1.4, FUNCTIL TRIGONOMETRICE INVERSE + directe f(x) = ‘ou unele proprietiti nd gi Am studiat anul precedent funetiile trigon f(x) = cos, fle) = tax, (x) ale lor. Le vom reaminti pentra fiecare funetie ia parte, pr lor de defini dom Functia sinus Functia f 28 > [11] Se) = sing este o functie periodic’ de perioadis principals Tp = 2x. Acest fapt ne permite s& reducem studial unor pro- prietati la un interval de lungimea unei perioade principale, de exempla (0,27). Daca 6 proprietate are loc pe initervalul («, 0) C (0,2), atunei submulfi- 135ste adevirata se obtine adaugand la iiea Ini R pe care aceastt proprietate es Dn, adicd (athe, b+2kr); bE capetele intervalulai (a, 6} multipla de Proprietiti Recomandam ca proprietatile 6-9 si fie prezentate ntilizdnd graficul de la 5. 1. Funetia fe) eu = (-IHE + he, KET fundamental sine = —1). 2. Punctia f(r) = sive ia cea mai mare valoare | pentray iy = (IEE + kr, k € 2 (se reolvi ecuatia trigonometric’ fudamen- tala sine = 1), 8. sin(r + 2m) = sine, sin + 2ke) = 4, Funetia (0) impard, adie f(—«) 5. Gratien! funetiei f(x) = sin este redat mai jos sin.r ia cea mai mick valoare (1) pentri fapt se rezolva. ecnatia trigonometric’, r, KEL. (VER. —sle). (Wr eR. vest ul functiei este simetrie in raport eu originea Din f(—2) = 0 « eepernh 6. Monotonia funetiei f(x) = siu « intervalele de forma [—§ 4+ kn, $+ 2kx). k € Z sis pe intervalul [§ + 2h, 3 + hr]. b € Z (a se vedea Tun acest capitel) 7. Semnul functiei f(r) = sine. Da sina 20. iar duck. € [x + 2kn.2m + Bhar], bE Za 8. Convexitatea gi concavitatea. Punctia {() cav’ pe intervalele [2kx.x-+ 2k] gi convert pe intervalele [wr +2he. 2x + Ukr}. kEZ. Panctele zy = 7-4 2kx, k € Z, in care cons vexitatea si punctele x}, = 2kr, & € Zin care convexitates se schimbi cu concavitatea se numese puncte de inflexiune pentra funetie. Daca sr.:t2 € [0.x], atunci are loc inegalitatea lui Jensen Ley + bap) > Swern, cartezian, :Atoare pe toare niecgia este strict exe jot deseress jonotone din ré [uke r-42ke], b eZ. atunci jsine <0. himb& en con- tates se s ntervalul [—£, 3] eu valori iu J—[-11}, f@) = sina. 9. Von considera restrictia fu [-1.1] pe care 0 notin tot en J 136 Grafien! aceste fimegii este cel de mai jos E z Observm ci orice paraleli E i Ober orice pated y = on € [11] das printe-un pinet al pao eens taie grafieul in exact un punet, ceea ce arati ci ae ste biectiva (Altfel acest fapt se poate deduce ste strict crescétoare pe jectiva FF El) SSN ae poaeeratine ce nee Funetia astfel detiniti find bijective fianetii este funckia aresin 1 € [-£. 4] astiel numere astfel ineat usal mumiirulai y (2 £, 5] si deci J este surjectiva), este inversabila, Inversa acestei (-1.1] > [-3, 3] definitk prin aresiny = n Mai simplu spus daca x si y sunt dona ina ie € [-}, Fh atunci x se numegte aresi- aresiny Funetia aresin. Proprietati Notam functia inversi cu ota fersk eg: [11] + [4,2 g(t) = arcsin mandim prezentarea proprietitilor 6, 7, es aa irene 1, Functia aresin ia cea mai micé valoare — (aresin(—1) $ pentru 2 = 5). 2. Punctia aresin ia'cea maim: z 3. Fncfia. aresin ou este periodic este 4. Fanetia aresin este is 2 pari. aresin(—2) = — aresi 137Deoarece functia direct f : [-$ |. Monotonia functiei arcsin. as: -ha> aii : It c& si functia invers’ [1], f(x) = sin este strict crescaitoare rez este la fel 7. Semnul functiei arcsin pentru z € [0,1], arcsine 2 0. - 8. Convexitatea si concavitatea. Fanctia aresinus este convexd pe [0.1] i concava pe [1.0]; # = Oeste punct de inflexiune pentru functie, 9. Au loc egalitatile (pentra orice funetie si inversa ei): 1) sin(aresin 2) = 2, (W)z € [-1,1] 2) aresin(sin 2) = 2, (W)2 € [FF Daci x € [-1,0], atunci aresine < 0, iar + repreainta inversa functiei sinus restrict (1, 1], unde aceasta din urmi funetie este nus la [2,3] eu valori i. Sh gisim inversa Observatie. Finctia arcsiu onata la [—$, 3] eu valori in [ bijectiva. Dar se constat’ c& gi restrictia functiet in [-1, 1] este inca o functie bijectiva gi deci inversabil " Fie yo € [-1,}. Deci existd 20 € [F, 3] astfel incat sin zo = yo. Ludnd isegte cd to € [3,2], deoarece aresin yo € [— 3.4] ‘de mai sus este f(z) = * — aresin z, Noi insi vom ia fimetiel sinus la [4 §] cu valori in [-1, 1}. sn = # —aresin yo se Deci inversa functiei lucra cu rest1 in concluzie avem tabelele urmatoare care dau functia directa si flmetia ee Funetia inversé z= fu) | = aresin y Domeninl de definitie | Codomeniul Funetia Domenial de defniie al functick inverse Codomeniul fanctie inverse aSVSE Functia | Functia inversi y=sine Probleme rezolvate 1. Determinati domeniul maxim de definitie D pentru funetia g : D R. g(r) = aresin "a Se impune conditia —1 < 35 <1, # # =1. Gisim 2 € (—00,—2] (0,00). 2, Sa se determine unghiul aresin } + ares! R. Fie a = aresint, 3 Deci a4 € ( 3: sind =}. Cum sina, sing > 0 se poate restrange intervalul in ca se afla unghiurile, adic& a, € (0, £). Prim urmare y= a+ 8 € (0,1 Sa observam ci din sin y = sin c.cos 8 + sin cosa = “254 in pute in 82 deoarece m stim dack «+8 < ¥. Totusi d avesin .#) si sina spune ci > sina multe <.%, iar din sit obtine I< Fsidecia + s [-1. 1], f(r) = cos este o funetie periodica de perioae principala Ty = 27. Din acest motiv studiul proprietatilor acestei func se va reduce la un interval de lungime To, de exemplu (0, 2m), Propriet&ti Recomandim ca proprititile 6-9 si fe preentateutlzind grail « 1. Functia f(x) = cost ia cea mai mic& valoare (-1) pentru tu = tr +2%kr, k © Z (se rezolvi ecuatia trigonometric’ fundamenta =) 2. Functia f(x) = cost ia cea mai mare valoare-1 pentru 2, = kw, ken cos. 19cos.r, cost + 2km) = cosr, (Vr ER, (W)KEZ os.r este park, adie’ f(—r) = f(x) (V2 ER. cos. este prezentat mai jos 8. cos(.e+ 2x) = 4, Functia f(r) 5. Graficul functiei fe) Zon = a Din f(—r) = f(x). (W)x ER, graficul functiei este simetrie iu report cu axa Oy 6. Monotonia functiei f(r) = cos 2. Functia este strict creseiitoare pe ntervalele [r-+2kr.24-+2kr], k € Z si strict descrescdtoare pe intervalele (kan + 2ka], kET. 7. Semnul functiei f(x) = cosz. Dack x € [- 542k, ¢+2kr], kez, atunci cost > 0. iar daca 2 € [5 + 2km, 3 + ka], atunci cose <0. 8. Convexitatea si concavitatea. Functia f(z) = cos. este concava pe intervalele [= + 2kr,4 + 2kz], k € Z si este convex’ pe intervalele (5 + 2hw, $+ 2kr], k EZ. Punctele —£ + 2kr,4 + 2kx, k € Z sunt puncte de inflexinne pentra functie. 9. Vom considera restrictia functiei cosinus Ia intervalul [0,7] eu valori 1,1] pe care o notim tot eu f : [0x] — [1,1 J(«) = cose, 1 punet al codome- Se vede c& orice paralelii y = m € [—1,1] dusi prin niului la axa Ox intersecteag’ graficul in exact un punct, ecea ee aratié c& functia consideraté este bijectiva. Prin urmare aceasta functie este inversabili. Inversa acestei functii este functia: arecos : [—1. 1] + [0,7] definita prin arccos y = « € [0,] astfel inedt cos. = y. mere astfel incat cos x = y six € [0,*], arecos y). Functia arccos. Proprietiti: Vom nota cu g functia inversa, 9: (-1,1) 5 [0, 1. Funetia arceos ia cea mai ve ee valoare 0 penta 2.= 1, devarece arecos 1 = 0) 2. Functi are Valoare * pentru 3. Fimetia arceos nn este periodic ee 4. Functia arceos un este pari, nici impari, Pentru demonstratie fie @ = arccos(—ic) si = x — arccos., De ai © € [0.1] si 3 € [0.x] (arccosse € [0,]). Aritim cd av iar din necivttcs feria extn anton oa eae os(arceos(—2)) = —x $i cas 8 = cos(z — arccosit) = —cos(arceos 2) 5. Graficul funetiei arccosinus, Este simetricul grafcului fanctii drecte f :[0,x] + [—1. 1] in raport cu pritia bisectoare (y = 2). 6. Monotonia functiei arceosinus, Cum funetia directa f : [0, x] —> (-1.1], f(z) = cose este strict deserescatoare pe [0, x] rezulta cd ¢i im. versa g ate aceeasi proprietate pe [—I,l] 7. Semnul funetiei arecosinus. Daci x € [1,1], atunei arecos:t > 0. 8. Convexitate si concavitate. Fi [-1,0] si concava pe [0,1]. Punetul x funetie. 9. Aw loc egalitatile: tia’ arecosinus este convexa pe este punct de inflexiune pentra M11) cas(arecos:t) = 2, (WV) € [-1.1; 2) arecos(cos.r) = 2, (V) x € [0,7]. ‘Tabelele de mai jos dau informagii despre functia direct gi inversi. Funetia invers Functia | Domeniul de definitie | Codomeniul TW) Functia | D a a | Os#e* =I 05 +r}, kez, atun pentru x € [$+ ke, x-+ kr), EZ, atunc ctge <0, 7. Convexitatea gi concavitatea. Functia f(x) = ctg este conven pe intervalele (kx, § + kx], k € Z si concava pe intervalele (2 + kx kr), ke Z Punctele £4 kx, k € Z sunt pi te de inflexiune pentr funetie 8. Considerim restrictia lui f la intervatul (0,7) en valori in R pe care vom nota tot eu f. Fie deci f: (0,7) +R, f(z) =ctge, Graticul acestei funetii este redat mai jos Orice paralela y = m € R dusk printr-un punet al codomeniului la ax Ox taie grafien! intrun bijectiva. Deci f este NgUE pnet, ceea ce ne arati ci functia est rsabil&. Inversa acestei funclii este functi arcetg :R— (0,7) definita prin arcetgy = x € (0, x) astfel incit ctg.e = y mere reale astfel incat ctge = y 5 eC (O7), P numeste arecotangenta numirului y (x = areetg y) Functia arcctg. Proprict&ti. Vom nota functi inversii eu g -R -» (0,7), g(x) = arcetge. Din now farem recomandarea de a prezenta proprietatile 8, 6, 7 avand suport intuitiv dat de grafieul Ini g (4). urcA sam cea mal arcetg este mirginita, dar un ia cca mai 1. mare valoare, ste nici pa impark. Mai precis, arectg:r. Deci ar € (0) si ctga =e, Membrul drept (0,7). Cum si membrul stang este unghi in (0,1) 1 c& avem ctg (arcetg (—r)) = ctg (7a), deoarece din injectivitatea functiei cotangenta reaulta egalitatea propusi. Avem ctg (arcetg (—2)) = 2 gi ctg (m — a) = —etg.a = —etg (arcetgx) = —2. 3. Functia arectg nu este periodic, 4, Graficul functiei arectg se ob' bisectoare a grafieului functiei directe raport. cu prima ne prin simetria i funetiei arcetg. Functia are aceeasi monotonie ca gi fanctia directa. Deci este strict descrese 6, Semnul functiei arectg. Dack € R, atunci arcetg.r > 0. T. Convexitatea gi concavitatea. Functia este concavé pe (00, 0] si convex pe [0.00). Punctul x = 0 este punct de inflexiune pentru functie: 8. Au loc egalitagile: 1) etg(areetg:r) =, (¥)# ER: 2) arectg(ctgr) = 2, (WV) € (0,7) in concluzie prezentiim tabelele care dau funetia directa si functia inversé Las Functia Domeniul de definitie y= cigs 0 si deci Deci sin ¥ fa = iacigza ~ V0 Agadar areetg3 = arccos 4, €R pentrit care arcctg3 fv tga = 3. € (0.5), iar din tga Deci arcetgt = arctg £ avem = = tga = R. Scriem egalitatea sub forma arctg x aectgas, J ares f le aici a € (—F,5) gi tga = x, Ue (0,7) si ets Membrul drept este unghiul 2 eg Deci cei doi membri stunt ungbius Ardtim c& tga = tg(£=). De ai telatia de demonstrat. — arcetge gj notim a = 9ae tg (arectgz) Avem tga = tg (aretgt) = 2 si te ($f) = ete 6 Probleme propuse 1. Determinati domeninl maxim de definitie D pentru functia f : D — & in eazurile: 1) fe) = aresin 205 4) f(x) ee Seen 3) aresin(—4)5. 4) arcsinO; 5) ares 2) f(a) = aresin i) 3 5) fle) = arecos 355 ret et = arecos $34 arceos(1 z i ; 9)arceos; 10) arecos 6) aresin 17) arecos(=1); yo) serie 11) arecos 1; ; 16) sin(3aresin 3); 17) sin(2arctg 3); 19) sin(daretg: 10) cos| Faretg 3 2) arctg V3: 28) arctg(—%). 15) sin(} arceos £ Is) tg (2arct’ 21) aretg (=I); 8. Sa se caleule 1) aresin ! + aresin 4, 3) ar 5) arceos ! + arceos( 7) cos(arcsin § + arecos §); 9) cos{arceos 3 — are : ros(arceos.r + arccosy); 12) sin(arecos.x + aresiny); i ea 14) sin(2aresin x); 15) tg (Zarete 2); 16) cos(2arctg.c); 17) sin(2arctgr); 20) cos(2arcte 2). 4. Si se arate ek sin(—5)) = 2x —5; a 4) aresin & + ar 2) aresin(—4) + are 4) aresin 2 — arccos(— 6) sin(2aresin 3) 8) sin(arceos 2 + arceos )5 10) arctg4 + aretg 5: 5) aroooe ff 6) arcsin 3 + are a 7) arets Ht — aretg 9) arcig 2 “tarein B = arctg(3 + 22); 10) sin(arceos x) = cos(aresin x), x € {1.1}; 11) areeos.z = aresin YT 2, x € [0.1 seas 12) coslarctg.e) = zphepi 18) sin(atetg 2) = Zeige 14) arctgar = aresin Giep = arceos ley, x > 0. 5. Si se arate 8) aretg 3 — aresin 150 6) arecos(—3) > $+ aresin 3; b) arecos #3; ¢) arctg $5 d) arcetg 2 igonometrice inverse (De exemplu srerin 2 arecos( VI= 27 V1 — y? xy) arceos(ty — Vi —eyT—¥); resin(e JT — 9? — y= 23); = aresin(yV/I = 2? — rV/T— 2); arcetg 2, c,y > 0; aretg FX, zy > 0. 2) arceos x + 3) aresin.e = are 4) arecos er arceos 5) aretgc + arctg 6) arcty.xc — arty 8. Aritati ca: 1) sin 249» sinats 2) cs Gilt, ores < WHEE, ys sin(cos Z) < cos(sin ¥8); in(sin V2) < eos(cor V2); 6)" (LF cha) Hig) > 24 29 ye 1.5. ECUATIT TRIGONOMETRICE Chestiuni teoretice Definite. Prin ecuatia trigonometried se intelege 0 ecitatie in care necnoseuta figureazi in argumentl functiilor sin, cos, tg si etg (sau a unora diit aceste functii) Exemple. 1) sin 2r | cose 2) ty2e+ sine + cose = 8) sin?22 + cose + 1=0; 4) Le +2cos 5) VI + sing — tg =143sine, Definitie. Spunem ca x = zx» este solutie a ecuatiei trigonometrice dara inlocuind in ecuatia dati pe x en :e9 se obline o egalitate. A rezolva o ecuatie trigonometric inseamni ai determina toati solutiile. Rezolvarea unci ecuatii trigonometrice comport transformare: acesteia si inlocuirea ei eu alta ecuatie, care poate avea si alte solutii saxcare poate avea mai pujine solutii decat cea initial’, Ecuatia data este corect rezolvata daca in urma transforr data se obtine o ecuaie ce are accleagi radiicini ca i eeuatia precedent adica orice doud astfel de ecinatii sunt echivaleate (nu se pierd solutii, nu apar in plus rideini "straine”). Daca toate ecnatiile astfel obtinute sunt e ii (care de obicei este 0 reuniune de ecuatii trigonomet fundamentale) sunt solutiile ecuatiei date. irilor, de fiecare schivalente, atunci solutiile ul ‘Transformari neechivalente ale ecuatiilor trigonometrice Uneori ecuafiile trigonometrice nu le rezolvim folosind transformarile echivalente. In astfel de situasii se pot pierde solutii ale ecuatiei date sau si apar& aga numitele ridicini straine (o radicina stréind Mcind a ecuatiei finale, care nu este solutie a ecuatiel initiale) eva tebnici de rezolvare a ecual i sau la aparitia de solutii straine. ie echiva- este 0 Prezentiim conduc Ja pierderea snot sol In general exist trei modalititti care fac ea doud ecnatii si un fi lente: 1) Transformiri ce contin formule trigonometrice: terttey ter 1 al ABTS NBEY | by tga = 2c) ctge = ) tg(esy) = EAE TEE: b) tede= TT! Oe 1 tg? 6) code = 8, a) tee ) cose = TF ee s) ter sin Be Dac utilizdm egalitatile de la dreapta la stinga, aceste egalititi con duc la o extensie a domeniului de definitie a ec gi din aceasta cauzi pot aparea rid bi stré ale ecuatiei. Daca folosim de la stanga la dreapta aceste egalit’iti se ajunge la o restrangere a domeniului de definitie a ecnatie’ si deci la pierderea umor solutii. Mai precis pentra formulele de la a) membrul sténg este definit pentru toate valorile x, y pentru care ty # §+km, k €Z, in timp ce membrul drept pentru aftthn yp ether, cty fx pthn, kez in formula b) membrul stang este definit pentru orice 2 % $+ kx, € Z, iar membrul drept pentru orice 2 # 2+ke, KEL, eA G+, KEL ete 2) Extinderea domeniului de definitie a ecuatiei ca rez sformari (¢liminarea numitorilor, simplificarea unei fractii, ete.) 8) Ridicarea ambilor membri ai ecuatiei la o putere pars. Jat al unor tran- Se stie cA pentra a,b © R,“egalitatea w= PA WEN Disk a matic a = Bh ins Sees tent a = Ce dud emit nat echivalute dai «6 > O daci a.b <0. altel spus dack ab > 0. Vom prezenta fae care si ilustrear aveste situati EE Tecan ot Vom incerea. in continnare, si i ntinware, si prezentiin prineipalele tipuri de ecua trigonometrice in legind c& rezolvatea inecualilor Lrigonometrice ck curge mai usor aplicdnd aceeasi tehiica utilizata lai exponential are cen easi tehuicd utilizata la inecuatii exponential Amul trecut san studial ecuagi u studial ecnatile trigonometrice fund. Te dl rena a rice fundamentale. ‘Tabelo mai jos prezinté aceste ecuatii impreund en solutiile Tor, Enuatia +hr; RED, Eurccosa + kw; ke ZY farctga + hm: kez} fareetga + kz € Z} lela) <1 | ‘a unde jal D) cose + cos! 3x + cos? hr 1(1 — costix) € 1 + cost = cos 2x + @ (cosir = 0 san cos 3.x — cost = 0). Eeuatia cos 31 = 0 are multimea de sol cos: dit multimea de solu ii: Sy = {45+ 2; hE 2), iar (8; kez} 160 uatia data are multimea de solu b) Se adhuce ecuatia la forma echivalenti: 3(1 + eos2r) + 2(1 + cos6e) + (1 + cos 10) cos 10 = 04 US: 4 com2e + cos 6x + = 0 & (cosbr = Ecuatia cos Gir = 0 are mulfimea de solutii S ecuatia 2eos 4r + 1 Multimea de so B+: ke 7}, iar +4: kez} 7. Ecuatii simetrice de forma alsin f(x) + cos f(x)) + bsin f(x) cos f(x) =e. Metodi de newslenre Pentew inceput si observam c& ecuatia este sic metrica in sin f(r) gi cos f(x), deoarece inloct ye sin cue [ir si pe cos f(z) en sin Forde tia ramane a Geeta te! Se noteaza sin f(x) +008 f(x) = y i se ridicd la pitrat regultand sin f(r) cos f(z) = 45+, iar ecuaia data devine ay + “2-9 = ¢ en solutile 1,2. Se rezolva ecnatiile liniare sin f(2) + 008 f(e) = ye, i 1,2. Aceste ecuatii an solutii, dac I(x) + cos f(x)| <2, deoarece sin f(#) + cos f(x) = sin f(z) +-sin(2 — f(x)) = v2 cos( fiz) — *). Deoarece sa folosit ridicarea la patrat se impune verificarea sohutiilor sisite la rezolvarea eciatiilor liniare, in ccuagia data, Observatie. Analog se rezolvii si ecuatiile de forma: a(sin f(x) ~ cos f(r) + bsin f(a) cos f(r) =e. Problema rezolvata Sa se rezolve ecuatia: sin2e + 5(sin 2 + cos.) = —1 R. Notand y se obline ecnatia y+ 5y = 0 cu solutiite 5m m=O yw ¢ [-v2, V9], ecuatia sin + cose = are solutii. Eenatia sin x + cose = 0 ate solutiile «=F 4 km, ke % Avestea sunt gi sulutiile ecuatied date deoarece si ke) = sin(— mL, sine = sin(—24 kr) (1S, cose = cos(28 + ke) = (1) cos(— J+ 1=-145-041 Qe & sin(—Z + (-1)'sin(—4) = (-1fcos# = » (-1)2 gi deci sin 2e + 5{sin ie + cos 8, Beuatii care contin sume-de forma: sin™ 4 + coxa, ne N, a2 2. Metoda de rezolvare. in structura unor astfel de ecuatii apar sume 161de forma sin’ r + cos' x, 2 + cost, pe care Te exprinin i functie de sin 2x plecand de la identitatea fundamentala s i x ons! © 1 pe care o ridicam la puteri convenabile. Aven: sint e+ cost = (sin?r + cos?e¥? — 2sin?.xcos? — Msin 2x), sin’ + costs (sin? + cost £)(sin" x — sin? x cos? x + costr) = 1 — 4(sin 2e)?, ete. Problema rezolvati SA se revolve cenatia: 2(sin® x + cos® x) + sintr + cost r = 3, R. Tinand seama de scrierile de mai sus eenatia devine echivalent: sin? 2c = 3 @ sin? 2r O & sin 2x (3: kez}. Ocu 9. Ecuafii care contin sume de simusuri sau cosinusuri Metodi de rezolvare. Pentm rezolvarea acestor ecuatii se grupeazst convenabil si se transforma sumele de sinusuri sau cosinusuri in produse in ideea de a da factor coun si a serie ceuafia ca un produs de factori egal eu zero, Problema rezolvati SA se revolve eeuatia: sin x + sin 2r + sin Br = 1 + cose + cos 20, x) + cos x <> 2sin 2a cos x + sin 2x = + 1) — cos .2(2 cose +1) = 065 in 2x— cos) = 0 4 (2cosr+1 = 0 sau sin2e—cosx = {+%42kx}. Ecuatia sau 2sine—1 LE+2ka; k € 7}, {(=I)' E+ ka; bE Zp 1 U S2U Ss mea de solutii Sy sin2r — cus = 01 ¢9 casx(2sin:x — 1) = 0 €2 (cos 0}, Beuatia.cosr = O are nmltimea de solut iu final multimea de solutii a ecuatiei date este: 10. Ecuatii nestandard. Daci la tipurile eoadeals de sein sore a de Iu anumite ecualii surprinde forma lor si de aici si dif pita shania : de forma aparent cunos- de la acestea, Alte | reclamta, de la inceputul vezolvatii lor, subtilitati de raiona ; Am deoumit aceste ecvatii nestandard nu prin prisma complexititi lor, i prin natura patin uzaki a strueturii lor, a aspectului lor 162 Probleme rezolvate se rezolve ecnatiile: a) sing = 5a? + 2r 43; b)sine =a? +041; ©) coset sin d) cose + cosy — cos(r ty) = 3; @) sin(sin x) = cos(cos x); f) [sinz]fsine} = sin x, R. a) Sa observa ca met deoarere [sine] < 2, Qe +3 = fe 4 Fy 2r +3, (VER cest az metoda de mai sus nu fanctioneazdi pe R. Dar din grafice funetiilor (Lrasagi aceste grafice) f(x) = sinz, o(:t) = 224241 se oo stati ed #444241 > 1 dack 2 € (—00,—1)U(0,00) in timp ve sine Aceasta arati ci ecuatia mu ate solutii in (—o0.—1) U (0,00). #€ [1,0] avem x? +2 41>0, int are solu Deci. in final ecnagia’ data nti are solutii, bul stang al ecuatiei se poate majora eu de timp ce pentru membrul drept avem’ 522 ¢ > 2. Aceasta ne arati ca 2sing tia data nu are solutii. timp ce sine <0 si din nou ecuat ©) Cum cos? eS cos? x gi sint x < sin? x rezult 1 = cost + sin' 2 costs +sin's = 1. De aici avem peste tot egalitate, cova ce se intimp decd cos’ = cox? gi sinter = sin?r. Reaolvand ecuatiile gisim < ecuatia data are multimea de solutii S= {45 + 2ke: kEZ}U (kx: k € 2} d) Se serie ccuatia sub forma: 2eos( £}#) cos(=5#)—2 cos! #2) 41 = 3 se noteaza cos(*5#) = ¢. Eeuatia de gradul doi in # are solutii reale dae discrimi 0s%(=4) — 1 > 0 san cos'(S32) > | Cum eos < 1, deducem cos(252) = 1 Dac cos(#*) = 1. atunei ecuatia in # este 4 40 4 1 = 0, crt Rezolvand sistemul: cos(#) = 1, cos(*$2) = } results thn, ety = £2 + dle, kIED. De aici o= £3 + 2(1+ bm y= £5421 A)e, Lhe e) sub forma sin(sin x) = sin(3 — cos 2). De aici sine = (~1)*(5 — cost) + bm, kEZ. Pentru k=2n, nez rezulta sinz + cose = 5 + 2nz, ecuatie ce'nu are solutii deoarece sine + cos2| < V2 <2 4 2na]. Pentru k= 2n+ 1, m € Z, ecuagia nn are solutii, £) Cum -1 serie eenat 163= =L. iar din {a} = a ~ [a] 4 cu solutiile 2) dara —1 < sina < 0, atnnei [sine deducem {sin r} = sin + 1, iar eeuatia se serie sin x =I E+ ke, hEL. 2) daed 0-<'sinr < 1, cand [sin x] = 0 gi Multimnea de solutii a ecnagiel date este: kr: KET) atia devine sine = 0, fals. {he; be Z}U{(-1)1 2 + 11, Beuatiitrigonometrice care contin fanetii inverse Vom prezenta (ca siin eazul ecuatiilor trigonometrice care contin functiile irienorndlt ce directe) un tabel cu rezolvarea ecuatiilor trigonometrice fundamentale functii inverse. Vom vedea din cele eateva eenatii rezolvate cit aces in final conduc la rezolvarea unor astfel de ecnatii trigonometrice. Eeuatin solutie veo | b=0 aio Ty | 2 = cosh vcber Aiferive fumctit inverse, atunci eonatia se reduce la prin aplicarea ambilor membri acceasi functie trigono- + obtin ridacini straine care se elimina prin verifiearca ie. Dac functia aleasa este tangenta san cotangenta, ok car a fe omental te dese soem font a pot pierde, De accra trebuie vizut daca un sunt solutii ale ecuatje initiale acele valori care un apartin domeninlui de definitie a acestor funeti. oecuattie algebric metriea diree iu ecna Probleme rezolvate rezolve eruatiile: aresin? x — aresin « — 6 = 0: b) Bare (2r + 1) = arora: gra = yi se obtine 2d(-59 |, ceuatia ©) aresin Gs) + atesin( Ve) R. a) Se iinpune conditia.« € [-1, ceusolutiile 2 un are solutie, Pentru ye = — eonatia yy eouaia aresint 164 aresin s = —3 are solutia z = —sin(3), b) Se iipune conditia de existent’ pentru arceas.e, Avem x € (1,1. Se aplicé ambilor membri functia cosinus si reaulta: HEGRE = © sau 22? — 2 0 cy solutiile 2; = 0, 2, = —4, 25 @, Am — formula cos 2y = itp arcty (2x + 1). cind in ecuatie valorile gisite pentru z constatim e& numa z = 0 = Oeste unica sohivie a ecuatiei, ¢) Se aduce ecuatia la forma (se impune conditia —1 < 63x < 1 aresin( 6 F ~ arcsin(6 V3z) si se aplici ambilor membri functia sinus rezulland ecuatia 6: V1 = 1082? cu solutiile 2, = a> t2 = 7h. Se constaté ci numai 2=—2 verificé ec 4) Cum arctgs + arcetg x = 3, ceuatia se reduce la arcsing Se aplic& functia sinus ambilor'membri si se obtine ecuatia ¢ eu unica solutie x = 0. Aceasta verificd si ecuatia data aretg x, ATs Inecuatii trigonometrice Yom examina in acest paragraf citeva inecuatii in care apar-funeti trigonometrice directe si apoi functii trigonometrice inverse al cdiror ar- gumente contin necunoscuta. Aceste inecuatii se aduc la forma Sle) <(2)0. Dacé functia f contine funetii trigonometrice directe, atunci se precizeari Perioada comuna a lor, si spunem Ta, gi se face rezolvarea inecuatici be intervalul (0,7). Utilizand periodicitatea functiilor, multimea tu. turor solutiilor inecuatiei date (pe domeniul maxini de defin tie) se obtine ‘adSugiad la capetele intervalului (intervalelor) solute din interval [0,75) multiplu intreg de perioada Principala, Spre exemplu dac& multimea de solutii ar fi intervalul (a, 8), « < f, 8 —a < Tp, atunei multimea final de solutii a inecuatiei este (a +kT>,8-+ 41>), ke 2: A rezolva inecuatia f(x) < (2)0 revine la a stabili senmul lui f. Vom proceda ca gi l tatiile exponentiale gi logaritmice, adie vom dletermina mai intai solutile ecuatiei f(2) = 0 si apoi semnul pe inter. valele pe care f un se anuleaza, alegind convenabil din fiecare interval 0 nd semnul lui f(zo). Acest semn il va avea fun pe tot intervalul care-1 contine pe xo.Probleme rezolvate a) sinz > sin2z; b) cos3x $cosz; ¢) cos2x + V3sin 2x < —| yecuatia se scrie echivalent: f(x) = sin «(2eosx —1) <0. in structura funetiei f intra functiile periodice sin si cos, de perioada principal To = 2x. Vom rezolva inecuatia pe intervalul [0,2x). Pentru aceasta se rezolvi ecuatia f(x) = 0 in acest interval si gisim solutiile a) = 0.22 = $4) = 7,24 = % (sing =0 3 2 = kx, KET, cose = bi r= 45 42k, k EZ gi se particularizeard k € Z pentru a obtine valorile x), :22,-+-) Tabelul de semn al functiei este: 2]0 F « ay fo+o0-0+ 0 —- Pentru a vedea semmul functiei in intervalul (0, 3) alegem culim (5) = = > 0. Pe intervalul (£,7) se calculeazé f($) (observati semnele alterneazi daci ridicinile 2) = $, t2 =m, simple. Deci pe intervalul (0,27) solutia inecuatiei este: « € (3,7) U (5, 2n) Multimea de solutii din Ra inecuatiei este (§ + 2ka,x + 2kn) U ke 2m + Uke). b) Se aduce inecnatia la forma echivalenti: Slr) = cos (400s? 2 —4) <0. Evident perioada principala a functiei f este To = 2r (datit de functia cosinus). Se rezolvis inecuatia pe intervalul (0,27). Solutiile ecuatiei f(x) = 0 in acest interval sunt: oor E sical: 0 z © s fa [o-oo +04 0 urmare f(r) <0 daca x € (0, 3]U [3,28]. in final multimea de solutii este [2kx. £ + kn] U [E+ 2kx, 2x + ke], hE L. cos 2r + VIsin 2x +1 <0. . Solutiile ecuatiei liniare f(x criem inecuagia sub forma f(r) nncia f are perioad principal 7) in imtervalul (0, x) sunt cy = § Tabelul de semn al funeti °) cea, met De aici f(z) < 0 daci x € (2, %), in final multimea de solutii ain i este (5 + kn, + kr), ken Bea 4) Se impune conditia sing — 1 # 0 si se aduee inecuafia la forma: S(2) = OSH" <0. Perioada principala a functiei f este 7; Se fa le sem liad ara i gi oe bck fa fem al Ii utd semnul numirétorul i sem 2sin? x + sine sing —1 Izy Deci f(x) <0 daca 2 € (3 U5, Multimea de solutii a inecuatiei este (7 4 2kn, £4 2km)U(E-+2ke, Malina atiei este (3 + 2kn, £ + 2km)U (E+ 2kx, St 2. Sa se rezolve inecuatiile: a) aresin2z < $5 b) IGaresin?x — x? < 0; ¢) arceos a — arcsin R. a) Se impune conditia de existent —1 <2 < 1, adi Inecuatia se serie f(z) = aresin 2r — <0. Feuatia fe = }. Tabelul de semn al functiei este: eran T@) - Fy Deci f(x) < 0 daca x € [3,4], b) Domeniul de definitic pentr inecuatic este x € [=1, 1]. Scriem inecuatia sub forma f(r)-= 16 arcsiu? x —x? < 0, Ecuat arcsin? 2 — 7? < 0. Ecuatia f(x) = 9 are solutiile 2, =~, ry = 4. Tabelul de semi al functiei este: vi meee Tey +0 0+ Avem f(z) <0 daci x € [-4, 4] ¢) Se serie inecuatia sub forma: f(2) = arccont — aresinz ~ £ > 0. Inecuatia exist dac& x € [1,1]. Beuatia O are solutia z = Habel de oomu al ex aaah IC) =D oe bins 167Deci f(x) = 0 pentru x € [-1, 4 Probleme propuse 1. Sa se rezolve ecnatiile: im ar: 2) sin 2e Ising 1) sin6r = —sin 4; 5) sin 2: | cose = ~cosfa; 8} cos() = cos($); 9) cos dr oss; 1) 18) tg (SF) = te $3 14) tg: 16) ctgde = —ctg x 2. Si ve rezolve ecuati 1) 2sin?z + sina — | = 0; 3) ter + ig t Sige 5) 2eos*e +5 7) 2cos* ¢ + 4eos x 9} cos 92 — 2eos Gr = 3. Sa se rezolve ec 1) cos 33 y ~sin3x; 3) sin tee ted; 12) te6 3x = ctg2e; 15) tg (F cos? Br. 10) cos i sin 32; 2 sinGx; 6) cosx = cos5xr; cos 102; 2) 2eus 2x = Beosx— 1; A) V2sin® x + cos. 6) Bsin? 2a + Tos 2a in? er; 8) Geos? x + cos3x 1) coset sine =0; 2) 3sin?x +4 sin coose + cos! x = 0; 3)s 5) 6) 2s 7) Bsin? zeus — Asin rc 8) eos 2+ sin 10)'cos* e — 3sin x cos. +1 12) sin 3x si 4, Sa se rezolve n2e — 2sin? n? x — 10sineos.x + 21 cos? x os 20) 8 — sin? reose + 2sin x eos? x ~ cos? x *rcost = 0; 9) Par + cos? x = 0: \}sinz +eosz =1; 2) V8sine + cose = 2; 8) VBsin Qe + cos v2 3)" 2sin Qe + Boos Ti vosc + V3sin ae +1 = 0. 5. Ss se reaolve 1) sin Brsin Te 5) eos Bx cos bie -08 dat co 5) cos § cos 38 — sin sin 32 — sin 22 sin 3 Neat Asin 2 eos 2r + sin Ze eos asin 9; ¥) cos + 2sin4, Su = sin $2 cos Sx. 18 0; ViBsinte; 6) Boose + sins 4) sin — cose = 2sin*(§); in 9 cos 7; cos z cos 3x; 6. Si se rezolve ecuatiile: Vi Asin? + sin? 2e = 3; 2) dos? 22 + $cos? 8) cos? 3x + vos? dir + cos? be 1) sin? 2 + sin? 2e = sin? 3e + si 5) sin? x — sin? 2 + sin? 3 Theust ar +eos? Pde; 8) cos?:x + cos? 2x + cos? 3x = | + cos? Be + cos? de ; Si se rezolve ecuatiile: 1) sine + cose + sin.ceos it 2) sine + cost ~ 2sinzcos2 = 3) 4 — 4(cos.¢ — sine) — 5. 4) 1+ tex = 2V2sin 2; 5) sine + §) = ange: 6) 14 sine 4 costa = le 8. Sa se rezolve ecnatiil Fe rt eoste 3) sin x + cost x 5) sin a + cos! a — Si se rezolve ecuatiil 1) cose + cos Te = sina; 2) sinde-+ sin 122 + cose = 0; 3) cose — sin Sx = sin Tz — cos Tey 4) sine + sin 2x + sin 3x + sin de = 0; 5) cos + cus tr + cos6e = 0; 6) sin + 2sin? x + sin Sz —1 1) sin 3a — cose = sine; 8) cos 5x — sin Sx = sin 2 ~ cos 75; 1 tsin2r + sin de + cose + cos 2r + cos3z = 0; i6i ‘os? 2e. 6)-sin® x + cos 10) cos2r ~ sin 3 10z ~cosbz: 10. Si se rezolve eewatiile: 1) Ltetge = tyler 3tg (+ 2) 3) tear — tale — 7); 4) tg (c+ 5) (cosir ~ sin x)(2tgc + 1) +2 =0; 6) Stg 2x — dg 3e.= tg *3ctg2x, 7) sated — |, 9) ttees 9; 1Q) LL. Sia se rezolve ecuatiile: 1) (sine + V3 cose) sin 32 2) (sin2x + V3 cos 2x)? — 5 3) sine sin(§ ~ 2) sin( +e) = 2; 4) Bcosx + VBcosec x = séex, cosec x 5) 16 cos.ecos 2x cos 4x cos 82 = 1; 6) etge—1 = 7) segiste — 1; 8) ome 9) Sm + SSE = hs 10) Sarkar eeepc werent + contzemte + atranis =1+sing; 169we-+cosix)*; 12) sims + cose = 13) V2sing = ~Vitgx; 1M) YZ—BeosTs = Vein; 15) Vsin2e + Veos2r = 1; 16) MES = V6, 17) Vein? — Yeost = YEeosta; 18) sine + cosr = YTFTEF- se rezolve gidiscute 12. 1) (m—1) sin? e—2(n+1) sine+2m—1=0; 2) sinz-+V3eos2—m = 0; 3) sin? x + 2(ma — 1) sin x 008 x + (mn? — 2m) cos? x = 4) sin e+ (m+ L)sinecose +m =0; 5) sine + sin 13. Sa se rezolve ecuatiile {) aresin.z = arccos VI— 2%; 2) aresin x + arccos(x — 1) = 5 3) 2arecos(—$) = arecos(z +3); 4) Zarcsin x = arcsin(V2z); 5) arctg (3) + arctg () = arctg 2; 6) 2aretg we = arccos 1735; 7) arceos{sinr) = E45; 8) arctg (tga 9) arctg3r ~ arcety Br = U1) arccos# ~ aresin 14. Si se rezolve inecuatiile: 1) cos2z > cosda; 2) tex > tg2e: 3) 2s 4) tg r+ 2tg%r— Sige <0; 5) Asin? x + sin? 2e > 3; 6) Leos? x + 2x —8sin? x > 0; 7) sin 2rsin6x > sin3zsin 52; 8) fees 2 0: 9) sine +cosx < 15; 10) [Bsreeee| < 1) FEES <4; 12) VE Teast > asin +1. 15. Sa se rezolve inecuatiile: |) aresin3z > $; 2) arccos2e $0; 3) arctg3e <—4; 4) Yarccos*(2x) — x? <0; 5) 2aresin x < aresin( V2z); 6) aresina > .arceos VIZ; 7) aretgr —arcetga > % 8) arcsin:r + arceos(1 ~ x) > aresin(—2); 9) ste 2 qantas 2 wamtSSiiaes 205 10) Seige — aretge <1. Petsing —1<0; 2 oe > 3 jile (dupa valorile parametrului real m):