265 memoria ethnologica wr. 2-3. febr-iunie #2002 (An I) MIHAL DANCUS Moaga - mediator intre nou-nascutul “necunoscut” gi lumea “cunoscuta” in succesiunea riturilor de trecere marcate de momentul iniial uagterea cu toate secvengele sale, moagei, ca actant principal, fi revin sarcini deosebite si de aceea roll stu este foarte bine individualizat in intregul ansamblu de ceremonialuri ce preced si urmeaz& acest moment, “Trebuie s8 tinem seama - spune prof. Mihai Pop inten studiu recent - c& in viata traditionala a satului, mositul era o funcfie, o cinste obsteascd, nu o profesie in sensul de azi i ca atare nu se remunera cu bani In ierarhia satului, moaga isi avea locul ei bine stabilit si pentru implinirea ritulut cca ra diruits, iar fate ea, femeile si copiii mositi se stabilea 0 legatura sociala ‘care incumba obligati ..” (1) Pana la sfargtul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului al XX-lea in comunitaile tradiionale maramuresene calitatea de moasa (care pe Hangs ‘ndeplinirea practicilor medicale practica si o serie de acte rituale) se acorda unei sau mai multor femei ce se bucura de cinste, agerime, istelime si prestigiu in sat De obicei se mostenea din mam@ fn fica aceast& functie atit de importantA sau se transmitea nurorii care riménea in “casa batrana”, deci cea c&satorita cu feciorul cel mai mic. in ultimii 50-60 de ani apar moasele calificate, care functionau in paralelcu cele traditionale si care in virtutea forte traditiei pe Kanga rotul lor strict medical au preluat si func rituala, Fenomenul mai este viu ined in satele “Maramuregului si ast8zi in sensul e& noile moase cu calificare medicala vrand- rnevrand se integreaza in tradijilesatelor gi accepts practicarituala ca un Investigatile ficute in casele de nasteri de pe Kanga dispensarul medical din ‘comuna leud, precum sila sectia maternitate din cadrul Spitalului municipal din Sighetul Marmatiei (1978) vin s8 confirme cele de mai sus. Motivaia se justific8 gi prin faptul c& tinerele moase (de astizi) sunt recrutate de la sate, asupra lor fctiondnd puternic incd forta traditiei, nereugind s& se detajeze total de gindirea traditionald - ele riman in continuare “inseideri”. Daca practica ritului de catre tinerele moage se face din convingere sau “pentru c& asa-i obiceiul” aceasta este 0 alta problema, ‘Actul formal si cel din convingere sunt greu de delimitat datorittsituaiilor subiective care-1 genereaz4 si explicd. Ambiguitatea problemei, profesorul Dumitru Pop intr-un studiu recent o explicd astfel: “... s-ar putea face o observatie mai general cu privire la modul cum se comporta astazi tiranimea din satele de care Nu sti? nime cet la Gay Numa omu, el singur. Din gurd otravé-i curd, Din coads verin_pticura Numa ié-asé-o facut Te paharu gi-1 culé(ge), Pe frate-so-l otrizé, 16 paharu 1-0 luat Si fritine-so-o-nchinat Sa traiesti,fratiue, sf bé, ‘Na, bé zin din Moldova CH adus de badita, Na, bé zin de la. Brasto Cai adus de méndru’ meu! Paharu cénd lo luat Si cind le guré Lo dus Pan inima Io strapuns = Hei, tu surioara mé, De te-o-nvafat cineva Da-va sama undeva, De-ai ficut din capu tau Sa te bath Dumneziu! Té de-acolo s-0 huat Tat tind st suierénd S-aieste vorbe zicind = Cine crede-nt-un fecior Tun’-l, Doamne, dint-un_ nor! Detainee an Grit 628 Gheorghe $i slujnica Pe cé const mandri-aleast Mandra ploitd se_ vars; Nuri o ploifd curata Cai cu lacrimi mestecatt De Ia o bdiatd de fata, De Ia-o bdiats de facuta Ce-i la curte shujaicuts Numa ci ea s-0 ibdit Cu feciory doamna-sa Doamna-sa i-o priceput Si la domnu-o mars 5-0 spus: = Hei, Gheorghe, Maria Ta,memoria ethnologica w nr. 2-3 w febr-iunie «2002 (An Ii) 266 ‘Se ibde(ste) cu slujnica! Numa el © zis asa: + Lasi, las, 5 ibdea Pana juni dimineaja! Lui gre carte ia ptica La tabira 5-2 pleea Sipe ea om ineca Tat la taul lobodau, Unde-a si locu mai’ rau! Numa ea ¢-0 auzft Si la elo mars -0 spus: “la, Gheorghe, Maria Ta, Ca mi-ta ne-o judecat Si pe luni dimineaya Tie carte {-a ptica, La tabard ii pleca Si pe mine m-a-neca Tat la tu(D) lobodau Unde-a si loeu mai rau Numa el ase o zfs + He, tu, mndrulifa me, Na, mandra, nel de-argint, De-i vede(a) c&-i ruginit 1 sti bine cts catunit! Numa cA ea-age 0 is: = Hei, mii méndriorule, Na, mandruf, naframa neagra ~ De‘i vede-o' destramata Sa stil bine cl-s ‘necata! Cand pe luni dimineata Lui gre carte i-0 pticat La tabira -0 plecat Sipe ea o inecat Tat la ul lobodau Unde-o fost locu mai ru EL in armata-o plecat, Naframa s-o destramat stiut €& s-o-necat Si indatd-o alergat, La maior © raportat Capitane, eapitane, Naposti-m pind-acasi, Mi-am uitat sapea pe masd, Pe méndra plangind pin casa, Micam uitat gapea pe-grinda, Pe méndra pléngind pan tinda! El pe murg j-o-nctlecat $i acast $-0 plecat f° 2? % ‘rel Toco: Coan din Cain 1980 ne ocupim (zona Codrului n. n.) fat de medicina stiinifica i cea empiric8. Pana niu demult, pentru vindecarea diferitelor boli se recurgea de preferintt Ia asa-zisele “leacuri bAbesti, si numai atunci cand insanatosirea intarzia s& se arate se apela la serviciile medicine stiingiice. {n wtimul timp s-a produs o inversare a termenilor: se apeleaza cu prioritate Ia medic si numai in situafi disperate si izolat se recurge Ja vechile leacuri bibesti” (2). Implicat8 total in ceremonialul nagteri, moaga capita in traditia populara o Insemnatate deosebit, ea devenind stipdna pe soarta mamei si a copilului. De aceea intregul ceremonial unde este implicat& moaga va cuprinde rturi, gestui iin ‘general un comportament deosebit att a celor care intr th relati gi dialog direet t si din partea moasei fai de mama, copil si familia acestora. insisi termenul de ““moasa” femininul de la “mos” presupune pe lang sensul de om batrén si 0 Jegaturd de rudenie (3). De altfl pentru zona etografic& Maramures, ia ‘accepiunea traditionala care se mentine pnd in zilele noastre cuvantul “mos” cu femininul “moasi denumeste bunicti noului nascut, dar si femeia care asst la nastere respectiv “moasa” si soful acesteia,respectiv “mogul” de data aceasta indiferent de varsta si gradul de rudenie. Se pare c& in traditia mai veche bunica respectiv “monsa” era cea care asista ferneia la nastere si de aceea mai tarziu prin profesionalizare termenul de “moasa” s-a extins si s-a aplicat in general celei care asist,ajutd i conduce nasterea tn Intregul ei ceremonial. Savantul I. Russu (8) atest termenul de “mos” cu toate derivatele sale ca find parte din fondul ‘utohton de cuvinte,fiind de origine dacica - lucrl fiind semnificativ gndindu-ne cil gasim prezent in aproape toate obiceiurile (5) din ciclul familiei, dar si in cele apartindnd ciclului agrar, deci in categorie cele mai conservatoare ale folclorului Apartenenta initial directa la familie a moasei prin legtturi consanguine se dovedeste a fi adevaraté (6). Prin tradive gi prin inrudirea spirituald care se realizeazA in comunitifile maramuregene femeile asistate la nastere vor deveni [pentru moasa “nepoate” iar copiii nscuti “nepoti” side aici o suité de ‘ceremonialuri si obiceiuri ca “rascumpararea coconulu, “adunarea nepoatelor” ‘care se descompun in rituri de separare si de agregare a noului niscut aga cum vom vvedea pe parcurs. ‘Chemarea moasei pentru a asista la nastere o face soful gi comport un ritual anume. Acesta se complic& cand nasterea se intimpld noaptea. Stiut fiind faptul c& {ntunericul este simbolul maleficului, prezenta duhurlor rele, care pentru a fi anihilate obligA Ia rituri specifice. Astfel in traditia satelor leud gi Saligtea de Sus “cdind gravida este tn chinul facerii moaga este chemata de barbatul femeli - strigatf de tei ori; si numai a treia card raspunde deoarece noaptea vine diavolul, Cine cath pe jos $I mw sia pterdut nimic? mo Cetin STEFAN CAMARASU, Lary 1981 foewea):267 memoria ethnologica wr. 2-3 a febr-iunie o poate striga el sto duct. La Saligte a fost o moasa, Viadoaie - 0 dus-o diavolul la fostinea, S-0 deschis stinca. Dup8 o sSptimana o fugit cfnd cfintau cocosii, 8 atunci diavolul ii dus «n-au diavolii putere si o oprease&” (7). Odata venita, moasa iyi intr&imediat in atributiile ait de ordin sanitar-medical edt side ritual. intreaga familie se subordoneazA acestui personaj care prin investtura sa capata forte si puteri nelimitate. Actele de ritual si practicile medico-sanitare se urmeaza int-o suceesiune logic8. Se pregateste apa cald8,c&rpele, locul nasteri, se dau dispozitile vizind diversele interdict, se pregateste lehuza att fizicc@t si ‘moral-spirtual - la nevoie se recurge la ritualul desedntecelor pentru usurarea hasteri etc. total bine géndit, bine ordonat si pus la punct pan in cele mai miei amanunte (8). Riturile de separare care vizeazA desprinderea placentei,seetionarea cordonului ombilical, prima baie ritual8 au fost descrise intro lucrare precedent ‘Dacé fn timpul nasterii moasa constata cA fitul este slab, probabil ameniniat cu nesupraviejurea, atunci procedeaza la rtul de increstinare ji de dare a numelui, respect botezul,rturi de agregare Ia comunitate religioasa (cresting) sila comunitatea familial. Ritul se face “cu ap& sfinitt”(aghiazma - care se pastreaz’t {in fiecare cast intt-o sticl8 de la Boboteaza) prin tumarea acesteia detrei ori rostindu-se “Boteazi-se robul lui Dumnezeu... ln, Numele se dt in toate cazurile imediat dup& nastere indiferent de situatie- se di de mama si soacra - “Aiesta a si Stefan!” (9). Cura si imbaiat, cu toate preparativele medicale si ceremoniale Tndeplinite, copilul este infagat gi dat mamei in pat, Moaga nu sia terminat actvitatea, Timp de jase siptémani permanent gi dup aceea ocazional va fi altri ‘de mama si copil spre a duce la indeplinire toate cele necesare pentru binele >, tie $i innoada buricul”. Pentru Bulgaria, Assia Popova intr-un studiu consaerat “inelepciunii femeilor” (19) cu referre fa bulgaristableste coexistena inte femeia “moasa” si femeia rmoasi si vrijitoare, Atunci find se refer la femeia vrjitoare (dar, notim noi, si ‘moas) 0 defineste ca: “injeleapt, vagnboanda nocturné care exceleazt in ‘cunoasterea si uilzarea plantelor medicinale gi a incantayilor magice. Aceastd definitie spune Assia Popova - construita dint-un punct de vedere pur al limbajului, evident c& nu este exhaustiva, Apelativele din lista terminologies (on se refer la: “vestica”(vrajitoare), “brodnica” (vagaboands nocturn), “mam (cea care deturneaza), “vraka”, “vrazabica”, “bajaka”, basnarka” (vrjitoare), “veda”, “znajalika”,“zuaharka’ (savant), “biljarka’ (herbovista, “magiosnik (imagiciene), "bljaka” si “maksarka" (savant) nu retin decdt uncle di caracterstcile pertinente ale vrajitoarei. Totusi redundanja semantic& a acestor esemmntri curente, puse in lumin8 prin analiza ctimologicd,arati ct vrajtoia este © arta feminin8 ale eArei unelte de baz& sunt plantele medicinae si incantaile” (20). Referindu-se la cuvantul “baba’, specific organizari societatii agro-pastorale bulgare exprima mai multe semnificai,astfl: 1 a) femeie batréna b) bunica ©) soaera 2- moasa (femeia ce ajut la nastere) a Pentru populafile bulgare, constatim cf asistenga la nastere (obstretica) este arid ‘magicd gn consecin}# moasa este o haha” (deci si vrajtoare). Decifiecare femeie batrana, solitara, devine o magiciana, Astfel se explicd de ce apelativul “baba” se foloseste pentru a numi o vejitoare Tn tte este $I fard ef nu se poate (peu) (Colepa STEFAN CAMARASU, Lars, 1981269 memoria ethnotogica «nr, 2-3 febr-iunie = 2002 (An Ii) Referindu-ne tn continuae la acest spat european (sud-est) vom face citeva El In moard-o alereat Constatri pe baza unui studiu dedicat introun fel moage, acest personaj atit de $i de morari o-nirebat important in viafa social, it a tutor popoarelor. Stadiul este inttuiat*Moaga, Pe unde a s-0 ipa. Demonii de la nastere si micile pAini de la morti” (Serbia) si-1 datoram Isabellei de Cand morariu i-o aratat Rune @2l), Autoarea pune ea motto o veche zicals sérb&: Stiinta lui Dumnezeu se 1 acolo so-anues An! Is femelle batrane”, $i tot ea un fel de motto un preambul Ia studiu tncepe St PES G ae aaa nccania semmiictva pe care o edi in traduceredinfancezt:"Altsdats "SMA S Heure Se catteen cet eareatgees Intro aun barbt va urea intron parpentue Pc Sh Le et rast dato batrind [a observa, alearg§ repede sub copac si s-aitinsgortl ae ae ce sea pring coil, Dummereu a vizuto si raspus barine:-Deoarece tia De mint indus, aorrsca ca an meard coil, de acum incolo, voi, femeil, vet nage. Astiel din In gurt qucdndv-se deca yreme femelle nase” Si pe eed Pomngropat Ihabelle de Runz constatac& gla sfrbi moasa, tradtionals-“babita” - (chiar dae Pe unu la rast tr ulin ani femelte nas la materitate), "este toal distinct de moaga care asst Sipe unu a sfingt mame la pital” “Babi” sirbeasct este ofemeie batrn, “euata, (care nu mai Pe el 8 Lo ingropat fre menstruafie), avand rolul importants apere mama si copilal impotriva Colo sus, langa ater, ae ilar ontonimelor lr “babiecle",demoni de lanastre. Astfel, dou8 cAmpuri PAR'ce-o fost dle gaza8 mare: vantve in aparenfa opuse previoneazA int-un termen” (22) Ca sila bulgaria Si, PE 68 CB Ongropat ‘sarbo-croati cuvntul “plod” desemneaza “fructut”, “fatul” - La roménii din Coto jos in gintirim St ope se ferhydesermeact exclusiva modal prjorav Piero fmt oe on sin eae cat toni sete font are jr “duten plod mee"; Sata lng “plod méne-ta” et. (organul sexual feminin find numit doar “pi2d8") - Desigur, ‘aceast forma a venit de la sla Ruguy s-o it fntins Facem de Fecare dat distinctie pentru zona Maramuresului deoarece iat c& si Pind raja 0 cuprins acest euvant are aici cu totul alt8 semnificatie dec in restulfirii si mai ales Iz -Ma-sa_m-o fost odin Slavi, ea gi cuvantl “baba”, asa eum am vizut. Ambele, aici in Maramures a Ea cosaru -o lat onotai prejorative si se folosese ca ate in limba. “Babicele” la sirbi au aceasth $i la mormént o-alergat Smbivalengh funcional care d& nagtere la lupte fh care trebuie st invings via, $i rugutu Fo chuntat died noul niscut Dect “babica” are un rol de mediator tntre bine si. tne vias $4 MUNA SO ween si moatte si pentru a invinge binels, viata, “babica” trebuie acceptaté sin Ea din grai age-0 grit = Fie fecior de bogat, ‘componenta ei de vrajitoare. ie : Fie fata de strac = Ramanand in peninsula Balcanicd, s& notim cfteva consideraiiprivind obiceiurile—1e5.¢0 daca se_ plac Ue nawtere din perspectiva *moase", ca atant principal, la greci, Datorim aceasta (Siow Licia CO nen favoare distinsei cercetitoare Dr. Yvonne de Sike director stinyific la Muzeu! ‘Omului din Paris (23). in studiul “La nouvelle sagesse des femme” (“noua injelepciune a femeilor” ), wutoarea inch de la inceput constatd c&: “moaga este o ‘mediatoare intre viata si moarte... flind... un instrument al gratiet divine, ea era personajul care exercita o functie nobila gi o meserie, importanta gi de temut in 630. Horea Tidrului Pe dealu cu iedera Mela tmp” (24). In comuniie radijionalegrecesti moasa avea un rol Se is settnt hy destvargiren rtaluui dela nstere tn mod deosebit la primasasieie. —Tindu-se de-a mina sora sil moaya ‘se afirma ca ofielan® a ritualu in timp ce, pentru nasterile = Tu, Tidruf Tira me, serge ea em chemalacénd luruile luau o Inforsitu nesteptaa” = Adie, En cnt orice, vatuge acum avea nai mult rlul dea aut feria prin puterie ci speciale, s'se Nu pré_mare, mi Miao etiverare = aster, dar io elierare- abandon a mamel, a copillui si Sé+-mi eae de won! 4 familie forfelor maleic si necunoscut, prima polariznd toate rscuile i Eu, dad te asculla pericolele 25). Evidengiem in mod deosebit pentrz acest spatiu cultural (Grecia) rolul foarte important pe care 1! acorda traditia apei sfintite. Chiar din prag, moasa ccerea apa sfinft8, din care lua trei guri pe care le scuipa apoi pe pieptul femeii in >. Dup& atingerea burjii pentru a controla pozitia copilului, moasa punea intrun vas eu apt sfinfita diferite plante: mana frunz& lobata; uscaté prin grija elugarilor, de preferingd cei de pe Muntele Athos: ‘Aceasta, umezita se deschidea incet si era considerats c antreneaza deschiderea bazinului femeii; se presupunea intr.adevar c& oasele bazinului se deschid pentru a permite trecerea copitului, Apoi moasa stropea de tei ori femeia cu apa sfintit, fi ‘fadea de biut de tei ori, virsa apa care rmanea in spatele butucilor de lang& vatrs ss instala in mijlocul camerei inconjurat& de rudenii - membrii familied agteptand Eccoborirea copilului>> pentru a-s relua functile” (26). Nu mai redam tehnicile si riturile practicate de moas pentru usurarea nasteri. Ne-am margint fa cele de Pecetare din coletia VICTOR Pt “aflae la Muceul Maramureyean, Tmbli de-a caii, Sighetul Marmajiei ‘Coldefin PARASCA FAT, Desegt Foto: WLIU POPremota ethnologica sr. 2-3 w feb-iunie 2002 (An i 270 Si cu drag (ag tragana Da’ -am fost fat de crégmari Talharii m-or auzi, La noi indatt-or veni, Pe tine te-or omori, Pe mine m-or lua cw ii, Numa-o vale mai trecea Si_Tidru iard-o ruga: = Clnta-mi, draga, horea me! Si Tidra-neepe-a cdnta, Mungii se cutremura Si valle rasuna, ‘Ta talharii in toc sta, Horea Tidri-o-asculta, Giasu bine-1 cunostea Sefu bandit-atunci str Asta-i Tidra, draga me, are ce catd-aice? Si pe cai inedleca, Dupa urme se uita Si Indatd-i_ajungea. ‘Atunci Tidru, cind vedea, Din guriyé cuvanta: = Decit roabi hotilor Mai bine pranz corbilor! Palos din teac& scotea, Capu Tideii 11 taia, Pe ea-n desagi 0 punea Cu capu aliturea Si la soacra-sa-alerga Sidin guri-i cuvanta: = Cata, socrupa, -n desagi, J-o trimas Tidra colacit La desagi cdnd alerga Baba se culremura - Desagii Insingerati Si cu came inearcafi, Sfraca, cum mai plingea! ‘mai sus pentru a evidenjia importanta deosebit& pe care o acordim moasei ‘raditionale, apei sfinite si credinfa puternica in puterea beneficd a acesteia, Mai ‘otim totusi c8 “moasa trebuia s8 doarma trei nopt alaturi de “clienta” sa pentru a feri mama de spirtele nefaste care riscau s-iia mingle gi s-0 intoarc& de pe <>. Era de datoria moagei s& pregdteasca prima baie a copilului, pentru 2-1 “curaja de murdarile de la nastere”, la trei zile dupa punerea in lume; ‘mai trziu ea conducea mama si copilul la biseria si ea prezida botezul Sin Grecia, ca de alfel la toate popoarele din centru! si sud-estul Europei moasa are un rol social special. De-a lungul ttregii sale viefi ea va exercita o autoritate ‘ioralA asupra “clientelor” sale gia copiilor lor cu toate ct rangul ei social nu 0 ‘ajeza In straturile de sus, din contra. 1ata cum o inregistreazé Yvonne de Sike: “Ea (moasa) era o biata femeie din popor care si-a dabéndit “cunostingele” de la neal stu - mama - si/Sau mai rar soacra sa; deseori ea era “vraci” si ea “cunogtea toate ierburile medicinale ale muntelui”, Era o femeie pioasa si vorbea uneori cu “arika” (spiritele), Ea era o biat8 find... nimeni nu voia s& se tnsoare cu fiiea sa”. Aceasta deoarece “ele (moasele) cunosteau remedii,fabricau unguent si filtre de dragoste pentru a fermeca barbati, pentru a face s& se reintoarcd infidel, pentru a sue capetele masculine”. Deseori moagele “desfticeau barbatii neputinciosi. in ciuda tuturor ele se dedau putin la magia neagr8, Nu trebuia ste insori cu fata unei astfel de moase; erai pierdut, vrijt"(27). Observam si aici elemente comune cu riturile caracteristcile la romani din diversele provinci, dar si deosebiri fundamentale. Astfel, in Maramures, moasa se bbucura de un respect deosebit in sat nu numai pentru functia ei extrem de importanta in cadrul comunitati ci si pentru rangul ei social, de cele mai multe ori Provenind din marie familiinobile. Acelasi lucru se poate spune si despre moasa “urmeneased” care era moasa la tot satul nu numai la neamul din care provenea (chiar sila famille de tigani si oameni foarte siraci) Interesant de consemnat pentru zona Maramuresului este faptul c& moasa satului a asistat si femeile iudaice. Se pot vedea fotografii cu “adunatea nepoatelor” din ‘omuna leud f'cute in perioada interbelicd unde printre “nepoate” se vad gi femei evreice. Faptul c& tn Maramures niciodata “moasei" nu i-a fost conferit si rolul de ‘“wrtitoare” evident c& $i consecingele vor fi altele. Fetele acesteia vor fi cautate de feciori de rang inal, ele fiind bine situate material i social Mai consemnam la comunitajle grecesti obiceiul de a sirbatori “Ziua femeii i vrsta” adict a “moasei” care seamana int-un fel cu“Adunarea nepoatelor” din Maramures, Interesant de consemnat sunt si citeva consideratii privind “moasa maghiara”- “baboszorkny”, care implic& mosteniri ancestrale de la triburile maghiare venite din Asia, Studiul cercetdtoarei Anne-Marie Losonczy intitulat “De la femme de savoir a la sorciere. La “bbaboszorkny” dans la pensée populaire hongroise (28), pune in evidenta sistemul de gindire traditional al maghiaritor, credinfe si rituri privind nagsterea si rolul privilegiat al moasei. De la inceput trebuie s8 remarcim c4 si populatia maghiara foloseste pentru ‘moagi termenul “bba” precum stavi sio parte din romani Ia care adauga “boszorkamyi” adicd “vrijitoare*, in descdntecele romnesti din Maramures, cuvdntul “bosorcoi” intrat in limba romdnd din maghiard are si sensul de strigol. Cu siguranta cd si cuvdntul “boszorknyi” din ,bbaboszorkny” are si Infelesul de strigoi i nu numai cel de vrajitoare. De fapt in limba maghiara ‘cuvdntul “boszorkny” originar vine din turca veche si iaseamna “care face iu”, $i aiel, la populate maghiare, moaga are si rol mediator intre mama gi noul niscut. Moasele mai sunt numite gi “femei care stiu” si freevent sunt “femei in virsti, aceasta deoarece “menopauza” le face si ajungai la un statut care le plaseaza tn rindul universului feminin dar 4i al barbafilor. Moasa va proteja noul nascut incd insuficient inrddacinat in lumea umand, impotriva lunor vrij, dar si al solcitarilor spiritelor care ar vrea s& punt mana pe copil, Deci moagele mediazA intre “universul preuman al conceperii $i al gravidiei $1 Incirligate, Pe virv de deal lasate, imbarligate, (opie (Coleia STEFAN CAMARASU, Lays, 1981art memoria ethnologica « nr. 2-3 w feb izath ets ntre umanul in genere care este sugarul tural” (29). ‘Anne-Marie Losonezy constatc8 “in ginirea populard a anumitor societ tirénesti din Europa de Est si de Sud, moasele sunt departe de a fi umanizatoarele binefcatoare eum sunt cele africane gi amer-iniene, dinpotriva ele aparfrapate de semnul malefiului (30). Ae ineadr&m si “bbaboszorkany” (moasa vrjitoare) jaghiar, Dec, iat inc8o confirmare la popula slave i turanice unde apare termenul de “haba” aceasta va avea implicit conotatia maleficului. Deci si la roméni, aolo unde termenul pentru mashes cel de baba influent s contaminarea este car: lava dnspre ests sud si turco-tatard dinspre sud Pentru maghiari va rebui s& conchidem ci: “figurile cheie ale eredinfelor popular ‘nu mai sunt deloe spirit. Acestea sunt mai degraba fine umane investite cu cunostine si puter supransturale, in lanl limi mane al slice’ natural supranatualuliinfe umane vente sub apelativul de “oameni cae stu," Moasa ‘edjitoare” face parte din acest ansamblu, a cireifigurd cea mai traditional este “itos’.Termenul este de originefino-ungriea semnificdnd “om care sie”. In sistemal ritual maghiartermenl “tos” este vechi,dinainte de inereytinae (anul 1000 - Stefan cel nt). Thos este unul dine protagonist mAduiteri, in trans8, sacriticator de cal side taur in timpul ceremoniiorclanice si tribal, ehicitor, consliee de ribo i razboinic eminent in supranatural i tn real (31), Personajl complex tos atest caracterulsamanie de origine asiatic a sistemului de gindire a celor sapte triburi care prin stabiliea tn Campia Panonict au dat nate naiuni maghiace Thos este tno legaturd directa cu bbaboszorkny, aceasta din urmd asigurandusi iesrea in lume", existena terest, Ine tos gi “bbaboszorkany” este o legatura specials ficind parte dire “oamenii care sin” side aici consecngee. Aici moaya- vrijtoare inzetatd cu puteri malefce este rezlttul unui complex de reprezentii de difriteoriginicuturae (baba «slave; boszorkny -turanice). Atunel cand apare doar sub forma “baba”, este unul din numele date batrnei vr8jitoare, in lumea Si din gura cuvénta: = La(s)' st-ti sie rau, nu bine Ca nai ascultat de'mine! limbajul cotidian nu desernneaza decat moasa. Te cereu de pin veciai (O trecere spre teritoriul Europei occidentale Franja - Belgia, dar si Germania sa. Si la tat gasei pricinis ne introduce int-un alt spatiu cultural, Veni tojul calator Sa incercém s desprindem cAteva elemente ce vizeaz8 rolul moagel in $i ma lasa cu mult dor ceremonialul nagteril Datorim aceasta incursiune studiului “Le folklore de la ——=—Vezi, eum nu ai ascll naissance” de Marcel Piguolet (32). Rezuménd acest studiu si vizdnd exclusiv Cu Tidru, draga, -ai plecat problema moasei fn traditia occidentala observam cf lucrurile au evoluat in timp. Si el capu fi lo luat! ‘intr-un ritm mult mai alert, si aceasta sigur datorita dezvoltarii socio-economice Hoy de codru t-o placut, alta decat in Europa centrala si de sud-est, dar in mare masur’ si datorit& bisericii, Tit parte ne }-o avo. relige,caeailaurat mult mai devemeelementele obseurntste. Cu toate Yai drags, cum ai oi acestea, inc& in zilele noastre (1987) exista credinte (regiunea Liege dar gi in alte eat howl secb.camett Draga me s-a mamii dor, Stau cu gandu s&_m-omor, Sma cedoSts fh bela ta Gruta lui Novac Colo sus, la efgma Stanii Undersi beu drumetii bani, Sede Gruia, bé zin rece Si cu Ioutari petrece, Mama lui de veste-o_prins Si_la el_alearga-ntins + Gruie, Gruie, fitu meu, Ce faci, pentru Dumnezeu?! Tu de-acas jeri plecai, Cama, casma_o-nfundai! Scoala, fiul meu iubit Nu ¢ timp de chef ‘De luga: Parada poral popla, Ses, 2001 Tesi, ru, ————Vremesi de arat amu Din pariu Scoald si la tire te du, Cai mai raw Vinde calu pe doi boi, Fara de rau. AAmmele pe alii doi- “Cacia DUMITRU TUGA, Site de Sus lesi la plug cu sase boi!memoria ethnologica w nr 2:3 wfebr-iunie » 2002 (Ani) 272 Gruia eigma paraseste, Repede la tirg pomeste, Vinde calul pe doi boi, Anmele pe altit doi, Numa sabdia 3i-0 lasa, Vine-apoi din targ_acasd: ite, mama, boi p-ales! La arat cu cine ies? Mama-sa zice aga: = Cu Yoichita, soru-tat ‘Acd_pin-amniar’, pranzese. Dupa ce un ceas gezura lar la munca s-astermura, Da’ Voichita sti deodata Locului sien zare cat: = Auleu, mai fafioare, Uite, colo, negra nor! Da din brazd8 boii-afara, Vine ploaie si i sara = Sor’, ce copia esti! Nu e nor cea ce zArest Aiestia sunt turci_ pgani Ce au urd pe roméni: Vin cu toti, vin stgeata, Chiar pe mine ei ma cata Ca dintr-ingii et, pe plai, Sute la pamdnt culeail Bine vorba n-o sfarsit, ‘Turcit, ita, c-au sosit, Catt larba i pe ses, Cat frunzi-n eons des. = Mai, cu plugu, te-ag raga, N-o trecut p-aici cumva, Neo trecut p-aicea, oare, Gruia lui Novae calare? Fa la turei age le-o spus: = Nu demult, cu capu sus, Ca un vant -age s-0 dus ‘egiuni) pentru perioada graviditi, similar eu cele constaate la romani din zona “Maramures (dats a romani in general), Astfel cele leuate de pofta de mancare a travel, diversele intedici (38 mu priveascdinfirmi, ri, imagint Insptimantatoae ete. etc) In general pentru acese zane vest europene nasterile in spital se fac de prin ani 1940-1945, Pénd atunc naserea era asietathacasd de cite moa38 Spre deosebire de Maramures (i alte regiunirominest) unde inttuia moagei era ‘mostent n zona la care ne referim, Liege ~ Fran, moaga este aleasd de colectivtate. Marcel Piguolet in studiul amintit mai sus consemmeaza ed: “Insalarea unei moase juea un rl foarte important in stele de odinioard tn care responsabiitateauneialegri corecteangajaitreagn comunitae, Mai mult, aceasta legere reprezenta singuralprvilegiu al sexuluifeminin ce le permitea femeilor 584i rezolve singure problemele, in ficcare sat exsta 0 moast' leas potrvit bicsiului de ctre majoritatea femeilor adunate in acest seop. Descor, mand & multorcopi ea duce mai departe ca moag8traditiauneifamili. Cresind ind este constientt de rolul stu; se roag yi ip face semnulcruci inaimteafietreh, “nasteri"(3), Alegerea moagei se anunfa dout duminii la rind de dtr preot dupa predicd, La fnele sljbei de sear8(vecermia la slavi si ortodocsii romani) ta lncuing preotlui se alegea moasa lata cum o descrie M, Piguoet “Prnt-o scurtalocutiune, protul care prezida ‘euniunes indemna persoanele prezente £8 fac8abstactc de orice sentiment de urd, brieteic sau favoare, pentru a pute fi numith aceea pe care ele o considerau af ea ma apt s8indeplineasc® atrbuyile une! moaye gi cares nu fi fost niciodatd scuzatd de ereie sau vejtorie” (34). Dup& alegre, moasa depunea un jurtmtnt iar apoi era instuits de preot cum s8 oficieze botezl in caz de urgente. ‘Am ctataceste consemnari penir a injelege importanta comunitifii eestne gia Breotulul in alegerea gi instrirea moasei faptce nu se giseste in comunsile central si sud-st europene. Consemném in cootinuare asemtnari pnd la identtate, similtaini in practicile moaseiaplicatenouluinascutimediat dupa nager, asf ‘moas fi face prima baie si apoi proceduri penta a corecta imperfectiun al natu jin Bourgogne; “Dace copiul era prea angi, ea tl modela, pentru ai da forma ormal8;nasul test devenea repede proeminent ett”, exact cum am inegisrat not in cereetares fAcud in satul leud (Maramures). Sa, copilal nou nseut devine prada puterlor malefice. Numai prin botez-ncrestiare scapa de acesea, Dar Inaimte de bote, find vulnerabil taal era cl cae prin rituritrebuias8 neuralizeze efectele nefaste ale pacetului originar, Moasa, in aceas® situate, devine mediator a prezint& copilul atu care- iain brae th semn de recunoasere, apo i ump (simbolic) dela moagt cu céteva monede - cumplrarea smilie feeyte copilul de ru, Aceste cumpardrisimbolie dela moag (in Maramures de care ‘mam, fn Bourgogne dela moas de cre tat) sunt rituri de protecte pe care le asim itt pe spat lari, europene. ‘Am flcut acest excurs in radii legate de moasi fn céteva din frie central si su-est europene precum si o acoladsinspe vestl european fraacofon Belg Fran) spre a ingelege mai bine ce a insemnat gi ce mai Inscamna gi ast8zi mosga - acest persona extraordinar de care se leagi continuitatea viturii umane pin mis s# de aasista la naserea biologica dar ila asigurare integriinoului naseut in familie, socetateareligioasa (cresting) si comunitae, Ne-a fost de mare folos imitere la treitile popoarelor vecine spre a ne cunoaste mai bine gi a ne elege pre noi ingne Revenind la termenul de moasA care are masculinal mos, derivatregresiy dupa cum femare8 etnologulfrancez Claude Kamoouh (care a studiat mai mult ani in Maramures -acesta cnstituie un indicator pretos al raportulu pe care limba roména il stabilest nie cea care naste i sitimas, nadevir mos semnifie8 nu ‘numai bunic, dar la plural “mogii”, “strimosii" sunt fondatorii unei familii sau ream(35). In toats Europa (36) oriental sau occidental societal prtnesti i bazeaz4 “eronologia indviilor pe un sistem de file patrilniara a cui terment de Inrudire si nume proprii constituie operatori logici. $i in Maramures, ca peste tot Domnisoara, Cand fipti rochia de pe tine Cu rockie rosioaré, Te cam. (nda) (Cle $TEFAN CAMARASU, Lars, 1981273 memoria ethnologica = nr, 2-3 febr.-iunie w 2002 (An I) {In Europa, prenumele primuluicopil de gen masculin preia prenumele bunicului dupa tat. In fell acesta se asigurd continuitatea prenumelui pe 4-5-6 generat “pentru ca apoi s& se unifice in efteva nume de strimosi eponimi”. Exemplu Pop "Nugu a lu fonu tui Nutu fui Jon (Bérsana) ete. lati deci c& moasa devine in termeni moderni un “preot-medic” care indeplineste acte sacre (botez) si profane ce au cafinalitate aducerea pe lume a pruncului, integrarea iui fn spifa de neam (a tataui) si desigur asigurarea sinatai fizice a 'mamei i copilului. Moasa, in felul acesta devine un mediator intre mama si noul nist si tat8/soqul acesteia inte noul ndscut si lumea ee-|inconjoard, inte copil, mama acestuia gi ursitoare (ca pregiteste masa usitoarclor) ete Profesorul Paul H. Stahl, intr-un amplu studi intitulat Mosital si Nasi, ‘Teansmisia lor fn cadnul neamulul 37) constata a cert gi specific pentru romani tonsa de neam pe care sub o denumire sau ala o gasim réspndita tn toate provineile roménesti. In sprijinul acesteiaseriuni citeazA mai multe studi astfel Pentru zona Doljului, Charles H. Laungier constat&: “Fiecare familie fi are moasa sa, Pot s8 moseasct - adic sd taie buricul - si copii, aceasta fn scop e& dacd moare moaga s8 rimana unul din copiti st in loc pentru ce gradul de rudeni ine familii sft se piarda” (38) Pentru Tara Hafegului, Ovid Densusianu citindu-| pe fon Pop Reteganul spune ct “ata casa igi are moasa sa din mogi stramosi" si c8 “iecare familie ii are moasa sa care tei zie nu se departeazs deloc de nou nAscuul gil apt” (39). In farsi studiultemeinic dedicat acest subiect este datoat cercetitoarei Flrica Lorint, care pentru zona Gor} atest: “moaga de mosneni", “moaga de bastind,“moaga de sind”. Cercettoarea afr cd datele sunt asemanatoare i pentra regiunile Hunedoara, Arges, Cluj, Maramures (40). Conform cetor de mai sus moasa este aleas8 din familie si apoi mostenita in general pe lini patrilniar, astfel este legat de spita de neam a tatalu copilul dar prin femei de fa soacra fa nor, de a nora devenit&soacra la nora ei sau dela ‘mam ta fied daca fata ramdne in easa parinteascd la cAsdtore. {n final rebuies& mai notim importana deosebita a diferijilor termeni folosii in acest rit s care in zona Maramures i desigur alte zone romanest at, semnificati speciale. Aste: = femefa nu “naste” ei “face” de la latinescul facio-facere-fe Sensul de a face ndscind, a creea - Exemplu "Ceo Ricut ?” ~“O Ricut 0 cocoana!” “N, 0 feu? | + femeia nu este “gravida” ci “groasa a fel termen latin = femeia este “stearpa adjctiv latin, {n grail maramuregean exist o serie de forme de adresare care exprim® relile 4int-o comunitate, inclusiv de “rudenie” prin masit sau nse, ase: “mai nepoate”; “mogu”, “unt’e,”, “mBtugé"; “hai unte!”, “hai maga” Sunt citeva exemple. Cercetate cu minufie ne-a oferi satisfactiintelectuale pe ‘Remy Gave: Ansinlul di Binaca, seca Cap Aga, Fran, 198 Omu bun si vremea buna Omu rau si vremea ré Laolalta rar s-adund, TAtdeauna se tdiné. CColecia PARASCA. FAT, Dees incolo la casma Stanii Unde-si beu drumetii banii $i haidueii gologanii Acolo el bé zin rece Si cu lautari petrece Turcii toy, dnd auzird, Toti int-acolo pornira Da’ un ture, micuy de stat, Gros in ceaft le-o strigat = Turcilor nechibzui Unde mer(geti, ce fugiti? Asta-i Gruia, puneti, fayi, lute mana, si-l legati! Tureii, yi, cand auzira, Tati intacolo pornirs $i pe Gruia mi-l legara Cu o frimbde de fuior Cat un fluier de_picior Si cu una de matast Cat un brat voinie de_groasa = Auleo, pui de Novac, Moartea cum vrei st {-0 fac? = Turcilor nechibzuit, Dati-mi-moartea cum doriti, Doar o mant-mi_ sloboziti S80 duc th palarie Dup& pana. si hartie, Sa seriu maicii mele-o carte, SA mA stie de departe Ca pe mana v-am pticat Si cd mA dadui legat! ‘Turcii, i, ednd auzira Mina stang’-i slobozira - Mina dreapts nu-ndraznira, El, atunci, se bucura Ca de loc stdngaci era. Neo dus ména-n palarie Dupa pana si hartie CA pe soldigor © pus-o Sipe sAbdioar’-o scos-o.memoria ethnoiogica snr. 2.3 w febr-iunie # 2002 (An Il) 274 Scoase sabdia-ascuriea, Nate La taig cam otravita 1) Pop, Mia, Obleuri radtionale rome, Bucwet, 1976, 9.131, vezi in acest sens 4 lefinia aie ta turet eee Cristescu-Golopenia Drguy un sat din Tara ttl (Fagdre) Menifee spirale resins ot Doamne, cum fi mai ti: ‘tur apie, Institut de ing acile al Romine, Bucureg, 1944 eum J ‘2D. Pop, Dumitru, Flelar din oma Coden, Baia Mare, 1979, P35 on oh panes vara, Tagen Soest veri V. Scart, Trent defrure tn limba romana, Bocarc, Elta Academie, aie olde i sdcaral 1966p Pang la apus de soare 4) Resse, Limba raco-daclr, Bact tara Academie, p. 120 N-0 rimas ture in picioare; 5). Ast vede nmcest en lnrarca nostra “Masi popudare Jocute cx mast dm Maranarein ‘Doe pala eine album cu acl tit semaat de Fr. Nistor, Baia Mare 197. neresan este opia pecan Dest ier woe lpia Nishi Staneseuexprinat nto disc recent dup care termenul "oy derva de a Ma. Senin Prcuares en disci respane precast rear Disa saat lo sce 199 es + Ei, Voichit, surio eae Vasile ~ Mog din Cae ui Bogdan - Sf mong sats puta cu subscmnata rene A boii din brazda-afara aie Moy ee os . Caeam arat, am. simfnat ©) Penta seas vezi Flic Lovin, “Trade, ‘mouse de nea” tn Gah public n REF, om. 12, i S-0 copt gam steerat! 2, Bocas 1967p. 27-132. Sie cnt gam Mead Ristumat! en alge sop 8), se vedea In acest sens lcrarea not “Rim de trecere ta praia si nagtre™ refers = R Sustnat in adel doctorantrs - manuscri, respect capil ca itsdn preven Tara Tncingi mandru, voiniciosi, 5) Int, Bole Suana, teu Pe la gat cu brie ros 10) tide (Galode Se wes, nave melee) 11) Bales Suzan, te Delete Toa anf, 12 In Code Mn, 6 an, 3 clase, Once 1979 13) LE Rus, 1981, Emogencza romain Fonda auohton raced component ltno- 632 romantic Bowes 360. 14) Pau Stal Mop asta, REF, Toma 38 5,193, . 428, Eta Academie atid vie Romie. Frittepal 15) Mita Dinca, lana Dicey, Zece sate romney Dundre de jos - Dobroge, 1991, manwsrs Mindcan grdinn please 16 Tae Pinar dlc oman, Dp 174 p 7681 cha Pa De lacraimi abdé.2Areste. 1) Gtiea Evie, Insert din att Vancitu (ul Hi) Les Roumainsoienoux, Pus, Vine badea gi o-ntreab: 1990. Sub reac Pau Sth Ce. sustini, tu, mindr8 draga? 1) Bow, Ami, La Turute d'Europe, Pars, ol. 2, 140. “Dar cum foc w-ol mustina 19) Assia Popova, Comment a Sages lent as femmes, publica de Marianne Meili Gar via um).viesl porno CIVILISATION, vol XXXVI, 1986, 1-2, p87 9m 20) Idem, op. ci, 89. Seats vir. um vit de, ome: 1) tahoe de Rts Lx efi Larder ni pip wd Nafiama badii of veche (Serbo pia de Macane Mesilla CIVILISATIONS, vl. XXXVI - 1986.12 sees 9 Am visat-o rupta-n gepte, Soun Nafiama badii ef nouk 22) Iie, p. 100 Am visio. rupta-doudl 23) Yonne de IKE, La nowvelle segs des fener, public de Marianne Mes GIVILISATIONS, vol XXXVI «1986, ne. 1-2, Brueles, 123-147 vex i ibiografia ferent 24) Ibidem, p 123, 25) bide, p. 128. 26) Ibidem,p. 129. 27) Tider. 181 28), Anne-Marie Losonzy, De fa femme de savor ala sorciere. La “bhaboscorkny” dant la pense ‘Poputare hangroie. (De la femea cre gle a vrAjitoare: *Bbaborcorkny” in gndlrea popular ‘maphiard),publice! de Marianne Mesa, tx CIVHASATIONS, vol, XXXVI “1986, 12 pl 9 171, Braxeles. 29) idem, 5.181, 30) Ioidem 9.133, ). Anne-Marie Lesconcy cea pe: Kala, F, i AZ ox! magyar hitwilag, Gondola, Budapest 1971, DIOSZEGI, VA pogany magyarokhitilaga, Budapest. 1973 3). Marcel Piguolt, Le foliore de la missance, tn vl. Tradiion Wallonne, Reve snnuelles de ts ‘Commission Royale Beige de Folklore, blige pa le Minstere de Ia Communauté francaise de a Belgique, Melanges Albert DOPPAGNE, 1987, me 4, Bruvelles, 1987, p 705-723, 33) fbdem, p. 707. 34) Ibidem,p. 708 35) Clade Karmoouh, Alder a natire om fore des ancetres: on commentaire a roumain Mocs, publicat de Marianne Mesniln CIVILISATIONS, vol XXXVI «1986, 1-2. p. 7388 Brule '36) Clade Kamooth ssjne cl numa n Europa Oriental - Pent Europa Geren ae veden ‘stil ll Marcel Piglet Op cit. p 717, 39), Paul Stahl, Mosia i Nasitul. Transmisa lo On cadral naman REF, tm. 38, Bucuresti, p 419-437 38) Langit, Charles Ht, Sindtarea tn Daj. Monografe santa. Cralov, 1910, spud Paul H. Sta, op. cit, 9.427. 38) Denrugianu, Ovid, Graal dn Tara Haqeguld, Bucur, 1915 - spud PH Sta, op. cit, p 427 40), Forea Loring, Trae moase de neam In Gor}, REF, tr. 12, 2, Obiceiri de a nates din (htenia de word, in REF, tom. 13, 6 1968, p. $17; idem I, REF, tm, 14, 2, 1969.1969. 5,199, MART Tin Am o oate breazt - ‘Se witd noaptea pin teasd. (our) Colin STEFAN CAMARASU, Can, 1981