You are on page 1of 219
Sivvier MuRAR 2902. KINETOLOGIE MEDICALA | a Neg I ‘Tehnoredaetor: Livia Ana Miu TSBN.-973-97408-7-1 cuPRINS, CAPITOLUL { - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.1 ommecru. pe stub S a 12. scurrisToRIc — 13. PaRTICULARITATT st OBIECTIVE. 1.4, PRINCI GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUT CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATONO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2. BATELE FIZICE ALE MICA ncn 2.1.1 Lele hi Newon 2.1.2. Parghi i peg osoase 213. Serie 2.14, Plan ncinat : 2.2, BAZELE ANATOMOFUNCTIONALE ALE MISCARI 22.1. Plana g axe de mig aevnnn 222, Motietatea voluntrd 223, Moticiatea reflex CAPITOLUL 3- MASURARE $1 EVALUARE. IN KINETOLOGIA MEDICALA 23.1. EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALK oman 3. Evalares spartuli locomotor 5.1.11, Evaluarea crete gi dezvolttiBizice 'A. Metode subiectivesometoscopia B, Metod obiec¥8 venom Examinareasomatosopicd| Bxamenu! clini general Examenul radiologic Somatosetri. " 15 20 gare2esae 1.1.2. Evaluarea prebensiuni 1.1.3. Bvahnrea mers 1.1.8. Evaluaa ampli iulne ‘lao atcnar al coloone vernal Dilan articular al trace Dito articular a mers inferior Din tint mental superior 3.4.15, Beanz frei moseulae A. Metode subieetive Pilg usenet gal Dilan nese al nel Dilan merle a ert infor bilge muscu a nembwul speton ,Metote obieetive inanoneitin§ onovonomenin 3.1.2. Evatuten fonctions values ear vesptatorie [Beales rents neoromecuare 3.13. Evalaten ene de efor 32, BVALMARER ACTIVRATH PSUICE CAPITOLUL 4 - MULOACELE KINETOLOGIES MEDICAL 4.11 Exe fie ‘A. Detinii,obietive 1. Pozi fnvlamentae gi detivate . Siontrn exerefn ike erp D, Modal dle aplicare se exersioe 41.141, Exerc ice active 1A. Exeroi frie dnemice 1, Exetel zie sitce 4.1.1.2. xeric pasive 4.113, Exeteifi en suspensie ALA Ext eu sxipett 4115. Exereit eu abiecte 4.116. Bfectele exerci firise 4.1.2. Postnaren 4.3. Ergeterpia 16 ® 9 3 9 * 12 m2 G6 in m us 87 8 189 0 m ws wr wr wr 200 309 210 aus 207 29 ae 20 208 ee 44.44. Blectle maesjnt 4.142. Massa clase 1.143, Masajul special az mace urstecics 42.1 Agent iziei natural AL Ternoverpi 12.1.2. Hidotermoterain 1.2.2 Agen frist aifica 122.1, Bester 42.3. Mice psiice 4.2.1 Reglven este Co 1232. Aworedloven Relasaen APA loinc 128 Dieta As mone conten exe 13.1 Midotenkinetteapin EAPHLOLLL, 5 -CONTROLUL MOTOR SUTESICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA, S12 EEIMHCLO PACIEATARE RFLROMUSCULARA PROFRIOCEPTIVR (ER) 5.21. General 52.2 Princip metic 5.2.3. Schmnele Kant peti snerane 5.23.1, Diagonalele mewn soe 5.23.2 Diagnanele veil nti 524. Schemele Kabat pent cap, gt gitmmchi 5.2.5. Sistetirneateicilor FNP pe sitesi eletelor inte 5.25.1 Tec de tnifine 5.2.5.2 Tlic se iaveane a aningigior 52.53. Telnisi de elavare 526, Sistenmizaentehniilor FMP po eit ica in etnpele contol mote 268 ms 278 2 ana 285 287 2a ans 393 38 a 33 31 um Mr at | (CAPITOLUL 6 - CAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 61, PRDICIPUL PROGRESIVITATUIN RECUPERARE. (62.CRESTEREA CAPACTTATI DE REZISTENTA LA EFORT 69, CRESTEREA FORTE $REZISTENTE! MUSCULARE (64. CRESTEREA AMPLITUDIND ARTICULARE ~ 65. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 65.1. Metode analitice 6.5.1, Metoda Kenny 65.12. Metode Phelps 652. Metod glotale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood ~ 6522. Metods Bobath 65.23. Metoda Brunnstrom 6.52.4. Metoda Frenkel 653. Metode functionale 6.53.1. Metoda Tardieu 6532. Metods Petd 653.3. Metoda Vojta 6 REEDUCAREA RESPIRATORIE = 6. METODE DE CORECTARE A POSTUAi t ALINIAMENTULUT (68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 68.1 Reedocaea prehensiunt 682. Reeducarea mersul BIBLIOGRAFIE 3 373 376 383 385 Bas Bas 386 3865 387 38 301 393 304 304 395 395 398 309 45 aa aig a1 Prefapi {n onsite tn care in invaytmdntul superior di fra noast8 a sapirut, in ultimii ani, untifi de specialitte (sei in Faculte de Educafie Fizict si Sport gi chiar in Universitatea de Mediciné si Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impunea cu acuitate partia unui manual, monografi, care s8 adued la zi opin att de Aivergente Tn acest domeniu, dar mai ales s4ofere posibilitatea celor ee au ales acest drum, s&aib8 un ghd orientaty in formarea profesional pe care s-auales-o ‘Aceastd misiune g-a insugi-o Conf: Dr. Mariana Cordun de la ‘Academia Nationala de Educate Fzica si Spor, specialist in domeniu e aproape dout decenii, iar disectia materalului de fatto confirms rept etstigatoare ‘In primul rind, apreciem modul decent in care a rezolvat pro- blema definirii domeniului: intuind dificultates elabordrit unei efinifi, care st satisteck pe toi cei avizai tn domeniu, autoarea alege ‘alt formulare a definite kinetologici (mili se intreabs,ce-i asta), arene trimite Ia confinutul(implicaile)acestelspecilittti medicle. [Lacrarea este structurat pe 6 capitol, care Incearcl 8 epuizeze ‘ntreg domeniul, dnd e8stig de cauz4 inteegulvi. Aste, studen kinetoteapie, medicini,antrenori i medici,indiferent de speciaitate sisesc In aceastt monografie modern datele necesare, de bazh pentru insusitea si pracicarea acesti specialit fa nivelulzilelor noastre. ‘Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare si masurare tn kinetologia medicala (domeniu in eare iteratra medieal8 este fm ge- neral sSracl) si Capitol 6 “Capacitates generalé de efort”,capitole inedite fat de utimete publicaii din domenin. Remare de asemenca, itustrarea grafied numeroast 5 util, precum si o bogatsbibliografie, rnumeroasetthri find de dats recent : sutoare, ca dupa aparija avestei monografi de sinter, 8 conte publicatea ai dealt a une probleme, em ar fiele ale Palologet gi recupeiri specific, pe aparate gi sisteme, i conctrie,salutim cu deaseih sual spin sees monogiafii de ai ciate, feticitin pe autoate pena tevin acested fncer cele ce or ura tc eu Ae cet moog clo implica, atin dent medial, et 3 Gel al edueaitfzie gi sptai a Prof. Univ, Dr. Foan Dragan Memb Gitar at Academiei de Stine Medicale ‘in Ronin Bueesti dlecembrie 1998 Cove insinte | sentences astern trae srongerm non ieeaarnare Pape tlle arena serra eee Bee ere sparen teenie a vet se carat seaman Somaru ae ferecme eres ripe cence, ct a (cea ercmtnm ——e ee rmerueatno pat ee veut ae rh carat re ate area ieta Samba agemirvenmete situa mene Satecttira erecmeeec cert Peace wetter tena ot eta aes tinea terete ran et ee crate tenance Peet ihrtnatat na sata Satins toda, Iucrarea constitie i um instrument de cunoastere i ‘autodirijare al celor care dintc-un motiv sau altl, intenioneazé si ceunoasca acest domenia ‘Adve mulfumirile mele unor dstinse personalitistintiice, care m-au ajutat In fnalizarea acestei luerri, Prof univ, De. Adrian Dragnea, Prof univ. Dr. foan Deigan, Prof. univ. Dr. Mihai Epuren ‘De asemenea, mulfumesetuturor celor eae vor veni cu sugesti si critic asupra prezentei Iucriri gi fi asigur eX le voi lua in consi Aeraje deoarece, numa ase, © nous edife poate fi superioara. Conf De. Mariana Cordun Bucuresti decembrie 1998 n Capitol 1 CONSIDERATIL . PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.4, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medical esto sn biologie intericiplinard eae se ‘ocupt exclusive stil migeicorpulu omenes, a elementeloranatoma- funcionale care concurs Ia eliareaacestein i a mdaltiilor de eorectare stnu compensare a peruebirlor reversible, paral reversible sau ever: Bile, Intrdiseplinarates Kinetologiek medical este asigurat de clemeste de anatomie, biomecanca cibenetie, fis, bichiie, iiologe, psholo- ti et, pe bazaclroraclaborencA o metadologie specifics penta cereetarea sts Kinetologia medical esto sind complex, ear implica 1) un sistem de eunogtng proptis derivate, care favrizeazd utiliza ea unui Himba) adapt communes eu ale discipline; 2) un domeniu propru, sistematizat pe baza unor eter, eae oftrd 0 ‘magne clara asupee prior componente ga delmitrlor, 3) emetodoogiedecorcetre cu metode generale si specific propre Tui domeniy, 4) potezecarctrisice ef penta dezvoltarea din interior a propriei existenfe ca sit; 5) eunoting din sine particular, car au abordt migarea umand in context antzopologs, 6) otetepe 0 metodologie de aplicare in practca medical a sit- ‘emul de cunostine tenet propre a elordespriae din ‘earn practicaexeriilor fie; ‘lwo ese tiny ae eat sti mig oztinel a 12/ KINETOLOGIE. MEDICALA, 7 contd nbletv a eieenel acest capil vncoven promos Tvectimatendinmnich a eaalu 8 olositea statisti matemtie gi a nuneleor bin oe conditional de efiies Kinetologia meiglA ullizes?4 in seop stogenetic si terapetic ijlore spevilice,nespeciice i ascii ale scestora vec (nonalha Knchtvopet atoeristn ets tui, stipe cw conteatent es ercitit ew faiitaren migehi pin en ~ nist, lind poo eve migearen al ze exeeute fa sensu fifi gravitaionales = ies coe en inersae Sehossl) citi CONSIDERA HL NRIVINID KINETOROGTA MEDICAL) 14 sia ge us lve fr ten yt vepmenentate de i Brick: tal, divers eynerenng cate pt aioe sing sa aso Inet sie de roy ond ape mrinerale in cud exten ~ereoheropie = mica: = ements electotenpies tion vtvoterpie, rion pb; Tn yaetien oo wilirenrs ieevent mtanee enmptene, rae 70 in event gi cmativn, fndanentate shine rlagin lealAofek pecially isomentcle never ooh extn vei pe aes alr witaten i ative park nponentala kinetologied mecticale inetoogin wien ig defines courant stein Fat hietvee uno, emt gle pris, aie fn sep pete en Ireapentic ace specie, vespeifice i comple, Oe 14] KINETOLOGIE MEDICALA Componentele Kinetologiet medicle sunt kintoterapa gi kinto- profilaxa (ig. 2). Kinetoterapia apict miloa- cele knetologiei medicale eu scopul recupertit somato-unctonal, mo: tice gk psibice sifu al reeductri finefillorsecundare de compensa, fn exzal afeiinlor pari rever: sible saa reversible, Recuperarea somaticd repre- into eta in eadralteatament Fig? «Compo lope nine Se completeaz8 obligatoru eu recuperare funcional, car fs prop tune sh redea pacienulu capaciate deelort normal sau spropaté de nor ral In cazu unoe fei reuse sau absent, knetterapiafcearc s com serve capacitates de fort restath sh devolte mecanisme compensator Kinetoprofilsia aplickmijloscele kinetologil medicale cu scopal prevent imbolndvrlr,eomplicailor sau Secheleior acestora, constitu ‘Suse in umntoarele forme: kineoprofilni primard,scundard tear Kinetoprofiera primard pli indviduli stntos mifloacele kine tologii medicle cu seop smogenetic, pentru menjnees ste de sna, in limieleviestlor biologie i cronoogice; ev alte euinte previne imo lvirile. Astfl, gimmastiea de favirare, gimnsstica arobict, joss, plimbiril,eetivile de tim liber eompetiionsle gi necompetiionsle ete ‘compun kinetoprofilaxia primar Kinetoprofilasia secundari este forma kinetoproflaxiei cu rl de prevenite a complictilortmbolntvitir. Kinetoprofiaaiaterfiard, cag prmmele dou forme, reuneyt mijlos- cele specitie, nespcifce i complexe, pe care le adminisreana dupa regu propri impuse de prevenires epaies tecelelor, lesinilor somato Funetionale reversible, care ar putea determina dsabiltate motorie sna “pales 7 Ccapiot)__CONSIDERATIPRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 15 12. SCURT ISTORIC - Preocuptrile prvind aplicarea migotil in sop profilactc $i terapeutc dstaz din cle mai veci timp, ind intlit Ia toate popoatele din anti- chit In Beiptal ani, exeriilefizie era pretiate chiar din gcoalt sortneau gimnasii, aletimull gt sporrlor de lupe, Bazoreiefurile dela Ptah-Hotep confirms exstenja nor “academi” de forji musculard si Srumusefe plastic8, Inet din primul imperiu {000-2500 181, Celebrele fiesce de la Beni-Hassen le imperiului de mijloc (2000-1555 LH totiene toate tipaile de exerci See. In India ane, istoria copliciel fui Gustama (Buddha) presnts fonmele generale de eduaje ale inerlr din clas nobler: hte, sitar, slerg gi no. “Lepile oi Manu, consderaue bile in lac irr mengin states fie, In China antcd se practice: nota, aruncares eu plata gi seria eu sabia In timpul tmpiratului Hoang-Ti (fondatorul primei dinasti, 2698 141), medical Kong-Fu a cret un sistem de educaie fica medals pe cae lptratul a introdus fn ritual regis. Sistemul avea la baza con- stature ef bolile isi eu origina in anumite “congesti si paralinil” ale organelo ipo f tldturate prin exerci fzceInopte de gmat repi- raorie. Exersfile se pot prstca din pov vaibile ale corplu: “sind, sezlnd,culeat pe spate, pe bur ori pe o pare”. Din combinareapozitlr gi a migetrlorrespieatori rez o vaitate de exerci, spiat in tratamen- ‘ul unor bol: obit, gut iad rena, dure musculre ‘Uri, generafl Jo-Fei (1102-1162 pi) a realzat sistem chinez e gimaitid, praciat gi az, g cae euprinde exerci de fit, hut box ‘In Grecia amid, poemele homeric sunt izvorlexenil al precticsi exerci ii {In lnda"- cartes XXII to “Ouisen”- carte VIl-a se preci cu fx de aminuntetnrceri de: alerpae, box, lp cu sabia, aruncarea saljel sl dlsculi, precum si exerci cororale, 16 /KINETOLOGIE MEDICALA Gre au cveat cuvdntul ginasieh pent a descinon Gu ow meme genetic fetaiten exes frie, pactint sop cine aN ise spina, ‘Chiron cela orton ne cen ister Acie, Ascepio, Casto Pls nis tp aves alt vinta Bt eure re Ulerin, Ascleios, Psthagorn in Sr gi Ios din Towcut, apie veri frice pe inteneen sna erodiens din Selvin a fst cel ewe a eleva nance gnmastic Faience terapetice, eave ile i wae aceite ein ane tar dietetic, Ela props or exec Rice x ie conse de ati sie, deni gina Hincrat, sacle vee atch pce (seal TV Z1L) eke tat um sisi ate asia efttlorSiologice ale gmastc i mma, efinind sintiaten ca “un echiinn inv exerci eoporsle gt alinentae™ Este pins ce sesizeaa eae igeate-mgehi,ntilizae aie en exerci Fake pent vetgignen fet usevlach. vec i va nuscolare Hipociatsosinene¥ exerci Rice g ns aMoenteara vor resptaia,citculaja. $+ metabolsuol genta relaceacd smusculatna i clear activites sistema nervos Galena [secolul I pil) a sexs Wet ei dese exert firice “Higtenion ~ Logo si “Trosybul” event sn nsa legit ine gi nti i igend, Dovedialo bund eunoastere @ mecariciteonpeae, etd sfstr practice pen dervltaven anitor mich Phiosrat (scol 1 pH) a Sexi “Despve panties, wn at le simatic confine gi stan este aller g ishnicd a exertion pedagoutio. “Aniylos, celeb me goes (secu HL) ese fereitonl roti trap, fn hsraven “Conn enie #8 ce tater hala ing, tl analizeso4 ye rd tonte exes fice exmevt,evienivloe . Pietiie Szinlogre gi erapentiee, Theo cin Alosgniin a seis 0 ecstopedie » xian 16 vo ume, eme a deovoa tenia nasa plicit sale Pinton in “Legile” gi “Republica” a prerenat 1 ser de edie annonionst a corplti consider giniastie,alimentin, bile, nasal, fetori determina shelve etetice shi yt CONSIORRA [ETRIVIND ee a el “Aristotel, atele gui, a aimed gannastica cite primordia lea, ie cap ete tient Hanten spit” Aegeven qi prndaes aril Wee fect constant Ronn Ames aval oinesphieait rine ote exeveiial e yt goer eons rnin eh exer fie ete ont NEOLOGIA MEDICALA 117 oo pot eli ma ate pinmtion confit tin Gree. Corsini « seeentot tfintle Fh le exerctint Fre tos woe am nol vale ctl M4 prmcere Avetepindr ete consider pice sate ice I open exeefie ice tate neni Covmeling Cob enn er ‘orhewiphgie gale pati”. Anse ‘veer een de eal, ae Hila es ayn aces. Javea, ets sti, ann tn ele hexaieta din Satin 1 “ese dvit ao mite site eh fen cn sito’ Cacine Aneta, insect at Vles A, epgeg iin soieie sale ton eile rowenta’ gn cna HH lea cap srcen. Cotten a, intl "Despre bile exonice, desi tlniile exee itor tevapotice reconnate in pili, revatio ptopeaton den glenveguvin sit, alata, mest se eeatiznce (pee 3 tesiv) al execpile sublnt singnta spe ‘wf de: Kinsbalnclog, suspen kinetter ie prin grew svipe apne “Ani se seg, ev ese, eu period de dekin in prising iio ‘de ecnperie), dar ide allie, generate se api ipa elite Fale ect gi Kn naga, aha li, Cisobat Bfendes este son pie ei tipite espe gina ay Sn 1856 9 oie "Tiluo de exer”, Tn nefevete, hater cst apie aH oid ici Hieroninne Merenriai,yontest la Palos, tpeste cmten "ste viata, esi de gpl ‘gers valores ant pints cone preaes ernen one ep pent practienren nt joc el igen ene eigen tone pe ene ile ice 8 a sete. Inde levi test de lente gn ef secon de wate topic. fn pv ate nei eR ator erin see de ei, eve Sikri ce =m seis deceit mniere: 18 /KINETOLOGIE MEDICALA "orice individ sinaion Webuie +4 exesute cu rogularitae exer fiziee; pentra sodentari sunt obligatoit (ideea profilaxie’); = pentru bolnavi exerltile trebuie dozate gi selecionate, afl ined st nu agraveze boala (deca selefionii si dozAit exerifilory = exerctile trebuie practcate si in perioada de convalescent (ideea recupertrit funetionsle); = exeriile se vor preseie individual (ees individualizarit wax tamentlui); = exerifile Vor vian att paile compululafectate de boald, ett intregul organism (ideea unit de slgcare) Bernariino Ramazzint, in secoll al XVUcles, tn leraea inuatd “piatriba, dics un capitol bolloreauzate de efort i oboseal a sporti profesionit In secolul uritor, su remarcat prin contbujile sduse la dee voltarea Knetologiei medicale 2eci de nume, Rejnem dose pe coll lui Andry de Bolsregard, autora} volumelor de “Oropedie™ considerate pe “rept cuvint un tratat de gimnasticd medicald profilactict gi cuatv ‘Autor rcomandapractiarea diferenfataexeriilor ize, i funcfe de scopul urmint: sldbire, menjinere sau ereiere 2 mobili aniculare, corectareadeviafilorpatologce ale coloanei vertebral. ‘Glement Tissot evidentiaz¥ spre situ secolului XVILea valoarea xeriilor ize In ae ber pentru persoaelecuocupafi strict intlectae letiuieste programe de recuperae a hemiplepcilor a indivallor cu afee: fiuntresprstonil. De asemenea, ese promotoral tchnicilor trapei ocu- petionle. Pehr Henrik Ling selizens, la inceputal sec, al XIKea, wocerea spe osevirat knetterpie site, Fost maesir de scrim, Ling se preocupt de dezvoltaresexerciilor de imnastich. Asfl, junge Ia conchizin ed orice execu de gimnastica te- brie st fe strutorat intel pi = poziia *de pornice: = cul dina al. migesit propriv-zise; titadines impust de aft igi Tnfluena fi Ling a fost enor, ate inct Europa gi America de Nord adoptd"metoda suedezt" de gimanstich. Ling claii lrnastica i ‘dveativt sau pedagogicd, mila etetch gi medical isciplind independe ‘Braunding gi Liedhech, succesorit Io Ling, 0 ocupat de funda rmentaea teoreticd a gimnastiii medivale ailing si apliaile terapew- Georges Demeny, spre sfrstl secolulul al XI%lea si Snceputul secolului XX, ereand In Fran o adeviraid “toda franceal, critcdnd scoala suedezs, car se baza doar pe elemente anatomice “considerind mal ape un manechin ariultg nimie mai mul Conti deosebite la dezvoltsrea Kintologiel medicale au avut to Jara noased unnatoarele personality Dr. €:Israte public, in aml 1880, uerares “Considers supra sce gimmartici din punct de vedere igienc gi social” fn care steak “esprepropietile preventive gi curative ale mig ‘Recomands noduceres simatic in gcolile de fete, precum si prac- iicarea gimnastc gence de etre adult i sedentai, De asemenea, susfine aplicarea gradat a efortuli gi utlizarea in cop profilactc i curaiv hiro aerterapit. Dr. I. Felix publics tn 1903 “storia igiene, fn care prez efetele imanstciasoprainimi, plamdnilor ec. ‘Recomandl itraducerea gras n gel, cadisciplin obigntorie penta copi de pest Lan, precind eX in cazul practical exertion fe "cei sl, aceesulelevilor va fi permis mamai cu echipament special inetologia medicals, pln de curindgimnastica medicals sav cultura fect medial sa dezvola ca disipint de inviAmint in cel mal favor adm slinjfic gi organizatoric oferit de Insiural Najonal de Edocaie Fica Infinit 1922 3 devenit~ dopa dteva sehr ale tularurl ~ ‘Academia Njionald de Educate Fait ar din 1990 Academia Naionall de Educa Fzict gi Spor. ‘ist au deafigurt activate personal de prestige medi ‘omnes: Francise Rainer fi Theodor Palade, cae a undamertat anatomo- anetionel migearea, ca forms de expresiea fe mane, 20 /KINETOLOGIEM HALA ‘Alun de acest nue sonoveveinens Dr, Fig Midutescu, gol eusl de gnwaties weet asa inte anh 1002-102, Dr, foam Laser, ex eunhibupdeosebite(otetien-pctice, a git cntnutldisepline! pin ietoiceren nen in dive ort pr rametor de ginnostca tn cotetoea vr alin deficient, De Adrian N. Jonsson (1904-1 Meaieing Generals (1930 gi cenit siletat pe dept estat fo 2), ahsolvent al Faculte litte $4 lose (193), este eon Weald izice malice in Romani, “eoarece falar teoete gi deaonseo% pic pleat eet uu ric in eoretven gi reeupetntes fneionat a fiir, bien si comslescenio ‘ve mettle ssenatiza pent pins dat cleat nants rveicae, Sitemtizaen » event ela hf ‘iil zee, procedeae gh mete fe ‘or ate de iomaetiok tea gf noi al 2 31 ai, el tl In nigien len Ie elite pe Este ate Tol Dr Ain 2, fmeseu fost reucipat le cee pret Inst de Ct Fini feveit a tz itl le Fae rea Sp .Aceast preoenye -a manifesta pri Fenn ie cane on Tetnte. capable i continae valnonen tiie: Teeter une de Ate Eston Pare, lector wide ett Rae si tegrtacon I, Vol amit 13. PARTICULARITAT $1 0D1EC TIVE Componentele kinctologici moticale a o seie de emetic prin care 20 ifrenfan’ gi so imum alfor forme se teri Proctic, ullizind aeeleagimiloace, mplinte en vespéctorea regulilor excistii, prelate din domenint activitytor mote, legion biomecmicit i adaptate capacitor Sineinnale ale oganisnlel se Indue efeste siferite,profilactice gisam trapentice. In acest scop, mijloacele foloste vor snfevi transform, peutm, a deveni accesibile eclor mai difeite eneyurit de subleci, regdsindu-se ia activi de simp ibe, eompetiionsle sau necam Felonale, odtive te : itl CONSIDER J PRIVIND KINIETOLOGIA MEDICALA 28 Kinewerapia Inglobea7a prin obiective kinetoprofilaxin secunvard si telind, inti ce Kinetopenitaia primar exe lipsta de ohiective Tovapentce lotenapies, cette lisinmentalst seems al compli, ilsiaien aniplitntio ae anigrae, 2 faet sb arzitenge inomcuime, ecuperen cnemfondcii coliluh i ecililut, reeenea vs, eoevtten deft intr, scilshintiren esprit ‘nt, Ica se ag unin capil elave Varticulasitifite Ietsterapiel Kisewterayia este meat tail bol dear an senate, meme Fink, ais fet Ha ce Gloegte en ile wie de teatro gh yevenie 4 eo Ta atinuen igen foe ose ii cm Wc, ee eink agen ie tana eame arf ap, lima, toate lem mer! Biel sil nig cunt sti atte Fries eat elt, walle Fen co os inetteryinese wc, yous A pase ki

You might also like