1

CULTURILE AFECTATE DE SECETA IN

ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI
Tara noastra se afla intr-o zona de risc
ridicat de seceta si desertificare, efectele acestora
fiind vizibile inca de pe acum mai ales in zonele de
sud ale tarii, zone agricole de importanta majora in
obtinerea de resurse alimentare.
Seceta si desertificarea sunt cu singuranta
printre cele mai mari dezastre care pot lovi tara la
ora actuala. Amploarea si efectele acestora sunt
atat de importante pentru viitorul nostru, incat la
ora actuala nu mai trebuie precupetit niciun efort
in lupta cu acestea.
Temperatura medie anuala din Romania a
crescut in perioada 1901-2012 cu 0,84 C, de la
9,32 C la 10,16 C, crestere ce se regaseste si in
evolutia temperaturii medii la nivel global in
perioada 1850-2013.
In perioada 1991-2013 comparativ cu
perioada 1961-1990, temperaturile medii lunare din
intervalul lunilor mai-august sunt mai ridicate cu
0,6-1,2 C, ceea ce explica riscul accentuat de
seceta in zonele de sud ale Romaniei. De
asemenea,
s-a
inregistrat
un
deficit
al
precipitatiilor din Romania in perioada 2020-2050
de 191,1 mm/mp (20%), de la 595,2 mm/mp la
471,1 mm/mp.

Datele meteorologice analizate pe ultima

perioada de 40 de ani, respectiv 1961-2000,
evidentiaza faptul ca zonele cele mai vulnerabile
din Romania la fenomenul de seceta extrema sunt
cele din sudul tarii, indeosebi sudul Olteniei,
Munteniei si al Moldovei, Baragan si Dobrogea, din
aceste zone provin cele mai multe semnale legate
de manifestarea proceselor de degradare a
conditiilor de mediu, mai ales desertificari.

Conform specialistilor meteorologi, Romania

este prima tara europeana care se confrunta la
modul serios cu fenomenul de seceta agricola.
Situatia aceasta reclama o rezolvare rapida,
stiindu-se ca prin cantitate si calitatea culturilor de
cereale cultivate, aceste zone cu risc la seceta au
reprezentat din totdeauna pentru Romania granarul
tarii.
In acest context, s-a realizat un experiment
pe doua loturi alaturate din Roata de Jos, judetul
Giurgiu, un lot cultivat cu sofranel si altul cu
floarea-soarelui. S-a testat evaluarea culturii de
sofranel ca o alternativa la cultura de floareasoarelui, din perspectiva relizarii de venituri mai
mari pentru fermierii traditionali, in conditii de
seceta.
www.cbcromaniabulgaria.eu

Costurile totale, preturile pe tona de produs, valoarea

productiilor si a profitului obtinut pentru cele doua culturi
sunt prezentate in tabelul urmator.

Profitul obtinut la cultura sofranelului a fost

comparabil cu profitul obtinut la cultura floriisoarelui. Se poate spune ca muncind si investind
mai putin, profitul poate sa fie aproximativ acelasi.
Anul 2012 a fost un an bun pentru pretul floriisoarelui, acesta producand un profit mai mare la
floarea-soarelui, dar in 2013 si 2014 pretul floriisoarelui a scazut semnificativ, profitul pe hectar
scazand sub 200 euro.
Numarul
lucrarilor,
masinilor
si
echipamentelor necesare culturii sofranelului este
semnificativ mai mic comparativ cu cel necesar
culturii
florii-soarelui,
costurile
mai
mici
reprezentand profit real pentru un fermier din
Romania.
Pentru recoltarea sofranelului nu este necesar
un echipament specializat montat pe combina de
recoltat cereale ca la recoltarea florii-soarelui.
Numarul mic de lucrari necesare culturii de
sofranel au ca rezultat protejarea structurii
terenului si reducerea poluarii mediului.
Efectele schimbarilor climatice din ultima
decada in zonele de sud ale Romaniei, zone agricole
cu importanta majora in obtinerea resurselor
alimentare ale tarii, si aspecte legate de lipsa
banilor, fortei de munca si a utilajelor agricole
necesare, vor determina, mai devreme sau mai
tarziu, schimbarea gamei de culturi traditionale in
aceaste zone.

ultima pagina

Prima pagina

IN MA Bucur e t i
Angel Kanchev
University of Ruse

Conducator de proiect
Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Maini i
Instalaii destinate Agriculturii i Industriei Alimentare - INMA
Bucureti
Adresa:
B-dul Ion Ionescu de la Brad, Nr. 6, Oficiul Potal 18
Cod potal 013813, Sector 1, Bucureti
Tel: 021/269.32.55, Fax: 021/269.32.73
E-mail: icsit@inma.ro, http://www.inma.ro
Persoana de contact: Muraru Vergil
E-mail: vmuraru@inma.ro, icsit@inma.ro

Retea si platforma web pentru imbunatatirea

constiintei publice privitoare la gestionarea si
protectia mediului in zona transfrontaliera Giurgiu
Ruse si in zonele adiacente zonei transfrontaliere
COD MIS-ETC 594
http://www.envirobg.eu/

Partener 2
Universitatea ANGEL KANCHEV, Ruse
Adresa:
8 Studentska str., Cod Postal 7017, Ruse
Tel: +359.885.497.406
Fax: +359 082 845 708,
E-mail: secretary@uni-ruse.bg
Persoana de contact: Atanas Atanasov
E-mail: aatanasov@uni-ruse.bg
Partener 3
Club Friends of Publics Park of Rusenski Lom - Ruse
Adresa:
Skobelev Blvd. 7, Cod Postal 7000, Ruse
Tel: +359.82.872.397
Fax: +359.82.828.730, E-mail: info@lomea.org http://www.lomea.org
Persoana de contact: Emiliya Ivanova Petkova
E-mail: petkova@lomea.org

Investim n viitorul tu!

Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013 este cofinanat
de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional
Reea i platform web pentru mbuntairea contiinei publice privitoare la
gestionarea i protecia mediului n zona transfrontalier Giurgiu Ruse i n
zonele adiacente zonei transfrontaliere
INMA Bucureti
2015
Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

www.cbcromaniabulgaria.eu

Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria

2007 2013 este cofinantat de Uniunea Europeana prin
Fondul European de Dezvoltare Regionala

CULTURILE AFECTATE DE SECETA IN

ZONELE DE SUD ALE ROMANIEI