You are on page 1of 23

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

Franceza (le franais) este o limb romanic vorbit de 80 de milioane de oameni


ca limb matern, 190 de milioane ca limb secundari de nc aproximativ 200 de milioane
ca limb strin, cu un numr semnificativ de vorbitori n 57 de ri. Cei mai muli vorbitori
nativi locuiesc n Frana, de unde provine limba. Restul triesc n mare parte
n Camerun, Canada (n

special Quebec,

mai

puin

n Ontario iNew

Brunswick), Belgia, Elveia, Africa, Luxemburg i Monaco. Cei mai muli oameni care
vorbesc franceza ca limb secundar triesc n Africa francofon, posibil depind numrul
de vorbitori nativi.[1] Republica Democrat Congo este ara francofon cu cea mai numeroas
populaie.
Limba francez este descendent a limbii latine, cum sunt i alte limbile naionale
(italiana, spaniola, romna i portugheza) i minoritare (catalana, occitana, neopolitana i
multe altele). Dezvoltarea limbii a fost influenat de asemenea i de limbile
celtice ale Galiei romane i de limba germanic a invadatorilor franci.
Franceza este limb oficial n 29 de ri, majoritatea formnd ceea ce se
numete, n francez, La Francophonie, comunitatea rilor vorbitoare de limba francez.
Este limb oficial i n toate ageniile ONU i ntr-un numr mare de organizaii
internaionale. Potrivit Uniunii Europene, 129 de milioane (26% din cei 497.198.740) de
oameni din cele 28 de state membre vorbesc franceza, dintre care 65 de milioane (12%) sunt
vorbitori nativi i 69 de milioane (14%) o vorbesc fie ca limb secundar, fie ca limb strin,
ceea ce o face a 3-a cea mai vorbit limb secundar din Uniune, dup german i englez.
nainte de mijlocul sec. XX, franceza servea ca limb principal n relaiile dintre puterile
europene i coloniale, i de asemenea ca lingua franca printre pturile sociale instruite din
Europa.
Ca rezultat al ambiiilor coloniale ale Franei, ntre sec. al XVII i sec. XX,
franceza a fost introdus n America, Africa, Polinezia i Caraibe. Ca urmare, s-au format
multe limbi creole, prin combinarea limbii franceze cu limbi native.
Limba franceza,ocupa locul 9 in topul celor mai vorbite limbi de pe pamant,deci
in cazul in care ati sta intr-o camera cu 100 de oameni alesi aleatoriu de pe mapamond,ati
putea vorbi cu aproximativ 8:)
Descendenta a limbii latine, precum spaniola,italiana,portugheza si romana,limba
franceza este astazi limba oficiala a Uniunii Europene,a Organizatiei Natiunilor
Unite,totodata fiind si motivul pentru care exista Organizatia Internationala a Francofoniei.
Asadar, importanta limbii franceze este certa.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Alfabetul limbii franceze conine 26 de litere:
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ
Exist cinci accente/diacritice n limba francez.
1) aigu (acut): doar pe vocala e: ternel (etern)
2) grave (grav): pe vocalele a, e, u: pre (tat)
3) circonflexe (circumflex): pe vocalele a, e, i, o, u: got (gust,
savoare), thtre (teatru),
4) trma (umlaut): pe vocalele e, i, u: Nol (Crciun)
5) cdille (sedil): doar pe litera c: garon (baiat)
Un al aselea accent se folosete foarte rar, pentru cuvinte mprumutate, pe
litera n: tilde (tilda): caon (canion)
Combinaiile de accente sunt:
Exist de asemenea 2 legaturi: / (oe) il (ochi)

/ (ae)

quo (egaitate,termen utilizat de obicei in sport. Ex. Les deux quipes ont fini ex aequo)
Litera Y poate fi fie consoan fie vocal, n funcie de poziia din cuvnt: dac
se gsete la nceputul silabei este consoan, altfel este vocal.
Vom incepe cu regulile esentiale de pronuntie:
1.

OU=[U]

2.

OI=[OA]

la poupe = papua

le mois=luna

courir = a alerga

la droite=dreapta

la cour = curtea

noir=negru

le jour = ziua

loin = departe

3.

AU=[O]

4.

EAU=[O]

lautomobile= automobilul

le tableau=tabloul

jaune=galben

le moineau=vrabia

aujourdhui=azi

leau=apa

au revoir=la revedere

beau=frumos

5.

CH=[]

6.

EI=[E]

le chose=lucrul

la peine=truda

le chteau=castelul

la baleine=balena

le chien=cainele

seize=asesprezece

7.
le lait=laptele

AI=[E]

8.

AIS, AIT,AIENT=[E]

Je marchais=eu mergeam

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


le maison=casa

(ils) taient=(ei) erau

la raison=motivul

(il) portait=el purta

laffaire=afacerea

(elles) avaient=(ele)aveau

9.

ILL=[II]

10.

GE/GI=[J]

la fille=fiica

manger=a manca

la famille=familia

le genou=genunchiul

la feuille=frunza

limage=imaginea

11.

CE/CI=[S]

12.

=[S]

lancin=btrnul

le garon=biatul

merci=mulumesc

la faade=faada

le cinema=cinematograful

le franais=francezul

la scne=scena
13.

GN=[NI]

14.

AIL=[AI]

la montagne=muntele

le travail=munca

la campagne= la ar

le detail=detaliul

la ligne=linia

faille=lipsa

15.

EIL=[EI]

16.

TI=[SI]

laccueil=primirea

la patience=rbdarea

le conseil=sfatul

la prononciation=pronuntia

merveilleux=minunat

attention=atenie

17.

PH=[F]

18.

IN =[EN]

latmosphre=atmosfera

intressant=interesant

la philosophie=filosofia

inviter=a invita

19.

EN=[AN]

20.

QU=[C]

lenqute=ancheta

magnifique=mre

renforcer=a consolida, a spori

acoustique=acustic

enchant=ncantat

qui=cine

21.

U=[IU]

22.

le mur=zidul

le stylo=stiloul

la facult=facultate

les yeux=ochii

Legtura (la liaison) i eliziunea (llision)

Y=[I]

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Prin legtur (liaison) se nelege pronunarea consoanei finale mute a unui cuvntmpreun cu
vocala iniial a cuvntului urmtor (vocal care poate fi precedat i de h mut): trop aimable, petit htel, se
pronun [tro-pemabl], [pti-totel].
Legtura atrage dup sine unele modificri de pronunie:
- Vocala oral e nchis din terminaia (i)er se transform n e deschis: un lger
effort, un premier essai
- Vocalele nazale se denazalizeaz (devin orale): - n terminaiile: -ain, -ein: un certain
auteur, en plein hiver i - ien, -yen: numai n cuvintele ancien, moyen, mien, tien, sien:ancien
ouvrage, le moyen ge, un mien ami
Consoanele surde devin sonore, iar cele sonore devin surde:
- s i x se pronun z les enfants, aux habitants
- d se pronun t un grand essor
- g se pronun k (cazuri rare)
- f se pronun v numai n: neuf heures, neuf ans
Se face legtura cu:
Articolele:
Hotrte:les, aux, des i substantivele sau adjectivele care le preced.
Nehotrte:un, des
Adjectivele:
Posesive: mon, ton, son, mes, tes, ses, nos, vos, leurs
Demonstrative:cet, ces
Calificative:bon, plein, beaux, grande etc.
Obs:
1) Se face de asemenea legtura ntre adjectiv i substantiv n cuvintele
compuse: bonhomme i gentilhomme.
2) Cu adjectivele court, lourd, fort (la singular) nu se face legtura.
Numeralele cardinale: un, deux,trois, six, dix, vingt, cent (i cele compuse cu ele).
Numerale ordinale: premier, second.
Obs.: Se face de asemenea legtura cutiers n Tiers-tat.
Interogative exclamative: quels, quelles
Nehotrte: aucun, autres, certain, diffrent(e)s, divers, maint, mmes,
plusieurs, quelques,tel(-les), tout.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Pronumele personale: nous, vous, ils, elles, le, pronumele nehotrt on i verb sau
pronumele adverbial en, y si verb.
Atenie: Nu se face legtura cnd en i y sunt urmate de infinitive: Pouvonsnous en avoir? Voulez-vous y aller?
Pronumele relativ dont i pronumele personale: il, elle, ils, ells sau pronumele
nehotrt on.
Pronumele nehotrt rien i pronumele adverbial en, y,un verb la infinitiv sau participiul
trecut, sauprepoziia urmat de infinitiv.
Verbele:

tre, avoir i participiul trecut cu care formeaz timpuri compuse, n special la


pers. a III-a.

Atenie: A se evita n special legtura la pers.a II-a: Tu as achet. Tu es


all. Tu auras envoy. Tu seras entr.

C'est i prepoziia care urmeaz.

tre i substantivul sau adjectivul cu funcie de nume predicativ.

Orice verb i pronumele il, elle, on, ils, ells inversate. il, elle, on, ils, ells inversate.

Obs: La pers. a III-a legtura se face cu eufonie: Chante-t-elle?

Verb i pronumele adverbial en i y: Prenez-en! Allez-y!

Atenie: Nu e face legtura cnd sunt urmate de un infinitiv.


Adverbe i cuvintele care urmeaz, dac sunt legate prin scris de acestea: pas, plus,
point,tout, beaucoup, trs, trop, droit, assez, moins, bien, mieux, jamais.
Atenie: Nu se face legtura ntre avant, aprs i pronumele personal eux.
Conjunciile: quand, donc i cuvintele pe care le preced.
Elementele unor expresii consacrate sau ale unor cuvinte compuse.
Atenie: Nu se face niciodat legtura in urmatoarele situatii:
1. Cu cuvintele care ncep cu h aspirat.
2. Cu adjectivele un, une, huit, huitim (fac excep ie dix-huit, dix-huitime),
huitain,huitaine, onze, onzime.
Obs: Se face leg tura cu:
- numeralul un: deux un, trois un
- pron. Nehotrt uns: les uns et les autres
- numeralul onze n: il tait onze heures.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


3. Cu cuvintele de origine strin care ncep cu y: yacht, yack, yaourt, yard, yatagan,
yod,yole, etc.
4. Cu substantivul uhlan.
5. Cu adverbul de afirma ie oui, cu interject iile ah!, oh! ae!, eh!, ouf!, cu
numele vocalelor, cuorice cuvnt citat.6. Cu conjunctia et.
7. Cu prepoziiile: vers, envers, travers, hors, hormis, selon.
8. Cu s din terminaia persoanei a II-a singular prezent indicativ i conjunctiv.
9. Cu s n interiorul cuvintelor compuse: arcs-en-ciel
10. Cu substantivele a c ror consoan final este mut.
11. ntre cuvintele care nu sunt strns legate prin n eles, dup orice pauz,
dup un semn de punctuaie.
Dac substantivul ncepe cu o vocal sau cu h mut, articolele le i la pierd
vocalele, acestea fiind nlocuite cu un apostrof () n limba francez, ca o informaie
suplimentar, se numete lelision elidarea. Exemple: lcole (coala), lhomme (omul),
lappartement (apartamentul), lopra (opera).

Substabtivul. Genul substantivelor. Articolul


hotart/nehotart. Pluralul substantivelor.
Substantivul denumete fiine, locuri, obiecte, idei abstracte, etc. n limba
francez substantivele pot fi proprii sau comune i pot avea numr i gen ca i n limba
romn. Spre deosebire de limba romn, n limba francez nu exist genul neutru.
Substantivele pot avea genul masculin sau genul feminin.
Spre deosebire de limba roman, in limba francez substantivul cunoate numai dou
genuri:masculin i feminin. Genul neutru nu exist.
Este important s cunoti genul substantivelor pe care le foloseti, deoarece restul
cuvintelor din propoziie se acord n funcie de acesta. Identific urmtoarele pri de vorbire
ajuttoare pentru a recunoate genul i numarul substantivelor dintr-o propoziie:

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Parte de vorbire

Singular

Plural

Masculin

Feminin

articol hotart

le (l)

la (l)

les

articol nehotart

un [un, unul]

une [o, una]

des [cteva, civa]

adjectiv demonstrativ

ce (cet) [acesta]

cette [aceasta]

ces [acetia, acestea]

Substantivele nume de fiine (persoane, animale,psri) prezint, in


general, dou genuri, potrivit sexului: masculin i feminin.
Pierre est un bon garon.
Louise est une belle fille .
Le garon fait des exercices. La fillette aide sa maman.
Le coq chante le matin. La poule pond des oeufs.
La chienne est dans sa niche.
Obs.: Unele substantive de genul feminin (termini militari) denumesc fiine de
sex brbtesc: une recrue (recrutul), une ordonnance (soldatul ordonan), une sentinelle, une
estafette (tafet, curier).
Substantivele nume de lucruri (obiecte, aciuni, idei) nu au decat un gen
(masculin sau feminin), care este marcat prin articol sau printr-un determinativ (adjectiv
posesiv sau demonstrativ):
masculine: le livre (ce livre, mon livre), le retour, le progrs.
feminine: la chaise (cette chaise, ma chaise), la marche, la paix.
Atenie: Genul substantivelor din limba francez nu corespunde intotdeauna cu
cel din limba roman.
Genul substantivelor, nume de lucruri, poate fi indicat de terminaie sau de
sufix.
Sunt de genul masculin cea mai mare parte a substantivelor terminate in:
-a un agenda, le camelia, le cobra, le dahlia, le magnolia, le mimosa, un opra,
le schma, le sofa, le trema etc.
-age un ge, le fromage, un ouvrage, le visage etc.
-aire un anniversaire, un annuaire, le dictionnaire, le vocabulaire etc.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


-ard, -art le brancard, le buvard (hrtie, sugativ ) le dpart, le regard, le
retard etc.
-as le lilas, le repas, le tas etc.
-at un achat, le chocolat, le climat, le combat, un clat etc.
-eau le chapeau, le gteau, le morceau, le roseau, le rideau. Excepie: l'eau.
-ege le college, le cortege, le mange, le solfege, etc.
-er un hiver, le plancher, le rocher, le verger, le diner etc.
-ier un encrier, un escalier, le metier, le papier etc.
-et le bret, le bracelet, le briquet, le filet, le gilet etc.
-eme le chrysanteme, le problme, le thme, le stratageme, le thorme etc.
-gramme le diagramme, le monogramme, le radiogramme, le tlgramme; de
asemenea: le drame, le mlodrame. Excepie: une epigramme.
-il le fusil, un outil, le sourcil etc.
-isme le classicisme, le romantisme, le prisme.
-ment le btiment, le changement, le jugement, le mouvement.
-oin le besoin, le soin, le coin, le temoin etc.
-oir un arrosoir, un espoir, le miroir, le mouchoir, le soir etc.
-ome un arome, le diplome, le fante etc.
-eu un aveu, le feu, le jeu, le voeu etc.
-ou le bijou, le chou, le joujou, le trou etc.
-ir le cuir, le dsir, le plaisir etc.
-in le jardin, le matin, le moulin, le patin etc.
-is le colis, le commis, le logis etc.
Sunt de asemenea de genul masculin numele de:
- arbori de pdure: le chne, le pin, le sapin etc.
- fructiferi: le pommier, le poirier, le cerisier etc.
- metale: l'argent, le cuivre, le fer, le platine etc.
- corpuri chimice: l'arsenic, le brome, le chlore etc.
- anotimpuri: le printemps, l'ete, l'autumne, l'hiver.
- zile: lundi, mardi, mercredi, jeudi etc.
- limbi: le roumain, le franais, l'italien etc.
- provenite din verbe:
- infinitive: le diner, le devoir, l'tre.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


- participii prezente: le passant, le vivant
- participii trecute: le pass.
Obs.: O serie de substantive de genul masculin in limba francez sunt de genul
feminin in limba roman. Iat cateva din cele mai des intalnite: un art, le balai (mtura), le
banc, le cacao, le caf, le canap, le casque, le centime, le champagne, le chiffre, le crime, le
desordre, le dogme, le doute, un encrier, le legume, le livre, le macaroni, le masque, le
marbre, le merle, le meuble, le monastre, le monde, le narcisse, le navire, un ongle, un
orchestre, le pain, le pair, le parachute, le parapluie, le pays, le petale, le phoque, le recit, le
roti, le sejour, le sel, le sort, le souci, le sulfamide, le travail, le zbre etc.
Sunt de genul feminin cele mai multe substantive terminate in:
-ade la colonnade, la faade, la parade etc.
-aille la marmaille (ceat de copii), la trouvaille, la volaille.
-aison la combinaison, la maison, la saison, la raison etc.
-aine la fontaine, la graine, la plaine etc.
-ance une alliance, la balance, la confiance etc.
-ence une absence, la conscience, la confrence etc.
-anse, -ense la danse, la dfense, la rcompense etc.
-ee une anne, la fume, la journe, la matinee etc. Excepii: un apoge, un
lyce, un muse etc.
-eille la corbeille, une oreille etc.
-erie la boulangerie, une picerie, la lingerie etc.
-esse la faiblesse, la jeunesse, la politesse etc.
-ette une allumette, la bicyclette, la serviette etc.
-ie la maladie, la melancolie, la sympathie, la scie etc. Excepie: un parapluie
etc.
-ille une aiguille, la lentille, la grille, la famille etc.
-ine la benzine, la cuisine, la poitrine etc.
-ise la chemise, la surprise, la valise etc.
-ite la bronchite, la conduite, la reussite etc.
-itude la certitude, une habitude, la solitude etc.
-sion une excursion, la commission, la profession etc.
-tion une admiration, la description, la nation etc.
-xion une annexion, la connexion, la rflexion etc.

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


-te la beaut, la bont, la libert etc.
-ure la ceinture, la figure, la mesure etc. Excepii: compuii chimici: le
bromure, le carbure, le chlorure etc.
-ue une avenue, la revue, la statue etc.
Sunt de asemenea de genul feminin numele de:
- fructe la cerise, la griotte, la pche, la pomme, la poire etc. Excepie: un
abricot, le citron, le coing, le melon, le raisin etc.
-tiine: la chimie, la physique, l'histoire. Excepie: le droit.
-arte: l'architecture, la danse, la gravure, la peinture etc.
-srbtori religioase: la Saint-Nicolas, la Saint-Sylvestre.
Obs.: O serie de substantive de genul feminin in limba francez sunt de genul
masculin in limba roman. Iat cateva dintre cele mai des intalnite: une me, une affiche, une
annonce, une apostrophe, une armoire, une attaque, une auto, une automobile, la bague, la
boxe, la carotte, la chaine, la charre, la chose, la cloche, la compote, la cotelette, la coutume,
la culotte, la danse, la dent, la douche, une ecurie, une enveloppe, une epaule, une epingle,
une pithte, une table, la foire, la gorge, la grappe, la guerre, une horloge, la jambe, la joue,
la marche, la minute, la montagne, la mosaique, la montre, une omoplate, la pantoufle, la
pche (pescuitul), la poche, la pomme, la pomme de trre, la pure, la radio, la rivire, la
route, la tente (cortul), la tte, la tour (turnul), la valse, la vendange, la ville, la vitre etc.
Substantive cu o singur form pentru ambele genuri
un (une) lve, un (une) enfant, un (une) camarade un (une) libraire, un (une)
patriote un (une) proprietaire, un (une) secretaire un (une) touriste, un (une) locataire un (une)
violoniste, un (une) bibliothequaire un (une) pensionnaire, un (une) concierge un (une)
adversaire, un (une) artiste un (une) collegue, un (une) esclave un (une) pianist
Substantive fr form de feminin
Aceste substantive denumesc, in general, profesiuni exercitate in trecut
exclusiv de brbai. Femininul acestora se precizeaz cu ajutorul substantivului femme:
un auteur - une femme auteur
un ecrivain - une femme ecrivain
un medecin - une femme medecin
un juge - une femme juge
un magistrat - une femme magistrat
un ingenieur - une femme ingenieur

10

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


un sculpteur - une femme sculpteur
un professeur - une femme professeur
Substantive cu un singur gen
Aceste substantive denumesc psri i animale. Genul acestora se precizeaz
cu ajutorul substantivelor femelle i male:
un lphant - un lphant femelle
un moineau - un moineau femelle
une girafe - une girafe male
Substantive omonime de gen diferit
le critique criticul/ la critique - critica
le garde paznicul/ la garde garda, paza
le livre cartea/ la livre livra (1/2 kg)
le manche manerul/ la manche - maneca
le memoire memorial/ la memoire - memoria
le mode modul/ la mode - moda
le page pajul/ la page - pagina
le parallle paralela/ la parallle linia paralel (comparaia)
le souris surasul/ la souris - oarecele
le tour strungul/ la tour turnul inconjurul - turul
le trompette gornistul/ la trompette - goarna
le vase vasul/ la vase nmolul, malul

Pluralul substantivelor
In limba franceza, pluralul substantivelor se formeaza, de obicei, prin
adugarea terminaiei -s la forma singularului. Acest -s nu se pronun dect in legturi
(avnd atnci valoarea unui z).
Exemple:

11

Singular

Plural

un chat

des chats

le magasin

les magasins

lenfant

les enfants

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1

12

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Pluralul substantivelor compuse
Substantive care se scriu intr-un singur cuvant. Substantivele care se scriu
intr-un singur cuvant formeaz pluralul ca i substantivele simple, primind un s sau x la
forma de singular:
un passeport des passeports, un gendarme des gendarmes, un portefeuille
des portefeuilles, un portmanteau des portmanteaux.
Obs.: a) la substantivele bonhomme i gentilhomme amandou elementele care
le compun primesc semnul pluralului: bonshommes,gentilshommes, iar s din interiorul acestor
cuvinte se citete z;b) substantivele: monsieur, madame, mademoiselle
fac la plural: messieur, mesdames, mesdemoiselles.
Atenie: substantivele madame i mademoiselle se folosesc atunci cand ne
adresm persoanelor respective sau cand sunt insoite de numele de familie. In celelalte
cazuri, ele sunt inlocuite prin dame i demoiselle:
Bonjour madame (mademoiselle). Mademoiselle Gauche demeurait ici.
J'ai vu une dame et une demoiselle qui regardaient les vitrines d'un magasin.
Substantive care se scriu in dou sau mai multe cuvinte (Noms qui
s'ecrivent en un ou plusieurs mots)
1. Amandou elementele primesc semnul pluralului la substantivele
compuse din:
a) dou substantive:
un chef-lieu - des chefs-lieux
un chou-fleur - des choux-fleurs
une machine-outil - des machines-outils
un oiseau-mouche - des oiseaux-mouches.
b) un adjectiv i un substantiv:
une basse-cour - des basses-cours
un beau-frre - des beaux-frres
un petit-fils - des petits-fils
un coffre-fort - des coffres-forts
Obs.: Adjectivul grand primete semnul pluralului numai la masculin:
des grands-pres, des grands-parents
La feminin rmane invariabil:
une grand-mre - des grand-mres

13

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


une grand-rue - des grand-rues
c) dou adjective
un sourd-muet - des sourds-muets
un clair-obscur - des clairs-obscurs
2. Numai un singur element primete semnul pluralului la substantivele
compuse din:
a) dou substantive legate printr-o prepoziie (exprimat sau nu):
un chef-d'oeuvre - des chefs-d'oeuvre
un arc-en-ciel - des arcs-en-ciel
un ver-a-soie - des vers-a-soie
une pomme de trre - des pommes de trre
un wagon-poste - des wagons-poste
un timbre-poste - des timbres-poste
un bain-marie - des bains-marie (de Marie)
Obs.: La unele substantive sensul cere ca amandou elementele s rman la
singular:
un tte-a- tte, des tte-a- tte.
b)

adjectivul

demi

un

substantiv,

numai

substantivul

primete

semnulpluralului:
un demi-cercle - des demi-cercles
une demi-heure - des demi-heures
c) un radical de substantiv sau de adjectiv terminat in o sau i i un substantiv,
numai substantivul primete semnul pluralului:
un Gallo-Romain - des Gallo-Romains
un Anglo-Saxon - des Anglo-Saxons
un electro-aimant - des electro-aimants
une tragi-comedie - des tragi-comedies
d) un verb i un substantiv, numai substantivul primete semnul pluralului:
un tire-bouchon - des tire-bouchons
un cure-dent - des cure-dents
Obs.: In cuvintele compuse cu garde, acesta primete semnul pluralului cand
desemneaz persoana care face aciunea (substantiv):
un (une) garde-malade - des gardes-malades

14

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


un (une) garde-barrire - des gardes-barrires
Rman neschimbate cele care au in componena lor un substantiv la plural:
un porte-allumettes - des porte-allumettes
une casse-noisettes - des casse-noisettes
un porte-avions - des porte-avions
un presse-papiers - des presse-papiers
un port-cigarettes - des port-cigarettes
e) un cuvant invariabil (prepoziie, adverb) i substantiv, numai substantivul
primete semnul
pluralului:
un avant-porte - des avant-portes
une avant-garde - des avant-gardes
une arriere-garde - des arriere-gardes
un en-tte - des en-ttes
un haut-parleur - des haut-parleurs
une arrire-pense - des arrire-penses
3. Nici un element nu primete semnul pluralului la substantivele compuse din
verbe i cuvinte invariabile:
un laissez-passer - des laissez-passer
un va-et-vient - des va-et-vient
un oui-dire - des oui-dire
un passe-partout - des passe-partout
Obs.: Rman de asemenea invariabile substantivele compuse dintr-un verb i
un substantiv
al crui sens este de singular:
un abat-jour - des abat-jour
un perce-neige - des perce-neige
un brise-glace - des brise-glace
un coup-papier - des coup-papier
un gratte-ciel - des gratte-ciel
Pluralul substantivelor de origine strin (le pluriel des noms d'origine
etrangere)
1) Unele substantive de origine strin fac pluralul in s:

15

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


un agenda - des agendas
un baza - des bazars
un meeting - des meetings
un plano - des planos
un opera - des operas
2) Altele pstreaz forma pluralului din limba din care provin:
un condottiere - des condottieri
un gentleman - des gentlemen
un sportsman - des sportsmen
un desideratun - des desiderata
3) O serie de substantive, alturi de forma de plural pstreaz i forma de
plural din limba din careprovin:
un minimum - des minimums - des minima
un maximum - des maximums - des
maxima
un sanatorium - des sanatoriums - des sanatoria
une lady - des lady - des ladies
un match - des matchs - des matches
un sandwich - des sandwichs - sandwiches
Substantive folosite numai la plural
Dintre substantivele folsite numai la plural menionm:
appointements (retribuie anual sau lunar)
archives, checs (jocul de ah)
environs (imprejurimi)
fiancailles (logodn)
frais (cheltuieli)
honoraires (onorariu)
mathematiques (matematic)
moeurs (moravuri)
funerailles, obseques (funeralii)
pierreries (pietre preioase), represailles
semailles (semnturi)
tnebres (intuneric)

16

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


vacances, vivres (alimente, provizii)
Pluralul substantivelor proprii (Le pluriel des noms propres)
Primesc semnul pluralului numele proprii:
- de familii istorice:
les Graques, les Horaces, les Curiaces, les Scipions,
les Bourbons, les Condes etc.
Excepie: Bonaparte.
Rman ins la singular substantivele de origine strin ca: les Borgia, les
Habsbourg, les Visconti etc.
- de familie, care, luate in sens comun, desemneaz tipul;
- de opere de art denumite cu numele personajelor pe care le reprezint;
- de grupuri de ri, de provincii, care poart acelai nume: les Gaules, les
Flandres;
- de lanuri de muni: les Carpates, les Alpes;Excepie: les Himalaya
- de arhipelaguri: les Antilles, les Baleares.
- de popoare: les Romains, les Roumains, les Francais, les Italiens, les Danois.
Nu primesc semnul pluralului, ci numai articolul plural, numele proprii:
- de familii (in afar de cele istorice): les Thibault,
les Conta, les Rougon-Maquart, les Deleanu.
- de familii, cand desemneaz indivizii, pe unii din membrii lor: Les deux
Corneille sont nes a Rouen.
- de familii, folosite cu sens emfatic (pluralul reprezentand de fapt o singur
persoan);
- de familii, cand desemneaz opere literare sau de art prin numele autorului
lor (metonimie);
- de orae, in care se pot distinge mai multe pri: les deux Vienne.
- de maini, de aparate, automobile: les Renault,les Leica etc.
- de titluri de ziare, reviste, cri: J'ai deux Henriade dans ma bibliothque
(exemplare din)

17

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Articolul
In limba francez sunt trei feluri de articole: articol hotrat, articol nehotrat i
articol partitiv.
Articolul hotrat in limba francez este aezat:
a) inaintea substantivului i formeaz un cuvant aparte, in timp ce in limba
roman el st la sfaritul substantivului cu care face corp comun:
le papillon fluturele

la lumiere lumina

b) inaintea unui cuvant care incepe cu o vocal sau cu h mut, articolele le, la
pierd vocalele e, a care sunt inlocuite prin apostrof:
l'enfant, l'homme, l'cole, l'hroine
Precedate de prepoziiile de sau a, articolele le, lesse contract cu acestea,
dup cum urmeaz:
de + le = du de + les = des
a + le = au a + les = aux
Formele du, des, au, aux se numesc articole contractate.
Obs.: Contractarea nu se produce cu articolul feminin singular la, nici cu cel
elidat l':
de la, de l', a la, a l'
Atenie: Inaintea numelor de ari de genul masculin care incep cu o consoan
i care sunt precedate de prepoziiile de, a, se face contractarea: Aller au Canada (au
Bresil);Rentrer du Canada (du Mexique).
Numele de ri de genul feminin, precum i cele nasculine care incep cu o
vocal se construiesc cu prepoziiile en i de, fr articol:
Aller en France (en Italie); - Rentrer de France.
Contractarea prepoziiilor a, de are loc i inaintea numelor de ri precedate de
articolul plural les:
Aller aux Indes. Rentrer des Etats-Unis.
Obs.: nu primesc articol: Chypre,Malte, Madagascar.
Numele de orae, in general, nu primesc articol:
Bucarest, Paris, Londres, Rome.
Inaintea celor de genul masculin are loc
contractarea prepoziiilor de i a cu articolul:
Je vais au Havre. Il rentre du Caire.

18

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Numele de orae primesc de asemenea articol cand sunt precedate de un
adjectiv sau determinate de un substantiv atribut:
Connaissez-vous le vieux Paris?
In anumite situaii, articolul hotrat capt urmtoarele valori:
1) De adjectiv demonstrativ:
L'affaire est urgente (cette affaire).
2) De adjectiv posesiv:
J'ai mal a la tte (a ma tte).
Obs.: Cand substantivul este insoit de un determinant, se folosete adjectivul
posesiv.
Comparai: Il tendit sa main i Il me tendit sa main glace.
3) De adjectiv nehotrat:
Les pommes coutent cent lei le kilo (chaque kilo).
Articolul hotrat se intrebuineaz:
- Inaintea substantivelor comune:
J'avais l'habitude de la discussion.
- In exprimarea datei:
Le 14 juillet est la fete du peuple franais.
- La formarea superlativului relativ al adjectivelor i adverbelor corespunzand
articolelor adjectivale cel, cea, cei, cele din limba roman:
C'est la plus belle toile de l'exposition.
- La formarea pronumelor posesive, corespunzand articolelor posesive
(genitivale) al, a, ai, ale din limba roman:
Mes cahiers sont aussi propres que les tiens.
- La formarea numeralelor ordinale avand drept corespondent in limba
roman:
- fie articolul hotrat: le premier (primul), la premiere (prima);
- fie articolul posesiv: le deuxieme (al doilea).
Marie etait la premiere de sa classe, lui, le troisieme.
- Inaintea unui numeral cardinal, corespunzand, in cazul acesta, articolelor
adjectivale cei, cele din limba roman:
Les deux amis se rencontraient tous les jours.
- In exprimarea orelor (indicate cu aproximaie):

19

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Vers une heure je serai de retour.
- Inaintea oricrei pri de vorbire substantivat:
Le rouge, le jaune et le bleu sont des couleurs.
Articolul nehotrat
Cuvintele un, une, des sunt articole nehotrate. Ele preced, in general,
substantive al cror ineles este nedeterminat i corespund articolelor un, o, nite din limba
roman:
J'ai lu un roman (un roman oarecare).
J'ai achete des livres (nite cri).
Atenie: A nu se confunda articolele nehotrate un, une: J'ai rencontre un(e)
ami(e) cu adjectivul numeral cardinal un, une: J'ai un frere et une soeur.
Intrebuinarea articolului nehotrat
In afar de sensul su nedeterminat, articolul nehotrat se folosete:
a) cu sens emfatic: Tu as un courage!
b) cu sens admirativ sau peiorativ (precedat de prepoziia de): Mon pere est
d'une probit!
c) inaintea numelor proprii luate cu sens comun: C'est un Harpagon!
Inlocuirea articolului nehotrat singular cu de
Articolele nehotrate un, une se inlocuiesc cu prepoziia de in propoziii
negative:
Exemplu:
J'ai un frre i Je n'ai pas de frre.
Il ne lui posa pas de question.
Articolul nehotrat des se inlocuiete cu de in aceleai cazuri ca i articolul
partitiv.
Articolul partitiv
Cuvintele du, de la sunt articole. Ele insoesc nume de lucruri ce nu se pot
numra, pentru a exprima o cantitate oarecare, o parte nedeterminat i se numes articole
partitive.
Rezultate din combinarea prepoziiei de cu nuan partitiv i a articolelor
le, la, les, articolele partitive sunt identice ca form cu articolele hotrate, iar ca sens, se
apropie de articolele nehotrate.

20

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


Formele articolului partitiv sunt:
N
umr

Forme

Exemple

DU + cons.

DU

en
S

ingular

asculin

sau h aspirat
F

eminin

pain,

DU

hublon
DE

L'

vocal sau h mut

DE L'or, DE L'
humus

DE

LA+

cons. sau h aspirat


DE

DE LA viande
DE

L'

L'eau,

DE

+ L'huile

vocal sau h mut

Obs.:
a) Articolul partitiv nu are form propriuzis de plural
b) Substantivul insoit de articol partitiv are in general funcie de complement
direct. El nu are corespondent in limba roman i se traduce printr-un substantiv nearticulat:
Je mange du pain et de la salade (Mnanc paine i salat).
Atenie: A nu se confunda articolele partitivedu, de la, de l', care introduc, in
general, un complement direct, cu formele asemntoare ale articolului hotrat, care introduc
un atribut sau un complement circumstanial.
Tu as achete du beurre (art.partitiv)
Quel est le prix du beurre (art.hotrat)
Intrebuinarea articolelor partitive
Articolul partitiv se folosete:
1) Inaintea substantivelor nume de lucruri (in general de materii) care nu pot fi
numrate:
- Alimente, feluri de mancare: du fromage, du chocolat, du jambon..
- Cereale: du ble, du mais, de l'avoine, du seigle,du houblon, de l'orge.
- Lichide (buturi): de l'eau, de la liqueur, du the,du cafe, du vin, de la biere,
du champagne.
- Metale, minerale: de l'or, de l'argent, du fer, du plomb, du cuivre, de la
platine, du nikel.
- esturi: de la toile, du velours, du coton, du satin.

21

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


2) Inaintea unor substantive abstracte care denumesc:
- Insuiri, stri sufleteti: du talent, du genie, de la bonte, de la joie, de la
tristesse, de la tendresse, de la douceur.
- Activiti (precedate de verbul faire): faire du ski, faire du sport, faire du
patinage, faire de la litterature, faire de la musique.
3) Inaintea numelor unor animale, pentru a denumi carnea acestora ca aliment:
du mouton, du lapin, du poisson.
4) Inaintea numelor proprii de scriitori, compozitori, artiti plastici, cand
desemnm opera cu numele autorului: lire du Balzac, jouer du Beethoven, reciter du Prevert,
voir du Rubens.
Inlocuirea articolului partitiv i a articolului nehotrat des cu de
Articolele partitive du, de la de l' i articolul nehotrat des se inlocuiesc cu
de:
1) In propoziia negativ (cand negaia este absolut)
Exemple:
Je mange du pain Je ne mange pas de pain.
Je bois de la biere Je ne bois pas de biere.
J'achete des livres Je n'achete pas de livres.
J'ai tort de m'obstiner, je n'ai jamais eu de chance.
Apres on n'aurait plus trouve de billets.
Obs.: Se folosete ins articolul:
a) dup que, cu sensul restrictiv de "decat", ca i dup nepas que, cu sensul
de "nunumai", propoziia fiind de fapt afirmativ;
Il n'a bu que du sirop = Il a bu seulement du sirop.
Nous ne mangeons pas que du poisson.
b) dup verbul etre la forma negativ: Ce n'etait pas du lapin qu'il avait
trouve.
c) cand complementul respectiv este urmat de o determinare:
Je n'ai pas mange des fruits que tu m'as apportes (din fructele)
2) Cand substantivul este precedat de:
- un adverb de cantitate: beaucoup (de), plus (de), trop (de), peu (de), un peu
(de), moins (de), tant (de),autant (de), combien (de), que (de), cu sensul exclamativ de
combien, assez (de).

22

Curs intensiv Limba francez nceptori Lecia 1


- sau de o expresie cantitativ: un paquet (de), une boite (de), un bouquet (de),
une foule (de), une tasse (de), un groupe (de), un verre (de), une paire (de), un kilo (de),, un
morceau (de).
Exemple:
Il a de l'argent. Il a beaucoup d'argent.
J'ai recu des lettres. J'ai recu autant de lettres que toi.
Atenie: Dup adverbul de cantitate bien (mult, multe) se folosete ins
articolul:
Elle a bien du courage (du merite).
Exemple:
Il a fait beaucoup de voyages.
Il a fait bien des voyages.
3) Cand substantivul este precedat de adjectiv:
Exemple:
Il a cueilli des fleurs. Il a cueilli de belles fleurs.
Elle regardait de petits oiseaux dans l'air.
Obs.:
a) Articolul partitiv se folosete din ce in ce maifrecvent inaintea
substantivelor precedate de adjective: J'ai mange de la bonne viande. J'ai bu du bon vin.
b) De asemenea, se folosete articolul dac adjectival formeaz cu substantivul
pe care il preced un cuvant compus: J'ai vu des jeunes gens de tous les pays ici.

23

You might also like