Professional Documents
Culture Documents
special Quebec,
mai
puin
n Ontario iNew
Brunswick), Belgia, Elveia, Africa, Luxemburg i Monaco. Cei mai muli oameni care
vorbesc franceza ca limb secundar triesc n Africa francofon, posibil depind numrul
de vorbitori nativi.[1] Republica Democrat Congo este ara francofon cu cea mai numeroas
populaie.
Limba francez este descendent a limbii latine, cum sunt i alte limbile naionale
(italiana, spaniola, romna i portugheza) i minoritare (catalana, occitana, neopolitana i
multe altele). Dezvoltarea limbii a fost influenat de asemenea i de limbile
celtice ale Galiei romane i de limba germanic a invadatorilor franci.
Franceza este limb oficial n 29 de ri, majoritatea formnd ceea ce se
numete, n francez, La Francophonie, comunitatea rilor vorbitoare de limba francez.
Este limb oficial i n toate ageniile ONU i ntr-un numr mare de organizaii
internaionale. Potrivit Uniunii Europene, 129 de milioane (26% din cei 497.198.740) de
oameni din cele 28 de state membre vorbesc franceza, dintre care 65 de milioane (12%) sunt
vorbitori nativi i 69 de milioane (14%) o vorbesc fie ca limb secundar, fie ca limb strin,
ceea ce o face a 3-a cea mai vorbit limb secundar din Uniune, dup german i englez.
nainte de mijlocul sec. XX, franceza servea ca limb principal n relaiile dintre puterile
europene i coloniale, i de asemenea ca lingua franca printre pturile sociale instruite din
Europa.
Ca rezultat al ambiiilor coloniale ale Franei, ntre sec. al XVII i sec. XX,
franceza a fost introdus n America, Africa, Polinezia i Caraibe. Ca urmare, s-au format
multe limbi creole, prin combinarea limbii franceze cu limbi native.
Limba franceza,ocupa locul 9 in topul celor mai vorbite limbi de pe pamant,deci
in cazul in care ati sta intr-o camera cu 100 de oameni alesi aleatoriu de pe mapamond,ati
putea vorbi cu aproximativ 8:)
Descendenta a limbii latine, precum spaniola,italiana,portugheza si romana,limba
franceza este astazi limba oficiala a Uniunii Europene,a Organizatiei Natiunilor
Unite,totodata fiind si motivul pentru care exista Organizatia Internationala a Francofoniei.
Asadar, importanta limbii franceze este certa.
/ (ae)
quo (egaitate,termen utilizat de obicei in sport. Ex. Les deux quipes ont fini ex aequo)
Litera Y poate fi fie consoan fie vocal, n funcie de poziia din cuvnt: dac
se gsete la nceputul silabei este consoan, altfel este vocal.
Vom incepe cu regulile esentiale de pronuntie:
1.
OU=[U]
2.
OI=[OA]
la poupe = papua
le mois=luna
courir = a alerga
la droite=dreapta
la cour = curtea
noir=negru
le jour = ziua
loin = departe
3.
AU=[O]
4.
EAU=[O]
lautomobile= automobilul
le tableau=tabloul
jaune=galben
le moineau=vrabia
aujourdhui=azi
leau=apa
au revoir=la revedere
beau=frumos
5.
CH=[]
6.
EI=[E]
le chose=lucrul
la peine=truda
le chteau=castelul
la baleine=balena
le chien=cainele
seize=asesprezece
7.
le lait=laptele
AI=[E]
8.
AIS, AIT,AIENT=[E]
Je marchais=eu mergeam
la raison=motivul
laffaire=afacerea
(elles) avaient=(ele)aveau
9.
ILL=[II]
10.
GE/GI=[J]
la fille=fiica
manger=a manca
la famille=familia
le genou=genunchiul
la feuille=frunza
limage=imaginea
11.
CE/CI=[S]
12.
=[S]
lancin=btrnul
le garon=biatul
merci=mulumesc
la faade=faada
le cinema=cinematograful
le franais=francezul
la scne=scena
13.
GN=[NI]
14.
AIL=[AI]
la montagne=muntele
le travail=munca
la campagne= la ar
le detail=detaliul
la ligne=linia
faille=lipsa
15.
EIL=[EI]
16.
TI=[SI]
laccueil=primirea
la patience=rbdarea
le conseil=sfatul
la prononciation=pronuntia
merveilleux=minunat
attention=atenie
17.
PH=[F]
18.
IN =[EN]
latmosphre=atmosfera
intressant=interesant
la philosophie=filosofia
inviter=a invita
19.
EN=[AN]
20.
QU=[C]
lenqute=ancheta
magnifique=mre
acoustique=acustic
enchant=ncantat
qui=cine
21.
U=[IU]
22.
le mur=zidul
le stylo=stiloul
la facult=facultate
les yeux=ochii
Y=[I]
Orice verb i pronumele il, elle, on, ils, ells inversate. il, elle, on, ils, ells inversate.
Singular
Plural
Masculin
Feminin
articol hotart
le (l)
la (l)
les
articol nehotart
un [un, unul]
adjectiv demonstrativ
ce (cet) [acesta]
cette [aceasta]
10
Pluralul substantivelor
In limba franceza, pluralul substantivelor se formeaza, de obicei, prin
adugarea terminaiei -s la forma singularului. Acest -s nu se pronun dect in legturi
(avnd atnci valoarea unui z).
Exemple:
11
Singular
Plural
un chat
des chats
le magasin
les magasins
lenfant
les enfants
12
13
adjectivul
demi
un
substantiv,
numai
substantivul
primete
semnulpluralului:
un demi-cercle - des demi-cercles
une demi-heure - des demi-heures
c) un radical de substantiv sau de adjectiv terminat in o sau i i un substantiv,
numai substantivul primete semnul pluralului:
un Gallo-Romain - des Gallo-Romains
un Anglo-Saxon - des Anglo-Saxons
un electro-aimant - des electro-aimants
une tragi-comedie - des tragi-comedies
d) un verb i un substantiv, numai substantivul primete semnul pluralului:
un tire-bouchon - des tire-bouchons
un cure-dent - des cure-dents
Obs.: In cuvintele compuse cu garde, acesta primete semnul pluralului cand
desemneaz persoana care face aciunea (substantiv):
un (une) garde-malade - des gardes-malades
14
15
16
17
la lumiere lumina
b) inaintea unui cuvant care incepe cu o vocal sau cu h mut, articolele le, la
pierd vocalele e, a care sunt inlocuite prin apostrof:
l'enfant, l'homme, l'cole, l'hroine
Precedate de prepoziiile de sau a, articolele le, lesse contract cu acestea,
dup cum urmeaz:
de + le = du de + les = des
a + le = au a + les = aux
Formele du, des, au, aux se numesc articole contractate.
Obs.: Contractarea nu se produce cu articolul feminin singular la, nici cu cel
elidat l':
de la, de l', a la, a l'
Atenie: Inaintea numelor de ari de genul masculin care incep cu o consoan
i care sunt precedate de prepoziiile de, a, se face contractarea: Aller au Canada (au
Bresil);Rentrer du Canada (du Mexique).
Numele de ri de genul feminin, precum i cele nasculine care incep cu o
vocal se construiesc cu prepoziiile en i de, fr articol:
Aller en France (en Italie); - Rentrer de France.
Contractarea prepoziiilor a, de are loc i inaintea numelor de ri precedate de
articolul plural les:
Aller aux Indes. Rentrer des Etats-Unis.
Obs.: nu primesc articol: Chypre,Malte, Madagascar.
Numele de orae, in general, nu primesc articol:
Bucarest, Paris, Londres, Rome.
Inaintea celor de genul masculin are loc
contractarea prepoziiilor de i a cu articolul:
Je vais au Havre. Il rentre du Caire.
18
19
20
Forme
Exemple
DU + cons.
DU
en
S
ingular
asculin
sau h aspirat
F
eminin
pain,
DU
hublon
DE
L'
DE L'or, DE L'
humus
DE
LA+
DE LA viande
DE
L'
L'eau,
DE
+ L'huile
Obs.:
a) Articolul partitiv nu are form propriuzis de plural
b) Substantivul insoit de articol partitiv are in general funcie de complement
direct. El nu are corespondent in limba roman i se traduce printr-un substantiv nearticulat:
Je mange du pain et de la salade (Mnanc paine i salat).
Atenie: A nu se confunda articolele partitivedu, de la, de l', care introduc, in
general, un complement direct, cu formele asemntoare ale articolului hotrat, care introduc
un atribut sau un complement circumstanial.
Tu as achete du beurre (art.partitiv)
Quel est le prix du beurre (art.hotrat)
Intrebuinarea articolelor partitive
Articolul partitiv se folosete:
1) Inaintea substantivelor nume de lucruri (in general de materii) care nu pot fi
numrate:
- Alimente, feluri de mancare: du fromage, du chocolat, du jambon..
- Cereale: du ble, du mais, de l'avoine, du seigle,du houblon, de l'orge.
- Lichide (buturi): de l'eau, de la liqueur, du the,du cafe, du vin, de la biere,
du champagne.
- Metale, minerale: de l'or, de l'argent, du fer, du plomb, du cuivre, de la
platine, du nikel.
- esturi: de la toile, du velours, du coton, du satin.
21
22
23