CURSUL NR. 5 Infactinile prevazute in Legea nr. 535 din 2004 privind prevenirea si combaterea terorismului 1, Aspecte generale referitoare la terorism Terorismul continua si fie w entru comunitatea international’. Ameningarea securititii mondiale reiese si din a organizajiilor teroriste, asistand la un terorist. ca si alte fenomene negative cu care omenirea s-a confruntat, a insoyit Istoria consemneaza practicarea acestuia de catre diferite grupuri de interese si, dupa unele opinii, chiar de cdtre formatiunile statale, cu toate ci nu a purtat denumirea ca atare inca de la aparigia sa. Cu toate acestea, efititaqile Statale” Preocuparile pentru combaterea cu eficien{a a terorismului a generat demersuri pentru cunoasterea fenomenului., finalizate cu o intreaga literatura pe aceasta tema. Eforturile pentru cunoasterea acestui fenomen au fost in mare parte reactive si, in consecinta, aproape totdeauna devansate de realitatea brutala a atacurilor de tip terorist, care, prin natura lor, /aul/provocat: victime:nevinovate” si pagubeymateriale a cAror amploare a fost pe masura nivelului de dezvoltare materiala a societa slor folosite de teroristi a sporit progresiv si in acelasi ritm cu progresele civilizafiei materiale ale omenirii. Daca in secolul al XIX-lea teroristii foloseau cu precidere armele elasicey in secolul al XX-lea, marcat de aparifia armelor de distrugere in masa, omenirea se confrunt& cu ameninfari reale din partea grupurilor teroriste care au folosit deja si ar putea folosi si in viitorsarmele chimice’si biologice.’ Cuvintele ism” si ,ciberterorism” sunt astazi familiare celor angajati in prevenires eae jor de terorism, in care grupurile criminale ar putea recurge la folosirea armelor de distrugere in masa, in combinafie cu folosirea tehnicilor si strategiilor moderne de comunicatii si informatice. in perspectiva istorica, implicarea guvernelor in combaterea terorismului a urmat © cale evolutiva relativ sineronizat’ cu evolutia acestui fenomen. Numeric, pe plan mondial, statele care s-au confruntat cu terorismul sunt relativ pujine, iar preocuparea organizajiilor de securitate, regionale sau globale in prevenirea si combaterea acestuia, are o vechime de numai patru decenii si convent referitoare la prevenirea si combaterea actelor teroriste dateaza din anii”60)” Perioada imediat urmftoare sfarsitului razboiului rece a fost marcata de o crestere numerici a actelor teroriste, cu victime mult mai numeroase, pagube materiale din ce in ce mai mari si implicajii multiple. in anii °90 terorismul international a devenit gcomponentatinegativa” a global iar amploarea, imensiunile atacurilor de tip terorist, consecintele politice, economice, financiare, militare si diplomatice si au determinat implicare organizagiilor $i organismelor regionale si globale: © Grupul statelor industrializate, G-8, s-a implicat ined din anul 1998 in dezbaterea efectelor economice si financiare ale infractiunilor de tip terorist in spatiul virtual cibernetic;@ N.A.T.O.%a inclus ameninjarea terorist& in conceptia strategict a Aliantei pentru secolul XX1 inca din 1999; | Uniunea Europeana a adoptat prevederi privind combaterea acestui flagel chiar in textul Tratatului de baza; La randul lor, in anul 1998, Organizafia Conferinfei Islamice si Liga Arabé au initiat demersuri si incheiat conventii privind combaterea terorismului spatiul statelor membre. Exper{ii nu mai considera terorismul ca fiind un act brutal si necugetat de violen{a, Astfel, aproape intotdeauna, fnespatele:actiunilor teroriste exista 0 strategic foarte riguros ‘elaboratay Fie ca este vorba de at bd, de deturnareay aeronavelor sau asasinate, actele teroriste nun/sunt nae i spontane; ele reprezinté folosirea deliberatt a violentei impotriva civililor pentru indeplinirea unor st iti e. In condigiile actuale ~ dupa atentatele din Statele Unite ale Americii, replica international concretizat in actiunile militare din Afganistan impotriva teroristilor islamici si situafia din Irak — se impune cooperarea internationali in combaterea terorismului. Ca rezultat al actiunilor antiteroriste, statele care finanteaza organizatiile teroriste sunt in declin, izolarea international’ a gruparilor teroriste a crescut, iar teroristii sunt adusi in fata justit Analiza evolutici fenomenului extremist — terorist pe plan international releva o tendinta de intensificare a acestuia cu deosebire in {rile occidentale, cat si folosirea tot mai freeventi de c&tre gruparile extremiste a violenjei ca mijloc de promovare si impunere a unor scopuri si interese politice. Ca un element nou, s-a temarcat o revenire in prim-planul activitatii politice din mai multe sri europene a partidelor si a unor tendinfe extremiste sau fasciste. in aceasta situafie, evaluarea evenimentelor politice care au avut Joc in ultima perioada sau sunt in curs de desfisurare in diverse parti ale lumii, inclusiv in zone gi state mai apropiate Romaniei, oferi putine motive de optimism privind un eventual regres al activitatilor extremist — teroriste. Se poate anticipa o activizare a grupirilor deja cunoscute, precum si aparitia altora noi. in ciuda actiunilor intreprinse impotriva gruparilor teroriste, a loviturilor primite de acestea, ist continua sa prolifereze si s& se extind’, intrucat persist, si chiar se agraveaz principalele cauze care-I genereaz’: « instabilitatea politica: © ctiza economics; © ctiza sociala; * adéncirea stirii de siricie; © frustrarea la nivelul indivizilor; © frustrarea la nivelul unor grupuri sociale; © intensificarea conflictelor regionale, interetnice si religioase. Este semnificativa pentru actuala evolutie a terorismului _internafional intensificarea terorismului de stat, respectiv implicarea in comiterea de actiuni violente a unor state si guverne, care, fie direct, fie prin organele lor specializate, pun la cale 0 serie de atentate ori manevreaz& din umbr& manifestarile teroriste, in scopul anihilari adversarilor si promovarii prin aceste mijloace a unor interese politice sau economice Terorismul se prezinta sub forma unor variate acte criminale, cum ar fi © -asasinatey: + /Sechestrati si rapiri de persoane;© extoréari; © incendieti $i distrugeri, explozii; * deturnari de nave si acronave, etc. Actiunile teroriste sunt motivate politic, teroristii ~ fie in interes propriu, fie facand jocul unor centre de putere sau servicii de informatii ~ folosesc diverse mijloace si metode care implica violenta, comit acte deosebit de grave. Pentru reusita actiunilor antiteroriste, majoritatea expertilor recomandai sa se tind seama de cAteva elemente cheie’ale terorismului: 1, Este un act premeditat, planificat cu rigoare, fiind rar vorba de un act impulsiv, dictat de furie; Are implicatiipolitice, nu cum este cazul grupurilor mafiote, care folosesc violenja pentru a obtine sume de bani, dar este destinat si schimbe ordinea 3. Este indreptat si impotriva civililor, nu doar impotriva {intelor militare; 4. Este purtat de catre grupuri subnationale, nu de c&tre armata unei {ari De obicei, actele teroriste vizeazd atragereaatentici populatiei. Fle sunt organizate in mod spectaculos, influentind o audienfa larga, dincolo de victime directe ale actiunilor teroriste. Scopul acestor acte teroriste este de a se folosi impactul psihologic al violentei sau ameninjarea cu violenta pentru a determina schimbiri ale ordinei politice. In acest sens, exist pareri care sustin cd ,, ferorismul este teatru”! 2. Conceptul de terorism Problema definirii terorismului a fost prezenta in dezbaterile dintre statele lumi de-a lungul mai multor decenii. Cuvantul ,terorism” a prins contur in timpul regimului de teroare din Franja anilor 1793 — 1794, Inijial, liderii revolutionarilor incercau inlturarca tradatorilor din randul lor, promovand teroarea ca fiind cea mai buna cale de a apira libertatea, dar, in timpul Revolujiei franceze, cuvantul a capatat ecouri de violenta statala. Etimologic, substantivul ,, eroare” igi are originea in limba latina in care verbele terrere si tresere inseamna a tremura”, .,a face pe cineva s& tremure” — din care sintagma ferror, terrroris se va perpetua sub formele aflate astazi in circulafie: teroare, terreur, terror, etc., al c&ror sens este explicat de un vechi dictionar al Academiei Franceze prin: ..groazi, fried puternica, tulburare, violenj& in faja unui rau prezent sau apropiat”. Utilizarea substantivului terorism” ca actiune dea teroriza’ ¥i controla prin infricosare nu va apirea decat in secolul al XVill-lea, odaté cu Revolutia Franceza careia notiunea ii datoreazi nu numai nasterea prin derivare gramaticalt, ci si institugionalizarea drept instrument de actiune politica. Studiile si cercetirile care au abordat chestiunea terorismului incearcé s& propuna o definire a fenomenului, ficdnd-o intr-o manierd mai mult sau mai pul subiectiva, in functie de mediul in care apare, de apartenenja ideologicd a autorului ete Din acest punct de vedere, se poate vorbi de incadrarea in doud categorii a definigiilor date, pana acum terorismului. Este vorba, in primul rand, de acelea care exprima o atitudine aliniat, lipsita de neutralitate gi care ineearcé sé fundamenteze teoretic si aprioric 0 atitudine pre- " Brian Jenkins, declaratie din anul 1974existent si, in al doilea rand, de acca categorie a definirilor ,menite” si obiective, neafectate de presiuni si apartenente politice sau ideologice. in incercarea de definire a terorismului, trebuie cunoscut& si evolutia fenomenului. Cei mai vechi teroristi au fost luptatori sfinti care omorau civili. De pilda, in Palestina secolului I, zelotii evrei ucideau romanii si colaboratorii acestora, iar secolul al XI-lea, in Orientul Mijlociu, secta siit& cunoscuté sub numele de Asasinii, consumau hasig inainte de uciderea civililor. Istoricii localizeaz’ forme moderne de terorism la organizatii care activau la sférgitul secolului al XIX-lea, cum ar fi Voinja Poporului (grupare care actiona impotriva jarismului in Rusia). Un caz particular de terorism este reprezentat de asasinarea arhiducelui austriac Franz Ferdinand de eatre un extremist sarb, in 1914, fapt care a contribuit la declansarea primului razboi mondial. Cele mai obignuite forme de terorism incep si apari odati cu prima deturnare a unui avion comercial, la 22 iulie 1968, de catre Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei Lipsa consensului in definirea terorismului a constituit un obstacol major in constituirea unei actiuni antiteroriste. Exist 0 parerile unor cinici, care considerau ci teroristul dintr-o {ard este luptatorul pentru dreptate in alta fara. © prima incercare de definite, care si primeasci acceptul comunita internationale, a fost facuta sub patronajul Ligii Natiunilor, prin Conventia din 1937 a Ligii Natiunilor: toate actiunile criminale indreptate impotriva unui stat organizate pentru a crea o stare de teroare in mintea unor persoane anume, a unor grupuri de persoane, ori a intregului public”. Totusi, s-a ajuns la un consens cu privire la definirea terorismului. in acest sens, terorismul este definit ca o mianifestare violent, premeditat’ si motivaté politic impotriva unor {inte necombatante, de cAtre grupari sau agenti clandestini, urmarindu-se nfluentarea populatiei. Tintele directe ale violenfelor nu sunt {intele principale. Victimele directe sunt alese, de obicei, Ia intamplare sau in urma unei selecfii simbolice saw reprezentative), fiind folosite ca purtétoare de mesaje. Ameninjarea cu violenta, ca si utilizarea sa efectiva sunt de natura si inoculeze inamicului sentimentul de teama si incertitudine. A considera, ins’, aceste dou’ clemente — ameninfarea si utilizarea ~ ca fiind independente unul de altul ar insemna a restringe abordarea violenjei doar la caracterul ei global si natural. Prin/ea)insasi, violenfa‘este gencratoare de spaima si nesiguran{a dar, in acelasi timp, ea urmareste un scop mult mai direct: moartea sau ranirea unei persoane, distrugerea unei finte, etc. In cazul violentei politice, scopul stu direct este unul politic. Pentru terorism, violenfa nu este doar un mijloc de realizare a unor scopuri concrete, palpabile, ci gi, indeosebi, de creare a unui climat de teama care favorizeaz’ objinerea superioritatii asupra adversarului. Asasinatul, de pild’, nu reprezinta intotdeauna un scop in sine, el find mai mult factor psihologic, etapa c&tre scopul propus. Insisténd asupra acestei caracteristici, Raymond Aaron crede ca ,de fapt, prin terorism definim acea violent al cirei impact psihologic depageste ca importanya consecintele sale materiale”, La cea de-a XXVIII-a sesiune a Adundrii Generale a O.N.U. (1973), delegatia american’ supunea dezbaterilor un document de lucru in care erau abordate manifestarile teroriste si modalitatile de combatere a acestora, propundnd identificarea terorismului drept ,,act atribuit oricdirei persoane care ucide o alta persoana in condifi contrare legii sau prin care se produc leziuni fizice majore, se sechestreaz& un indi * Raymond Aaron, Pace gi rizhoi intre nafiuni, 1968, p.176sau se incearc& sechestrarea acestuia, fie individual si nemijlocit, fie prin participare la asemenea fapti.>", Un alt autor francez important, Julien Freinds; crede c& terorismul inseamn’: utilizarea nelimitata/a\violen{ei»pentru anihilarea rezistengei si crearea de teroare si panica, fiind, ca atare, un act psihologic care nu urmareste violenja in sine ci crearea unei stari de nesiguranta. Cu alte cuvinte, terorismul foloseste cadavrele pentru a induce groaza in mintile celor vii... ca act politic, terorismul urmareste cu prec&dere anihilarea capacitatii de gandire si de rezistenti a oamenilor™, Terorismul nu urmareste asadar, doar anihilarea unor indivizi sau distrugerea , ca atare, a unor obiective administrative, cAt, mai mult, lovirea a ceea ce indivizii sau institutiile respective reprezinta in raport cu sau in cadrul edificiului politico-social general. Nici seful statului, nici alti demnitari, bundoard, nu sunt vizaji ei insisi, inta finala fiind sistemul politic si starea generala de securitate. Am putea afirma, in coneluzie, ca terorismul este un act programatie, un conflict | violent prin care faptuitorul urmareste s&-si impund pozitia si autoritatea asupra societafii si statului, in scopul controlarii relatiilor sociale sau al schimbarii sau distrugerii celor deja existente. 3 puri de terorism Sub aspectul tendintelor de evolutie, fenomenul terorist se poate clasifica functie de urmitoarele criterii: a. Dupa modalitafile de exeeutare: © terorismul direct care vizeaza un scop diversionist imediat, acesta constituind insusi obiectivul actiunii represive, find des intalnit in razboi; © terorismul indirect este pregatit din timp gi in el se incadreaza toate actele diversioniste care vin in sprijinul actului principal b. Dupa mobilul care sti la baza actului terorist: © terorismul de drept comun, caracterizat printr-o vi pe timpul realizarii scopului propus; * ‘erorism politic si social care este indreptat impotriva statului, institutiilor si organelor sale democratice, pentru schimbarea ordinii de drept si constitutionale dintr-o far8; © terorismul de stat saw ,,terorismul politico-guvernamental armat”, constituie forma cea mai grava si mai distrugatoare din punct de vedere al evolufiei fenomenului, cuprinzand toate formele de manifestare a terorismului politic, militar, economic si social cat i atentate la valorile supreme ale altor state. lenta de amploare, folosita c. Dupa spatiul de activitate: © terorismul national sau intern; * terorismul international, cand efectele actelor teroriste se prelungese pe teritoriul mai multor state. * totodati este posibil ca unele state, a cAror legitimitate este discutabila sau cele care nu dispun de forta necesara pentru rezolvarea problemelor pe cale iplomatiei tradifionale, s& foloseasca teroarea ca mijloc mai pufin costisitor, dar mai dramatic pentru a-si realiza obiectivele propuse. 2 Raportul Comitetului Special asupra terorismului intemational, Supliment nr. 28/9028, O.N.U., New York, 1973; “Julien Freunds, L’essence du politique, ed. Sirey, Pars, 1965, pag. 525;Alte tipuri de terorism Datorita acestor cauze si a unor factori externi, in viitor se prefigureaz’ o tendinta de diferentiere si dezagregare a terorismului actual, raportat la criteriile prezentate anterior, in noi forme de manifestare a acestui fenomen, astfel * terorismul nationalist, ai carui adepti urmaresc formarea unui. stat separat pentru grupul lor national, prin atragerea atenjiei asupra luptei de eliberare nationalé, pe care lumea o ignor’, dup’ parerea lor. Terorismul nafionalist este grcu de definit, deoarece multe grupari acuzate de astfel de practici susfin c&* nu’sunt grupari teroriste, ci luptatori pentru libertate; © terorismul religios este reprezentat de folosirea violenyei pentru indeplinirea unor scopuri, pe care ei le considera poruncite de catre divinitate, Teroristi religiosi provin din mai multe religii, dar si din culte religioase mai putin numeroase. Acest tip de terorism a luat amploare, astfel incdt mai mult de jumatate din organizatiile teroriste cunoscute, au motivatii religioase; © terorismul sponsorizat de stat cuprinde grupari care sunt folosite de catre statele radicale ca instrumente de politica externa, mijloc eficient de a lupta acoperit. Un caz important este cel al guvernului din Iran, care foloseste tineri militangi pentru diferite acte teroriste, finanjénd in acelasi timp, alte organizatii teroriste; © terorismul sponsorizat de facfiuni politice ramane principala forma de utilizare a terorii in scopuri politice pe plan international; © terorismul criminal este forma traditional de violent impotriva populatiei, fie c& este vorba de gangsterism, piraterie, fie de huliganism; . marco = terorismul ste un fenomen in continua crestere si care const in folosirea fondurilor obtinute din traficul de droguri pentru ducerea la indeplinire a unor actiuni teroriste; © eco ~ terorismul const in atacuri teroriste, sabotaje, accidente si incidente serioase la instalafiile industriale, nucleare, biologice si chimice cu consecinge catastrofale (pierderi de vieti omenesti si distrugerea mediului inconjurstor); © terorismul motivat de litigii sociale se manifesta violent, la intamplare si este mai dificil de controlat. Amploarea unor confruntari de diverse nuanfe cu prec&dere etnice si confesionale din unele regiuni de pe glob, cum este si zona Balcanilor, supranumita ,,butoiul de pulbere al Europei”, a generat numeroase acte de terorism soldate cu un numar mare de victime gi distrugeri importante; © agro ~ terorismul este un element al bioterorismului si presupune folosirea unui agent biologic impotriva agriculturii si surselor de alimentare; © ciberterorismul este un atac impotriva infrastructurii unei {ari prin folosirea unor virusi informatici, ducdnd 1a violenti impotriva persoanelor si proprietagii; © é¥orismul/ ADM presupune atacul terorist folosind o arma de distrugere in masa, cum ar fi armele chimice, biologice, nucleare sau radiologice. 4, Incriminarea terorismului 4.1. Conventiile internationale potriva terorismuluiExista mai multe convenjii internationale si protocoale referitoare la responsabilitatile statelor pentru combaterea terorismului. Totusi, multe state nu sunt nck parte la aceste instrumente legale, ori nu le aplica prevederile. Pe langa aceste tratate, alte instrumente pot fi relevante in anumite circumstanfe, cum ar fiz @ acordurile bilaterale de extr#dare; @ Conventia de la Viena (1961) privind relatiile diplomatice: Conventia de la Viena (1963) privind relajiile consillare. Mai mult, existé acum un numar important de rezolujii ale Adunarii Generale si Consiliului de Securitate ale,O.N.U: impotriva terorismului, privitoare la incidente specifice. Reflectind hotardrea comunitaii internayionale, O.N.U. si agentiile sale au conceput si dezvoltat o gama larga de instrumente juridice care s& abiliteze statele membre si comunitatea international, in initierea de actiuni pentru eliminarea terorismului si aducerea in fata justitiei a celor responsabili de savarsirea de astfel de actiuni, Inc& din 1963, aceste instrumente juridice asigura baza legala pentru combaterea terorismului in toate formele de manifestare, de la detutnarea de avioane la ripirea de persoane si de la Juarea de ostatice pin’ la gazduirea suspectilor si finanjarea acfiunilor teroriste. Multe dintre statele membre O.N.U. au ratificat aceste instrumente. Aceste acorduri au fost inifiate si dezvoltate de Adunarea General O.N.U., Organizatia Internajionald a Aviatiei Civile (LC.A.0.), Organizatia Maritima Internationala (1.M.O.) si de Agenfia Internajionala pentru Energie Atomica (I.A.E.A.). Aceste instrumente sunt urmétoarele: ®@ Conventia privind infractius si alte acte comise la bordul avioanelor (a fost adoptata la Tokyo in 1963); a fost semnat& de 172 de state si autorizeaza comandantul aeronavei si impund misuri rezonabile persoanelor care au comis sau intentioneazd si comita infractiuni, cerand statelor refinerea in custodie a infractorilor; @ Conventia pentru combaterea retinerii ilegale a avioanelor (Haga, 1970); a fost semnat de 174 de state, solicit’ statelor semnatare s& aplice sanctiui severe si s& extrideze sau si urmareasca infractorii; a fost initiata de 1.C.A.0.; © Conventia pentru eliminarea actelor ilegale impotriva securitifi avioanelor civile (Montreal, 1971); are 175 de state Parti; solicita partilor sa aplice sancfiuni severe si s& extrideze sau si urmareasca infractorii; a fost initiat’ si amendat& de 1.C.A.0.; © Protocolul pentru eliminarea actelor de violen{a impotriva aeroporturilor care deservese avia civila (Montreal, 1988); a fost semnat de 107 state Parfi; extinde prevederile pentru a cuprinde si actele teroriste comise asupra aeroporturilor; @ Convenfia pentru prevenirea si sanctionarea infractiunilor contra persoanelor care beneficiazi de protectie internationald si a agentilor diplomatic (New York, 1973); a fost adoptaté de Adunarea Generalé O.N.U. si are 107 state parti, solicita parjilor s& incrimineze si sa sanctioneze atacurile asupra persoanelor si oficialilor care beneficiaz’ e protectie internationala;% Conventia contra Iudrii de ostatici (New York, 1979), a fost adoptata de Adunarea Generalé a O.N.U. si a fost semnata de 96 de state pari; acestea sunt de acord sa incrimineze luarca de ostatici si s4 o sanefioneze cu pedepse corespunzatoare, si previn& anumite activitafi cu caracter terorist pe teritoriul national, si facd schimburi de informatii si si implementeze procedurile de extradare; | Convenfia pentru protectia fizicd a materialelor nucleare (Viena, 1980); a fost semnati de 69 de state; parjile se obliga si asigure protectia materialelor nucleare pe durata transportului pe teritoriul nafional si a celor aflate la bordul navelor sau aeronavelor sub pavilion nafional; inijiata de 1.A.B.A.; ™ Convenfia pentru eliminarea actelor ilegale impotriva securitafii navigafiei maritime (Roma, 1988); 56 de state semnatare; partile se obliga sa extrideze sau si urmareascé persoanele suspectate pentru acte ilegale contra navelor, sau care au capturat nave prin forfi sau au plasat incdrcaturi explozive la bord; a fast initiata si amendata de 1.M.O.; ™ Convenfia pentru eliminarea actelor ilegale impotriva securititii platformelor de foraj in platoul continental (Roma 1988); 51 de state parti, extinde prevederile Conventiei pentru protectia platformelor in marea liber @ Conventia pentru prevenirea fabricdrii explozivilor plastici in scopul de a preveni detectarea (Montreal, 1991); semnata de 68 de state parti; vizeaza prevenirea fabricarii de explozivi plastici nedetectabili, initiata de I.C.A.0.; @ Convenfia pentru eliminarea atacurilor teroriste cu bombe (New York, 1997); adoptata de Adunarea Generali a O.NU.; 29 de state parti: impune statelor semnatare interdicyia de a gazdui persoane urmarite pentru atacuri teroriste cu bombe, si urm&reascd astfel de persoane sau sa dea curs cererilor de extridare; ™ Convenfia pentru blocarea surselor de finantare a terorismului (New York, 1999); adoptata de Adunarea Generali a O.N.U.; 4 state semnatare; partile se obligd si urmareascd sau si extrideze persoanele suspecte sau acuzate pentru finantarea actelor teroriste, si solicita bancilor s& initieze masuri pentru identificarea tranzactiilor suspecte, intra in vigoare dupa ce este ratificata de cel putin 22 de state. La Comitetul pentru probleme juridice al Adunarii Generale a O.N.U. este in curs de elaborare 0 conventic pentru eliminarea actelor de terorism nuclear si 0 conventie cuprinzaitoare pentru eliminarea terorismului. 4.2, Reglementirile existente in legislafia romana in urma schimbérilor survenite pe plan international si pentru combaterea fenomenului terorist impreund cu celelalte state ale lumii, Romania, a initiat formarea unui complex de prevederi care si corespunda cadrului legal international. Astfel, in perioada imediat urmatoare atentatelor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii, Parlamentul Romanici a aprobat Ordonanta ‘de Urgen{i Guvernului mr, 141/2001 peniru sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de inedlcare a ordinii publice, care completeaza si actualizeaza cadrul legal reprezentat de Constitutia Romaniei, legea fundamentali din 1991, Codul penal al Roméniei si Codul Aerian, acte normative care inerimineazi infractiunile care se savarsesc de teroristi din diferite organizatii teroriste. in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 141/2001, aprobata de Parlamentul Roméniei, constituie acte de terorism sdvarsirea urmatoarelor infractiuniin scopul tulburirii grave a ordinii publice prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stiri de panica: © infracjiunile de: omor prevazute la art. 174 — 176 din Codul Penal; vatimare corporala si vitdmare corporal grav, prevazute de art. 181 si art. 182 din Codul Penal; precum si infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 din Codul Penal; © infractiunile prevazute de art. 106 - 109 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr, 29/1997, privind Codul Aerian, republicata; * infractiunile de distrugere prevazute de art, 217si arty218din Codul Penal; * infractiunile de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare si a altor materii radioactive, precum si nerespectarea regimului materiilor explozive, prevazute la art. 279, art. 279! si art, 280 din Codul Penal. Cao consecinga a gravititii savarsirii acestor infractiuni in legaturd cu actele teroriste , legiuitorul majoreaza cu § ani maximul pedepsei prevazute de lege in cazul infractiunilor prevazute de alin.1 lit. a) ~ d) al articolului 1 din ordonanta, fri a se putea depisi maximul general al pedepsei inchisorii, si se aplic’ pedeapsa interzicer unor drepturi. in cazul infractiunilor de distrugere previzute de art. 217 din Codul Penal, sivarsite in conditiile alin. 1 al art. 1, nu se poate aplica pedeapsa amenzii in cea ce priveste tentativa, aceasta se pedepseste conform prevederilor legale. Totodata, se consideri tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea masurilor in vederea comiterii infractiunilor respective. in contextul folosirii ct mai dese, din p&cate, a armelor de distrugere in masa, chimice, biologice sau radioactive, ordonanta prevede c& sunt considerate acte de terorism, pedepsindu-le ci inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, urmatoarele fapte: H introducerea sau rispandirea in atmosfera, pe sol, in subsol sau in apa de produse, substanfe, materiale, microorganisme sau toxine de natura si puna in pericol sanitatea oamenilor sau animalelor ori mediul inconjuritor; ™ ameninfarile cu bombe sau cu materii explozive, daca ele au ca scop tulburarea grav a ordinii publice, prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stiri de panica. Pentru a veni in intémpinarea asocicrilor de tip terorist, acestea find deosebit de periculoase pentru siguranta nafionala a Romaniei, legiuitorul incrimineaz in aceasta ordonan{a si infelegerea in vederea sAvarsirii de acte de terorism, pedepsiti cu inchisoare de la 3 1a 15 ani si interzicerea unor drepturi. Totodata, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ameningarea unei persoane sau colectivitati, prin orice mijloace, cu raspandirea sau folosirea de produse, substanfe, materiale, microorganisme sau toxine de natura si puna in pericol sinatatea camenilor sau a animalelor ori mediului inconjurator. in cazul alarmarii, fara un motiv intemeiat, unei persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin corespondenta, prin telefon sau orice alte mijloace de transmitere la distant, care priveste raspindirea sau folosirea de produse, substanje, materiale, microorganisme sau toxine de natura si pund in pericol sdn&tatea oamenilor sau a animalelor ori mediului inconjurator, autorul risca 0 pedeapsi cu inchisoare de la 3 luni a3 ani sau cu amenda.Incriminarea infractiunilor ce fac obiectu! actiunilor teroriste nu este suficienta pentru stoparea sau, cel putin, diminuarea consecinfelor actelor teroriste. De aceea fiecare fara trebuie si-si construiasca o strategie foarte bine elaborata de prevenire si combatere a terorismului. Aceasta strategie igi are baza in atributiile pe linia combate care le au organele statului, cum ar fi: © Serviciul Roman de Informayii (atributii cuprinse de Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionareaS.Rul.); © Serviciul de Informatii Externe; © Serviciul de Protecjie si Paza, © Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog-Legea nr.39/2003- ete. In ceea ce priveste Politia Romana, ultimele evolutii ale situatiei operative au determinat infiinfarea unui compartiment, specializat in problemele generate de fenomenul terorist, in cadrul Directiei Generale de Combaterea a Crimei Organizate si Antidrog. Activitatea acestui compartment se bazeaza, in primul rand, pe culegerea de informatii cu privire la activitatea organizatiilor teroriste pe teritoriul farii, precum si stabilirea conexiunilor terorismului cu activitigile infracyionale din sfera crimei organizate. Tot in contextul prevenirii si anihilarii manifestirilor de tip terorist se numara si prevederile Ordonanjei de Urgent a Guvernului nr. 159/2001, prin care se incearca stoparea finanfrii actelor teroriste prin intermediul servi lor sectorului financiar — bancar . terorismului, pe 5. Pericolul potential la adresa Romdniei. Conexiunile terorismului cu crima organizata in condifiile globalizarii fenomenului terorist, a amenintirilor atacurilor la adresa civilizajiei mondiale, fiecare stat are obligatia de a-si focaliza atentia pe potentialele surse de agresiune terorist&. Se impune, in prezent, un efort considerabil de cunoastere cat mai exact a adversarului, dat fiind c& inamicul este ascuns, raspandit pe suprafefe imense, iar metodele de lupté sunt neconventionale, rézboiul informational devine principala metoda care ar avea sanse de succes Romania, in condijiile invitari la N.A.T.O., trebuie sd puna pe primul plan culegerea de informafii privind ameningarile teroriste. Este necesard, in acest sens, monitorizarea permanent a spatiului balcanic, din mai multe motive: apropierea teritoriala; focarele islamiste; marile rejele de trafic ilegal de armament $i droguri, acestea constituind surse potentiale de declansare a unor conflicte care si destabilizeze regiunea gi si impund din now interventie internationala. Doua dintre cele mai importante organizatii teroriste de esengi fundamentalist islamica, cu reprezentare in Romania sunt: Frafi? Musulmani si Hamas. Fratii Musulmani” este 0 organizatie strains legata ideologic de gruparea integrists Hamas, ambele aviind orientari extremiste pe linia fundamentalismului islamic. Spre deosebire de Hamas, care actioneazi exclusiv in Teritoriile Autonome, organizatia de tip transnational »Frajii Musulmani” vizeazi promovarea doctrine! fundamentalist islamice extremiste pe plan mondial. Organizatia este interesati de crearea unor structuri de acoperire sub care s&-si desfagoare activitatea in farile in care aceasta are interese (prezenfa unui numir relativ mare de musulmani),urmareste atragerea de noi membri indiferent de nafionalitatea sau cetijenia acestora. Potentialul de pericol la adresa sigurantei nationale a Rominiei este, teoretic, insemnat, acesta putdndu-se diminua sau accentua in functie de evolutia situafiei operative, determinata de mutafii de ordin social, politic sau economic, je sau zonele in care organizatia are interese majore: lordania, Siria, Yemen, Sudan, Teritoriile Autonome sau alte fri cu populatie majoritar musulmand din continental asiatic. Astfel, exista posibilitatea ca membrii gruparii s& actioneze ‘cu preponderenta asupra teprezentanfilor oficiali ai tarilor respective. Fratii Musulmani activeaza sub acoperirea Ligii Islamice si Culturale din Romdnia (LICR), Fundaiei Umaniste ,,Al-Talba” Roménia, Societitii Umanitare Semiluna Asociafie’ ..As-Salam” si are filiale in principalele centre universitare din tara. De la apari gruparii in Romania (1976), au fost identificati circa 60 de membri gi 150 de simpatizanti. Majoritatea fondurilor gruparii provin de la Asociafia Mondiala a Tineretului Musulman (World Association uf Muslim Youth ~ W.A.M.¥,) cu sediul la Ryad, Arabia Sauditt si de la Fundatia Umanitari Al-Talba, cu sediul central in $.U.A.. Din informajiile detinute in prezent nu reiese intengi tiona armament sau tehnica militara. Baza logistic’ este relativ insemnata, constituita find din mai multe imobile cu scop declarat de centre islamice, case de rugiciune yi moschei cu dotirile necesare me i ideologiei specifice (rejele informatice si de comunicare performante, aparaturi de editare si multiplicare a materialului propagandistic), Activitatile desfésurate in Romdnia se concretizeaza prin: ™ propagarea in réndul musulmanilor si a celor de alti religie, a ideolo, fundamentalist islamice extremiste; 1 recrutarea de membri pentru organizatiile extremiste Fratii Musulmani 1 organizarea anuala a pelerinajului musulmanilor din Romania la Mecca; ™ organizarea anuali a taberei de pregatire islamic a tineretului musulman din Romania; 1 implicarea in activititile desfagurate de Centrul Musulman din Roménia; 1] coordonarea structurilor de acoperire similare de la Chisinau. Existi informatii ce releva preocuparea centrelor coordonatoare din exterior de a finanta cu fonduri importante proiectele derulate in fara noastra. Principala structuré de acoperire, respectiv Liga Islamica si Culturala din Romdnia, este menita si coordoneze activitatea filialelor Frafii Musulmani si Hamas din Europa Centrala i de Est. Pericolul ca grupatea sa se implice in comiterea unor acte teroriste pe teritoriul Romfiniei este latent. Hamas; Hamas (Harakat Mugawam Islamiya) este misgcarea de rezistenta islamica infiintata in 1987 si s-a impus ca 0 Forfa social — politica esenjial& a conflictului din Orientul Mijlociu, ines de la infiintare opundndu-se procesului de pace israeliano ~ palestinian, promovand o orientare nafionalist palestiniand, Organizatie islamica radicalé, care se conduce pe baza principiilor fundamentalist islamice, Hamas intrefine escaladarea luptei armate in zona Orientului Mijlociu pana la capitularea sionismului, Far& a renunfa la caracterul ofensiv al actiunilor extremist teroriste {ndreptate impotriva Israelului, la vedere, miscarea incearcd st rimana loiala dectaratiilor proprii de a nu initia si executa acte teroriste in afara granijelor, cdutnd, astfel, s& fie perceputa ca forta de eliberare najionala si nu organizatie terorista. Potentialul de ameninjare este insi intrefinut de posibilitatea unor atacuri asupra intereselor oti obiectivelor israeliene si americane in lume. Conducerea centrala este girata de catre Seicul Ahmed Yassin si este compusé dintr-un consiliu consultativ (80 de membri), care inglobeazi Comitetul politic, cu reprezentare politica si militard atdt in teritoriile autonome cat si in exterior, in multe fari ale lumii,in fara noastr, Hamas actioneazA sub acoperirea Ligii Islamice si Culturale din Romania , principalul organism de acoperire pentru prezenfa si activitatea pe teritoriul national al organizatiilor islamice. Sub acoperirea adundilor religioase, liderii nucleelor organizafiei desfigoara o intens& activitate de propaganda fundamentalist islamic& si de atragere de noi membri, prin realizarea cunoasterii reciproce a credinciosilor musulmani din centrele universitare. Activitatea membrilor si simpatizantilor Hamas rezidenfi in Roménia reprezinta un factor de rise major la adresa sigurantei nationale a tarii noastre. Amplificarea conflictului israeliano — palestinian si decizia conducerii centrale a grupaiii de intensificare a actiunilor teroriste, are implica si in sediul adeptilor migcdrii din Romani Activitatile pregatitoare efectuate de-a Iungul timpului de eitre cei in cauzi, creeazi premisele necesare sprijinirii unei eventuale extinderi a actelor teroriste in afara teritoriilor autonome. Exista informatii cd si in prezent militanfii Hamas din fara noastra contribuie la derularea actiunilor specifice ale gruparii , atat material, cét si prin mobilizarea comunitiii palestiniene locale. Dupi tragedia americana din 11 septembrie 2001, terorismul a devenit inamicul public mumdarul unu al lumii, S.U.A. au declangat © operatiune fara precedent de eliminare a tuturor focarelor teroriste, indiferent de unde ar veni acestea. Romdnia a profitat de aceasta sans istoricd, de a se alétura unei coalitii internationale condusi de $.U.A.. Alituri de eforturile politice si militare, tara noastra coopereaza si in domeniul schimbului de informati Servieiile de informatii de inalti calitate reprezinta nucleul central al strategie! antiteroriste si ele au fost utilizate cu succes impotriva multor grupari teroriste. Aflnd in avans despre planificarea unot actiuni teroriste, despre armele, persoanele implicate, mijloacele financiare si tacticile de strangere de fonduri, sisteme de comunicare, prevenirea atacurilor teroriste devine un Jucru realizabil, la fel ca si distrugerea celulelor teroriste si aducerea membrilor lor in fata justifiei. Un exemplu impresionant la nivel international il constituie strilucita cooperare a serviciilor secrete ale aliajilor impotriva companiei lui Saddam Hussein de a semiina ,teroarea sfanta” in timpul operafiunilor ,Scutul degertului” si,.Furtun in desert”. In aceste conditii, cele mai utile modificari ale politicilor internationale de combatere a terorismului trebuie si fie ficute in sensul strdngerii de informatii cu toate mijloacele disponibile, al schimbului de informatii, al analizei informatiilor si al evaluarii ameningarilor. Pregittirea si executarea propriu-zisd a actiunilor teroriste de c&tre factiunile armate ale organizafiilor islamice, precum si sustinerea propagandei fundamentaliste, au nevoie de importante sume de bani de care trebuie s& dispun liderii acestor organizajii. Finantarea activititilor organizafilor teroriste islamice se face prin mai multe modalitii, in majoritatea lor se ascunde adevarata destinafie a sumelor de bani sau scopul pentru care acestea sunt folosite. in ‘acest sens, principala sursa de finantare a organizatiilor este reprezentata de donatiile directe sat prin intermediul unor fonduri centrale de caritate, Putem da exemplu in acest sens: © Marea Britanie, unde exist& ,, Fondul Palestinian de Eliberare $i Dezvoltare; © nS.U.A. ,,Fundatia Tara Sfanta”; © in Germania ,, Fundatia Al-Aqsa” (cu ramuri in Belgia si Olanda); © in Franga ,, Comitetul de Binefacere si Solidaritate cu Palestina”, in contextul nevoii mari de suport financiar, care caracterizeazi activitatile organizatiilor teroriste, apar si legiturile acestor organizatii cu operatiunile care fac parte din sfera ci organizate. Astfel, in cdutarea unor sume mari, in timp relativ scurt, organizatiile teroriste sunt implicate in mai multe activitaqi ilegale. Un loc semnificativ il reprezint& traficul ilicit de droguri, cunoscdndu-se faptul c8, in unele Yiri cu populatie musulmand, exista regiuni intregiunde se cultiva plante din care se objin droguri (ex. Afganistan, Pakistan). Astfel, organizat teroriste au compartimente care se ocupii de intreaga operafiune, de la producere, trafic si chiar vanzarea drogurilor pe pie(ele farilor occidentale. Organizatiile teroriste igi ating, in acest mod, mai multe scopuri, pe Kinga cel material, rezultat din comercializarea drogurilor. O alta arie de interferenj& a activititilor organizatiilor teroriste cu cele din sfera crimei organizate este reprezentat de traficul de armament. Sunt ineluse in aceasta arie, nu numai armele conventionale, ci si armele de distrugere in mas&, arme chimice, arme biologice si arme nucleare. Raspdndirea armelor de distrugere in masé nu indic& un viitor prea sigur pentru Orientul Mijlociu. Adaugarea armamentului chimic la arsenalul unor {2ri arabe, ca si armele biologice, sunt cauze suplimentare pentru statele ~ fint’. Israelul este singura tara din lume care ofera ceti{enilor sii echipament complet defensiv pasiv impotriva atacurilor biologice sau chimice. incercarile continue ale Irakului si Iranului de a achizitiona arme nucleare este cel mai serios cosmar strategic israelian. Testele nucleare ficute de India in primavara anului 1998 au produs o ingrijorare suplimentara, desi impactul lor direct asupra programelor nucleare din Orientul Mijlociu este limitat, Israelul se teme, de asemenea, de construirea de citre Iran gi Irak a bombei nucleare. Deoarece superioritatea nuclearé a Israelului este un element important in pachetul siu de descurajare a unui conflict, posedarea a astfel de arme de catre arabi ar putea reste sansele unui conflict arabo — israelian. Dat find nivelul de neincredere gi conflictul din Orient, nu poate exista 0 speranta reald de a stabili un regim de control al armelor, eficient si verificabil. Totusi, probabilitatea unei angajiri militare pe scara larga in viitorul apropiat este redusa, atta timp cat statele arabe dorese pacea si Israelul mentine un echilibru conventional favorabil al puterii. in contrast, conflictul de intensitate redus va continua sa afecteze Israelul atéta timp cat forjele care se opun insasi existenfei Istaclului nu pot fi pe de-a intregul eliminate. Provocirile cele mai problematice legate de securitate, care implica armele de distrugere in masa, sunt atacurile limitate cu rachete, in timp ce prospectele pentru proliferarea nuclear constituie unul dintre noii factori majori care tin de viito Controlul eficient al armelor este ingreunat, in primul rand, de modul, relativ ugor , prin care organizatiile intr in posesia acestora. Astfel, in fafa sprijinului logistic oferit de statele musulmane care le impirtisesc ideologia, organizatiile teroriste tsi pot procura arme de tipuri prin contactarea refelelor ilegale de trafic cu armament. Aceste re(ele isi au originea si se aprovizioneaz& din arsenalul impresionant al fostelor republici sovietice, datorité prefurilor mai mici la care sunt puse in vanzare. Se creeazi, in acest fel, un climat de tensiune intre taberele aflate in conflict in zona Orientului, acestea dobandind armament de ultima generatie. intr-un astfel de mediu de ameninfare, capacitatea preventiva oferita de 0 optiune nuclear’ este esenfiala ca o arma de ultima alegere. In ciuda pretentiilor contrare, facute de jurnalisti si analisti mai putin informagi si in mare parte bazandu-se pe speculat neinformate, datele indica faptul ca politica de apSrare nuclear isracliané nu include rezerve pentru nici un fel de razboi nuclear sau cu arme tactice. Forfele terestre israeliene nu au echipamentul si nici nu au facut exercitii cu arme tactice nucleare, iar fara un astfel de echipament sau exercitii, astfel de arme nu ar putea fi utilizate eficient. Politica israeliana privind armele nucleare a fost mentinuta constata de la inceputurile ei. Polul optiunii preventive nucleare, in pastrarea securitafii nationale si a stabilitajii regionale este bine stabilit, iar nevoia de a mentine aceasta politica atdta timp cAt continu& amening&rile existentiale este larg impértasita de autorii deciziilor politice. Atata timp cét alte state din regiune isi mentin o capacitate de atacuri militare pe scard larga impotriva Israelului, aceasta politica este putin probabil sa se schimbe, diferent de coalitia aflata la putere. in acelasi timp, conducatorii israclieni vidneproliferarea armelor de distrugere in masd ca un obiectiv strategic important i idealist si cauté si limiteze impactul capacitaii israeliene printr-o politica de ambiguitate destinat& pe termen lung, la eliminarea tuturor ameninjarilor militare la adresa supravictuirii nafionale in regiune. Astfel, se asteapt’ ca acestia si joace in continuare un rol in dezyoltarea acordurilor de control al armamentului, giobale i regionale, care nu interfereaz& cu capacitatea israeliand de aparare. Israclul, in coordonare cu $.U.A., a cdutat in mod consistent si previna statele arabe si islamice din regiune de a ajunge la disponibilitati nucleare. Daca aceasta s-ar intampla, regiunea ar putea deveni mult mai rapid instabila si conducerea israeliana a exprimat ci prevenirea rationala nu putea fi folositi ca suport pentru a preveni liderii radicali din Teheran si Bagdad de a lua decizii care ar putea duce la schimburi nucleare. Analistii non-guvernamentali au discutat impactul potential al unui Orient Mijlociu nuclear multipolar. Desi aceste discutii sunt foarte generale, ele indic& o expectant generala cum c&, daca la un moment dat politica de rigoare esueaza, rezultatul initial nu va fi o anumita forma de control regional al armamentului ci, mai degraba, o intarire a politicilor de aparare preventiva. Astfel, politica israeliand de prevenire nu de va schimba in absenta unei modificari fundamentale in mediul ameninfarilor in care se giseste Israelul. in incerctrile continue de a obtine informatii si date despre actiunile statelor din coalisia antiterorista, organizatiile teroriste islamice au cooptat mai multi specialisti in domeniul informaticii, Acestia au sarcina de a sparge codurile de securitate ale diferitelor institugii ale statelor, institutii cu atributii in domeniul luptei antiteroriste, precum si din domeniul bancar, incercand sa objin& fonduri pentru finantarea actiunilor pe care le planificd. Exista, astfel, un alt fenomen specific dezvoltirilor din domeniul informaticii, adic’, asa-numitul, terorism informatic. in acelasi timp, existi informagii ck membri ai organizatiilor islamice sunt implicaji in traficul internajional de persoane. Exista retele foarte puternice care permit exodul populatiei musulmane c&tre {arile occidentale in acelasi fel organizatiile obtin alte surse de venituri. Totodat, in schimbul ajutorului pe care il ofera persoanelor traficate, teroristii i i cer implicarea acestor persoane in activitatea organizatiilor. Astfel, organizatiile au mai multi reprezentangi, susfinatori in farile occidentale, existand situatii cand aceste persoane sunt deja membrii ai organizatiilor teroriste. in concluzie, legaturile terorismului islamic cu crima organizata sunt impuse de necesitatea obfinerii de noi surse de finantare, in conditiile sprijinului cat mai mare de care se bucura statele cu care organizatiile teroriste se afl in conflict. Din moment ce, din activititile specifice crimei organizate, se objin profituri foarte mari, organizatiile se indreapta, cat mai des, spre astfel de activitati, avand si avantajul c& structurile sale organizatorice se aseamana cu cele ale crimei organizate. 6, Necesitatea formarii unei coalifii antiteroriste © ameninfare majora la adresa pacii si stabilit’jii in Orientul Mijlociu si cu manifestiri dincolo de limitele acestei regiuni o constituie terorismul, susjinut si practicat, in unele din farile Orientului Mijlociu, la nivel de stat Majoritatea statelor arabe vor sa reduc gradul lor de implicare in conflictul arabo-israelian gi ar dori s& vada rezolvat acest aspect. Ele sunt mai preocupate de regimurile radicale sau ale ameninfirilor interne decat de Israel. Statele moderate nu accepti nici ideologia si nici conducerea regimurilor radicale gi nu sunt dispuse sa le satisfacd. Ele vad incercarile de a distruge Israelul , de a elimina influenfa occidentald sau de a uni lumea arabia prin forfa, ca un efortnejustificat si ca ameninjari la adresa propriei prosperi supraviejuirii lor. Pacea, stabilitatea si dezvoltarea economic& sunt vazute ca prioritati mult mai importante decat oricénd in ultima jumatate de secol. Majoritatea statelor regionale cauta ajutorul S.U.A. si accept ajutorul acesteia, ca un rol direct de securitate, intr-un grad ari precedent, Monarhiile pot sa nu aibi aversiuni in ceca ce priveste refacerea relajiilor cu Iranul gi Irakul, dar nu isi fac iluzi in leg&turd cu intentiile celor doua state. Regimurile radicale sunt mai slabe si mai divizate decat oricénd in trecut. Aceasta situati 4 dicteaza prudenti, deoarece, aflate in pragul disperarii, aceste regimuri (care pierd si sprijinul popular) pot indruma organizatiile teroriste pe care le ind spre indeplinirea unor acte teroriste cu urmari deosebit de grave. Fanatismul si intoleranga sunt fenomene care afecteazi in prezent o mare parte a Nafiunile multireligioase (Indie, Pakistanul, Indonezia sau Filipine) poarta veritabile rézboaic civile in numele Crucii, al Islamului sau al budismulu Tari in care religia s-a impus ca politica de stat (Iran, Afganistan, Somalia) devin, mai mult sau mai putin, fonduri de export ale intoleranjei in forma sa extrema: terorismul, Terorismul bazat pe fundamentalismul islamic a devenit o ideologie, abia dupa atentatele din 11 septembrie 2001.Codul prin intermediul cdruia adepfii sai ingelegeau lumea era rezumabil printr-un cuvant: jihad. Pericolul mare al razboiului iminent este, deci, in planul ideilor, acela de a definitiva tranzitia terorismului islamic in o adevarat’ ideologie. Daca, ins, Occidentul define superioritatea militara si tehnologica, totalitarismul islamic dispune de forja demograficd (1 miliard sase sute de milioane de persoane, rispandite pe tot globul si infiltrate in locuri strategice, cum ar fi 36 de milioane in Europa) si de cea de fanatizare a Coranului. Actiunile sinucigase, de tip kamikaze, sunt practicate de organizatiile fundamentalist islamice Hamas si Hezbollah, de acolifii lui Osama bin Laden si de cei din rindurile Autoritaii Palestiniene. Lumea islamica, neavand la indemana tehnologia avansata de distrugere in masi, opune razboiului modern, total, strategia razboiului permanent, de uzurd si demoralizare, care este terorismul. Desi se poate spune c& se asista 1a un razboi asimetric, c& amenintarea asupra Europei este una de tip asimetric, ea nu este de neglijat, principalul obstacol in calea globalizrii reprezentandu-! fundamentalismul islamic. Din acest motiv, ameninfarile la adresa Europei impun lirgirea Uniunii Europene, unirea sa de facto cu S.U.A. si Rusia. De asemenea, nu pujini analisti afirma ci Occidentul este in mare parte vinovat de aparitia si proliferarea fundamentalismului, un exemplu in acest sens ar fi [ranul. Occidentul (concret, 8.U.A.), care dorea controlul bogatiei petroliere a regiunii, s-a folosit de puterea islamului, care, prin ayatollahi, urmarea rasturnarea regimului imperial. Occidental a diseminat astfel, grupurile teroriste islamice pe tot traseul resurselor petroliere, implantandu-le pe alocuri chiar direct, cum s-a petrecut in Pakistan si Afganistan. in conditi care populatia Occidentului inregistreazt spor natural negativ, cea a lumii islamice este intr-o continua crestere, aparand si pericolul unei migratii. Cu atat mai mult, 0 extindere a Uniunii Europene, care si inglobeze Turcia, Malta, Cipru si Slovenia ar fi de dorit, Din motive tactice, Occidentul incearci acum sa acrediteze ideea c& Islamul nu ar avea nimic comun cu islamismul. in realitate, ins, structurile coranice si numeroase iii a intereselor sau chiar aversete specifice incit& la razboi si la intolerang& fat4 de necredinciosi, intr-un context general de dominatie care pune probleme geopolitice grave, deoarece aceasta civilizatie este unica care a elaborat un drept de rizboi impotriva lumii nemusulmane. S.U.A, gi-au flicut 0 datorie de onoare in a eradica terorismul islamic. A inceput prin a propune si infaptui o serie de aliange, in cea mai mare parte formale si nu reale, doar la nivelul sefilor de stat, imposibil de realizat si in randul populayiei, unde antipatia fat de lumea occidentala este insemnata, Ameninfarea islamic& a avut ca rezultat producerea unor mutatii importante pe plan international: tarile Europei de Est s-au apropiat de S.U.A., in special Rusia, ea insisi confruntata cu mari pericole de natura teroristd. S-a conturat astfel 0 mare alianja impotriva curentului fundamentalist. S.U.A. gi Europa au avut mari divergenfe in ceea ce priveste abordarea fenomenului terorist, in general, si in particular a statelor sponsori ale acestor fenomene. insa, evolutiile fenomenului terorist islamic, din ultimii trei ani, au determinat coalizarea tuturor popoarelor crestine impotriva globalizarii activitatilor Nu se poate afirma cA, in urma actiunilor antiteroriste ale statelor lumii in unele Jari musulmane activitatea organizatiilor teroriste a fost stopata, Exist& multi analisti care considera c& acestea au devenit mai periculoase, deoarece au fost ,incoltite” si vor face tot posibilul s& h&rjuiasca celelalte popoare, terorismul devenind astfel arma politicii disperate, imorale. De aceea, este absolut necesar ca toate statele lumii sa contribuie la gasirea unci solujii pentru combaterea fenomenului terorist de orice factura, in special cel islamic, care a dus la fanatism, devenind mai periculos. Totusi in cdutarea solutiei optime pentru eradicarea fenomenului, trebuie si se aiba in vedere faptul c& solutia armata este de actualitate, numai daca celelalte solujii au fost epuizate.