nu uebie si prejudicieze misurile de protectie @ cetitenilor sau siguranfa national. Mijloacele de informare publici, de stat sau private, sunt obligate si asigure informarea corecti 2 opiniei publice: Mijloacele de informare publicd mu sini supuse cenauri Foarte important este cd mijloacele de informare public, de stat sau private 8 asigore informarea corecté a opinici publice. Problemele transparenjei admain- strative ¢e cer a fi rezolvate astfelincit sé asigure un grad inalt de impariaitte gi ‘obiectivitate, Numai in aga fel transparenfa va contribu’ la solufionarea corect& sarcniloratribuite acestorautoritii Desigur, este foarte important ca eetijenii si fie informagi despre activitates sukorititilor publics. Dar nu mai putin important este i informarea autortiilor publice despre nizuintele si doleantele cetifenilor. Aceasta se asigurt pe diferite cai, cum ar fi efectuarea sondajelor de opiniiprivind diverse probleme de interes comun, generalizarea propmnerior, sugestilor expuse de cetifeni pe diferite cai, inclusiv folosirea dreptului constitifional de a se adresa autortiilor publice prin peti formulate in munmele seranetansl, sau dreptul organizatilor legal constitute dea se adresa cu petfi exclusi in mum colectivelor pe care le reprezint Prin aceste mijloace cetijeni,colectviiyie umane contribuie ls verifc Indeplnirit decizilor orgenetor administrate’ publice, In ca de necestite, Hib fluenjz opiniei publice poate avea loc corectarea deciziei organelor administra publice, aducerea lor in concordanji cu realitfile sociale aflite fn contol Schima, Totodt, opiniapublc8 poate sa influenfeze asypra inl si adoptirii unor noi decizi tn scopul solusionari problemelor noi apinte” ‘Un rol important in realizarea principiuiu publicity in sistemul auloul nistirii locale hare mass-media. Aste, in regiuni si raioane, conslile resptlive au 2iarele lor, sustinute din bugetele locate, cu gjutorl edrora se aduc la cunoytn(a popolajiei problemele de importants locali ce sunt dezbitute in sesiunile consilllor raionale gi regionale, hotirdrle adoptate de consiile respective, ec © confirmare a principiuiui tensparenfei si publictifi’ in Romsinia ne ser ‘este Legea ne $2 din 21/01/2003 privind transparenfa decizionalé fn administraia publi Jn aceasta lege se stabilesc regulile procedurale minimale decizionale in cezul autorititilor administraici publice centrale si altor instituyii publice eare utilizeazé resursele financiare, in asociatile legal constinuite ale acestore, avand rept scop sporirea gradului de responsabilitate a administratei publice, stinnularea Participarii active a cetéyenilor in procesul de luare si de elaborare a actelor normative si sporirea gradului de transparent la nivelul intregii administra idem © Legea adopts de Parlamental Rominiei nr. $2, di 21/01/2003 privind ransporesta + fettlonal i admintsropa puelicd. Pubes in Monitor Oficial, Parcs tne 03402/200%. idem »{nfiptuirea principiului publcititi in actvitatea organelor de autoadmin- strar’ local creeazd conditii pentru participarea cetijenilor la rezolvarea proble- melor de importants local. ‘Scsizarea cctifenilor nu este numa o sui de informare refertoare la int resele populstiei, ca oferi cetitenilor posibilitates de a-si apira drepturile gi inte- resele legal gi de-a obgine restabilirea lor im cazulinealerii de cdtre organcle 51 funcjionsai de conducere ai sutoadministrriioeale. : Realizarea prineipiului publiitafi si transparenfei presupune un inalt nivet de culract al cetjenilor, 2 colectivitiilor umane, sutorittlor public, precum fi reprezentantlor sijloacélor de informare in mast. ‘Principiul sus mentionat este redat att la nivel national cét si a nivel inter- nafional, ca de exemplu in Declarafia Universal a Drepturilor Omului,” Pactual internasional cu privire la dreprurile economice, sociale s{culturale™Pactulinter- Declaratia Universala a Drepturilor Omulul. Adoptati si proclamata de Adunarce general a (OG. pn Kevlua 217 ACID din 10 deere 198 a New York. Replica Moov 3 Stl Declare rin Hotes Pecan 217i da 280790 Public i ei Stn Trae imerafngl', 198, oh 1p. 1. Ex. St fijle unaves nse Rb ple a eat rep le ut nese caning tebe comport wale elas pte ce em se ep a Heres oping espn le, ce re nts eae {cs ten opal it inane de i precom irs cat, «pride spi intra idt prin oe none independ de srl et 0 Once pesone ate op ie de sare pat Nino np 6 bgt pe date soca At 29 Persona ce Inoors 69 de colevini,mumai to cadulacsia find posts Eels Ibe 5 deplnt& penoualii ae n execs reper libero se fceare pecan ee supusd aa ingerlrsbible de legen Seopul exes a sig ‘Ceuoofr yrspectn deprlr i berior elo pf vedere sasfaco’ceneelor |i ae oor dia pale suns mural tao soins demoee. ‘orl nemaonal cu piv Ia reptile econo, soviae curl. Adopt Ia 15 deceriie 1996 New York. Adopt piclanah de Adunrea geal « ON. i 16 deers 1966 prin Rela 2200 AGC!) it a vigour 3 inmure 1967, Dspcier S227 Riess pa Hote Pace a, 2471 din 80750. aig epabes Nolin apie 199, ui a aoc Tate cand 18 WL ve Eames ‘Aw. {5 | Stele pr prezentl pact recuse Seu depal 2) cea pani a vis Cctnls:t) dea beeline peel gnc fe apes yc) de» beth de ota ites morale # mre decugdnd dn odce produce sae, Hersd su cal cut aor ete 2. Misurep ere tele pl a prez Pat Te vor hn pst signa deplinaeneretare a aces rope ebub of capri mt neste pon gua mmeninee,dervolnren si tifinre sige q calorie 3. Stele pr preset Pact so angeeani aE respecte Ubcrain idapensabis cea infer i ac eretoar; ¢ State pin lx presen Pact reouose ure bintihoar cre trebuie si reulte din incunjre {idezvoirescoopetn contactor nemaonale domes sine sclui. ‘Arc 16 [Sttle pir a acest Pact se angjesl si prin, e conformiate cu dipole arin in aces pare a Pac, eponte pupa mule pe carlew adopt eps ropetcorobjinate a esigua resestni dopa. | rnajional cu privire la drepturile civile $i politice’*, Documentul reuniunii de ia Copentaga a conferinger poniru dimensiunea umané a CS.C.E®, Convengia Aparares Drépturitor Onmului si Libertafilor -fundamentale,® etc. pent 1, Principiul priorititii si garantirii drepturilor persoanei private {In baza acestui principiv activitatca administraici publice trebuie sf fic fundamentate pe baze morale, ca fapt obligatoriu nu fecultatv. Dreptarile omolui sunt o valoare supremé si toate autoritijile administratiei publice poartl rispundere fe de cetijeni pentre respectaree lor. Aceasta decurge din prevederile constituyionale, canform cérora demnitatea omului, drepturile.si_libetiile tetijenilor, libera dezvoltare « personalititi umane, dreptates reprezinté valori supreme si sunt garatete™ Enunjares acestui principiu are meniea s& dued la imbundkirea actvitiii administratiei publice, dat find faptul cX ta Fiecare mornent administratia public& fate exposé unei mari tentai, gi snume de a se considera pe ea insisi drept propriul ei scop™, sistemul adtainistrativ neavand alte justificari, tn fata acelora fare-1 pun in migcare, decit perfectionarea functionarii si armonia mecanismelor Sale. Reforma administafei, avand drept seop Imbunatatirea ativtii i structari ‘7 poeta rational cu prvie la dreptuecvile police. Adopt si descis spre seanare Ix ‘Adunaren general 8 Nafinior Unite ia 16 dzcenbric 1996 la New York, lntrat i vigoare ta 23 ‘pate 19967, ef. er 49, pent dapoaile dela at. 41. Raiicar prin Hviitea Plamen Republic Moldova ar. 317-Xi din 28.070. t vigoare penn: Republica Moldova din 26 spi 1993. Documental Reuniunii de 1a Copenhaga a Conferingel penta dimensianes wna» S.C. ‘dope 1a 29.06.90. Adert prin Hotrrea Paamentuui Republics Moldova nr, 707-X1 din 10093. Gi) Legile-adopme conform unei procedurh publie ~ sf roglementiile thc obisetal unor pla care eet condi split lor, Acet ete vr Bassi mame ‘Convene pent Apirarea Dreptuilr Omalui si Liberilor Fundamental. Adopeatt le Roma lad noignbne £950. A inset in vigoare la3 septembrie 1953. n vigoare pens Republica Moldova la ebm 1998. [An 6 Drepl la un proces ectitabil Orice persoun ere dep lajodecst in mod echitabl,n mod public inu-un termes vezonabil 1 cael sale, de ete oinstans independent i impanal instnité de lege, care va hott Fe Scupra fete deptrior si oblgailorsule eu caracer civil ie asupra temeiniil ore: “oven n matecie peuelkindrepats imporiva sa. Hotirirea trebuie =f ie prezntatl in rod public, dar acedesl in sla de gene poste fi Drocesului saa a unei pia acestia i ineresul mol, al ordinit publics on secur “nfonale toro societte democratic, stun cind itereslerinorilor sav proeia vieti private 1 pi la proceso impuny sau in mise considera absolut necesari de cite instang tunel ‘aod in impejurle speciale, publicistea 2 de naar sh aducd atingere iterescor justi ‘ARe# Deepa respecaes viei privat. Otic persoané ace dsptl a respectare vit sole private gi de prespondenei sal furl Simboteany, Reform adainisrajet publice in Republica Moldova, diva ‘MUSEUM Chisint 2001, 9.4. Sinai T Oroveane ra etn ini, Bure, 1998, poe, 190. a ie, © domiciula g rerispreei si publicului pe itreag dust aaxiministrafiei publice, trebnie si stopeze dezvoltarea acestei tentaii, care are tendinja de a dovedi echivalentul administrativ a ratiuni de stat. Incepand cu anul 1997, in Republica Moldova se implementcazi, cu con- ‘cursul Programului Nafiunilor Unite pentru Dezvoltare, un amplu J proieet care lurmireste creazea gi funcfionarca unei istituti nationale independente pentra pro- ‘movarea $i splarea drepturilor g ibertijlor omalui ca mandat de reflectare a ta- tatelor si convenyillor internationale la care statul nose este parte”. Dacé adsini- strafia public are misiunea de a servi omul, cu at mai mult are sarcina de a Servi tofi oamenii care alctuiese colectivitaea'umard nafional,satisficdnd interesul «_ public, Desigur e& suma intereselor individuale care alc3tuieste interesul general sre msi mare importangl decdtineresul unui singur om, De aceea tn activitatea sa ‘ulcinstayi public urmeazd si respecte aceastl important 5 priortate. ‘Astfel, administrafia publicd este obligaté si satisfacs interesul general, chiar fadwinistragia publicd nu incaleS senmificatia gi finalitatéa principivlui of ‘ininisirajiapublic8 este in servietl omului, deoarece tocmal interesulimpuoe si se dea prioritatesatisfaceri interesului general”. © Lagea cu privire la avocei parlamentar II Mositoal oficial al Republi Moléove", 1997 ny 82-83, 11 decerbeie duel Stmbotean, Reforma administra! publice la Republica Moldova, Edita MUSEUM: ‘Chigindu, 2001, pag. 49-5 a | | | | CAPITOLUL HI. DREPTUL ADMINISTRATIV — RAMURA A DREPTULUI PUBLIC 1. Nofiunea dreptului administrativ Dreptul administrativ poate fi studiat sub dou aspecte: 4) ca un ansamblu de norme juridice, care reglementea7 actvitatea admini ssragiei publice si formeazi o ramuri distincté de drept in cadrul sistemului dreptului gi, ') ca ramuri a stiinfet juridice care se ocupi de cercetarea: normelor reptulut administrati; raporturilor de drept administratv, a actelor administrative, a formelor de control administraiv, statutului gi carierei functionarilor public, a rispunderii administratiei s. 2. Ca ramurd distinct de drept, in cadrul sistemului dreptului, dreptul admini- strativ nu are 0 storie prea indelungatd. Deoarece insusi dreptul public, avand apa. sifa in perionda democratilor timpuri, mai tirziu, la perioada formelor clasice de stat sclavagist si feudal, cedeazi in favoarca dreptului privat, Astfel, la aceste pe rioade istorice © dezvoltare fructuoas® capi doar ramurile de drept civil yi penal Renasterea democratii, fatr-o form mult mai perfect spre sfiryitul seco lui XVM, face recunoscute anumite raporturi dintre individ, ca eetifean, yi sal, ca avloritate publict cu drepturi si obligafi reeiproce care mu au la baz jroprie ‘tea sau valorile materiale, ci au drept obiect puterea publicii fm raport cu orp nizarea conducerii sociale. Nommele juridice ce reglementeaza aeeste raportic fie pare din dreptul public, Declaraille referitoare la crepuurile omului, precy §1 Consttyjiile apirute Ja aceastS perioadi au pus baza normativ’ si stinjificd » Ele reglementeazi raporturi sociale care apar intte sutortiile administrafiei publice precum si inte acestea gi paticulari fn realzarca sarcinilor administratei publice; » Nomnele dieptului administativ sunt foare variate, Sntnindu-se, practic, {in aprospe toate domeniile gi sectoarele de activitte; > Cu exceptia celor cuprinse in Constitute si legi, nonmele dreptului ‘administrativ se emit in baza sin vederea exceutri cgi.” Prin urmare, anume caracterul volitional si imperativ al normelor de drept Administativ deosebese aceste norme d¢ alte norme de drept. Volitival acestor ‘ore se exprimd prin faptul cd la realizarea lor mu se antreneazi voinfs ambelor Pitti, adicd a administratorilor gia edministaflor, find de ajuns doar voints admnnistatorilor, devenind astfel obligatorii pentru cei administra, indiferent de vointa lor. Le fel ca celslalte norme de drept, normele deptului administraiv au struc- ‘url wihotomicd, cuprinzind cele tei elements: poteza, dispozifia gi sancfunea ‘potexa preveds imprejuriril,condifile i care se aplic8 norma respect subiectele la care se refer. Tot in ipotezl se pot include anumite definii, princ:- Pil, scopuri sau tlmicii ale unor fermeni. Ipoteza normei administrti.juridice poate fi mai detaliata si sisi gdseascd exprimarea fa primele articole din cadrul ispozitillor generale ale legi, sau poste fi generic fnfeleasf, sau desprinsi din roglementirie privitoare la organizarea si fancfionarea organelor administrative up mol de deteniare jpotez poate 6 abtolt determina eas reltv doterminats Disporitia normet araté conduita pe care tebuie so urmeze subiectle la ‘are se veferd, Ea este, in general, categoria, imperativi, deoarece relaile sociale Teglementate de normele drepnului administretiv. se desfigoara in procesul de realizare a puterii de sta. 3) Maria V. Dvaracee, Drep administra. Noun inuoducive, lai, 1993, . 62 Mircea Preda. Cur de drepadninistrat, partes general, Bucuvei, 1995, .27. « " statului, care stabilese conduits: subiectelor ce participé far-o forrai seu alta la upd gradu de imperativtat a dspoZie'normele din dreptul administatiy Je putem grupa in felul urmator: 1. Norme’cu dispociii onerativ, prin care subiectele:sunt oblignte la 0 smumité conduitl sau prestaie scare umeach a exerciate In mod obligatoia txact sau fntoomal dn limita prescrip, Acesten sunt cele tea impertve categorie dispoiti care nu ae disuth se ext gfe flim Tn forme clasich jn domenial lar. 2. Norme cu dispactitprokbive care cuptind regli de nterzcere a noe acjun, De reguld acese norme contin si saneguni majoriatea clrora. st onsaurate In Codul contravenyonal i Stas isiplinare. 3 Norme cu dispocii permisive, cae previ dow posibiitatea de ations sau mu, snd la alegerea subiectelor de drept sf fhe ext cu anumie atin Secinietrsate de acestenorme au de acemenes earater imperai s bligatoriy, oar oh est at ubiecallibea alegre a flor de realizar ale acestoa Sancfunea normelor de drept administra prevede consecntele juridice care deourg din nerepectarea conde preseise de dspoziie ‘Un aumir mu prea mare de nonme din dreptl dministatiyconfin neta In unele casi sancfinea poate fi subinjeleest eau epicabil rai mulfor nore. tn fineje de gradul de deteminare, sanciunle normelor de dept adiministativ pot f: determinate, relatv determinate, aliernaive cumudaiv Deoareee.rispunderea. fo. dreptel_administativ este 0 instiyie fo complens, conjiotnd tai multe forme, respeciv, i saneivaile prin care 4 alae arose vareate punto Sore temp: Staofini administra disciplinare Gestures, revoearea din funtie transfrul discipline, erogredarea); «= Savetiun admbdsraticontrevenonale (Aienda, confisearea, privrea den Atop special, arestl contravention!) = Suofual adinismca-parrivondale (obliga la reparrea’ peeadlfe Pods print-o dau materials sau moral de efteo autoritate public. Pe log sancjun! informa lor clsil, oormeledreplut administra pot congine alte milsur de contringere, cum a winds de consinngere cu caracier nesancionafor (efinerea nei persoane, ‘blgarea la atament medica) = isi de execwtare slid (idicarea obiectelor, demolarea consietilr neautorizate); = tndsunrefertoare la actee juridice administrative (anolares, suspendares, revocarey Sub aspect stueturilogic-juridice, pentru normele de drep administaiv este caracensticd predominarea dispociel a potezi, sancfianea find Sntlnits ma re ‘Normele dreptluiadminisratv pot clasificate i ctva calgon baza Aiverselr eter nsinate de sigs juried, dupa eum urmeazd tn continua Dupd oblecul reglementri: norme organic, cae reglementeazi Tang rea, orgmizares sctivitii gi desinjar organelor administrajie\publie; norme aerial, cae replelneateazd rept gi obliga le sobiectelordrepali admin 9straiy; morme procesuale, care eglementeazfimodul de fealizare a dreptuilor gi obliguilor consacrate ia normele materiale, modul de funcjonare a organelor ad sministraiei publice, precum gi modi de rezolvare a conflictelor diate administrate si ci administra; norme care reglementeazi rispundere in dreptl administra Dupi sfera de cuprindere: norme general, care au o sft larg’ de regle- ‘menlare; nomne speciale, care reglementea2i numai o anumité problems, sau se reféri Ia o anumita categorie de subiecte; nome de excepfic, care reglementeazi situa spate in mod exceptional ms Dupd forts lor juridied: norme constituionale; norme stabilite prin lege ‘organic sau ordinard; norme stabilite prin decret prezidenial, norme contiaute fa ordonanjele si hotérarile Guvernului; norme stabilite prin actele normative ale ‘organelor centrale de specialtate si norme stablite prin ectele nomiative emise de orgencle administraici publice locale. Dupé criterulfincietdreptulul adminisracy, care se reaizee2k prin norma respectivi, prof. A. Torgovan, imparte normele dreptutui administati in > nocme organice; > norme de structurare in sistem a altorcategorii de norme juridice; > norme de garantare a aplicdit altor categorii de norme juridice, inclusi prin misuri de constringere administrative; > norme de apirare a valorilor sociale cx caracter generic (dar ‘neesenfale) pentru societate - normele contravengionale gi > norme de contencios administat "Necesitatea cunoasteiituturor categorilor de norme de drept administrti, ‘en{ioneazé autorul sus num, decurge din fapul 8, arunei cénd existé msi multe norme juridice care reglementeazs aceleai relati sociale, va trebui i se facd © operatic de analiza a criterilor'ce fundamentea2i aplicaren vinei norme Insintea cckilalte, Este clare ori de ce orf din actul normativ in care este cuprinsi norma ‘se desprinde sensul normelor dreptului administrativ de norme care "guvemneazi", cle se vor aplica inainteaaltoreategorii de norme ce vizeazA aceeasi materie, mai exact, normele de alt8 naturd, de drept civil, de dreptal munci ete. , vor fi"subor- donate", prin efectele lor, sensulu “trasat” prin norinele dreptului adminisraiv. De ssemenea, norma special se va aplica fai de norma generali, iar norma de ‘exceptic $e va aplica si fat de norma generalé gi fayS de norma special.” La rindul séu, prof Rodica Narcisa Petrescu clasifica normele dreptului acurinistrati si te fancy de specificul raporturilor sociale pe care le reglemen- tea, in fetal urmator: i ~ horme care reglementeazi organizarea si fanctioridiéa"altoritétilor admini- sirotie publice si raporturile dine, > norme care au ca obiect raporturle dintre autorititle administrajiei publice, pe 4 © pane, gi persoane fizice 5 juridce, pe de alts parts; ~ nore refeitoare la statutal funetionarului pubtice; ~ nome care reglementeazi rispunderea autortiilor administraici publice; * alorgovan opie VA, PASO, og yeh | | | | | norme care reglementeazd rispunderea contravenfional a persoanelor fice si jie; ~ , Rorine care reglerfienteaz& controlul sdministrativ; ‘one are réglementea24 institut contencicsubui admsinisratv, = nome procesvale, care reglementeazi princpile si rocedura dupa care se esfigoar8actvitatea autortloredministragei publie.® @sistematizarea normelor de drept administrativ rice ramuri de drept este compusé dintrn grup de norme juridice care reglementeazi relille nt-un anumit domeniu, Domenial adminiswajiei publice ote foarte Vast, cuprinzind un numir mare de diverse reporturi si, respectiv, ramura dreptului administrativ confine un numar impunator de norme juridice estinate reglementirii acestor raporturi, Faptul dat implica, in mod inevitabil, 0 sistematizare, o aranjare Tntr-o anumité ordine a normelor din ramura respective in scopul cunoasteii si aplicari lor cu eficienta si oportunitate. Despre 0 sistematizare perfecti se poste vorbi doar in cazul codificarit reprului (spre exemplu dreptul penal, civil). Cat priveste dreptul aduninistrativ, se considert imposibilé codificarea, deoarece, administraia public’ are sarcini foarte variate gi complexe, executarea cirora cere o viabilitate sporita, motiv pentru care raroura dreptului administrativ este intr-o permanenti perfectionare, cu modificini prea dese atta reporturilor cit sia normelor de drept ce o alcitiesc, Spre deosebire de alte ramuri de drept, in virtutea viablitapii sale, precum gi @ domeniului complex pe care fl reglementeaz, dreptul administraiv nm poate fh codificat decét in limitele enumitor institupi din. cadrul su (de exemplu rispunderea contravenfional, functie ~publicd sau serviciul public, procedars administrative, et.) Cu toste acestea, mentiona J. H. Vermeulen, gisim 0 tard care si-a codificat Dreptul siu administrativ: Portugalia. La 31 decembrie 1936 este aprobat codul administrativ portughez, Impanit in parru capitoe, ratand respectiv despre: > organizarea administrativg > funcionarii administrativégi angajati; > finanjele locale; > contenciosil administrati. Codificarea postughczi, comtinud autorul, pe care moi nu 0 credem compatibilé cu dinamismul Dreptului administativ prezint’ totusi 0 expericnpi * inmeresanté pentru tofi' acei care se indelemicesc cu ad&ncires stinjclor inistratve, atét din punctul de vedere teoretic cat si practic. Dar, raménem la parerea ci Dreptul administrativ este in plind evolutie chiar in tari vechi si cu 0 oarecare traditie administraivé, iar uncle din cauzele care determina 0 atare cevolufie, au un caracter general si nu specific anumitor tari." "© Rodiea Narcan Petrescu, Drepadhinistatir, altura seven, Claj Napoca, 2004, pA. "1H, Vermenlen, op tp. 19-20‘Msi gisim in uncle fri, de exemplu Polonia, aa zisul Cod de procedurt administrativa, prin care se eglementeaad orgenizarea si defsurare actvitii de emitere a deciziilor de cétre organele administatiei publice de diferte nivele, precum si raporturile diotre ele. Propus dezbaterilor publce este si proiectil Codului de procedurd administa- tiva al Roméiei, care ar putea servi un bun model si pent noi. Dac nonne mate- riale ce reglementeazi activitatea administra publice sunt fndeajuns, atunci cele procedorale sprospe ci lipsese sau se contin fragmentar fn diferite acte normative. Dupa cum vedem, uncle institupi ale dreptului administrativ pot fi supuse codifieirii, Nu putem trece eu vederea nici codificarea din dreptul administrativ sovietic, care, Iacepind ca 1985, a codificatinstiutia rispunderit contravenfionale care a fost sistematizatl in Codul cu privie la contraventile adminisirative, cop: ‘at in 1985, in schimb la peste 500 acte normative care vizau coniraventie pind le veel moment, La prima vedere, dficultifi fn aceasti priving nu s-au produs, dat find ci contravengiile Iyi au origines tn Codal penal francez din 1810, unde Ta fel erau ‘odifieate, Mertul acesteicodificdri est incontestabil, dar s-2u produ prin aceasta Ji unele confuzii. Aste, find codifiate, contravenile au devenit "unicele" aba- ‘ori administrative pasibile de rispundere,celelalteabateri administrative de naturé niecontravengionala riminind in afera oricdrei rispunderi. Mai mult dec ait, procadura contravensional s-x confundat cu procesul adminisiraty, iat factivitatea de constatare si examinare a contravenfilor cu activitatea edeninistrativi a MAL ‘Aceste confusii seu datorat, Io-o oarecare misurd, si denumirii coduli Cod cu privire la contraventile administrative. In prezent contin se discut Gncepiind inci cu anul 1999) In Parlement profectal nouli cod care va purta un alt {itll ~ Cod contraventional (dup plrerea noast rai reusit dar mu perfect, eoarece spunem cod penal simu infractional, respectv, mai corect ar fi cod cu pri: vire la contraventi). Avaniajul noului cod este cf se va omite cuvéatul "admin: sirativa" de pe Lingé "contraventic", prin urmare, contraventiile vor cépta un regim juridic propriv ~ contravenfional si o formé corespunzitoare de spundere — rispundere contraventionali. Va ramine aceasta o insttuia a drepralui admini- strativ, sau se va contura ca ramoré de drept distinct, vom putea judeca dup adoptarea codului. In opinia noastr, mult msi rational er fi fost si se includ ‘contravenfiile in Codul penal, dup modell francez, Pot fi codificate si alte gruplri de norme din dreptul administrativ cu condifia ci ele reglementeazd raportori care au un obiectrelativ mai stabil Prin adoptarea Legii contenciosului administratv (Ia 10.02.2000) s-a format © now institutic a dreprului administatv si sa evidentiat deja o novd form’ a ‘ispunderii in dreptul administrativ ~ administativ-patimonial, cae, spre deose- bre de cea contravenfionala, face parte din dreptol aéministrativ in toate sistercle modeme de drept, Cu regret, pe parcursul a 5 ani de existenjé aceastéinsiryie nu isa realicat scopol trasat in textul leg, deoarecelipsese norme (cod, sau un capitol din cod) de procedur administrativé contencioasé. Procedura civli care se aplick {a examinarca Titigiilor de contencios administrativ, prin normele pe care le 50 confine, nu poste asigure repunesea in drepruri a persoane’vitinatés de cities ortate publied int-untermen eit mei scut dela data vitamin, = 8° = Ramurile de drept codificate cunose, atat ca materie didacticd, edt si ca rammurd de drept, 0 sistematizare mai simpls, compusi din dow part principale partea generalé sparta speciala, dupa cum este stuctuat si codul ‘Cit priveste dreptul administra, o astfel de sistematizare este insuficientt siincompleti, cu toate cin sistemul sovietic de predare se practica imparirea cur- Sulu fn: partea generals partea speciall, unde parte general cuprindea toate in- stifle dreptului adminstatv, iar para specials, normele ce reglementas dome- nile concrete ale administrafiei (domeniul economic, politic, scial-cultural 5, a.) ‘Teoria generali a dreptului, in baza principilor unanim recanoscute, iden- tified ca stricturi ale sistemului dreptuui: rammara de drept si instituiajuridica (ca pate a ramori). In acest contest, puter distinge din multitudinea normelor de rept admninistrativ acele grupiri care au un object de-reglementare specific din object general al ramuri, denuminds-le, i modul lor iresc, institu ale drep tului administrati. ‘Luind th considerate ecopul principal al adminstraieipublice de organizare cxccuti gi exceutare a legi, putem evidentia urmatoarele grupiri de norme ale drep {ul administra, care pot f considerate ca institut ale acestei rami, de exemp > Normele juridice care au drept object de reglementare alcttuirea, competenfa $i funcfionares organelor administratiei publice, precam » raporturile dire acestes; > Normele care teglementeazi servicial public si activitatea organelor administratiei publice (stareul functionaralui public, actul administrativ contrectil administatv, operfianile administrative), > Norme consacrate rispunderii administrative sub toate forrnee el > Norme jariice care veglementzaza raporturile ce se formenzi cu pri) exerci contolului organelor administrate: publice In scopul asiguriri legalitigi fn aéminstragie, > Instituya contenciosului administratiy . a ‘Acestea sunt cele mai generale insu din ramura dreptului administrativ, fart. a exclude posibilitatea grupiiii normelor juridice administrative gi in alt mod. ‘Am vorbit mai sus despre avantajcle codifieini ramurii de crept sdministatiy, dar exist si aulori care neagh ideca codificiri. Prof. Verginia Vedines, fcdnd timitere la unii din acestia menfioneaz: argumientul cel msi putemie care s¢ invocs de cre cei care neagi idea codificarii drepruli ‘dministratiy este acela c& un cod devine repede o bible” in care administratia ‘rede side la care mu se mai abate. Din ceasth perspectva, int-o oarecare msi’ acfiunea administatei, prin codificere, ar avea de sufert. Suplejea care trebuie si carecterizeze acfiunea administrate, izvorité din necesitatea de a saisface nevoi publice tate in continu transformate, evolufie, de a gsi solutii pentru a satisface Zevolle, meteualtele si mereu mai multe, ar constirai un obstacol in existente unui cod. Toate acestea, continu’ autosrea, nu trebuie si determine concluzia od ideea stwoouicamt Teoue abandonalé, Trebuie realizath o balanta” a avantajelor si auorittile publice (organele administrate! publice, alte autoritti co parte intr-un raport de drept administrafiv); _D ppersoaneléjuridice (altele decat cele din panctal a); orgunizaile obsess police; > persoanele fizice (functionari publici, cetiiteni ai Republicii Moldova, cetiqeni straini si apatrizi). In functe de pzitia subictelor in report deosebim: subject supraordonat gi sublectsubordonar ;subiect activ si subiect pasiv. De cele mai dese oui subiecdll supraordonat est i subiect activ, ins aceasta neste o conditie obligatori. CCalitates de subietalraportlujuriie adminisraiv ese legatt de nofunca “Ye capacitatejuridid, care a persoanele ice este aledtuitd din eapacitaea de folosinyé si capacitstea’ de exercti, iar ta persoanele juridice din competenta stabilith expres in acte normative. Obiecnd raportlui jurdic sdministativ 1 constitu acele actin’ sav abstenfiui (inacfiuni) preinse de care subiectl activ de la subiectul pasiv sab ino formulare general - conduite subiectlor. Unii autor includ’ tn nofiunes de objec al raportului juridic si acele valor sau scopuri materiale pe care le rmaese pAnjileincadréndu-se fo report (ordinea public, eficienta economica tc.) Acfiunile sunt manifestirile materiale gi de alta natura pe care le intrepriude subiectul. Ele pot fait cite edt gli ADMINISRATIE DE STAT CAPITOLUL IV. SISTEMUL ADMINISTRATIEL *“PUBLICE ‘Sectiunea I. NOTIUNI GENERALE 1. Nofiuni despre sistemul administratiei publice Penira a defini sistem! adminstratieipublice, este nevoie s& precizim oe se Infeloge prin administrapie publica sta ce raport se aflé aceasta din urmi cu nofiunea de autoritate,pyplica sau cu notiumea, mai des folosité tn literatura din petioada socialist, d& administatie de sta. Dupi cum menfioneazi si prof. A. Negoiti, notiunes de admintstrare publicé este mai largi decit noyiunca de administrayie de stat, pentru cf 0 Cuprinde pe aceasta, dar include si administratia local care priveste direct anumite “desmembrdmince” ale statului, cum sunt comuncle, oragele si judetel, recum si organizatii de stat distinct, cum sunt regiile autonome, instituile social-clturale .2! [La rindul siv, notiunea de eutoritate publicd este mai larg decét nofinnea de adninisrajie publica. Autortatea publid, avnd ca sinonim puterea publi ‘cuprinde toate cele tei puter - executiv, legisltiva sijudeedtoreascs. Destinaja si sercina principali a’ administrajiei publice este organizarea enecutri gi executares legi. Prin aceasti destinafie administragia publicd este foarte mult spropiatd de puterea executivi a statului, avind, Ta acca timp, numite tangent si cu celelalte dous puter De puterea legislativs administratia este legati si chiar subordonati prin faptul c& aceasta Ti df fiinfé (prin edoptarea actelor juridice de fnflinjare si fupefionare), ii stabileste obiectivele care urmeazi a fi execute $i infiptuiste controlul exeeutiri lor. Cat privest legitura cu puterea judecdtoreasc&, aceasta fine mai mull de organizaréa executii side executarea hotirarilor judecitoresti de citre organele administrafci publice, cum ar fi polite, orgenele Ministerului Justitei ¢2. Cu toate o& objectivele adminiswafied publice coincid cu cele ale puter executive, aceste douii nofiuni nu sunt absolut identice din motivul expus anterior, si anume: administragia publicd se realizeazi atit de organe ale puterii de stat (executive) cat gi de diferite instituii social-culturale, unitiji economice, regi autonome ete, care ‘mu, fi¢: parte din puterea executive. Puterea executiv’ coincide cu administrajia de stat sau, mai bine zis, este realizata prin organcle administratie de stat. Prin_gistem al administratiei_publice se infelege totalitatea organelor structuratefnt-un sistem destinat unei activites de oxganizare a executéii gi de executare a legi, in interesul integii populatit a fri, care se aplicd pe taxey teritoriul statului, Aceasté activitate poate fi atét de conducere si drijare, cit sede prestafie a anumitor servieii populatii sub cele mai diverse forme. SA, Negoith, opi, p.6.WH U6Y1LY ORS ALS Orie sistem are Ia baz clemente comune pensu toate stueturle care-1 formesz3. Elementul esenfial care uneste organcle administratiei publice (statale si nnesatalc) int-un sistem csc obiectival lor comun, expus anterior, de a organiza anuaite servi de interes publi rice organizare statalé are un sistem de organe, prin care infiptucste comlucerea societati sau guvernarea, in funese de anumififectori, acest sistem pose fi mai mult sau mai putin reugt. Dupi cum menfioneazi prof. 1, Alexandra, fa flecare jad si ta orice mo- reat al istove,regimul administra este rezulatl ne! seri de cavze, fn cea inal ‘mare parte exterioare Ii: el reflects regio politic, economic, social al statu Jn cae se aplicd, Fara indoiala, orice sistem administratv are in el o anumit parte dle wostenize, de trade, cares est inerent, de acega au trebaie x uitim s8-1 analizim in functie de timpul gi mediul in care existé si din care a iegit.'” 2. Nofiuni despre organul administratiei publice, elementele componente yi trisiturite lui caracteristice Inainte de a trece la definirea si caracteristica organelor administratici puliice, rebuie 9 rispundem la intrebarea dec sant sinonime absolute noes db organ en cea de autortae public. Confucia spare chiar din text Consus vioare, cae, in til TH, demumit Autoritgile publice,descrie organele celor tel puter — legislatvg, exeoutiva si judecitoresed, frd a cuprinde pe deplin nojimes de autoritate publica, aceasta fiind prezenta i in Titlul V, art. 134, unde se sgune: “Curtea Constifionala este unica outoritare ‘de Jurisdcyle consautionala" De asemenea, in ul I se msi utlizeazé acest dou nofiun nian med care le echivaleazi. Spre exemplu, gisim in art 107 “organele centrale de speciaitate samt minisierele...In seopul conducerti coordonarii si exerctri Corarokde in domeniul organizdrit economiel sith alte domenii care mu intr nergloct in aiributite ministerelor se infineazi, in condifile lei si ale ‘utoittt cdninistrative. De asemenca, Const cept notiunea de stort publi locale, pentra ‘a desemna organele de conducere autonome 5: Aescentralizate din uitiile administatv-teritorale. Fentri a potea si facem trimitere fn continua I textullegi ila anumite poste stimptce,susinem idea c& nofanle organ public si autorate publicé ‘ut echivalente i. semnificé um colestiv organizat de oameni care exeritt preogative de putere publica, fie ft-o activitate staal, fie into sctivtte din icainistrafia localé autonoma.'* Sistenml adminisraici publice este compus din mai multe pit denumite drgone ale adwinistrajiei public. 7) Alexandre, op. et, 9.70, 1 Ase vedea i acest sens: Tudor Dragan, Drop constnglonal sist pltce. rates etemenor, Bucuresti, Editur Lanina-Ler, 1998, wo. 2, p. 7-10; Adergovan, op et, Tata de ddrege— voi. 2,351. 8 ae a Prin qrgan_al_adminisraet publiog se fnslege «_stusturi organize aT DT Ga sas a epee nao nee ee, a {mal eriale jj financiare potrivt leg, care are capacita iG eu competenta necesard, pentru @ putea acfiona in ‘vederes organi executing excoutri let sau preside serviclipublice fa nee ei end | pee i sierra ial pb Reisind din aceasté definite, putem evidentia _urmétoarelelemente te ale rzanelor administrate publics ia Baronial elemental primordial al organulvi_ administrate publice, cansiuind forte—sue, Anctionari sau agent, prin_care ‘ealizeazi cea mai mare gi importantd parte din sarcnile ee revin sis sciinisirgpcpublice. er piMiloucele watorlalesifinanclare> un avibut necesar fost ge efte fimefionai incadrai in acest organ pentru realzareasoeinlor cx ie -revin, Bunurile materiale cu. casual data aceste organe pot constitu Patrimoniul acestora, dar pot apartine gi domeniului public (terensil, Cli) nd pse la dispoaitia oxemelor spective; ©) Capacitates juridicd civlépe care 0 au in caltae de wits ov personlitate de crept publi, e ete neoesa, pen a-inr--anuovie ‘aporugidic eu caracter privat Or tenis teri bcd car cons dinrsn anand atribui stabilite de Constitute i de alte leg prin eare so confers deep obligatil sucorititilor publice in vederea sealizarii purerii publice. ‘Dupé cur menfioneazé prof A lorgovan, de vreme ce prin organ de st fnfelegem un colectiv orgaaizal de oamen: investi prin lege eu anus compe ten fn realizarea puter de sat, est clarc& orice organ de sat presupuine eisien fa ne numai a unor omen, dar si unor actenomative, cae sf stables saci nile abril acest colestv in procesul complex de ealizare a puteri public preci $a unorcliiri co birouri $i mobile, a mijlacelor finaneiare et! Literaura juridicd de specialitae este desul de bogaté. in enunyerea tvishullorcaracieristice organelos administraiehpublice. Astfel, dupa M. Freda sceste hac dewot actiyiutes organelor administaiel publice are ca obiect specific ‘organizarearealiziilegt sia sctlor normative bazaie pe lege; © igi destigonrsacivitate i sfera teri executive; © sunt infin pein lege sau in baza leit, find investte cu putese (Gratala), fapt ce’ [e confer’ dreprul de a folosi forta publicd a statului pentru realizarea sareinilor ce le revin; © penta ca acivtatea lor si au depéseased limitele puteii cu care su Tost investte, actele jurdice.pe. care Je-emit sunt supuse controlului de legalitate de etre sat sunt infiingate att ly nivel central, cit silanivel local, find dotare ‘ou resurse umane de specialist (unctionaripublici), cu resurse materiale © A lorgovan, op cit, Tratar de dre. vo 2. p. 354 59si financiare ccare le administreaza in numele persoanei juridice pe care o reprezin a rindul stu, prof. V. Prisacara mienfioneazl unmitoarele frisitur specifice rganelor-adminjstraiei publice: f ' > sunt organe de stat, ceea ce implicS, pentra asigurarea realziri sarcinilor lor specific, posibiltaa de foloi fora publicda star; > sunt infiigate prin lege sau n-beza lei Zinsoog atte a ors esonrt pe baa sn cede exes > actele juridice emise sau adoptae de aceste organe sunt supuse unui ‘contro de legaltate previzat de lege; > activitatea acestor organe siz desfiguibté de un persona! de specialitate -functionarii public, > intreaga activitate a acestor organe se“desfigoarl ia_interesul statului, al uniigilor administrative, precum si al particulailor (persosne fizive gi juridice)", Prof. T. Driganu, definind organele statului ca structuriinstiationalizate, constiuite in vederea exercitirit unor atributi in cadral fancfilor statulai gi inwegrace ins-un sistem Hnzestrat cu forjé publicd de constringere, considera drept trisinurd caracteristcd a acestor organe faptol of ele sunt inzestate fie cu atribuga de @ mite pe cale unilateralé acte obligatori, fie cu cea de a participh a procediura legal de elaborare a unor asemenea ace!” Distingerea trisiturilor caracerstice organelor adminiétayie? publice nu este dout o problema giinjfic, ci, chiar mai mult, una practik, Prin intermediul sa eu ajutorul acestoratrebuie Si rspandem, cel pun, la ous intrebar se sat ii & 8° deosebese organeleadministelpublice de alt autor ale staal ani/Pi OF 8 deotebee organele administra pubice de organise nestatale? Pentra a rispunde la prima intebare, gisim suficiente tistturi speciice orgenelor administra publice, expuse de autori citi mai sus, iar edt priveste cea de a doua sunt necesare unele concretizar, (Cea mai simpla deosebire dintre“organele statale si cele nestatale este ci primele sunt infiinjate de edtre statin scopul realizar functillor statalui, pe cind ole nestatale nu sunt infiinjate de cdtre stat, desi. pot contrib accloras funcfi i; Tnirebarea care’ se isc este, dacd autortitile publice locale autonome si descentralizate, slese de corpul electoral, sunt organe de stat sau nesiatale,o data ‘ce este cert ca ele participa, intro formé sau alta, la ealjzarea functiei executive a statului. 4 fa realizarea “''M, Preda, op. cit, p. 35. SULT Becta obi. 6: "7, Drgana ep ct, Dret costinonal, yok Bp. Jn baza mai multor arguments prof. T. Drjgama trage urmatoarea coneluzic: teptul ef organele administrative descentralizate sunt alese de corpul electoral i bucur de 0 autonome fletv larg nu le lipteste de earacterul lor eae, pentru oriedt de larg’ar fi realizaté descentralizarca intr-u stat, organele locale continu si exercite stribui legate de funcfile fundamentale ale sarului. Aceste organe, spone in continuare ator, nu numai cl ctioneazd in temeiul gi im limitele unei {imputericiticonferite lor prin lege, dar ele sunt abiiate sé emith pe cale uni teal, In anumite domieni,acte obligato, suséepabile de a fi sanctionate prin consiingerea de stat. Ascinciea activitfi, ins, mu sunt desfégurate in temeiul nel pte prop, gi mama fn masura fin limitle fm care sunt auorizate pia lege! De multe ori stii"Investeste, prim lege, ev competenta de a emite acte cobligetorii nu numai pentru membrii lor, si altor organe cu caracter neguver- ramental, i acest context este vorba de institaiile de Invapémdnt private care au Riguri colegialitatea in actvitatea Guvermlui; > prezints. spre examinare Preaidiniui_cazwile de stimulere sau de suno(ionite dicipiinars # membrilor Guvernalui, > informeazi Pregedintele Republii in problemele deosebit de importante rat ark Ti cau) imposibiiti prim-ministului de agi exesita atburile sau tn ‘nil docesulai acesuia, Pegedingle Republics va desemna yn alt meribru a lui ci prim-minisra interimar, psa la frmarea noului Guvern, in cazal Semis pxim-ministrulus demisioneazs hivegul Gavers."? ~~ “= Chuvernlasigurk realizarea polite jatere gi exter a statulu, exercith condiieeres general a administrafier publice gi este responsabil in fafa Paramentaluk penta actvitee sa. es = Giver, cel phfin 0 data pe an, tne fn fujaPerlaraentluio dare de seam ssupra ativititit sale, Meabrii Guvernului sant ables s&riopunda la isrebirile foomulate de deputati rferitor la activtaiea.Guvernului. gi a organelor din subordinea lor. ‘Conform art.106-1 al Constitufiei, Guvernul isi poate angaja, din proprie iniativa, rispunderea in fafa Parlamentui asupra unui program, unei decaratii e politica generalé sau unui proiect de lege. Guvertl este demis dack motiunea de cenzura, depusd in termen de 3 zile de la prezentarex programului, declaratia de politied generals sau proiectl de lege au fost votate de majoritatea depuaflr. Dac Guvernul ma a fost demis, proiectl de lege prezenat Se considerd adopt, ‘ar programul sau declarafia de poltc® general devine obligatorie pentru Guvern. ~~ De asernenea, Parlement, la propunerea a eel putin o pitrime din deputai, poste exprima vot de neineredere Guvernui, eae se hotirigte co votul majoriti eputatiler, Ficcare membru al Guvemuli are, de asemenea, dreprul dea demisiona, smotiv pent demisionarea Guverhfit ese falegeres unui nou Parlamient. -—Guvernul igi exerciti mandatul ping la dara validirii alegerilor unui nou Paslament, jar in caZil exprimacii votutui de neineredere sau demisiei prim- ‘sinistral indeplineste mumsi funcii de admitistrare a ebuilor publice pind la Sepnnecea, | jurdmantului de citre nowl Guvern. n Conform acestor prevederi, Gvermsl poarté rispandere politic’ in faa Parlamentului, Demiterea este cea mai sever’ sanetiune fn cazul raspunderii polti- cea Guvemnului. Dar linpairtisim ideea mai multor autori, 03, pe Kinga rispunderea polis, pe care 0 considerim insficient, tebuie si exist st o rispundere juridica (Denali, civili, patrimoniali_2_administraici pentre acte administrative Fegale) bine contrat normat, altel spus, o esponsebiitate ministerial, 2. Domeniile de activitate si atributiile Guvernului ‘Dupi cum am menjionat anterior, atributile Presedintelui Republicit sunt con- sacrate n Constnuie - Legea fundamentals, pe cand atribuile Guvemului fa obicc- ful rea organi, si anume, 2 Legit fwern,n.64-X1 din 31.05.90, care, este gi fires, a suferit mai multe modifici si complet Conform art, 1 din Legea sus-nomité, Guvernul asigurd realizarea politic inteme gi externe a statului, exerciti conducerea general a administraiei publiee si este responsabil in fafa Perlamentai ‘Activitatea Guvernului, exprimati in politica acestuia de organizare a executiii si de executare a legii, sc extinde asupra tutaror domeniilor $i este prestabilit de un gir de principt si direcii de acivitate. inte princpiile de baz putem num urmatoarele: principiulleyalitii (la sctivitatea sa Cuvernol se ealauzeste de Constitute, de cellalte Tgi, de Weertcle Presedintelui Republicii gi de tratatcle internationale le care Republica Moldova este parte); eel al democratic: al uilititii sociale; al cotegialitl adoptdrit actelo administrative fi spunderi personale a membrilor Guvernului 52. (at.2) ‘Art 3 din Leges nr4-XIstabileste directille principale ale sctivitii Guvemnulu. Astfl, in conformitate cu imputemicirle sale, Guvernl: > creeaak coidtii penta stabiliea si asiguraves suveranitatii economics $i poliice’a pA, — : F elaboreaci conceptia dezvoltirii social-economice a republic, programu! si mecanismul treceri la economia de pict asigurilibera.iniiativ’, dectatizarea, privatizarce, demonopolizares economic’ si dezvoltarea relator de pists; az strategia dezvolicii tchnico-stiinfificc, promoveazs politica nationall'in domeniulculturi, stint, tebnici,reinologiei: > garanteaz# tuturor subiectelor proprietiiiliberatea sctivitii valutarae > realizeazi colaborarea economici cu firile lumii 4 asiguedprotejarea intereselor nationale in activitatea economic extern > formeazi in sistem eficient de ocroie socila a populate > promoveazé politica de stat in domeniul ocrotiri snatatii populaie; > asigurd utlizaréa rajionalé a resurSor” naturale g_tewsTAG lor, protectin ecologict » populii gia mediulu a> favorizeazi dezvoltarei ‘autonomiei’organelor administratiet publice «¢ toate nivelurile (s-aavat in vedere, probabil, administapia abled ey > asigurd legalitatea,ordinca public, dreptaile gi libertile cetitenilor; > promoveazi politica securitii mapionales dirijeaza activitates de aparare. "> asiguri_respectarea ‘si _executarea legilor, hotirinilor_Parlamentuli, decretelor Pregedintelui, tratatelor internationale (in Opinia noastra, acest domeniu este cuprins in “asigurarea legalltapil, mai sus); : > promoveszi o politi extern in conformitae cu competenia sa In ceea ce priveste competenja Gaver, aceasta ete pievizt fn tl I al Legit .64-XIT. Atcibuyjile Guvernului sunt foarte variate. Aeributite de ordin general ale Guverautuls egile sale ace nonmatTe : telor, ale altor autoriay ministrative din subordines sa; > coordoneazi._si._ exert administaysi publice locale: » sealizeazii programele dezvolrarii economice gi sociale, creeazi cnndijit Rent inonaen admis te ge de eles ce + rat vee > condce organele de apirare si cele ale seeuiti > asigur% promovarea polit ne Gl extemne fri Auribuite Guvernuli tn domeniul dezvolitrit sociale, tnviimintul, inert porta eal Tecra aa are ‘> promoveaza 0 politicd dé stat wnitard. tn vederea asiguririi unui trai decent populafiets-~~” ~ rf > wealizeazé politica de stat in domeniul i meee roveselor migrationist $i at > in misur in vedere sporsi mumiruli lcurilor de mune; > ssigued condifii social-economic, ereeazi 6bazk tehnico-maeralé. fonduri speciale pentru dezvoltarea invatimAntulvi public, tineretului, cultri, ocrotiri sina, protefei mediului ambian; > claborcazi_dircotile “strategioe _de_deavoltare a _urbanismului, a _, Sespodirel comunale ide Iocan. > ie mISUIT TH Vederea asigurérii populafiei cu produsé alimentare, miicfuri industriate, medicaments, servii, promovesck politica staului in __ domeniul sandardiziri, meirologiel, aeredi i ceric produslor, > dirijeazd_ activitates. de_ocrpfice s_monumentelor de_istorie_si culturs, asiguri Glaborares programului nafional de colsborere_ciltuiala cu comunitifile nationale” ale_moldovenilor ‘h_afara [aii asigurd decohares itu, promoveaa pia tatu in domenu cultutit Face. __.organelor Arribupile Guvernului in domeniul econoiniei > exercita funcfile de proprietar al parimoniului stata, > -reglementeegh activitatea tuturor ramurilor economiei; “> nteprinde misuri pentra asigrarea liberi comertului si @ acivititt de intreprinzBtor, * > sabileste proporti rafionale de folosire a venitulu national; > orgnnizeazi si promoveazs activitatea economicé extern’ a republicii, > orgaizeazi. claborarea i indeplinirca programelor, concepfilor i strategilor nationale; ‘> ia misuri in vederea ocrotir i folosci raionale a bogatilor naturale; politica de stat in domeniul investijilor si elaborcazt itis > suspend’, tn modul stablit de legislatie, hotdririle gi alte decizit ale rinisterelor, epartamentelor, dac& acestea contravin legislaiei in vigoare, ‘Anvibutile Guvetnului in domeniul finantelor, creditelor, impotitelor, preurtor gi circulatiei monetare: > asiguré executarea @ politcii unice a statului in domeniul finanietor, creditelor si circulaiei monetare; > elaboreazi si prezinté Perlamentului anual proiectele bugetului de stat 51 bbugetuluiasiguritor sociale; > promoveszi politica unicé a staului in domenil prequrilor, > promoveazs politica vamalé si financiar-valutari. Pe lingé sceste grupe de atributii, mai importante, de “competent Guvermului fin un sir de Impaterniciri i domenie: muneii si poiticit de cadre in servciul public; sinfsi si tehniei asigurrii securitiit si capacitifit de apdrare 9 statulus poitcii extern, Moltvudines de atcibutii asiguri realizarea eficienté si deplind « tauror funcfilor si sazcinilor care-i revin administrajei pablice. Faptul c& atribujile Guvemului, spre deosebire de cele conferite Presedintelui Republicii, nu sunt consacrate in Constituic, ci intr-o lege organic, ‘este inck un argument fn confirmarea opiniei of Pregedintele Republicit nu tmparte jn mod egal puterea executiva cu Governul (6su cu, prim-ministral), find, in cell timp, pe deplin de acord cu opinia cd centrul de greutate in coea ce priveste administrafia cade pe Guver' 3, Actéle Guvernului Conform ort.102 al Constitutci Republicit Moldova si art.30, 30-1 din Legea cu privire la Guvern, Guyernul adopt® hotdrdri, ordonante # disposifi- Hotiririle se adopts pentru organizarea cxecutarii legilor gi pentru cxercitarea atribufilor cu care este iavestit Guvernul Pa evades: Tergovan, op. ct, Tratote, voi.2,p. 492. 1h Mall Te? de Salt Ne? etal Mer et + ssa aen4 one Dispozitile s emit de prim-miristru pentru organizarea activtifit inteme a Gavernuisi. Ordonanjele se emit in conformitate cu legea speciald, de abiltere a Guvernulsi in conditile proceduri delegri legislative consacrate fn art 106-2 in Constnaie gi ant.30-1, 30-2 din Legea cu privire la Guvern'™. ———__ Hotircile gi ordonanjele adoptate de Guver se semneazi de prin-ministu, se contrasemncazi de minigrii care au obligajia paneri lor in executare gi 52 public in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nepublicerea arag> inexistenta hots sau ordonantei(art.102, pd). Aceastl ulti prevedere este 0 voutate in textul Constituie,atfel conditionatapublicerea devine obligatorie™ In 30 din Legea cu privire la Guvern ete reglementati ordines do ‘doptare a hotértilor si dispozitilor, ficéndu-sé-o extindere a obligativitii publicarii tm Monitorul Oficial si asupra disposiilor Guvemului. Astfel, “hotirdrile si disparpile Guvernulu se semneaza de Prin-ministr,eceste, “eu ‘xcepfia celor de I uz intern $i celor care confin secret de stat, se publicd in Monitorul Oficial x termen de 10 zile de la data adopts” Hotirérile Guvernlul ini in. Vigoare ta data adoptirii,dacd in'textul lor mu este stabilt alt termen. otivirile Governulai care aduc atingere dropturilr gi liberilor oli ints Vigoare de is data publicdsit in Monitorul Oficial Dispozitile Guvernlui int fo ‘igoate ia data emer Uncle hotirii ale Guvernului sunt contasemnate ‘de mini care au bligatia punesii lor In aplicare, Spre exemplu, hotiirle privind exccutaree bbugerului~ de ministre finanelor;hotirrle ou privze la securtata, statu, le cadinea public, ta capacitatea de apirare ~ de minigtirespectivi (al secuit, l afacerilor imeme, al aptriri); hotririle cu caracter complex, cere reglementeazs fanctionavea dfertelor ramuri, se contrasemneszi de etre un tinist responsebil pentru punerea acestora in aplicare, Dupi modelul unor state curopenc, unde prinipiul separated puteitor nu cunoaste © profundl rigiditate, Parlamentol Republicii Moldova a adoptat completarea Consttujiei cu institujia delegisii legislative, Astiel, art. 106-2 subileste: “th vederea realizdrit programului de activitaie a! Guverrul, Porlamenail poate adopt. la propunerea acestuia,o lege speciala de abiitare 3 Givermului pentru a emite ordonanfe in domenit care mi fac obiecul legiior organice". Dups cam vedem, legiuitorul a lisat la lstitudinea Parlementului emierea acestet leg Legea de abilitare a Guvermului de a emite ordonanfe se adopt pe 0 etioud dfinits,indicindw-se domenile gi data pind lace pot f emise. Asie, partciparca Guvernului la aetvitaten de legferare poarté un caracter limita, “SA se vetea oi LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind abilitares Guvernuui de a emite selonante N304-XV dia 11.07.2003 Monitor Ofctal ot Republics Moldova nr. 163- 165/650 in 01.08.2003. Use vedea LEGEA REPUBLIC MOLDOVA privindattele normative sle Guvernuli gi sle ‘tor autor sic administrate poblice ceatrale gi locale Nr317-XV din 18.07.2003 Monitond ficial of Republic Meldove w-208-210/783 din 03.10.2003. " COrdonanjele intl in vigoare ls data publicii, fird fi promulgate. Dect Legea de abilitare 0 cere, ordonanjele se supun aprobarii Pariamentolui, in acest caz, Gavernal, concomitent cu proiectul ordonanjei, examinesza gi proiectl legit privind aprobarea ordomantei ii prezintsParlamentului spre aprobare in termenul stabilit de legea de abilitae. Dacd Petlamental mu respinge proiectul de lege privind aprobarea. ordonanjelor, acestea rimén in vigoare, in caral ia cue Perlamentul respinge proiectul ‘legii privind aprobarea ordonanjei, aceasta isi Pier efectele juridice de la data intr tn vigoare 8 legii de respingere. Ordonanjele sunt acte normative eu putere de lege ordinari, e semneazi de ‘prim-ministru $i se contrasemneazi de minigtii care mu obligafia punerii lor ip aplicare, se publica in Moniioru! Oficial al Republiii Moldova gi int in vigoare ‘in model stabilit pentru actele oficiale, se abrog’, se suspendi gi se modifica de | Gavem prin ordonanfe fn limitele termenutui de abilitare, la expirarea acestui termen pot fi abrogate, suspendate sav modificate prin lege Pe lingi aceste acte stabilite de Constitute, Guvernul poate adopta s) diferite acte eu caracter exclusiv politic, cum ar fi’ dectarafi, apeluri, motiuni programe etc. Important este de constatat care sunt formele de control ale actelor Guver nului, Curiea Constitufionali exerciti controlu! constituionalitigii hotirisilor 9\ cordonanjelor Guveraului (in baza alin, lita, ar.135 di Constitute), Conform Legii contenciosului administrativ, sunt supuse, pe aceasta cale, controlului de legalitateactele administrative ale tturor autortiifor publice, Pent a rispunde la acessti inirebare, este necesar si cunoastem nats Juriicd a actelor adoptate de Guvern, Refertor la hotari, in text} Constitulii sisim rispunsul: "Hotdrdrile se adoptd pentru organizarea executarit legii (er.102), Respectiv, hotdririle Guvernului sunt acte administrative adoptate in baza legii si in corespundere eu aceasta, iar controlul asupra lor este un control de legalitate, si nu de constitufionalitat, hotirérle urmeaai a fi puse faté fn faya cu legea pe care o pine in exccutare, si mu eu Constitutia. Legalitatea presupune conformarca actelor Guvemului (ca acte emise in scopul organizirii executérii legilor) mu mumai Constituei, ci si wtusor legilor. Pe lingl acestea, Guveraul cite si acteindividuale care pot atinge un drept subiectiv al unei persoane private ce mu are dreptl de sesizare la Curtea Constiajionalé pentra a-si apira dreptul lezat, pe cdnd calea contenciosului administratv i este oricind la indemand. In opinie noasi, legislara contne o grava confuzie atta imp c&t Constiotia last tn competenta Curji Constituionsle controlul asupra hotérrilor Guvernulu, Dupi cum mentioneazé prof. A.lorgoven, hotiirile sunt actele Guvernului ce dezvolté o reglementare stabilité prin lege, asigurind punerea in executare # legii, pe find -ordonanjele inlocuiesc legile. Ordonant, ca act juridic al Govemufui, este expresiaunet competenye legislative delegate, en depagestesfera strité "a conducerti generale a administraqlel publice’, spirind ca 0 modaiitate da Paricipare a Guvernului la realizarea "puceri legislarive", paticipare reelamata de {nsig ationea sa politi de a "realiza politica intern si externd a frit™ dem, p 491-493 1s